Conceptul şi componentele culturii organizaţionale.

Elementele culturii organizaţionale ale Universității de Stat din Moldova sunt:

I. Grupa: produse artificiale

Identitate

Stema şi drapelul USM sunt unele din cele mai importante valori ale Universități de Stat din
Moldova care reprezintă identitatea distinctă, care corespunde fundamentelor axiologice ce stau
la baza activităţii USM. În acest context au fost elaborate stema şi drapelul Universității.

Stema USM

Culoarea verde a câmpului scutului este culoarea distinctivă a Universităţii de Stat din Moldova
(Decizia Senatului USM din 29.06.2004, proces verbal nr. 13). În heraldică verdele este culoarea
destinului şi speranţei, a naturii şi sănătăţii, a prospeţimii şi tinereţei, a frumuseţei şi bucuriei.
Capul de bour, având între coarne o stea cu cinci raze şi flancat la dreapta de o roză (soare) la
stânga – de semilună, reperzintă stema istorică a Ţării Moldovei. Acest blazon vechi încorporat
în stema USM marchează trei ipostaze ale instituţiei:

 USM – instituţie universitară din Moldova

 USM – instituţie universitară de stat
 USM – instituţie universitară de nivel naţional.

Al doilea element al stemei se compune din 3 cărţi care însoţesc blazonul moldovenesc. Cartea
este un simbol universal al ştiinţei şi înţelepciunii şi însemnul tradiţional al majorităţii stemelor
instituţiilor de învăţământ. În heraldică cartea închisă este un simbol vechi, tradiţional cu o
vădită aluzie la Biblie. Prezenţa a trei cărţi pe stemă simbolizează pregătirea la USM a
specialiștilor în cele trei domenii: ştiinţe exacte, ştiinţe ale naturii şi ştiinţe umanistice. Scutul
este timbrat de o tocă – unul din însemne ale funcţiei de profesor. Deviza „VITAE DISCIMUS”
(pentru viaţă învăţăm) exprimă crezul corpului profesoral şi al absolvenţilor USM.

Drapelul USM

Drapelul presupune un fundal alb, în centrul căruia este amplasată stema Universităţii. Albul
pânzei drapelului este albul filei de hârtie pe care se fixează cunoştinţele pentru a fi perpetuate.
În acelaşi timp albul, sau argintul heraldic semnifică curăţenia, inocenţa şi înţelepciunea.
Biblioteca

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă o arhivă electronică

(depozit) deschisă, cumulativă, constituită și gestionată de Biblioteca Centrală în colaborare cu
alte subdiviziuni structurale universitare (Institutul de Cercetare și Inovare, Centrul editorial-
poligrafic, decanate, catedre ș.a.) în vederea acumulării, stocării, conservării şi diseminării
rezultatelor activității științifice și didactice, realizate în cadrul comunității universitare.
Rtpozitoriul Instituțional este constituit în baza software-ului open source DSpace, protocolului
OAI-PMH (Open Initiative Protocol for Metadata Harvesting).

LibUnivCatalog este catalogul partajat al bibliotecilor universitare din Republica Moldova creat
grație proiectului Tempus ”Servicii Informaționale moderne pentru Studii de Calitate„. Catalogul
LibUnivCatalog oferă rapid și cu exactitate acces la informații calitative dintr-o gama largă de
resurse informaționale. Este o platformă interactivă, care oferă satisfacție utilizatorilor prin
procesul facil de căutare și regăsire a informației.

Cantine

Studenţii pot lua masa la una dintre cele trei cantine ale Universităţii. Personalul cantinelor este
profesionist şi pregăteşte mâncare de calitate, la preţuri convenabile.

Cantina Adresa Program de lucru

Cantina nr. 1 str. Puşkin, 1 Luni – Vineri

Sâmbăta

Cantina nr. 2 str. Tighina, 2 Luni – Vineri

Sâmbăta

Cantina nr. 3 str. Gh. Caşu, 32 Luni – Vineri

Sâmbăta

Sport

Pentru petrecerea timpului liber într-un mod cât mai plăcut şi mai sănătos, sunteţi invitaţi la

Palatul Sporturilor al Universităţii de Stat din Moldova

str. Ismail 1, Chişinău

tel. 27 85 44

Palatul Sporturilor al USM, inaugurat la 17 noiembrie 1998, este un Centru sportiv de instruire,
fortificare şi restabilire a sănătăţii studenţilor şi personalului USM.

Centrul sportiv dispune de o suprafaţă de 2346 m2, dintre care 1286 m2 constituie suprafaţa
terenurilor sportive, pe care sunt amplasate:

Sala polivalentă, 40×20 m, cu un teren de handbal, un teren de minifotbal, două terenuri de

baschet, trei terenuri de volei şi patru terenuri de bagminton.

Sala de gimnastică ritmică, 27×6 m, cu piscină 25×11 m, două saune, un punct medical, vestiare,
camere de duş s. a.

Toate terenurile din Sala polivalentă corespund normelor şi cerinţelor internaţionale ale
federaţiilor sportive respective şi permit organizarea de competiţii prestigioase de rang
republican şi internaţional.

Servicii oferite de Palatul Sporturilor al USM

Palatul Sporturilor al USM propune următoarele servicii sportive de reabilitare şi întremare:

Nataţie şi acvaaerobică Badminton

Minifotbal Tenis de masă

Volei Aerobică

BASCHET SAUNĂ (cu piscină)

Cultură

Majoritatea activităţilor culturale ce au loc la USM se desfăşoară în cadrul Casei de Cultură.

Principalul ei obiect de activitate este organizarea şi desfăşurarea acţiunilor cultural-artistice,
educative, de informare şi de divertisment, precum şi alte servicii pentru studenţi. Casa de
Cultură a Univesritaţii de Stat din Moldova îşi propune să contribuie la educarea şi la formarea
studenţilor prin mijloace specifice domeniului cultural artistic, asigurând buna organizare a
procesului de instruire în cardul secţiilor Facultăţii de Arte Frumoase şi a activităţii celor 9
colective artistice ale USM.

b) Produse artificiale de comportament - au la baza lor obişnuinţele, tradiţiile şi regulile

nescrise ale organizaţiei cum ar fi ceremoniile, ritualurile.
Tipuri de ritualuri:

 de împlinire ( evidenţierea performanţelor – premierea celor ce obţin rezultate deosebite)

 Gala performanţelor – eveniment care a reuşit deja să devină o tradiţie şi face parte din
cultura organizaţională a USM.
Este un eveniment care consemnează succesul, performanţa şi atitudinea responsabilă faţă de
formarea profesională şi proiectarea carierei. Gala performanţelor este sărbătoarea şefilor de
promoţie. Sunt onoraţi cei care au cele mai înalte rezultate la învăţătură şi au demonstrat
activism academic şi civic pe parcursul anilor de studii.

Universitatea de Stat din Moldova organizează acest eveniment, deoarece misiunea ei ca şi

instituţie de învăţămînt superior este de a asigura calitatea în procesul educaţional şi cercetare.
Fiind o universitate cu un statut deosebit în cadrul sistemului învăţămîntului superior di
Republica Moldova şi avînd o experienţă bogată de colaborare cu recunoscute universităţi din
regiune şi din lume, USM promovează o strategie de dezvoltate prospectivă, punînd accent pe
susţinerea tinerilor performanţi. Şefii de promoţie sunt apreciaţi ca şi potenţiale cadre didactice şi
ştiinţifice. Deaceea Universitatea de Stat din Moldova, investeşte în aceşti tineri, apreciindu-i ca
şi capitalul uman de valoare, viitorul universităţii noastre, potenţialii oameni de ştiinţă şi
profesionalişti performanţi, care vor consolida imaginea USM şi a ţării.

În anul 2015 în centru evenimentului au fost 53 de absolvenţi, şefi de promoţie, care au

reprezentat cei mai buni studenţi de la toate specialităţile USM. Ei au primit tradiţionalele
cadouri şi oferta rectorului USM, domnului Gheorghe Ciocanu, de a face studii la masterat fără
taxă.

Gala performanţelor este în acelaşi timp şi un eveniment al parteneriatului educaţional. Anul

acesta, ca şi de obicei, la eveniment au participat angajatori, care au venit cu oferte speciale
pentru absolvenţi; părinţi, care s-au implicat pe parcursul anilor şi au oferit copiilor sprijin moral
şi material, astfel investind în viitoare carieră profesională.

Gala performanţelor este un eveniment, care accentuează importanţa continuităţii, ca pilon pe

care se bazează forţa academică şi ştiinţifică a USM.

 de reînnoire (înmânarea diplomelor):

 Înmânarea anuală a diplomelor studenților care absolvă.

 de integrare (festivităţi cu ocazii deosebite – cum ar fi crăciun, onomasticii, pensionari:

 Jurământul ASUSM. Am jurat să fim „mereu cu fruntea sus, în fața fiecărei provocări la
adresa ASUSM-ului”.
 Jurământul Jurnaliștilor.
 Concerte jubiliare.
 Concursul „Balul bobocilor ”
 Festivități cu ocazia sărbătorilor sezoniere.

c) Prima universitate din Moldova. „Vitae Discimus” – sloganul în traducere „Învățătură

pentru viață”.

Misiune Universitatea de Stat din Moldova este o instituţie de stat de învăţământ superior a cărei
misiune este:

 formarea cadrelor de înaltă calificare pentru economia naţională, capabile să activeze în

condiţiile, în schimbare ale vieţii şi economiei de piaţă;
 organizarea şi desfăşurarea de cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicative, orientate
spre soluţionarea problemelor actuale socio-economice şi realizarea transferului
tehnologic al rezultatelor cercetării ştiinţifice universitare.
Universitatea de Stat din Moldova îşi propune drept obiectiv:

 Pregătirea universitară în diverse domenii şi formarea ansamblului de competenţe

necesare integrării socio-profesionale.
 Dezvoltarea potenţialului ştiinţific în domeniile de formare a specialiştilor; dezvoltarea şi
promovarea ideilor, teoriilor, concepţiilor ştiinţifice prin activitatea de cercetare
desfăşurată de personalul didactic şi studenţi.
 Promovarea valorilor/reperelor axiologice general-umane şi naţionale; formarea
profilului etic şi civic al tineretului studios.
 Asigurarea calităţii învăţământului superior şi a serviciilor educaţionale prestate.
 Participarea la elaborarea politicilor şi strategiilor educaţionale , dar şi la implementarea
acestora în învăţământul superior.
 Integrarea în spaţiul european al învăţământului superior şi de cercetare.

II. Grupa: actorii şi eroii.

 Actorii-persoane care au lucrat sau mai lucrează in firma, cu roluri mai importante.
 Eroii - persoanele principale ale poveştilor şi miturilor, persoane ce au întrat în memoria
colectivă. (fondatorul firmei, Stahanov)

Administrarea USM este realizată de Consiliul de Administraţie, ales de Senat şi constituit din
Rector, prorectori, decanii facultăţilor, şefii de catedre, şefii serviciilor şi ai altor subdiviziuni
universitare. Consiliul de Administraţie funcţionează în baza Regulamentului aprobat de Senat.

Membrii consiliului de administratie

Nr. Numele, prenumele Funcţia

1. Ciocanu Gh. Rector, doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice,

profesor universitar.

2. Dandara O. Prorector pentru activitatea didactică, doctor în pedagogie,

conferenţiar universitar.

3. Niculiţă A. Prorector în relaţii internaţionale, doctor în ştiinţe fizico-

matematice, conferenţiar universitar.

4. Paladi F. Prorector pentru activitatea ştiinţifică, doctor habilitat în

ştiinţe fizico-matematice, profesor universitar.

5. Babără Eugenia Şeful Secţiei Resurse Umane

6. Bajurea S. Şeful Secţiei Planificare.

7. Blându E. Directorul Combinatului Alimentar Studenţesc.

8. Brânză Sergiu Decan al Facultăţii de Drept, doctor habilitat în drept,
profesor universitar

9. Ciorchină Gh. Directorul Casei de Cultură.

10. Cazacu-Ţigaie Adriana Decanul Facultăţii de Litere, doctor în filologie,

conferenţiar universitar.

11. Cojocaru Lilia Contabil-şef

12. Cojocaru Ludmila Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific USM

13. Cotruţă Aida Manager, Centrul de Ghidare în Carieră şi Relaţii cu Piaţa

Muncii

14. Gârlea V. Şeful Departamentului Social, preşedintele Comitetului

Sindical al Studenţilor

15. Gladchi V. Decanul Facultăţii Chimie şi Tehnologie Chimică, doctor

în chimie, conferenţiar universitar.

16. Glavan I. Director al Centrului Editorial Poligrafic, USM.

17. Guţu V. Decanul Facultăţii Psihologie,Ştiinţe ale Educaţiei şi

Sociologie, doctor habilitat în pedagogie, profesor
universitar.

18. Leşanu M. Decanul Facultăţii Biologie şi Pedologie, doctor în

biologie, conferenţiar universitar.

19. Lifari Viorica Decanul Facultăţii Limbi şi Literaturi Străine, doctor în

filologie, conferenţiar universitar.

20. Marin Constantin Preşedintele Consiliului Ştiinţific USM, doctor habilitat în

politologie, profesor universitar

21. Matveev Sergiu Decanul Facultăţii Istorie şi Filosofie, doctor în istorie,

conferenţiar universitar

22. Nicorici Valentina. Decanul Facultăţii de Fizică şi Inginerie, doctor în ştiinţe

fizico-matematice, conferenţiar universitar.
23. Rotaru Gr. Şeful Departamentului Dezvoltare Instituţională.

24. Rusu Galina Decanul Facultăţii Matematică şi Informatică, doctor în

ştiinţe fizico-matematice, conferen’iar universitar

25. Slobodeniuc E. Directorul Palatului Sporturilor.

26. Solcan A. Decanul Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi

Administrative

27. Stepanov Georgeta Decanul Facultăţii Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării,

doctor habilita în ştiinţe politice, profesor universitar

28. Ulian Galina Decanul Facultăţii Ştiinţe Economice, doctor habilitat în

economie, profesor universitar

29. Tomuleţ V. Decanul Facultăţii de Arte Frumoase, doctor habilitat în

istorie, profesor universitar

30. Ursu N. Director al Orăşelului Studenţesc.

31. Verlan Igor Şeful Departamentului Studi: Evidenta şi

Organizare,doctor în ştiinţe fizico-matematice,
conferenţiar universitar.

32. Zasmenco E. Directorul Bibliotecii U.S.M.

III. Grupa: perspectivele sunt idei şi acţiuni

Perspectivele sunt idei şi acţiuni împărtăşite in comun de membrii organizaţiei cei ajuta sa
acţioneze intr-o situaţie data. Se referă la perspectivele organizaţiei şi perspectivele individuale.
(performanţele aşteptate din partea angajaţilor, criteriile şi modalităţile de selectare a noilor
angajaţi, metodele de perfecţionare).
IV. Grupa: credinţele, valorile şi normele.

 Credinţele – idei formulate de obicei prin propoziţii (v edinstve naşa sila).

 Valori - preferinţe sau atitudini colective care se impun tuturor membrilor organizaţiei
 Normele - reguli specifice de comportament.

Există o tradiţie istorică, o evoluţie firească în tranziţia la societatea bazată pe cunoaştere. În

acest sens, Universitatea de Stat din Moldova, promovând strategia schimbării, trebuie să
răspundă şi să fie implicată în provocările civilizaţiei la nivel naţional şi internaţional. Declarând
drept prioritate triunghiul cunoaşterii – educaţia, cercetarea şi inovarea – Universitatea de Stat
din Moldova promoveaza şi va promova în continuare urmatoarele valori:
  competenţa profesională;
 creativitatea şi dinamismul personalităţii;
 armonizarea interesului individual cu cel comunitar;
 respectul, atenţia şi grija faţă de persoană şi comunitate;
 deschiderea către mediul socio-economic naţional şi internaţional;
 ralierea la standardele europene în educaţie, cercetare şi inovare;
 promovarea unui management universitar modern şi performant şi asigurarea
transparenţei activităţii manageriale;
 elaborarea unor politici de încurajare şi stimulare a tineretului talentat;
 motivarea şi stimularea personalului prin politici de salarizare diferenţiată;
 asigurarea unui climat de lucru care să stimuleze performanţa.

V. Grupa: Concepţiile de bază

Concepţiile de bază – constau din principiile promovate de conducerea de nivel superior. Sunt
exprimate prin părerea pe care managerii o au despre ei, despre alţii, despre firmă, despre lume
în general.

În ultimul deceniu Universitatea de Stat din Moldova a parcurs un drum cu reale dificultăţi.
Depăşindu-le cu răbdare, inteligenţa şi înţelepciune, vom face ca instituţia noastră să-şi
regăsească traseul evoluţiei normale spre o universitate competitivă şi recunoscută. Ne dorim să
instituim o cultură organizaţională prin care să fie încurajate, apreciate şi sustinute aspiraţiile
înalte, valorile autentice şi performanţele, atitudinea şi iniţiativa, implicarea şi managementul
participativ. Pentru aceasta urmează doar să ne călăuzim după câteva principii fundamentale:

 În viaţa unei universităţi, sunt determinante nu atât legile scrise pe hârtie, cât spiritul care
conduce şi mecanismele care se aplică.
 Cercetarea ştiintifică este o sursă nesecată pentru cunoaştere, iar performanţa şi
valorificarea cercetării ştiinţifice devin o sursă inepuizabilă de finanţare.
 Un manager este bun dacă îi face pe cei din jur să aibă încredere în el. Un manager este
foarte bun dacă îi face pe cei din jur să aibă încredere în ei înşişi.

Sunt 2 categorii de factori care influenţează asupra culturii organizaţionale

I. Categorie: factori de influenţă externă

 cultura naţionala include modul de gândire, religia, educaţia, atitudinea faţă de

colectivism-individualism, distanţa mică ori mare faţă de putere ori bogăţie.

Prin factorii demografici şi socioculturali se stabilesc credinţele, valorile, normele, simbolistica,

perspectivele individuale şi concepţiile de bază.

 studenții
 factorii tehnici şi tehnologici.
 factorii juridico - instituţionali.

II. Categorie: factori de influenţă internă

 fondatorul şi proprietarul firmei. Când este un singur proprietar el are o influenţă mai
mare asupra culturii
 istoria şi tradiţia organizaţiei – modul de înfiinţare şi dezvoltare a firmei ce au determinat
simbolurile, miturile şi ritualurile.
 Managerii firmei şi sistemul de management.
  Angajaţii firmei.

Campus
Procesul educațional la USM se desfășoară în 6 blocuri de studii:
Blocul central str.Alexei Mateevici, 60

RectoratFacultatea de Istorie şi FilosofieFacultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

Facultatea de Psihilogie şi Ştiinţe ale Educaţieie

Facultatea de Ştiinţe Economice

Blocul I str. M. Kogălniceanu, 65

Facultatea de Litere

Blocul II str. M. Kogălniceanu, 65

Facultatea de Ştiinţe Economice

Blocul III str. M. Kogălniceanu, 65

Facultatea de Bilogie şi Pedologie

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
Facultatea de Drept

Blocul IV str.Alexei Mateevici, 60

Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică

Facultatea de Fizică
Facultatea de Matematică şi Informatică

Blocul V str.Gh. Caşu, 32

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Blocul VI str. N. Testimiţanu, 18

Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative

 Mărimea firmei.
 Situaţia economica a firmei.
  Faza ciclului de viata a firmei.
 Tehnica şi tehnologia utilizata.

Variante a raportului managerelor în cultura organizaţională:

 în limitele culturii - atunci când managerul este satisfăcut de cultura

organizaţională constituită în firmă.
 ignorarea normelor - când managerului nu-i convine CO dar nu o schimbă, dar o
ignorează.
 50 la 50- respectarea acelor elemente ale CO care sunt adecvate managerului şi ignorarea
acelor care contravin personalităţii lui.
 perfecţionarea culturii- când managerul este nemulţămit de CO existentă şi face tentative
de a o perfecţiona.

Funcţiile culturii organizaţionale:

 Functia de securitate - consta in crearea barierelor faţă de influenţa negativă din exterior. Se realizează prin diferite
interziceri, tabuuri, norme de limitare.
 Functia de integrare - formează la angajaţi simţul de apartenenţa la organizaţie, de mândrie pentru ea, dorinţa
persoanelor din exterior de a intra in componenţa organizaţiei, de atragerea a personalului.
 Functia de reglare – Regulamentul Universității de Stat din Moldov; Dispoziții .
 Functia de adaptare - facilitează acomodarea oamenilor noi veniţi din afara faţă ceilalţi membri şi faţa de organizaţie. Se
realizează prin ceremonii şi ritualuri.
 Functia de direcţionare - îndreaptă activitatea organizaţiei in direcţia dorita.
 Functia motivaţională - creează imboldurile necesare pentru activitate.
 Functie de păstrare şi transmiterii a valorilor şi tradiţiilor.
 Functia de creare a imaginii.

Tipuri de culturi organizaţionale

1) grupa:culturi organizaţionale generale.

 A- Cultura producătorilor de marfa. Cultura organizaţiilor orientate spre obţinerea profitului.

 B- organizatori ce acorda servicii in baza de plata a serviciilor sociale: scoli, instituţii social culturale.
 C- cultura birocratica este caracteristica pentru instituţiile statale.
 D- cultura de binefacere, caracteristica diferitor fonduri; sociale, de tutele ştiinţifice.

Alta clasificare la grupa generala.

Cultura de tutela-se bazează pe climat psiho-moral favorabil, coeziune şi morala. Simptoamele caracteristice acestor culturi:

 Valori şi norme de grup

 Statutul neformal al angajaţilor
 Înţelegerea reciproca şi armonia relaţiilor
 Contacte largi în activitatea personală

Aceasta cultura garantează stabilitatea şi dezvoltarea.

Cultura birocratica -se manifesta in reglarea externa a tuturor aspectelor de activitate , control total, reguli formale, proceduri,
ierarhie, divizarea clara a muncii. Sursa puterii este proprietatea resurselor şi cunoştinţele tehnice. Cultura dată garantează
securitatea şi apară de conflicte.

Cultura de antreprenoriat - este mobila, orientata in exterior, spre perspectiva. susţinând activitatea creatoare. Garantează
necesitatea angajaţilor in dezvoltare şi salariu, aprecierea lor fiind după intensitatea muncii. Conducerea este bazată pe harizma
şefului.

Cultura praxicologica - este bazata pe planuri, obiective, raţionament şi schimbul vertical de informaţie. Cultura este orientata spre
satisfacerea necesitaţilor din contul eficacităţii.
 Tipuri de cultura de antreprenoriat.
La baza clasificării stau 2 parametri:

 I. Viteza de reacţie la schimbările din mediul exterior

 II.Nivelul riscului al afacerii

Cultura comercianţilor este tipică pentru organizaţiile din comerţ. Succesul depinde de numărul afacerilor care sunt relativ sigure.
Îi este caracteristic spiritul de colectivism şi susţinere reciprocă.

Cultura speculanţilor este tipică pentru burse. Necesită oameni tineri cu caracter tare, calităţi de luptător, stabili la stres. Succesul
depinde de reacţia antreprenorului în valorificarea oportunităţilor apărute.

Cultura administrativă este tipică pentru firmele relativ mari, instituţiile statale.

Cultura investiţională este la firmele mari şi la bănci

Tipuri de cultura de conducere

Cultura puterii –este bazata pe puterea personala a cârei origini este proprietatea asupra resurselor. Pentru o astfel de cultura
este caracteristica structura rigida, puternic centralizata şi proceduri autoritare. Succesul depinde de calificarea conducătorului.
Cultura dată permite organizaţiei de a reacţiona rapid la schimbarea situaţiei, adoptarea şi realizarea deciziilor. Cultura data este
specifica organizaţiei noi create. Odată cu creşterea organizaţiei scade rolul conducătorului.

Cultura rolului - la baza ei stă sistemul de reguli şi instrucţiuni stricte, specializarea, respectarea rolurilor, drepturilor,
responsabilităţilor. Succesul organizaţiei este în funcţie de măsura în care a fost raţionalizată activitatea, de divizarea lucrului între
membri, de responsabilitatea şi drepturile angajaţilor dar nu de personalitatea lor sau a managerului. Sursa puterii este postul.
Cultura este caracteristica corporaţiilor mari şi instituţiilor statale, de aceea se mai numeşte cultura birocratica. Cultura dată este
adecvată unui mediu stabil şi previzibil.

Cultura sarcinii -caracteristica mediului foarte dinamic şi situaţiilor extremale. Atenţia principala se acorda rezolvării rapide a
problemelor. Caracteristica culturii este: spiritul de colectivism şi colaborare. Puterea se bazează pe competenta, profesionalism şi
informaţie. Aceste tipuri de cultura se întâlnesc la etapele de tranziţie şi la organizaţiile de proiect. Este tipică pentru organizaţiile din
domeniul tehnologiilor înalte.

Cultura personalităţi - este legata de emoţii şi se bazează pe valorile creative. Este orientata spre atingerea scopurilor individuale,
deciziile se iau colectiv, iar puterea poarta un caracter coordonator. Este specifica organizaţiilor din cultura şi arta, precum şi sfera
cooperativa. Este orientata la satisfacerea în primul rând a intereselor proprii a indivizilor şi a profesiei.

La etapa de apariţie a organizaţiei – cultura puterii.

La etapa de creştere a organizaţiei – cultura rolului

La etapa de dezvoltare stabilă – cultura sarcinii ori personalităţii

La etapa criză – cultura puterii.

Cultura atitudini faţă de femei.

Ea poate fi împărţită in:

 Cultura clubului de gentelmeni - adică a acelor culţi şi umani. In aceasta cultura femeile sunt apreciate, dar sunt ţinute
pe anumite poziţii şi nu cresc in post.
 Cultura cazarmei - este o cultura autoritara in care femeile ocupa o poziţie inferioara, este o atitudine grosolana şi se
neaga complet interesele femeilor.
 Cultura garderobei sportive - in care relaţiile sunt constituite in baza intereselor specifice.
 Cultura negării diferenţelor - cultura data respinge discriminarea, dar nu vede şi diferenţele reale intre genuri, cerinţele
sunt egale fata de genuri.
 Cultura griji false - in care ideea de egalitate este un mit, are loc discriminarea sub masca protecţiei.
 Cultura macho - cultura nu ia in consideraţie diferenţele de gen, in centru sunt persoanele deştepte şi energice.

Responsabilitatea socială a organizaţiei şi etica managerială.

Toate activităţile umane sunt determinate de trei sisteme de norme.

 sistemul de legi – norme şi valori scrise respectarea cărora este garantată de justiţa ţării. Comportamentul oamenilor şi
organizaţiilor este limitat juridic de către prevederile legislative.( este nevoie de plătit impozite, conducerea automobilului
cu carnet etc.)
  opus acestui comportament este sunt acţiunile oamenilor determinate de sistemul libertăţii în alegere. Aici intră
comportamentul oamenilor despre care nimic nu se vorbeşte în legi şi acte normative. Deci omul sau organizaţia are
deplina libertate de a acţiona aşa cum crede de cuviinţă, adică se permite tot ce nu este interzis.
 sistemul etic – se află între aceste două sisteme, aici nu sunt legi scrise dar sunt norme de conduită bazate pe principii
şi valori împărtăşite de către societate.

În primul sistem omul (compania) se subordonează legilor, în al doilea sistem este subordonat sie însăşi, iar în sistemul etic este
subordonarea faţă de normele sociale cunoscute , încălcarea cărora nu prevede nici o sancţiune administrativă sau penală. Deci
etica managerială presupune comportamentul conducătorului în concordanţă cu sistemul etic elaborat de către societate. Adoptare
deciziilor etice corecte este determinat de stadiul de dezvoltare etică a managerului care are trei faze

 Faza dezvoltării premărgătoare - la faza dată oamenii sunt interesaţi de beneficiile sau pedepsile exterioare. Individul
respectă normele numai din considerentul de a fi pedepsit şi a avea careva cîstiguri din acţiunile sale. Toate acţiunile sunt
subordonate intereselor proprii. Managerii din faza dată au un stil autoritar de liderism.
 Faza dezvoltării generale - oamenii se adaptează la aşteptările unor comportamente pozitive ale colegilor. Omul trăieşte
în corespundere cu aşteptările celor înconjurători, respectă obligaţiunile înaintate de către sistemul social, întrucât speră
că comportamentul celorlalţi faţă de el va fi asemănător cu al lui faţă de ei. Sunt respectate legile deoarece aşteaptă că şi
alţii le vor respecta.Managerul are un stil de liderism direcţionar, orientat spre munca în echipă.
 Faza dezvoltării posterioare sau principiale.în care oamenii se conduc în primul rînd de valorile şi normele interioare.
Omul urmează principiile individuale privitor la bunătate şi echitate. Respectă balanţa dintre interesele personale şi cele
sociale. Stilul de liderism este cel de deservire, de transformare.

Responsabilitatea socială a organizaţiei presupune obligaţiunea conducătorului de a adopta decizii şi a realiza activităţi care ar mări
nivelul de bunăstare şi ar corespunde intereselor atât a societăţii cât şi a organizaţiei.

Din punct de vedere al RS organizaţia priveşte la mediul exterior şi interior ca la o mulţime de grupe de interese( stakeholderi).
Grupa de interes este acea comunitate din interior ori exterior care are careva cerinţe faţă de rezultatele companiei.(acţionari,
investitor, angajaţi, manager, consumatori, furnizori, guvern, comunitatea locală, mediul ambiant). Fiecare din aceştea au careva
interese (chiar şi contradictorii) în activitatea întreprinderi, astfel ea este impusă de a respecta la maximum interesele acestora.

Modelul piramidei responsabilităţiiii sociale a lul A.Carroll

Responsabilitatea Economică –după cum susţine M. Fridman activitatea companiei trebuie subordonată interesului economic de
a aduce profit. Misiunea firmei este de a mări volumul acestuia pe orice cale până când nu sunt încălcate normele juridice. Deci
firma este RS dacă ea aduce profit.

Responsabilitatea juridică - prin ea se înţelege necesitatea pentru firmă de a respecta regulile stabilite de către societate.
Atingerea rezultatelor economice preconizate în limitele legale.

Responsabilitatea etică - presupune urmarea principiilor morale de a fi cinstit şi echitabil. A nu aduce prejudicii. În RE
comportamentul firmei presupune activităţi ce nu sunt prevăzute de lege sau care nu corespund direct intereselor economice.
Managerii se conduc după principiul de egalitate, onestitate, imparţialitate, respectarea drepturilor colaboratorilor. Neetice sunt
considerate deciziile ce permit organizaţiei sau omului să obţină beneficii din contul societăţii.

Responsabilitatea filantropică – are un caracter absolut benevol şi este legat de dorinţa companiei de a aduce un aport la
dezvoltarea societăţii şi creşterea nivelului de trai, acţiuni ce nu sunt determinate de motive economice, de legi, de etică.

Argumente în susţinerea responsabilităţii sociale:

 activitatea socială este în interesul firmei.îndeplinirea obligaţiunilor faţă de societate este ca o investiţie pe viitor care va
aduce profit. Dacă compania nu va avea o responsabilitate socială apoi consumatorii vor declara boicot firmei.
 realizarea programelor sociale poate fi profitabilă( instruirea studenţilor)
 aceasta o cere etica.
 firma este chemată să susţină societatea de drept. Firma care are responsabilitatea socială respectă mai mult ca alţii
legile juridice.

Argumente contra responsabilităţii sociale:

 rezolvarea problemelor sociale este în competenţa guvernului.impozitele sunt deja o contribuţie la dezvoltarea societăţii.
 programele sociale nu pot fi exact apreciate – este dificil de a aprecia corect care vor fi efectele măsurilor întreprinse.
 activitatea socială dispersează eforturile firmei în atingerea intereselor afacerii, adică sunt sustrase resurse umane,
financiare, materiale care ar mări bunăstarea firmei.