LUCRARE DE LABORATOR NR.

10
SIMULAREA UNUI CICLU TERMODINAMIC PENTRU MOTOARELE CU APRINDERE PRIN
COMPRIMARE (MAC)

1. SCOPUL LUCRARII
Ciclul teoretic pentru MAC (Diesel) modeleaza procesul din cilindrii unui motor cu aprindere prin
comprimare. Acest ciclu este asemanator cu ciclul teoretic pentru MAS ambele fiind folosite
frecvent ca model la motoarele cu combustie interna. Diferenta dintre ele este aceea ca ciclul
MAC este un ciclu cu aprindere (explozie) prin compresie, iar ciclul MAS este unul cu aprindere
prin scanteie. Ciclurile cu aprindere prin compresie folosesc combustibili care au punctul de
combustie la o anumita temperatura si presiune, care se ating de obicei intr-un anumit punct al
ciclului si, deci, nu au nevoie de o sursa separata de energie (ex: bujie) pentru a se aprinde.

Simularea unui ciclu MAC se poate realiza cu ajutorul pachetului CyclePad, in trei etape:
1. Construirea ciclului in mod grafic;
2. Setarea parametrilor in mod analitic;
3. Analiza de senzitivitate.

Cu ajutorul soft-ului CyclePad putem realiza simularea unui ciclu MAC si urmari felul in
care performanta sa poate fi imbunatatita.
2. TRANSFORMARILE SIMPLE ALE UNUI CICLU MAC
Ciclul MAC se compune din urmatoarele transformari simple: comprimarea, arderea,
destinderea si racirea.
Comprimarea:
Aerul se comprima prin miscarea pistonului catre punctul mort interior (PMI). Intr-
un ciclu MAC ideal, comprimarea e considerata adiabatica si izentropa (s=ct).
Constructiv, se stabileste raportul de comprimare r, care reprezinta raportul dintre
volumul cilindrului cand pistonul se afla la PME si volumul cilindrului cand pistonul
se afla la PMI.. Se va constata ca randamentul ciclului MAC (presupunand ca
aerul este un gaz ideal) depinde de marimea raportului de comprimare.

Figura 1: Miscarea pistonului in timpul comprimariide la PME la PMI

Arderea:
Se considera ca transforma are loc la presiune constanta si este echivalent cu o
transformare izobara, aportul de caldura avand loc prin aprinderea combustibilului. In
cazul problemei din referat, aportul de caldura va fi egal cu 1800 kJ.
Figura 2: Pistonul se deplaseaza din PMI in timpul arderii

Destinderea:

Gazele din cilindru se destind adiabat fortand deplasarea pistonului de la PMI la

PME. In aceast proces, se realizeaza un lucru mecanic util. Transformarea este
adiabata si izentropa.

Figura 3: Miscarea pistonului spre PME in timpul destinderii

Racirea:

Gazele din cilindru se racesc. Transformarea este izocora si este echivalenta cu o

transformare simpla la volum constant cu cedare de caldura.

Figura 4: Pozitia pistonului in PME in timpul racirii

Diagrama P-v

Diagrama P-V pentru un ciclu MAC are alura din figura.

 Figura 5: Ciclul MAC- diagrama P-v

3. SIMULAREA UNUI MODEL DE CICLU MAC

Exemplu: In scopul ilustrarii, o sa presupunem ca vrem sa simulam un ciclu MAC in care
evolueaza 1 Kg de aer aflat initial la temperatura de 15°C si presiunea de 100 kPa. Raportul de
comprimare este egal cu 18, aportul de caldura in procesul de ardere este egal cu 1800 kJ.

Modelarea ciclului MAC cu CyclePad

Schema grafica a unui ciclu MAC esta ca in figura 6.

Figura 6: Ciclul MAC in CyclePad

Agentul termodinamic – se va alege aer

Descrierea transformarilor ciclului

Vom examina fiecare stare si transformare din ciclul MAC unde trebuiesc introduse date
initiale. Dupa cum putem vedea din constrangerile exemplului de laborator, e nevoie de
un numar restrans de date pentru a descrie un ciclu MAC ideal. Restul presupunerilor
sunt determinate de aplicarea cunostintelor fundamentale cu privire la ciclu.

Proprietatile ciclului
In cadrul meniului ciclului, putem aduce in discutie fereastra de masurare a proprietatilor ciclului.
Singura presupunere necesara este aceea ca acest ciclu este un motor termic in asa fel incat
CyclePad sa stie sa evalueze randamentul sau.

Starea S1
Presupunem ca temperatura t sa fie 15°C sa ca presiunea este de 100 KPa din moment ce sunt
specificate in datele problemei.

Transformarea CMP1 - comprimare

Aici se presupune atat faptul ca aceasta comprimare pentru un ciclu MAS ideal este izentropa
cat si ca raportul de comprimare este 18.

Starea S2
Nu este necesara nici o specificare.

Transformarea HTG1 - arderea

Aici presupunem ca incalzirea (care are loc in timp ce pistonul de deplaseaza la o presiune
constanta) este izobar si presupunem de asemenea ca aportul de caldura (Q) este de 1800 KJ.

Starea S3
Nu sunt specificari necesare aici, chiar daca e un prilej bun pentru a specifica faptul ca agentul
termodinamic este aerul.

Transformarea EXP1 - destinderea

Din moment ce analizam un ciclu MAC ideal, presupunem ca destinderea este izentropica.
Daca am fi stiut cata pierdere de caldura ar fi survenit in procesul de destindere si cat lucru
mecanic s-a produs, am fi putu sa le specificam pe acestea in loc sa modelam un proces de
destindere ideal.

Starea S4
Nu este nevoie de specificari aici.

Transformarea CLG1 - racirea

Din moment ce inlocuirea aerului consumat cu aer proaspat survine cand pistonul este in pozitia
punctului mort exterior, presupunem ca procesul de racire este izocor.

Randamentul ciclului MAC

Putem privi din nou la fereastra de evaluare a proprietatilor ciclului pentru a vedea ca
randamentul ciclului MAS pe care l-am construit are aproximativ 59%.
 Figure 7: Proprietatile Ciclului

Randamentul ciclului poate fi imbunatatit prin cresterea raportului de comprimare. Urmatoarea

figura arata relatia grafic

Figura 8: Randamentul vs. Raportul de comprimare

Deci, daca ar fi sa schimbam valoarea lui r la 25, randamentul ciclului nostru ar creste pana in
jur de 65% ceea ce reprezinta o imbunatatire semnificativa.

4. TEMA LABORATORULUI:

ƒ Folosind CyclePad in modul grafic sa se realizeze schema echivalenta a unui ciclu

termodinamic pentru motoarele cu aprindere prin comprimare.
ƒ Folosind CyclePad in modul analitic sa se introduca coordonatele problemei din textul
referatului.
ƒ Sa se extraga parametrii p, V, T, Q, L, Δ U, Δ H, Δ S, pentru transformarile ciclului si sa se
reprezinte in EXCEL diagramele P-V si T-S.
ƒ Sa se efectueze analiza de senzitivitate pentru variatia randamentului termic in functie de
raportul de comprimare, presiunea maxima la sfarsitul arderii in functie de presiunea in admisie
(S1); temperatura finala functie de temperatura in admisie.
ƒ Sa se prezinte concluziile raspuzand la urmatoarele intrebari:
o Care este explicatia cresterii randamentului functie de raportul de comprimare?
o Precizati diferentele dintre ciclurile MAS si MAC in ceea ce priveste cresterea
raportului de comprimare.