CALCULUL ARBORELUI COTIT

La proiectarea arborelui cotit se vor alege acele soluţii care să asigure o rigiditate maximă.
Pentru atingerea acestui deziderat, la cele mai multe construcţii, fusurile paliere se amplasează după
fiecare cot, diametrele acestora se măresc, iar lungimile acestora se micşorează. De asemenea aceste
măsuri fac posibilă mărirea dimensiunilor braţelor. Rigiditatea arborelui cotit poate fi îmbunătăţită
şi prin mărirea suprapunerii secţiunilor fusurilor paliere şi manetoane, zonă cu cea mai ridicată
concentrare de tensiuni.
Pentru a satisface cerinţele impuse arborilor cotiţi (rezistenţă la oboseală, rigiditate, o
calitate superioară a suprafeţelor fusurilor), aceştia se execută din fontă sau oţel.
Fonta a dat bune rezultate la confecţionarea arborilor cotiţi pentru motoarele cu aprindere
prin scânteie şi anume fonta modificată cu grafit nodular. De asemenea se poate folosi fonta aliată
cu Cr, Ni, Mo, Cu. Semifabricatele din fontă se obţin prin turnare, ceea ce conferă acestora o bună
precizie, micşorând volumul prelucrărilor mecanice cu 25-30%.
Oţelurile folosite pentru obţinerea arborilor cotiţi sunt oţeluri de îmbunătăţire cu şi fără
elemente de aliere. În mod obişnuit se folosesc oţeluri carbon de calitate OLC45X şi OLC60X.
Pentru arborii cotiţi puternic solicitaţi se utilizează oţeluri aliate cu Cr-Ni, Cr-Ni-Mo sau Cr-Mo.
Având în vedere condiţiile de funcţionare, prin calcul, arborele cotit se verifică la presiune
specifică şi încălzire, la oboseală şi la vibraţii de torsiune.
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptându-se prin
prelucrarea statistică a dimensiunilor arborilor cotiţi existenţi. (tab. 1 şi fig. 1).
Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adoptă şi configuraţia contragreutăţilor.
Tabelul 1. Dimensiunile relative ale elementelor arborelui cotit

M.A.S. M.A.C.
Dimensiunea caracteristică
în linie în V în linie în V
(0,90… (1,05… (1,20…
Lungimea cotului l (1,2…1,4)D
1,20)Dl 1,30)D 1,35)D
(0,60… (0,75… (0,70… (0,70…
Diametrul fusului palier dp
0,80)D 0,85)D 0,80)D 0,85)D
Lungimea fusului palier lp
-paliere intermediare (0,3…0,5)dp (0,3…0,5)dp (0,4…0,6)dp (0,5…0,6)dp
-paliere extreme sau medii (0,5…0,7)dp (0,5…0,7)dp (0,6…0,7)dp (0,6…0,86)dp
(0,55… (0,60… (0,56… (0,70…
Diametrul fusului maneton dm
0,70)D 0,75)D 0,72)D 0,75)D
(0,45… (0,40… (0,45…
Lungimea fusului maneton lm (0,45…0,6)dm
0,60)dm 0,60)dm 0,65)dm
(0,60…
Diametrul interior dmi (0,6…0,8)dm (0,6…0,75)dm (0,6…0,75)dm
0,80)dm
 (0,15… (0,15… (0,20… (0,20…
Grosimea braţului h
0,36)dm 0,35)dm 0,35)dm 0,35)dm
(1,17…
Lăţimea braţului b (0,7…0,9)dm (1,5…2,0)dm (1,5…2,0)dm
1,90)dm
(0,06… (0,07… (0,07…
Raza de racordare (0,06…0,1)dm
0,08)dm 0,10)dm 0,10)dm

Fig. 1. Dimensiunile relative ale arborelui cotit

1. Verificarea fusurilor la presiune şi la încălzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri şi cuzineţi trebuie să se limiteze

presiunea maximă pe fusuri.
Presiunea specifică convenţională maximă pe fusurile manetoane şi paliere se calculează cu
relaţiile:
Rmmax
pmmax  (1)
d m  lm
R p max
p p max  (2)
d p lp
unde: Rmmax, Rpmax sunt forţele maxime care încarcă fusurile manetoane şi respectiv paliere, valorile
lor determinându-se din diagramele polare desfăşurate.
Presiunea specifică medie convenţională pe fusurile manetoane şi palire se determină cu
relaţiile:
Rm
pm  (3)
d m  lm
Rp
pp = (4)
dplp
unde Rm şi Rp reprezintă mediile aritmetice ale valorilor forţelor care încarcă fusurile manetoane şi
paliere.
 Tabelul 2. Valorile admisibile ale presiunilor pe fusurile arborelui cotit
Presiunea specifică maximă [MPa] Presiuna specifică medie [MPa]
Tipul fusului
MAS MAC MAS MAC
Maneton 4,0…8,0 7,0…15,0 3,0…7,5 3,0…10,0
Palier 2,0…7,5 4,5…15,0 2,0…3,5 2,0…7,5

Verificarea fusului la încălzire se efectuează iniţial pe baza unui calcul simplificat şi aceasta
se referă la determinarea valorii coeficientului de uzură.
3
   dm  n  (5)
K m  pm  w 3  p m     
 60 
3
  dp n 
Kp  p p  w3  p p      (6)
 60 

unde: w = viteza relativă dintre fus şi cuzinet în m/s;

 - coeficientul de corectare a vitezei relative (pentru 1/=3, =1,085; 1/=4, =1,054;
1/=5, = 1,037).
Valorile limită pentru coeficientul de uzură sunt mai mici de 30 MPa pentru aliajele Al-Sn;
35...40 MPa pentru bronzurile pe bază de Pb cu acoperire; 25...30 MPa pentru aliajele pe bază de
St; 25 MPa pentru bronzurile pe bază de Pb.
Verificarea la încălzire prin această metodă nu ia în considerare factorii caracteristici ai
regimului hidrodinamic de ungere.

2. Verificarea la oboseală
Calculul arborelui cotit ca o grindă static nedeterminată implică dificultăţi. De aceea
calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de încărcare şi deformare care consideră
arborele cotit ca o grindă discontinuă alcătuită dintr-un număr de părţi egal cu numărul coturilor.
 Fig. 3. Schema forţelor carea acţionează asupra unui cot al arborelui cotit.
Calculul se efectuează pentru fiecare cot în parte în următoarele ipoteze simplificatoare:
a) fiecare cot reprezintă o grindă simplu rezemată pe două reazeme;
b) reazemele sunt rigide şi coaxiale;
c) momentele încovoietoare în reazeme se neglijează;
d) fiecare cot lucrează în condiţiile amplitudinilor maxime ale momentelor de
încovoiere şi de torsiune şi a forţelor variabile ca semn;
e) în reazemul din stânga cotului acţionează un moment de torsiune Mpj egal cu suma
momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la reazemul din dreapta acţionează momentul
Mp(j-1) (fig. 3).
În figura 3 s-au făcut notațiile:
Az, At, – reacțiunile în lagărul din dreapta (A) pe direcție radială (în planul cotului arborelui),
respectiv tangențială (în plan perpendicular pe acesta);
Bz, Bt, – reacțiunile în lagărul din stânga (B) pe direcție radială (în planul cotului arborelui),
respectiv tangențială (în plan perpendicular pe acesta);
Fm – forța de inerție a masei fusului maneton;
F2b – forța de inerție a masei bielei care se consideră că execută mișcare de rotație;
Fbr – forța de inerție a masei neechlibrate a brațului arborelui cotit;
Fcg – forța de inerție a maselor contragreutăților;
Zk, Tk, – forța radială, respectiv forța tangențială la manetonul k.
Numerotarea fusurilor paliere și manetoane începe de la partea din spate a arborelui cotit,
dinspre volant.
Reacțiunile din reazeme se determină din condiția de echilibru a cotului, astfel:
1
AZ  BZ   Z k  F2b  Fm   Fcg  Fbr ;
2
1
AT  BT  Tk .
2

2.1. Calculul fusului palier

Fusul palier este solicitat la torsiune şi încovoiere după un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusă, momentele încovoietoare au valori mici şi în aceste condiţii se
renunţă la verificarea la încovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioară a arborelui cotit sunt
solicitate la momente de torsiune mai mici decât acelea care acţionează în fusurile dinspre partea
posterioară a arborelui şi mai ales în fusul final, deoarece în acesta se însumează momentele medii
produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie dezvoltat pentru fiecare fus în parte, ceea ce implică
însumarea momentelor de torsiune. Momentele de intrare (Mpj) şi ieşire (Mpj-1) pentru fiecare cot
sunt:
 i j
M p j   Tj  r (7)
in
i  j 1
M p j 1  M p j  T j  r  T
i n
j r (8)
Se determină valorile momentelor maxime şi minime ale fiecărui fus, după care se
determină tensiunile maxime şi minime de torsiune:
M pmin M pmin M pmax M pmax
 pmin   ;  pmax   .
Wpp   d 3p Wp p   d 3p (9)
16 16
Amplitudinea tensiunilor şi valoarea tensiunii medii se calculează cu relaţiile:
 pmax   pmin  p   pmin
 pa  ;  pm  max (10)
2 2
Coeficientul de siguranţă se calculează cu relaţia:
 1
cp 
 k (11)
  p    p
  a  m
unde :
 k 2  1   0
 2,5;     0,08 0,10;  1   0,50 0,65   1 ;
 0
 0  1,7  2,0   1 ;  1   0,45 0,55   3 ;   1,101,4.
-1 = 180…230 N/mm2 - pentru oţel carbon de calitate;
-1 = 280…320 N/mm2 - pentru arbori cotiţi din oţel aliat.
Valorile calculate pentru coeficientul de siguranţă trebuie să fie superioare valorilor de 3...4
pentru MAS, 4…5 pentru MAC şi 2…3 pentru MAC supraalimentat.

2.2. Calculul fusului maneton

Fusul maneton este solicitat la încovoiere şi torsiune. Calculul se efectuează pentru un cot
care se sprijină pe două reazeme şi este încărcat cu forţe concentrate (fig. 3). Deoarece secţiunea
momentelor maxime ale acestor solicitări nu coincide în timp, coeficientul de siguranţă se
determină separat pentru încovoiere şi torsiune şi apoi coeficientul global de siguranţă.

2.2.1. Calculul fusului maneton la încovoiere

Încovoierea fusului maneton în planul cotului (fig. 3) este dată de momentul:
M Z  0,5  l  BZ  (0,5  l  a )( Fbr  Fcg ), (12)

iar în planul tangenţial de momentul încovoietor:

M T  0,5  l  BT . (13)

Fusul maneton este prevăzut cu un orificiu pentru trecerea uleiului înclinat cu un unghi 
faţă de axa manivelei. Concentrarea maximă a tensiunilor se produce la marginea acestui orificiu.
 Momentul de încovoiere Mi (fig. 4) care acţionează în planul orificiului de ungere U-U se
calculează cu relaţia 14.
M i  M Z  cos  M T  sin  (14)

Fig. 4. Schema pentru determinarea momentului în planul orificiului de ungere.

Cu valorile maxime şi minime ale momentului încovoietor se calculează valorile maxime şi

minime ale tensiunilor:
M i max M
 max  ;  min  i min (15)
Wm Wm
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere este dată de relaţia:
 1
c 
 k (16)
 a      m
  
La calculul coeficientului de siguranţă pot fi adoptate următoarele valori:
k= 1,9…2,0;  = 0,7…0,8;  = 0,09…0,10;  = 0,7…0,8;  -1 = 250…350 N/mm2
pentru oţel carbon; 500...550 N/mm2 pentru oţel aliat; 260...280 N/mm2 pentru fontă cu grafit
nodular.

2.2.2. Calculul fusului maneton la torsiune

Momentul care solicită fusul maneton la torsiune se calculează cu relaţia:
MT  M p j  BT  r (17)
Valorile maxime şi minime ale tensiunilor de torsiune se calculează cu relaţiile:
M T max M
 max  ;  min  T min (18)
W pm W pm
Modulul de rezistenţă polar pentru fusul maneton cu gaură de ușurare are relaţia:
  d m4  d mi4 
W pm  , (19)
16  d m
unde dmi este diametrul interior al găurii de ușurare.
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de torsiune este dat de relația:
  1
c 
 k (20)
 a    m
  

Pentru calcularea coeficientul de siguranţă c se pot adopta următoarele valori:

k = 1,8…2,0;  = 0,7…0,8;  = 0,08…0,10;  = 1,1…1,4; -1 = 180…220 N/mm2 - oţel
carbon ; -1 = 280…320 N/mm2 - oţel aliat; -1 = 160…180 N/mm2 - fontă cu grafit nodular.
Coeficientul global de siguranţă al manetonului se determină cu relaţia:
c  c
cm  (21)
c2  c2
La motoarele cu aprindere prin scânteie valorile coeficientului global de siguranţă al
manetonului, trebuie să fie cuprins între 2,5…3,0, iar la motoarele cu aprindere prin comprimare între
3,0…3,5.

2.3. Calculul braţului arborelui cotit

Braţul arborelui cotit este solicitat de sarcini variabile de întindere, compresiune, încovoiere
şi torsiune. Coeficienţii de siguranţă pentru aceste solicitări se determină în mijlocul laturii mari a
secţiunii tangente fusului palier, punctul I (fig. 5), unde apar cele mai mari eforturi unitare.

Fig. 5. Schema de calcul a braţelor arborelui cotit

În planul cotului ia naştere o solicitare compusă de încovoiere produsă de momentul Miz =

Bz·a şi de compresiune, produsă de reacţiunea Bz.
Tensiunea totală are expresia:
M iZ BZ  6a 1 
   BZ    . (22)
bh bh
2
Wbr Abr
Funcţie de valorile extreme ale reacţiunii Bz se calculează tensiunile normale de încovoiere
şi compresiune maxime şi minime:
  6a 1   6a 1 
 max  BZ max    ;  min  BZ min    . (23)
bh bh bh bh
2 2

Coeficientul de siguranţă la încovoiere se determină cu relaţia:

 1
c  .
 k (24)
 a    m
  
În calculele de proiectare, la determinarea coeficientului de siguranţă se au în vedere
următoarele valori: =1,00…1,15; =0,1…0,2, iar k/ =f(a/h)=1,8…3,6.
Momentul de încovoiere în planul braţului are expresia:
dp
M iT  M pi  BT  .
2
Deoarece efortul unitar i produs de momentul MiT în punctul I este nul, solicitarea la
oboseală în planul braţului nu se ia în considerare.
Braţul arborelui cotit este supus la solicitarea de torsiune, dată de momentul MT=BT·a, care
determină tensiunea tangenţială
MT
 , (25)
k  b  h2
unde k= f(b/h)=0,2…0,3.
Pentru valorile extreme ale momentului de torsiune se calculează tensiunile tangenţiale
maxime şi minime
0,5  a T max 0,5  a  Tmin
 max  ;  min  (26)
k bh 2
k  b  h2
Coeficientul de siguranţă la solicitarea de torsiune se determină cu relaţia:
 1
c 
 k (27)
 a     m
  
Se adoptă următoarele valori ale coeficienţilor: kt /  2,0 ; t = 0,1; t=1,00…1,15.
Coeficientul global de siguranţă pentru braţ este calculat cu ecuaţia:
c  c
cbr  (28)
c2  c2
Valorile admisibile ale coeficientului global de siguranţă sunt: cbr = 2…3 (MAS) şi cbr =
3,0…3,5 (MAC).