Cooperarea/colaborarea şi competiţia sunt pârghii pe care cadrele didactice Io să verifice şi să analizeze critic propriile idei; să-şi confrunte propriile
te propriile opinii cu ale celorlalţi;
acţionează în procesul instructional, alocându-le însă ponderi diferite. Raportându-ne la
mediul preuniversitar, în mod special la activităţile aplicative, constatăm că elevii suni
implicaţi în mod frecvent în experienţe de învăţare bazate pe competiţie. Cu siguranţă că şi
această strategie are efectele ei benefice, însă considerăm că utilizarea învăţării prin
colaborare (cooperare) se dovedeşte a fi mult mai avantajoasă pentru beneficiarii direcţi |
actului educaţional.
Vom încerca să nominalizăm în continuare principalele avantaje ale utilizării învăţării
prin colaborare (cooperare), avantaje care demonstrează că este o strategi instrucţională ce
poate contribui în mod evident la asigurarea unui proces educaţional dn calitate.
Astfel, învăţarea prin colaborare permite:
realizarea unor interacţiuni sociale multiple;
ameliorarea relaţiilor interpersonale;
dezvoltarea competenţelor cognitive şi sociale;
dezvoltarea competenţelor de comunicare;
dezvoltarea inteligenţei interpersonale;
ameliorarea calităţii învăţării;
participarea activă, implicarea în realizarea sarcinilor de învăţare (auto)propuse;
împărtăşirea experienţelor; realizarea transferului de cunoştinţe; confruntarea
ideilor;
analiza, compararea modurilor de a învăţa, a achiziţiilor realizate;
reformularea ideilor, opiniilor; asimilarea unor noi valori, modele
culturale; dezvoltarea responsabilităţii individuale; dezvoltarea
autonomiei;
asumarea şi interpretarea unor roluri variate în cadrul grupului;
cultivarea toleranţei, a respectului pentru diversitate; formarea şi
consolidarea deprinderii de ascultare activă; dezvoltarea gândirii
critice; dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare;
dezvoltarea bazei motivaţionale a învăţării; consolidarea
încrederii în propriile forţe; consolidarea stimei de sine etc.
(Drăghicescu, Petrescu, 2007).
Nu am realizat un inventar complet al efectelor formative ale învăţării prin
colaborare. Considerăm însă că acelea ce au fost menţionate o recomandă ca fiind I
strategie care poate ameliora vizibil procesul învăţării.
Pentru a realiza deci un învăţământ preuniversitar fundamentat pe standarde cât mai
nuiin de calitate, pentru a-i ajuta pe elevi să practice o învăţare de calitate, care HJM
„instrumenteze" în vederea unei inserţii optime în mediul socio-profesional, este necesw K A
organizăm contexte instrucţionale stimulative, în cadrul cărora învăţarea prin colabomm
devină o strategie de bază.
Implementarea acestei strategii reprezintă garantul unei învăţări de calitate,
deoarece oferă elevilor posibilitatea s.ă aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în variate moduri;
să-şi dezvolte inteligenţa inteirpersonală; să dezvolte atitudini şi comportamente bazate pe
valorizarea propriei persoaine, dar şi a celorlalţi; să-şi formeze competenţe Juperioare de
învăţare; să dezvolte conduite bazate pe toleranţă, respect şi acceptarea diversităţii etc
Reflecţie necesară:
Identificaţi factorii sociali care reclamă utilizarea strategiilor didactice interactive
bazate pe învăţarea prin colaborare._________________________________________
2.2. Metode şi tehnici de învăţare prin colaborare
învăţarea prin colaborare îşi subsumează o serie de metode şi tehnici menite să
optimizeze calitatea învăţării, implicându -i activ pe elevi în procesul propriei formări.
Vom descrie succint, în cele ce urmează, câteva dintre metodele de învăţare prin
imliiborare ce pot îmbogăţi instrumentarul metodologic al profesorului şi pot asigura, ROdată,
achiziţii durabile.
2.2.1. Mozaicul
* Structurile cooperative de tip mozaic (Johnson, Johnson & Holubec, 1993; Kagan,
1992; Slavin, 1990) presupun formarea unor grupuri cooperative, în cadrul cărora
fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice materialului
propus spre învăţare.
> Schema specifică procesul ui mozaic este următoarea:
Grupuri cooperative (distribuirea materialelor), Grupuri expert
(învăţare şi pregătire),
Grupuri cooperative (predare şi verificare) (Steele, Meredith, Temple, 1998a, 42).
Se pot realiza diverse variaţiuni pe tema mozaicului. în cele ce urmează, vom i"< • nh
însă etapele mozaicului de bază:
1 Formarea grupurilor cooperative şi distribuirea materialelor de lucru
profesorul împarte tema de studiu în 4-5 subteme;
•olicil,) elevilor să numere până la 4 sau 5 (în funcţie de numărul de subteme) şi
distribuie fiecărui elev materialul ce conţine detalierea subtemei corespunzătoare numărului
său (elevul cu numărul 1 va deveni expert în subtema 1 etc); li se pinu/ea/a elevilor faptul
na vor învăţa şi vor prezenta materialul aferent numărului lor ■ i < nloilalţi col(Mji, fund
(osponsabilule rezultatele învăţam acestora;
liocare (jrup de; <1 sau '> Hnvi va constitui un (jiup cooperativ; eleviloi li se solicită sa M - I I M . I (jmpiil <
nopotaliv din i am lai puitn