Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Selectaţi, din text, două informaţii care demonstrează caracterul democratic al adoptării
Declaraţiei de Independenţă.
2. Ilustraţi atitudinea Franţei faţă de Anglia cu o informaţie din text şi prezentaţi un eveniment
de la începutul secolului al XIX-lea, în care se menţine această atitudine.
3. Prezentaţi o asemănare între evenimentele descrise de text şi “revoluţia glorioasă” din
Anglia.
4. Prezentaţi un principiu politic al Declaraţiei de Independenţă care este preluat în Constituţia
nord-americană (1787).
,, Consideram aceste adevaruri ca fiind de la sine intelese, ca toti oamenii sunt egali
prin nastere, ca sunt inzestrati de Creator cu drepturi inalienabile, ca printre acestea se
numara dreptul la Viata, la Libertate si la cautarea Fericirii. Ca, in vederea protejarii acestor
drepturi, Guvernele se constituie din randul oamenilor, dobandindu-si puterile din
consimtamantul celor guvernati.” (Declaraţia de Independenţă)
a. Identificaţi acele drepturi naturale ale omului menţionate în acest text.
b. Cunoaşteţi şi alte asemenea drepturi natural ale omului? Enumeraţi şi argumentaţi.
c. Mai sunt aceste drepturi naturale valabile în societatea contemporană?
Argumentaţi-vă opinia
2. Precizaţi o cauză economică şi una politică care au stat la baza revoluţiei
americane.
1. Folosind metoda FISHNONE MAP ( coadă de peşte ), sintetizaţi cauzele Revoluţiei Franceze.
2. Menţionaţi pentru fiecare eveniment în parte câte o cauză şi o urmare
Constitui
rea
Adunării
Naţionale
Constitu
ante
Desfiinţa
rea
privilegiil
or
feudale
Căderea
Bastiliei
Fuga
regelui
Proclama
rea
Republi
cii
3. Procesul şi execuţia regelui Ludovic al XVI-lea
,,Iacobinii au insistat ca regele să fie judecat, pentru a consolida
republica. Soarta regelui a fost pecetluită de propunerea lui Marat ca
decizia să fie luată prin „apel nominal”, adică fiecare deputat să-şi
anunţe public deciza, „astfel încât trădătorii din această adunare să
poată fi cunoscuţi”:
- dintr-o adunare de 721 de deputaţi, 693 au votat
pentru vinovăţia lui;
- în ceea ce priveşte pedeapsa, 361 au votat
necondiţionat pentru pedeapsa cu moartea, 319
pentru închisaore;
Regele a fost executat pe data de 21 ianuarie 1793.
4. Dictatura iacobină
Măsuri
luate de
iacobini
Folosind metoda TABELUL T, apreciaţi dacă activitatea iacobinilor a avut un rol pozitiv sau
negativ.
D: „... Nu ne aflăm în faţa unui proces. Ludovic nu este un acuzat şi dumneavoastră nu sunteţi
judecători; sunteţi, şi nu puteţi fi decât oameni de stat şi reprezentanţi ai Naţiunii. Nu trebuie să
pronuunţaţi o sentinţă pentru sau împotriva unui om, trebuie să luaţi o măsură în interesul
salvării publice, să săvârşiţi un act de providenţă naţională. Dilema care vă frământă se
cuprinde în cuvintele următoare: Ludovic a fost detronat pentru crimele sale; Ludovic a
denunţat poporul francez ca rebel; pentru a-l pedepsi, el a chemat armatele tiranilor de-o seamă
cu el. Victoria şi poporul au decis că el singur a fost rebel. Ludovic deci nu poate fi judecat, el
este deja condamnat; sau este condamnat, sau Republica nu este nevinovată... Popoarele nu
judecă asemeni curţilor de justiţie; el nu împart sentinţe, ci aruncă fulgere, ele nu condamnă pe
regi, ci îi nimicesc şi această justiţie valorează tot atât cât justiţia tribunalelor...” ( Discursul lui
Robespierre la procesul lui Ludovic al XVI –lea, 3 decembrie 1792 )
Pornind de la textele de mai sus, menţionaţi trăsăturile pozitive şi trăsăturile negative pe care le-
aţi identificat la Robespierre.
Trăsături pozitive Trăsături negative
C: „Art. 44. Corpul legislativ este compus din Consiliul Bătrânilor ( Senatul ) şi Consiliul
celor 500.
Art. 132. Puterea executivă este delegată unui Directorat format din 5 membri, numiţi de
către Corpul legislativ ( ... )
Art. 137. Directoratul este parţial reînnoit prin alegerea unui nou membru în fiecare an
Art. 202. Funcţiile judiciare nu pot fi exercitate nici de către Corpul legislativ, nici de
către puterea executivă ( ... )
Art. 203. Judecătorii nu pot să se amestece în exercitarea puterii legislative sau a celei
executive nici să emită reglementări în aceste domenii.”
( Constituţia franceză din anul 1795 )
Politic Economic
8. Folosind metoda SPIDER GRAM, sintetizaţi câteva urmări ale Revoluţiei Franceze în
domeniile: politic, economic, religios, juridic.
Urmările Revoluţiei
Franceze
Religios Juridic
C: „Art.2. Naţiunea de la care singură emană toate puterile nu poate să le exercite decât
prin delegaţie ( ... )
Art. 3. Puterea legislativă este încredinţată unei Adunări Naţionale compusă din
reprezentanţi temporari, liber aleşi de popor. ( ... )
Art. 4. Guvernul este monarhic: puterea executivă este încredinţată judecătorilor
aleşi de către popor.”
( Constituţia Franţei, 13 septembrie 1791 )
D: „Pentru mine moartea regelui a salvat republica. ... Căile de comunicaţie au fost rupte
în urma noastră, trebuie să mergem înainte, vrem nu vrem şi acum mai ales se poate spune: a
trăi liber sau a muri.”
( Scrisoarea deputatului Lebas către tatăl său, 21 ianuarie 1793 )
Orizontal:
1 – Vechi cartier muncitoresc a cărui intrare era blocată de închisoarea Bastilia
( 2 cuv. )
2 – Regiune din nord – vestul Franţei unde izbucniseră tulburări ale ţăranilor care
va fi înăbuşită în cele din urmă de teroarea iacobilor.
3 – Regimul politico-social existent în Franţa înainte de anul 1789 ( 2 cuv. )
4 – Unul dintre liderii girondinilor.
5 – Localitate unde, în vara anului 1791, a fost prinsă familia regală care încerca
să părăsească Franţa.
6 – A dat un impuls important izbucnirii Revoluţiei Franceze.
7 – Închisoarea unde, în anul 1792, a fost dus Ludovic al XVI-lea îmrepună cu
familia sa.
8 – Simbolul absolutismului francez.
9 – Gruparea care a introdus Marea Teroare.
10 – Nobilimea din Franţa era fie de „spadă”, însărcinată cu funcţii militară, fie
de .........................., când îi erau încredinţate activităţi juridice sau administrative.
11- Cântecul compus de Rouget de Lisle în garnizoana de la Strasbourg pentru cei
500 de voluntari din Marsilia care, în 1792, străbătuseră într-o lună drumul din Marsilia până la
Paris, oferindu-se ca voluntari atunci când în 1792 fusese declarată „patria în primejdie”. ( 2
cuv. )
12 – Prima victorie obţinută de revoluţionarii francezi împotriva forţelor
intervenţioniste ale Austriei şi Prusiei.
13 – Actul adoptat în anul 1791.
14 – Impozitul direct, plătit în Franţa de toţi cei care nu erau nobili ( 2 cuv. )
,,S-a născut la 15 august 1769 la Ajaccio în insula Corsica, fiind al doilea din cei opt copii ai
lui Carlo Bonaparte şi ai Letiziei Ramolino Bonaparte.Tatăl său era un avocat care luptase
pentru independenţa Corsicii, dar care, după ocuparea insulei de către francezi (1769), a intrat
în ierarhia judecătorească franceză. Micul corsican, după cum a fost cunoscut mai târziu
datorită originii sale, dar şi înălţimii reduse, a avut un temperament năvalnic, care ştia să iasă
cu bine dintr-o încăierare şi să obţină iertarea mamei prin vicleşug, chiar dacă era vinovat.
Mama sa era cea care s-a ocupat de educaţia copiilor, Napoleon moştenind de la ea spiritul de
ordine şi dragostea de muncă. La vârsta de 5 ani este dat extern la un pension de călugăriţe la
Ajaccio. În 1779, împreună cu fratele său, Joseph, micul Napoleon a fost dus la învăţătură în
Franţa, la colegiul din Autun, de unde a fost mutat repede, ca bursier, la Şcoala militară din
Brienne, în estul Franţei. A fost un elev strălucit, îndrăgostit de studiu, mai ales de matematică,
dar şi de istoria Greciei şi a Romei. La vârsta de 16 ani devine ofiţer. În 1789 izbucneşte
Revoluţia Franceză. Napoleon este un locotenent de 20 de ani. În 1796 se căsătoreşte cu
Josephine de Beauharnais. La 2 martie 1796, Bonaparte a devenit comandant al armatei
franceze din Italia, remarcându-se în batalia de la Rivoli. Aşa şi-a început ascensiunea politică
şi militară Napoleon Bonaparte.”
1. Citiţi cu atenţie textul reprodus din Manifestul egalilor şi răspundeţi următoarelor cerinţe:
,,Popor al Franţei, timp de 15 secole tu ai trăit ca sclav şi în consecinţă nefericit, abia de
şase ani, tu respiri în aşteptarea independenţei, fericirii şi egalităţii.....Din timpuri imemoriale
ni s-a repetat cu ipocrizie: Oamenii sunt egali şi tot din timpuri imemoriale cea mai
înjositoare, mai nedreaptă şi mai monstruoasă inegalitate apasă cu neruşinare asupra geniului
uman. Egalitatea n-a fost niciodată decăt o frumoasă ficţiune a legii. Legislatori, guvernanţi,
bogaţi proprietari, ascultaţi-ne: Pretindem a trăi şi a muri egali aşa cum ne-am născut.
Poporul a distrus regii şi preoţii. El va face acelaşi lucru cu noii tirani. Nu voim numai
galitate înscrisă în drepturile omului; o voim în mijlocul nostru, sub acoperişul caselor
noastre. Vom face totul pentru a o obţine, pentru ea vom distruge totul. Să piară, dacă trebuie,
întreagă creaţiunea, numai să ne rămână egalitatea reală.”
(Manifestul Egalilor)
1. Identificaţi trei motive ale Conjuraţiei Egalilor.
,,Bonaparte a apreciat că este momentul să intre în scenă.....ei şi-au făcut apariţia în Consiliul
Bătrânilor.Acolo..... el le-a adus la cunoştinţă că nu mai există guvern şi Constituţia nu mai
poate salva Republica. Rugând Consiliul să se grăbească a adopta o nouă organizare a puterii,
a susţinut că în cadrul exercitării funcţiei ce i se încredinţa el nu vrea să fie nimic altceva decât
braţul însărcinat cu sprijinirea şi executarea ordinelor date de Consiliu. Încurajat de modul în
care fusese primit de Bătrâni, spera să potolească febra republicană care agita pe cei Cinci
Sute. Dar abia pătrunsese în sală, că întreaga asistenţă a fost cuprinsă de furie. Din toate
părţile el auzea strigătele repetate Trăiască Constituţia, Trăiască Republica. Din toate părţile
era apostrofat Jos cu Cromwell. Jos cu dictatorul. Jos cu tiranul. În afara legii cu dictatorul.”
1. Identificaţi instituţiile care reprezentau puterea legislativă în stat.
2. Explicaţi motivul pentru care Napoleon afost întâmpinat în Consiliul celor Cinci Sute cu
strigătul ,,Jos cu Cromwell”.