Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUBIECTUL I
SUBIECTUL al II-lea
,,Odată cu înlăturarea lui Carol I de pe scena jocului politic, Anglia se proclamă republică
(Commonwealth). Revoluția puritană șochează Europa prin actul ei de violență regicidă, dar nu
înaintează prea mult pe calea acelor transformări politice pe care lumea modernă le-a instaurat, ci
doar le prefigurează la nivelul intențiilor. Parlamentul proclamă principiul suveranității poporului,
încredințând puterea executivă unui Consiliu de stat în care Cromwell este unul din cei 40 de
membrii (dar are cuvântul hotărâtor). Întreținerea stării de spirit războinice pe care o antrenează
prin războaiele cu olandezii permite Angliei să devină cea mai mare putere maritimă a vremii
(„Actul de navigație” din 1651) și îi oferă stabilitate politică. În 1653, Cromwell își ia titlul de lord-
Instrument de evaluare, clasa a X-a
protector al Republicii, instaurând astfel o dictatură militară în care el are toată puterea
(Protectoratul). Guvernează pe baza „Instrumentului de guvernare” (1653), un document cu
valoare constituțională. Pentru a distrage atenția opiniei publice de la duritatea regimului său,
zdrobește orice opoziție, atacă Irlanda și Scoția și desființează biserica anglicană. La moartea sa,
în 1658, fiul său nu se poate menține la putere, iar englezii își doresc pace și stabilitate.
În 1660, prin „Declarația de la Breda”, se restaurează puterea monarhică și pe tronul
Angliei revine Carol al II-lea (1660-1685). Și el, ca și tatăl său, are tendințe absolutiste, însă este
silit să accepte o serie de legi care îi limitează puterea: în 1673, „Bill Test” (prin care catolicii nu au
acces la funcții) și în 1679, „Habeas Corpus Act” (actul de naștere al libertăților civile care previne
arestarea și reținerea abuzivă). Fiul său, Iacob al II-lea (1685-1688), cu simpatii catolice și
tendințe absolutiste este silit însă să abdice’’.
(despre Revoluţia engleză)