Sunteți pe pagina 1din 11

Propunator : Pop ( Herman )

Dora

S delimitm !

nainte de anul 1300 , cnejii i voievozii de la


sud de Carpai au ncercat s se uneasc;
N-au izbutit din cauza nvlirii ttarilor i a
regilor unguri, care cutau s stpneasc
inuturile.

De multe ori , romnii erau nevoii s se


adposteasc n codru i muni, unde ttarii se temeau s
intre.
Pentru ca poporul s triasc mai bine i s poat
ine piept primejdiilor , era necesar unirea
voievodatelor i formarea unor state mai mari, mai
puternice.

Basarab I ntemeiaz o ar
liber ( Valahia, Vlasca )
n timpul domniei lui Basarab I, s-a
ivit un moment prielnic pentru unirea
cnezatelor i voievodatelor .
Cu pricepere i cu ndrzneal,
voievodul Basarab a unit toate
voievodatele:
- de la Severin pn la Brila
- din Fgra pn la Dunre.
Aa s-a ntemeiat pe pmntul
nostru, cel de-al doilea stat, numit ara
Romneasc, pe care Basarab l voia
liber i independent.
,, Cine va mai cerca a o supune , zicea
Basarab , se va izbi de sabia noastr .

Biruina de la Posada
n anul 1330 , regele Ungariei , Carol Robert de Anjou,
a pornit cu armat mare, s supun ara Romneasc.
Voievodul romn a trimis soli naintea invadatorului,
s-l conving c-i mai bun pacea i prietenia dect
rzboiul.
Carol Robert refuz; voia s supun cu orice pre, ara
Romneasc.

Dumanii n-au mai putut nici nainta, nici da napoi . S-au btut
cu dezndejde, i muli nobili unguri au pierit la Posada.
Ar fi czut i regele, dac nu-i schimba hainele cu ale unui
slujitor al su i nu fugea.
Aadar, Carol Robert a fost silit s recunoasc independena
rii Romneti.

Batalia de la Posada
(1330)
Basarab I
Robert de Anjou
Voievod al Tarii Romanesti
Regele Ungariei

Carol

inuturile romneti n secolul


al XIV - lea