 Poziție

La disciplina ,,Lobby și Advocacy,, am studiat practicarea activităților de lobby în

diferite state ale lumii și experiența acestora. În urma celor studiate am tras concluzia
că activitatea de lobby, în multe cazuri, se transformă în trafic de influență, în altele
cazuri, contribuie la câștigul cauzei prin mijloace mai mult sau mai puțin transparente.
În viziunea mea, dacă o activitatea sau o practică poate aduce roade bune, poate
contribui la realizări pozitive pentru evoluția societății și bunăstarea cetățenilor și a
statului, această trebuie să fie efectuată și încurajată, lobby-ul nu este o excepție chiar și
pentru Republica Moldova, care este considerat un stat corupt. Acest aspect s-a
accentuat după ,,furtul miliardului’’ și continuă din cauza situației politice actuale.
Consider că începutul practicării activității de lobby în Republice Moldova, în mod
reglementat de lege, conform unor exigențe și în mod transparent pentru cetățeni ar
însemna un prim pas spre schimbare.

 Argumentare
Un proces corect și echidistant de argumentare presupune enunțarea
argumentelor atât pro cât și contra, deci în favoarea sau defavoarea unui subiect. La fel
și în cazul practicării lobby-ului există două părți a monedei. Lobby-ul ca și element al
sistemului politic are un rând de avantaje cât și numeroase neajunsuri:
1. Poate deveni un instrument de satisfacție prioritară a intereselor
externe în detrimentul intereselor naționale;
2. Poate servi un factor de consolidare a formelor extreme de satisfacere
a intereselor de grup care nu sunt întotdeauna adecvate situației;
3. Generează pericolul "eroziunii" bazelor societății, transformarea
instituțiilor democratice într-un instrument al grupurilor de putere
individuale;
4. Blochează deciziile manageriale necesare în mod obiectiv, împiedică
satisfacerea nevoilor semnificative din punct de vedere social,
contribuie la promovarea intereselor funcționarilor;
5. Uneori complică în mod semnificativ adoptarea unei politici stabile și
operaționale a statului, deoarece poate fi îndreptată, de exemplu, spre
o redistribuire constantă a bugetului, spre schimbări frecvente ale
priorităților și spre consolidarea pozițiilor unei ramuri de guvernare.
 6. Poate fi folosit ca un instrument de îmbogățire pentru straturi
individuale, elite.
Printre avantajele practicării lobby-ului, și principalele motive pentru care sunt pro
lobby în Republica Moldova se numără:
1. Lobby determină organele puterii de stat și ale administrației să "păstreze
forma", într-un anumit sens, să concureaze între ele, le dă o mai mare dinamică și
flexibilitate. În cazul separării puterilor, fiecare poate folosi un lobby diferit în
avantajul său;
2. Ea funcționează ca un instrument de autoorganizare a societății civile, prin care
se mobilizează sprijinul public sau opoziția pentru orice proiect de lege,
influențează politica;
3. Creează oportunități pentru a proteja interesele minorității;
4. Intruchipează principiul libertății structurilor sociale non-statale. Prin lobby, ei
înșiși încearcă să-și soluționeze problemele;
5. Este o modalitate de a activiza procese și fenomene în domeniul politic.
6. Permite extinderea bazei informaționale și organizaționale cu referire la deciziile
luate, astfel acordarea atenției anumitor probleme "strigătoare" este mult mai
convingătoare. Lobbyștii furnizează autorităților publice informații cu privire la
acest subiect;
7. Reprezintă un mijloc mai larg de compromis, o modalitate de a compensa
contradicțiile și de a concilia interese diferite.
Astfel, impactul pe care l-ar produce practicarea lobby-ului este mai semnificativ decât
neajunsurile care pot fi depășite sau eliminate.

 Cum să nu fie confundată, interpretată și practicată activitatea de

lobby sub formă de cumătrism
Fenomenul corupţiei a debutat odată cu organizarea societăţii umane şi a fost
generat pentru prima oară de instituţiile publice destinate să protejeze activitatea
umană şi dezvoltarea acesteia. Traficul de influență reprezintă practica ilegală de a
folosi influența unui oficial guvernamental sau a unei persoane cu autoritate pentru a
obține favoruri sau o atitudine preferențială, de obicei în schimbul unei mite.
 Traficul de influență se distinge de activitatea de lobby, deoarece aceasta din
urmă este legalizată și reglementată în anumite state precum cele din Organizația
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
În Republica Moldova traficul de influență poate fi realizat prin intermediul
,,cumătrismului”. Neatestat de nici un dicționar, „cumătrismul” face totuși ravagii în
țara noastră, țara ocupată de limba rusă. Impresia că termenii românești „cumătru”,
„cumătrie” ar sta la originea lui „cumătrism”, este greșită. Sensul dat de moldoveni lui
„cumătrism” este identic cu unul din cele două sensuri ale lui „кумовство”: „abuz de
putere prin acordarea de favoruri rudelor sau apropiaților”. Termenii corecți pentru a
defini „situația în care, prin abuz de putere sau prin influență personală, se acordă
favoruri nemeritate rudelor, prietenilor și
apropiaților” sunt „nepotism”, „favoritism” și „protecționism”. Fără îndoială că se
cumătresc între ei funcționarii de toate rangurile, aleșii de toate culorile, autoritățile de
toate gradele, aceştia o fac, în marea lor majoritate, doar după accederea în pozițiile
respective. Favoritismul e una din marile probleme ale moldovenilor.
Activitatea de lobby nu va fi confundată, interpretată și practicată sub formă de
,,cumătrism’’ doar în cazul reglementării corecte a ,,Legii cu privire la lobby’’, crearea
unei platforme transparente pentru lobbyști unde cetățenii vor putea vizualiza
,,Agenda’’ acestora și constituirea unei ,,Comisii de Etică’’. Atunci când cetățenii vor avea
încredere în aspectele legislative a acestei practici, în corectitudinea realizării acestei
activități, aceasta nu va fi confundată cu și interpretată sub formă de ,,cumătrism’’.
Practicarea sub formă de ,,cumătrism’’ a activității de lobby depinde însă, de
înșiși lobbyști. Pentru ca aceștia să nu facă astfel de încălcări, vor exista pedepse în caz
de activitate ilegală atât pentru ei cât și pentru cealaltă parte fie un om politic, deputat,
funcționar public, etc. Lobbyștii vor explica într-un raport pentru fiecare cauză în parte
toate activitățile și acțiunile efectuate, iar acesta ulterior va fi plasat pe platforma
deschisă pentru public și analizat de ,,Comisia de Etică’’.
În cazul respectării celor enunțate mai sus, lobby în Republica Moldova va avea
un viitor de succes și nu va fi confundat cu nimic altceva decât ,, influențarea legitimă a
deciziilor politice, prin activități de comunicare profesionist realizate, care implică
experiență legislativă, tehnici discursive și abilități strategice’’.
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII
DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI TEORIA INFORMĂRII

Lucru individual
Disciplina Lobby și advocacy

Autor: Natalia Canțîr - Jaloba,

anul III, grupa C-165L

Profesor: Aneta Gonța,

lector universitar, dr.

CHIŞINĂU, 2018