Dezvoltare Sau Supravietuire PDF

ECONOMIA MEDIULUI
Lumea de azi şi lumea de

mâine. Dezvoltare sau
supravieţuire?
Gheorghe MANEA
Institutul Naţional de Cercetări Economice, CEIS, Bucureşti
Abstract
The very existence of about one hundred concepts of development confirms the
difficulty of dealing with the present world complexity. The concept of survival is
an attempt to break through this complexity considering the self-sustaining
capacity of natural eco-systems as the fundamental principles could be associated
to the one above, namely: (i) reshaping the traditional production and
consumption models; (ii) poor countries economy take-off; (iii) control of the
moral pollution and of the associated parasitic expenses, and (iv) hope.
Keywords: sustainable development, self-sustainability capacity, survival.
JEL classification: Q51, Q52, Q53, Q58.
Introducere au alcătuit strategii, politici şi programe

cu scopul gestionării crizelor grave ce ca-
Există o îngrijorare reală a tot mai racterizează începutul secolului XXI.
multor oameni pentru propriul lor viitor, Aceste măsuri sunt de mare anvergură ca
al naţiunii şi al Terrei. Îngrijorarea este sferă de cuprindere, eforturi necesare şi
justificată de crizele lumii actuale, de ra- efecte preconizate ca, de pildă, Agenda
portul dintre om şi mediul înconjurător, 21, care are în vedere protecţia stratului
de relaţiile dintre oameni sau de mersul de ozon, reducerea emisiilor de CO2,
economiei. ajutorarea sinistraţilor şi a refugiaţilor etc.
O literatură bogată, apărută mai ales S-a reuşit astfel să se pună în mişcare gu-
în ultimii 20-30 ani, inventariază şi detali- verne, organizaţii şi indivizi.
ază pericolele ce ameninţă viaţa pe pă- Complexitatea lumii actuale face difi-
mânt (o parte din aceste pericole sunt cu- cilă previziunea de ansamblu asupra vii-
prinse în Anexa 1, Tabelul 1). În decursul torului omenirii, deoarece unele crize
timpului, comunitatea oamenilor de şti- existente se adâncesc, iar altele noi se su-
inţă, instituţiile internaţionale, guvernele prapun peste cele vechi. Această stare
Lumea de azi şi lumea de mâine / 115

poate fi ilustrată şi de multitudinea de dau contur analizei şi gestiunii complexi-
evaluări făcute de specialiştii stării de să- tăţii lumii la începutul secolului al XXI-lea.
nătate a Terrei. Aceste evaluări (similare Lucrarea prezentă îşi propune să schi-
stabilirii de diagnostice) sunt obligatorii ţeze un concept inspirat din cele deja
la fundamentarea strategiilor de evoluţie existente şi considerate logice, dar care să
ale societăţii, protecţiei mediului etc. insiste asupra finalităţii acţiunilor de ges-
Dintr-un inventar continuu împrospă- tionare a viitorului societăţii şi Terrei –
tat şi extins, am grupat în Anexa 1, Ta- punctul slab al celor mai cunoscute con-
belul 2 un număr de diagnostice, pentru a cepte.
argumenta gravitatea bolilor Terrei şi În esenţă, se consideră reale ameninţă-
tratamentele necesare însănătoşirii ei, ca rile înscrise în Anexa 1, Tabelul 2, iar gra-
şi abordările diferite ce trebuie avute în vitatea acestora implică urgenţa cu care
vedere. trebuie să fie tratate spre a fi puse sub
Rămânând în domeniul strategiilor, control, impun şi justifică condiţii dure,
acestea trebuie subordonate unei concep- decizii pe termen lung, renunţări la unele
ţii filosofice (paradigma strategiei) con- avantaje ale actualului sistem economic
cordantă cu obiectivele şi cu soluţionările (asimetrice pe ansamblul populaţiei) şi
ce se aşteaptă de la aplicarea strategiei. mobilizarea unor eforturi uriaşe, toate
Ori concepţia filosofică se modifică în acestea având ca obiectiv principal supra-
timp, în funcţie de volumul cunoştinţelor vieţuirea speciei umane, de aici şi denu-
acumulate despre relaţia om-mediu-eco- mirea conceptului, de “supravieţuire”.
nomie, de criteriile şi principiile cu care
se operează, stabilite de cercetători şi oa-
meni de ştiinţă şi acceptate de decidenţi. 1. Conceptul de supravieţuire
Conceptele privitoare la viitorul omenirii
se înmulţesc şi se diversifică, unul dintre La schiţarea acestui concept, se va in-
cele mai cunoscute fiind conceptul dez- sista asupra precizărilor noţionale, prin com-
voltării durabile, acceptat de Adunarea paraţie cu celelalte concepte prezente în
Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite literatura relaţiei om-mediu-natură, căutând
ca model de evoluţie a societăţii omeneşti criterii şi principii care să-l definească.
în prezent şi în perspectivă.
De la lansarea sa, în anul 1987, până
în prezent au apărut cca 60 variante ale 1.1 Precizări noţionale
conceptului de dezvoltare durabilă, fieca-
re variantă încercând adaptarea concep- Supravieţuire are următoarele trăsături
tului la condiţiile specifice ale unei ţări, la semantice:
unele crize ale dezvoltării sau la unele − continuare a vieţii, a existenţei
schimbări obiective (creşterea demografi- (Larousse, 1994);
că) sau autoimpuse (conservarea ecosis- − prelungirea existenţei dincolo de un
temelor naturale). anumit termen; proces natural al evo-
Adăugând la conceptele mai vechi luţiei organismelor celor mai bine
cele cca. 60 variante ale conceptului de adaptate la mediu (Worldnet);
dezvoltare economică, se ajunge la − rămânere în viaţă în urma unei
aproape 100 de abordări conceptuale ce adversităţi de mediu (Webster’s
116 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Revised Unabridged Dictionary); − Catastrofele şi modificările bruşte de
− capacitatea de a “ieşi” dintr-un dezas- mediu ar putea contribui la dezvolta-
tru natural sau antropic într-o poziţie/ rea vieţii, la formarea conştiinţei şi a
stare mai bună decât a mediei (Buttler, inteligenţei, la forme de viaţă superi-
2000, p.63-69). oare, prin modificări psihice şi fizice,
Privită în contextul om-mediu, noţiu- mutaţii ale mecanismelor de reglare
nea de supravieţuire este uzuală, cum se (Buttler, 2000, p.63-69).
poate deduce şi din selecţia de exemple − Supravieţuirea implică nu numai spe-
din Anexa 1, Tabelul 3, tabel ce prileju- ciile mai puţin dotate, dar şi pe cele
ieşte si următoarele observaţii: puternice. În cazul oamenilor, supra-
− pericolele reale pentru Terra şi locui- vieţuirea nu este numai speranţa unei
torii săi impun o gestionare corectă în cincimi din populaţia lumii care tră-
vederea supravieţuirii; ieşte cu mai puţin de un dolar pe zi,
− procesele de creştere/dezvoltare eco- dar şi dezideratul oamenilor bogaţi
nomică au loc prin suprasolicitarea ca- care urmăresc menţinerea şi extinde-
pacităţii portante a ecosistemelor natu- rea bogăţiei. Ce au în comun cele două
rale. categorii de actori pe scena supravie-
Noţiunea de supravieţuire are mai ţuirii umane? Accesul la resurse!
multe faţete, nu toate convergente. Punct nodal pe liniile de interes ale
− Supravieţuirea şi conservarea speciei celor bogaţi şi săraci, ultimii posedând
sunt factori elementari ai procesului de aceste resurse.
evoluţie. Cu cât omul este mai con- Procesul de supravieţuire nu este
strâns în asigurarea nevoilor funda- conjunctural, el aparţine evoluţiei a tot ce
mentale, cu atât el devine mai inventiv este viu. După Charles Darwin: “rezulta-
(Buttler, 2000, p.63-69). tul selecţiei naturale se explică şi se con-
− Fiinţele trebuie să se adapteze conti- cretizează prin aceea că fiecare vieţui-
nuu la mediul înconjurător, abilitatea toare manifestă tendinţa de a se adapta
de a se adapta s-a format în timp isto- continuu la condiţiile de mediu. Acest
ric, fiind descrisă drept “capacitatea de proces duce în mod inevitabil la creşterea
a supravieţui”. treptată a nivelului de organizare a lumii
− Supravieţuirea priveşte nu numai ges- vii, capabilă să supravieţuiască (Bârsan,
tionarea crizelor naturale, dar din ce în 1976, p.168).
ce mai mult şi crizele provocate de Supravieţuirea este o trăsătură care
om. Una din aceste crize, criza ecolo- porneşte de la nivel de individ, la nivel de
gică, reprezintă în esenţă criza cultu- specie, ecosistem, sisteme antropice, lo-
rală a civilizaţiei umane. calitate, regiuni, naţiuni, până la nivel
− Sunt praguri limită ale supravieţuirii: global. Societatea umană a învăţat din
dacă procesele sau fenomenele de cri- practica ancestrală, tradiţională, să supra-
ză nu pot fi stăpânite, atunci supra- vieţuiască catastrofelor naturale sau
vieţuirea nu este posibilă1. umane şi să ia măsurile premergătoare
apariţiei dezastrelor. În societatea con-
1
“Problemele care există acum în lume nu pot temporană, administraţia are obligaţia să
fi rezolvate de minţile care le-au creat” (Al- imagineze scenarii de catastrofe, de risc
bert Einstein). major şi să propună măsuri de supravie-

ţuire. Spre exemplificare, în SUA, lucra- sintagma de “disperare de a supravie-
rea “Captain Dove’s Survival Guide”, ţui”, mai ales în aspiraţiile tinerilor din
pregăteşte în detaliu cititorii, populaţia să aceste ţări2.
supravieţuiască în caz de conflicte, tero- − În accepţiunea Clubului de la Roma,
rism, catastrofe naturale sau provocate de “crizele nu sunt un fenomen nou în
om etc. societatea umană; ceea ce este caracte-
Dacă supravieţuirea este o stare natu- ristic crizelor actuale este manifestarea
rală a ceea ce este viu în procesul de lor simultană şi interdependentă, di-
evoluţie (selecţie şi dezvoltare ulterioară), mensiunea şi caracterul lor global”
de ce ar trebui insistat asupra acestei no- (Mesarovici, 1975). Abordarea meto-
ţiuni, până a o ridica la nivel de concept? dologică a unui asemenea fenomen se
Argumentele sunt următoarele: încadrează greu în practicile cunoscu-
− De la nivel local la nivel global, apar te. Pentru gestiunea crizelor trebuie
modificări ale mediului care depăşesc urmărit şi jocul complicat al actorilor
prin amploare şi dinamică acumulările implicaţi: autorităţi publice locale, gu-
istorice, creând situaţii de risc. Pot fi verne, instituţii internaţionale, corpo-
avute în vedere modificările ireversi- raţii transnaţionale, tarele capitalis-
bile ale mediului, promovarea unor mului ca sistem, manifestările hege-
modele de producţie şi consum nedu- monice ale marilor puteri etc.
rabile, procesul de urbanizare rapid şi Deciziile în favoarea viitorului Terrei
haotic, acumularea de deşeuri, polari- şi a locuitorilor săi cer şi un for, o entitate
zarea societăţii după venit, manifestă- care să aibă autoritatea necesară de a im-
rile geopolitice violente, lupta pentru pune obiective, strategii, măsuri de pro-
resurse etc. Gestiunea acestor crize tejare a oamenilor şi Pământului, dar câte
cere o abordare nouă a suportului vie- guverne sunt dispuse să cedeze o cotă-
ţii – mediul înconjurător. parte din autoritatea statului unor aseme-
− Efectele activităţii umane asupra menea entităţi de reglementare globală a ra-
diului impun acţiuni la nivel global. porturilor om-mediu-economie?
Nivelul de acţiune trebuie inventat şi S-au folosit mai sus sintagme precum:
făcut să funcţioneze. Dacă, de pildă, “capacitatea de a înţelege”, “dorinţa de a
conceptul de dezvoltare durabilă a fost acţiona”, cu referire la oameni şi autori-
uşor de înţeles şi de asimilat în ţările tăţi. Ce ar trebui să se schimbe, ca ase-
dezvoltate, cum se vor mobiliza ţările
sărace (cu alte preocupări şi priorităţi 2
“Statele ratate” sunt ţări care nu mai au un
ale administraţiei) pentru a gestiona o guvern central autoritar, unde lipseşte grija
situaţie globală de risc ecologic? Poate faţă de sistemele naturale, infrastructura se
dorinţa de supravieţuire – o dată con- degradează, iar oamenii au o singură ţintă:
ştientizată – să ducă la acţiuni rezo- supravieţuirea. Banca Mondială a întocmit o
nante la nivel global în favoarea me- listă cu 30 de state cu venituri joase, care se
diului, vieţii oamenilor? Asemenea găsesc sub “stres”. Departamentul pentru
dezvoltarea internaţională din Marea Britanie
reacţii sunt de aşteptat a fi induse şi în
a identificat 46 state “fragile”. CIA-SUA a
rândul ţărilor “ratate” la care se referă nominalizat 20 state în curs de “eşuare”. În
Lester R. Brown în lucrarea sa, Planul accepţiunea lui Lester Brown, numărul ţărilor
B 2.0 (Brown, 2006) care lansează “ratate” este de ordinul zecilor (Brown, 2006).

menea deziderate să se realizeze? Ce îm- prin negocieri asistate de o entitate
piedică astăzi stoparea marilor procese supranaţională, convenită la nivel global.
distructive pentru mediu şi sănătatea oa- Este un mod de a acţiona conform ideii
menilor? Putem învinui numai diversita- de “supravieţuire”.
tea nivelului de dezvoltare a naţiunilor, Se poate aprecia că noţiunea de su-
durata foarte scurtă a mandatelor electo- pravieţuire devine factor comun în relaţia
rale îi determină pe decidenţi să nu abor- om-mediu-economie şi merită să fie tra-
deze proiecte mai mari de 4 ani pentru tată ca atare.
procesele şi fenomenele existenţiale pen-
tru naţiunea lor, mediocritatea unor
decidenţi etc.? 1.2 Concepte moderne de evoluţie
Considerând că lumea se găseşte în a societăţii omeneşti:
faţa unor riscuri deosebite pentru exis- oportunitatea conceptului de
tenţa sa (în perspectivă), o situaţie excep- supravieţuire
ţională ar cere măsuri excepţionale de
gestiune a riscurilor. S-ar impune o nouă Ultima jumătate a secolului XX, cu
abordare a riscurilor, accentul căzând pe deosebire ultimii 30 de ani, au fost fertili
termenul de “supravieţuire”, care ar avea pentru gândirea specialiştilor ce şi-au
poate şansa să fie acceptat. Un asemenea propus să ofere, la nivel naţional şi glo-
concept ar presupune apelarea la inteli- bal, paradigme pentru a uşura orientarea
genţă – ca ultimă resursă a oamenilor, a strategică de gestionare a viitorului.
decidenţilor de tot felul. Dar inteligenţa Clubul de la Roma a excelat în oferta
umană, după Johannes von Buttler de studii şi concepte ce au prefigurat ac-
(2000), nu garantează procesul de su- ceptarea de către Adunarea Generală a ONU
pravieţuire, iar ştiinţa, bazată pe inteli- a conceptului de dezvoltare durabilă; re-
genţă, slujeşte în mai mare măsură răz- comandându-l spre însuşire ţărilor mem-
boiului, uciderii oamenilor. Este posibil bre, iar prin manifestări ulterioare (Rio de
ca orgoliul ştiinţei asociat cu oarba voinţă Janeiro, Johannesburg) a stabilit paşii ne-
de putere dusă până la iraţionalitate (vezi cesari implementării acestui concept.
numărul ogivelor nucleare din zestrea Fe- O selecţie a conceptelor de evoluţiei a
deraţiei Ruse şi a SUA) a conducătorilor economiei şi societăţii, ce polarizau preo-
de stat să pună în pericol planeta însăşi cupările specialiştilor către finalul seco-
(Bulgakov, 1986, p.259). lului al XX-lea, redată în Anexa 1, Tabe-
Omul contemporan a aşezat ştiinţa sub lul 3, prilejuieşte unele constatări.
semnul maleficului: ştiinţa înseamnă pu- − Termenii cu care operează conceptele
terea de a distruge planeta, sfârşitul lumii sunt, în general, circumscrişi unui nu-
va fi determinat de ştiinţă (Durrenmatt, măr redus de factori ce gravitează în
1965, p.280-287). jurul relaţiei om-mediu-economie. Ac-
Supravieţuirea planetei nu înseamnă centul poate fi pus pe oricare dintre
însă aversiune pentru ştiinţă, pentru pro- acei factori, ceea ce particularizează
gresul acesteia, ci abolirea războiului – ca gândirea autorilor conceptului.
genocid –, interzicerea comerţului cu − Prioritatea acordată satisfacerii nevoi-
arme şi tranşarea conflictelor violente, lor (fundamentale?) ale generaţiilor
militare dintre ţări şi din interiorul ţărilor, prezente şi viitoare marchează concep-

tul de dezvoltare durabilă (Brundtland, ne PNUD (2002, p.13-34) şi face apel
1987) – “Durabilitatea este un concept la o bună guvernare(“guvernare dura-
ecologic cu consecinţe economice, ca- bilă”), ca garanţie a aplicării unei
re recunoaşte dependenţa creşterii eco- strategii de dezvoltare.
nomice şi a bunăstării oamenilor de − Guvernarea mondială, facilitată de
resursele naturale pe care se sprijină procesul de globalizare (Rolland,
toate sistemele vii. O societate viabilă 2002, p.25-35) presupune integrarea
este aceea care îşi modelează sistemul verticală a intereselor locale, naţionale
economic şi social astfel încât resur- şi globale, dublată de participarea ce-
sele naturale şi sistemele suport ale tăţenilor la luarea deciziilor. Paradig-
vieţii să fie menţinute” (Brown, 1987). ma aparţine preşedintelui Braziliei
Cu toate că obiectivele unei strategii (Cordoso, 2002, p.6-7).
naţionale/globale proprii acestui con- − Filozofia personalistă a inspirat abor-
cept sunt clar definite (stabilizarea po- dări ce pun în centrul preocupărilor
pulaţiei, reducerea dependenţei de pe- pentru prezentul şi viitorul Terrei –
trol, dezvoltarea resurselor de energii omul (Kennedy, 2002, p.1-6). Con-
regenerabile, conservarea solului, pro- form acestei viziuni, “noţiunea de
tejarea sistemelor biologice ale pă- dezvoltare reprezintă seriile ordonate
mântului, reciclarea materialelor), apli- de trecere a unei anumite populaţii sau
carea lor nu este uşoară lumea devine segmente ale acesteia de la o fază mai
mai complicată, viitorul mai imprevi- puţin umană la alta, mai umană, într-
zibil, fiind necesare adaptări ale con- un ritm cât mai accelerat posibil şi la
ceptului la fiecare ţară în parte. Pezzy costurile cele mai scăzute, ţinând
J. a identificat 60 de variante ale con- seama de solidaritatea populaţiei la ni-
ceptului de dezvoltare durabilă, iar vel naţional şi internaţional”.
procesul, probabil, continuă (Manoliu − Concepţia “Gaya” lansată de James
şi Ionescu, 1998, p.16). Lovelock şi Lyn Margulis priveşte
− Concepte mai apropiate ca elaborare Terra ca pe un organism viu, situat
de timpul actual s-au referit la “dez- într-un echilibru de tip “homeostazie”,
voltarea conformă spaţiului ecologic care nu trebuie perturbat de civilizaţia
naţional”, concept propus de Institutul umană. Eventualele strategii de evolu-
de Cercetări din Wuppertal-Germania ţie a naţiunilor trebuie să includă şi o
(Wuppertal Institute, 1995). În princi- componentă spirituală. Concepţia “Gaya”
piu, fiecare ţară îşi adaptează modelele se dovedeşte fertilă pentru gândirea
de producţie sau consum în corelaţie contemporană, deoarece pune într-o
cu disponibilitatea resurselor naturale lumină nouă relaţia om – pământ –
proprii. Resursele critice pentru an- cosmos. Conexiuni filosofice cu viaţa
samblul Europei sunt considerate pa- reală au fost abordate de Alfred North
trimoniu comun şi sunt valorificate şi Whitehead (filosofia organică) şi de
în interiorul generaţiilor viitoare, chiar Ruppert Shaldrake (rezonanţa morfică).
dacă această obligaţie va presupune − Reconstrucţia durabilă a privit evolu-
raţionalizarea unor asemenea resurse, ţia economiei româneşti, fiind o
combustibilii de pildă. adaptare a conceptului de dezvoltare
− Dezvoltarea umană – conceptul aparţi- durabilă la condiţiile tipice tranziţiei

din România. Se prevedea parcurgerea corporaţii transnaţionale ce au propriile
a trei etape de evoluţie şi anume: or- strategii de evoluţie calate precumpănitor
donarea spaţiului economic, politic, pe factorul profit (Perkins, 2007, p.14-
social (domnia legii, predictibilitatea 21).
viitorului în deciziile guvernanţilor, Sunt de aşteptat concepte noi care să
identificarea intereselor naţionale, integreze actualele ameninţări ale Terrei,
promovarea excelenţei profesionale), ca: modificarea climei, terorismul, criza
creştere economică şi dezvoltare ulte- energiei, necesarul de resurse pentru ţă-
rioară. rile emergente cu populaţii de peste un
Strategiile bazate pe conceptul de re- miliard de persoane, manifestările geopo-
construcţie durabilă3 aveau ca obiective: litice şi, mai ales, cele de tip hegemonic,
− valorificarea maximală a infrastructu- accesul la resurse prin violenţă etc.
rii existente; (Toffler şi Toffler, 1996; Brzezinski,
− “a construi şi a reconstrui în loc de a 2000, p.53-60).
demola”; Fiecare concept are sfera sa de valabi-
− preponderenţa interesului naţional în litate dată de numărul variabilelor luate în
deciziile de nivel macro. considerare la construirea conceptului, şi
Prezentarea conceptelor poate conti- noile concepte se vor înscrie, probabil, în
nua, dar se poate considera – numai cu aceeaşi categorie, dată fiind complexita-
exemplele prezentate mai sus – că sunt tea vieţii pe pământ şi dificultatea de a
căutări continui de a găsi cel mai potrivit identifica toate condiţionările acestei
concept care să acopere spaţiul local – vieţi. Dar cu toată variabilitatea concep-
naţional – global (şi poate cosmic) al telor, se poate spune că nu pot fi eludate
evoluţiei/dezvoltării şi care să aibă ca su- următoarele adevăruri:
port noile informaţii ce apar din domeniul − resursele naturale condiţionează exis-
evoluţiilor politice, economice, geopoliti- tenţa omului;
ce ecologice etc. − tipul actual de civilizaţie cere din ce în
Compararea conceptelor din text suge- ce mai multe resurse;
rează că ecuaţia evoluţiei/dezvoltării nu − se produc modificări ireversibile ale
este simplă şi că în afara celor trei piloni mediului;
principali om – mediu –economie, trebuie − lipsesc modele plauzibile pentru eco-
să intervină şi modul de organizare soci- nomia viitorului.
ală, calitatea guvernării, zestrea spirituală Adevărată este şi observaţia că noţiu-
a unei naţiuni, perturbările puternice ce le nea de supravieţuire apare din ce în ce
aduce fenomenul de globalizare: puterea mai frecvent în limbajul specialiştilor, vi-
şi dominarea “corporatocraţiei”, a marilor zată fiind viaţa oamenilor şi integritatea,
conservarea ecosistemelor naturale.
3
Cotigaru, B. (coord.), Model de reconstrucţie
durabilă a economiei româneşti, ASE – 1.3. Definirea conceptului de
Centrul Interdisciplinar de Studii şi Consult- supravieţuire
ing pentru cercetare-dezvoltare de produs şi
dezvoltare durabilă, lucrare subvenţionată de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2002, tema Accepţiunile diferite acordate noţiunii
A2 faza 2-3. de supravieţuire (Anexa 1, Tabelul 4) pot

avea ca factor comun definiţia din dicţio- 1.3.1. Criterii
narul Larousse şi anume: “prelungirea
existenţei dincolo de un anumit prag”. Unele criterii de recunoaştere şi evalu-
Acest prag (termen, limită, condiţii criti- are a crizelor facilitează procesul de
ce, situaţii excepţionale, riscuri etc.) justi- abordare metodologică a conceptului de
fică apelarea la raţiunea de supravieţuire, supravieţuire.
stabilind şi sensul ei, acela de a depăşi o
situaţie de criză, de a interveni în condiţii a) Criteriul social
limită, excepţionale de multe ori. Conform criteriului social, esenţială
Starea de criză a unui sistem, proces, este satisfacerea nevoilor fundamentale
fenomen poate însemna şi un nou început. ale omului. Definirea acestor nevoi fun-
Pe traiectoria de evoluţie apar situaţii de damentale nu este facilă; se poate porni
criză care, gestionate sau lăsate să evolu- de la cele patru nevoi descrise de Socrate
eze liber, modifică traiectoria – conse- (Platon) ca: hrană, îmbrăcăminte, adă-
cinţă a schimbărilor de structură, calita- post, credinţă sau de nevoile reclamate de
tea, dinamica procesului de referinţă. omul modern (o listă întreagă!).
Evoluţia se poate transforma în involuţie, Din nefericire însă, nevoile funda-
în încetarea existenţei procesului sau mentale inventariate de Socrate rămân
marchează o etapă nouă de dezvoltare. actuale pentru segmente importante din
Intervenţia omului la gestionarea cri- populaţia Terrei, în timp ce pentru ţările
zei (ideal, ar trebui intervenit anterior dezvoltate, nevoile se extind numeric şi
apariţiei crizei) poate influenţa efectele calitativ, proporţional şi cu venitul pe lo-
crizei, favorizând o variantă sau alta a cuitor. Dar modelul ţărilor dezvoltate
traiectoriei procesului post criză – bifur- duce la criza resurselor, a poluării, a de-
caţia traiectoriilor de evoluţie în accepţi- gradării mediului. După logica formală,
unea lui Ilya Prigogine (1984). dacă adevărul se află undeva la mijloc,
O asemenea intervenţie energică, rapi- supravieţuirea ar trebui să ducă la con-
dă sau cât mai rapidă în favoarea unei vergenţa celor două categorii de nevoi,
anumite evoluţii, traiectorii prestabilite în proces greu de acceptat benevol de cei cu
condiţii de criză conturează ceea ce se standard ridicat de trai.
înţelege prin dorinţa de supravieţuire. Dar dacă supravieţuirea nu devine po-
Ori, pentru aceasta trebuie identificate co- sibilă în perspectivă decât cu condiţia
rect crizele existente sau viitoare, ierarhi- conservării resurselor naturale actuale şi
zată magnitudinea lor, pentru a putea sta- respectării capacităţii portante a ecosis-
bili priorităţi şi a controla criza. temelor, ce soluţie se poate prefigura în
În relaţia om – mediu – economie avantajul generaţiilor umane viitoare?
identificarea crizelor în perioada actuală a Răspuns: convergenţa nevoilor celor să-
fost, în general, realizată, deoarece anu- raci cu ale celor bogaţi, ca proces istoric
mite crize au fost de mult timp în atenţia în viitor, devine soluţia de supravieţuire!
oamenilor de ştiinţă (raportul oameni/ re- Răspunsul este valabil cu referire la mo-
surse – Malthus); crize relativ recente (de delele de producţie şi consum actuale.
energie, schimbări climatice) sau crize Modificarea esenţială a acestora poate
perene (sărăcia, pentru o mare parte din schimba dimensiunea procesului de su-
populaţia Terrei). pravieţuire.

Considerat ca fiinţă invazivă, omul a de trai, atât la nivelul ansamblului popu-
evoluat până la limita teritorială, exploa- laţiei cât şi la nivelul fiecărui individ” –
tând resursele naturale dincolo de capa- Preambul la Declaraţia asupra Dreptului
citatea lor de reproducere (capacitatea la Dezvoltare, Adunarea Generală a ONU
portantă). În prezent, se consumă din 1986, art.1(1) –, ar rezulta că nu există o
zestrea generaţiilor viitoare. limită superioară a dezvoltării; atunci li-
Criza resurselor caracterizează epoca mita inferioară ar reprezenta-o nevoile
modernă: a justificat şi justifică războa- fundamentale? Limita superioară nu ar fi
iele pentru acces la resurse (Irak, de dependentă de resursele naturale? ONU e
pildă), lipseşte de hrană, apă, electricitate evitat această precizare care, dacă ar fi
o parte din populaţia Terrei, dar stimulea- fost formulată, ar fi fost corectă la nivel
ză gândirea oamenilor de ştiinţă în a găsi mondial (populaţia globului se circum-
soluţii alternative la resursele naturale. scrie volumului resurselor naturale), dar
Exploatarea resurselor naturale peste la nivel naţional ar fi apărut complicaţii,
capacitatea lor sau chiar la limita capaci- dată fiind distribuţia neuniformă a resur-
tăţii portante se acordă greu cu dreptul de selor şi consumul exagerat al ţărilor dez-
dezvoltare a societăţii omeneşti, drept voltate, 5% din populaţia Terrei consu-
statuat de tratate internaţionale. La abor- mând 25% din resursele de energie mon-
darea tradiţională a drepturilor civile şi diale. Se poate reţine că sunt necesare co-
politice unde este garantat dreptul la viaţă rectări ale noţiunii de dezvoltare,
s-au adăugat ulterior drepturile economi- evitându-se dezvoltarea de dragul dez-
ce, sociale şi culturale prevăzându-se ast- voltării în ţările bogate şi găsindu-se in-
fel “dreptul la un standard potrivit de strumentele de a asigura ţărilor posesoare
viaţă” alături de dreptul la educaţie, la de resurse naturale (cele mai multe din
muncă etc. (UNDP, 1998, p.1-28). categoria ţărilor sărace) capacitatea de a
ONU întregeşte aceste drepturi prin le pune în valoare.
declaraţia din anul 1986, în care statuează
dreptul la dezvoltare. Şase ani mai târziu, b) Criteriul ecologic
la conferinţa ONU asupra drepturilor Impactul cu mediul al activităţilor umane
omului se stabileşte că “dreptul la dez- s-a înscris pe o curbă ce reprezintă numă-
voltare este un drept uman inalienabil şi rul populaţiei, lineară pe parcursul istoriei
se înscrie în libertăţile fundamentale ale şi exponenţială în ultimii 50 ani.
omului. Ele privesc nu numai persoana, ci Crizele provocate mediului de către
şi ansamblul popoarelor care pot să-şi om sunt bine conturate şi cunoscute: po-
exercite suveranitatea deplină şi completă luarea factorilor de mediu, deteriorarea
asupra resurselor lor naturale în scopul ecosistemelor naturale (suprafaţa împădu-
dezvoltării sociale şi culturale”. În lumina rită, calitatea şi suprafaţa solului, afecta-
declaraţiilor ONU asupra dreptului la rea biodiversităţii etc.) efectul de seră, re-
dezvoltare şi înţelegând prin dezvoltare ducerea grosimii stratului de ozon stratos-
“creştere în timp a nivelului general de feric etc..
prosperitate a societăţii” (Byrns şi Stones, Toate aceste efecte ale activităţii
1989) sau “proces comprehensiv econo- umane sunt periculoase pentru om şi
mic, social, cultural şi politic care urmă- Terra, dar schimbările climatice par a că-
reşte o îmbunătăţire continuă a nivelului păta o atenţie deosebită prin efectele

dezastruoase ce le implică. Ele sunt puse citate?
în legătură cu arderea combustibililor fo- S-a dovedit existenţa unei corelaţii în-
sili, reducerea capacităţii biomasei terestre consumul de energie şi nivelul de dez-
tre de a metaboliza CO2 antropic şi cu voltare naţională redat prin “indicele dez-
lipsa alternativelor privitoare la sursele voltării umane” (IDU): până la 1 tep pe
primare de energie poluante. locuitor, an, influenţa consumului de
Criza energiei nu are soluţii pe termen energie fiind foarte puternică asupra IDU:
scurt. Energia este suport al dezvoltării după 3 tep pe locuitor, an valoarea IDU
economice, dar şi cauză a efectului de nu mai creşte (Suarez, 1995, p.18-28).
seră, iar criza este “alimentată” de creşte- Statistica arată că speranţa de viaţă de
rea continuă a consumului, mai ales în ţă- 70 ani la naştere, corespunde unui con-
rile emergente din Asia. Geopolitica re- sum de energie de 2 tep pe locuitor, an;
surselor de energie domină activitatea mortalitatea infantilă este minimă (20 co-
politică şi economică contemporană, ex- pii morţi la 1000 născuţi vii) la un con-
ponentul principal fiind SUA. Argumen- sum de circa 3 tep pe locuitor, an; pro-
tare: SUA consumă 25% din cantitatea centul de analfabeţi se apropie de zero la
mondială de petrol, în timp ce produce consumuri de 2-3 tep pe locuitor, an, iar
numai 9% din aceasta şi deţine 2% din rata fertilităţii feminine nu se mai schim-
rezervele cunoscute, iar până în anul bă după un consum de 2,5 tep pe locuitor,
2025, consumul de produse petroliere se an (World Energy Council, 1993).
aşteaptă să crească cu 24% (Economistul, Luând în calcul consumul mediu de
16 iulie 2007). Manifestările geopolitice 2,5 tep pe locuitor, an, la nivelul anului
pentru acces la resurse cuprind modelele 2050, când populaţia Terrei va ajunge la
de acţiune cunoscute: presiuni politice, 9 miliarde de locuitori (Johannesbourg
economice, militare etc., bine ilustrate de Summit, 2002), consumul de energie ar
practică, mai ales în secolul al XX-lea. trebui să fie de circa 22,5 miliarde tep pe
Gravitatea crizei energiei poate fi sesi- an, cu mult peste cifra de 12 miliarde tep,
zată şi după criza soluţiilor disponibile: propusă de WEC pentru acelaşi an
concomitent cu vehicularea conceptului (World Energy Council, 2001).
de dezvoltare durabilă, energetică dura- Discrepanţa mare dintre cele două
bilă, se preconizează folosirea tuturor ti- evaluări poate însemna condamnarea ţă-
purilor de resurse energetice4, se reiau rilor sărace la perpetuarea situaţiei actu-
programele de construcţie de reactoare ale. Ar trebui promovate alte modele, gă-
nucleare; la cele 438 reactoare nucleare site surse noi de energie, toate soluţiile
existente în 30 ţări se vor adăuga alte 150 urmând a deveni viabile în următorii 37
reactoare în următorii 20-30 ani, iar nu- ani! (Manea şi Leca, 2007, p.10-13). Este
mărul lor se va dubla, mai ales în China, terenul pe care conceptul de supravieţuire
până în anul 2070 (Economistul, 25 iulie trebuie să opereze, concentrându-se asu-
2007). Fără răspuns rămâne şi întrebarea: pra controlului emisiilor de CO2 şi asupra
câtă energie le trebuie ţărilor sărace, po- protejării ecosistemelor naturale.
pulaţiei care nu are acum acces la electri- Un alt risc apărut la orizontul econo-
miei mondiale este folosirea biocombus-
4
Sintagma folosită este: “menţinerea deschisă tibililor, pericolul reprezentându-l bloca-
a tuturor opţiunilor energetice”. rea terenului agricol în favoarea biomasei

– materie primă pentru biocombustibili – mat, băuturi alcoolice, droguri, publicaţii
în detrimentul producţiei de cereale, pornografice, lux etc. Ca idee a cuantu-
plante tehnice etc. (Brown, 2006). mului fondurilor financiare ce se derulea-
ză pentru acoperirea acestor vicii (se
c) Criteriul economic poate vorbi de poluare morală; Manea,
Poate discerne între mai multe tipuri 1997) se aminteşte că, în anul 2006, in-
de crize, uşurând abordarea acestora. dustria pornografică a înregistrat venituri
Criza mijloacelor financiare necesare totale de 96 miliarde USD (Internet Filter
protecţiei mediului, combaterii sărăciei, Review, 13 iunie 2007); în anul 2004
îmbunătăţirii nivelului de trai, culturii şi circa 200 miliarde oameni au consumat
educaţiei este cel mai ades invocată de droguri în valoare de 320 miliarde USD
decidenţi. (Biroul ONU pentru Controlul Drogurilor
De pe poziţii neguvernamentale, spe- şi Prevenirea Crimei); 650000 persoane
cialiştii neangajaţi politic afirmă că lipsa mor anual în Europa din cauza tabagis-
mijloacelor necesare acoperirii progra- mului (Jurnalul Naţional, 16 martie 2007)
melor de dezvoltare a ţărilor în curs de şi exemplele pot continua.
dezvoltare este un mit. Fondurile financi- În România, tabagismul “scoate” din
are imense pentru înarmare ce se cheltu- buzunarele fumătorilor circa 1 miliard
iesc de guvernele ţărilor dezvoltate, ale USD pe an, iar băuturile alcoolice alte 2
ţărilor în curs de dezvoltare, chiar şi de miliarde USD (o comună din Moldova
către guvernele ţărilor “ratate”, depăşesc are 11 magazine de vânzare a băuturilor
totalitatea fondurilor necesare atingerii alcoolice!).
obiectivelor sociale elementare şi reface- Se poate aprecia că acoperirea unor
rii pământului (Brown, 2006). Lester eforturi financiare mari impuse de su-
Brown apreciază la 161 miliarde USD pe pravieţuirea planetei este cu uşurinţă po-
an totalul cheltuielilor necesare acestor sibilă matematic (sursa: o cheltuială “pa-
obiective. Dar, în fiecare an, guvernele ţă- razită”), dar dificilă politic, din pricina
rilor lumii cheltuiesc aproape 1000 mili- obiceiurilor şi viciilor, a intereselor ma-
arde USD (975 dolari în anul 2002) pen- rilor corporaţii transnaţionale, a gradului
tru acoperirea bugetelor militare. de cultură al oamenilor.
În aprecierea PNUD (http://www.
food.revolution.org), în anul 2003, cu 40 d) Criteriul moral
miliarde USD se asigura apa potabilă, Gestionarea situaţiilor de criză în ve-
alimentele, serviciile sanitare şi educaţia derea supravieţuirii implică recurgerea la
elementară pentru fiecare locuitor de pe mijloace dure, restrictive, disonante cu
planetă; dar în acelaşi an, numai războiul interesele unor persoane, grupuri de per-
din Irak costa SUA 67 miliarde USD soane sau chiar naţiuni. Motivarea acesto-
(Perkins, 2007). ra (în măsură mai mică sau mai mare),
Cheltuielile “parazite” (în categoria înţelegerea sensului măsurilor severe, ac-
cărora întră şi cheltuielile militare) nu ceptarea sau sprijinirea lor pot găsi un
sunt gestionate numai de guverne, ci sunt aliat în morală, în principiile morale co-
proprii unei părţi largi din populaţie, in- mune conduitei umane.
clusiv din ţările sărace sau “ratate”. Ele se Dintre definiţiile propuse pentru mo-
găsesc sub forma cheltuielilor pentru fu- rală reţinem pe cea dată de Ştefan

Odobleja şi anume: “ştiinţa binelui şi a des folosite pentru reformarea econo-
fericirii, profilaxiei şi terapiei răului. Este miei (Zuniga, 2001, p.1-19).
fiziologia şi igiena fizică şi psihică a vie- Crizele ce acompaniază evoluţia soci-
ţii sociale; ştiinţa echilibrului social, a etăţii omeneşti la începutul secolului XXI
drepturilor şi datoriilor; a viciilor şi vir- sunt multiple, diferite ca intensităţi şi ca
tuţilor. Ansamblul de reguli care guver- potenţial pericol pentru Terra. Ele se su-
nează raporturile oamenilor între ei. Este prapun pe termen mediu şi lung şi sunt
ştiinţa acordului sau consonanţei între dificil de gestionat deoarece afectează
interesele indivizilor şi interesele societă- mediul global, iar instrumentele de a acţi-
ţii; ştiinţa prudenţei şi prevederii; ştiinţa ona eficient şi rapid la acest nivel sunt
estimării propriei tale slăbiciuni actuale precare. Lumea este organizată pe naţi-
sau viitoare, apropiate sau îndepărtate” uni, care teoretic sunt independente în lu-
(Bajureanu, 2006). area deciziilor şi, în plus, diferenţiate ca
Operând cu acest criteriu printre cri- nivel de dezvoltare economică, de priori-
zele secolului al XXI-lea, cu potenţial de tăţi, de interese.
a pune în pericol societatea sau mediul Într-o asemenea conjunctură compli-
înconjurător, s-ar evidenţia: cată, se apelează la conceptul de supra-
− exacerbarea procesului de urbanizare vieţuire care prezintă, ca particularitate,
şi părăsirea (“pustiirea”) aşezărilor stabilirea (prestabilirea) unor obiective ce
rurale. Fenomenul de “dezrădăcinare” condiţionează existenţa oamenilor, inte-
are ca efecte: singurătatea/izolarea, vi- gritatea ecosistemelor naturale. S-a con-
olenţa, lipsa apartenenţei la un grup, venit ca obiectivul supravieţuirii să fie
întreruperea relaţiilor între familii conservarea capacităţii portante a ecosis-
apropiate, dispariţia culturii locale (da- temelor naturale, acestui imperativ sub-
tini, tradiţii, obiceiuri), pierderea mo- ordonându-i-se creşterea demografică, ni-
delelor de producţie şi consum tradi- velul de trai, relaţiile internaţionale, struc-
ţionale dezvoltate în echilibru cu me- tura economiei, modelele de producţie şi
diul înconjurător etc.; consum etc.
− semne ale disoluţiei familiei cu efecte În metodologia concretizării concep-
asupra sporului demografic. Ţările tului în viaţa Terrei, se inventariază şi se
dezvoltate, rasa albă în special, cunosc evaluează principalele crize ale lumii
rate negative ale creşterii populaţiei, moderne, criteriile succint prezentate mai
fiind nevoite să apeleze la imigranţi sus permiţând ordonarea şi selectarea ce-
pentru supravieţuire pe termen lung; lor mai periculoase crize pentru viitor.
− orientarea cu predilecţie a economiei Următoarea etapă, cea mai dificilă dar
către profit şi recurgerea la o concu- determinantă pentru reuşita supravieţuirii,
renţă dură (“care pe care”) pun în um- o reprezintă gestiunea fiecărei crize astfel
bră grija pentru conservarea resurse- încât, într-un termen critic pentru modul
lor, protecţia mediului, sănătatea oa- cum sunt exploatate astăzi resursele natu-
menilor (a se aminti folosirea aditivi- rale, acestea să nu să se epuizeze, iar eco-
lor alimentari de tip E şi fenomenul sistemele naturale să-ţi păstreze integri-
conex, al obezităţii). O nouă econo- tatea şi capacitatea portantă.
mie, o economie etică, personalismul Termenul de gestiune se va aplica şi la
economic etc. sunt sintagme tot mai sistemele antropice, care trebuie organi-

zate astfel încât să poată garanta reuşita economisire, prin promovarea altor mo-
obiectivului de supravieţuire socială, dar dele de producţie şi consum, compatibile
şi propria lor supravieţuire, care înseamnă cu integritatea ecosistemelor.
câştigători şi perdanţi, o altă structură a Sunt avute în vedere resurse ca: tere-
economiei, poate şi o altă morală. nul, pădurile, suprafaţa arabilă, apa, oxi-
Formal, supravieţuirea presupune ghi- genul din aer, biodiversitatea.
darea oamenilor în vederea gestionării Ca mod de operare, conform acestui
crizelor majore ale societăţii omeneşti şi principiu, se prezintă exemplul capacităţii
ale Terrei. biomasei terestre de a absorbi CO2 antro-
pic, proces prin care se “sechestrează”
carbonul din CO2 (sub formă de carbohi-
1.3.2. Principiile conceptului de draţi din lignoceluloză) şi se elimină în
supravieţuire atmosferă oxigen. Totalul biomasei este
apreciat la 1.84112 tone pe an, din care
Considerând principiile (axiome, noţi- lemnul (pădurea) reprezintă 120 miliarde
uni, idei) elementele cele mai frecvente, tone pe an şi are capacitatea de a absorbi
mai primitive, mai repetate, mai elemen- 70% din cantitatea de CO2 din atmosferă
tare, mai simple şi mai durabile ca in- (EPOBIO Workshop, 2006). Anual se
strumente ale gândirii sau ca răspuns la exploatează 2,6 miliarde mc lemn, fiind
întrebările fundamentale (Bajureanu, 2006), defrişate 15 milioane hectare (EPOBIO
se încearcă, în cele ce urmează, să se dea Workshop, 2006). Din anul 1950 până
conţinut conceptului de supravieţuire. astăzi, Pământul a pierdut 50% din pătura
Pentru început, se apelează la criteriile de arbori, iar poluarea aerului afectează
de selecţie a crizelor ce caracterizează so- 2/3 din totalul arborilor (Berca, 2003,
cietatea modernă şi care s-au dovedit po- p.153-191).
trivite abordării, punerii în evidenţă a ma- Ca urmare a arderii combustibililor fo-
rilor ameninţări la adresa omenirii şi a sili, concentraţia de CO2 din aer a crescut
mediului ei înconjurător. Definiţia princi- de la cota de 275 ppm înaintea revoluţiei
piilor prezentate mai sus are extinderi în industriale la 380 ppm în prezent. La
dicţionar, printre care şi aceea că: “prin- concentraţia de 450 ppm cât ar putea
cipiile sunt capabile să funcţioneze cu ti- ajunge CO2 în aer în anul 2015, tempera-
tlu de criterii”. Pot fi astfel schiţate ur- tura aerului creşte cu 2 grade C – situaţie
mătoarele principii: dezastruoasă pentru Terra (CORDIS,
2006, p.28). Ce soluţii se propun pentru
a) Principiul conservării capacităţii por- controlul emisiilor de CO2 şi pentru ab-
tante a ecosistemelor naturale. sorbţia acestuia de către biomasă? Proto-
Capacitatea portantă este considerată colul de la Kyoto stabileşte limite de re-
limita superioară ce condiţionează evolu- ducere a emisiilor de CO2 la nivel naţio-
ţia umană. Procese de dezvoltare econo- nal comparativ cu anul 1990. Rezultatele
mică pot fi luate în considerare în măsura sunt departe de a fi satisfăcătoare din ca-
în care capacitatea portantă creşte: prin uza boicotului unor state cu potenţial im-
reconstrucţie ecologică, prin extinderea portant de emisii de CO2, sau din cauza
arealelor ecosistemelor naturale, prin pu- creşterii consumului de combustibili fo-
nerea în valoare a resurselor naturale, prin sili. Alte soluţii privesc creşterea preţului

lemnului până la plafonarea consumului, absurd, că de mâine nu se mai degajă în
restricţionarea comerţului exterior cu aer CO2 industrial, metabolizarea acestu-
lemn, embargo pe exportul de lemn etc. ia, sechestrarea acestuia de către biomasa
(Amsberg, 1998, p.7-12). terestră se vor putea face numai în măsura
Un alt set de instrumente are în vedere în care se extinde capacitatea vegetaţiei şi
extinderea suprafeţelor împădurite5, refo- creşte capacitatea-suport a acesteia, adică
restarea ariilor exploatate, prime pentru zeci de ani până la startul diminuării con-
reforestare, declararea pădurilor virgine şi centraţiei de CO2. Într-un timp îndelungat
a celor cu vârsta de peste 100 ani ca re- ar trebui ajuns la un echilibru pentru ca
zervaţii naturale, considerarea marilor ba- viaţa omului să fie salvată!
zine forestiere ca patrimoniu de interes glo- Principiul conservării capacităţii por-
bal şi recompensarea proprietarilor etc. tante a ecosistemelor naturale, în cazul de
Gravitatea situaţiei şi necesitatea re- faţă, poate inspira decidenţilor soluţii
curgerii la instrumente tipice situaţiilor energice (noi sau propuse anterior), pre-
excepţionale de criză pot fi sesizate din cum:
următoarea afirmaţie: presupunând prin − embargo pe exportul de lemn (cheres-
tea, mobilă etc.);
5
Exemplu tipic de iresponsabilitate faţă de ca- − majorarea preţului lemnului, prin inclu-
litatea mediului se întâlneşte la autorităţile derea cheltuielilor cu reforestarea până
române care, în ultimii 18 ani, au înlesnit de- ce copacii ating vârsta maturităţii;
frişarea fondului forestier. Numai în ultimii
− taxă pe emisia de CO2 şi indemnizarea
ani, au fost “rase” ilegal 450.000 ha păduri
particulare, iar peste un milion ha au fost de- ţărilor a căror capacitate de absorbţie a
frişate parţial. Până la sfârşitul anului 2007, biomasei depăşeşte volumul propriu
s-ar putea ajunge la o suprafaţă despădurită de emisie a CO2. Ţara receptoare se
de 800.000 ha (40). În opinia profesorului obligă astfel, să-şi conserve suprafaţa
Victor Giurgiu, “România este o ţară despă- împădurită şi să compenseze valoarea
durită; acoperirea forestieră a ţării, raportată
lemnului ce ar fi urmat să fie exploatat
la pădurea funcţională, nu depăşeşte 23% faţă
de 40% cât reprezintă procentul optim de îm- (Manea, 1993, p.262-269);
pădurire. Studiile noastre arată că, trebuie să − includerea în preţul combustibililor
împădurim 20-40.000 ha/an pentru a ajunge fosili a externalităţilor negative rezul-
treptat la 50.000 ha/an. Cu ritmul actual de tate la arderea acestora. Acest fond
2000-4000 ha, ne-ar trebui cel puţin 500 ani suplimentar format poate fi cheltuit
să ajungem la un grad de acoperire de 40%”. pentru promovarea surselor de energie
Situaţia actuală, dezastrul pădurii româneşti, nepoluate, creşterea eficienţei energi-
contrastează puternic cu gândirea raţională,
cu interesul naţional, ce transpar din Legea
ei, sechestrarea mecanică sau chimică
418 (Decretul lege nr. 1846 din 5 iulie 1943), a CO2 din termocentrale, reforestarea
referitoare la “întregirea fondului forestier”. şi plantarea de noi păduri etc.;
În plin război, se decretează extinderea su- − cartelarea combustibililor fosili folo-
prafeţei fondului forestier prin împădurirea siţi de mijloacele de transport auto;
terenurilor degradate, crearea de păduri co- − promovarea conceptului de “pădure
munale, realizarea de perdele de protecţie a
urbană”, “oraş verde”, “pădure periur-
câmpurilor, crearea de perdele de protecţie a
căilor ferate şi şoselelor, împăduriri în zonele bană”, “agricultură urbană”, “culoare
inundabile ale Dunării, Siretului, Prutului verzi”, concomitent cu realizarea noi-
(41), măsuri ce sunt actuale şi astăzi. lor locuinţe după principiul “zeroener-

gie” sau “energie plus” (Moll şi Young, ţin fonduri pentru dezvoltarea econo-
1992). miei şi a infrastructurii. Reforme
Se mizează pe o reducere substanţială (concretizate în programe) privesc pu-
a consumului de energie pentru încălzi- nerea în valoare a terenurilor agricole,
rea/condiţionarea aerului. a apelor de suprafaţă, a pădurii (ex-
ploatată la limita de echilibru), şcola-
b) Principiul decolării din sărăcie rizarea populaţiei, asistenţa medicală,
Numărul săracilor creşte, iar al ţărilor sprijinirea meşteşugurilor, stimularea
“ratate” nu scade. Cauzele sunt multiple, spiritului întreprinzător, economia de
amănunţit analizate de instituţii internaţi- piaţă, IMM. Intervenţia statului în
onale, de forumuri la nivel înalt. Acţiuni economie se va reduce treptat, fiind
de mai mică sau mai mare amploare au însă determinantă iniţial în controlul
loc pentru sprijinirea refugiaţilor, ajutor resurselor naturale (taxe, rentă natu-
alimentar, asistenţă medicală etc. Băncile rală etc.), iar populaţia va fi motivată
creditoare mai “iartă” ţările ajunse în im- să se angajeze în activităţi productive.
posibilitatea de a plăti ratele la împrumut − Nivelului operativ al populaţiei sau ca-
etc. Sărăcia persistă însă. Exemplul unor pitalului uman care, împreună cu ca-
ţări care din sărăcie au devenit emergente pitalul natural, formează bogăţia naţi-
în spaţiul economic global (China, India) unilor (Adam Smith: The Wealth of
arată că se poate “decola” din sărăcie că- Nations, 1880), Banca Mondială îi mai
tre dezvoltare, către progres. adaugă o componentă la bogăţia naţi-
A “decola” din sărăcie este o încercare unii şi anume infrastructura (World
de supravieţuire care, într-o abordare Bank, 1995). Punerea în valoare a ca-
sistemică (ţară săracă – sistem departe de pitalului uman (resursa umană, capi-
a fi funcţional), ar presupune anumite talul social) pentru a-l face apt de a
condiţionări. decola de pe pista sărăciei depinde nu
− Existenţa nivelului conducerii strate- numai de motivaţia acestuia, de soli-
gice. O parte din elita ţării, motivată daritatea socială, ci şi de ordinea inte-
de dorinţa de depăşire a stării de criză rioară, de calitatea administraţiei ţării,
(economică, politică, socială, eco- deci de calitatea decidenţilor.
logică etc.) stabileşte obiective deri- În afara sistemului intern, factorii ex-
vate din interesul naţional. Acestea terni pot influenţa profund reuşita proce-
trebuie înţelese şi acceptate de majo- sului de “decolare”, pot forma conjunc-
ritatea populaţiei. Alianţele interne şi turi favorabile sau nefavorabile acestui
externe pentru susţinerea obiectivelor proces. O conjunctură favorabilă situează
devin necesare. ţara departe de conflicte militare, de zona
− Nivelul conducerii tactice (uzual, gu- de influenţă a unei ţări puternic dezvol-
vernul). Găseşte mijloace pentru reali- tate, dominatoare politic şi economic şi
zarea obiectivelor strategice, ordonea- creează piaţa favorabilă valorificării re-
ză spaţiul economic, social intern, resurselor naturale proprii, apropierii de
duce cheltuielile “parazite”, începe pieţe sau cooperării cu ţările vecine.
controlul resurselor naturale proprii, Această conjunctură dezvoltă relaţii poli-
inclusiv renegocierea contractelor de tice şi economice importante pentru solu-
exploatare cu companii străine. Se ob- ţionarea împrumuturilor istorice greu sau

imposibil de returnat, pentru asistenţa in- În exprimarea lui John Perkins, “cor-
ternaţională în domeniul sănătăţii, al poratocraţia (care reuneşte marile corpo-
şcolarizării, pentru refacerea terenurilor raţii transnaţionale, băncile, guvernele ţă-
degradate, sprijinirea societăţii civile, rilor dezvoltate dominante geopolitic)
planning-ul familial, tehnologiile noi în modelează economia mondială, făcând
agricultură etc. din ea o maşină monstruoasă devoratoare
Ţările sărace pot fi şi consecinţa fe- de cantităţi uriaşe de combustibil şi de
nomenului de globalizare. În spiritul con- materii prime în creştere exponenţială, ce
ceptului de supravieţuire sunt de aşteptat, va epuiza resursele, nemairămânându-i
sau sunt necesare, modificări radicale (în altă soluţie decât să se devoreze pe sine”
limbajul lui Joseph Stiglitz – laureat al (Perkins, 2007).
premiului Nobel pentru economie, vice- Globalizarea însă nu are numai rezo-
preşedinte al Băncii Mondiale) care să nanţă apocaliptică, precum cea de mai
dea contur unei alte economii (bioecono- sus, ci are şi faţete pozitive, care ar trebui
mie – propusă de Geogescu Roegen, noua valorificate de ţările sărace.
economie – descrisă de Lester R. Brown, În opinia lui Joseph Stiglitz “mondia-
economia morală a lui Bernard Hodgson lizarea – suprimarea barierelor în faţa li-
(Hodgson, 2001), economie durabilă) şi berului schimb şi a integrării economiilor
să o înlocuiască pe cea actuală, devora- naţionale, graţie acţiunii unei serii de in-
toare de resurse şi generatoare de inechi- stituţii concepute pentru a genera creştere
tăţi sociale. Noua economie va fi regăsită economică peste tot – poate fi o forţă be-
şi la nivelul agentului economic, al con- nefică, un potenţial capabil să îmbogă-
sumatorului ultim care “va deveni raţio- ţească pe fiecare locuitor al planetei şi în
nal, moral, care nu vrea pur şi simplu să special, pe săraci.” Din nefericire însă,
consume mai mult ci, de cele mai multe astăzi, “mondializarea nu funcţionează în
ori, va cântări avantajele şi dezavantajele favoarea mediului, pentru stabilitatea eco-
oricărei acţiuni înainte de a o efectua”, iar nomiei mondiale. În ultimul deceniu al
teoria economică va deveni o ştiinţă mo- secolului XX, numărul real al celor săraci
rală, prin îmbinarea filosofiei cu econo- a crescut cu circa 100 milioane, într-o pe-
mia, etica, sociologia, politica şi psiholo- rioadă în care venitul mondial a crescut,
gia (Hodgson, 2001). în medie, cu 2,5%/an” (Stiglitz, 2002).
Noua economie, cu nuanţă de eco- Trebuie însă identificate faţetele pozi-
economie, va aduce noi elemente pe tive ale fenomenului de globalizare ce pot
scena mondială, ca: scoaterea războiului fi valorificate de ţările sărace. Preşedin-
în afara legii, o concepţie nouă pentru tele R.P.Chieze a fost întrebat de ziarişti
guvernarea mondială – alternativă la atot- în timpul unei vizite în Africa ce ar reco-
puternicia corporaţiilor transnaţionale şi a mandă ţărilor africane pentru a scăpa de
instituţiilor bancare ce au îndatorat ţările sărăcie. Răspunsul a fost: Ordinea soci-
sărace dincolo de capacitatea lor de retur- ală şi infrastructura!
nare a datoriilor6.
miliarde/an, mult mai mult decât plătesc
6
Datoria ţărilor Lumii a Treia a crescut la aceste ţări pentru educaţie şi sănătate şi de 20
peste 2,5 trilioane dolari; numai costul gesti- ori mai mult decât suma primită anual ca
unii ei, în anul 2004, reprezenta peste 375 ajutor internaţional (Perkins, 2007).

Poate aşa ar trebui pregătit procesul de mentelor, păstrării sănătăţii, educaţiei, or-
decolare economică: ” punând ordine în ganizării sociale şi comunitare.
componentele unui sistem, condiţie ele- TEK trebuie privit holistic, obligatoriu
mentară pentru a face sistemul să funcţi- dinamic, evolutiv prin experienţă şi ino-
oneze şi să se perfecţioneze. “Sistemele vare, stimulat din exterior şi care se
vii dacă nu se autoorganizează dispar, transmite prin repetare, acumulare famili-
mor” (carte de biologie – gimnaziu). ală, gentilică, clan, bunici, copii, nepoţi, o
Ordinea internă, autoorganizarea sunt dată cu meşteşugurile (ucenic, maistru).
cerinţe primare ale conceptului de su- Tradiţia orală completează TEK prin
pravieţuire pentru ţările sărace – premise cântece, poeme, colinde, oraţii etc.
ale abolirii sărăciei. De ce TEK este obiectivul unui prin-
cipiu al supravieţuirii?
c) Principiul valorificării experienţei Deoarece TEK-ul poate fi manualul de
umane tradiţionale supravieţuire al unei populaţii indigene
Există un interes din ce în ce mai care, practic, a trăit timp de multe gene-
mare, la nivel naţional şi internaţional, raţii pe acelaşi teritoriu, exploatându-şi
pentru cunoaşterea tradiţională a popula- resursele naturale, încât acestea au de-
ţiilor indigene7. Este vorba de cunoaşterea venit suportul durabil al existenţei. Dacă
umană acumulată în timp istoric şi, mai era depăşită capacitatea portantă a eco-
ales, de aceea care se referă la relaţia om- sistemelor, populaţia trebuia să migreze
natură şi care i-a permis acestuia să su- sau să dispară treptat. Acelaşi efect îl
pravieţuiască în generaţii succesive pe aveau şi războaiele şi epidemiile.
acelaşi teritoriu. (Posey, 1990). Au fost dezvoltate, în timp, compor-
Cunoaşterea tradiţională, ce include tamente compatibile cu ecosistemele na-
inovaţiile şi practicile în legătură cu me- turale, afirmaţie cuprinsă în definiţia
diul, este cunoscută în literatura de speci- comportamentului de “ansamblu al acţiu-
alitate sub prescurtarea de TEK (Tradi- nilor, modificărilor unui sistem (persoa-
tional Ecological Knowledge). Este con- ne, grup de persoane, societate), ca reac-
siderată mai mult decât o compilaţie de ţie la interfaţa cu exteriorul” (Dicţionar
fapte sursă de idei pentru decidenţii de la de conducere şi organizare, 1985).
nivel local, când aceştia iau hotărîri asu- • Deoarece la toate nivelurile, individu-
pra colectivităţii. TEK poate fi suportul ale sau organizaţionale, de execuţie sau
managementului resurselor naturale, nu- de conducere, comportamentul implică o
triţiei populaţiei – pentru prepararea ali- componentă cognitivă şi una afectivă,
este de presupus că modelele de producţie
7
Prin popor tradiţional sau indigen se înţelege şi de consum, dezvoltate de comporta-
o comunitate care are o continuitate pe un mentul populaţiei cu mediul înconjurător,
anumit teritoriu, considerându-se distinctă de erau cele mai eficiente, economice şi raţi-
populaţiile venite ulterior pe teritoriul ei. De onale, pe care nivelul de dezvoltare soci-
multe ori, colectivităţile indigene nu sunt ală şi inteligenţa umană le-au putut forma
majoritare în societate, dar îşi conservă cu-
noştinţele lor ancestrale/tradiţionale şi le şi rafina, în timp istoric. Jean-Jacques
transmit generaţiilor viitoare în concordanţă Rousseau (1968, p.164) denumeşte
cu modelele lor culturale şi instituţionale lo- această etapă, a modelelor tradiţionale, ca
cale (UNEP, 1986). fiind “a vieţii naturale”, când instinctul de

conservare, experienţa acumulată, au fă- mentari (E-urile de exemplu), a băuturilor
cut să apară grija de autoconservare ex- nealcoolice pe bază de zahăr sau de înlo-
tinsă de ansamblul om-natură. cuitori, a preparatelor din carne, a produ-
• Modelele de producţie erau de tip în- selor înalt procesate.
chis, circulare, deşeurile erau reduse la Fast-food-ul este un lux pentru ţările
minim sau nu existau, modele găsite şi în sărace; până la “decolarea” acestora spre
practica ţăranilor români în gospodăriile bunăstare, cantinele cu preparate din pro-
cărora, practic, totul se recicla, refolosi, dusele agricole locale, reprezintă o soluţie
recupera. provizorie de hrănire a populaţiei din me-
• Populaţia rurală este atrasă de oraşe; diul urban cu mâncare tradiţională, până
cca jumătate din populaţia lumii trăieşte şi poate şi după “decolarea” către bunăs-
în aşezări urbane a căror administrare are tare.
de rezolvat mari şi multe probleme. Odată • Cunoaşterea ecologică ancestrală şi
cu procesul de urbanizare, spaţiul econo- tradiţională nu are numai elemente com-
mic, social, peisajul, comportamentele patibile cu civilizaţia actuală, ea cunoaşte
sociale şi relaţia om-natură se schimbă; violenţa, dreptul celui puternic, luptele de
cunoaşterea tradiţională se pierde şi ea, tot felul, modul de a face dreptate şi de a
noul mediu disturbând continuitatea TEK. pedepsi pe cei ce nu respectă cutumele
De pildă, modelele de consum, de ali- etc. Este motivul pentru care TEK trebuie
mentaţie, sunt impuse după criterii stabi- bine cunoscut, selectând elementele ce
lite de marile corporaţii transnaţionale, vin în consonanţă cu fundamentele civili-
fără legătură cu particularităţile de ordin zaţiei, cu specificul populaţiei, pentru
geoeconomic, cu tradiţia sau cu oferta de păstrarea identităţii acesteia.
produse alimentare a zonei etc. TEK poate fi reacţia populaţiilor indi-
Spiritul supravieţuirii, în acest caz, gene la fenomenul de globalizare, de
impune două soluţii cu privire la supra- formare a “cetăţeanului lumii”. Populaţia
aglomerare: indigenă poate oferi ţărilor dezvoltate, ca
− stabilizarea populaţiei rurale şi intro- şi mediului urban indigen, produse ali-
ducerea progresului şi a elementelor mentare ecologice, preparate ecologice,
de urbanism în mediul rural; plante medicinale, coloranţi naturali,
− studierea cunoştinţelor tradiţionale, plante aromate, fructe ecologice proas-
prelucrarea şi adaptarea modelelor de pete şi conservate, sucuri naturale, miere
consum durabile în timp, care pot fi etc8.
viabile şi în mediul urban, cum ar fi
dieta. 8
România poate fi un exemplu de pierdere a
Fast-food-urile cuceresc globul, adu- TEK în domeniul alimentaţiei; s-au uitat:
când populaţiei locale nu numai condiţii practicile conservării fructelor prin us-
bune de igienă pentru prepararea alimen- care/afumare (poame), prepararea magiunului
telor, confort pentru consumatori, calitate inclusiv din fructe sălbatice, mâncărurile pe
superioară a preparatelor, ci şi neajunsul bază de dovleac, porumb, bob, fierturile (ci-
orbele) din flora spontană, conservarea stru-
importului de alimente din alte ţări, ceea
gurilor etc.. Un profesor din zona fostului ju-
ce duce la neglijarea produselor agricole deţ Muscel inventariase peste 20 feluri de a
autohtone. prepara merele pentru masă, 10 pentru prune
Are loc o ofensivă a auxiliarilor ali- şi 40 de feluri de mâncare şi de prăjituri cu

Înainte de toate, trebuie valorificată ecosistemelor naturale, considerate su-
experienţa strămoşilor, selectând tot ce portul vieţii pe pământ. Speranţa, în acest
este convenabil pentru îmbunătăţirea di- caz, se asocia cu acţiunile de gestionare a
etei actuale (Anexa 2), mulţi din filosofii riscurilor de mediu, aşa încât procesul de
lumii optând pentru un regim alimentar vieţuire să continue fără a afecta capaci-
raţional, bazat pe produse naturale cât tatea de regenare a mediului.
mai puţin procesate. Succesul unei asemenea asocieri îl re-
Studierea TEK descoperă modele de prezenta raţionalitatea măsurilor preconi-
fabricare a îmbrăcămintei, a încălţămin- zate (nivel individual, local, naţional,
tei, a construcţiei de case, de amenajare a global) şi proiectarea lor pe axa timpului,
gospodăriilor, de organizare a localităţilor axă pe care se proiectează şi ciclurile de
etc., care îşi păstrează valabilitatea până viaţă a câtorva generaţii umane. Se poate
astăzi. spune deci că speranţa şi raţionalitatea
În tezaurul TEK întâlnim, cu siguran- sunt complementare. Echivalenţa spe-
ţă, soluţii la marile încercări prin care au ranţă – raţionalitate nu este întotdeauna
trecut în istoria lor populaţiile indigene, respectată, considerându-se că “acţionând
pe care le-au folosit ca să supravieţuiască, şi trăind în condiţii de incertitudine apare
soluţii care pot fi modele şi pentru socie- nevoia de speranţă, de credinţă în posibi-
tatea actuală (Manea, 2005). litatea de a supravieţui şi de a ne adapta,
chiar şi în condiţii ce depăşesc aria raţio-
d) Principiul speranţei nalului pur” (Popescu, 2006, p.370-371).
Principiu derivat din criteriul moral se Custodele muzeului Neanderthal –
regăseşte în motivaţia omului de a supra- Germania (Auffermann şi Weniger, 2001)
vieţui unui pericol9, unei situaţii ce-i pune fiind rugat să enumere factorii de supra-
în pericol integritatea, bunăstarea, fami- vieţuire a rasei umane, a menţionat:
lia, poziţia socială, libertatea etc. La nivel − inteligenţa: inovare, adaptare, progres
naţional, supravieţuirea înseamnă inde- – unelte, arme, asigurare hrană, comu-
pendenţă, ordine (ierarhie) socială, prefi- nicare;
gurare a viitorului, integrare în fluxurile − sinergismul calităţilor individuale: fa-
globale de informaţii, produse, servicii, milie, trib, gintă, îndemânare, talent,
cultură. forţă fizică;
În relaţia om-mediu-economie, con- − diversitatea surselor de hrană;
ceptul de supravieţuire privea mai ales − răspândirea, expandarea, pentru a se
respectarea limitelor impuse de calitatea evita densitatea critică. Aceasta era
reglată nu numai de resursele naturale,
brânză. În judeţul Argeş, miejii de nucă erau dar şi de violenţă, molime, foamete,
obişnuiţi în mâncărurile de “dulce” (peşte catastrofe naturale;
umplut cu nucă, prăjituri), dar şi de post − cultură unică: motivaţia, solidaritatea,
(sarmale) şi exemplele pot continua. socializarea, limbajul, ritualurile;
9
Speranţa – sentiment de încredere în rezolva- − spiritualitate: conştiinţă colectivă.
rea favorabilă a unei acţiuni, realizarea unei
Întrebat despre locul speranţei în
dorinţe. Motivaţia – totalitatea motivelor sau
mobilurilor (conştiente sau nu) care determi- această “grilă” de supravieţuire, a răspuns
nă pe cineva să efectueze o anumită acţiune că aceasta trebuie căutată între motivaţia
sau să tindă spre anumite scopuri (DEX). individuală şi conştiinţa colectivă.

Gestiunea viitorului presupune luarea 2. În loc de concluzii:
în considerare şi a incertitudinilor ce viabilitatea conceptului de
acompaniază concluziile reieşite din stu- supravieţuire
dii, experienţă, intuiţie etc. Speranţa anti-
cipează rezultatele acţiunilor de supra- Conceptul de supravieţuire, propriu re-
vieţuire, dinamizând sistemul de referinţă laţiei om-mediu-economie, vrea să însem-
(individ, societate, naţiune) ca pe un ca- ne vieţuirea dincolo de marile provocări,
talizator într-o reacţie chimică. Favori- mai ales, din domeniul mediului înconju-
zează grupări de indivizi, cu motivaţia rător de la începutul secolului al XXI-lea.
comună că pot deveni promotorii unor În metodologia definirii conceptului,
acţiuni de supravieţuire sau exemple de s-a apelat la patru criterii: social, ecolo-
urmat. gic, economic şi moral, rezultând în final,
În mod ideal, în “calitatea” speranţei, un set de patru principii care dau contur
ponderea elementelor cognitive trebuie să ansamblului conceptului de supravieţuire,
fie preponderentă faţă de cele voliţionale astfel ca acesta să devină operativ în ana-
sau afective, dar nu exclusivă. Îndrăz- liza situaţiei existente şi în proiectarea
neala îşi are locul în actul de inovare, în acţiunilor de gestionare a situaţiei de
schimbarea modelelor de producţie şi criză, de risc major pentru om şi Terra.
consum devoratoare de resurse, în dorinţa Cele patru principii sunt în opinia
de a “decola” din starea de sărăcie, de a noastră: conservarea capacităţii portante a
da contur noii economii (eco-economia), ecosistemelor naturale; “decolarea” din
unor comportamente prietenoase faţă de sărăcie (ţările din lumea a treia); valorifi-
mediu (bazate pe o eco-morală), de a carea experienţei umane tradiţionale şi
schimba sensul unor efecte negative ale speranţa.
fenomenului de globalizare, de a scoate a. O primă aproximare a logicii “grilei”
războiul în afara legii, de a stabili ce în- de criterii şi principii propuse, cu nomen-
seamnă “crimă ecologică”10. clatorul şi corelaţia principii-legi din lite-
ratura de specialitate (Bajureanu, 2006)
sugerează o concordanţă de termeni
(Anexa 3), care probabil ar putea fi adân-
cită în cazul “rafinării” principiului “de-
colare” din sărăcie, pentru a se apropia de
formularea convenţională.
10
Comisia Europeană propune o nouă directivă b. Ce aduce nou conceptul de supravie-
de mediu care să oblige statele membre să ţuire în “orchestra” celor alte zeci de con-
trateze poluarea mediului ca act criminal şi să cepte propuse până acum pentru gestiona-
o sancţioneze corespunzător. Toate încercă- rea viitorului? (Anexa 1, Tabelul 1).
rile legislaţiei de mediu care au ca rezultat
moartea sau prejudicierea gravă a persoane- Se consideră ca atuuri:
lor, animalelor şi plantelor vor fi considerate − Luarea în seamă a tot ceea ce s-a pro-
crime de mediu; de asemenea şi cele efectu-
ate intenţionat de către organizaţii criminale.
pus până acum şi a piedicilor ce au fă-
Noua directivă va înlocui Decizia-cadru din cut inoportune sau neviabile unele
2003, precum şi Propunerea de Directivă din concepte, în timpul scurs de la apariţia
2001 (53). lor până în prezent. De observat că,

cele mai multe concepte exprimate eficiente, nepoluate;
(Anexa 1, Tabelul 1) au fost corecte la • corectarea raportului dintre nevoile
data “lansării” lor. fundamentale ale oamenilor şi ca-
− Noţiunile de creştere – dezvoltare eco- pacitatea ecosistemelor naturale de
nomică nu mai sunt precumpănitoare, a le satisface în mod echitabil;
obsedante; ele se subordonează capa- • reconstrucţia ecologică a factorilor
cităţii portante a ecosistemelor, impe- de mediu afectaţi de activităţi an-
rativ ce poate avea efecte dramatice tropice;
pentru populaţie ca nivel de trai, nu- • extinderea suprafeţelor ecosisteme-
măr etc. lor naturale;
− Supravieţuirea, ca formă de manage- • şanse egale pentru toţi locuitorii
ment al “afacerilor Terrei” (pe relaţia Terrei de a se bucura de propriile
om-natură-mediu), este un concept cu resurse naturale (la nivel local şi
condiţii deosebite de aplicare, cu sco- naţional) şi excluderea războiului, a
pul ca principalul câştigător să fie me- violenţei, a conflictelor care facili-
diul înconjurător. tează accesul ţărilor puternice la re-
− Încercarea de gestionare a efectelor surse;
perverse ale fenomenului de • finanţarea activităţii de cercetare –
globalizare prin stimularea reacţiei ţă- dezvoltare pentru soluţii la crizele
rilor mici şi sărace de a-şi pune în va- lumii actuale şi din fondurile “pa-
loare avantajele comparative şi com- razite” care se irosesc astăzi în vo-
petitive, inclusiv tezaurul cunoaşterii lum uriaş pentru înarmare.
tradiţionale, compatibile cu mediul în-
conjurător şi corectate de civilizaţia
actuală. Pe această bază, ţările de refe- Punctele slabe ale conceptului
rinţă se pot încadra treptat în fluxurile Slăbiciunile îşi au sorgintea în numă-
globale de cunoştinţe, informaţii, pro- rul redus de criterii şi principii alese pen-
duse şi servicii, valorificând valenţele tru definirea conceptului, în condiţiile de
pozitive ale globalizării. aplicare eventuală a acestuia şi în limitele
− Conceptul propus nu vine în contra- de abordare, proprii autorilor. Printre la-
dicţie cu celelalte concepte; el se in- cune sunt de reţinut:
spiră din acestea şi consideră că omul, − Harta geografică şi politică a lumii,
ca fiinţă invazivă, a atins densitatea polarizarea societăţii şi a naţiunilor
critică consumând deja din zestrea după putere şi venit fac dificile strate-
naturală a generaţiilor viitoare şi gii, politici şi programe ce se referă la
subminându-şi propriul viitor. Oprirea ecosistemele Terrei, la economia
procesului de devorare a resurselor mondială, la gestionarea marilor crize
naturale şi conservarea ecosistemelor ale mediului, societăţii etc.
naturale la nivelul (cantitativ şi calita- − Jocul geopolitic al marilor puteri
tiv) actual lasă mai multe opţiuni aduce în prim planul preocupărilor alte
decidenţilor, precum: interese decât cele ce privesc protecţia
• controlul sporului demografic; mediului, a oamenilor, combaterea să-
• schimbarea modelelor de producţie răciei, conservarea resurselor şi pentru
şi consum cu altele mai economice, generaţiile viitoare etc.

− Lipsa unei guvernări mondiale care să se etc. reprezintă un progres pentru me-
împiedice marile corporaţii transnaţio- diu, dar ecosistemele naturale (păduri,
nale să-şi impună modele de producţie apele de suprafaţă, terenul agricol), fe-
şi consum neconcordante cu protec- nomenele de foamete şi sărăcie rămân
ţia/conservarea mediului şi a sănătăţii prezente în spaţiul economic şi social al
oamenilor. Terrei.
− Termeni şi sintagme ca dezarmare, Conceptul de supravieţuire urmăreşte
controlul poluării morale, a cheltuie- să inspire cu prioritate modalităţi de im-
lilor “parazite”, gestiune globală a plementare mai eficiente pentru conserva-
ecosistemelor naturale, decolare a ţă- rea mediului, tratând în subsidiar proce-
rilor sărace spre ordine socială şi pro- sele de dezvoltare economică, mai ales a
gres economic, economie morală, ţărilor dezvoltate.
globalizare cu faţă umană, guvernare De altfel, şi obiectivele eventualelor
mondială etc., urmează a-şi găsi locul strategii de supravieţuire sunt marcate de
treptat (dar nu foarte târziu) în limba- criteriile şi principiile cu care s-a definit
jul şi practica comună. conceptul (Anexa 1, Tabelul 5) şi, în con-
secinţă, şi indicatorii propuşi să opereze
Şansele conceptului de a rezista în timp în practică, în cazul unor asemenea stra-
Poate fi apreciat la 100 numărul con- tegii, prezintă noutăţi (Anexa 1, Tabelul
ceptelor propuse în ultimii 20-30 ani 6) care ar putea influenţa opiniile deci-
pentru a face predictibil şi viabil viitorul denţilor de astăzi.
omenirii. Fiecare din aceste contribuţii Pe lista celor aproximativ 100 con-
ale gândirii specialiştilor a adus lucruri cepte de gestiune a viitorului, de evoluţie
noi, a propus schimbări pe care lumea de a lumii de astăzi, se adaugă cu modestie
astăzi nu poate, sau nu vrea, să le accepte şi conceptul de supravieţuire. Dacă acesta
în întregime. Trebuie aşteptat ca o nouă nu este uşor de folosit în practică (este
generaţie umană, cu o atitudine mai hotă- dur, nu încurajează dezvoltarea de dragul
râtă faţă de propriul prezent şi viitor să fie dezvoltării, propune scoaterea războiului
plină de grijă faţă de mediu. în afara legii, introduce noţiunea de crimă
Conceptul de dezvoltare durabilă ecologică, interzice comerţul cu arme,
promovat de ONU are limite care nu-l fac hegemonia şi dominaţia geopolitică etc.)
viabil pentru orice ţară (vezi ţările să- sau este greu de înţeles din cauza imper-
race), nici compatibil cu fenomenul de fecţiunilor de metodologie aplicate în
globalizare. El nu a dus la îmbunătăţirea detalierea lui, el poate fi însă privit ca un
generală sensibilă a calităţii mediului. semnal, ca un S.O.S. puternic, aproape
Programele de control al emisiilor de disperat, în favoarea ecosistemelor natu-
CO2, protejarea stratului de ozon al Pă- rale – sisteme suport ale vieţii pe Terra.
mântului, gestiunea deşeurilor periculoa-

Bibliografie
Amsberg, Joachim von, La déforestation Durrenmatt, Friedrich, ‘Fizicienii’, Tea-

peut-elle être maîtrisée?, ‘Problèmes tru, vol. 1, Editura pentru literatură
Economiques’, nr.2596, 1998, p.7-12. universală, Bucureşti, 1965, p.280-
Auffermann, Barbel şi Weniger, Gerd C., 287.
‘Time Travel: A Journey through the EPOBIO Workshop, Products from
Neanderthal Museum’, Editura Nean- Plants – the Biorefinery Future,
derthal – Museum, Mettman, Germa- Wegeningen, 22-24 mai 2006.
nia, 2001. Giurgiu, Victor, Protejarea şi dezvoltarea
Bajureanu, Stelian, ‘Dicţionar enciclope- durabilă a pădurilor României, Ed.
dic de consonantică şi cibernetică con- Arta Grafică, Bucureşti, 1995, p.325.
sonantistă’, Ed. Tiparg, Piteşti, 2006. Hodgson, Bernard, ‘Economics as Moral
Bârsan, Gheorghe, Timpul în ştiinţă şi fi- Science’, Springer, Berlin, 2001.
lozofie, Editura Ştiinţifică Bucureşti Jedicke, Olaf; Eisenreich, Norbart şi
1976, p.168. Dümpert, Hellmuth: Regional Busi-
Berca, Mihai, Ingineria şi managementul ness Conception for an Industrial Ap-
resurselor pentru dezvoltarea rurală, plication of Biomass, comunicare la
Editura Ceres, Bucureşti, 2003, p.153- “The 12th European Conference on
191. Biomass for Energy and Climate Pro-
Brown, Lester R., ‘Planul B2.0 Salvarea tection”, 17-21 iunie 2002, Amster-
unei planete sub presiune şi a unei ci- dam, Olanda.
vilizaţii în impas’, Editura Tehnică, Kennedy, Graham: Leadership Ethics for
Bucureşti, 2006, p.123-126, 168, 270, the Future: Thread Lighter on the Pla-
278. net, ‘UNUexius’, aprilie 2002, p.1-6.
Brown, Lester: ‘States of the World’, Larousse, Editura Larousse, Paris, 1994.
Editura Worldwach Instituts, New Manea Gh., Cunoaşterea ecologică tra-
York, 1987. diţională şi inundaţiile din România,
Brzezinski, Zbigniew, ‘Marea tablă de ‘Economistul’, 10 octombrie 2005.
şah’, Ed. Univers enciclopedic, Bucu- Manea, Gh., Efectul de seră şi cantitatea
reşti, 2000, p.53-60. de CO2 emis în atmosferă în România,
Bulgakov, Mihai: ‘Adam şi Eva’, Teatru, ‘Energetica’, nr.6, seria A, nov.-dec.
Editura Univers, Bucureşti, 1986, 1993, p.263-269.
p.259. Manea, Gh., Poluarea morală – un rău
Buttler, Johannes von, ‘Maşinăria cos- care tinde să ne înghită, ‘Economis-
mică’, Editura Lucman, Bucureşti, tul’, 17-18 sept. 1997.
2000, p. 63-69. Manea, Gh. Şi Leca, Aureliu, Complexi-
Byrns, R.T. şi Stone, G.N., ‘Economics’, tatea factorilor lumii contemporane,
Ed. Foresman G., 1989. Leca, A. şi Muşatescu, V. (coord.),
Cordis focus, Newsletter, nr.263, feb. ‘Managementul energiei’, Ed. AGIR,
2006, p.28. Bucureşti, 2007, p.10-13.
Cordoso, Fernando Henrique, Changing Manoliu, Mihai şi Ionescu, Cristina,
the Paradigme, ‘Our Planet’, UNEP, ‘Dezvoltarea durabilă şi protecţia me-
vol.13, nr.2, 2002, p.6-7. diului’, Editura HGA, Bucureşti,

1998, p.16. Suarez, G., ‘Energy Needs for
Mesarovici, M, ‘Pastel’, Editura Politică, Sustainable Human Development’,
Bucureşti, 1975. UNDP, New York, 1995, p.18-28.
Moll, Gary şi Young, Stanley, ‘Growing Toffler, Alvin şi Toffler, Heidi, ‘Război
Greener Cities’, Ed. Living Planet şi anti-război’, Editura Antet, Bucu-
Press, Los Angeles, 1992. reşti, 1996.
Onfray, Michel, ‘Pântecele filozofilor. UNDP, Integrating Human Right with
Critica raţiunii dietetice’, Editura Sustainable Human Development,
Nemira, Bucureşti, 2000. New York, 1998, p.1-28.
Perkins, John, ‘Confesiunile unui asasin World Bank, Monitoring Environmental
economic’, Editura Litera Internaţio- Papers, New York, 1995.
nal, Bucureşti, 2007, p.14-21, 82. World Energy Council, ‘Energy for
PNUD, Human Development Report Tomorrow’s World’, Ed. Kogan Page
2002, New York, 2002, p.13-34. Ltd., Londra, 1993.
Popescu, Constantin, Consumul de ener- World Energy Council, ‘Living in One
gie între raţionalitate şi echitate, World’, Londra, 2001, p.17-18, 151,
‘Energetica’, anul 54, nr.9, 2006, 178.
p.370-371. Wuppertal Institute, Toward Sustaniable
Posey, Darriel Addison, ‘Cultural and Europe, ianuarie, 1995.
Spiritual Values of Biodiversity: A Zuniga, G. L., What is Economic Perso-
Complementary Contribution to the nalism?, ‘Journal of Market &
Global Biodiversity Assesment, Edi- Morality’, vol.4, nr.2, 2001, p.1-19.
tura UNEP, Kenya, 1990. *** Dicţionar de conducere şi organi-
Prigogine, Ilya şi Stengers, Isabela, zare, Editura Politică, Bucureşti, 1985
‘Noua alianţă’, Editura politică, Bucu- *** Economistul, 16 iulie 2007.
reşti, 1984. *** Economistul, 25 iulie 2007.
Rolland, Gérard, Gouvernance Global et *** http: // www.food.revolution.org.
Societé Civile, ‘Pluralitas’, vol. 6, Bu- *** http: //ec.europa.eu/environement/crime.
cureşti, 2002, p.25-35. *** Internet Filter Review, 13 iunie 2007.
Rousseau, Jean Jacques, ‘Oeuvre *** Jurnalul Naţional, 15 feb. 2007.
Completes’, Pleiade, Discours sur les *** Jurnalul Naţional, 16 martie 2007.
sciences et arts III, Editura Bernard *** Webster`s Revised Unabridged
Gognebin, Marcel Raymond, partea Dictionary.
III, Paris, 1968, p.164. *** Worldnet, Princetown,
Stiglitz, Joseph, ‘La grande desillusion’, edu/peri/webw.
Editura Fayard, Paris, 2002.

Anexa 1
Tabelul 1: Marile pericole ce ameninţă secolul XXI
(selecţie)
Sectorul Manifestarea pericolului Bibliografie
afectat
Ecosistemele Consumul de resurse naturale/Capacitatea World Wide Fund for
naturale portantă a ecosistemului = e Nature: La planète vivante
e= 2,4/2,3 în România şi 4,8/2,2 în UE. 2006, ‘Economistul’,
În anul 2003, cererea de resurse a depăşit 31 octombrie 2006.
biocapacitatea planetei cu 25%; în anul
2001, raportul era de 21%.
Între 1970-2003, numărul speciilor de
animale vertebrate s-a diminuat cu 1/3.
Pajiştile O jumătate din totalul suprafeţelor pajiştilor Lester Brown, ‘Planul B 2.0’,
sunt degradate uşor până la moderat, iar 5% Editura Tehnică, 2006, p.92.
sunt degradate puternic.
Pădurea Din anul 1950 până astăzi pământul a ‘7 Plus’, 18 septembrie 2006.
pierdut 50% din pătura de arbori. Se
defrişează 95 milioane ha. anual.
Biodiversitatea 20/40 specii de vieţuitoare dispar zilnic de M. Berca, ‘Ingineria şi

pe pământ. Managementul resurselor
pentru dezvoltarea rurală’,
Editura Ceres, 2003,
p.167.
Apa Orizont 2080: între 1,1-3,2 miliarde de ‘Economistul’, mai 2007.

oameni nu vor avea acces la apă.
În prezent, 1,10 miliarde de locuitori nu au Johannesburg Summit,
acces la apă potabilă de calitate. The World Today, 2002, p.3.
La dublarea numărului populaţiei globului, PNUD, Raport asupra

sursele de apă folosite s-au triplat. Peste 3 dezvoltării umane 2006.
miliarde oameni ar putea trăi în 14 ţări în
criză de apă.
Aerul Temperatura aerului va creşte cu 1,1-6,4 °C CNN News, 2 februarie

în anul 2100; nivelul mării va creşte între 2007.
18-58 cm, cu un spor de 10-20 cm pe seama
topirii calotei polare.
Aerul poluat scurtează viaţa cu 7 luni. Peste OMS în ‘7 Plus’, aprilie 2005
310.000 europeni mor în fiecare an din
cauza aerului poluat. Buttler, Johannes von,
Diminuarea cantităţii de oxigen. Zestrea ‘Maşinăria cosmică’, Editura
totală este de 1180 miliarde tone; Lucman, Bucureşti, 2002,

Sectorul Manifestarea pericolului Bibliografie
afectat
fotosinteza “produce” anual 43 miliarde p.46-48.
tone. Cantitatea de CO2 a crescut cu 25% în
ultimii 50 ani, în timp ce pădurea a scăzut
ca suprafaţă la jumătate. Între 1910-1970
concentraţia oxigenului a scăzut cu 0,005%.
Populaţia Orizont anul 2050: Christian Aid,

645 milioane oameni vor emigra, din care: Starea umană, adevărata
250 milioane din cauza schimbărilor criză a migraţiei, recenzie în
climatice, ‘7 Plus’, 12 mai 2007.
50 milioane din cauza conflictelor etc.
825 milioane oameni suferă de foame: ‘Cordis Focus’, nr. 214,

40.000 oameni mor zilnic din cauza foamei. 10 februarie 2003, p.19.
Sterilitatea cuplurilor din ţările dezvoltate; Lester Brown, ‘Planul B2.0’,

până în anul 2015, un cuplu din trei va Editura Tehnică, Bucureşti,
suferi de sterilitate. 2006, p.83.
Prezenţa în corpul uman a peste 500 M. Berca, 2003, p.163-191.

substanţe de sinteză care nu existau înainte
de anul 1920.
Solul Deşertul avansează cu 15 milioane Km2 pe M. Berca, 2003, p.163-191.

an (pagube de 42 miliarde dolari pe an).
Pierderile de sol prin eroziune se situează
între 5-30 t/ha.

Tabelul 2: Diagnoza lumii de azi şi de mâine
(selecţie de opinii)
Diagnoza/opinia Sursa
Planeta se prezintă astăzi ca un pacient Hans Joachim Schellnhuber – director al
bolnav. Pe o scară a bonităţii 0-10, în care 0 = Institutului Pentru Cercetări asupra climei,
planetă moartă şi 10 = planetă sănătoasă, Postdam.
planeta Pământ are bonitatea = 2-3.
Starea lumii actuale: declin economic şi Lester Brown, ‘Planul B2.0’, Editura Tehnică,
colaps. Bucureşti, 2006, p.IX, 1-4, 123-125.
În ecologie starea se numeşte “exagerare şi
prăbuşire”.
În politică şi economie apar statele “ratate”.
Umanitatea se găseşte într-o situaţie foarte World Wide Fund for Nature, La planète
gravă din punct de vedere ecologic, vivante 2006, ‘Economistul’, 31 octombrie
consumând mai mult decât se pot regenera 2006.
resursele naturale. Consecinţele sunt
predictibile şi terifiante.
Pe ultimele patru decade, criza ecologică s-a Vădineanu, A., ‘Dezvoltarea durabilă: Teorie
generalizat şi cronicizat. şi Practică’, vol.1, Editura Univers, Bucureşti,
1998.
Civilizaţia umană este un fel de virus HIV Deep ecology-online;

planetar care îmbolnăveşte Pământul de o www.e-şcoala.ro
formă de SIDA, făcându-l incapabil de a-şi
menţine rezistenţa şi imunitatea la
numeroasele noastre insulte la adresa sănătăţii
şi echilibrului Planetei.
Distrugerea lumii noastre nu a fost niciodată Buttler, Johannes von, ‘Maşinăria cosmică’,
atât de aproape. Omenirea se află deja pe Editura Lucman, Bucureşti, 2002, pag. 46
drumul spre sinucidere pentru că, până acum,
nu s-a găsit nici o simbioză între natură şi
tehnică, între raţiune şi sentiment.
Este clar că oamenii vor dispărea de pe Buttler, Johannes von, ‘Maşinăria cosmică’,
această planetă care seamănă din ce în ce mai Editura Lucman, Bucureşti, 2002. Afirmaţia
mult cu Marte sau vor recurge, în ultimul aparţine lui Gerd von Hassler, p.49.
minut, la metode ce vor asigura biosferei un
viitor mai sigur.
Omenirea a ajuns astăzi la un punct critic. Buttler, Johannes von, ‘Maşinăria cosmică’,
Dacă supravieţuieşte fazei actuale de trecere, Editura Lucman, Bucureşti, 2002, p.64-69.
poate să-şi continue dezvoltarea spre o ordine
superioară.

Diagnoza/opinia Sursa
S-a pierdut compasul în ordonarea relaţiilor în Dăianu, Daniel, ‘Jurnalul Naţional’,
lume. 1 februarie 2007.
Criza globală, determinată în special de Brzezinski, Zbigniew, The Choise: Global

perspectiva sărăciei în masă şi a injustiţiei Domination or Global Leadership,
sociale. ‘Economistul’, noiembrie 2004.
Ne aflăm pe un drum direct către haos în Becket, Margaret, Mesagerul Energetic al

domeniul climatului. Afacerilor Externe al Marii Britanii,
‘Mesagerul Energetic – România’, ianuarie
2004, p.5-7.
Holocaust biologic. Apariţia unei noi ere Heuvel, Marinele van den, O nouă eră
geologice antropocene, tipică schimbărilor geologică, ‘Viaţa Medicală’, nr.46, 17
climatice cu efecte distructive la nivelul noiembrie 2006.
atmosferei, solului şi al biodiversităţii.

Tabelul 3: Concepte premergătoare celui de dezvoltare durabilă
(extrase din lucrările Clubului de la Roma)
Concept/autor Factori implicaţi Esenţa conceptului
Creştere “zero”. Populaţia, producţia agricolă, Creştere economică “zero”.
Dennis Meadows resursele naturale, producţia
industrială, poluarea
Creştere organică. Acumulare de factori Creştere echilibrată, dar

M. Moscovic explozivi şi existenţa unor diferenţiată pe regiuni.
fenomene de criză Strategie de supravieţuire.
Gestiunea raţională a Resurse energetice, materii Economisirea resurselor.

resurselor planetare. prime, alimente, mediul
înconjurător
Restructurarea ordinii Economia ţărilor sărace, Ordine umanist-socialistă sau

internaţionale. companiile transnaţionale o viaţă mai demnă şi o
Jan Tinbergen bunăstare modestă pentru toţi
cetăţenii lumii.
O lume eliberată de Economie, demografie, Maximizarea speranţei de

subdezvoltare şi mizerie. factori socio-politici viaţă; deplasarea spre o
O Herrera societate bazată pe egalitate şi
deplină participare la luarea
deciziilor şi compatibilă cu
mediul înconjurător.
Satisfacerea nevoilor umane
fundamentale.
Viitorul economiei mondiale. Reducerea decalajelor Profunde transformări de

V. Leontief economice dintre ţările ordin social, politic şi
dezvoltate şi sărăcie; politică instituţional în ţările în curs
economică de dezvoltare. Schimbări
importante în ordinea
economică.

Tabelul 4: Alegaţii despre supravieţuire
(extrase din literatură)
Alegaţii despre supravieţuire Autor
Este adevărat că fiinţele trebuie să se adapteze Sustainable Development Program, An NGO
continuu la mediul înconjurător; abilitatea de a Alternative for Sustainable Development,
se adapta s-a format în timp de milioane de ‘Hungary’, 1995, p.55-56.
ani şi reprezintă capacitatea de a supravieţui
(Selye).
Şansele supravieţuirii omului în secolul al Raes, Marta, Our Final Century, ‘Adevărul’, 8
XXI-lea sunt de 50:50. februarie 2007.
O cincime din populaţia Terrei supravieţuieşte Johannesburg Summit 2002, ‘The World
cu mai puţin de un dolar pe zi. Today’, 2002, p.3.
Puterea este unica modalitate eficace, Vivaldo, Jose Brazilia.
cunoscută de societatea omenească, capabilă
să–i asigure perpetuarea şi supravieţuirea.
Supravieţuirea reprezintă o cale care se Manoliu, M. şi Ionescu, Cristina, ‘Dezvoltarea
situează deasupra unui nivel minim de durabilă şi protecţia mediului’, Editura
bunăstare. Orice nivel aflat sub cel minim nu H.G.A., Bucureşti, 1998, p.20.
este viabil.
Supravieţuirea oamenilor săraci depinde direct ‘L’Environnement pour les Européens’, nr.
de resursele naturale. 21, septembrie 2005, p.9.
Strategii de supravieţuire a populaţiei: Maull, H. W., Geopolitica în secolul XXI,
previzibilitatea, continuitatea şi siguranţa ‘Deutschland’, nr 6, 1999, p.28-29.
(obiectiv).
Este necesară elaborarea unei strategii a Meserovici, M. şi Pastel, E., ‘Omenirea la
supravieţuirii, care înseamnă restructurări pe răspântie. Al doilea raport către Clubul de la
orizontală ale sistemului mondial de relaţii Roma’, Editura Politică, Bucureşti, 1975.
între ţări şi regiuni şi pe verticală, sau
schimbări şi de atitudine individuală, prin
modificări în sistemele de valori şi obiective
sociale.
Capacitatea de supravieţuire a omenirii în Hochleitner, Richard Diez, Traseul speranţei,
viitor nu este garantată decât în măsura în care ‘Deutschland’, nr.6, decembrie 1999, ianuarie
pretutindeni în lume, omul se va comporta mai 2000, p.12, 15.
puţin nepăsător şi cu mai multe menajamente
faţă de resursele naturale. Trebuie concepute
noi stiluri de viaţă bazate pe o viziune durabilă
şi pe renunţări.
Supravieţuire = disponibil de resurse vitale pe www.epobio.net
plan regional.
Capacitatea de supravieţuire a companiilor Timbergen, T., ‘Restructurarea ordinii
transnaţionale depinde de capacitatea de a internaţionale. Al treilea raport către Clubul
vinde; ele trebuie să producă pentru cei ce-şi de la Roma’, Editura Politică, Bucureşti, 1997.
pot permite să cumpere şi mai puţin sau deloc
pentru săraci.

Tabelul 5: Obiective propuse pentru strategiile de supravieţuire
Criteriul Obiectivul
Ecologic − Conservarea capacităţii portante a actualelor ecosisteme.
− Promovarea/reconsiderarea modelelor de producţie şi consum
ce s-au dovedit durabile în timp (TEK).
− Refacerea solului degradat de activităţi antropice sau naturale.
Social − Controlul creşterii demografice.

− Combaterea urbanizării excesive.
− Codul obligaţiilor de mediu (Dreptul mediului).
− Includerea în curricula şcolară a riscurilor la care este supusă
societatea şi moduri posibile de gestiune a riscurilor.
Economic − Creşterea şi dezvoltarea economică limitate de capacitatea-

suport a ecosistemelor naturale.
− Noua economie – bioeconomie.
− Controlul (Cod de conduită) corporaţiilor transnaţionale.
− Reducerea gradului de sărăcie.
− Gestiunea cheltuielilor “parazite” în favoarea societăţii şi
mediului.
− Model de supravieţuire a ţărilor “ratate”.
Moral − Gestiunea poluării morale.

− Scoaterea în afara legii a războiului (genocid).
− Statutarea termenului de “crimă ecologică”.
− Interzicerea comerţului cu arme.
− Ajutorul religiilor în sprijinul protecţiei mediului înconjurător şi
eradicării sărăciei.

Tabelul 6: Indicatori utili în strategiile de supravieţuire
(nivel naţional şi global)
Criteriul Indicatorul
Ecologic − Spaţiu ecologic (foot path).
− CO2 absorbit de biomasa vegetală.
− CO2 rămas în atmosferă, neabsorbit.
− Oxigen rămas blocat în CO2 neabsorbit.
Social − Consum de energie pe locuitor.
− Consum de apă pe locuitor.
− Creştere demografică.
− Grad de şcolarizare a populaţiei.
− Mortalitatea infantilă (şanse de supravieţuire).
Economic − PIB pe locuitor.
− Timpul de epuizare a resurselor primare de energie
folosite în prezent.
− Suma cheltuielilor parazite în PIB.
− Ponderea cifrei de afaceri a companiilor
transnaţionale în cifra de afaceri globală.
Moral − Indicatori uzuali ai violenţei.
− Raport săraci/bogaţi, după PIB pe locuitor.
− Număr locuitori în naţiuni "ratate”.
− Cheltuieli cu viciile umane (alcoolism, tabagism,
droguri, pornografie, etc.).
Paradoxuri ale lumii contemporane − Numărul de ogive nucleare în dotarea armatelor.
− Numărul persoanelor ce mor zilnic de foame.
− Rata de tăiere a pădurilor.
− Ani de pace în ultimii 100 ani.
− Numărul persoanelor decedate în conflicte militare.
− Rata obezităţii; cheltuieli cu obezitatea.
− Efectele încălzirii globale, dolari pe an.

Anexa 2
Din opiniile unor filozofi asupra dietei umane
Diogene Afirmarea superiorităţii absolute a ordinii naturale faţă de oricare

alta.
Friedrich Nietzsche Există o problemă care mă interesează în mod cu totul deosebit şi
de care salvarea umanităţii depinde mult mai mult decât cine ştie
ce veche subtilitate teologică: este problema regimului alimentar.
Hrana este mijloc de selecţie.
Ludwig Feuerbach Omul este ceea ce mănâncă.
Michel Foucault Regimul alimentar este o adevărată artă de a trăi.
Jean-Jacques Rousseau Să ştii să mănânci înseamnă să consumi simplu şi rustic. Un
anumit tip de alimente produce un anumit tip de om.
Pitagora, Plutarch, Cruzimea oamenilor este rezultatul ingestiei cărnii.
Jean Jacques Rousseau
Kant Excesul de băuturi asociat cu excesul de hrană rezultă dintr-o
carenţă de morală, din nerespectarea datoriilor faţă de sine însuşi.
Marinetti Gastronomia devine instrumentul unei voinţe absolute de
schimbare.
Sartre Hrana trebuie să fie rezultatul muncii omului, aşa cum este
pâinea.
Sfânta Marguerita-Marie Hrana este o modalitate de a-ţi exprima dispreţul de sine.
Charles Fourier Supraabundenţa va deveni un flagel periodic, aşa cum este astăzi
foametea.
Sursa: Preluare după Onfray (2000).

Anexa 3
Consonanţa termenilor proprii conceptului de supravieţuire şi
noţiunile convenţionale din ştiinţă
În conceptul de supravieţuire
Criteriul Principiul
Ecologic Conservarea capacităţii portante a ecosistemelor naturale.

Economic Decolarea din sărăcie.
Social Valorificarea experienţei umane tradiţionale.
Moral Speranţa.
În abordarea ştiinţifică convenţională
Criteriul Principiul Legea
... Principiu prim, axiomă Legea adaptării.

Legea maximului/a limitei impuse
maximului.
Economic Finalitate (prin interes şi utilitate) Legea economiei şi a interesului.
Echivalenţă decident-operator Legea ordinii.
Social Antrenamentul Legea antrenamentului (tradiţiei).
Moral Moral Legea apărării, conflictului,
afectivităţii.
Sursa: Bajureanu, 2006.

Dezvoltare Sau Supravietuire PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltare Sau Supravietuire PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ECONOMIA MEDIULUI

Lumea de azi şi lumea de

Keywords: sustainable development, self-sustainability capacity, survival.

JEL classification: Q51, Q52, Q53, Q58.

Introducere au alcătuit strategii, politici şi programe

Lumea de azi şi lumea de mâine / 115

116 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Lumea de azi şi lumea de mâine / 117

118 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Lumea de azi şi lumea de mâine / 119

120 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Lumea de azi şi lumea de mâine / 121

122 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Lumea de azi şi lumea de mâine / 123

124 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Lumea de azi şi lumea de mâine / 125

126 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Lumea de azi şi lumea de mâine / 127

128 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Lumea de azi şi lumea de mâine / 129

130 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Lumea de azi şi lumea de mâine / 131

132 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Lumea de azi şi lumea de mâine / 133

134 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Lumea de azi şi lumea de mâine / 135

136 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Amsberg, Joachim von, La déforestation Durrenmatt, Friedrich, ‘Fizicienii’, Tea-

Lumea de azi şi lumea de mâine / 137

138 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Biodiversitatea 20/40 specii de vieţuitoare dispar zilnic de M. Berca, ‘Ingineria şi

Apa Orizont 2080: între 1,1-3,2 miliarde de ‘Economistul’, mai 2007.

La dublarea numărului populaţiei globului, PNUD, Raport asupra

Aerul Temperatura aerului va creşte cu 1,1-6,4 °C CNN News, 2 februarie

Lumea de azi şi lumea de mâine / 139

Populaţia Orizont anul 2050: Christian Aid,

825 milioane oameni suferă de foame: ‘Cordis Focus’, nr. 214,

Sterilitatea cuplurilor din ţările dezvoltate; Lester Brown, ‘Planul B2.0’,

Prezenţa în corpul uman a peste 500 M. Berca, 2003, p.163-191.

Solul Deşertul avansează cu 15 milioane Km2 pe M. Berca, 2003, p.163-191.

140 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Civilizaţia umană este un fel de virus HIV Deep ecology-online;

Lumea de azi şi lumea de mâine / 141

Criza globală, determinată în special de Brzezinski, Zbigniew, The Choise: Global

Ne aflăm pe un drum direct către haos în Becket, Margaret, Mesagerul Energetic al

142 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Creştere organică. Acumulare de factori Creştere echilibrată, dar

Gestiunea raţională a Resurse energetice, materii Economisirea resurselor.

Restructurarea ordinii Economia ţărilor sărace, Ordine umanist-socialistă sau

O lume eliberată de Economie, demografie, Maximizarea speranţei de

Viitorul economiei mondiale. Reducerea decalajelor Profunde transformări de

Lumea de azi şi lumea de mâine / 143

144 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Social − Controlul creşterii demografice.

Economic − Creşterea şi dezvoltarea economică limitate de capacitatea-

Moral − Gestiunea poluării morale.

Lumea de azi şi lumea de mâine / 145

146 / Lumea de azi şi lumea de mâine

Diogene Afirmarea superiorităţii absolute a ordinii naturale faţă de oricare

Lumea de azi şi lumea de mâine / 147

Ecologic Conservarea capacităţii portante a ecosistemelor naturale.

În abordarea ştiinţifică convenţională

Criteriul Principiul Legea