Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REVISTA
ISTORIC
EXTRAS
Nr. 5-6
Septembrie - Decembrie
http://www.iini-minorities.ro
SCHIMBUL DE POPULAIE N VIZIUNEA LUI
SABIN MANU1L
VIOREL ACHIM
1
loscph 8. Sc:hcchtman, ~111 Popu/alion TI'QIUj"'" 19J9-194j, New York, 1946; Eugen M.
Kulilschcr, Europe on tlw M~. Wor QN/ Populollon ChD~s. /9/7-19~7. New York. 1948.
2
Pentru schimburile Ji transferurile de popull$ie In Europa CenlnK>ricntall In perioada celui d.:-al
doilea rlzboi mondial $ anii imediat postbeliti, allluri de titlurile din nota 1, Gotthold Rhode, Vt)/ur
ouftkm W~g~ ... V~rschi~bwag der Bfl/illurung in Osttkulrcltlond und in Osteruopa "lt/917, Kiel,
19S2: Hans LemberJ, .. ElluWclw S4Jibenmg": Ein Mitt'l ~r lA.Ju"' von NoJiOftlllltdl~nprobl~m?. In
..Aus Politik und Zeitgcschichtc". Bclleae zur Wochenzeituns ,.Du Parlament", 8 46192, 6.11.1992.
p. 27-38; Nonnan M. Nainwt, Ftns of Hotrwd: Ethnk Cl~onslng In T-wnlieth-C,ntury &r~.
Cambridge MA. 2001.
http://www.iini-minorities.ro
3 Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manuil 135
, Mai ales Alfred M. de Zayas, Newwsis at PotsdDm. The Angi~AmericQIU and the E.q1ulsion oj lire
Germam, reviscd cdition, Rockport ME, 1998.
4
Citeva titluri: Dumitru andru, Bucovina li nordul Basarabiei In piQIUUile lredentei ucrainene
194~1944, tn "Revista istorici", l vm. 1997, nr. J--.4, p. 203-218; Viorel Achim, Tigami din
Rom.dnio fntimpul celui th-al doilea r~boi mortdial, ibidem. nr. 1-2, p. Sl-59; Dorin Banco. Sodal
li Mional In politica guverl'llllui Ion Alllonescu, Bucureti, 2000; Lya Benjamin, Prigoanll li
rnillen{iJ fn istoria evreilor din Rom4nia. 1940-/944. Studii, Bucureti. 2001. Util este mai vechiul
studiu al lui Dimitrie Ghcrasim, Schimbul rk populaii fnln statw, Bucureti, 1943, care la p. 6'} i
unn. se ocupi de RornAniL
http://www.iini-minorities.ro
136 Viorel Achim 4
propunerea lui Iuliu Maniu, Manuill a fost numit Subsecretar de Stat la Preedinia
Consiliului de Minitri. Din 1948 el a trit in exil (in S.U.A.), unde i-a continuat
activitatea tiinifici i politici. n ultimii ani au aplrut mai multe studii referitoare
la viaa i activitatea lui Manuill'. Meritul cel mai mare in repunerea in circuitul
tiinific a valoroaselor contribuii ale lui S. Manuill il au doi cercetAtori din Cluj,
specialiti in demografia istorici: Sorina Bolovan i Ioan Bolovan. Ei au republicat
o parte din opera lui Manuill din anii '30 -'4o'.
Sabin Manuill nu a publicat lucrlri speciale pe problema omogenizArii
etnice i a schimbului de populaie ca mijloc de realizare a acestei omogenizlri 7, dar
aceste chestiuni sunt atinse in lucrArile lui de demografic etnici publicate dupA
19401. Cele mai importante pentru acest domeniu sunt insi materialele elaborate de
el i plstrate in arhive, indeosebi in fondul Sabill Manui/ de la Arhivele Nationale
ale Romniei - materiale la care vom face referire in acest studiu. Dintre aceste
materiale unul a fost publicat de istoricii clujeni amintii, n anexa unui studiu
privitor la contribuia lui Manuillla demografia etnici a Transilvaniei. E vorba de
un memoriu, datat 1S octombrie 1941, pe care Manuill 1-a adresat marealului Ion
Antonescu, conducAtorul Statului Romin9 Acest memoriu este de fapt un proiect de
schimb de populaie cu flrile vecine. A fost cel dintii material de acest fel elaborat
in Romnia i primul publicat.
Sabin Manuill a avut un rol important in introducerea ideii schimbului de
populatie in mediile intelectuale de la noi i. apoi, in vara anului 1940, pe agenda
guvernului romn. El a sesizat progresul pc care il intregistra in gindirea epocii
ideea schimbului de populatie ca mijloc de soluionare a conflictelor intre state.
Despre schimbul de populaie cu (Irite vecine Manuill a scris inel din 1929, in
' Penuu viaca i activitatea lui Sabin Manuill. indeosebi in domeniul dcmografiei, Sorina i Ioan
Bolovan, lntroductlorr, ln S. Manuill. Slrulies 011 tlw H/storical O.mogrt~plry of Romania 1 Enules
sur la dimograplrie historique dela Roumanie, cd. Sorina 1111d Ioan Bolovan, Cluj-Napoca, 1992. p.
7-17; Sorina Bolovan, Sabin MafDiiltJ's Contrlbution to tire Rlsearclr of Urbon Populatiorr of
Romania, In Transylvanian RevicW', L 1, 1992, nr. 1. p. S6-64; Louis Roman, Sabin ManuiltJ ~t la
di"ographi~ historique, ibidem. t III, 1994, nr. 1, p. 47-68; idem, !Hmografla istorictJ in opera l11i
Sabin Manuiltl, In Sabin ManuiltJ. Istorie li d~mografi~- Studii privind societatea romneasctJ Intre
secol~/~ XJ1 /-XX. coord. Sorina Bolovan, Ioan Rolovan, Cluj-Napoca. 199S, p. 26-40; Vladimir
Tn:bici, Dr. Sabin ManuiltJ. organizatorul statisticii lliiniflce tn Rotndnia, ibidem, p. 7-2S;
Gheorghe Buzalu, Noi informaii privind vioa li opera lui Sabin ManulltJ, ibid~m. p. 41-SS; Sorina
Bolovan, Ioan Bolovan, Problemele demografice ale Trarullvaniei Intre 1tiin/4 li po/itictJ (191~
/945). Studiu de caz, In Transilvania Intre medieval li modern, coord. Camil Murqan, Cluj-
Napoca, 1996, p. 119-131.
'Indeosebi In S. Manuill. Studies orr tire Historical Demogroplry.
7
De fapt. In acel timp nu existau nici pc plan mondial public:acii pc aceast1 temi. daci facem abstractie
de studiile de dn:pl inlcmalional privitoare la sc:himbul de populalie. Aici este prezenti i o contribulie
romllncasc:a, D. Gherasim. Schimbul de popu/afii intre state, Bucun:t~ 1943.
1
Vezi S. ManuiiL Structure ~t ivolutlorr de la population rurale, Bucarest, 1940, p. 9-10, 21-22,
62~3.
9
Sorina Holovan, 1. Bolovan, Problemele rkmograftce ale Transilvaniei, p. IU-131. Proiectul este
comentat sumar, Ibidem, p. 12~ 124; IDM Bolovan, Sorina Bolovan, ROIItdn.ia 11 problema schimbului
de populafie fnperioado interbeliciJ, in "Romlnia km. 0'", an 1, 1999, nr. 1, p. 101-102.
http://www.iini-minorities.ro
s Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manuild 137
10
S. Mlnuill, Evolt4ia d6mografic1J a ortq~ICN' li minlN'it/JiilCN' ~tnice din Transilvania, in .,Re~sta
~tru tiinca i Reforma Sociali", t. VIII, 1929, p. 208, 210-211.
1
Arhivele Nalionale Istorice Centrale (ANIC), fond Sabin Manuila, dosar X/9~ bis (,.Politica de
~pulalie a swului i problema minoritiJilor etnice").
1
Bibliotcc:a Academiei RomAne, Arlliva Dr. C. Angelcscu. 11 Mss. 8 (.,Note luate In constituirea din
19 noiembrie 193~. P,.ullla Casa c:oalelor''). f. 7-8.
11
Nichifor Crain~. Or1odtJJll~ li ~lfiI'Cil~. Cu o anexa: ProgramrJ stOIIIIul ~lrlr'aaic, Bucun:ti,
1937. p. 288.
14
1. Bolovan, Sorina Bolovut, RomnltJ li probl~ma schimbului de populai~. p. 99-100.
1
' Pentru politica fali de minorilltilc etnice In RomAnia Mare, tndcoscbi Irina Livezeanu, Cultuf'l) 11
no(ionalism in Romania Man. /9/8-/930, Buc:urqti, 1998.
http://www.iini-minorities.ro
138 Viorel Achim 6
19
Ibidem. p. 262-303; Valeriu Pop, Bdt~ia P''"'" An/eal, cd. Sanda Pop. Nicolae C. Nicolaescu,
Bucureti, 1992, p. 80-133.
10
A. Simion. op. cit., p. 306 i unn.; V. Pop, tlf' cU., p. 134 ii unn.
21
Acest schimb de populalic la D. Ghc:ruim, op. cit., p. 93-115; J.B. Sdlcchtman, op. cit., p. 4~
41 S; A. Simion, op. cii., p. 303-305.
22
Dirk Jachomowski, Die Umsiedlung de, lkutvabien-, lhJcowiiiD- uNi Dohnulscluldn.tschen. 1'on
de, J'ollcsgruppe in RMnuJnien zur .. SiedlungJbrllckl"' an Je, Reiclugr-enze, MOnchen, 1984, p. 118-
110; D. Ghemim. op. cit., p. 81-86. Cifrele sunt preluate din D. Jachomowskl, op. cit., p. 100.
Aproape simultan cu ac:CISII opcraJiune erau repalriati In Rekh germanii din Basarabia i nordul
Bucovinei, in baza unui acord gmnano-sovietic semnat la 5 septembrie 1940. Din Basarabia au pii."Cal
93.318 gennani, iat din nordul Bucovinei 43.500. Vezi D. Jachomowski, op. c:it., p. 64-87. Ci&cle,
ibidem, p. 80.
u Cf. J.B. Schechunan, op. cit., p. 435-436. Aceste grupe de populatie maghiari au fost 4X)Ionizatc de
autoriliJile ungare In Batka, teritoriu iugoslav ocupai de Ungaria In aprilie 1941.
http://www.iini-minorities.ro
140 Viorel Achim 8
problemei frontierelor Rom4niei i realizana 101or bune relaii ,;, Balcani (1941--1943), in ,.Europa
XXI", t.l-11, 1992-1993, p. 128-132.
http://www.iini-minorities.ro
9 Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manuil 141
16
ANIC, fond Sebin Manuill, dosar XIL'I9S (..Politica de popula&ie"). Partea c:ue ne intereseaza, f.
S-7.
21
Ibidem. dosar Xll/204.
31
Jbidem, dosar Xll/21 J.
29
Ibidem, f. 1.
http://www.iini-minorities.ro
142 Viorel Achim 10
relafiile cu lrile vecine, se poate face prin dobindirea de cAtre statul romn a
omogenitii etnice. Guvernul romn trebuie si urmlreascl nu numai refacerea
frontierelor de dinainte de 1940, ci i omogenizarea etnic a trii. Idealul naional
scrie Manuill- trebuie si fie o "Romnie etnicete omogenA, curprinzndu-i pe toti
romnii" sau o "Romnie romneascl", o arA n care "graniele politice sA se
suprapunA exact cu limitele etnice". Omogenizarea etnici se va putea realiza prin
trecerea peste grani a minoritilor etnice i aducerea n tari a "romnilor de
snge". Trebuia sl se procedeze la "un schimb total i obligatoriu de populatie" cu
tArile vecine30
Intre toate scrierile lui Sabin Manuill in domeniul politicii de populaie,
proiectul din octombrie 1941 este cel mai elaborat. Proiectul are n vedere
multitudinea de aspecte care trebuiau rezolvate pentru inflptuirea omogenitii
etnice a lrii. i aici Manuill vorbete de oportuniti. El consideri el "politicete,
momentul este sosit, sau foarte apropiat" pentru realizarea omogenizlrii etnice.
Aceasta presupunea trecere peste graniA a tuturor "minoritlilor cu tendinte
centrifugale" i aducerea in tari a etnicilor romni, de oriunde s-ar gAsi. Cnd
vorbete de moment favorabil, Manuill are n vedere, desigur, situaia politici a
Romniei in acel moment (toamna anului 1941 ), ca i conjunctura internaionali
care pArea sA ncurajeze astfel de ntreprinderi. RomAnia era aliata Germaniei n
rAzboiul impotriva U.R.S.S. Ea redobndise deja provinciile ocupate de sovietici in
1940. Serbia i Ucraina sovietici - ce urmau si fie afectate de miclrile de
populaie pe care le propune Manuill - se aflau sub ocupaie militar germanA, iar
n cazul Ucrainei i romineascl (e vorba de teritoriul dintre Nistru i Bug, sau
Transnistria, ocupat de romni). Chiar se spune in memoriu el Iugoslavia oferi
punctul de plecare pentru operafiunile de transfer de populaie. Conjunctura
internaionali era favorabili i in sensul el in cei doi ani care trecuserA de la
declanarea rzboiului in Europa Centrali i de Est s-a recurs deja la transferuri i
schimburi de populaie i se pArea el statul omogen din punct de vedere etnic este
formula cea mai potrivitA. Romnia se afla in sfera politici a Germaniei, iar
conceptul german de noul ordine includea i ideea statelor omogene.
Cadrul geografic al operaiunilor de schimb de populaie trebuia s fie
Romnia Mare, cu graniele de dinainte de pierderile teritoriale din 1940. Din
interese strategice (viznd obinerea unei granie strategice) i raiuni etnice (tinind
seama, intr-o anumiti mAsuri, de raportul numeric intre etnicii romni care urmau
si intre in Romnia i minoritarii care urmau si plrlseascl ara), graniele din 1940
unnau si fie supuse unei revizuiri. Se avea in vedere cedarea de cAtre Romnia a
unor teritorii: teritorii in nordul judeelor Hotin (in Basarabia), CernAuti i
Storojine (n Bucovina), care urmau si revini Ucrainei; fia de teritoriu de la
granita de nord-vest a Arii (n Criana), cuprinznd oraele Salonta, Oradea, Carei
i Satu Mare, cu populaie maghiar numeroasA, care urma sl fie cedati Ungariei; la
fel, colul de nord-vest al judeului Timi- Torontal (in Banat). Din raiuni strategice
RomAnia urma sA anexeze un colt din Pocutia (teritoriu care inainte de 1939
apartinuse Poloniei, iar dupl acest an flcea parte din Generalgouvemement) i o
miel portiune din Rusia Subcarpaticl (teritoriu ce apartinuse in perioada interbelici
Cehoslovaciei, iar in 1939 a fost anexat de Ungaria). Aceastl anexiune ar fi dat
Romniei calea feratA Sniatyn-Delatyn-Fnsin-Sighet, care ar fi asigurat legAtura
directi intre Bucovina i nordul Transilvaniei De la Ungaria propriu-zisA ar fi
31
urmat si fie anexat oraul Bekescsaba, iar de la Bulgaria o parte din Cadrilater -
anume, din judeul Caliacra. plasa Balcic i o parte din plasa Ezibei (deci, litoralul
MArii Negre), i o fiic ingusti de-a lungul DunArii, cu oraele Silistra i Turtucaia.
Unele din aceste rectificlri de frontierA sunt idei mai vechi, urmlrite de guvernele
romne din perioada interbelic132 RomAnia viitoare ar fi urmat si aibA o suprafatA
de 290.126,5 kmp (fatA de 295.049 kmp cit avusese RomAnia Mare, 194.756 kmp
ct avea Rominia dupl pierderile teritoriale din 1940 sau 245.885 kmp ct a\'ea
Romnia in momentul octombrie 1941 ).
Programul urma si fie realizat in etape. Trebuia si fie flcut schimbul de
populaie total i obligatoriu cu fiecare dintre tArile vecine. Manuill propune chiar o
succesiune, necesari mai ales pentn.l el uneori schimbul de populatie cu o tari
afecta direct i alti arl.
Schimbul de populaie intre Romnia i Iugoslavia avea in vedere
evacuarea sirbilor din Banatul romnesc (42.472) i aducerea in Romnia a
romnilor din Serbia: romnii din Banatul s4rbcsc (67.897) i romnii din Timocul
srbesc, in nordul Serbiei (cea 400.000), in total467.897 persoane.
Schimbul de populatie intre Romnia i Bulgaria urma si aibA ca punct de
pornire recuperarea de cAtre RomAnia a unor pArti din Cadrilater. AlAturi de
populaia din acest teritoriu. toti bulgarii din RomAnia (in total 179.046) urmau sA
treacA in tara de origine: bulgarii din Banat (10.012), cei din Basarabia (136.726),
dar i cei din Muntenia i Moldova (5.308). Bulgaria va ceda Romniei pe romnii
din regiunea Vidin i din valea DunArii, in numlr de aproximativ 85.000. Teritoriul
din Cadrilater cedat de Bulgaria urma si fie compensat pe seama Iugoslaviei, prin
anexarea de cAtre Bulgaria a unui teritoriu corespunzAtor in valea Timocului, care
' urma si fie evacuatl de romni.
Schimbul de populaie cu Ungaria urma si se desfloare de-a lungul
graniei pe care o proiecta Sabin Manuill. Pentru el numArul ungurilor care urmau
si plece din RomAnia ar fi fost mai mare dect cel al romAnilor care veneau din
Ungaria ( 1.353.276 unguri contra 181.971 romni retrai de la grania de vest, plus
11
S. Manuill nu mcnJioneaza expres tn materialul sau acest teritoriu fost cehoslovac pe care ti scrahate
linia fendl de care vorbete. Frasin este n11mele romlncsc al oraului cehoslovaclslovac de dinainte de
19J8119J9 JaSina sau Jasifte. In 1941, sub adminiscrapc ungara. el avea nwnclc KOrOsmczO. t\z.i,
Yasinya tn Ucraina.
n In anii '20 s-au purtat ncaoc:icri intre RomAnia i Polonia pentru un eventual schimb de teritorii care
sa asigure lcgltura stl'lltcJicl dintre Bucovina i Maramure. Partea romAni a caut c:apllul de suJ al
regiunii Kos6w. o limbi de plmlnl Intre RomAnia i Cehoslovacia, prin care se fkea lcgllura Intre
Bucovina i Maramure; Florin Anghel, O.sprr o probi~Mil apr~ M('IUioscutd: fronJi~ra rOIIIO'Io-
poloniJ in perioodo lflttrbelic4 /918-1939, tn ,,Revista istorica", t. VIII, 1997, nr. l--4, p. 25S-270.
http://www.iini-minorities.ro
144 Viorel Achim 12
44.688 romni din Ungaria propriu-zisi), unna ca primilor sili se punA la dispoziie
i alte teritorii in afara celor ce unnau si fie cedate de RomAnia. E vorba de Carpalii
Plduroi -de unde populaia locali (nrtenii sau ucraincnii) uma s6 fie colonizat& in
Transnistria - i de Banatul sirbesc - care unna si revinl i el Ungariei, eventual
flrl o miel fiic din dreptul Belgradului. Se prevedea, de asemenea, plecarea
sirbilor din Ba~ka i din Banatul sirbesc, in numlr de 502.41 S, pentru a face loc
ungurilor. Aceti sirbi ar fi unnat si fie dui in Timoc, in locul romnilor strlmutai
in Ardeal. Romnia ar putea miri posibilitlile de colonizare a ungurilor prin
cedarea coltului de nord-vest al judetului Timi-Torontal.
in ultima etapA a schimbului de populaie, ruii i ucrainenii din Romnia
(de fapt. in cvasitotalitate din Basarabia ti Bucovina). in total 991.265, unnau s6 fie
s.::himbai pentru romnii de dincolo de Nistru (din U.R.S.S.), al cAror numAr
Manuill il evalueazA la cea 800.000. AceastA mutare urma si afecteze i pe cei cea
60.000 de ucraineni din partea Poculiei ce urma si fie alipitl la RomAnia.
Rectificarea de frontierA in judetele Cemlui i Hotin se flcea ca o compensaie
pentru aceastl parte a Pocuiei.
Sunt avute in vedere i implicapile regionale ale fieclruia dintre
schimburile preconizate. Uneori e vorba de aciuni care afecteazA i alte lri, nu
numai pe cele care fac respectivul schimb de populalie. Pierderea suferitA de
Bulgaria prin cedarea cAtre Romnia a aproximativ unei treimi din Cadrilater urma
s fie compensatA prin extinderea pe seama Iugoslaviei, in valea Timocului, plrlsitl
de romni. Ungaria urma si obtinA i alte teritorii de la Iugoslavia, in afarA de
Ba~ka, pe care o stlpnea din aprilie 1941; anume, Banatul sirbesc, eventual firi o
fiic din dreptul Belgradului. Pentru a face loc ungurilor evacuap din Transilvania,
sArbii din Bafka i Banatul sirbesc unnau si fie mutai in valea Timocului plrlsitl
de romni. Pentru a se face loc ungurilor din Transilvania (sunt avup in vedere
secuii din estul Transilvaniei), rutenii (ucrainenii) din Carpaii Plduroi (Pocutia)
unnau s6 fie i ci transferali in Transnistria. Reglementarea se face pe seama
Iugoslaviei, ,.care nu pierde dect un teritoriu locuit de minoritari". Schimburile
inegale de populalie sunt insotite de corecturi teritoriale. ObservAm el in aceastl
privinA Manuill exprimi, de fapt, principiul care a fost avansat de partea romAni la
tratativele cu Ungaria din vara lui 1940.
Problema celorlalte minoritli naionale din RomAnia, altele dect cele "cu
tendine centrifugale", nu putea fi rezolvati prin schimb de populalie. Manuill le
mentioneaza in proiectul slu i expune soluia, firi si ofere insi un plan de actiune.
In ce-i privete pe gennani (saii din Transilvania i vabii din Banat),
Manuill aratA el toate indiciile pledau pentru repatrierea lor in Reich, la incheierea
rAzboiului. El 'inca seama, evident, de politica de repatriere a etnicilor germani
promovati de Germania nazistA. In cadrul acesteia se realizase anterior plecarea in
Reich a germanilor din Basarabia, Bucovina i Dobrogea. Problema turcilor ,,se va
soluiona definitiv prin transferul treptat, operat de guvernul turc'". Era vorba de
conventia incheiatA intre guvernele RomAniei i Turciei la 4 septembrie 1936, care
stipula posibilitatea emigrlrii voluntare pentru minoritatea turci musulmani din
http://www.iini-minorities.ro
13 Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manuil 145
1943 este mai detaliat dect cel al lui Manuill, referindu-se la toate aspectde
acestui schimb de populaie, inclusiv la transport, fman(are, averea celor strimutai,
ingrijirea sanitar, propagandA .a.m.d.
i acest proiect i cel elaborat de S. Manuill aveau ca scop ultim obinerea
unei legitimitli etnice 1000/o pentru graniele Arii. ln acei ani factorii politici
romAni considerau el recunoa.terea internaionali a apartenenei la RomAnia a
provinciilor pierdute n 1940 nu putea veni dec&t de la o conferinA de pace care si
aplice principiul etnic la stabilirea frontierelor. Numai el aplicarea cu rigoare a
principiului etnic nu era intrutotul favorabili aspiraiilor romneti. Romnia nu ar
fi putut justifica din punct de vedere etnic pAstrarea in intregime a respectivelor
provincii. Existau zone in care minoritlile etnice erau in majoritate absolutA sau
relativA. ln plus, unele astfel de zone erau situate la frontier, in prelungirea
teritoriului etnic vecin. Solutia era cea pe care o exprima Vasile Stoica, ministru
plenipoteniar la Ministerul Afacerilor Strline i preedinte al Comisiei de
Coordonarea Lucrlrilor pentru PregAtirea Documentlrii privind Pozitia
Internaional, Drepturile i Interesele Romniei, intr~ notA de serviciu prezentati
preedintelui Consiliului de Minitri la 1 mai 1942: .,Pentru noi este deci o
necesitate inexorabil& ca in teritoriul romAnesc ce revendiclm si creiem, pnl la
sflritul rlzboiului, prin schimb de populaiune, o astfel de situaie etnici incit prin
nici o interpretare a .,Chartei" ("Charta Atlanticului'"- n. V.A.) sau a declaraiunilor
Domnilor Hitler i Mussolini revendicArile noastre si nu poatl fi contestate i
amputarea patrimoniului romnesc si nu fie posibiii ..Js Altfel spus, Romnia
trebuia si opereze in teritoriul pe care il controla modificArile etno-demografice
dorite, astfel incit sfirlitul conflagrapei si gl.seascl RomAnia cu problemele
,.rezolvate". Aceasta insemna eliminarea enclavelor minoritare de pe teritoriul
Rominiei i aducerea in tarA a etnicilor romAni de peste granitA. Mijlocul principal
de realizare erau schimburile de populaie cu flrile vecine.
Scenariul elaborat de Sabin Manuill i politica de omogcnizare etnic a
Rominiei promovati de guvernul Antonescu nu s-au materializat in anii rAzboiului
dect intr-o miel mAsuri. Nu era vorba doar de problemele financiare i de
, organizare deosebite pe care le presupuneau astfel de operaliuni de mare amploare,
dificile pentru o tari angajati in rlzboi, cum era Romnia. Realizarea schimburilor
i transferurilor de populaii depindea i de o serie intreagA de factori externi:
incheierea unor acorduri cu acest con1inut cu lrile vecine, obtinerea sprijinului
Gennaniei pentru modificAri teritoriale i etnice in zona sa de dominaie, oblinerea
unor garantii el modificArile operate de guvernul romin vor fi recunoscute
international in cazul el pacea va fi impusi de anglo-americani, etc. In acelai timp,
politica guvernului nu a fost intotdeauna coerenti i consecventi. Abordarea unei
probleme s-a schimbat uneori in funcpe de conjuncturi.
Ceea ce s-a realizat efectiv din programul de omogenizare etnic al
guvernului romAn au fost in general chestiuni mArunte, care au privit grupuri
15
ANIC, fond Vasile Stoica, dosar 1/11, f. 33-35.
http://www.iini-minorities.ro
148 Viorel Achim 16
Abstract
During World War Two, the idea to create ethnically homogeneous states
was thought out by ali the govemments of the countries in Central and South-
Eastern Europe. In their plans of post-war reorganisation. the westem powers
including Great Britain and the United States also believed that ethnical problems
could be solved by expulsion and population exchange. Romania was not an
exception in this respect. The policy of the Antonescu govemment towards ethnical
minoritics, as well as a good number of his intcmal and externa! acts were
subordinated directly or indirectly to the idea of cthnical purification ofthe country.
After Romania had lost in the summer of 1940 almost a third of its territory and
population, the Romanian political class bclieved that minorities wcre a factor of
dissolution, while ethnical homogeneisation was liable to secure cohesion.
The main Romanian theoretician of ethnical homogeneisation was Sabin
ManuiiA ( 1894-1964 ). A demographer and a statistician, Manuill became aware
16
Date sumare despre acc:sle aspcclc la J. 8. Schechtman. op. cit., paul"'; D. Banco. op. cit., ptUSi"'.
17
Accstc considenilii la V. F'l. Dobrinescu, 1. ConSWitin, op. cit., p. 247-2,2.
http://www.iini-minorities.ro
17 Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manui/ 149
that the concept of population exchange as a means to sol ve conflicts between states
was steadily making progress in the thinking ofthe time. He was the farst to write in
Romania about the population exchange with neighbouring countries in 19~9.
Manuill held an imponant pan in introducing the idea of population exchange to
the Romanian intellectual milieu, and, in the summer of 1940, on the agenda of the
Romanian govemment. As an expert in ethnical issues and director of the Central
Institute of Statistics, Manuill contributed to laying the bases of the ethnic policy of
the Antonescu govemment.
Manuill did not publish any specific works on the issue of ethnical
homogeneisaiton and population exchange as a means to accomplish this
homogeneisation, but these issues are tackled in his demography writings published
after 1940. Of great importance in this field are a number of studies and papers
drawn up during the war and preserved in the archives, especially in the Sabin
Manuil Fund of the National Archives of Romania. These writings, most of tht:m
under the name of Popu/arion Po/icy, were addressed to the govemment. They
show Manuili 's views on ethnical homogeneisation and populat ion exchange,
including his recommendations for a govemment policy in the field.
The present study makes an analysis of this material dat ing to 1940-1941 .
Among the writings of Sabin Manuill on the issue of population policy. the
most elaborate piece is a project of population exchange between Romania and the
neighbouring countries, addressed to Marshall Ion Antonescu on 1S October 1941
under the form of a memoir. It is a new occasion for Manuill to assert that the only
solution to Romania's ethnical problems was the ethnical homogeneisation of the
country. The Romanian govemment had to pursue not only the goal of recovering
the borders from before 1940, but also the ethnical homogeneisation of the country.
The national ideal, writes Manuill, should be "an ethnically homogeneous
Romania, encompassing ali the Romanians," ora .. Romanian Romania," a country
in which "politica! and ethnical borders should overlap." Ethnical homogeneization
could be achieved by taking out ethnical minorities and taking in "Romanians by
blood." A "total and compulsory exchange" should have been made with each of
the neighbouring countries.
The program would have been implemented in severa! steps. Manuill e\en
offered a succession ofthese steps, given the fact that population exchange with one
country was liable to also affect a third party. Figures are given for each particular
population exchange with Yugoslavia, Bulgaria, Hungary, and Ukraine. Severa!
factors are taken into consideration. The borders of Greater Romania were to be
reconsidered out of strategic and ethnical reasons - in this latter case, the ratio
between the number of individuals belonging to the minorities who were supposed
to leave Romania and the ethnic Romanians that would have been taken in. As to
other ethnical minorities, ManuiiA suggests only a general solution; he speaks of a
transfer of these populations into their countries of origin (the Germans and the
Turks) ora ''unilateral transfer" (the Jews and the Gypsies).
http://www.iini-minorities.ro
I.SO Viorel Achim 18
http://www.iini-minorities.ro