CURS: SOCIETATE SI CULTURA IN PRINCIPATELE ROMANE

DATA: 20.10.2014
TARANIMEA( asa numita talpa a tarii) cei mai multi si mai saraci.
Taranii sunt importanti pentru ca sunt multi.
Despre taranime, Dimitrie Bolintineanu in Opere spunea: Viata si indestulare tarii purcede din
munca taranilor. Ei hranesc tot, ei indestuleaza tot. Dinmana lor arsa si grosolana iese acest lux ce
incongioara locasurile bogatilor din painea modesta ce hraneste pe cei saraci.
In cazul fiecarei categorii sociale despre care o sa discutam putem identifica trasaturi generale, dar si
trasaturi individuale.
Taranii sunt principalii practicanti ai agriculturii si ai ocupatiilor conexe. Cresterea vitelor, cabalinelor,
porcinelor, oilor. Se ocupau cu cositul, facutul fanului, apicultura, pomicultura si viticultura.
Consumul de alcool nu este accidental la noi in secolul al 19 lea, ci reprezinta un obicei.
IN parioada inactiva a anului se ocupa de mestesuguri: haine, obiecte de ceramica, incaltaminte si
mobilierul.
Taranimea se caracterizeaza prin analfabetism. Sunt consumatori sistematici de bauturi alcoolice.
1930 erau doar 30% dintre primari care stiau sa scrie si sa citeasca.
Mortalitatea ridicata, mortalitatea infantila.
Natalitatea era ridicata in randul taranimii.
Nivelul de trai era scazut.
Exista mai multe categorii de tarani:
Taranii liberi din pct de vedere economici( MOSNENI SAU RAZESI) reprezinta o minoritate care se va
restrange din ce in ce mai mult ca urmare a abuzurilor boierilor.
Exista cel putin pana la jum sec 18 , tarani care constituie majoritatea si care sunt cei mai napastuiti:
nu au pamant, sunt legati de glia boierului(serbi). Nu aveau avere, nu aveau ce sa lase mostenire,
pana si decizia de a te casatori cu cineva era supusa boierului.
Aceste lucruri s-au schimbat in 1746 in T.R si 1749 in MOLDOVA cand exista posibilitatea de a iesi din
serbie. Domnitorul care a intitiat reformele este Constantin Mavrocordat. Eliberarea din serbie
insemna achitarea unei sume. Daca nu aveai bani puteai sa muncesti pe mosia boierului. Cate zile iti
spunea el si cand considera el ca e suficient iti acorda libertatea juridica.
Puteai sa mergi sa muncesti pe ce mosie vroiai, sa te casatoresti cu cine vroiai , sa lasi mostenire
instrumentalul agricol, etc.
Totusi acesti tarani eliberati din serbie(clacasi)

Clacasi sunt varianta evoluata a serbului. Ei sunt dependenti economic,dar liberi din punct de vedere
juridic. Ei nu aveau pamant( asta inseamna ca erau dependenti din pdv juridic).
Ca sa se sustina, munceau pamantul boierului, primit in folosinta de la boier sub forma de lot.
Lotul primit de clacasi de la boieri era primit in mod conditionat. A 10-a parte(disma) sau in
Transilvavia a 9 a parte(nona) era data spre boier.
Triada claca-cens si dijma.
Asupra taranilor clacasi isi exercitau presiunea mai multe foruri. Pe de-o parte boierii, pe de alta
parte biserica si statul.
OBLIGATIILE CLACASILOR:
OBLIGATII FARA DE BOIER- Claca, dijma,carul cu lemne,Intretinere in casa, cota bautura. ( CLACA=
MUNCA EXERCITATE DE TARAN PE MOSIA PAMANTULUI).
Boierul avea o mosie, dar nu toata mosia era data la munca, doar 2/3 era data spre munca. Era 1/3
care ii revenea boierului in totalitate ca si productie.
Dijma reprezinta a 10 a parte din productia pe care o obtine de pe lotul boierului
Censul o suma negociata de taran cu boierul, se suplimenteaza de fapt norma de claca.
Carul cu lemne fiecare familie de taran aducea un car cu lemne boierului.
Taranii erau obligati sa acorde sprijin boierului in vederea intretinerii casei. Din fiecare sat erau
desemnati cativa care faceau pe pasnicii si pe servitorii la domeniul boierului.
Taranii isi produceau in gospodarie bauturile alcoolice si cedau o parte din bauturile alcoolice
boierului care era singurul cu drept de a le comercializa( era singurul cu carciuma). Taranii care
mergeau la carciuma isi beau propria bautura doar ca mai si plateau.
OBLIGATIILE FATA DE STAT:
Plata Impozitelor, intretinerea drumurilor si serviciul militar(dupa ce am scapat de regimul fanariot).
OBLIGATIILE DATORATE BISERICII: Munca la camp pe terenul avut in proprietate de preot.
Transportul recoltei, ridicare si repararea bisericilor.

1) In primul rand practicarea agriculturii era conditionata de vreme, fiindca nu existau irigatii.
2) In al doilea rand,taranii obisnuiau( conform traditiei ce caracterizeaza taranimea) sa cultive
acelasi pamant an de an.
Un lucru pe care puteau sa il faca era folosirea prin rotire a pamantului. Balegarul era folosit in
loc de ingrasamint, ca combustibil si la constructia caselor.
Au inceput sa practice selectarea semintelor.

Evolutia clacii in Principate

1746 12 zile de claca/an
1777- 14 zile de claca/an
1805- 33 zile de claca/an
1831/1832 - 12 zile de claca cu nart/an
1851- 22 zile de claca/an ( Muntenia)
-

12 zile de claca/ an(Moldova) se dubleaza, insa, nartul in comparatie cu Reg. Organice.

CEA MAI CONSISTENTA DINTRE OBLIGATIILE CARE IMPOVARAU TARANIMEAERA CLACA.
Claca = exploatarea a 2/3 din mosie in favoarea mosierului.
Desi se crede ca zilele au scazut ca si munca, exista nartul, adica cota de munca pe zi. Boierii
stabileau o cota de munca ridicata, de 2-3 zile.
Toata lumea muncea la camp, REGULAMENTELE ORGANICE NU VIN SA IMBUNATATEASCA
STAREA TARANULUI, ci sa clarifice niste date.
1851 are loc de reforma agrara.
Dupa revolutia de la 1848 taranilor le-a fost mai rau, autoritatiile au decis ca taranilor sa le fie
mai greu.
Structura populatiei rurale din Tara Romaneasca la 1859
Taranii clacasi 70%
Razesi 18%
Zilieri 11%(muncitori agricoli care sunt angajati sezonieri si pentru fiecare zi de activitate sunt
compensati)
Boieri 1%( din totalul locuitorilor din mediul rural).
Repartizarea proprietatilor funciare in Tara ROmaneasca(%)
Boierii: 1% dar care au 75 % din terenurile din mediu rural.
Taranii: 85% dar care pseda numai 12% din terenurile din mediul rural.
Exista un mare grad de dependenta a populatiei.

Taranii clacasi sunt impartiti in: - Fruntasi(un numar mare de vite(5) avut in proprietate)
Mijlocasi( 3 vite)
-Palmasi/codasi( nici o vita) Lucreaza lotul cu instrumentarul agricol din folosinta.
Aceasta impartire fiind facuta dupa Regulamentele Organice

Incepand cu 1831-32 dimensiunea lotului pe care taranii il primesc in folosinta este dictata de
puterea taranului de a lucra. Capacitatea lucrativa era exprimata in numarul de vite.

Cum erau repartizare loturile in functie de capacitatea lucrativa:

Loturile atribuite taranilor din Moldova sunt mai consistente.

In T.R. taranii beneficiau de 7 prajini de pamant pentru loc de casa, curte si gradina pentru toti
clacasii.
Apoi erau 4 ha pentru fruntas, 3 ha pentru mijlocas si 2 ha pentru palmas.
In Moldova, locul pentru casa,curte si gradina era de 10 prajini la care se adaugau hectarele pentru
fiecare taran in frunte de categorie: 7 ha pentru fruntas, 4 ha pentru mijlocas si 3 ha pentru codas.

Oare sunt suficiente aceste pamanturi pentru a asigura supravietuirea familiei?

Nu era o agricultura intensiva ci una extensiva( pe ansamblu obtinem cantitati ridicate de produse,
asta pentru ca extindem suprafata loturilor destinate activitatilor agrare). Defrisam,O alta
caracteristica a agriculturii este preponderenta culturilor cerealiere. Taranii mancau multa
mamaliga.Prin Regulamentele Organice se mai stabilesc pentru tarani capacitatea de a arenda
prisoasele. S-a stabilit pentru taran ca dupa ce se facea imparitirea celor 2/3 din mosie sub forma de
loturi, daca mai erau pamanturi, ele puteau fi date in prisoase arendate tarani pentru a suplimenta
terenul arabil.
Tot in Regulamentele Organice pentru a se evita depopularea unor zone se limiteaza stramutarea la 2
tarani/an/mosie. Se impiedica stramutarea fara avizul autoritatilor si fara achitarea birului pentru
intregul ciclu fiscal. Prin Regulamentele Organice, taranii au rama sfara posibilitatea de a-si gasi un
stapan mai bun, care sa ii trateze intr-o maniera mai umana.

Reforma agrara din 1851, pe langa dublarea nartului vine cu unele completari:
-

Sunt inlaturate restrictile in privinta numarului in privinta stramutarii/izgonirii taranilor cu

conditia anuntarii ispravnicilor cu 6 luni in avans.
Locul de casa, curte, gradina poate fi vandut de taran consatenilor si boierului care are
prioritate la cumparare.
O mare schimbare in ceea ce priveste statutul si conditia taranilor se petrece in 1864 cand
este introdusa Reforma Agrara din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Prin aceasta reforma
dispar taranii clasi. Principala miza de la 1864 a fost improprietarirea taranilor , crearea micii
proprietati funciare.
Nu putem discuta despre reforma agrara fara a discuta despre SECULARIZAREA AVERILOR
MANASTIRESTI.
Politicienii au spus ca vor improprietarirea taranilor dar nu din proprietatile lor. Astfel au fost
nationalizare terenurile manastirilor, astfel statul si-a procurat un fond funciar consistent pe
baza carora s-au facut improprietaririle.
Structura taranimii dependente la 1864:
Fruntasii 18%

Mijlocasii 48%
Palmasii 34%
La 1864 se realizeaza improprietarirea taranilor, aceasta improprietarire a avut in vedere
capacitatea lucrativa a taranilor. Loturile cu care au fost improprietariti taranii au
urmatoarele dimensiuni:
IN MUNTENIA: FRUNTASII 5,5 HA
MIJLOCASII 3,5 ha
CODASII 2 ha.