Metalurgia aramei

Arama= Cupru
Proprietatile aramei
Cu-numar atomic 29
Metal de culoare brun-rosiatica
Se oxideaza (cocleste) in contact cu aerul-pelicula
verzuie=carbonat bazic de cupru
Duriate mica (este moale) -3 pe scara Mohs, 50 pe scara
Vickers
Bun conducator de electricitate si caldura
Maleabil (foi) si ductil (fire)
Temperatura de topire -1085 grade
Vascos in stare incandescenta, deci greu de turnat in
tipare

Arama in natura
1. cupru nativ, necombinat cu altceva
2. compusi (oxizi, sulfuri si sulfati)=minereuri cu procente variabile
de cupru
Cuprit= oxid de cupru= Cu2O- conc.88-89 %
Calcozina=sulfura de cupru=Cu2S-conc.80%
Covelina=sulfura de cu CuS-conc.66%
Calcopirita=sulfura de cupru si fier=CuFeS2-conc. 35%
Malachit (piatra semipretioasa)=carbonat bazic de cupru-Cu2[(OH)2|CO3]- conc.57
%
Azurit (piatra cul. albastra)=Cu3(CO3)2(OH)2
Bornit=sulfura de cupru si fier=Cu5FeS4-conc. 63%
Brochantit culoare verde,cu structura aciculara
Cubanitul=sulfura de cupru si fier=CuFe2S 3-culoare galbena
Tenoritul=oxid de cupru=CuO-conc 80%
Tetraedritul
Minereuri
1. calcopirita
2. bornit

Minereuri
1. Azurit
2. Cuprit
Minereuri
1. brochantit
2. malachit
Istoria prelucrarii aramei
1. prelucrarea aramei native- mil .VII -Ali
Kosh (S Iran, M-tii Zagros), Catal Huyuk (S
Anatoliei), Ergani (SE Anatoliei)
2. reducerea minereurilor-temp.700-800
grade- mil. VI
Centre independente de inventie au fost in
China, Thailanda, America
Conditii necesare pentru
practicarea metalurgiei
Existenta minereurilor de cupru
Cunoasterea minereurilor, posibilitatea de a le
depista
Cunoasterea tehnologiilor de expolatare a
minereurilor
Cunoasterea operatiunilor premergatoare
reducerii
Cunoasterea tehnologiei de reducere a
minereului
Cunoasterea tehnologiilor de turnare a aramei

Resurse de minereuri
M-tii Banatului-Moldova Noua, Ciclova, Oravita, Sasca
Montana, Dognecea-filoane de suprafata, usor de
exploatat
M-tii Poiana Rusca-Ruschita
Oltenia-Baia de Arama
M-tii Apuseni
Dobrogea-malachit- Altin Tepe
SE Transilvaniei-Zona Ciuc-Harghita - Balan
Moldova-Fundu Moldovei
Maramures
M-tii Miroc si Stara Planina-Majdanpeck, Reskovica,
Rudna Glava

Depistarea minereurilor

Initial minereurilor au fost, cel mai
probabil, folosite cu rol decorativ pentru
margele si, poate, pentru tatuaje
Depistarea se facea dupa culoare, fiind
exploatate filoanele de suprafata
Extractia minereurilor
Dovezi de exploatare in preistorie:
Mitterberg (Austria), Rudna Glava(Serbia),
Aibunar (Bulgaria), Kargaly (Urali)
Din romania se cunoaste doar un ciocan
preistoric la Caraci, intr-o exploatare
aurifera de epoca romana
Surse scrise: Caesar-exploatarea
minereurilor in Galia
Extractia-reconstituire ipotetica
Incendierea zacamantului
Stropirea cu apa sau otet pentru ca, prin soc
termic, sa se fisureze zacamantul- Caesar
Practicarea unor puturi sau santuri de
exploatare- se exploateaza filoane de suprafata-
20-40 de m adancime
Folosirea unor tarnacoape din piatra dura

Operatiuni preliminare reducerii
Zdrobirea minereului
Spalarea minereurilor-eliminarea
componentilor pamantosi
Prajirea minereurilor-pt. eliminarea apei si
curatarea de componentii pamantosi
ramasi dupa spalare
Maruntirea (daca mai era necesar)
Reducerea

Cuptoare cilindrice sau tronconice din lut, cu peretii grosi si o
deschidere in partea superioara pe unde se facea alimentarea cu
minereu- aproape de locul de extractie caci era mai comod (resurse
de lemn, evitarea transportului pe distante mari a minereului)
Straturi succesive de minereu si mangal
Foale pentru pomparea oxigenului
Zgurificarea componentilor pamantosi-depusi in partea inferioara a
cuptorului
Topirea aramei
Daramarea cuptorului pentru recuperarea metalului
Turnarea aramei sub forma de lingouri care mergeau spre ateliere
sau erau destinate schimbului
Randament scazut
Producerea pieselor finite

Presupune retopirea si folosirea a doua
metode:
1. metoda cerii pierdute- se poate obtine o
singura piesa
2. turnarea in tipare (valve de turnare);
(monovalve, bivalve sau multiple) din lut
sau din piatra
3. retusarea bavurilor, decorarea piesei
Instrumentar: creuzete, linguri de turnare
Dezvoltarea metalurgiei aramei in
Romania
Balomir- sula din cupru-cea mai veche
piesa-Starcevo- Cris
Mil. 5-culturi cu metalurgie performanta:
Gumelnita, Salcuta, Tiszapolgar,
Bodrogkeresztur, Cucuteni-toate eneolitice
Piese masive din cupru
1. Topor de tip
pana sau ic
2. Topor-ciocan

Piese masive din cupru
Topor cu brate in
cruce
Piese masive din cupru
Tarnacop
Functionalitatea pieselor masive din
cupru
1. Expoatarea minereurilor si a zacamintelor de sare-
Gordon Childe
2.Prelucrarea lemnului Marton Roska
3. Arme
4. Insemne de demnitate si statut social inalt-Ion Nestor
Ipoteza Nestor este cea mai probabila caci arama este
foarte moale si s-ar fi deformat la contactul cu ceva dur,
in plus piesele descoperite nu prea au semne de utilizare
(90% din piesele din Bulgaria analizate de Nenrieta
Todorova)
Bibliografie
Alexandru Vulpe: Axte und Beile aus
Rumanien, PBF, IX/5
A publicat toate topoarele din cupru din
Romania, in jur de 300 de piese, dintre
care 200 sunt descoperiri singulare (restul
din depozite, asezari si morminte)
Descoperiri de exceptie

Depozitul de la
Carbuna-Republica
Moldova-arie Cucuteni
-343 de topoare si
alte piese (in total
vreo 800)

Dovezi de practicare a metalurgiei
aramei
Cascioarele-2 valve de turnare a
topoarelor de tip pana
Existenta in spatiul romanesc a unor piese
originale neatestate in alte zone: topoarele
de tip Targu Ocna
Ostrovu Corbului -nivelul Salcuta-creuzete
cu irme de zgura
Analize metalografice
Analizele releva ca piesele sunt din cupru
foarte pur, impuritatile nedepasind 0,1-0,5
%.
Concluzie: este posibil sa se fi folosit doar
cupru nativ, altfel e greu de explicat
puritatea