....

37
Sfera
Politicii
REVISTA LUNARA. DE POLITICE EDITATA. DE FUNDATIA "SOCIETATEA CIVILA."
Anul V 64 pagini - 2.000 lei

U




o



Z
o




U
C1



o
z



o




C1

Editorial Board
CALIN ANAST ASIU
DANIEL CHIROT
DENNIS DELETANT
GHITA IONESCU
GAIL KLIGMAN
DAN OPRESCU
G.M. TAMAS
STELIAN TANASE (Edilor)
VLADIMIR TISMANEAI\TU

President DAN GRIGORE
Editors
Stela Arhire
Mircea Boari
Romulus Brancoveanu
Aurelian Criiiutu
Mihail Dobre
Liana Ionescu
Gabriel Ivan
Victor Neumann
Dan Pavel
Cristian Preda
Crist ian R. fY'rrvulescu
Valentin Stan
Louis Ulrich
(Deputy Editor)
Graphics
Tomnita Florescu
Manager
Alice Dumitrache
Desktop Publishing
.Q PRESS '93
Manuela Gheorghlu
Mirela Pal ade
SPERA POLITICII este l'nregistrata in
Catalogul din Romania la numa
ru141 65.
Reprodueerea artieolel or apiirute In publica[ia
noastrii se face numai eu aeordul redaCfiei.
Sfera Politicii
este cititii de membrii Parlamentului, de cei mai importanti
oameni de de oameni politici studenti.
Sfera Politicii ajunge acolo unde se iau decizii,
se creeazii imagine, se influentii.
Un abonament Ia Sfcra Politicii luni -15.000 lei
un an - 30.000 lei
plus taxele
Abroad: annual subscription readers is
or its equivalent in your country's currency.
Cont FUNDAlIA SOCIETATEA CIVILA
Lei: 402466026422
USD: 402466028405
BANKCOOP ROSETTI
in atentia cititorilor:
noua adresii a Fundatiei Societatea Civilii este:
Intr. Grigore Alexandrescu, nr. 3, ap. 1
oficiul 22/212
1215 luni-joi; 11-13 vineri
Tel: Sediu 211 4923 Administratie: 673 6186
Tehnoredactare: 6140827 Fax: 2233389
Gasiti , Sfera Politicii 1a:
Libdiriile Humanitas: din provincie
Libraria '95 (Academiei): Calea Victoriei 12
Libraria 155 (Drept): Bucure.5ti. Bd. Kogiilniceanu 24
Libraria Kriterion: Calea Victoriei 46
Libraria Copiilor: Piata Rornana 9
Euromedia: str. General Berthelot 41
Libraria 157 (ASE):
Libraria Bihaci Naplo: Oradea
Libraria Omniscop: Craiova
Fundalia Carlii: Bd. Ana lpiitescll 3
Libraria Prosum: str. Anghel Saligny 15
Nord-Est (Monitorul): st.r. Smirdan 5
SC San Vialy: Bd. Independen!ei 22
Librariile VED: Cluj. str. Heltai 59
Revista poate fi procurata direct de la sediul Fundaliei,
Intrarea Grigore Alexandrescu nr. 3, ap. 1, sector 1
Acest numar a fast tinantat de programul PHARE pentl1i democratie
Tiparul executat la ROMCARTEXIM
Cuprins
2. Edicorial Stelian Tiinase Puzzle din illtuneric
5. Ceremonii politice
9.
12.
16.
20.
Mihai Coman
Cristina Lascu
Lucian Boia
Delia Vlad
Mitrea
Puterea - mtre lilurgii politice carnaval
eu am fost ill Arcadia"
Recursul la istorie
Constructia rituala a realitarii politice
Aspecte simbolice ale camavalului }Xllitic
22. Interyiu Walter Bacon ill dialog Despre mentalitate deschidere
cu SteHan Tiinase
27 . Anatomia comunismului
28.
33.
Document 1956
Document
Florin
Scrisoarea adresata de Gyorgy Lukacs
lui Janos Kadar
Plenara CC al PCR, 22 octombrie 1945
Comunizarea Romaruei
36. Nationalism Alina Mungiu.Pippidi Problema transetnice (II)
42. Dezbateri Adrian Marino Politologia romaneasca:
aspecte tendinfe
45. Policica intemalionala
50.
54.
58. Carp autori
60.
61.
62.
Petru Dumilriu
Marian Chiriac
Sabina Fali
Daniel Saulean
Cristina Petrescu
Petrescu
Laurentiu VIad
Extinderea NATO - percePiii interne
Dificultiirile implementiirii piicii
Relatiile Romaniei cu Rusia i Ucraina
Girard, Vi olen{a # sacrul
Doina Jela, Cgzul Nichita Dumitru
Dinu C. Giurescu, Guvemarea N. Rdescu
Lucian Boia, Miturile comunismului
romEnesc
64. SemnaJe
1 SP nr. 37 / aprilie 1996
EditoriaJ
STELIAN TA.NASE
Puzzle din intuneric
P
lenara CC al PCR din octombrie 1945 (a carei
fost un punct de raliere a celor doua grupuri Iideri, au
stenograma 0 reproducem integral incepind cu
existat destule divergcn!e punctuale (in afara aceleia
acest numar, cum ne-a ramas ea dupa 50 de
naturale pentru suprema!ie). I. Cea ill legatura cu 23 au
ani, p. 1-8) este unul dintre momentele-cheie ale istoriei
gust, eind grupului di.n interior i.mplicat ill loviturii i s-a
instaliirii regimului din Romania. Dupa 23 au
participarea alaturi de forte politice burgheze,
gust 1944, PCR a din 20 de ani de clandestinitate. rege # armata la loviturii; preferabil era din acest punct
EI are 0 situalie extrem de tulbure in ce condu de vedere ca sa fie eliberat de Annata
cerea sa. La 4 aprilie 1944, $tefan grupul sau pentru a se instala direct (rani faza de alian!e cu alte par
(Remus Koffler, Valeria Sirbu, Nicolae Petrea, Con tide a unui regim de dictatura a proletariatului, ill care
stantin Carp) sint (rara a fi judccat) PCR sa fie singurul de!inator al puterii politice, cum
Remus Koffler vor fi primul in 1946, celalalt in s-a illtirnplat 'in Bulgaria). astiizi ca lovitura de la 23
cadrul procesului (primul lot) cind august a prelungit cu trei ani (pilla la 30 decembrie 1947)
capitala, sentinfii execntata in noaptea reg.imul constitutional. 2. A doua divergenfii majora s-a
de 16-17 aprilic 1954. In aprilie 1944, 0 troika fonnata manifestat in preajma iustaliirii guvemului Petru Groza.
din Iosif Ranghet, Emil Constantin Pirvulescu Gheorghiu-Dej :l. ideea unui guvem cu Gheor
(ultimul desemnat ca secreLar general al PCR), succede ghe Tiitiirescu, ca de Jrum, dat.ii fiind pozi!ia lui
la virful PeR. tn septembrie 1944, odatii cu sosirea la slabii, de lider politic compromis, deci mai de ma
nipulat; Ana P:mker, Vasile Luca nu au fost de <l cord cu
a unor membri ai grupull!i care petrecuscrii
aceasta formula. A fost necesara 0 vizitii la Kremlin a
anii razboiului in URSS, Ana Pauker preia partidl1
celor doi pentru ca Stalin sa decida - oPliunea lui a fost
lui . ramine neclara In cOI!.tinuare. Dupa spusele
in favoarea fonnulei propus?i de Gh. Gheorghiu-Dej. Era
Gh. Gheorghiu-Dej la plenara CC al PMR din 30 noiem
prima lui victorie ill confruntarea lungii care urmeazii cu
brie-6 decembrie 1961, Ana Pauker "era omul de ill
Ana Pauker incheiata ani mai tirziu, ill mai 1952.
credere al Moscovei", cuvintlll ei era lege. Prima infelC
In octombrie 1944, PCR avea aproape 0 mie de
gere intre "moscoviti" grupul dirijat Gh. Dej (numit
membri . In februarie 1945, PCR are 15.000 membri, ill
"din inchisori"), a fost cu privire la marginalizarea lui
aprilie 34.0000, in mai 110.000. Pilla in octombrie cifra
Lucrefiu figura cea mai cunoscutii dintre li
se dubleazii (256.863 membri). Cu siguranfa, pozi!ia pre
derii ai momentului. El fusese principalul ne
dominanta a PCR in guvemul Groza a jucat un rol in
gociator cu Palatul partidele istorice pentru pregatirea
efectivelor. Grupului de is-au adau
COtitulii din 23 august, fusese delegatiei romane
gat intr-un an peste un sfert de mil ion de nOll venifi, mai
pentru semnarea annistifiului in septembrie la Moscova,
pUlin din mediile proJetare, cit din mica burghezie, ar
era ministrul cornunist din primul guvem post-Antones
mata, !arani, intelectuali, cadre ale vcchiului aparat ad
cu. EI se ca un lider de anvergurii na!ionalii intr-o
ministrativ, ofiteri. Un capitol apalte al acestor recrutiiri
perioada foarte tulbure. Ceilalfi nu emu
in masa I-au constituit legionarii. Atragerea elementelor
aproape deloe cunoscufi . Singnrii care aveau 0 anumitii
extremei drepte nu este, cum s-ar crede, 0 triisatura
imagine erau Gh. Gheorghill-Dej Ana Pauker, impli
specifica comunismlllui romanesc. In t03ta zona aflata
cali in doua procese politice din anii '30, despre care
sub ocupa!ie sovietica se petrece fenomen . Peste
presa vremii relatase. Dar autoritatea lor se marginea la
tot pcutidele comuniste, in deficit de cadre experimen
cadre Ie PCR. Daca stoparea ascensiunii lui a
tate, recruteazii oameni indiferent de trecutnl lor politic,
SP nr, 37 I aprilie 1996
2
Editorial
singurul criteriu fiind servirea li derilor ill dru EI va fi izolat, pus sub unnarire de catre Emil
mullor spre putere. Nicolac spunea, la ince ordin executat de spioni ai KGB, care operasedi In
putul anilor '60, di in campania de verificare epnrare Romania ill anii '30, ill illchisoarea de la Ca
di.!J anti 1948-53 au fos\ elimina!i peste 100.000 de le "revolu!ionari (Petea Goncearuk,
gionari din PMR, iar illiTe 1953-60 41.000. EJecLi Serghei Nikonov, Bodnarenko, Vania Di
vele PCR vor dupa PCR din octom' denko). N umele lui dispare brusc din pagini
brie 1945; astfel, in noiembrie 1946 - 675.000, in 1947 Ie Scmleii, odata cu cele intimplale pe sti'.dionul ANEF;
- 14.000, 'in ianuarie 1948 - 800.000; odata cu "unifi desprc ciirlile sale (trei la numiir) care apar ill ace I inter
carea" din februarie an, PMR are 1.060.000 mem val, ziarul PCR insereaza 0 singura datii 0 scurta
bri o EI va ajunge dupa cpura.ri, ill 1953, la 551.000 mem Confli ctul dintre Dej nu era de data recen
bri, atingind Uti prag de jos in 1952, 400.000 membri, ta. EI izbucnise 'in lagarul de la Tirgu Jiu. patra.5canu
cind sc reiau illscrierile. in octombrie 1945, cind sosise aici la 2 ianuarie 1943. Gheorghiu-Dej va sosi
se Conferin!a Na!ionalii, peR este in plinii as doua siiptiimini mai tirziu, inso!it de Chivu Stoica, ve
censiune. Dintr-un partid ciandestiu, infim ca numa!" de nind din inchisoarea de la Amilldoi (Dej
membri, sub proteqia armatei sovietice el ajunge un par Chivu Stoic:::) pedeapsa pentru care [us
tid de guvemamillt, iar efectivele sale au crescut sub csera condanmali ill proc('sul din 1933-1934 .
stantial. Dupa depunerca sa ill lagar, este (datorita
Conferinfa Na!ionala din octombrie, mai ales $e vechimii ill partid a faptului ca ii aparase pe in
dinfa Plenara a Comitetului Central, care i-a unnat, au procese etc.) cooptat in cadrul grupei II (fomlatii din co
precizat raporturile de putere la virful partidului . In Con sau biinui!i de activitate prosovietica, cam 300 la
ferintii apare transparenta alianfa Cei numar), in delega!ia (alcatuitii din trei persoane), care
care u ataca pe public nu sillt din anturajul linea legatura cu administra!ia Iagiirului. Venirea lui Dej
Anei Pauker, Miron Constantinescu probabil, dcvo a provocat dizolvarea acestei delegatii, dupa un scutt
tat Anei Pauker, u detesta. EI este cel care, de aItfel, in conflict de autoritate pierdut de Gheorghiu
ianuarie 1954, va chestiunea judecarii executa Dej a utilizind resentimentele de clasii ale celor
rii lui intr-o discutie cu liderul de atunci al intema!i, resentirnentele de de lunga data
PCUS, Grigori Malenkov, care s-a purtat in doi la Krem era un intelectual burghez, cu un doctora!
lin. EI va fi inliiturat in iunie 1957 penlru vina de Iuat in Gelmania, "favorizat de regim", el venea din do
fi afumat pretentiile la pozi!ia de lider contra lui Gh. miciliul fOffat de Ia Poiana Tapului, ill vreme ce ei ve
Gheorghiu-Dej, in martie 1956, in contextul raportu!ui neau de la Gbeorghiu-Dej a sa ali
secret allui care denuntase ill fcbruarie acel an mentezc suspiciunile, frustrarile, a utilizat eomplicitatile
"cultul personalitiifii" lui Stalin. Miron Constantinescu, tidelitafile create ill Pt1.5carii. Evadat la Inceputul lui
cel mai tinar membru al Biroului Politic al CC al peR - august 1944 din lagiir (evadare organizatii de 1Gh. Mau
dupii ce a contribuit la illlaturarea lui (1 948- rer Emil el In partid din nOll
1954), a grupului Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari dominanta ca in lagiir in ianuarie 1943 a lui
Georgescu (1952) - a crezut ill 1956 cii este destul de canu, de data asta la 0 scam mult mai mare, nu doar intr
putemic, Dej desful de periclitat, iar cotitura din PCUS un grup de politici . era principalul
favorizantii ca sa illcerce propria lui candidatura la pos negociator al partidului cu ceilal!i anu-Anlo
tul de al partidului. Deocamdatii, in octombrie 1945, nescu . Dej avea el interes sa lovitura pentru
tinta principala este Lucreliu Campania de ca, altfe!, grupul "moscovit" fi irnpus supremalia in
marginalizare a lui avea la virful partidului 0 vechirne de partid in defavoarea preten!iilor sale a oamenilor de
un an de zile. La illceputullui octombrie 1944, la mitin vota!i lui la partidului. Odatii cazuta dictatura mili
gul organizat pe stadionul ANEF, mulfiruea scandase tara prezen!a Annatei 0 realitate, datele proble
Drim-ministru", ceca ce a produs 0 reaqie mei ill conflictul pcnt!ll putere s-au schirnbat. TntU trebu
violenta a ruai multor lideri: Emil Gh. Gheor ia eliminat. rivalul cel mai "periculos", iar out
ghiu-Dej, Gheorge Apostol, Miron Constantinescu siders se fOimeaza aproape spontan, instinctiv, 'intre cei
3 SP nr. 37 / aprilie 1996
Edilorial
1a1!i pretendenti. Era 0 alianta lemporarii: fudatii ce Pa elementelor dogmatice, fraqioniste, anlipartiniee, de
va fi eliminat, fu februarie-aprilie 1948, conflic mascate de PCUS dupa Congresul al XX-lea indeo
tul dintre Gh. Gheorghiu-Dej Ana Pauker se va mani sebi din partea lui Molotov. Ea se bucura de foarte mare
festa deschis. simpatic incredere, :in limp ce noi, activul din tara cit
Ultragiat de alacul de Apostol Dej, Pa de cit cunoscut, nu avearn nici relatii nu ne bucuram
oferii la prima a CC-ului demisia. nici de simpatii (Ia Moscova, n.n.). Ana Luca erau
Reaqia celorlalti membli este vehementii, nimeni nu-I membri PCUS. Luca, provocatorul iista, ajunsese mem
apiirii, nici unul dintre cei prezenti nu vreo fu bru in Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice." "In perioa
dreptatire pentru atitudinea lui Izolarea s.a la da de pinii la Conferinta Nalionalii, grupul antipartinic,
virful peR este completa inca din octombrie 1945. A :in frunte cu Ana Pauker, str:ingind in jurul sau 0 serie de
fost numai 0 chcstiune de timp de conjunctura pentlll a elemente carieriste, slugamice, mic-burgheze, straine de
fi eliminat. EI va supravietui lui Stalin, dispiirut la 5 mar spiritul de partid, a cautat sa promoveze linia sa, JX>triv
tie 1953, dar un an mai tirziu va fi ucis. Dupii 1948, 0
nidi. JX>liticii tacticii partidului . Dupii Conferinfa, Na
datii cu conflictul Stalin/Tito l'azboiului
tionalii care a ales Comitetul Central al Partidului, Ana
rece, angrenajul riifuielilor epurarilor fuIre liderii co
Pa-uker, Teohari Georgescu, aqionfud in continuare ca
din tot blocul sovietic se Deocam
un grup constituit, in afara organelor alese au ignorat Co
datil, fu octombrie 1945, la prima reuniune a CC al PCR
mitetul Central, au substiluit Secretariatul Biroului Po
se piesele. este primul perdant. Sacri
litic. Secretariatul era pus deasupra Biroului Politic . ..
ficarea lui a oferit 0 platforma de rnliere a unor figuri atit
eele mai irnportante probleme de partid de stat tiind
de diverse, ca Emil Ana Panker, l.Gh. Mau
rezolvate in Secretariat, unde ei aveau majoritalea
rer, Gh. Gheorghiu-Dej, C-tin Parvulescu, Miron Con
unde secretarul generaL .. era pus in minontate, rami
stantinescu etc. Se aleg membrii Biroului Politic ai
nind de unul singur." Dej, in acest exerci!iu de exorci
Secrctariatului. Ei sint (la propunerea lui Emil Bodnii
zare derulat in decembrie 1961, era motivat de mic
Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Te
rolul propriu jucat in perioada stalinistii. Atunci, el
ohm1 Georgescu, Chivu Stoica, Gh. Vasilichi, Miron
se manifestase ca liderul cel mai stalinist atit :in atitudi
Constantinescu (pentru Biroul Politic) Gh. Gheorghin
nile sale de JX>litica externa (el a tinul raportul anti-Tito
Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Gergescu (pentru
la intilnirea Cominformului din 1948), cit in politica
Secretariat). Mai este aleasa Comisia de control, ce va
intemii, fapt care a fiiCUl sa se spunii despre Romania cii
fi dirijatii de C-tin Parvulescu, Iosif Ranghet, Liuba Chi
era 0 republicii unionalii. Versiunea pe care 0 dii Dej are
aceastii comisie va organiza verificiirile e
purine lucruri in comun cu realitatea. P"mii la scrierea is
puriirile fucepfud din 1948. Lucreliu
toriei acestei epoci, lrebuie sa ne mul!umim Cll fragmen
ales fu CC, nu piitrunde fu nici unul din aceste organisme
te ale acestui puzzle din inluneric. Q
de comanda. EI va fi coptat ill 1946 :in Biroul Po
litic, pentru a dispiirea din acest organism :in cursul anu
lui unniitor. Ca sa disparii complet din CC la Congresul
din februarie 1948, iar :in aprilie sa fie arestal. Coalitia
adversarilor siii nu era decil pasagerii. Sa citam citeva
din aprecierile lui Gheorghiu-Dej, fiicute sprc sfirl)itul
STELIAN TA.NASE (1952) - Writer and
gu\o:emiirii sale, 16 ani mai tlrziu, in legatura eu aC.easta
political analyst. He graduated from the Facul
perioada personajele ei. in septembrie 1944
din Uniunea Sovieticii, Ana Luca Laszlo - de
ty of Philosophy, University of Bucharest.
mascat ulterior ca agent al Sigurantei - :indilcind ill mod Vice-President of the Romanian Political
grosolan celc mai elementare norme ale de partid, Science Association. He authored several
prin intrigii au acaparat in mod abuziv books (novels, political essays). Fellow
conducerea partidului ... Este semnificativ faptul ca Ana Scholar at Wilson Center in 1994.
Pauker s-a bucurat de 0 mare simpatie tocmai din parte a Currently, he is Editor of Sfera Politicil.
SP nr. 37 / aprilie 1996 4
Ceremonii pojitice
Puterea
intre liturgii politice carnaval -
MIHAl COMAN
The post-1989 Romanian political landscape was shaken by many convulsions: some took place at the institu
tions level, olhers at the level of the political elites, and others at the level. Demonstrations, meetings, pilgrim
ages, commemorations, celebrations, parades etc. have invaded the public space of this period. The new po wer cen
tres appealed to the legitimatioIl capacity guaranteed by various ceremoIlies which, by the trdnsfer ofthe symbolic val
ues, offered a surplus ofmeaning and authority to political institutioIls and leaders. At the same time the public, pris
OIler ofa popular culture, expressed itself also through the ceremonial language, lJPpealing to th.e carnival 's resources
- a ritual fonn of symbolic control of the sudden sochll changes, of challeIlge and inversion of the official powers.
"Puterea, intemeiatii numai pe fortii sau pe violen!ii bile: steaguri, insigne, strmgeri de miini, chermeze
nesliipinitii ar avea 0 existentii pemlanent Ceremoniile acoperii astfel golul dintre omul 0
pulerea intemeiatii numai pe iluminiirile ratiunii ar avea oamenii sau institutiile care intrupeazii puterea,
pUfina credibilitate; puterea nu sii se menfinii omogenizeazii inlocuiesc, dupa frumoasa
nici prin dominatia brutalii, nici prin simpla justificare metaforii a lui Jean Duvignand "societatea civilii" cu 0
rationalii. Puterea se fabricii se piistreazii prin transpu
"conlopire delirantii".
nere, prin produqia de imagini, prin manipularea simbo
Solidaritate identitate simbolica
lunlor prin organizarea lor in cadrul ceremoniilor"
(Balandier, 1992, p. 16). Cuvintele rnarelui antropolog
Spatiu1 ceremoniilor se lasii greu tipologizat; varie
francez mi se par a cuprinde esenfa, relaJiei dintre lumea
tatea, adeseori dezarmantii, de manifestiiIi relativizeazii,
JX>liticii lumea riturilor: prima se prezintii societiitii
prin simpla ei existenta, multiplele dasificiiri propuse.
se reprezinta pe sine (ca imagine dezirabilii a propriului
Iar acest lucru este adevarat alil pentru riturile socielii.
ei exerciJiu), cu ocazia prin intermediul punerilor in
tilor tradifionale, cit pentru ceie ale socieliiJilor mo
scenii
deme. Orice clasificare estc fusii 0 chestiune de perspec
La limitii. nici 0 manifeslare a sferei ceremoniale nu
livii, de criterii de diferen\iere: in bibliografia de specia
scapii de intenJiile manipulatoare ale politicului; de la
litate, cde mai frecvenle distincJii invoCii fie apartenenta
ceremoniile religioase pinii la marile carnavaluri sau sar
lor la un anume tip de culturii (rituri arhaice rituri mo
biitori sJX>rtive, toate momentele festive sint recuperate
deme), fie obiectul ceremoniilor (rituri ale cidulni vielii
reorientate, de catre reprezentantii diferitelor pUleri,
indivizilor ori societiitii rituri-ale ciclurilor naturii), fie
care urmiires'c fie promovarea unor imagini, fie mobili
orientarea lor (rituri pozitive rituri negative), ti e relajia
zarea societiiJii, fie domolirea un or tensiuni, fie
cu sacrul (rituri magice rituri religioase; ritnri sacrale
garea legilimitiiJii prin contopirea cu ritul. Totul se pe
riluri laice), fie raportarea lor la istoria unei eolectivi
trece ca cum puterea, fie ea in expansiune, fie ea in
crizii, nu ar putea exista, ca putere legilimii, decit prin in tiifi (rituri de celebrare rituri de comemorare), fie gra
lermediul spaliului ceremonial, nu 's-ar putea trans mite, dul de mobilizare socialii (rituri de interaqiune rituri
umaniza individualiza decit prin coborirea ei in mul de masii).
Jimea siirbiiloreasca, prin concretizarea in numeroasele Prin natura lor, ceremoniile JX>litice sint cere
hiero fan ii, prilejuite de ei in simboluri tangi- monii de masii, manifestiiri ce mobilizeazii mari glllPUri,
5 SP nr. 37 / aprilie 1996
Ccremonii poiitice
aflate fie sub control (comcmof.i.ri, ce:remonii festive,
pariizi militare sau de alt a natura, jocuri sportive, concer
te manifestiiri al1istice de "agora", pelerinaJe etc.), fi e
sciipate de sub control (demonstratii , explozii de violenta
simholic1i , carnavaluri) . Tonte aceste ceremonii afuma
solidaritatea unor conglomerate sociale, Ie ajuta
stabileascii 0 identilale simb0licii, Ie contopesc intr-llfl
NO! (nn 0 data opus unui CELALALT amenin!ator).
Cercetiirile antropologice all aratat faptul ca mul!imile sc
ana mtr-o diutare febrilii de ritualitate, ca ele percep cc
remoniile ca una din acele institutii capabile sa Ie fede
rezc, sa Ie ofere 0 viziune, un limbaj un ansamblu de
oonne de comportament acceptabil e.
In ult imele decenii, comunicarea de masa, mJeose
bi t.elcviziunea, a schi rnbat radi.cal rnodul de participare
la ceremonii; prin difuzarea lor cu ajutoru! instituliilor
mas!' media, aceSlea ajung sa implice un numar ue
pcrsoane, care, clliar dad i nu se ami in sit u, devin. prin
participarea afectiva, actori ai manifest arilor ritnale.
Dupa D. Dayan E. Katz (1992) acesle medi a Gven{s,
are absorh of era participarea "vicari
ata" la marile ceremonii contribuie astfel la realixarea
unui nou l ip de comuniunc, medi atid l, intre mase ac
loru putcrii .
Ritllri consensuale, rituri conflictuale
Din perspectiva intenfionalitii!ii, riturilc politice pot
fI sau COIJf1ictuaie (Abele-s, 1989). In tenne
nii 10i George Gusfield, opozirie este exprimat ii
prin hinomul gcsturi de coeziune - gesluri de
"prirnele fixearii aspeclele comnnc, consensuale, ale so
acccnt ueaza slm cle de ale pUlerii guvcr
namenlale. Ete fae apel la elementele lmificaloare ale so
ciet3\ii [nlU bazeje legitimita!ii ins!itutiilor politice. Ce
!claite vmuza gJorificarea san degradarea unui grup, In
antite:ci en alt grup al societa\ii; ele sugereazi'i cii anumi!i
oarneni au dreptlll, legitim, sa pretinda mai mult respect,
mai mult a uuportanfa, mai ml11ta valoa.re, m raport en
membri ai societa\ii (Gusfield, 1976, p. 247). Pcnlm
ell. afinna suprema!ill tIDei anumite "ordini", primele ri
lUri se manifesta asemenea unOf liturgii polJtice. "In so
ietatile modemc, ordinea existentii. in timp 01'
donare putere. tinde sa fie celebralii, declarata, legiti
mala demonstrala aproape ill feI ill care, in so
cietMile traditionale, era prezentata ordioea divina, ordi
6
SP nr. 37 / apdiie 1996
nea fOI1clor naturii, a oamenilor a lucrurilor" (Riviere,
1989, p. 183). Prin aceste ceremonii politice, grupurile
" dramali zeaza realitatea politica", 0 legitimitate
0 viziune asupra propriei misiuni social e care "Ie per
mit sa prornoveze sa impunil imaginea lor despre soci
etate (chiar daca ea realitate ccrta, ca traseu po
litic natural" (Nimmo, Combs, 1990, p. 215). Marile mo
bilizari pc care conducenlc totalitare, cele comunist;; in
mod special, Ie organizau periodic, folosindu-se de cele
mai diferite prelcxte, unnareau, prin chiar stereotipia lor,
impunerea, tie nll mai de fatadii, a valorilor conseIlSU
ale, mimarca unej unil afi gJobcl le i atiml1lrea retoridi a
unei coeziuni de amploare nafi onala.
1n felul acesta, calcndarul sarbatoriloI comuniste a
funqionat ca eea mai oonsecventii amplii modali!ate
de produccre in a lInm ceremonii de c.oeziune, cere
monii care, in limp, prm chiar repetarea lor, s-au delitu
aIizat, s-au golll de confinutu! afecLiv simbolic
au devcuit obiectul unor manipulari populare, cel mai
adesea de tip C!lm3valesc.
In marea familic a rituriJor consensllule jntra toate
tipurile de ceremonii care, fie ce.lebreaza un eveniment
de investiturii, parazile consacratc une.i vic
torii militare, vilitele inaugurarile miJin
gurile demonstratiile etc.), fie comemoreaza un mo
ment al istoriei, 0 personalitatc de referinla sau co
lectivit::tca in ansamblul ei (vezi pc larg M. Edelman,
1974, D. Kertzer, 1988, M. Abeles, 1990, S.F. Moore,
1977, R.D. Abraha!"ns, 1982, D. Chaney, 1986
Rit urile eonflictuale marcheaza exis tenl a unOI frac
wri ill. cimpul social. cx,primind Hceastii realitalc lJltr-un
mod (ineli) simbolic, prin dezordi
nii", prin lnscenarea rilualii a luptclor intre "ordinea so
ciaia eu valorile si credin!eJe ei, 0 eontravi
zinne sau 0 oontnlpozitie, oricum spontana nearticula
ta, referiloare la 0 online altemativa" (McIntyre, 1989,
p. 3-4). Din aceasta perspectiva, ril urile contlictuale, in
multiplele lor fonne. intra sub incidenta
deoarece contest.area ordinii uedorite exorcizarea. rau
lui sint reali7..ate prin mecanismele derizoriului ale in
versiunilOi simbolice. 1ntoarcerea pe dos a Illmii se poate
fa('e, tie sub senmul hilarului - "josul material cQrporal",
care M. Bahlin mtr-o lucrarc de refcrinfa
(1974), fie semuu! violenfei teatrali zate, ca in "ritu
ri le de rebdiune" descrise de M. Gluckman (1965) sau in
"riturile de pedepsire". analizatc de N.Z. Davis (1975) .
Cercmonii poiitice
Prin funqionarea lor, riturile conflictuale genereaza
doua serii de paradoxuri: este yorba despre amhiguitatea
distan!ei apropierii sociale despre aceea a ordinii
dezordinii . In riturile de acest tip, "inversiunea e1emen
telor care, dintr-un domeniu trec in altul, de unde, in chip
normal, ele ar trebui sa fie excluse", conduce la omoge
nizarea cimpullli social, astfel inclt "atunci cind inversi
unea are loc, categorii roluri sociale, care in de zi
Cll zi smt rigid separate, ajung sa fie juxtapuse" (R. Da
Matta, 1977, p. 261).
tn asemenea condi!ii, liderii politici devin tangibili
umani, iar oamenii simpli au acces in in vc
cinatatea celor care exercita puterea. Manipularea carna
valescullli umanizeazi'i reprezentantii puterii, care accep
ta tratarea in cod derizoriu ca pe tin pre! pe care trebuie
sa-I plateascii pentm redobmdirea sau amplificarea popu
In antiteza, riturile consensuale, cele care con
firma mtiiresc prestigiul instilutiilor, reprezentanfilor
Iiderilor politici, se rnanifestii m mod esen!ial ca "rituri
de separare" - ele fudeparteaza puterea de corpul social,
o plaseazi'i intr-o zona intangibila, 0 transfonna m obiect
al respectului chiar, al venerafiei. Prin aceste rituri,
politicul se poziponeaza ca "exterior" ootidianului, ca
solemn intangibil; drept nnnare, prin asemenea cere
morui, legitimitatea se prin sublinierea exte
rioritafii puterii. Marea abilitate, 1a touche de genie,
consta in alegerea momentului potrivit pentru desacrali
zarea prin carnavalesc, pentru absorbirea detumarea
eonflictului prin integrarea m joc, prin asumarea derizo
riului prin renuntarea la investitura solernna in favoa
rea investiturii populare.
Puterea carnavalului, carnavalul puterii
In timp, carnavalescul, prin inversarea valo
rilor, comportamentelor rolurilor pe care Ie genereaza,
este 0 sursa de dezordine; el poate dezof(iinea
(in felul sall, I.L. Caragiale avea dreptate: in
cep se termina pri.n carnavaluri) sau poate prelua 0 sta
re de dezordine, dindu-i 0 fOimi 0 semnifica!ie rituala:
"Antropologia ne-a aratat cii ritul suspenda forrnele sta
bile, inghefate, structurate, pt::ntm a deschide reinstaura
rea lor penu-u a reinnoi sensul atribuit lucrurilor. EI dez
organizeaza. dar el face acest luem in mod ordonat; eI
cheama haosul, admite dezordinea zgomotul, pentru a
produce ordine sens, adiea pentru a produce noi coe
renre simbolice" (Davallon, 1993, p. 204). In
sens, Ballandier eli "ritul opereaza ca un reduc
tor al dezordinii, fie ea reala sau presupusa", ca el "deza
morseazii dezordinea, supunind-o probei derizorilllui d
s.ului, integrind-o mtr-o fiqiune narata sau dramatizata"
(1988, pp. 31, 117). riturile conflictuale nu pot fi re
duse numai la statutul la funqia de reglatori ai dez
ordinii; m realitate, rolul lor este mult mai complex, iar
aceasta complexitate expresia m modelul pro
pus de unul dintre cei mai mari antropologi ai acestui se
col, Victor Turner. In interpretarea lui Turner se
bazeaza pe unnatoarele repere:
a) toate se simt amenintate de schimbari
Ie Ritul reprezinta un instnuuent sim
bolic de "negociere" cu schimbarea, lin instrumenl prin
care grupurile se adapteaza adapteazi'i procesele is
torice cu care se vad confruntate;
b) m regim nonnal, colectivitafiIe funqioneaza pe
baza unor ierarhii, diferenfe de status rol social bine
precizate. Acest model este numit de Turner societas.
Riturile anuleaza modelul ierarhiilor existente intro
duc un nou tip de relafii umane, bazate pe "0 comunitate
aproape nediferenpata, pUfin structurata" (1969, p. 96);
c) deoarece se plaseaza mtre 0 elapa anterioara 0
etapa poslerioara, riturile introduc 0 situalie de grani!a,
pe care Turner 0 1imina1itate: aceasta conduce
la instaurarea unei "stiiri legitime de cIiberare de c1asifi
ciirile sociale de constrfugerile cUlturale" (1968, vol. X.,
p. 581) Liminalitatea pennite grupului sa opereze liber
cu unitii!ile simbolice care alcatuiesc acelei
culturi, sa Ie combine m cele mai moduri, sa
construiasdi modele ipotetice de agregiiri sociale cultu
rale . Drept umlare, ritul funqioneaza ca un "spectacol al
transformarilor, dezvaluind c1asifidirile majore, catego
riile contradicpile proceselor culturalc" (1977, p. 77);
d) fu timpul ritului, in timpu! perioadei liminale, 00
lectivitatea se abandoneaza unui proces de destructurare
(dismembering), proces care conduce la "0 siiracire struc
turala (a fesaturii sociale - n. M.e. ) la 0 imbogatire
simbolica" (1968, vol. X., p. 577). Dupii ce a epuizal,
prin combinatoriile multiple pe care perioada rituala Ie
peunite, diferitele posibilitati de conte stare a ordinii an
terioare, colectivitatea se remtoarce, treptat, la nonnali
tate, intr-un proces de refacere (remembering) a acesteia,
pe baze (cel pUfin simbolice) noi .
7 SP nr. 37 I aprilie 1996
Ceremollii polilice
Ana!iza proP'lSa de Tnrner permite dia Bibliogralie
lecticii sublile dintre ordine dezordine, echilibm
1. Georges Balandier. 1992, Le pouvoir sur scenes, Paris, Ed.
schiJllbare, In procesele complicate ale trlUlsfonnlirilor
Ballands.
sociale Perspectiva sa euristidi a fost aplicata penlru a
2. Jean Davallon, 1993. "Lecture strategique. lecture symbol
explica allt uncle rituri ale microgrupurilor (B. Mycr
ique du fail social", In 1 Davallon, Ph. Dujardin. G.
hoff, 1984), cit pentru numeroase tipuri de rituri de
Sabatier (ed), Politique de 1a memoire. Lyon. Presses
ma.;;li (vezi EW. Rolhenbuhler, 1989, 1.S. Ettema, 1990,
Universitaires de Lyon.
D. Shinar, 1995, M. Coman 1994a, 1994b, 1995). La 3. Roberto Da Matta, 1977, "Coostraint and Licence", in S.
modul general, se poate sustine eli perioadele de mari Moore, B. Meyerhoff (ed), Secular Ricual. Amsterdam, Van
criz.e sociale Slnt "manipulate" de colectivitiiti prin trans Gorcwn Pub!.
fonnarea lor In etape liminale, prin instaurarea unui in 4. Daniel Dayan, Elihu Katz, 1992, Media Events, Cambridge
Harvard University Press.
terstitiu de facturli ceremonialli, "in mod dominant car
5. Joseph R. Gusfield. 1976, "A dramatic theory of status pol
navalesc, in care haosul inerent schimblirilor sociale ra
itics", in lE. Combs, M.W. Manfield (Eds.). Drama in life:
pide capatli un sens 0 anumitli jl.lstificare.
The uses of comunication in sodety. New York, Husting
In RO[')iinia, perioada de du pa 1989 a fost marcata
House Pub!.
de un proces in tens de dismembering, de 0 pierdere raui
6. lS. McIntyre, 1989, "Rituals of Disorder", 111 Journalism
caUi a repereIor uzuale (nOlme, valori, ierarhii, simboluri
nr. 12.
de 0 perioadli liminala s-a instaurat, 0 perioa
7. Dan Nimmo. James E. Combs, 1990, Mediated Political
lili l!l care au fost experimentate forme diverse icono Realities, New York, Longman.
claste de org,:.nizare sociala (de aceca, inca de la inceput, 8. Claude Riviere. 1988, Les liturgies politiques, Paris . . P.t].F.
elibcrarea de sub opriroarea regimului comnuist a imbra 9. Victor Turner, 1968, "Myth" In Encyclopedia Brilanica,
vol. X
cat forme
10. Victor Tumer, 1969. The Ritual Process, New York.
Structurile pnterii au incercat, asemenea institu\iilor
Aldine Publ. Co.
ce s-an perindat dupa revolutia franceza din ] 789, sa
11. Victor Turner, 1974, DranJas, Helds and Metaphors.
instaureze nOI rintri cODsensuale, alragind in acest joc bi
Comell University Press.
serica, armata, istoria culturJ. structurile de
12. Victor Tumer, 1977, "Process, System and Symbol", in
opozitie ali osci!at mtre manifestlirile cu un puternic as
Daedalus, vol. 106.
pect de rintri conflictuale (demonslraJii, violente tealra
lizal{:, inversiuni hi/are) manifcstiiri vizind afirmarea
unei ic\entitJiJi, ancorate implicit In rituriJe consensuale
(coOlernorari, ceremonii de inveslilura, vizile inaugu
rrui, celebdiri)
i otre- aceste forte in paralei cu aces lea, masele,
exponente 51 prizoniere ale unei culturi de lip popular, au
instituil un spaJiu camavalesc, locvace derizoriu, \ lD
SpaPlL "al lor" , ill care au reconstruit, in mod simbolic,
MIHAl COMAN - and Dean of
crizele acestei perioade, reinterpretindu-le in spiritul li
the Faculty of Journalism and Mass Communi
minalitalii.
cation Sciences, University of Bucharest.
Din pcrspectiva, isto ria noastrii post-comu
He is an anthropologist, author of six
nistil poate fi citita ca 0 confruntare, in cod ceremonial,
book s devoted to Romanian popular culture,
intre tentiin\eic ditre restruc.turare (remembering), con
centrate in spaliul public oficial tendintele catre prc
and of the first introduction to mass communi
lungirca interstitiului liminal (dismemberiPg), ev-idenle cation published in Romania. More recently.
indcoscbi la nivelul spaliului popular; in plan ceremo he published several papers in French and
nial, aceste tensiuni se traduc prin jocul dintre rituri1e con American scientific journals devoted to the
rilurile conflictuale. Q symbolic analysis of media discourse.
SP m. 37 / aprilie 1996 8
Ceremonii poJitice
ell am fost in Arcadia"
CRISTINA LASCU
In the tensed electoral context of the Autumn 1992, the arrival ofthe mellastar Michael Jackson changed into a
chance of escape from the daily routine, ofliberation from the social and political tensions of the moment. Hundreds
of thousands of people, mostly yOllng, have foJ/owed Jacksons route and allended his concerl in Bucharest, in a
mood 8D'd manifestation forms which combined elements ofpilgrimage and camival. At the same time, the political
leaders tried to absorb the popularity capital of the star through his and their in volvement in certain public cere
monies. These ceremonies and the concert proper have triggered ample mobilizations of forces of order, a f.1Cllhal
added elements of a different type of ceremony - the parade. Thu.s, the presence ofMichael Jackson has generated a
complex and ambiguous ceremonial mobilization, a synthesis of carnival, parade and pilgrimage.
p. 11) precizeaza fiim echivoc marcarea spa!iolui prin ase
C
arnavalul parada sint doua tipuri de evenimente
dierea lui de catre fani, dar subliniazli ideea de sarba
sociale opuse sau, mai bine spus, simetrice, dar
toare ("inundat de confetti") .
invcrsate. Roberto Da Matta cons idem ca, in timp
ce carnavalul este limita maxima a formalitatii, parada TimpuJ
este 0 limitii a informalitatii. (Da Matta, 1977). Carna
Toate evenimentele oficiale 1a care part icipa M.
valnl este un rit profan, informal, care crecaza comuniu
Jackson mainte de concert, au loc ziua, la lumina - tim
nea (cotnmllnitas), in timpul carnavalului producindu-se
pul paradei. Toata lumea trebuie sa vadii
o a sistemului rollLfilor sociale. Pa
Parada are un timp istoric, care Ii situeaza pe participan
rada, in schimb, este lLD rit consacrator, formal, care ce
Jii la ritual in interioml istoriei narionale.
lebreaza structlLfa sociala existenti\. EI este ancomt in va
Concertul are loc noaptea, carnavalul cermd un tip
lorile locale, intarind ierarhiile sociale.
special de timp, pc care Da Matta TI vacant
In ceea ce discursul jumalistic refcritor la
time. Noaptea este un asemenea vacant-lime, un timp
concertul lui Michael Jackson, ace3t!l a recreat eveni
goI, in care este posi billi riistumarea regulilor care guver
meutul in plan simbolic, prezentind concertul propriu-zis
neaza in t.impul zilei, la lumina.
ca pe un carnaval, iar intreaga d de
Coucertul lui M. Jackson la prezintil 0
ordine, pe toata dlLfata prezenfei vedetei in Romania, ca
ruptura in contiouumul temporal real: "Explozia de mu
pe 0 parada.
zica, lurnini efeete speciale s-a prod us la arele 20
zece minute. La 23' 58" Michael a disparut mCosmos"
Spatiul
(Romania liberii - 3-4. 10. p. 3).
Orice ritual implidi 0 ruptura Locul de
Marcarea cu 0 foarte mare exactitate a inlervaluluj
este bim: demarcat de restul teritoriului. In de limp in care a avot loc concenul simbolizea11l. SUs
eurSlLI evenimentului mediatic studiat, spafiul a fos t de pend area timpului real actualizarea unui timp mitie,
limitat prin mtreruperea prin poli care este 0 stare totodata, 0 perioadli. Yntre aresle li
Str1iLilc capitalei au devenit altceva, un fcJ, de te mite temporale domnesc miraculosul supranaluralul.
ren neutru, pe de 0 parte interzis, pe de alta parte cucerit Este timpul virsrei primordiale, "locnl ideal al roelamor
de public (prin oplirea circulaliei). In plus, centml cere fozelor al miracolelor", cind obiectele se deplasau sin
moniei s-a flxat intr-un spa\iu general accesibil, asociat gure, oarnenii zblLfau, se prefiiceau in animale invers.
eliberarii de obligafiile zilnice. distraqiei, la limita defu este timpul' fam al vielii tara de
iiirii: "Un stadion asediat de fani, aparat de moarte: "Michael a zblLfal pe deasupra murilarilor (Zig
inundat de confetti" - acest titlu (Tineretulliber - 2..10, Zag, nr. 38/1992, p. 15). "(. .. ) silueta inconfundabili a lui
9 SP nr. 37 / aprille 1996
Ceremonii politice
Michael se transfonna futr-o pantera". (Expres Magazin,
nr. 35/l992, p. 19).
Cuvintele "explozie", "lumina", "raze laser", "de
lir", sint cuvintele-eheie ill jurul carora se
imaginea concertului ; discursu I jurnalistic aClualizeaza
miturile cosmogonice, haosul primordial, cos
mosului ordonat din acest haos recrearea continua a
"Deodata luminile se sting. Delir pe ecran, delir in
scenei . Yn acel moment se aude un zgomot aSlIrLi tor
se produce 0 explozie unidi". (E.M - nr. 35, p . 19).
idee, incifrata intr-un cod tehnologic unul pa
rapsihologic, revine obsedant in alte articole: " 0 mu
zid bubuitoare vibranta J'!.i mamntaiele, pa
nourile luminoase pi/piie delirant, sunetul urea, are lac 0
ex.plozie pe un loc go I, apare din senin, ca 0 minune,
sfirtecat de reflectoare, Michael Jackson". (Z. z. -ill.
38/1992, p. 15).
Parada
Contactul ell zeii in aeest timp mil ic este posibil.
Michael este divi.nitatea suprema, cre-1toml lumii, sta
pinul absolut al Universului , Demiurgul: "Michael este
peste tot nicaieri. Dispare intr-un nor de fum apare
unde nu te (E.M . - Dr. 35/l992, p. 19) .
este un operator bivalent, ea este dnd benc
fica (cilld 11 protejeaza pe Michael), cind malefica (cind
ii bruscheaza pe fani). La rindul sau, Michael este "inger
demon", "om tiara", "un negru alb". Regasim in
aceste opozifii atil dualitatea Illmii (binele se in
Tiiu, reciproc), dar oriciirui simbol ritu
al care nnificii valori opuse. Cu cit contrastnJ cste mai
mare, Cll atit simboJu! cste mai puternic. "Tot ceea ce
face Michael este un dar de la Duronezeu", dar, in acc
timp, "el danseaza futr-un rilm dIkesc".
(oficialitarilc forrele de ordine) *i
mnl!-imea sint, alaturi de ycdelii. actorii principali care
ceremonialu!. Organizarea ritualnlui ce prece
de concertul - a paradei, deci - revioe autorita\ ilor: "Ri
tualul este organizat de grupmiJe care controleaza IlllJ
loacele de comunicare represiune" (R. Caillois, 1969,
p. 211).
Imbracind costumul Michael se idcnti
fiea cu cu autoritatea.
i-au diiruit vedetei 0 unifOima completa de capitan de
pe care accsta, fu semn de respect, a imbracal-o
imediat". (Evenimentul Zilei - 3,10., p. 8). 0 haina for-
SP nr. 37 / aprilie 1996
10
mala ca nnifonna opereaza analitic, creilld 0 separare
prin segregarea unui rol de celelalte, pe care 0 persoana
Ie poate avca, in timp ce costumul-fanlezie opereaza sin
tet ic. prin uoificare, aducfud laolalta un chip imaginar
(racul explicit priG. costum) cu rolurile reale pe care indi
vidulle are in via{a de zi cu zi.
Pe de alta parte, gestica specifiea paradei 11 identifi
cli pe Michael cu oficiaJitatile, "1.000 de romani
i-au dat onorul" (E.Z ,- 3.10.). Michael onoml
ca un de stat, presa il chiar (E.M
nr. 38/1 992, p. 30). Acest lucru este posibil tocmai pen
tru ca, ill timpul sarbatorii, funqioneaza 0 conventie, u
nanim acceptata. tara de care jocul nu ar mai fi posibil.
Toate ziarele, indiferent de orientarea Jor politica au sus
finut idcea de putere a poli!iei, relatind des pre adevarata
de foI1e: "Trupele aHe categorii de
fOlie de ordine crau deja instalate in dispozitive (. .. ). In
afara a civililor cu diferite grade, mai pu
leau fi vllzuti flikiiii de la USPP iropachetati in veste
antiglont ( ... ). Doi tragatori de elita, imbriicati ill salopete
negre, impiina!i cu gloante avind fiecare in miini cite
un doboritor de Inspiiimintator, dar absolut oecesar!
(R L - 3-4.10., p. 3).
Dar parada se telmini! printr-o dezordo
nata a soldatilor, a oficialitafilor, a publicuJui. Chiar daca
fuca imbraca!i in costume de parada, ei se intorc aeasa
de farnilie prieteni, astfe! incil se creeaza, prin
amestecul de costume, atmosfera de carnaval. Cele doua
rituri se intrepatrnnd, cind se terminii nnul incepe ceJa
lall. Aceasta trecere din lumea pllradei fu cea a camava
lului se produce la concertul iui Michael Jackson: "Po
Ittia a dansat discret odata cu publicul civil" (ZZ - nr.
35, p.1 4).
Pelerinaj carnaval
Mircea Eliade considera ea pelerinajul in structura
sa profunda se organizeaza ill jurul evadani din contin
gent, a unui itinerar plin de obstacole a sosirii intr-un
centm vital. presei referitor la peripluJ lui Mi
chael Jackson implicit, a fanilor i!.i prin a
crediteaza imagi.nea pelerinajului. "Tvate drumurile ora
lui I3ucur due spre locul unde se va intimpla ceva."
(T.L - 2.10., p, 1), Aceastii fraza este imaginea perfecta
a ritualului cum I-a defmit A. Morinis: "Un drum ra
cut de cineva ill diutarea unui loc sau a unei stan despre
care crcde ca intruchipeaza un ideal vaJoros". Invocarea
Ceremonii politice
figurii legend are a ciobanului I3ucur ascunde ideea de
mceput, semnificfud societatea ,romaneasea pentru
care incepe 0 alta fm a istoriei sale. Sintagma "toate
drumurile lui Bucur" celebra expresie
"toate drumurile duc la Roma". Autorul articoluJui face
recurs nu doar la mitologie, ci la istorie, pentm a su
blinia ideea trecerii de la 0 stare la alta .
Traseul pe care se pelerinajul este Aero
portuJ Otopeni-Palatul de Ia Snagov-Leagiinul de copii
Sfinta Ecaterina-Teatml Alharllbra-Stadionul NafionaJ.
Michael Jackson este prin toate aceste locuri de
mii de fani care merg in ciiutarea idolului . Se opresc in
locul unde el se iar pornesc, iar se opresc .. .
Aeeasta alternanta este specifica peleri
najului. Fanii trec prin toate locurile priu care a trecut
idolul, drumul spre "centrul vital" fiindu-le presarat de
fiecare data Cll tot soiul de obstacole naturale sau provo
cate de oameni: ploaia, fOI1ele de ordine, intlrzicrile ve
detei . Fanii veniti de cu Doapte amintesc de marile sar
batori religioase, dnd ii se aduna la biserici
inca din ajunul sarbiitorii in oficierii liturghiei .
tncepc astfel carnavalul. a carui procesiune este cu
totul difcritii de cea a paradei. Odata ce sa ia in
stapinire stadionul, muJfirnea devine activa, irnplicin
du-se eu toate energiile in desJa!?urarea ritualului. Pe ma
. sura ce gesturiJe devin repetitive, pe masurii ce a
fost luat in stapinire rolurile ceremoniei s-au definit ,
diferentele dintre actorii ritului au ineeput sa se estom
peze. Participanrii se prezinta ca un grup omogen, unit,
diferit de ceca ce se afla ill afara lmiversulni lor, avind
sentimentul unei identitiiti simbolice. Se instanreazii sta
rea de comuniune care caracterizeaza carnavaJul: "Poli
dansau eliberati de orice repneri. Oameoi de virste
mai lnaintate fineau ritmul cu de zece ani: "(R''
3-4.10. p.')
Procesiunea carn.avalului aduna laoialta cite putin
din toate: in interioruJ omoge
nilate in diferenriere, piicatuJ ill ciclul temporal cosmic
religios. "Lumea camavalului este lwnea periferiei, a ili
cituIui, a imposlbilului care cste in a[;u;a sistemului sau
in inten:tifiile accstuia" (R. CailiOls, 1969. p. 248). Prin
transfonnarea paradei, adicii a unei ceremonii politicc
solemne, dominata de illseronele intr-un car
naval , in care distanrcle s-au pierdut, coueertul lui Mi
chael Jackson a aroortizat sentimentuJ de distallla dintre
puterii Fanii
I-au asteptat ill ploaie pe primul
ministru I-au omagiat cu intensitate precum su
tcle de mii de admiratori; la Cotroceni, vedela s-a "co
pilalit" sub privirile paterne ale uroanizind
puterea, oferindu-i 0 legitimitate carnavalesca (vezi M.
Coman, 1995); pe strazi, amesteeul de parada carnaval
a creat 0 atmosfera de sarbiitoare ambivalcnra , rupta de
illcrincenarile electorale ale perioadei; pe stadion, cin
tecul dansul au cODlopit populalia intr-o comuniune pe
care, de la zileJe noptile revoJufiei din decembrie
1989, nirneni nu 0 mai traise. In numele acestei euforii ,
a acestei unita!i. fanii puteau sa scandeze: "Michael nu
pleca/ Asta este lara ta".
Intoarcerea reintegrarea pelerinului ill viata so
ciala reprezinta dovada marea incercare a peJe-rinaju
lui. Pentru fanii vedetei, plecarea acesteia reprezinta 0
adcvarata incercare seronuJ revenirii Ia viata normala.
Dupa ce peleriuajul a Juat pelerinii vorbesc despre
locul sImt ill care au fost. La fel s-a intimplat eu fanii
lui Michael. Toate declaratiile spectaloriJor consemnate
de reporteri sint mlirturia pelerini lor despre ceremonia la
care au participat, sint marturia ex.istentei acelei Arcadia
in care eu am fost" ... Q
BIBLIOGRAFIE
1. Roger Caillois, Eseuri despre imaginar, Ed.
1969.
2. Mihai COrnall, "La transition en Roumanie dalls 1a perspec
tive de Victor Turner", in Roger Tessier (cd), La transition
en Roumanie - communication et qualite de la vie, Monlreal,
Presses de l'Universite du Quebec. 1995.
3. Daniel Dayan. Elihu Katz, Media Events, Cambrldge, Har
vard University Press, 1991.
4, Raoerto Da Matta. "Constrain( and Licence: A Preliminary
Study of Two Brazilian National Rituals", in S. Moore, B.
Myerhoff (OOs), Secular Rituals, Am sterdam, Van Gorcwn.
1977.
CRISTINA LASCU - She graduated from
the Faculty of Journalism and Mass Commu
nication Studies, Bucharest University.
Currently. she is a journaJist at News De
partment of Romanian National Television.
11 SP nr. 37 / aprilie 1996
CerenlOnii politice
Recursullaistorie
LUCIAN BOlA
Aoy discourse about the past bears the mark ()f the aelt/al ideologies. To decipher the history is an instrument
ofpolitical analysis. Mainly the origins are strongly up-to-date. l1JUs the confnwtation between Dacians and Romans
symbo}jzes in the Romanian culture.' the dispULe between autocbtonism and European ism. The myth of the perfect
RamaniaIJ unity from the oldest limes to the present day was an useful historical argument far the 's total
itarianism . The vocation af unity and the autachtonist are almost exclusively underlined in tbe official his
toriau discourse afeer 1989, too. However. Romanians need a ms/Oty tllac. remaining n,1tional. 10 be at tbe same time
permeated by an European and democratic spilit.
terislic fazelor de r uplura, atunci cind noile structuri
U n arhetip: acinaJizarea trecutului
orientiiri n.ona elita eonducatoare au nevoie mai mult
Oamenii inainteazii spre viilor cu privirea intoarsa dec it oricind de 0 legitimare istorica, dat fiind ca ceea ce
sprc trecul. De fapl , IreeulUI este tol ce avem Singurc1c Ie estc l oetnai legitimitatea.
Ce poate fi mai sugesliv decit imensul prestigiu de
modele cont-Tete care pot fi invocate siat cde ale istoriei.
care S- ,lU bucuml, pma intr-o epodi rC(:enta, reperele is
Ale unei uaorii reale san fictive, U1 genere rcale fiCliv
toriei greeo-romane? "srrntul Imperiu", prelungit pilla ill
in egaili maSlIr8. Miturile islorice milurile polilice swt
anul 1806, a fost. 'intr-un anumit sens, 0 "acruaJizare" a
adesea Treculul este inevitabil " politizal"
modelului imperial roman, lin mit politiC materializal.
prezentui "isl oricizat" . Pennanenta actualizare a isto
Al unci cind franceza avea sa amnce w
riei indeosebi a "originilor" se inscrie printre marilc
istoriei un proiect alternativ, justificarea s-a produs lot
arhetipuri ale imagin.arului ale imaginamlui politic fu
prin apella Antichilate. Marile referint e istorice ale iaco
deosebi.
binilor au fost Sparta Roma republicana: modele des a
PenlrU a tnllitura 0 prejudecata curenta trebllic spas
de civism, de devolament, de sacrifidu pentm pa
a mitul uo lnSeamna neaparat Un mit isloric
trie. Discursurile lui Saini-JUst, pinzele lui David, bone
cd mai adesea si mplificarca, ampliticarca
la frigiana: toml se raporta la un trecut de doua ori mile
dramatizarea unor faple, procese perlionalilap "Teale";
nM, cxemplu graitor de experiment politic orientat spre
acestea devin axe conducalOare ale unui trecut rcamena
viilor, dar nevoia unei cau\iuni istorice. Aparent,
jat in de valorile fundameotale ale fiec1trei suci
anticii inventasera atit monahria ideala, cit republica
eta ti.
ideala! Consulatul, apoi imperiul napoleon ian s-au inspi
Orlce comunitale, de la trib la nafiunea modema. , se
rat din fond roman de institutii simboluri. Un
legitimeaza prin recursnlla trecut. Nimic nu este mai ac
secol mai lirziU, Mussolini [ascismul italian au fost
tnal, mai ideologizal decll 'inceputurile. In toate tiropu
bWlUi\i de 0 obsesie similara, 'inca mai insolitii, date
rile 'in toate culturile originile sint putemic valorizate
fund circumstanteIe schimbate: aceea de a reface Im
tadi incetare rememorate comemorate. Miturile [on
periul I oman.
datoare condenseaza a comllllila!ii.
Oralie roma nticilor, EVIlI Mediu a devenit la rwdul
Faptul eli precedentele iSloriee sint purtaloare de Je
lui un model: model mult ifunqional, ca toate modelele
gilimitate, justiiidi frecvenlul apella treeut al curentelor
istorice. tn 1802, cartea lui Chateaubriand, GeniuI
ideologiilor politicc, in primu! rind aI Puter ii. Un re
tinismului, propunea reactualizarca unor valori medie
giro sau un proiect pol itic se legitimea7..a prin ancorarea
val e opnse sp1ritullli Luminilor Revolu\iei. AlJi ro
'in iSloric, in lerenul fenn al originilor, prin raport,uca la
mautici, l:l. fel de de Evul Mediu, au exaltal,
)ogica la l>ensnrile majore ale evoluliei iSlorice. Se ex
dimpotriva. poporul principiile democratice. Evul Me
plica astfel paradoxul recursului masiv 1a istorie, carac
12
SP nr. 37 I aprille 1996
Ceremonil politice
diu servea la feI de bine monarhia revolu\ia. toL prin Ca in orlce mitologie istorico-politicii, originil e sint
el s-a exaltat ideea na1ionala, idee a statlllui-na!iune, isto putemic valorizate. Raportarea la daci la romani nu
ria medievala ilustrilld popoarelor europene este 0 cheSliune de purli investigare evocarea
linerelca lor eroic1i glorioasa. Ideologia nafionaUi invita la 0 decriplare ideologicii . PW8. pe la
giisit aSlfel principalul puncr de sprijin inlr-o sinteza de t 860-1870, istoricii au procJamat originea pur latina a
poporului roman, cXlemlinindu-i cu voluptat e pe daci.
civilizatie care nici macar nu biinuise avwtul naJionalis
Eram pc atunci in diutarea unei origini nobile, la care s-a
mului modem. Nici secolul XX-lea nu a ramas insen
adaugat apropierii de Occident de na!iunile
sibilla valorile medievale. liberalismului bm'
laline surori. S-a ajuns apoi, pe miisura maturiziirii socie
ghez, wgust individualist, ar fi putut trece printr-un N ou
tafii modeme la sinteza daeo-romana, irnbi
ev mediu, pOlrivit tezei sUS!inUle de N. Berdiaev in CIIT
nare de autohloni sm curopenism. Simbolurile romane
lea cu acest titlu publicata w 1927. El preconiza 0 soc ie
s-au pma tlrziu, in pOli!ie dominantii .
late ierarhizatii, neindividualistii, ueconcurentiaUi hlO
Fresca de la Ateneu, zugriivitii de Costin Petrescu intre
damenlal religioasii: Evul Mediu de ieri poate, soci
1933-1937. 11 pe Traian, chiar pc Apol
etatea de mline.
lodor din Damasc, ignorindu-l 'insa cu pc De
Lumea de mnne a totahtarismelor a mizat masiv pe
cebal! Dupa 1900 se accenlUeaza afinnarea pon
precedente istorice. Daca pentm MllSSOlini referinfa pri
derii d'-lcilor in sinteza romaneasca. in mitologia extre
vilegiatii era Imperiul roman, Hiller a coborit mai ue
mei dreple nafi onalis[e, ronulnii ajnng aproape sa se con
parte in trecut, invocwdu-i pe arieni at mo
funde eu dacii. Imponanla variabilli conJerilii eclor dona
dele ale proiectului naJional-socialist, lara a neglija insa
civilizafli fondatoare, mergiDd pinli Ia excluderea uneia
nici imaginaml imperial antic, ilustrat printre altele de
sau aiteia, ilu!\treazii sensibilitiifi polilice divergente Ne
grandioasele proiecte arhitecturak ale lui Albert Specr.
lragem "de la Rtrn" sau smtem "de aid'''? Pein daci
Lenin, mai realist, s-a revendicat de la revoJu
prin romani se confruntii de fapt rnari le tendinte care au
tionara cu deosebire, de la iacobini, care i-au oferit 0 divizat continua sa divizezc societatea romiineasca:
prima schiJa a partidului AU reper comunist a autobtonismul europenismul.
fost Comtina din Paris din 1871 care dovedea, dineolo de StatuI cautil la rindul lui originile. Pe la
sau, "realismu!" proiectului, atragwd totodatii a lllij locul secolului treeul, Romania fill exista decll c.a pro
tentia asupra unor erori care trebuiau evilate. Dc tapt , is iect ideal. Exista insa modelul istoric al Daciei, ceca ce
toria w intregul ei a fost pusii w sfujoa revolutiei comu explica frecventa lui invocare. Peste doua mi lenii de is
niste, ea demonstrwd, prin mecanismulluptei de clasii torie, Romania Dacia se intilneau, se identificau, se
al succesiunii orinduirilor, inevitabilitatea trecerii la faza contopeau: un predestinat, 0 singura un sin
suprema a evolufiei omenirii: societatea fiira clase. Ma gur popor. Aliituri de Dacia, celiilall nume simbolic a
devenit Mihai Viteazu/. Pwa pe la 1830-1840, cronicarii
nipularea istoriei pennanenta rememorare a mOlOen
istoricii nu identificasera w unirea de la 1600 vreun
telor considerate au oCllpat astfel un loc insetll
sens specific spre mijlocuJ secolului, mai intii
nat w ideologia propaganda comunista.
prin Aaron Florian, apoi prin Nieolae Balcescu, Mihai se
Istorie politica impune ca fauritor al primei unit a! i nafionaie
in societatea romaneasdi Dacia Mlhai : doua marl mitmi istoriee, care all jucat
un roJ esen!ial in fii urirea Romiiniei.
tn cullUra romaneascii a uitimelor doua secolc, isto
omunismul, in prima sa faza, " int emationali stii",
11a a fost rlimine putemic actualizatii. Nesfiqita tran
in fond anlinafionala, a pus capat cu brutalitate tradilio
zifie pe care 0 parcurgem de pe la sfetlUl veacuilli trecut,
nalei confruntiiri dintre repereie antoiltone cd e occi
dnd s-a prima noastrii "inlrare in Europa" dentale, condamntndo-Ie pe toate 'in egaia mas-mao Tsto
(anulatii prin din Europa" impusii de comunism), ria s-a organizat w jurul luptci de clasii a figurilor de
ciiutarea insistentii a modelelor, ca necesara alltode rascula!i, revolutionari eroi ai clasei muncitoare. In
finire 'in raport cu aceste modele, in raport cu 'ceiIalp". locul wrorilor 1atine, marele frale slav de la Rasaril a ca
au asigurat discursului istoric 0 pozitie privi1egiata. palat 0 pondere in discursul is toric.
13 SP nt. 37/ aprill e 1996
Ccremonii pojitice
A unnat, fen omen specific comunismului, indeo lungirea regimului Pina in momentul cind
sebi comunismului romanesc, glisarea dinspre interna romanilor a ineeput sa Ie fie prca frig prea foame pen
tionalism spre naponalism. 0 parte a interpretiililor na tru a se mai las a ademeniti de cintece de glorie.
de secol XIX au revenit, adaptate insa contex
Dupa 1989: intre inertie schimbare
lului totaliLar reflexelor iZolalioniste ale erei Ceau
Lupta de clasa a fost edulcorata in favoarea uni Dupii 1989 reperele istorice s-au diversificat in func
tapi nalionale, iar eroii clasei muncitoare s-au retras dis lie de ideologii curente politice. Pluralismului politic
cret, lasindu-i din nou in prim-plan pe voievozi chiar Ii corespunde inevitabil un pluralism istoriografic, 0 di
pc regii daci. Dacii au sa fie net prefera!i roma versitate a discursurilor despre i5torie. Regii, Bratienii
nilor, nalionalismul de extrema stinga vadilld 0 sensibi sau Iuliu Maniu gasit sau regasit un loc mai
!it ate istorica similarii cu a extremei drepte. mult sau mai putin adecvat in galeria istOliei nalionale;
Intr-o ciiutare obsesiva a legitimarii propriei per arnintirea lor este mtretinuta cu deosebire de aderenfii fa
soane demersului sau politic, a intrelinut, miliilor politice respective. infruntare dintre
peste secole, un inedit dialog cu mcmbri ai pan miturile contradictorii ale regelui Mihai An
teoDului nafional. MareIe mit fondator a fost ancoral In tonescu ilustreaza una dintre liniile majore de fractura ce
anLichitatea dacica; sarbatorit cu pompa in 1980, statui strabat societatea romaneasca. Faptul ca Antonescu, vic
lui Burebista - unitar, independent, autoritar, influent in tima a comunismului, este susfinut in buna masura
trcburile europene -, devenit prototipul Romiiniei nu numai) de continuatorii mai mult sau mai pUfin decla
cum 0 visau consilierii sai intr-ale istoriei . rali ai comunismului nationalist adauga inca un caz pe
Nici voievozii nu au fost neg!ija!i: Mihai Viteazul mai lista paradoxurilor autoritarismul nationa
intii, iar in 1986 Mircea cel Biitrin, cu prilejul a 600 de lismul explica aceasta inclinare II confera
ani de la urcarea pe tron. Episodul Mircea a 0 o netii semniflcatie politidi. Un fenomen specific ultimi
adevarata psihoza, dictatorul vrind sa se regaseasca inti lor ani este confruntarea dintre Avram Iancu Matei
nerit in persoana marelui Voievod, Mircea cel Batrin Corvin, inclusiv intr-un inedit "razboi al statui lor", sim
transfigurindu-se astfel 'in Mircea cel Mare! bol al disensiunilor romano-maghiare din Transilvania.
Triisatura fundarnentala a istoriei s-a do Istoria s-a diversiticat, ca viaJa romaneasca in ge
vedit a fi unitatea, prezenta in toate timpurile, la daci, in nere. A evoluat discurSlll oficial, mult mai putin
Evul Mediu, evident, in jurul partidului. Bun baro decR s-ar putea crede. Este evidenta nevoia de legiti
metru al ideologiei Mihai Viteazul a ajuns din mare, prin istorie, a regimului politic instaurat in urrna
nou sa fie patruns de nafionala, relufudu-se revolufiei din decembrie 1989 Ignorarea perioadei co
chiar amplificindu-se interpret area romantidi la care se muniste, printr-un raccourci care leaga istoria ultimilor
renuntase dupa 1900 (dnd nici un istoric serios nu mai ani de istoria precomunistii a Romanici, reprezintii tara
invoca vreun plan de unitate romaneasca in aqiunea ma indoiala un procedeu de legitimare. Se lasa uneori sen
relui voievod). Aspirind la statutul de mare putere, Cea zalia ca nici nu ar fi existat 0 mtrerupere de 0 jumatate
cei care s-au lasat tentari de proiectul sau, au de veac. Actuala etita potitica, armata, SRI-ul, jandar
infuzat istoriei 0 doza considerabila de mega meria . . . , toate se revendicii de la structurile institufiile
lomanie. A fost vrcmea (inca neincheiata) a "protocro precomuniste. Comemorarile, mca mai numeroase, m
nismului", cu 0 suitii incredibila de prioritati olice caz mai variate decR mainle de 1989, au menirea
in toate domeniile. Comemorarile se fumulteau. iar dis de a ftxa istolia postrevolu!ionara m istoria generala a
cursul nalionalist rasuna din ce in ce mai puternic, in !arii. Prezen\a frecventa a simbolurilor retigioase - une
(imp ce societatea romiineasca se afla in plin proces de ori sub fonna insolita de parastase pentru eroi ai istoriei
dezmembrare. S-a oferit romanilor 0 istorie plina de fap nationale de mult disparuti - reprezinta schimbarea cea
te glorioase mari intaptuiri, intirzierea is mai frapantii prin raportare la ateismul militant dinainte
torica fiind imputate exclusiv celorlaJ!i. Unnind anti-na de 1989. Canonizarea unor voievozi altor personaje
tionalismului anilor '50, acest discurs a avut partea lui istorice se inscrie pe linie. Religia se instaleazii
seducatoare a contribuit la legitimarea chiar la pre- pe terenul abandonat de ideologia comunista. Implicarea
SP nr. 37 / aprilie 1996 14
Cercmonii politice
Bisericii ortodoxe consolideaza valorile istorice napo
adesea in conflict, nici - ce sa mai spunem? - in cazul
nale a caror credibilitate risca :,a fie afectatii in Uffila de
istoriei mai recenle. Sensul demonstrapei nu poate sa
precierii propagandei comuniste confuziei ideologice
scape: se eviden!iazii stringerea na!inni i, asLazi, ieri i in
care a unnat.
totdeallna, in jurul unei singure idei la nevoie, al unui
Un ritual care prezinta 0 interesanta continuitate are
siugur conducator Discursul istori c oftcial "insinueaza"
drepL cadru comemorarea vechlmii mai ales cu
ceca ce mai greu se poate afmlla explicit: incIinarea spre
prilejul ridiciirii lor la rangul de municipiu. Aceasta pare
solulii mai curmd autohtone decit europene mai curind
a deveni 0 specialitate romaneasca. Daca Parisul Lon
autoriLare decR democratice. Revenirea m forra a mitului
dra nu sint deeR este deja municipiu! Pe
lui Vlad se mscrie in aceasta dialectica. Un manu
linga promo v area unor interese politice conjuncturale, se
al de ofera clevilor, drep! model de democrafie
cauta sa se reliefeze antichitatea ponderea civilizanei
urbane de respectare a drepturilor oOlului, faimosul procedeu al
tragerii In !eapa: "pilduitoare pentru modul in care Vlad
Discursul oficial - identificabil in diverse interven
fii politiee, in emisiunile, civile sau militare, cu tematica
m!clesese sa fad respectate marile valori ale socia
istorica ale postu}ui oficial de televiziune, intr-o parte a Ie: cinstea demnitatea. Un model un pri lej de reflec
lie pentru toate Llmpurile care au urmat".
presei sau in manualele - inclinii sensibil spre au
tohtonism in defavoarea curopenismului, chiar dae-a a Nu vrem sa sugeram de pUfi n oporlunitatea
proape toata lumea se declara de acord cu integrarea unei mitologii istorice cu sens conLrar. Nici 0 naJiune nu
european a atlantica. In masura in care tlaci este dispusa sa intre m Europa cu pre!uJ iden
romani nu pot fi considerap rcpere simbolice in confrun titatii sale. Dar nu se poate intra in Europa niei prin cul
tarea celor doua principii, nu plltem decit constata eli ac tivarea insistenta a "originalitatilor" de tot felul in detri
centul principal cade asupra celor dintli, deci asupra ra mentul valorilor comune europene. Dupa cum necesara
dacinilor autohtone. In genere, confruntarea Cll "ceiialli" solidaritate nationala nu se poate construi in sensul "una
este in mai mare masura pusa in evidenra decit interpa nimismului" atlt de des invocat, deci in fond, in detri
trunderile culturale, intr-o maniera cu atit mai defoffila mentul pillralismului democratic aftrmiirii deptine a
toare cu cR civiliza!ia medicvala romaneasca datoreaza individului . Ca sa nu mai vorbim de simpla deccntii in
mult rnodelului slavo-bizantin, iar civilizapa noastra mo respectarea unor adevaruri istorice. Oricum, un Vlad Te
dernii s-a constituit prin adoptarea modelului occidental. este slmbolul politic de care are astazi nevoie Ro
mania.
Un singur exemplu: Romania a devenit membra a cornu
nitiilii statelor francofone, dar manuallll de istorie nu da Ne-am cu un discurs despre trecut cu 0 co
elevilor nici cea mai mica infonna!ie cu privire la ori loratura predominant naJionala. Va trebui sa-I 1mboga
ginile "francofoniei" Masiva inlluenta fran tim Cll inca doua culori, pentru a deveni, intr-o imbinare
ceza a secolului a1 XIX-lea (care a lnrlurit sensibil chiar clt mai echilibrata mai annonioasa, na!ionaJ, european
limba romana) este complet sacrificata, liisind intreaga democratic. 0
evolu!ie istorica in searna "factorilor interni".
Conceptul uniiarji se manifesta cu nu mai pu!ina in
tensitate ca mainte de 1989. Lui Mlhai Viteazul continua
L UCI AN BOlA (1 944) - He is Professor
sa i se atribuie un proiect de unitate romaneasca, nu
at the Department of History, University of
numai lui, dar chiar domnitorilor anteriori, lui Mircea eel Bucharest.
Batrm lui $tefan cel Mare, de pilda. to Europa, ideea
His main fields of interest are Historio
statu lui national, a statului construit pe baze etnice, apa
graphy, Modem History and the History of
re abia pe la inceputul secolului al XIX-lea; inregistram
Imaginary. Among his last works: La Mytho
inca 0 prioritate romaneasca! Se afmna tOlodaLa, chiar
10gie scientifique du communisme, Paradigme,
cu insistenfii, ca in momentele cruciale ale istorici lor,
Caen, 1993; Entre l'Ange et 1a BBte. Le mythe
romanii au fost intotdeauna unifi, ceea ce nu este adeva
de l'Hommc different du l'Antiquite a 110s
rat nici cu privire la fiirile romane ill Evul Mediu, atlate
jours, Pion, Paris, 1995.
15
SP nr. 37 / aprilie 1996
Cercmonii poiiticc
Constructia rituala

a realitatii politice
DELIA VLAD
Any community has a fragil e existence, always threatened by the forces of disorder and dissolution. This arti
cle is a reading of one of these moments ofrift w]l(;:n a society is engaged in a liminal experience, that placed it out
side the rules that usually govern its life: the death of the PNTCD leader, Comeliu Coposu.
Myth and Ritual are not only ways of expre';,I;ing biological and individual reality, but the source and the instru
m ent of CTe<tling political meanings, identity and legitimation in the very heart of the community's crises. The sur
vi val. the force, and the order of society depend on the organization of the ceremony and on the performance of the
actors.
M
oartea unui li der politic este un eveniment Durkheim "piaculare" acele rituri celebra
te intr-o atmosfera de sau Este cazul ri
ce focaIizcazii atentia intregii comunitati . 05
turilor funerare, care i'ncep i'nca din momentul fu
cialitiil ilc, populatia, presa devin actonl unel
care
moartea este consideratii iminenta.
cerernonii care rnarcheaza acest moment semnificativ.
Pe data de 30 octombrie 1995, Corneliu Coposu
La 0 prima vedere, am putea crede ca avem de-a
este transferal de urgenti\, in slare grava, la Re
face cn un simplu adio pc care oamenii il spun celui dis
animare a SpilaIului Municipal. Liderul PNl'CD intra,
prout. Dar sensul evenimentului
fucepi'nd cu acest moment, sub regulilor ne
ell mult aceasta concluzie sumara. Moartea liderului po
cunoscute ale unei alte Iwni. Numele "maladiei tabu"
litic un complex mecanism ritual ale carui
este raspindit cu reticenfa de catre mass-media, care a
funClii au originea In celc mai intime procese ce de
doptii un limbaj ce Ii este impropriu: acela al comuni
tennina crearea perpetuarea cumunitalii, adica viafa ei.
catclor medicale, fu care cancerul esle tradus "boala de
Considerind via!a sociala drept 0 subtila combina!ie
baza", iar exprimiirile pe inlelesul tuturor cu termeni pre
de ordine anarhie sall, in formularca lui Victor Turner,
cum "sclermofIzem", "5brozare" sau lomografie.
de structura anti -scructura, putem afmna cii, apar
Acest limbaj special este necesar datorila faplului
tini'nd celei mai structurate zone a comportamentului so
cii iminenla mortii transforma fiinla umana llltr-o fiinti\
cial, rituri le si'nt 0 tentativa dramatizata de a pune 0 anu
sacra, tot ceea ce are legaturii cu aceasta fiind, prin con
mita parte a vielii sub controlul ordinii . Riturile devin
tagiune, exclus de la manifestiirile lumii profane. Intra
necesare ori de cite ori rinduiala existenta este pusa in
rea fu "teritoriul" ceremonialitiilii este indicata prin sus
pericol, ali Ce! spus, fu situa!iile de crizii.
Moartea unui !ider politic este 0 astfel de criza, in
pendarea de catre membrii grupului a activitiitilor
nuite ale vielii, fuso!ila de adoptarea generalii a unei ati
primul rfud pentru gruparea IX! care 0 conduce pentm
tudini emolionale ce exprima 0 durere comuna.
aderen!ii acesteia. Este momentul ill care struchlra exis
Ne aflam fu prezenla celei de-a doua funclii a UQui
tenIa a grupului se sparge, iar aceasta risdi sa intte sub
sfera de influenlii a f0rtelor dezordinii . Rimalul nu nu
ritual, aceea de a servi drept indicator pentru insulele de
credinla coiectivli, de a ariita 0 comunitate delimitata,
a-J regenera, de a-I conduoe spre condilia unui nou intr-un anumit sens, chiar de a 0 crea. Participarea mem
mceput.
brilor grupului la durerea comuna este obligatorie nu
mai ca poate reface coeziunea grupului. ci are rolul de
SP nr. 37 / oprilie 1996 16
Ceremonii poiitice
numai pentru cii exprimii so!idaritatea acestora mtr-un este 0 moarte 0 Ii adauga dimensiunea in
moment de cumpanii, ci pentru cii limitele i!iatului, a celui care a suferit 0 mutatie ontologicii a di
grupului, printr-un joc al inc1uziunilor exc\uziunilor. mensiunii existentiale. Prin aceasta mutape, initiatul de
Nu oricine are dreptul de a se apropia futr-un astfel vine un aIt om, intrfud fu posesia unor a
de moment, iar reaqiile unor membri ai PNTCD la vi unei arhetipale legate tocmai de ace Ie valori
zitele Iacute la spital de unii politicieni care nu sint con pentm care sacrificat viala pe care ajunge astfel sa
sidera!i ca Iacind parle din "familie" au fost prompte Ie futrupeze. Fiind "de doua ori naseut", moart ea sa bio
radicale. Mircea Ciumara a organizat chiar 0 conferin!a logicii nu mai poate sa-I afecteze ontologic, fusa ii
de presa pentru a protesta lmpotriva prezenlei lui Petre schimba in mod fundamental statutulin cadrul socieliitii,
Roman la Spitalul Municipal, acuzfudu-I pe acesta din
din lider carismatic fu exponent al tradiliei memorici
colective, iar aceasta schimbare de statut este perfomlalii
urma cii face ill acest fel campanie electoralii,
prin ritual.
repetatii fu tot rastimpul ce a urmat, la adresa
Rolul canalelor mediatice fu acest proces este unul
politicieni
Nu numai pentru di acestea intermediaza co
In acest moment, pe scena nu este loc decit pentm
nectarea unui public teoretic nelimitat, raspfudit pe 0 lar
componen!ii familiei (cea propriu-zisa cea politica),
ga arie geografIcii, la evenimentului, ci mai
fapt legat de 0 alta a ritualului: aceea de a legi
ales pentru ca ele insele sufera 0 transformare de ordin
tima transferul de autoritate de a comunica statute so
caIitativ, care ar putea fI sintetizata sub numele generic
ciale prin intermediul unei simbolistici a descendenlei.
de media event.
Manifestarea deplinii a acestei funqii va avea insa loc ill
Evenimentele mediatice sfut ill defInitiv ceremoni
urmatoarea etapa, cfud moartea se va transforma din imi
ile mass-media pot fi considerate un gen jurnalistic
nenlii ill certitudine.
aparte, care intra fu funqiune atunci dnd un rit de tre
11 noiembrie 1995, ora 9,40. "Regele a murit", ce
cere al unei mari personaIitii!i trebuie "acoperit". Ele sfut
remonia poate sa illceapa, sau sa continue, amplifIcata fu
caracterizate de 0 futrerupere a rutinei de 0 prezentare
progresie geometrica hranitii de un nou de 0
cu reverenfii ceremonialitate a evenimentultti, de 0
noua energie, de noi forme de exprimare rituala. Jar
suspendare a distan\ei critice pe care 0 au de
gonul dramatizarea medicala sfut substituite de un dis
obicei rata de subiect. Garry Wills afInna chiar ca tonul
curs mitologizant, de punerea i'n scena a elementelor
adoptat de in astfel de momente este unul a
simbolice de i'nlanluirea ritemelor, iar mijloacele de
pro ape sacerdotal.
comunicare ill masa orienteaza resursele in vederea
Ca orice ceremonie, evenimentul mediatic trebuie
creiirii unui media event.
sa aiba la baza 0 forma narativa primordial a, altfel spus
un mit. tn cazul nostm, transformarea de statut des pre
Imaginar social, imaginar mediatic
care vorbeam mai sus c,'i te tradusa de caIre mass-media
prin jowl a doua fommle narative atlate intr-un raport de
Sa ne oprim mai intli asupra mitului intrupat de
coresponden!a cu elementele biografiei mitizate a lui
Corneliu Coposu. Malinowski mitul drept 0
Comeliu Coposu: I . Cucerirea, formula narativa care
poveste care dicteaza produce sociale
corespunde i'ntr-un rei ini!ierii, i'n sensul cii are ori
comune, defmqte ritualul aqioneaza ca 0 harta a OT
ginea fu triumful eroului i'n procesul de reinstaurare a or
dinii sociale. Mitul asociat politicianului Corneliu Co
dinii, proces fu cursul ciiruia acesta trece din colo de Ji
posu este destul de simplu de identifIcat, fiind 0 lectura mite1e condi!iei umane. Mesajul cuceritor este cii marii
specifica a biografiei acestuia. oameni fuca mai exista printre noi cii istoria se afla in
Dotat cu verticalitate morala calitati din miinile acestora. Cuceririle pot fi defmite fu termenii a
comun puse ill slujba valorilor democratice a luptei doua dimensiuni: limitelor prin propria voinfii
anticomuniste, Comeliu Coposu este mitologic plasat rezultatul acestei dobindirea unei dimensiuni
futre eroul exemplar martirul care sacrifica viala carismatice. 2. Incoronarea, sau formula narativa pentru
pentru sa . Yn plus, experienla fuchisorii (care ritul de trecere al eroului, sau
17 SP nr. 37 / aprilie 1996
Ceremonii poiitice
ten irea culturala carcia Ii asigura astfel continuitatea '5i sacramentelor - sanctuar, imagini, liturghie, circumam
indeslructibililatca. J\ceasta a dona fOimula, care este de bulatiunea obiectelor sacre - beneficiaza de efectullor
fapt substratul prezcntiirii mediatice a funeraliilor lui pe miisura devo!iunii sale. Pelerinii aceslui ritual perfor
Corneliu Coposu, 0 asirnileaza m mod firesc pe prima, mat pentru prima ultima oara au gasit sanctuarul gat a
ale direi elemente sint astfel transmutate din biografie pregiitit: "perelii salonului smt acopcrili Cll coroane, stea
personal a m tradilie polilica culturala. Corneliu Co guri tricolore mdoliate portretul marelui dispamt"; "m
posu 'inceteaza sa mai tie unui partid m collurile mcaperii ard IWDiniiri aprinse pentru odihna
cepe sa fie URegcle Opozifiei", "Patriarhul" nieli a PNTCD"; "Sicriul e acoperit cu
tde Moral at Romaniei". crizanteme. Alaturi, pe 0 perna de catifea stii Or
dinul de Cavaler al Legiunii de Onoare".
Obieclele simbolice infuzate de sacralitate nu smt
Ceremonialul medical
simplc elemente de decor; ele sull purtatoate lrans
SareVenilllmSa la frrtrl cronologic al expunerii, m
milatoare ale unei infonnalii concentrate despre valorile
intruchipate de Comeliu Coposu, despre formele ideo
trerupt odata cu eel al viet-ii liderului larlinist. Decorul
logice derivate din acJiunile ideile acestuia. Eficacita
ceremonial se transfonna, halatele medici lor atitudi
tea acestei functii cognitive a ritului a identificiirii cu
nea profesionala a acestora dispar ca la un semn. Locul
reprezentiirile simbolice depinde de intensitatea emolio
lor este luat de agitalie, de manifestiiri de solidaritale, de
nala cu care evenimentul este trait. La amplificarea aees
lacrimi, de Illlllmiirile aprinse m fala tablourilor cu ima
tei emolii mass-media aduce contribulia deloc negh
ginea celui decedat. In fala sediului central al PNTCD
jabila.
mccp sa se ad line pclerinii m sicriului cu cor
Pelerinii smt pe tot parcursul perioadei ceremoniale
pnl allui Comeliu Coposu, care va [i adus ill
mai dec'it de obicei mesajelor mediatice, care se
ladire duminica dimineafa. In interionIi sedilllui
constituie m puncte modalitiili de legatura mire oa
lcapta liderii care se vor constitui pe toata dura
menii care doresc mai mult dec'it orice sa fie iInpre
ta cvenimentului intr-un corp sacerdodal, mandatat cu
una, sa 0 experienpi de tip communitas,
organizarea ceremoniei.
iar stI11ctura dramatica a doliului se mscrie lara dificul
Rolurile sint clar delimitate, repartizate dupa sche
tali in capitolele cotidiene ale discursului mediatic. Sche
ma duaia initial/novice: fOl11leaza giirzi
ma tensionala a absen!ei-prezentc, proprie Oliciirui doliu
de onOare care incadreaza catafalcul primesc condo
trait, dar exacerbat de reprezentiirile mcdiatice. este sur
"sluden!ii elevii citesc cu scbimbul din
sa decisiva a stimuliirii unei emolii generalizate. Emotia
E vcJllgheliar, m timp ce primii oameni aduc
mediaticii se dezvoltii m adecvare cu crescendo-ul canti
omagiul mdllrerat lui Comeliu Coposu", iar "Iilania ci
tativ (mullimea m gradatii) calitativ
lila de tincrii oste acoperita de pims-lil al
mentul tristelea autentice ale popula!iei) se trans
unoI pdcI1ni", m limp ce membrii conducerii prutidului
fonna m una dintre principalele infonnalii vehiculatc de
se prezinlii eu chipurile impietrite" m fata publicului .5 i
presa.
as-tfel succesiunea pozitia ill
Arhetipul omului simplu, de durere, este
partid o Daca importan!a rilualului pentru membrii gru
preponderent,fiind egalat numai de solidaritatea ge
pii.rii politicc cs!e destul de cvidenta, implicatiile sale m
nerozitatea de care fiecare participant da dovada. "Femei
rmdul publicului ar merila 0 lectura mai atenta, care ne
m VIrSla, cu ochii care doresc sa ramina anonime,
la tOl11la de origine religioasa a pelerinajlllui .
impart celor care vegheazii la capatiiul fostului pre
al PNTCD alimente, ceai catea". "Dupa liisa
rea intunericului, mtreaga strada este luminata, precum
Doliu pelerinaj
ziua, de sutele de mii de lummiiri aprinse".
In fonna sa clasicii, pelerinajul este el un ril
In acest spaliu trans figural, aflat m afara nonnelor
de lrecere accesibil laici, ce are 0 calitate vie!ii mass-media ideutifieli evenimente
inipaIidi: la sau, pelerinul, novicek, este expus din comun: "Pe tot parcursul nop!ii, flonk care acopera
SP nr. 37 / aprilie 1996 18
Ceremonii politice
gardul melalic pastrat prospe!imea". Mai mult, pre Mesajul Regelui Mihai, caruia autoritaple nu i-au .
sa 1.5i introduce cititorii pc tiirimul unde totul este posi acordat viza de intrare solicitata, a fost primul difuzat. Al
bil, afinnmd eli liderul larlinisl va fi mmormmtat mtr-un do ilea discurs a fost eel al interimar al
loc miraculos unde, m anul 1910, "a fost mgropatii 0 PNTCD, Ion Diaconescu, a carui investire m fmntea
copila de 14 ani; dupa 45 de ani, la deshumare, feti!a partidului este astfellegitimatii comullicala, unnat de
arata ca vie". Emil Constantinescu. Interven!ia lui Oliviu Ghennan a
fost primitii cu ostilitate de publicul care a intuit disonan
\a sa cu restul unei ceremonii menite sa comllllice sa
Procesiunea
faeli vizibile prin lnlreaga sa punere m scena cu totul alte
Trecerea de la pelerinaj la procesiunea funcrara valori credinte politiee dec'it cele simbolizatc de li
aduee cu sine modificiri importante, dictate de specifi deml PDSR.
cui rilemului. Pentru presii, imaginea gesturile fami Testamentul Politic al fostului lider !aranist este ci
hare ale "omului simplu" nu mai smt m prim-plan, fiind tit, iar procesiunca se mdreapla spre cimitir, uude nu rna;
estompate de privirile de ansamblu asupra "marii de oa pot sa patI11nda dec'it persoaneie foarte apropiate. Mul
meni ce inunda centru capitalei". Pentru participanti, de timea de pe strazi din jurul cimitimlui se disperseaza.
corul se schimba din nou, spaliului mchis al camerei Dupa ce sicriul este acoperit cu pamint asislenfa se rc
mortuare amenajate m sediul prutidului lumdu-i locul cel lrage, se pennite accesulm cimilir al celor care doresc sa
deschis, al bulevardelor al pieleior. vada locul unde a fost inmonnmtat Corneliu Coposu.
Ritul se mtr-un templu de dimensiuni gi Pelerinajul poate sa remceapa. a
gantiee, iar discursul mediatic implica elementele natu
rale m propria sa dramatizare; "Dupii 0 zi lnnourata, pes
te rasare soarele", noteaza mass-media, inter
pretmd acest eveniment meteorolo!;ic ca pe un simbol al Bibliografie
victoriei luminii asupra mtunericului. Atmosfera gene
1. Dayan Daniel, Katz Elihu, Media Events, Harvard Uni
rala este una de tristele, dru de t:ristete soienma, iar ges
versity Press, London, 1992.
turile aClorilor smt strict codificate, in conf0l111itale cu
2. Durkheim Emil, rorrneJe elementare ale vielii reJigioase,
ritualul cre::;tin, ale cami obiecte simbolice traditionale
Editura Polirom, 1995.
smt plillctate numai de un tablou al fostului lider !iiriinist,
3. Marion Philippe, L 'afcct televisuei. Les funerai Jl es du rai
de Legiunea de Onoare steagul tricolor, simboluri iai
Baudouin, Herms. 1994.
ce cu semnificafie politidi premise ale diferitelor for
4. Moore Sally F., Myerhoff Barbara G., Secular Riwal, Van
me de cult care se vor putca eventual nllwifesta dupa m
Gorcum, Assen, 1987.
mOl11lmtare. 5. Turner Victor, Dramas, l'ields and Metaphors. Symbolic
Dupa oficierea unei scurte slujbe reiigioase m Piata Aclion in Human Society, Cornell Univ<;rsily Press, 1974.
Universitalii, centru simbolic al capitalei, decretat prin 6. Turner Victor & Edith, Image ;md Pilgrimage in Christian
tr-un alt ritual post-deeembrist "zona libera de nco-co
Culture, Columbia University Press, New York, 1978.
munism", procesiunea se mdreapta spre Piata Palatului,
unde sicriul va fi depus pe catafalc alaturi de el. "per
na de catifea pe care Legiunea de Onoare".
Pozilionarea m jurul catafalcului a principalilor ac
tori este un prim indiciu al impo1tanlei acestora: Regina
Ana, Principesa Margareta, Rodica Coposu, memhlii
Biroului de Coordonare conducere al PNTCD. Este DELIA VLAD - She graduated fwm the
momentulm care semnifica!ia oficiala a ocaziei va fi ra Faculty of Journalism and Communication
cuta cxplicita in discursurile participanfilor m crue sta Sciences, University of Bucharest.
tutul politici m cadrul partidului va [i re Currently, she works as reporter for Tde
velat prin ordinea m care vor lua cuvmtul. 7abc and the newspaper Cotidianul.
19 SP nr. 37 / c.prilje 1996
Ceremonii poiitice
Aspecte simbolice
__e carnavalului politic
HENRIETA MITREA
The article approaches different symbolic perspectives over the political carnival to place j( in relations with the
"reality", to show its isolation and the way in which it imposes itself as a unique fact for the participants. As a feast
which interrupts the "objective existence" the carnival is delmed through symbolic paIticularities (temporal, spat.ial
etc.) which render possible (he explanation oiits isolation in the perimeter of ihe "real" as welJ as the dim, in the car
nival's context, of the power relations and the political hierMchies.
idei, pentlll adoptarea unor gesturi, atitudini, a unui lim
F
estivitatea publica, populara, camavalul politic
baj a unei mimid degajate, toate instrumente ale "ne
este arll lln pretext pentru manifestarea coeziunii
ascultarii populare", care rezista sc sustrage dominan
socialc a unui entuziasm colectiv, cit unul
Lelor oficiale.
pentlll negocierea simbolidi de serunifica!ii, identita!i
Mobilizarea societalii practica politicii se inter
ierarhii socio-politice. Rezultatul inregisrreaza mai de
secteaza pe coordonate de interes politic (pragmatice),
graba multiplicarea diversificarea, decit precizarea de
simbolice, de jouissance. Spectacolul carnavalesc
semnificatii, identita!i ierarhii de acest fel. Defillitorie
esle construit mai ales pe coordonate simbolice omoge
pentm camavalul politic este 0 stare de inlimitate, ambi
nizatoare de jouissance (adica de placere, resim!ita la
guitate ierarhicii smioticii, datorata unei ordini simbo
anLiciparea uneia viiLoare, in contextul unei impliciiri de
lice incerte, fluctuante, tranzitorii (de asemenea, defini
osebit de profunde a unei persoane in social, intr-un
torie). Prin specificitatca spa!iului a timpului sau sim
gmp, ca parte a unui in[reg cn 0 coeziune organicii, prin
bolic, operind cu 0 alta ordine sirubolicii dedt aceea a
tr-o experien!a vecina cu fratemizarea, care-i pune iden
realita!i i, acesta deschide 0 in "realitate"
titatea intre paranteze).
consuffiilldu-se intr-un conlext in care iluzoriul carac
Domenilll politic este siluat intr-un spaliu simbolic
terul festi v se slibstituie "adevarului". e a nrmare, semni
al posibilului care crecaza 0 anumita rutina politidi
fica!iile implicate identitaple per sonajelor participante
necesitatea inova!iei politice. Spa!illl simbolic al cama
se afla illtr-o continua l1uctua!ie. iar ierarhiile socio-poli
valului politic ar fi unul intermediar, situat in limite Ie pa
lice, pe de 0 parte, cel e valorice, pe de alta, se estom
rodiei, intre mtina inovatie, termeni implicali in mod
peazii. Din aceasta pcrspect iva, avem de-a face cu un ri
dialectic intr-o "ecuatie" a spiritului (dar a personaju
tual al peregrinarii mlre ierarhii identita!i multiple, pre lui) camavalesc. Spiritul carnavalesc celebreaza de fapt
cum inlre semnifica!ii diversificate, a caror producere entuziasmul colectiv sLimulat prin festivitate doar su
este incurajata de aceasta ordine simbolidi a confllziei, biacent (formal) eventualuL sau pretext politic. Ordinea
specifica lumii de camavaL simbolicii a carnavalului se impune astfel ordinii simbo
intr-o lectllra fiskeana, aceasta ordine simbolica spe lice formale a "realitatii", promovind, ca Ulmare, 0 at
cific camavalesca este expresia creativitalii populare, mosfera intima, caracteristica unui spatiu privat m spa
pusa ill sllljba unei tentative de evaziune rezistenla in tiul de camaval, care, din pcrspectiva ordinii simbolice
raport cu 0 ordine simbolica oficialii, dominanta. Carna organizatoare, este un spatin public.
valul politic ar fi ocazia pentru subminari, inver Timpul simbolic caracteristic camavalului politic ar
siuni, mllitipliciiri diversificari de semnifica!ii, paro putea fi descris ca moment prezcnt dilatat.
dieri, inoclllilri mai mult san mai pUTin subversive de noi carnavalulni nu este atit expresia unei rememoriiri SaU a
Sf nr. 37 / aprilie 1996 20
Ceremonii poiitice
unci runintiri, prin eventualele trimileri la evenimente mesaje, nici semnificalii de preluat din "realitate" (ciic.i
trecute, cit este expresia capturarii unui (eventual) mo uici acestea, la rindul lor, nu slot inteligibile pentru lu
ment trecut, recuperat complet in acest moment prezent mea camavalesca, purtind amprenra unei alle texturi
al celebrlirii sacrifi cat "aclllU", ca pretext pentm " COIl simbolice), "tacerea" lumii camavalli lui politic "este 0
sumarea" entuziasmului colecliv. tacere care refuza sa se vorbe.asdi In nurueJe sau" (Bau
Umberto Eco subliniazii varietatea tipurilor de re drillard. 1989, p. 22), manifestare a unei forme de rezis
petitivitate (preluare, remake, saga, serial, dialogul inter tenIa populara. Imposibil d.e ill rermenii unei
textual), considerind cil acestea aparlin de drept intregii ordini simbolice dominantc, care struclureaza "realul",
istorii a creativita!ii artistice (prin plagiat, citat, iron ie, discursul camavalesc, atunci clod 0 anumita
gluma intertcxtualii sau parodie). Ca manifestare esteti intensitate in manifestare, nemaiflind "tiicere", apare din
ca, ar fi de considcrat camavalul ca parodie, unde valo perspectiva oficiala exces, nebunie, !ipsa de conrinut.
rile sint totodata degradate Innoite prin parodierc. Car Astfel, nimic nu este cert. Ritual al peregrinarii, al
navalul politic, ca alegerile, sint momente festive care fluctua!iilor, camavalul politic perpetueaza 0 stare de
se caracterizeaza prin estomparea relat iilor de put ere a confuzie valorica, semiotid ierarhidi. Aceasta stare
ierarhiilor socio-politice - degradeaza mnoiesc valori. este subversiva in raport cu ordinea simbolicii a "rea
Spulberarea grijii pentru ziua de miine, consumul litarii", ascunde un simbolic "abis al semnificafiei" care,
nemasurat inutil, intimitatea participanlilor sint cm-ac absorbind dominantele, explidi estomparea relal iilor de
teristice camavalului politic cu ierarhiile sale simbolice putere senzaria dispari!iei "puterii" din perimetrul sau
estompate cantonat intr-lill timp simbolic prezent. In simbolic. Modelul de comunicare politica pe care carna
mod esenlial, caractcrtistica este irosirea nemasurata a valull-ar propune ar fi acela al risului mimic, al simula
entuziasmului colectiv poate subiacent, a unci an crului care intrerupe un flux discursiv dominant un
goase colective falii de ordinea dominanta, "reala", in timp simbolic dominant, totodata particularizind in mod
funqiune dincolo de perimetml carnavalesc) intre inti simbolic un spatiu public de transfigurare a socialului
mi, personaje care nu se mai concureaza, ci politicului.
experimenteaza cheltuiesc un excedent de jouissance.
Din perspectiva legaturii dintre principiul placerii Bibliografie
ordinea simbolica, caracteristicii pentru carnaval ar fi 0
1. Baudrillard, 1. - In the Shadow of the Silent Majorities
ordine simbolicil fluctuanla intr-un spaliu simbolic din
Semiotext(e), 1989.
tre doua 2. Boudrillard, 1. - Simulacres et simulation. Editions Galilee.
camavalului ar avea astfel loc dupa 0 1981
3. Eco, U. - "Innovation and Repetition: Between the Modem
prima "moarte" prin simbolizare, cind ceea ce estc sim
and Post-Modem Aesthetics", DaedRlus, Fall, 1985.
bolizat, parodiat, prin masca cuvint, devine mai pulin
4. Fiske, 1. - Reading the Popular, Boston. Unwin Hyman,
prezent ill realitatea fizica dccit este in cea simbolicii, in
1989.
care "simbolizatul" este aproape transferat prin procesul 5. Fiske, 1. Power Plays Power Works, Verso, 1993.
simboliziirii. La cealaltii extremitate a spariului sau siln 6. Zizek, S. - The Sublime Object of Ideology, Verso, 1990.
bolic s-ar afla cea de-a doua "moarte", simbolicii, atunci
d nd datorita unui "ceva" traumatizant, ordinea simboli
eli creatii inirial se estompeazii, devine fiuctuanta, con HENRIET A MITREA
fuza (Zizek, 1990, p. 132). Camavalul politic opune "vo
She graduated from the Faculty of Journal ism
inta de spectacol ultimaturnului dat de semnificatie", si and Mass Communication, University of Bu
tuindu-se "deasupra dincolo de scmnifica!ia" (Bau charest .
drillard, 1989, p. 10) impusa de ordinea simbolicii for Currently. she works as Researcher at the
mala. to consecinta, semnficariile vehiculate devin puter Institute of Social Theory of the Romanian
nic contexlu-ale, specifice acestui tip de discurs. Neavind Academy and she is Teaching Assistant at the
nimic de comunicat "realitalii", el este un fel de Faculty of Journalism and Communication
expresie a unui fa[s conformism popular. Neavind nid Sciences.
21 SP nr. 37 / aprilie 1996
Interviu
Despre mentalitate
si deschidere
3
WALTER BACON in dialog Cll STELIAN TANASE
Era inceputul "epocii de aur". Nu a fost deloc 0
Walter Bacon este profesor de politice
epocii de aur, a fost 0 epoca de carbune cred cii, mai
la Nebraska State University. A inceput studiile
ales dupa iulie 1971, a devenit cu fie care an
despre Romania ill 1971 clnd a fost bursier IREX
tor mai pUJin tolerant. C'llld am revenit, ill anul 1976, era
la unde scris teza doctora1ii despre
mult mai riiu, incepuse declinul. Iar in 1982, cind am fost
Nicolae 'l'itulcscu. A lucrat apo! ca cercetator 1a
in Romania ultima data inainte de revolu{ie, era eu mult
Hoover Institution timp de :\ ani. A publicat 0 serie
mai rau.
de diqi artieole despre Romania, printre care
Care crederi cii au fost cauzele acestei involu,tii?
Nieo]ae Titu]escu and Romanian Foreisn Polic),
0975), Behind Closed Doors. Secret RomaniaI1-
Din PUDCt de vedere politic a fost megalomania lui
Soviet Negociations 1931-32 (1979), The Cult of regimul eultului personalita!ii, hipercentra
in Romania WIder (1994). In lizarea economiei, locul SecuritaJii ill toate zonele socie
1983 a fost declarat persoana non-grata in Roma talii De fapt, a fost un regim daca nu unic,
nia. A ocupat funqia de a1 pen atunci aproape ullic. A fost mai mult dedi stalinismul.
tru Studii Membru In Consiliul
nal al Asocia!iei pentru Studii In pre
"Socialismul de familie"
zent eereetari eu privirc la din
Ire Romania Moldova
Ce avea in plus fa!ii de stalinism?
Slelhm ianase: Cuw ari inceput studiile romane,?/i Farniliarismul, socialismul de familie. Stalinismul,
de ce ? nu numai din punet de vedere economic, dar din punct
de vedere politic, reprezintii intcgrarea verticala a socie
Walter Bacon: Pe cind eram la universitate, profe
talii. Deci nu repfezenta 0 posibilitate de comunicare cu
meu era Ull specialist I"n perioada habsburgidi
Europa !\au cu intrega Iume. de fapt , dupa 1980 coo
odata, ill ultimul an de stud ii, dinsnl m-a intrebat ce 0 sa
tactele guvemului roman Cll lumea aproape s-au
fll c. I-am riispuns nu dar di vreau sa fac ceva
Nici mac.ar in Albania nu a existat un regim atit de izo
despre Europa, despre illtemationale. Mi-a spus
lat distructiv. Nu am pronosticat revoluJia, dar am spus
"nine, avut deja limba franceza limba italiana, mai
in iunie 1989 ca regimul era ct)mplet izolat,
bine sa ctva cn 0 limba latina dedi cu 0 limba sla
cii nu exista nici un fel de lcgitimitate ill Romania, ca nu
va". Aceasta nu era alta decit limba romana. Deci am 50
exista decit Securitate.
sit ill Rumania pentru un an de zile, in 1971, dupa
aceea am devenit de fapt specialist in probleme 1'0-
Ce consecinle a avut acest regilD pentnl perioada

post comunistii? Ce a el mO$tenire? Se pare cii Ro
mania are acum 0 dezvollare atipicii, ca are anumite pro
Romania de la inceputul anilor 70. Cum
vi s-a piirut, din punct de vc:dere politic, primul contact
bleme care se dezvoltii altfe/, diferit farii de restul blocu
ell Romania? lui sovietic.
SP nr. 37 / aprilie 1996 22
Interviu
Consecin!a cea mai importanta este mentalitatea. subiect al guverniirii, care sint modelati de decizia po
Comunismul a lasat 0 mentalitate de sllspiciune, de nein liticii?
credere, de atomizare. Nu existii legaturi intre oameni,
Problema este intotdeauna ca pentru 0 societate de
iar fara acest luem nu poatc exista societate civila. Nu
mocrata, pentru societatea civila trebuie sa existe 0 par
numai atit - 0 neincredere nu doar faJa de ceea ce spune
ticipare activa, nll pas iva.
guvemul, dar faJa de ceea ce spunem noi, ca oameni
din Occident. Cind am sosit prima oari!. la dupa re Ce inseamnii participare activii $i ce inseamnii par
volutie, am spus: "Avem 0 suma de bani pentru a
ticipare pasiva?
pregati la profesori pentru afaceri", raspunsul a fost
Participarea pasiva a fost impusa 111 trecut, dar pen
"Hm... bine . .. dar nu putem sa ne pregatim pentru aceas
tru 0 participare activa trebuie ca fiecare sa bo
ta!". "De ce?". Ei au raspuns: "Mentalitatea noastra este
tarasca (el sau ea) sa fac1i ceva, sa nu de la putcre.
cii, daca cineva de sus spune ceva, insearnna intotdeauna
Nu DlllUai la alegeri, dar in activita!ile educative. Daca
d nu este adevarat. Deci dad vorbiJi ca WI profesor a
citesc in fiecare zi un ziar de opinie mi se pare eli la
merican cu 0 mica suma de la guvemul american in
nu cSle Romania, sint oameni
seamna ca asta nu este decit propaganda sau un vis".
participan!i activi, implica!i, all.gaja!i. Cind sint la
Chiar aClln1, pentru economia romiineasc1i mi se pare ca
merg la sat nu gasese oameni angajaJi in viata publica.
problema numiirul unu, problema cheie, este schimbarea
Nu au un interes in problemcle comunilaJilor locale, flU
mentalita!ii. Cea de-a doua problema este ca astazi
se asociaza ... Daca primarul satului este din partidul de
exista acest grup de apparatchiks care este la putere
guvemamint nu face nimic - !aranul spune intotdeau
are 0 viziune prea centralizata, prea verticala asupra so
na c1i este mult mai important, de exemplu, sa culeaga

recolta in luna octombrie sau noiembrie, nu sa se implice
in administrarea localita!ii. Taranii sint pasivi pe
primar sa fad ce vrea el. 1ar primaml ca pre
"Schimbarea vine intotdeauna de jos"
fectul sa-i rezolve problemele. Problema este - 0 so
cietate civila trebuie sa preseze in sus, fiecare ceta!ean sa
Sii in!e/eg cii acest grop reediteazi ideea revolll!iei
fie angajat; dar nu vad sistemul asta in Romiinia. Vad un
de sus, a schimbarii de sus?
sistem piramidal, ierarhic, care cu cit urca mai sus esLe
Da, daca exista aceasta posibilitate pentru ei. Dacii
mai activ, iar spre baza este tot mai lenes.
exista posibilitatea unei schimbari pentru Romania, a
Nu se poate constitui 0 democra,tie Rira paI1.iciparea
ceasta trebuie sa fie impusa de sus. cred acei aparat
societa!ii; inseamna cii societatea noastra e condamnata
chiks. ExperienJa lloastra, nu numai a noastra, a ame
sa riiminii subordonatii puterii?
ricanilor, ci a europenilor in gencre, este ca schimba
rea vine intotdeauna de jos.
Nu. Atitudinile politice sillt dinarnice, se schimba
lntr-o generaJie, dar nu daca Romiinia poate
Sii inte/eg cii este un dispre{ pentru societale, peJltru
o genera!ie. Problema este ca guvemul de astazi sau sti
popula!ie, care flll ar "in!elcge" direc!iile de dezyolWre
ale lumii modeme sau este doar 0 a ideologiei
luI guveman!ilor de astazi poate sa devina 0
mi-e teama c1i aceasta va fi orientarea.

Este un amestec. Nu nu pot sa spun dad a
ceasta mentalitate vine de fapt dintr-o socializare a popu
"Interesul com un:
laliei Nu de fapt dad popnlaJia a accep
fata de Rusia
tat ideologia, dar atitudinea a acceptat-o.
Am vorbit despre consecin!ele pentru elita ale regi Vii ocupafi de problemeJc politicii externe roma
mului Care crede!i cii sint aceste consecin!e de rela!iile cu Basarabia. cu Rusia, cu fosla Uni
pentru societate, penlru popula{ie, penlru cei care sint line Sovieticii. S-a deschis U/J capitol - URSS a dispiirul
23 SP nr. 37 / aprllie 1996
Intervill
$i problematiea reJariilor externe ale Romaniei ell
tinara decit aceasta generatie a agrarienilor. Deci a ple
a
ceasta zona, deei eu grani,ta ei de est se sehimba funda
cat din partidul agrarienilor, creat un partid iar acum,
daca este candidat la este favorit. EI s-a situ
mental. Sau DU se sehimb8?
at acum intre opozitia democrata agrarieni. Din punct
S-a schimbat. Romania nu mai are 0 grani\a cu
de vedere politic, este 0 foarte din
URSS, dar, ill schimb, are granite cu Ucraina. Ave\i cu
partea lui Snegur. EI este la un nivel mult mai bine gilldit
Ucraina probleme din pUllct de vedere istoric, al
din punet de vedere politic decit nivelul lui Sengali sau
consecinlelor pactului Molotov-Ribentropp nll numai
Lucinschi.
asupra Basarabiei, dar asupra Bucovinei de Nord, Hc;r
Cum vede/i evolu/ia relafiilor dintre Bucure$ti $i
sudului Basarabiei. Mi se pare ca exista un gmp et
Chi$inliu?
nic roman la foarte impOitant nu cred di in
momentul de fafa minoritatea romaneasdi de la Cernaut i
Imediat dupa august 1991, cind a fost declarata in
este prea bine tratata. Am prieleni care sint din Cernau\i dependenta, cred ca dmmul spre un fel de unire a fost un
de la ei ca invarfunintulill limba romana este foar bun illceput. Dupa ianuarie 1993, cind au pie cat
le limitat. Mai exista problema Insulei cea a alti democrafi din guvern, s-a schimbat aceasta linie
sudului Basarabiei, a judetelor CahuI, Ismail Bolgrad. au existat, de fapt, doua orientliri. Una este pentm lega
tura cu Rusia cu Confederatia Statelor Independente,
Cum crede,ti c8 se va rezolva acest diferend? Cum
alta este penlm 0 Moldova suverana, independentii. Sne
vede,ti diree,tiile in care va evolua situafia in aceastii
gur, dupa piirerea mea, nu a fost niciodata pentm restau
zona?
rarea URSS. Nu despre Sengali, nu pot sa spun ca
Mi se pare di Ucraina Romania au un interes co este restaurationist, nu pot sa spun asta nici des pre Lu
mun interesul este falii de Rusia. Mai ales cinschi, dar des pre Snegur sint sigur di nu a fost nicio
dupa decembrie, dad coalitia in Duma va fi mai spre datli. Cred cli Snegur nu poate fi prea pro-unionist, nici
dreapta decit acum, va exista in mod sigur un pericol nu prea restaurationist.
numai pentru Ucraina, pentru Moldova, dar pentm
Face un joc de echilibru intre forfeIe politice . ..
Romania. Este yorba de 0 coalitie intre liberal-democra
Da, e un echilibm intre
tii lui Jirinovski, Congresul comunitatilor mse cu Lebed,
Nu illseamna ca nu este posibila 0 uniune vamalii intre
chiar mai spre centru cu labloko. Mi se pare ca exista
Moldova Romania. Exista posibilitatea unei coo
posibilitatea ca 0 coalirie mai spre dreapta sa fadi poli
perliri mult mai strillse din punct de vedere cultural, eco
tica externa mull mai agresiva, mult mai imperialista de
nomic, exista posibilitatea unui schimb mult mai mare
cit regirnul care exista acum, Eltin-Cernomirdin.
de studenti, mai ales studenti din Moldova sa invete in
Romania. Dar nu din punct de vedere politic. Sne
gur agrarienii cred ca orice fel de legatura politicli mai
Generatii vechi noi
strinsa decit cea existenta acum illtre Cbi
va avea consecinte negative, mai ales pentm Trans
Cum vedc/i evolu!ia, dupa revolu!ie, a situa!iei din
nistria. Smirnov grupul sau eonstituie un fel de mafie
tre Basarabia Romania?
acolo incearca sa gaseascii un fel de scuu pentm 0 in
Foarte interesanta. Cred Gii Snegur este dependentli deplina eu ajutoml Rusiei. 0 legatura mai
un om politic foarte In primul rind a fost un fel strinsa intre ar avea aceasta con
de lider al independentei Republicii Moldova ill 1991
apoi a fiicut 0 coalitie eu Sengali Lucinschi, Cll agra
rienii. arum, dupa greva studentilor din luna martie,
ered di Snegur a priceput ceea ce nu pricepe nici Sen Politica externa pe doua nivele
gali, nici Lucinschi: ca generalia tinara ill Moldova este
mult mai pro-unionista decit generatia veche. pentru Cum s-a comportat in legatura cu pro
Snegur este mult mai importanta pentm viitor generatia blema Republicii Moldova?
24
SP nr. 37 / aprilie 1996
Intervill
Dupii parerea mea, are pentm Moldova Da, este adevarat. Cred cii Occidentul este vinovat;
o politica externa pe doua nivele. Primul este cii orice fel am senzatia ea politica noastra fata de Europa Centrala
de legiitura mai strillsa eu Moldova irnplica relatiile de Est lrece prin Moseova. Din punct de vedere strategic
dintre Romania Rusia din punctul lor de vedere nu pot sa in!eleg asta, dar nu c: ed cii este de fapt 0 politica
numai polilic, dar eeonomic. Este foarte periculos prea din punctul nostm de vedere. Pentru noi,
pentru Romania. De exemplu, in ceea ce resur Europa de Est este un fel de cordon sanitaire illtre poli
sele naturale - energie, petrol, gaze. fae mtot tica cxpansionistii a Rusiei politica noastra de securi
deauna, in fiecare zi fac asta in Moldova ill vecinatatc.
tate in Europa. lata de ce Romania este, din plmct de ve
Al doilea nivel este cii fieeare partid, aproape fiecare
dcre gco-strategie, intr-o foarte importanta pentm
partid din Romania se de problemele din Basa
noi.
rabia pentm a atrage voturile Adicii
Vadim Tudor cei din PNT liberalii spun exaet la fel:
Cazul de exemplu, problema invafamintului in
"Romania este 0 parte a Europei"
limb a romana ill Transnistria ... Este un fel de protest,
dar un protest lara obiect. Nu exista niei un fel de pre
Am allzit opinij, chiar exprimate recent de fostul
siune, puteli face 0 propaganda intema!ionala dar lara
ambasador Kirk. eli Romania nu reprezinta din punct de
rezultate. Este foarte interesant: faceti 0 politica realista
vedere strategic un loc de maxim interes.
fa'lii de Rusia, un fel de politica de neconfmntare cu Ru
Sper ca domnul ambasador nu are dreptate. Sper.
sia, ill timp in politica interna exista intotdeau
Cu aceasta s-ar putea sa aiba dreptate. Dar
na aceasta propaganda na!ionalistil. cu privire la proble
cu 0 administratie noua, in 1996, s-ar putea sa ne schim
ma Basarabiei.
bfun politica. Nu cred ca plirerea lui Stroke Talbot este
acum unica parere des pre Europa Orientala fa Washing
ton. Sint oameni chiar la Consiliul National de Securitate
"Orientarea
care nu sint de acord cu domnul Talbot. Romania este 0
spre Est nu mai este posibila"
parte a Europei nu numai din punct de vedere militaro
strategic, dar din punet de vedere cultural. Romania
Cum vede,ti repozi!ionarea Romaniei in raport eu
este 0 farli europeana din punet de vedere economic, po
Europa? V-ali owpat de Titulescu. Credefi cii se poate
litic, cultural, social.
realiza 0 noua politica gen "Tirulescu" a {Milar mici, a
alian.telar in aceasta zona a Europei? Mi se pare cli exista un lIatament distinct pe care
Occidentul iI acordi Republicii Cehe, Poloniei $i Unga
Romanii, in genere, ca popor, au talent diplomatic
riei, poate $i Slovaciei, in raport cu Romania. Bulgaria,
sper cii orient area spre Europa va continua. Dar nu va
Albania. Exista sau DU acest tratament?
continua dacii europenii americanii nu rasplmd, dacii
Exista tentatia Occidentului de a Ie trata diferit. In
nu ajuta, dad nu sprijina Romania. Titulescu a fiicut 0
prirnul rind din punct de vedere politic - oamenii, aici, la
politicii dubla. A avut relatii foarte bune cu Europa Occi
Washington, dar la Paris la Londra, ered eu, vad
dentala, mai ales eu Franta ave!i ehiar acum relatii
Republica Cehli, Polonia, Ungaria poate Slovenia ea
foarte bune cu Fran!a), dar, in timp, a facut 0
fiind la un nive! politic mai dezvoltat decit Romania,
politicii deschisa spre Rusia. Aeum insa nu mai cxista
Bulgaria, Siovaeia Albania. Din punct de vedere eco
alta posibilitate pentm Romania decit de a intra in stmc
nomic, ei vad in Republica Ceha, Polonia Ungruia un
turile occidentale. Orientarea spre e.st nu mai este posi
nivel de economie de piala mai dezvoltat dec it in cele
bila, mai ales eil. existil. aceasta mentalitate expansionista
lalte Ian. Din punct de vedere social, cred cii impactul
sau neo-expansionista la Moseova.
negativ al comunismului a fost mai grcu in Romania
Occidenrul nu este foarte pregiitit $i nu are 0 po Bulgaria Albania. Nu vreau sa spun cii este 0 viziune
litieli articulata fara de !Mile din fosrul bloc sovietie. corecta, dar se poate constata aeeastli diferenlii in trata
25 SP nr. 37 / aprilie 1996
Interviu
Posibilitatea existii mtotodeauna, dar tara un guvem
rea acestor tan. vrea sa spun ca SInt 16 membri
NATO pentm ea un non membm sa fie primit este deschis, transparent, Romania nu poale sa devina 0 soci
nevoie de unanimitate. dupa piircrca mea, ('hiar elate deschisa. Vreau sa spun cii de fapt face ceva
pentru Republica Ceha va fi aproape imposibiJ ca 16 de jos In sus dar, In momentul de fata, guvemul actual
membrii sa voteze pentru. Problema este ca nu Inca blocheaza deschiderea societiitii .
dad NATO arc aeum vreun folos politic daca soar ex
De ce crede!; cii proeedeazii Ia blocarea unei desebi
tinde. NATO a fost creal prin Tratatul de la Washington
dcri a soeietii!ii .Ji cum 0 face?
ea un tratat militar defensiv impotriva expansillnii sovi
etice. URSS nu mai ex-ista nu avem, de fapt . nici un Meotalitatea este cii 0 soeietate deschisa este peri
mOliv sa continnam cu NATO cel de altiidata, in coo culoasa pentm oameoii aflali la putere. 0 societate des
figura\ia NATO-ului de astazi . Putem sa transfOlmam chisa, Cll infonnatie deplina pentm societate, inseffillna
NATO, ioclllZlnd tarile din Europa de Est. cii populafia ar care este situatia reala a Romaniei,
nu ered eli guvemulcstc interesat. Nu s-a scbimbat destul
Daca illcrurije stau de ce Rusia vcde extinderea
de mui! ni('j mentalitatea Offilleoilor de la baza, niei a ce
NA TO spre riisarit ca pe lin acl de agrt:siune impolIiva
ei? lor de la putere.
Exacl peotm elf ered ea NATO ill eon iltunci unde se va produce scbimbarea?
tiuare un bloc militar.
Speranta mea este In intelectualitate, pentm ca nu
Crede!i eii NA TO face suficiente lueruri pentIll a mai intelectualitaica romaneasdi are sa descrie,
expliea ca acwn lucruri/c slau all feJ? din punctul de vedere al ioformatiei, situa!ia reala: In
ziare, in revisle, la radio, din emd in cind chiar la tele
Nu. NATO Oll a tacut destul de mult niei domonl
viziune. Responsabilitatea lor este foarte mare.
Talbot, care a scris un articol foarle important pentm
New York Review of Books - este de fapt dcclaratia cea
mai importanta desprc expansiunea NATO. Raspuosul
"Dinamismul intelectualitatii
Moscovei a fost unul foarte holmt, iinpotriva piirerii lui
este cheia deschiderii"
Stroke Talbot. Talbot a aparat expansiuoea NATO spu
oind ca NATO ou mai este un bloc militar ca are uo alt
seop. De fapt, nu a scbimbat niei un (,UVlnt din Tratatul
Nu vi se pare eii inteJectualitatea romaneascii refJec
de la Washington. Deei avcm 0 politicii dubla. inca 0
tii oarecurn, in feJuI 'in care ea este impiirfitii, clivajele
datil. Ceea ce scris cste din perioada Riil'boiului
societiif;i? Existii 0 inteIectuaIitace liberalii Ji una autob
Recc eeea ce este SpllS de catre adminislratia
toni stii.. conservatoarc elc. Mi se pare cli inteJecluaIilatea
cana este de dupa. Care este adevarul'! au intot
este ill majoritate de lID anumit profil, conservator, cu lin
deauna un fel de pffi'anoia eu privire la occidentali pen
accent pe probIeme1e etnice sau de anlum etatistii, spri
tru ei dacii este scris este scris iinpotriva .. Dupa
jinii slatuI, .Ji este rnai pU!in IiberaIii, pro-occidentalii.
piirerea mea, aceste dOClUnente a.r trebui sehimbate daca
NATO vrea sa se extinda spre est. Dar nu este m intentia Ayeti dreptate smt de acord. Dar cmd privesc so
administrapei Clinton sa schimbe nici macar un euvInt cietatea romaoeasca nu viid 0 altemativa pentm des
m documentele NATO chidere. Dinamismul inte1ectu<Llitarii este cheia acestei
deschideri. Dar nu exista 0 unit ate de pareri cu privire la
procesul de democratizare. nu exista 0 viziune destul de
"Guvernul actual blocheaza
clara despre reforma economidi. Cred cii din puoct de
deschiderea societatii" vedere cultural smt intelectuali care smt intotdeau
na r)rea dupii piirerea mea. Exista pericolul
Cum vedefi fu acest context posibilitii,tile de trans ea intdectualitatea din anii 90 sa revina la punctele de
formare a Romanici fulr-n socielRte desehisii ? vedere ale intelectualitiitii din anii 20. 0
26
SP nr. 37/ aprilie 1996
Anatomia comunismului
DOCUMENT
1956
Scrisoarea adresata de
GYORGY LUKACS lui JANOS KADAR
10 martie 1957
Stimate tov. Kadar, experienta mai apropiata, pe baza UDor sporadice
lmi ajung la oarecum faptele.
Crun se vede aeum greva generalii s-a terminat, or-
cii mai mult ca un sfert de veac nu am fost dinea publica s-a restabilit, produqia a pomil , etc. Des
un politician rigid. Daca la 23 octombrie 1956 l11-am mpt pre aspeetele subiective ale construirii socialismnlui. 0
de aceasta pozit-ie am acceptat ca sa fill membm in Bi- parere justa pot sa-mi formez pe baza roele
roul Politic al Partidului eelor ce muncesc din Uogaria, personale pe baza celor ce mi se aduce la
ministru al eulturii sii fiu membru ill Comisia Biroului Neapiirat vreau sa reiau aetivilatca mea
Politic, care era ill formare. aceasta am tacut-o pentru mtreruptii Ia 23 oetombrie. Din pacate. ca urmare a
faptul ca am viizut periclitata dictaturii prolelaria- lor neginditi amintite mai InaItne, deja am ajuns ea mai
tului am simpt necesitatea ca cu toate posibiliti'itile mele multe luni inca In prezent Slnt izolat de notite, de
sa-i viu In ajutor. aparatele de biblioteea mea, mpt de 0 lu-
Sillt convins c.ii minoritatea membrilor Biroului Po- crare inceputa "critiC<! marxista" la care lucrez de ciliva
litic de atunci - care politic a intentionat sa desparta ne- ani pentm tcnninarea carei lueran In conditii nor
multmnirile Intemeiate contra regimului Rakosi Gero, male, oecesita ani de munca, care a dimas la Budapesta
de eontrarevolu\ia care voia sa exploateze aceste aspecte la care sub nici 0 forma nu pot luera.
- a avut In linia sa principala dreptate. Sint aproximativ 72 ani, de 38 ani activez in
S-au Intiinplat Insa grave, este destul sa ne carea comunista, deci cred ea rna adresez eu 0 rugl1minte
referim la problema la din pactul justa la Consiliul de al guvemului rcvolu!ionar
de la Acestea, imediat dupa ce au ajuns la cu- muncitoresc t-liriines(;, atuuei cmd pentm terrninarea UDei
mea - deoarece nu am tacut parte din acea co- opere eer permisiunea sa rna reilltorc acasa.
misie care a adus botarlri - Ie-am condanmat Ie con- Sint eonvins ea aceastii opera eonstmirii
damn In prezent. socialismului, pentru recladirea justetei marxismului In
Yn dimineala zilei de 4 noiembrie, aproximativ la fa!a opinici mondiale, impotriva dogmalismului rev i
ora 4 - cmd eu dupa 0 zi de munci'i agitiiri abia dor- zionismului .
misem 2 ore - am primit prin curier invitalia ambasadei Smt convins cii problema rCIntoarcerii mele relu
jugoslave. area muncii mele ar fi In folosul eonsol idiirii din punet
Repede mi-am dat seama di a fost un pas grabit ac- de vedere nalional international, ueoareee nu s-ar mai
ceptarea acestei invitalii. M-am folosit de prima oca- putea ridica problema, cil. de ce trebuie ca UDul dintre cei
zie pentm a pmsi ceea ce nu a depins msa de mine. mai vechi participanti a comuniste maghiare,
4 noiembrie a a ''!urat principalele condilii obiec- cunoscut adept al marxiste, mpt de tara de
tive privind existen\3 democratice. 10 intema- activitatea lui, sa triiiasca In exil, eind acasii ar putca sa,
rea mea din Rommia - 1. iin deport are, lipsit de 0 crifica viata numai problemeior
27 SP nr. 37 / aprilie 1996
Anatomia comunisnwlui
ARlDVA BIROULUl POLITIC
Document AL C.C. AL P.M.R.
NR. 85011945
Stenog
JS
Plenare a C.C. al P .C.R.
din ziua de 22 octombrie 1945
Ordinea de zi:
1. Alegerea Biroului Politic Secretariatului c.c. al P.c.R.
2. Alegerea Comisiei de Control
3. Atitudinea Tov. dupa critica fkuta la Nalionala a P.C.R.
(1945) de ciitre Ghe. Gheorghiu-Dej Gheorghe Apostol
4. Pregatirile pentru alegerile pentru sfaturile populare
Participan!ii: Tov.
Ana Pauker
Gheorghiu-Dej
Vasile Luca
Teohari Georgescu
C-tin Pfuvulescu
1. Rangecz
Emil
Ion Gh. Maurer
Lucr.
Miron Constantinescu
"
Radnef Gh.
" Andrei
Constanta Craciun
Silaghi Leontin
Vasile Marza
C-tin Campeanu
Elena Tudorache
Andrei Neagu
Mihai
Tov. Ana Pauker: i1 propun pe tOY. Teohari
ca al noastre. / aplauze /
Tov. Teohari Georgescu: la ordinea de zi a
e.e. avem: alegcrea Biroului politic a Secre
tariatului, cooptarea tov. Petrescu in e.C..
Tov. Vasilicbi: Care Petrescu?
Tov. Ana Pauker: Se va explica.
Tov. Teohari: Alegerea Comisid de Control. 4) Prelu
crarea ditoIVa probleme imediate diu Conferiuta, discu
28
SP nr. 37 / aprilie 1996
Tov. Alex. Magyaros
Mihai Mujic
losif
Vasilichi Gh.
Liuba
Emil Popa
Hie Popa
Dragan Ilie
Gh. Apostol
Chivu Stoica
Nic.
D-rm Coliu
Vaida Vasile
Alex. Draghici
D-rm Foqeneanu
Petre Ion
tarea catorva probleme imediate din ill a
ceasta Aceasta este ordinea de zi. Cine are de a
daugat sau de facut vreo obieqie asupra ordinei de zi?
rov. incet, indit slenograful
nu aude /
Tov. Teobari: Punctull) Cooptarea tov . Petrescu.
Tov. Ana Pauker: Tov. Petrescu, pe care multi II cuoosc
poate personal, alfii din auzite, ca unul care [acut parte
din procesul CFR. Noi ne-am gandit sa-I propunem ca
Anatomia comzmismului
candidat 1a Ce. Insa prin faplnl ca este militar, este co de grav penrm noi. Si nu am vrut sa fac 0 situarie dificilii
lonel, ne-am gandit di nu este bine sa facem lucml aces tov. Gheorghiu-Dej, dar fi intrebat care sunt aceste
ta public. Si nu am propus candidatura lui, urmand ca incurcaturi teoretice.
e.e. ales pe UlIDa sa-I coopteze, tara insa sa facii public Tov. Gheorghiu-Dej: Ai fi fiicut Conferintei un mare
acest lucru, ca sa nu-i creiam dificultafi in felul acesta. .seIViciu, pentrudi ai fi fost pus in situafia de a riispunde.
Tov. Teohari: Cine cere cuvannll, Tov. Farii incredere, nu poate exista cola
Tov. Chivu Stoiea: Tov. Petrescu a jucat un rol de frunte borare niciiieri . Propuncrea mea este in fata acestei situ
in procesul CFR. A fost pe atunci secretarul Comisiei alii, sa fiu desarcinat de orice fel de insarcinare in e. e.
locale a sindicaldor - 1932-1933 - a muncit cu destula sa mi se dea munca de jos in celula. Nu este pentru pri
ravna. Pe de aIta parte, in proces, la Craiova, ma oarii ca fac acest lucm. Vechea conducere a lui
alaturi de tov. Gheorghiu-Dej Vasilichi, a luat parte a luat 0 astfel de hotiirare am fost luni de zile la
aetiva a condus procesul Si de atunci, dela plecarea din mUllca de jos. Nu este nici 0 desonoare. in ce
inchisoare pana acum ... Mai ales faptul ca a fiicut parte, faptul ca nu mi-am fiicut datoria la Ministerul de Jus
s'a incadrat in Divizie cred ca tov. care cunosc activi tilie ...
tatea lui in Uniunea Sovieticii, i1 propun pe baza meritelor Tov. Teohari: Vreau sa spun un singur lucru: la ordinea
sale. Si pe de alta parte, penrmcii este nevoie sa fie tov . de zi era alegerea ...
Petrescu in e.e., pentruca este militar poate mai Tov. Doua cuvinte terminat. tn ce
c.e. sa dirijeze aceasta munca. Eu i1 Ministerul de Justifie, nu s'a protestat din
Tov. Vasiliehi: Eu am vmt numai sa subliniez, ca este lID partea Prezidiumului. tn aceasta situatie, eu nu mai pot
tov. foarte capabil dacii 0 sa fie in e. e., 0 sa aduca sta la Ministerul de Justilie nici un ceas. Eu azi rna voiu
intr' adeviir un mare seIViciu. adresa lui Groza cu lInnatoarea scrisoare: Din motive de
Tov. Teohari: Pun la vot. Voteaza numai membrii c.c.. sanatate . .. / In conditiile create, cand la prima
Cine este pentru? Supleanfii au vot consultativ. Cine se Conferinla a PartiduJui nostru mi se aduce 0 acuzare atat
abfinc? Cine este contra? Nimeni? de grava, ca nu mi-am fiicut datoria ca tov. ca om in
Tov. Ana Pauker: Miron cheama-I pe tov. Petrescu. sarcinat, nll mai am autoritatea de a rna intoaree la Mi
Tov. Teohari: Tov. Petrescu, e.e. in unanimitate te-a nisterul de J ustilie.
cooptat in sanuI e.C.. / aplauze / Tov. Vasile Luea: .. .
La punctul 2 din ordinea de zi ... Tov. Gheorghiu.Dej: pune 0 intrebare, inainte,
Tov. la constituirea e.e., mil simt Care a fost callza pentm care a lips it tov. in
obligat sa aduc 0 precizarc sa fac 0 propunere. momentul cand se dadeau rezultateie alegerii noului or
Ati fost martori la ceeace s'a petrecut cu gan?
ocazia propunerilor de candidati. Nu cste, 0 Tov. Pentmca m'am simlit foarte prost, to
silUpla intfunplare cde afmnatc de tov. Apostol. In al foarte prost moralmente. Si era foarte explicabil,
doilea rand, mai grav, ca tov. Gheorghiu-Dej a manifes dece m'am simrit prost.
tat lipsa de incredere a vechei conduceri fafa de mine ca Tov. Vasile Luea: Tov. contesta anumite cri
membru de Partido Pentrudi oricine poate afirma orice tiei la adresa sa. Tov. contesta criticile la a
prostie sau infamie, dar faptul ca nimeni din Prezidium dresa sa in momentul alegerii e.e., in momcntul cand se
nu a luat cuvantul sa-I rectifiee imediat pc tov. Apostol .. diseutau propunerile. in special protesteaza impotriva
Si asta s'a tacut dupa inteIVenfia mea energica. lar inter afml1aliei de de infIuenla burgbezii sau mil'
vcntia tov. Gheorghiu-Dej a fost mai grava, cu afirmarea burgbeza. Eu nu am fost prezent, nu cum s 'a spus.
cii un membm cu 27 ani de politica continuii, sa fie 0 Tov. Era vorba de burghez, nu mic
burgheza in Partido Tov. Gheorghiu-Dcj a con burgbez.
fundat ce inseamnii a fi intelectual a fi burghez. Sper cii Tov. Vasile Luea: Apoi, metoda, fonna in care
a fost 0 afirrnatie involuntara. Apoi mai grav, cii am a ridicat tov. aiel aceasta problema, atitu
incun:aturi tcoretice. C.lnd se afirma de un tov. care are dinea, direct peste capul e.e. a adresat demisia din gu
raspundere, ea are devieri teoretice, este un lucm deosebit vern, - tocmai aceste Tovi, se poate
29 SP nr. 37 / aprilie 1996
Anatomia comunismului
Dent de s'a manifestat pennaneot dela 23
sa proccdeze astfel un vcchi comunist, sa puie ambit
ia
sa
August incoace. Oricioe "i1 critica, puoca chestiunea de
personala deasupra interesdor Prutidului'! Se poale sa
fucrcdere. Eu puo futrebarea, daca tOY.
aiM ascmeoea manifestiiri dupa Conferinta? Sa sc adre
are incredere in membrii fostului e.e., peotruca acest
seze primului minislru, care llll este comunist . . .
pelmaneot sim{ de persecutie ou poate veoi din alta parte;
Tov. Ana Pauker: cand?
peotrucii omul ou se simtc la locul sau ou prea are
Tov. Vasile Luea: In momentul cand este ales , daca vor
fucrdere fu organul de cooducere. Numai de acolo poate
bim de problema Increderii; fu mOfficntul dind ooi avem
veoi acest siml de ca ou e incredere, etc.
aceastii situatie gJca, fu atitudinea de
futreb: Oare futfunplator este daca vine mereu
interventia straina fu tara ooastrii cand noi am
puoe 10 fa{a e.e. problema: iata ce spuoe cii
fat
a
de interventia straina a regeJui, sa mentinem uni
este grupa grupa Ana. Nu este futiimplator.
tatea guvcmului. Estc 0 ambitie mic burghezii, ridic a
Tot este legat de aceste de influeo{a striiina - ou
cum accasta chestiune de mic burgheze, inte
zic burgheze, dar fu orice caz ioflueo{e straine,
kctual mic burghezc. Se simte suparat, atunci cil.nd toc
oesiinatoase din punctul de vedere al Partidului.
mai pe baza criticii !acute, el a fost ales l11i se pare a
ce a Iacut acum, Ceeace a Iacut
fost ales aproape In unanimitate. Eu nu am fost prezent,
acum este respingerea intregii Conferin$e, manifestarea
a trebuit sa plec. eli, daca ar fi fost problema de ne
ocfucrederii fu fa!3- futregii fu intregului
fuCl'eden:, atunci nu ar fi fost Cli toata sublinie
Partid, cafe I-a ales, cu toate criticile care i s'au adus, crit
rea lipsurilor lui. Dacii ar fi fost problema ne
ici cari au avut scopul tocmai de a-I ajuta pe tov. Pa
increderii, atunci s 'ar fi ridicat tov. Apostol, Gheor

ghiu-Dej, nu ar fi !acut nllmai critica, ci critica res
Tov. ADa Pauker: Ciit pe ceilalti.
pingcrea de a fi ales fu c.e.. Apoi, canel s'a mai
Tov. Vasile Luea: Ca pe ceilal\i, care au fost criticat
i
.
pomenit ill Partidul cOl11uuist, ca in rnomente exl rem de
chiar membrii care au fost !acut singuri au
importante, hotaratoare pentm viara noastra de Partid,
tocritica, aratat proprii, ceeace ou se man
ciiud alegcm pentm prima data pe cale democral ica ade
ifesta la tov. putea aduce diteva ase
vihata, pe baza princilior noastre un nou e.e. , sa nu po
meoea fapte, cind tov . calca diseiplina de
meoim de lipsurile noastre, aratand fu
Partid refuza aetivitatea fu Partido Noi ii dadusem aou
timp toemai illcrederea fata de membr. de part. Cfllld noi
mite insiireioiiri. Le-a refuzat, ou le-a pus fu aplicare. 10
avem fucredere fata de un om, noi, ca atunci
trctimp a seos 0 serie de pe care ooi Ie putem dis
tocmai sa eriticiiru acest membm de partido
cuta putem gasi abateri ideologice, teoretice. aeestea
daca ar fi neincrcdcrc. cum am spus, nu s'ar propus sa
Ie-a seos peste eapul oostru, care oe-run trezit eu aceste
fie ales. nu avea dece se supere. Aeeste critici la a
gata tipiirite. cii daca nui aratam pedeo-parte
dresa tOY. nu fuseanma eli il confundam CUl1n
slabicilmile destul de grave ale tov.
burghez, daca se de influcnta cercurilor bur
propunem sa fie ales fu e.e., este cea mai mru'e dovada
gheze. aceste influenre Ii suntem toti cxpusi, In tim
de incredere. Iar atitudinea tov. este cea mai
purEe cilDd tactica politieii noastre, linia noaSlra politica
mare demoostratie a iotelectuale mic
este de a colabora eu burghezia. Si acum. dacii. ooi vor
burgbeze, in care pune "eul" deasupra Partidului.
bim socotim, cl foarte bine, cii fostul Bir politic al
'Fov. Gheorghiu-Dej: Asta se carn cootrazice cu afir-
Partidrului a combiitut atitudinea de atunci a lui
din timpul
fu e.c. de atunci, dlnd a vrut sa-I exc1uda din Partid,
Tov. Vasile Luea: cii eu ered ca c.e. trebue sa res
penU'u atitudine n.:partinidi Pentruca eu nu vorbesc de
pinga hotiirat aceasta atitudine a tov.
atitudinea lui politica, care nu a fost 100% justa. lnsa,
Tov. Propun sa limitiiru timpul de vorbire la
fOlma fu care a fuceput sa se manifeste aceastii tendint
a
10 minute.
politica de a creia gruPllri fu juru\ sau. Oricine era fu CC
Tov. Ana Pauker: La 7 minute - propun.
de atunci, tot nu era partinie, dupa cum nu este pa11inic. .
Tov. Teohari: este 0 propunere sa limitiim tim
noi pedeopaIte facem eritica, apoi TI propunem pcu
pulla 7 minute. Este cineva contra?
tm c. e.. 11 criticam pentm a parasit simtnl acesta pelma
30
SP nr 37 / aprilie 1996
Anatomicl cOfl1unismullJi
Tov. La puoctul acesta? spune acum: Mi se spune cii am ra-
Tov. Teohari: Da, la punctul acesta. burgheze. Ma rog, este de discutat , daca individu-
Tov. Ana Pauker: In prirnul riiud, 0 serie de afinnarii aiismul ('stc de natura burgheza sau mic burgheza ered
ale tov. sunt nepermise. Expresiile "orice ca este mai mult de lluanf3. burgheza. Dar nu asta dis
prostie sau infarnie" . .. Au vorbit doi oruneni. tov. cutam acum.
Apostol tov. Gheorghiu-Dej. Toata lumea a ascultat ce Tov. Gheorghiu-Dej a spus: " Ai lncurcaturi te
au spus se pune chestiunea: poate futrebuinta oretice" a adaugat ill cuviiutare: eu am illcurcaturi
tov. Apostol cuviintul infrunie impotriva unui tov. propus teorelice. Acum, indifercnt ca a gasit de euviinta sa scoa
pentru alegere in e.e.. apoi, 0 ConferiIlfa futreaga, tii 10 evidenfa in fata Cooferintei acest lucru, dar a atc
care aproba ca uo candidat apoi ales al e.e., sa nuat, spunand ca.: la mioe suot acestc incureiituri teore
fie acuzat de infamie ... Tov. trebue dea tice. nu a gasit cii tov. Oll trebue ales ill
seruna. ca astfel de lucruri nu Ie poate spune, oriciit ar fi c.e.. cum a spus tov . Luca, se poate dovcdi aceasta
de suparat sau partial. Nici noastra cu CC a1 prin scrierile lui . tOY. Gheorghiu-Dej a Iacut aluzie la
lui nu este permisa. Pentruca nu este 0 simpla anumite chestiuni din lagar.
analogie. Analogia nu coosta in faptul ca atuoci a fost Apoi, ca tov. Apostol a spus, ca nu fkut
trimis la celula acum va fi trimis la fel, ei analogia datoria la Justitie. Poate fi asta 0 parere a tov. Apostol
consUi ill faptul, ca atunci a fost 0 coodllcere ticiiloasii. 0 poate argumenta. Tov. Gheorghiu-Dej a spus: Nu, a
acum la fel. Nici acest lucru ou ered ca este pennis. avut slabiciuni.
acum la lucrurile ill sine. Tov. Deci, ill primul rand, IlIcl1lriie fu sine luate, ou
spune . .. Trebue sa spun ca mi-a piirut bine cand I-am este In nici un caz yorba de ceva infamant. Este yorba de
auzit vorbind - fu doua chestiuni. Aceia fu care recu- 0 criticii, care a fost la tine mai pUl in asprii decat la alp
grepla tacuta ill chestiunea nationala ciiud a ill zilla aceia. se poate face critica. Poate
recunoscut: Da, am individualiste ammlC, spline orice membru de part id orice despre altul trebue
ciiud a socotit ca singura parerea lui csle burra. Am socolit sa arate dece, daca este iei la aces! lu
ca este 0 foarte buna participare a lui si cii este 0 aUlo- cnt. tll pui ches tiuoea 'in fata e.e., ca sa fii dcscarcat
critica !acuta fu mod comunist; si am di luptn de aceasla munca ill e.e. . Ai fiicut macar acest gesl,
A t' t I' d - 'I t t- . chiar daca nu esle gestul unui membru de paltid de a te
lffipO nva aces or 1, aca e C, va I mat _ .. _ . . A
- O P- - .. d' supara pe 0 cnllca - cel putm al proccdat ill fclul acesta,
n, tOY. poo atltu mea pc care a _ . A' _ . . _ . _ .
. . d - I . I I ... . Ii . ca al pus ill tat a e. e., ca vrel sa mergl la munca de JOs.
avut-o len upa a egen - a a egen OlCl nu a mal osl - _'. _. .
. _. d' . j d - eu adaoSlil ca: SI la fons a fos t asa. Dar ce este absoillt
mal cu seama alltu IDea pe care 0 are azl, (ove esle ca a . . . ' . . . _
. " . . " . ... neactmlSlbli la UD mebru de paltld, este aceasta demisie.
fost numal 0 declaralle de bul.c cum spun bolsevlcll. E h ' L _. fi t
, " 1I ou pun c estlUnea. ca tov . uca, ca al 1 acut-o peste
Pcntrucii tov. Patrascanu spunc: Da run riimas individu- . _ . _ .
. A _ A .'. _ .'. . . _ capul nostru. Admit ca ne-al prezentat nOtta scnsoarea
atist, illsa ID fapt vIDe SI rcpeta acelaSl chestmne, taptlll ea A tAO - f' - - DAd . 't t' d A
" mal, ca sa le vazuta. ar can cllnostl 51 ua la, can ou
considera una din de c.:
re
.trebue. uo copil, cand ce VOl' cand
poarte as. el astft:! de ca nOI, aZl alcl, atitudinea lui Tile! Petrescu. diod plecarea lui Dunna noi
sa invalidam 0 hotiiriire a Coni"erin\ei. Dece aceSI [ucw? am considerat-o ca pe 0 lovilUrii peotru noi, tocmai pen-
Care a fost cauza importantii, ca acest lucl1l sa se 11ltam- truca era un moment de a gllvemului, - cand e
pie') Nu faptul ca tOY. se considera nedenm de la mintea omului, cand nu a reusit reactiunea dinafara sa
a face parte din e.e., ci faplul ca tov . Apostol lov. sparga grupul social-democrat asta, sa vii tn
Gheorghiu-Dej au fudriiznit sa-i raca critica ill eu un Incm sa Jc dai 0 anna atiit de extraordinara
S'a tacut critica unci intregi serii de tovrua;;i in in mana lor: iatii unde este putred. Nu put intelegt asta.
puteau spune: critica cste justa sau nu, dar este Daca te-am fi ciilcat ill picioare, putea sa-ti vie in minte
chestiune de disculie fu primul rand daca riirnanem eu orice, dar a!ia ceva nu futeleg cum putea face cineva. Iti
piireri diferite, ar fi fusernnat ca timpul sa decida, sau, spun: puteai sa-ti dai demi.sia din Partid pe chcstia
dupa legile noastre de pattid, majoritatea ar fi hotaral. asta, dar aj facut un act de in felul acesta. ca
31 SP nr. 37 / aprilie 1996
Anatomia comunismului
ca rnembru de partido lucru I-am spus acum 4 luni
sa faci un asemenea lucru, trebue ca arnbifia ta, indivi
de zile, cand am spus eli Ministerul de Justitie este sin
dualismul tilu sa-li intunece complect mintea, sa nu mai
guru} Minister unde nu este celula de partido A veatn
pop judeca sa mergi complect cu capu! in perete. Pu
celule la Ministerele social-democrafilor, la ale Jibe
teai sii-ti spui: Mii rog, au nu ce cu mine atun
ralilor singurul Minister unde nu aveam celulii de pat
ci puteai sa-p spui: "cu mine se poate intampla orice",
tid, era Ministerul de JustiTie. A fost necesar sa dam noi
dar in felul acesta mergi inpotriva Partidului. ..
din afara, din org., pe tOY. Penculescu, care sa intre in
Tov. Miron Constantinescu: A poporului.
Minist. de Justi\ie, pentruea sa creeze celula in acel
Tov. Ana Pauker: A poporului. Eu cred eli trebue sa te
Minister. Tov. timp de 6-7 luni nu lacut
bine la asta. Cred di trebue sa incepi vezi lu
nici aceasta datorie elementara de a pune baza celulei
crurile lirnpede sa drumul acesta, care nu e
acolo. - Nu ma refer la chestiunea Ministerului de Jus
drum.
tili
e
, pentruca ar insemna sa intram intr'o problema vas
Tov. Miron Constantinescu: Sunt de acord eu ce au
ta.. .. Daeli a schimbat magistratura, dacii a introdus 0
spus dinaintea mea. Mii voiu referi la lucrurile
adeviirata Justitie democrata.
constatate de mine. La atitudinea tov. in cur
In ce atitudinea de azi a tov .
sui Conferintei. A luat cuvantul a 4-a zi a sustinut anll
canu ... Un mare succes al Partidului al fortelor demo
mite teze. Dar aceste teze constitue 0 linie cu totul stra
cratice, este cum am trecut prin ultima perioada de crizii,
ina de linia Conferin!ei a Partidului in acest moment.
cand guvemele anglo-americane nu au voit nu vor sa
Tov. daca avea piircrile lui proprii, trebuia sa
recunoascii guvernul roman. Si succesul consta in ace
Ie supuna intai Biroului politic al Partidului dupa a ia, ca unitatea guvernului s'a pastIat in aceasta perioada.
ceasta, cu aprobarea Biroului Politic, ar fi trcbuit sa sus Daca un ministru social-democrat sau liberal fi dat
tie sau sa nu sus\ic aeeste teze in fa!a Confcrintt:i. demisia in aceasta perioada, el ar fi lacut jocul
Nu este numai faptul cil continutul acestor teze nilor poporului roman, al reaqiunii anglo-americane. Cu
era just. In legatura cu libertatca comertului de excmplu atal mai mult nu este perrnis aceasta unui membm de
" ... supravegherea la produqie nu la comcrt", adieu partido In mod obiectiv, prin aceasta atitudine, tov. Pa
linia burgheza, care merge pe linia libertatii complecte a nu nnmai Partidului nostru,
comertului . Apoi, a mai spus tov. ca slIntem dar poporului nostru. In momentul cand vine
de aeord cu libertatea complecta a presei. ClI alte euvin in Romania Etheridge, trimisullui Truman, tu, membru
te, nu avem aeeasta libertate eompleetii azi. Libertatea al Partidului Comunist, sa-Ii dai demisia? Inseamna in
pentru cine? Pentru pentru reaqionari? mod obiectiv sa aju!i mai mull reaqiunea, decat 0 ajutii
Remare in al doiIea rand, eli aeeastii procedura in lara noastra, tocmai pentruca
a fost 0 proeedura nepartinica, procedura in care a treeut comunist.
Pe uitimul plan trec chestiunea expresiilor fo
peste indatorirea unui membru de partid de a supune in
losite de tov , Expresii ca "orice prostie sau
fata legaturii superioare parerea sa, inainte de a veni in
infamie", aces tea sunt expresiile unui comunist? Tova
fata Conferintei de Partido
sunt de 10 ani membru al Partidului, dar nu-mi aduc
Poate mi-a scapat ee a spus tOY. Apostol, dar nu
aminte, chit cii am fost in studen!eascii, unde
am observat sa fi laeut alta critica decat aeeia di nll
erau multe elemente mic burgheze individualiste intelec
lacut in masura in care trebuia datoria la Ministerul dc
tuale, - dar nu-mi aduc aminte fi calificat tovii intre
Justitie. Nu am obst:rvat sa fi spus altceva. cste
ei piireriie drepl infamie sau prostie Ce, cii a spus tOY.
un drept esential al lInui membru de partid, ca in cadrul
Apostol, eli nu lacut destul datoria la Ministerul de
unei Conferinte sa se ridice sa faca orice observatie
Justilie, este 0 prostie sau infamie? Este 0 parere care pu
critica. Daeli noi am fi avut de lacut 0 astfel de critica
tea fi conflfmata sau infirrnata. bine a lacut tov. A
falii de un tov, oricare ar fi fost, cel mai de valoare sa fi
postol ca a lacut aceasta critica, bine a spus tov. Gheor
fost, puteam face aceasta critica, daeli avearn convin
ghiu-Dej ca tov . are puternice indi
gerea di in felul acesta ajutam pe acel tovaras sa se le
vidualiste. Este puml adeviir.
pede de acele
Piirerea mea personalii este, eli intr'adevar tov.
(continuare Tn nwnaruJ viitor)
nu lacut datoria la Ministerul de Justitie
32
SP nr. 37 / aprilie 1996
Anatomia comunismului
Comonizarea Romaniei
FLORIN SPERLEA
A
existat sau nu un plan de comunizare a Roma- Security 9, 1994, ill. 2, pune
'el'') t b d . d sub senmulmtrebam ceea ce s-a nUOllt 'Bishop 1raffic"
nI . a aceas a m re are evme es
tul de dificil in unna argumentelor oferite de cer- prin care .au fost OSS a.proxirnativ 800 ra
cetatori ai arhivelor OSS (Oficiul de Studii Strategice), aces tea atlmdu-se planul de comumzare
d d'" b . a Romamel.
dezva um u-se aspecte contra ICtOfll care tre Ule luate
in seruna. OSS are, in toamna lui 1944, in Romania, 0 activi-
Datind din 7 martie 1945, planul de comlmizare a tate importanta sus!inuta de Frank G. Wisner, care reali-
Romaniei a fost tipiirit in Sovietizarea Romaniei. Per- zeaza mai multe contacte cupoliticieni romani, cu regele
cep,tii ang]o-americane (autori: Florin Constantiniu, loan Mihai membri ai guvernului eondus de generalul Con-
Chipcr, Adrian Pop, Editura Iconica, Bucuresti, 1993, stantin Sanateseu, de maiorul Robert Bishop Cal ciirui in
pp. 135-137) in volumul de documente de Arhi- dicativ este X-2), ca de reprezentantii Serviciului de
vele Statului, Romiinia. Via/a politicii in dOClUllente- Informa!ii, capitanul Louis E. Madison locotenentul
1945. 1994, pp. 189-190). Planul, care era Henry L. Roberts care, in 1951, va scrie 0 importantil lu
furnizat de 0 "sursa neverificata" si care arata cii in Ro- crare despre Romania (Rumania: Political Problems of
mania comunizarea Uffila sa fie re'alizata pe parcursul a an Agrarian State). To!i an surse diferite, oferind
trei ani, iar dezvoltarea institu!iilor comuniste prin doua concluzii pe masurii. Una dintre cele mai irnportante sur
plan uri, fiecare de cinci ani, beneficia si de 0 evaluare se ale maiorului Bishop care ii oferea aproximativ
din partea OSS, ce statea sub semnul Ofe- 60% din inforrna!ii este locotenentul Teodor N egropon
rit de un "inforrnator neverificat" planul este "presupus" tes (avind indicativul AD-201), recomandat de Franck
el "pare" sa fie intemeiat pc 0 serie de motive, cum ar Stevens, corespondent la al ziaruui Christian
fi: "instalarea la putere a stingii de catre sovietici a inten- Science Monitor, prin filiera ciiruia va fi transmis pla
sificat teama de comunism printre multi romiini"; "gradul nul de comunizare din 7 martie 1945. In general, infor
limitat de independenlii acordat Romaniei de Conven!ia ma!iile oferite de catre Robert Bishop stau sub semnul
de armisti!iu a fost drastic redus" in fine, "anticiparea indoielii. 0 seJie de rapoarte se refera la organizarea
ca alian!a dintre Soviete anglo-runericani atinge acum activitatea internationaiii a GUGBEZ (in fapt, GUGB,
pnnctul de ruptura". Prin unnare, aprecia OSS: "progra- Administra!ia Principala a Securitii!ii Statului, servieiul
mul tendin!ele guvernuilli Groza nu constituie cu ne- de secllritate sovietic din cadrul NKVD intre 1934
cesitate un preludiu la 0 Romanie sovietieli C . .. ). Frontul 1943) ca rrunura a NKVD (Comisariatul Poporului pcn-
Democrat se dec lara incii de acord cu monarhia, princi- tru Afaceri Interne), care lucreazii intens in fiecare lara
piul proprietalii private capitalismul industrial ( ... ). pentru revoluJiei mondiale. Conduciitorul
Orice planuri extremiste ar fi elaborate, se raporteaza GUGBEZ in Romania, conform rapoartelor cuprinse in
mereu cii Frontul Democrat ia inca in considera!ie ciii "Bishop Traffic", ar fi generalul Poleev. Pe linga faptul
mijloace de a da blocului de stinga un caraeter reprezen- cii in aprilie 1943 GUGB devine NKGB CComisariatul
tativ. AI fi greu de a reconcilia 0 astfel de politica Cll pre- Poporului pentru Securitatea Statului, 1943-1946), con
tinsele planuri ale doctrinari" (Sovietizarea ducatorul opera!iunior sale pentru Romania era genera-
Romaniei ... , op. cit., p. 138). lui Poleev. De asemenea, rapoartele lui Bishop pome-
Pe de alta parte, Eduard Mark, in studiul sau "The neau des pre 0 serie de discu!ii intre oficiali sovie-
OSS in Romania, 1944-45. An Intelligence Operation of tici diplomali japonezi in in care se arata cii
the Early Cold War", aparut in Intelligence and Nation URSS nu va ataca Japonia.
33 SP nr. 37 / aprilie 1996
Anatomia comunismului
In ceea ee cxistenta planului de eomunl mUI1izare pe care I-au aplicat cn rigllrozitate, punct eu
zare, Eduard Mark arata ca numele reprezentantului punct; fie, dimpotriva, nu aveau aceasta inten\ie abia
Cominternului nu ComitetuIui, cum a apmt in volu in 1947, in unna lansarii planului Marshall, riispunzfud
mul editat de Arhivelc Statului), Evghenii Suhalov, care la aceasta sfidare, impun regimurile staliniste.
venea de la Gheorghi Dimitrov, "nu apare in acele docu Scott Parrish, in studiul sau intitulat "Soviet-Ame
mente ale Comitetului Central al Paltidului Comunist al rican Relation, The Marhall Plan and the Division of Eu
Uniunii Sovietice care privesc Romania". Mai mult, ill rope, 1947" (comunicare prezentata la Conferinta interna
unna consultani arhivelor sovietice, Mark afmnii elt ofi tioilalii privind instaurarea regimurilor comuniste in Eu
cialii care eel mal des raporteaza despre Romania sint M. ropa de Est, Moscova, martie 1994), arata ca Stalin soar
Burtsev, M. Suslov, A. Kuzne\ov, L. Baronov I. Med fi decis sa irnpuna modelul sovietic ca fomla de con
vedev. Nici unul din aceste nUme nu este insa menlionat structie a socialisrnului in Europa de Est ca 0 replicii la
in "Bishop Traffic". planul Marshall, perceput de el drept 0 tentativa a Occi
Au urmat apoi alte rapoarte care descriau fie un dentului de a desprinde de URSS tanle est-europene
program aflat in curs de derulare privind stramutarea tn transformate in anii 1944-1947 intr-un glacis strategic al
turor persoanelor de origine romana din Basarabia Moscovei
Nordul Bucovinei inlocuirea lor en cazaci uzbeci, Datorita faptului ca evenimentele petrecllte intre
ceea ce, nici nu s-a intimplat in acei ani, fie sosi 1945-1948 in liirile din Europa Centrala de Sud-Est
rea in a temutilor reprezentan\i ai SMERSH comport a 0 anwnita similitudine, s-a incercat stabilirea
("Moarte spionilor!", Contrainformatiile militare sovle unei periodiziiri, cea mai larg acceptatii fiind aceea a hti
tice, 1943-1946) pentru crearea GULAG-uri lor roma Hugh Seton-Watson in The East European Revolution
care "sa anihileze tot ce este anticomunist", "sa spo (Methuen, 1952, p. 167 urm.). Autorul aratii ca in pro
reasca fortele muncitorilor selavl care sa prepare revo cesul de acaparare a puterii de catre se disting
IUlia mondiala". "Ceea ce parea spectaculos - Bishop trei faze, mai ales in ceea ce Cehoslovacia, Un
Traffic era con chide Eduard Mark. garia, Romania Bulgaria pentru ca, sustine Hugh Se
tn IUcrarea sa Stalin Embattled, 1943-1948 (Wayne ton-Watson, in Iugoslavia Albania vechile structuri
State University Press, Detroit, 1978, p. 348, nota 68), sociale politice au fost distruse in parte de germani,
William O. McCagg Jr. discutii afmnaliile lui Klement dar de rnzboiul civil, iar in Polonia atit de germani cit
Gotwald (prirn-ministru ceh, 1946-1948, al de Armata Cele trei faze ar fi reprezentate de
Republicii dupa 1948) ale lui Matyas Rakosi (vicepre coali!ia autentidi, de coalitia fictiva unitatea de mono
mier ungar dupa 1945) despre existenta unor plan uri de lit a regimului. Daca in p.rima faza existii mai multe par
luare a puterii de catre in Cehoslovacia res tide cu 0 baza socialii, ideologie programe diferite dis
pectiv Ungaria. Mai atenuata la Gotwald mult mai ex punind de propria lor organizare, ftintind 0 cenzurn care
plicita la Rakosi, ideea sustinuta de cei doi menajeaza susceptibilitatile URSS, in a doua faza par
este ca "intreaga luare a puterii (de catre n.n.) tidele necomuniste, dar sateli\i ai partidelor comuniste,
fusese planificata dinainte". Istoricul american considera sint in guvern, opozif.ia este insa toleratii, dar din ce in ce
insa ca aceste afmnafii au avut un dublu obiectiv; la data mai putin, in timp ce presa sa este din ce in ce mai greu
formulani lor (1945) vizau combaterea elementelor stin de riispindit in capitala provincie. in tille, a treia falii
giste, din partid grabite asigure controlul puterii, iar se caracterizeaza printr-un sistem politic centralizat sub
mai tirziu, in anti 1948-1952, ele urrnareau sa justifice conducerea Partidului Comunist. prin disparitia oricarei
conduita politica din 1944-1947, care, potrivit noilor stan opozitii, liderii sai fiind arestati sub diverse invinuiri,
darde din 1949-1953, aparea ca deviationista in raport cu executati ori condamnati pe diferite termene. In
"ortodoxia" stalinista. ceea ce Romania, Hugh Seton-Watson consid
Avind in vedere toate aceste consideralii, ceea ce ern aceste faze din punct de vedere cronologic astfel:
este important de remarcat este ca in tarile din Europa prima pina in martie 1945, cind in fruntea guvernului
Centrala de Sud-Est se paradigma. este impus dr. Petru Groza; a doua intre martie 1945
Fie sovieticii dispuneau in 1944-1945 de un plan de co- toamna 1947, eind are loc procesul intentat !iderului
SP nr. 37 / aprilie 1996 34
Anatomi a cOmUni SflWiui
tMRnisl Iuliu Maniu, socotind sovietizarea Rornllniei
completa ih anul 1948.
Pornind de la periodizarea propusa de istoricul bri
tanle George SchOpt1ill in art icolul snu "The Pattern of
PoHtical Takeovers" publica! in revista Encounter (vol.
LXIV. Dr. 2, februarie 1985) ofera un aU model de inter
pretare, lara msa a ignora in procesul de preluare a pu
telu de d itre importanta diplomafiei Marilor
Puteri, ca consecintele prezenlei militare soviet ice ih
centnll sud-estul Europei . Schopflin arata eli razboiul
urmanle sale constituie 0 a patra faza care msa, din
punet de vedere cronologic, ar trebui plasata prima ill or
dinea propusa de Seton-Watson. Argumentul sau il con
stituie faptttl ca vechile elite ar fi fost distruse in timpul
razboiului, aceasta fiind 0 conditie esen!iala ill preluarea
puterii de catre care nu s-au identifical cu gre
acestor elite, beneficiind de altfel de fenomenul
radicalizarii maselor, specific dupa 0 confruntare mondi
ala ca aceea care tocrnai luase
Particularizind pentru Romania, autorul articolului
arata ca in anii ' 20 '30 "elitele traditionale", cum nu
el clasa politieli romaneasca, sint din ce in ce mai
pU!in capabile sa condueli Romania, fapt pentru care "in
cele din urma, regele Carol (al II-lea) rabda
rea impune propria sa dict atura in 1938". Istoriografia
romaneascii a acceptat faptul ca tendintele mo
narhului de a conduce autoritar, deasupra partidelor poli
tice, s-au racut simtite inca de la ineeput. (v. Carol II, In
lIe datorie pasilwe. Insemniiri zilnice, Edinlra Silex,
1995, p. 147.)
"Elitele tradi!ionale" nu numai ea nu au fost distru
se in timpul razboiului, dar chiar au fost conservate de
regimul antonescian tocmai in vederea unei alternative
1a guvernare. In ciuda unei legisla!ii extrem de dure, care
interzicea orice activitate ori partid politic, atit Iuliu Ma
niu ell Constantin (Dinu) I.C Bratianu au semnat intre
1941 -1944 numeroase memorii catre Conduelitorul sta
tului, Ion Antonescu, intitulindn-se ai Parti
dului National ,[aranesc respectiv, partidului Na!ional
iberal, memorii la care adesea gasea necesar
sa riispunda. In timpul intilnirii pe care Antonescu a a
vut -o cu Hitler la 13 aprilie 19431a Klessheim a fost luat
in discutie "dosarul luliu Maniu". Stenograma intre
vederii mentioneaza ca Antonescu a repetat
motivele care I-au deterrninat sa nu intreprindii nimic
impotriva lui Maniu care, ca personalitate istoricii, se bu
curn de "lima din pilrtea poporuJui mal ales din
partea fiiranilor 0 mllsurii luata 'itnpotrlva sa n"llr duce
decit la transforrnarea lui intr-un martit". (A Simion, Pre
liminarii politico-diplomatJce ale mSlIrecl i ei romllne din
august 1944, Edit ura Dacia, Cluj-Napoca, 1979. p. 284.)
In legatura cu incercarile initiate de Romania pen
tru din razboi Cll schimbarile operate in Mi
nisterul de Externe (numirea Ini Alexandru Cretzianu in
seplembrie 1943 in funtea Legat iei romane de la Ankara,
numire in legatura cu care dipiomatul ceruse guvernului
britanic sa nu fie socotit drept colaboraror al regirnului
antonescian), Gheorghe Barbnl sublinia: "Ce alta demo
cratie a acordat vreodata astfel de privilegii opozi!iei?
politici ai lui Antonescu imparteau cu guver
nul conducerea Ministerului de EXleme. Nu era yorba de
un leipartisanship caci nu se deschidea lInui alial, ci
unui adversar. Inainte de decesul regimului sau, mare
Antonescu ii deschidea suecesiunea". (Gheorghe
Barbul, Memorial Antonescu. Ai treilea om a1 Axei, In
stitutul European, 1992, p. 125.)
Prin unnare, ne permitem sa credem ca modelul de
interpretare propus de George SchOpflin nu se aplidi in
cazul Romaniei de altfel, nici in cazul Ungariei
Cehoslovaciei, unde multipartita s-a dovedit
a fi mult mai rezistenta la ocupa!ia comunistii, ceea ce de
altfel sus fine Hugh Seton-Watson.
Dincolo de 0 discu!ie care poate aparea scolastic1i,
pentru di. orice periodizare introduce un element de subi
ectivism sau, cum inspirat spunea N. Iorga, "zadiimicia
impiir!irilor ale istoriei universale", se poate
eoncluziona ca evenimentele pe care Ie parcurge Europa
Centrala de Sud-Est in anii 1945-1948 ne indrituiesc
sa credem, datoritii similitudinilor evidenle, in existenta
unll i plan de comunizare, chiar dadi autenticitatea sa
este pusa sub semnul intrebiirii , reiterind necesitatea cu
arhivelor sovietice, tara de care nu se poate
scrie istoria veridiea a comunismului ill Romania. 0
L ORIN (1 970) - He gradu
ated from the Military Institute of Infantry
"Nicolae Balcescu", Sibiu.
Currently, he is student at the Faculty of
History, University of Bucharest. He is inter
ested in studies concerning the political struc
tures of the communist regime.
35
SP nr. 37 / aprilie 1996
Nationalism ,
Pro'blema
democratiei transetniCe(ll)
ALINA MUNGIU-PIPPIDI
rezolvarea acestor probleme in contextul mai general al
drepturilor sale colective ca minoritate, separindu-Ie de
probleme din restul societiitii pre
Contenciosul administrativ-poiitic
zentindu-Ie de multe ori organismelor internafionale drept
cazuri de discriminare, defmifie direia nu i se circumscriu,
Chestiuni de fond
in nici un caz, varii alte categorii de populatie Hind vic
time ale exact acestor fenomene (proprietari de case na
Romania a pe de 0 parte din tradi!ia ei
tionalizate, prirnari sau al!i oficiali din opozifie
franceza - comuna majorita!ii statelor din Estul Europei
de ditre guvern, asociafii civice etc,).
-, pe de alta parte datorita regimului comunist, 0 stmc
Cu aceasta nu vrem sa afirmam, ideea di
tura de guvernare puternic centralista, Tot regimului co
maghiarii ar avea mai pUfin de suferit flinddi impiirtii
munist, integral de aceasta data, II revine raspunderea
situaria celorlalfi cetafeni de nalionalitate romana,
pentru desfiin!area oricaror asociafii ale societafii civile
mai ales di ei considera, pe buna dreptate, ca fo
confiscarea patrimoniului acestora. Dupa 1989, noul
losit toate drepturile politice constitutionale pentm a
regim a adoptat 0 linie populist-conservatoare, preferind
schimba realitatea. La ambele rinduri de alegeri prezi
sa nu indrepte abuzurile regimului comunist, nerestitu
denliale au votat cu candidafii Opozitiei, iar in Parlament
ind proprietafi nici particularilor, nici asociatiilor, de
au SUS!inut pozifia democratidi romaneasdi atIt cit a fost
multe ori, nid unor institutii bugetare (de exemplu, Aca
posibil. Fmstarea lor este ca atare de!ltul de justificatii.
demia).
Toate aces tea trebuie reamintite atunci cind se dis
cuta revendicarile UDMR, deoarece problema autono
Limbajul "separatiei
miei maghiare nu poate fi integral disociata de probleme
Pe de aM parte, exista 0 cantitate considerabila de
generale cum sint centralismul excesiv al stmcturilor ad
materiale produse de maghiari din Ungaria, de
ministrative de invaramint, insuficienta fmanrare a ad
la universitari la oficiali ai Ministerului de Externe in gu
ministra!iei locale, ceea ce practic comunitatile
vernul precedent, privind rezolvarea situariei minorita
locale de orice autonomie fmanciara, maniera abuziva in
rilor in Europa de Est sau chiar doar a minoritatilor ma
care sint numite persoanele in pozifiile administrative
ghiare. Aceste materiale au servit servesc drept inspi
strategice, lipsa unei instante la care aceste decizii sa
ratie partidelor etnice maghiare din mai multe tan.
poata fi contest ate de cetateni sau de asociatiile care II
Astfel, faimoasa terminologie a "autonomiei per
reprezinta. Dadi adaugam la acestea 0 insuficienta sepa
sonale/localejregionale" in termeni perfect identici
rare a puterilor in stat, atlt ca garan!ie constituTionala, cit
cu
ca practica institutionala nu ne ramine decIt sa inche
documentele noastre a fost adoptata de catre partidul
maghiar din Vojvodina (DUHV) indi din aprilie 1992.
iem un tablou general particular de sllmbm, al unei so
(cf. Sandor Vogel - Hungarian Institute of Foreign Af
cieta!i in care democratizarea nu e sprijinita sa se dezvol
te frresc. Acesta e fondul pe care s-a dezvoltat nernul
fairs, New Dimensions of the Minority Issue in Central
and Eastern Europe). Materialu1-cadm redactat de
tumirea comunitafii maghiare, care a ales sa revendice
SP nr. 37 j aprilie 1996 36
Nationalism ,
Ferenc Glatz (versiunea cea mai recenta a fost prezentata Problema administratiei locale
ca raport la sec!iunea "The Problemes of National Mi
Tradilional, guvernele locale au atribu!ii care lin
norities in Bourgeois and Soviet-type Societies" de la al
numai de asigurarea unor servicii: welfare, dezvoltarea
XVIII-lea Congres de Istorice, Montreal, august
infrastmcturii locale etc. Lor Ii s-ar adauga prin "autono
1995), istoric important oficialitate a regimului actual,
mia personala" toate atributiile tinind de controlul infor
care este aproape identic cu proiectul Legii Minori
maliei: educalie, mijloace mass-media etc. Ca sa se poa
tafilor propus de UDMR, a fost pe de alta parte populali
ta asigura fmanrarea unor asernenea activitafi, statuI trans
zat nu numai in toate congresele seminariile posibile,
fera comunitatilor locale (sau inapoiaza) un procent din
ci la toate instan!ele europene de peste ocean cu oa
impozitele incasate. In poate cel mai descentralizat stat
recare influenfa.
european, Belgia, guvernelor regionale Ie revine 40%
Ma joritatea acestor materiale dateazii de prin 1991.
din acest venit. In materialele-propunere pentru trata
De aceea, citind declarafia UDMR, cum ca
mentul minoritatilor se avanseaza insa sume mult mai
ezitarea UDMR de formula conceptele de autono
mari, mergind pina la restitutia totalului taxelor platite
mie a provenit din timpul necesar studierii tradiliilor is
de respectiva comunitate etnica. De multe ori nici aces
torice a modelelor europene contemporane, avem oa
te sume nu sint suficiente pentm a fmanta un sistem in
recare ezitan sa credem acest lucru. Conceptele UDMR
stitufional complet separat bazat pe un numar minimal
nu sint originale, ele au fost import ate. E mai sincer dl.
de participanli.
Borbely Irnre atunci cind declara ca problemele solu
In cazul Tirolului de Sud, de exemplu, s-a remarcat
fiile sint comune tuturor comunita!ilor maghiare din ba
zinul carpatic.
ca un cetarean al regiunii autonome costa statui de opt
ori mai mult decIt un cetafean (Bianca Valota
Ramine intrebarea de ce UDMR a atIt e
Cavallotti - intervenfie la colocviul "State and Nation in
mull ca sa Ie declare, liisind pe episcopul Tokes aproape
singura voce radicala ani, dar acestei intrebliri yom
the XXth Century", European Science Foundation, oc
cauta sa-i raspundem cind yom schila profilul UDMR.
tombrie 1993, Laxenburg, Austria). iar in Belgia sau Ca
Deocamdata, sa revenim la problematica adminis
nada guvernele centrale au trezit curente de opinie nefa
trativ-po.litica. IntrucIt a izolat problema de contextul ge vorabile in rindurile majoritalii, finanlind suplimentar
neral al descentralizarii al transfemlui de resurse fi institutiile minoritafii. Faptele aceste.a sint dernne de
nanciare, ca - parfial- de suveranitate - catre organele sernnalat deoarece examinarea proiectului de lege a mi
alese ale puterii locale, transformind-o intr-o chestiune noritafilor (varianta UDMR) se constituie intr-o lista ne
etnica, UDMR a trebuit sa dezvolte un vocabular adec de cheltuieli (care nu includ celelalte obligalii
vat acestui demers. ale unui guvern local sau regional fara de populalie): tra
Astfel, a fost adoptata terminologia la care Iaeeam ducatori pentm consilierii locali acolo unde ei sint re
aluzie mai sm, de la "autodeterminare interna" la "au prezentari in proporfie de peste I 0% prefera sa se adre
tonomie personala", concepte vagi, inexistente in teoria seze in plen in limba majoritara; infIin!area unei relele
administraliei. Acest tip de terminologie inovativa educationale autonome de toate gradele; subventionarea
prost definita a mai fost citata ca asociata eu tactici se invafamintului confesional privat; angajarea de per
paratiste (cf. George Feaver - "Quebec's Referendum sonal cunoscator de maghiara in toate unitafile spitali
95", in Government and Opposition, vol. 31, or. I, de asistenta sociala acolo unde minoritarii sint
Winter 1996). peste 10%; traducatori pentru toate concursurile la care
Dl. Bela Marko pune de fapt degetul pe rana atunci candidatul se poate prezenta in limba materna (chiar
cind afrrma di "Na!iunea care nu ca nici co concursuri de angajare); subven!ionare programe cultu
existenta fortata, nici separatia fortata nu sint cai intr-a rale etc.
devar practicabile ... " (Bela Marko - Programul de au Dat fiind ca obligativitatea invilrarii limbii romane
tonomie al Uniunii Democrate Maghiare din Romania). dispare (in maghlare se va asigura doar "posibi
Limbajul UDMR este deci cel mai bine defmit ca al "se litatea studierii" ei) rezulta di trebuie construit sub
paraliei venfionat un sistem intreg pentm a-i ajuta pe maghiarii
37 SP nr. 37 j aprilie 1996
Nalionalism
01\}"6 nu ,Iill rOJ1liln6IO peptIl' pl\ n'IlU Rvul O!;ll1zia - tot
prill dj;l proiect d{l lege - lift iiI'
deloc C'lI IIPelllilA linlbft, lift J)Qlllii evil/\ com
plet mVllllll lor. AIIU'j;I1 un c01i1 CQUliltlcfllbil l
- 111 perlolldll DCluolft = evh1"111 /llom
lui ill nnel eDt itlil1 uepr-el:l zate:
tMft Mociel.At6
Lucml osto col Pllti.tl dl llClitAllll, ilU' eziULrl11) Rtlnuhti
'oman ae ft-,' ullei locietfill tn
Me mll{411illml lilt /lillA ,IudQQllor mllslti6r. mil'
bill!', mepi c !llIlShi Rf, funcliQDRf tie po,ll'prlllllirie ml}
bil\f', meNl:ria,1 majLhlari. ,I - aad polite - cIlenll.
Piltroll151lUIIUjojl\P Qhillr in TIl ellfe
ito mluQrill\rli, nu e chlll r II,,, de
Plneolo rle IIcelite se.nerl\le. e de liprrlil gj\
tlltll l roman VQ finalmcnte !ldrnlnlll!ratia 100ft
lli. FJdlQO Ull I'lfoQcnl dill imj1Q1ile
IIl ooS11cl 0 mal diQ degil g III
IlceMtA prft" OIlQA mi.noritllrj en di u PilI'
IC{I do ImpQill!o eQ\eetltlH dtrfll'l lit:!
i:llmU Rervel\seA URor ,coIl
1I11 Cfl ltll\1i prlVIlt.o ,I po Ille,U lor' li n i Il tili
'1.0 !l,1' trobul Ie pORtH iI\ prat:llcn IIceill
HCllicilftn;/\ fpllcluri dl;' 1ft
Dincolo de delipre c,it de fcricltll este
unul aSClTlenCl\ Tnlr1) p\d p(lli l-tolaliIl1rti cm'e are
dc; rwupcrnt dec:eoil de OJ;Intndillm, fllpml rllmttlc: eli gu
vemul ft de /lCClIt sjHIt'Ill, c:l IlSt iluind pea
le 0 priJ1'lRfi, ID 1l1/y"O din Opozille. In
ell ml\lorll llie maghiqrii I!uve.rnuI Ii lIlimit pre
r{loUinl . Q/lr, ell ,l CPIll fWC8Slil 11" 1\1' 11 in(lellj uoll,
penlo/Ule /l impati].l\Ilte al e p1tflldelor oxlrc
mJllle, Magh inrll litllu plinli, ,1 PI' ca rolul
1I\{I111) eiliO ,I 1/\ fn
jucletol e ,I Harahit ll TlioIiC" 11 evitl!l
16 coPlillierli 81eti prefm-tnd ali tIHre,ina QOfU cu pr-e.
fer,U IIII Ueu 11111 fi<preilcnta, u!i III ilulor\lijtii Qf
.flni7.8lorul mIld chiar tlrJlllltnl
II} 8e vi.1illnea mllghiarJ con
fof'lll Qllreil\ onVlPtl l1;l cenLr/lle ale ul"i sail clelegllrii n"
c(llll@fll tp tcmtQrlP dpllr pit e care jiU IIltrct
na pu sa ,l ell IIl6f<!. servlciJ. QI doll\'
fin linA nlill\WfU'A
po proprlul ei LIl cealtdl4 Ira
trullllDt, poUlicl - pUlllerCl\ctiv,
V()m J'evenI Il IiUl'fit c\lelllllllli - Ill' nicii !;lIlea de 1\
prOvocl\ 8UV6ranill\lCil /itlltulu\, prin hOllirtrefl din 14 1/1
ollar/e 1996 rill In OgQlile.iu Seculeso, Tn Olu e IIIl IIlimUl;
ilalul fQOll\n (dllf 11\01 ell} HprohAri I)/\cA
cQmlluitllt ll1\ 0 pllllCllllcn dlrec1pcn
lru ,cell QC ecJUQIlPoi (Ie !lUU nui \lferii. Ill"
favori7.e7Q dezvoltm-e .1 IlU RH, I punfi
pledlet Ju rl dico 1111" Ar exiNtA nil fQI t!1\
eft de1ldomt\3 liint direot
1'","0 /lIe C()P1uu\tftl ii locille nu dOllr tnll'-un
proJrrun politl o (l6f(: ",uin _n IUli l'Onhliik
RIl Ufllie Ttl (.11}(\1I ,collltl
roblema ftuveronlUltii
Nalionalism
pr9puna orgllni7.RreIl unui referenc!um privlnd concep\ill
aulonomie tn progrunml Uniullli.
propullen, trllpl'Ounll cu IlVIWIiArOIl ctOll
chisa IItill! h:Jeil cte lI\ltono!lli@ resiflll!\lteritorill)ij, Qtt i
a unor menit tl sa l!mli lewli e .
Jllfiv a nnui exeClltiy !II r(!giunii 1\\I1QDQrne (CQIlRllipl P11
marilar, et(l) cer Q st;hilll"
bare fundament al! in CODCepUII IIlilJprll Sllvernnitl\ii
tulyJ romAn. Ele mieferez..e PQ de () paM
ce lie nunw,te lIlternli (pretellUR litaty'"' tie
a putea Qa leg\ pe lot iii"), win mtmduQerell
unei legi {StatuIul} nurnili pegtru
maghiarj c!lre ii YI\ pcrmHe fllte legl tn
chestiJ,mile care 0 tie IYtA plijle.
tatea hlPHllui nre jllrillo
dicpe teritoriy dill, lw.Q
eu rnl\ghmrt. PQIlJi, U m/l8:hllll'i , pre
fecp Qu 91!feCRfe iOj!iNi!lHvll /!, grl:lMolo1'
locale alelle de clitre VIl mal IlvtffiShHlll wmlm
mijloaceie CO!ll\ ervi! ch iflf
Qacj!, indllicutBIlIl, Il!lele ICj!i Penal.
muneli vor fi (ill ronul romn
nOIiC? Ife Il,e VI! inli'n1pl!l {Ill 111aahllY'iI tp re
giunt unde /lint minorltari. prgiectul d(l auto,
nomie IDfigbWi! eA i el pmte dln
"&llbitlI?Jul poWle gMt! oomunltlllel\ !TlIl
sWur41 AQellH Y(lr rnnoll AIOj@ enlvll WJ1siUQri , aID' VOl'
/lvea primnri ml\lorilftri. prefecU mllJQritllf1 ero. Ide@ft
UDMR ei O\lJl\V/l nu
orSlUlelor Tn CQJ1lQllililUte lor Igeil W, {)I
prin reunifiCllrcll ale,Uor
UDMR prOp\lDO BIoi m Ump g luuPJlQmio
rilll! Ullll
Nl\ eite IllJrare oA punet
ntrll /liel UDMR f()rteAz!\ teoria ,I
PrACtiC'1I illyemltrll \}llfQpenp, de
Itfel, IIresdemeDtltrlle in iqsllullll,
rllmtn ell ll\\lll li \lb nivelul del a, toptlbi carOI!f "atlsfacl,1 0
lllll$hlHIll co own4d dotll !llili()il-llo d
ollOlenj (? ". dlllflUDO de 0 Cllllllrll in limbll IDiltm-ou,
etc , 1 ge 0 cQIJlilnfllnop(}D IlII m elD
Ml\rko Progfllmul (It; lluccJ11amie III Ul1illll1i l'Jwnucrale
din Romiinjn), Cp Il1' deQi pentfll
mOl!iliN"ii dip RomAnill /IT fi lin ell tgtl!l
nu dpar RQmilqiei, Qi ,I filln
de reslul Europel, tn virtutea faptului cl c vorbll de c
maj mlU'o minoritl,le IlIlJloonU\ din Europa. 0,", 01t0 cvl
dQJll cA II lel \ill guvem romlW nu VII noceptft 1ft I\Ceni
pra prgpuneri, din trol motive C!sCIlfinlcl
1. Iml!l lnoon ptlltrLl
Cllfe IlU Jrlli eq{l mrCBit!pj QQmpl\ct masbWCl j
d NO PQIIle crell II rQIllAnilQr
NUll min!lrilllr,l in leritori!JI fflftshum
l, f1iCulllutodetennmllfli
lucrunle nu lifnt roaliZl\\lile in foJ'lllll
l)PMR - IgAte pr1)8hmUo 81110 exteme, e
p\ltin probllbil iii VTtlll n va CCfI
Romani!';l "4 IIllemenelllip tie IIpedlll, "Ill
I' Q PW11rn IlOUrnu.tt yvemllilftto A
"nui 8ta1 eijfQpeIlf) (,I pune chiar III indoilllll tie
IitHt 1I, 1l Clll)l ... ver: i 01 MicbAOI SebDfir
uA RrulieAI III Tl'IWBiIIOfJ. vgj. 1, pr. 19, Ogo
lombrle 1995) = eQ POllh;l fAce; ,I dlnlll'
mocJoJeJe Q\lIOpelle M Pl,llOi! fi Ildgpt#le Oil ill roo
IilllJelllloastra. Il QII UP ienHment dl} l1ec; ur!tate al
mas hlllrilQr dill Ardell). ott ,I rpmAnilQF'1
11l1l1 cil':ll illvQcllt e tim! Timlul do Slld (ltlllill) ,1 fe$Wn
1l1lt()PPfl13 din Pinltmdll, d/lf Cataloplll, Elvloi'
till flt'l , Prlmele doyj mpdele dnt de, i 110
prill dQ\.lii. imp9rtlmle. (1e fMUtDltlA
IrA: BU fOllt lip81le ill trecYll!l aprophll PlLper\enfa \.IDei
"roS!\lIli lIijfQJl9me!' we IHI ft fl,uICUQllIH to IIJ30/l U\ (lfCQ
teMI g\ /limpotrivl (Qfl ROII WD
a1n periollctll cQruP!lIIl (l1U\lli
'I !l\ e3fO lie bueurli do L)
CCQ!lgmicfi 0 rMIt lio PII.fO faQ lenta,
,I gricg /!lIj fllnm g(lliollfIiet mlerollu
mull mili puHn pmbllbile. CU tolitO mull
npliga\lile dill primel, JIoi HlQde\e, cel cte
pjl rulell (6lverin) !lvitullllltinii legA1Yrl e\ll1ublo,'"1 D
trn. RezQlv/lfeA frul, fl o ,I PMJjlllll, a IlJ' pre
lIupupeun IUllnAr de CQDdlUi:
Ii
39 I elilrlll@ 19Q(I b __
Nationalism ,
intr-o singura regiune (modelul fmlandez). Structura pe terni, dar programului sau implicit sau explicit
nu face fafa unei asemenea reorganiziiri, dar in care este secesiunea - depinde de factori externi. teo
sprijinul ei exista argumente care fin pe de 0 parte de reticienii nu sint singurii care fac aceasta estimare.
logisticii, pe de alta de experienfa de tendinfa general a Primul ministru canadian Daniel Johnson a flicut
a societalii care este la ora aeeasta spre frag constatarea amara cii marile concesii flicute de Canada
men tare mai mare nu spre regrupare pe regiuni mari; Quebecului, care au permis regiunii francofone in treize
3. crearea unor unice care sa administreze ci de ani sa fadi dispamta limba engleza chiar de pe
educaria cultura in limba (autonomia per placile bilingve, sa fie aproape impusa ca limb a
sonala), in legilor Acest lucru ni se devenind net dominanta. sa aduca in mlinile localni
pare realizabil yom reveni asupra lui; cilor proprietatea unei economii care fusese mai curind
4. marketingul "autonomiei" in regiunile inleresate anglofona sau straina, nu au crescut sentimentul de loia
pentru a irupiedica partidele narionaliste sa mo litate al Quebecului fala de Canada, ci dimpotriva.
bilezeze comunitatea romaneasca, asigure un su (Daniel Johnson - "The Case for a United Canada", in
port electoral sporit finalmente sa escaladeze puternic Foreign Policy, Summer 1995). Dupa cum se vede, din
conflictul interetnic in regiune. Din acest motiv, consi colo de exagerarile cu Ungaria care vrea Transilvania
deram cii lucrul nu se poate face dedt prin negocieri cu etc., statnl roman nu este cu totul neintemeiat in temerea
toti reprezentantii romani sau el va produce efecte con sa cii autodeterministii maghiara poate constitui
trare celor scontate va escalada conflictul interetnic. un pricol pentru integritalea sa.
Se pune insa intrebarea daca nn ne in es
Dupa cum se vede eu aceste sint timiirile noastre. Cum ar putea clasa politica maghiara,
nu numai extrem de dificil de realizat, dar chiar apJicarea formatii in mare parte din excelenfi oa
lor ca program integral duce la rezultate ineerte. Chiar meni sa inceapa 0 campanie care sa condnca la
eliminind punctuI 4, a cami realizare este cit se poate de autonomie teritoriala eventual. secesiune atunci cind
nesigura, nn ce va produce aplicarea prime lor trei distribulia geografica a populaliei maghiare din Ro
daca tendinla "autodeterminista" va dispare dupa ceda mania nu permite acest Incru? Un raspuns posibil este cii
rea acestor atribute de ditre statui roman catre comunita se sconteaza pe 0 migrare individuala din regiunile Cll
tea maghiara daca, cum cu optimism sugereaza dl. populalie mixta catre zona autonoma indatii ce aceasta
Max van Stoel, loialitatea sa de statui roman va va capata statutul special. La urma-urmei, sistemul gin
propoI1ional cu gradul de satisfacere al revendi dit de UDMR studii profesionale specializate in ma
ciirilor. Majoritatea autorilor care studiaza etnoregiona ghiara. Piafa lib era a muncii va deveni doar un concept
lismul par sa fie de parere contrara. "Etnoregionalismul tarn fond pentm maghiari, legati de glie prin apartenenla
poate sa apara doar in masura in care statui central tole atit de ferma la gmpul lor etnoregional. Distribufia geo
reaza diversitatea culturala politica" "E cel mai pro grafica s-ar schimba pe cit posibil. iar cei x% maghiari
babil ca etnoregionalismul sa apara in regiunile unde plu din, sa spunem, vor fi incurajali. daca nu pot veni
ralismul cultural a prevalat" (Michael Hechter and Mar in enclava etnicii, sa formeze 0 comunitate cit mai omo
garet Levi - "Ethnoregional Movements in the West", gena mai inchisa in lor. Pe linga segregafia
in Huntchinson & Smith (eds.), Nationalism, Oxford compacta, se pot produce defmitiva nenumiirate alte
University Press, 1994). Donald Horowitz, pe de alta segregalii punctuale.
parte, in studiul sau des pre conflict etnic care constituie E posibila 0 asemenea dezvoltare? Parerea lloastra
cartea de referinfa contemporana in domeniu. conchide este ca da. Nu altceva s-a intimplat atunci cind a trebuit
ca orice autonomista are in ea germenele sece reimpaI1ita administrativ Finlanda pentru a crea un teri
sionist - secesiunea se va produce atunci cind condiliile torin autonom suedez faptul a dat unui partid
exteme 0 vor permite (Donald Horowitz - Ethnic Groups nalionalist fmlandez destul de agresiv. nu trebuie uitat
in Conflict, University of California Press, Berkeley, ca trecutul fmlandezo-suedez nu era aceasta de
1985). Cu alte cuvinte, formarea etnoregionale resentimente reciproce traume precum cel romanoma
este determinata evolueaza in funCJie de factori in ghiar. iar lupta pentru frontiere se daduse doar cu Rusia,
SP nr. 37 / aprilie 1996 40
Nationalism ,
nu intre cele doua state. Daca astazi modelul finlandez
nastarii comunitiifii maghiare. Statui roman se preocupa
pare unul de succes. nu trebuie uitat cii au fost necesari
de - - identitatea nalionala ca idee abstracta de co
de ani. un riizboi rece absenla a numeroase cli
munitatea romaneascii din Transilvania. de integritatca
vaje suprapuse (social religios, in primul rind) pentru
suveranitatea sa. Comunitatea internafionala se preocupa
a face sistemul viabil.
. ca dreprurilc unei minoritii!i sa nu fie inciilcate sa nu
Pentm a a1ege ca mediator administrator al pro
existe un conflict violent.
priilor sale drepturi pe cel direct interesat - cum. dupa
Una peste alta, numai comunitatea internafionala
parerea noastra, este fuesc - sint necesare un numar de
pare sa se preocupe de coabitarea armonioasa romano
garanlii de loialitate fala de stat ale acestuia. in cazul de
magbiarii, subiect care pare deseori negJijabil in climatul
faJ1i, ale UDMR. Oricitii injustipe urnilinla a avut de
nafionalist din Romania. Or, interesul comun este tocmai
suportat clasa politica maghiara in Pariarnentul post-re
acesta: stabilirea condiliilor care pot duce la 0 convieru
volulionar din partea romani, faptul
ire armonioasa. cu egale de realizare in
ca UDMR nu a recunoscut nici macar Constitulia. Desi
tr-o societate unicii, in care fiecare poatii pastra i
gur, Constitulia este extrem de obiectabila, dar aceasta
dentitatea etnicii culturalii, dar sa se defmeasca in pri
este garanlia tipica pe care ar eere-o orice
mnl rind prin identitatea sa personala. Vorbim despre ce
stat de la un partener intern care se declara "subiect po
tareni romani de nafionalitate romana sau maghiarii. care
litic separat ".
vor fi - sa speriim - cetiifeni ai Europei in viitorul se
In proiectul de lege a minoritiililor depus de UDMR
col. Clasa politica din Romania - atit cea romaneasdi, cit
la Parlament nu exista, de asemenea, nici in schifa vreo
cea maghiarii - trebuie sa lucreze pentm acest ideal, sii
declararie de loialitate falii de statui roman de legea sa
gaseasca punfile comune pentm realizarea sa sa mar
fundamentala. Proiectul listeaza un numiir de obligalii
ginalizeze pe ambelor tabere. care pun min
categorice - 0 bunii parte acceptabile - ale statului ro
dria nafionala identificarea etnicii mai presus de ide
man faJ1i de minoritatea maghiarn, dar nu prevede nici 0
alnrile democra!iei. identificiirii europene coabitarii
obligalie morala a acesteia fala de stat, de societate in
armonioase.
intreguI ei, ci doar fala de identitatea sa culturala
nalionala diferita. Tot aici ar intra renunlarea la dec lara
(condnuare in nwnarui viitor)
!iile internalionale cu continut catastrofic, privind geno
cidul cultural la care sint maghiarii din Romania.
o astfel de atitudine e aproape provocatoare ea rea
duce discufia pe planul intenfionalitii!ii politice. care joa
cii un rol atit de important face superflua terminologia
"dreptului" la autonomie culturala sau adrninistrativa".
in c3utarea interesului com un
H(. . . ) 0 comunitate nalionala - scrie dl. Bela Marko
- trebuie sa caute drumul spre exprimarea valorifica
(Acest material a fost redactat ini!ial ca raport
rea autonomiei sale ln lips a cadrului juridic afcrent ."
documentar al Cenlrului de Studii Politice.
Aceasta afumafie ne deschide un nou ungbi de abordare
Forma sa dezvoltata, prezentatJi aici,
a conflictului romano-magbiar, cel al intereselor.
se consti(Uie ca capitol introductiv
Este important de stabilit care sint interesele co
mune in acest conflict. Interesele particulare sint lim al unui studiu mai amplu,
pezi : UDMR se considera datoare in primul rind faJ1i de finan!at de Uniunea Europeana
identitatea nafionalii diferita a comunitiilii. Prezervarea prin Programul PHARE
acesteia pare sa fie scopul principal, chiar inaintea bu
pentru Democra!ie.)
41
SP nr. 37 / aprilie 1996
re
lie dtll'lmse
,Iilsn
"c!usn
dln mlell

fiSca\il M
'un VOIl8i! niy.u 0 Icctllrf!
bllSllIQrlo. CIU1Cft elite limpede, nCp\ldlUltn. inu,tl lIl! IIC
ccwlhilll, Ell dill pllp IIlv,,!u!ul m@cti ll ne
eeplie Icleoloj\lcft n cititorului roman Itctunl, Nu
IIlIvllntli", de,l b\.nc cJQClIfllClltl\l.ll, N-Me m\.ll rg trlrnltcrl,
dnr IIQevllrPrllp IiAle 110 J,lIlN eu PIlIi, (,'\.1 (01111 \lvl
(lenJei, Uo mof\el. lUll de p\lbUolllti.on Ideo1ojrtc
1'1111lfllllll, Dill prell pnfjn CllIUvllrA ,I mrd
Je. bino dtfllZDIR , I JlQPullYizftt4.
ntr' lrn !llf ,I ell 9 nl'\lctllra cteollebllA Illql
"". ill olft ll 6 aClllruo de poIlt(lI01!IQ propriu
, Ele formellzn. In Ad hoc, 1\ pAir"
C/ltol\orie (jfl puhUclIlU Doelll Up. del1lnc Lk
ptin Qivel ,1 1ebllicfi pc: Pin-
tr-o serit} tnlrellj!ll. Tn fnmtc Ct, VJl\dlflllr TblllliineflnlI,
IIrO lUll curJf\11 (RomAll11J Jlhtlf. DT.
Ilmlftl 110 Rom Ant"lll {prczonlaf ,i 01, /lnl4!Ji.Qr, to
lifli(III!11 cll/r ural, ,lO IIlDull rie 1995}. dnr i
AlLn" "'!Jlrel Cornell, Gl\brlel t\ndroeHIHI (li n
Mihal limn tnlf"un nIt Qomplll1lme!ll l
ompPrtllmCflt). llI\ln"",, P!'ocJl1nd"rl!., pc Dlln Puyel, Oll
ultltlll\ a6. lui A(//Im DU
1()9'), E8 feprCllmlntivl!. pentrn rloflplrell lUllll nQll
(lU)(1 dp II qlRC1l11i problemc: ,1110 8 Ie cOlnl1ni Cft
unul filL pubUc, AutQn", dOl/It eu un remllfcllbllNiml de
ADRIAN MARINO
in de
1010gi face parte, in llfiril. VarujflQ VOli
ganjRn, Aproape ei[ este Sfe" 118-1imaginezl ,i
D de prozator ehiM de poet, eu vol ume recrnl
rece, IIbstrllcl, pare sil-I defiDeaNCn, in
primul nnd, drept cel mai aijalit jc it.leolog diutre Reri
itorll po,tri Rctuali, Are 0 Holi tll'i fOnllltlie de ceono
cee ce-I face /i&mute Intreaga dl acllfie PC} teren so
l(ll ,I ccongmic. Mal mult ! sA defilleaRcA un
Oil !iIPtis!icj clere reci In Aceali tli
plIhli oi'lic/( milltanta esle adunala recent ill .IurlJlj l de
from. Articolo ecouOfl]ic(' Ed, SlIff. 1994).
t6Xtc din pcrioMta 1990. 1 Q94. SOOlie \=ond ll. incisiv. Iim
peda, l1i.lil !lod lUlieolele lui Vnnljan Vos
anllto rneritli, Indhicutallil, un CQllIeDlari.lI mRt "li,! l! nic"
c1eeh III IlPRU'U, Ne limHiim In eonltll(1 dotlr lit au h
lInjereft douij IUlpeete 'Pentru polito1ogill 1111
vlllHlI, occiclenflllij, I\c111llllil pozitiile II p!rate pOI lilt parK
()loom) illP eblRr ex('elliv "clasice", dllJ' din
P\I(lCI cle vcdere li lriet romAneHc /lctufllitalea, Ilemqitl
lIJ1n vttloarea lor rAmiD indiaeutnbile,
MClIrt, pro8r1Ulwl lui V1lJ'ujan Vosganian RO
ciUCCI, in eNIlDtft, 1ft doult pUQe\e (pledot!rin pen
try cleUlOCra\lc, drepturlle OIlHllui, Inteamren eUfQpeanft
tAlglol\c. este tn phtn
c/llNCI do mUlno, problem.chele II l'om4
ne.ti 'II CUll clc rO/ImlelUrllre "C'pmunlsmullI rol'l
CQlul pc j;!1\l'C l repnucntft, tn CI\ICl\
de IllIJIQe
fl
, t\utl-oomunisIIII Il\djc(li Il U eRie, ,"lIlll N!! cl'e
de in rlll\rell3 burgbcl "C1lpltlllhn" (Leoin !l (lb
aervlll-a de mull ,i follft.e blne). ci mlcul
(10 Htll mod obl ,null. ell calc
IArnDitliClII t/lfitllrilft mill nQu. c1ln mA,J)llseri,
cfln numNrul lrecul)
din gulere albeit", "!mportanl& Iltl ell
I.lllrnntelllJ prin fl\pru l ell se hR
zeam pe propriet8tea particularll, indepcJldenf1\ eeo
nomieA a /'fl ce all se sn se opud i cltlnr all ie
isle I!nuloritiililor ilRlalp", Altfe! SPll B,
arllllill efectlv Jibertatetl ,I de spirit
deol, III ell6Qfn, Jl beltatea ,i polil icii . Din
CaUla . "mioll \ burghez" orcl lnea (ottl litara W
toate planurile, Texlullui Varujan Vosgani&n. de 0
deniitate eebivalef\tlll unul Ildevlirat
manifest .
Se foalte in trecere. faplul cit unele PIIf"
Hdll, reprezinrii prin traditio olRlIa nll
sll se impunii". unnl din 8lipeclele cnl Piale
am udnuga: pl'Qfund - ale socio-po
Iitlj:l e rlctuale. care nr cere, Tn 1I10d neceRllr., 0 di scnl\e
speciala. Paro, tn odcc clestul de Iltraniu 1i\!IUJlI
neatiy toro(huii mal nid unul dinlre !iden! op!lzit iei nil
pc faili. programalic. Ciluza (lsenlil\lii II. "pl.
Dezbateri
blema centrala ill doua articole din 1992, culese ill recen
ta lucrare Pentru Europa Polirom, 1995) ill alte
texte. Rezultatul ? 0 anume dezorientare, ambiguitate
inadaptare. Diagnosticul ideologic ramille exact, dupa
cum n-am sa definim bine comunismul, s-ar putea
sa nu bine nici definirea a spiritu
lui sau specific. Se observa, la noi, 0 evidentii inhibifie
de a discuta, pilla la capiil, atit problema holocaustului,
cit a nafional-comunismului . La drept vorbind, nici
"integrarea ill Europa" nu trece de stadiul bunelor inten
al declarafiilor de principii .
De 0 deosebita - cu aspecte adcsea po
lemice, uneori chiar morbide, illtr-o zona a publidsticii
noastre - este etema, nerezolvata nerezolvabila
problema a "colaborarii" cu comunismul. Cit timp pro
cesul sau n-a avut illca loc el nici nu poate avea loc ill
cadrul strict democratic (scoaterea ill afara legii a parti
dului comunist este posibilii doar printr-un act pur revo
IUfionar, iar 0 ideologie nu poate fi declarata "ilegala"
sau "interzisa" decit illtr-un sistem totalitar), illtreaga
discufie are un caracter doar teoretic. Reapare, dcci, la
Dan Pavel- cu lucida corespunzatoare - ide
ea celor "doua Romanii", ill alb negru, "erai
n
"bes
tii" etc. Solutia "Michnik" este cea "tnfele
gerea, eoneilierea iertarea". Cu alit mai mult - sub
scrie ill continuare autorul roman - eu cit cei ee n-au
luptat sub comunism n-au dreptul moral sa fie rigizi, in
toleranfi, azi. Existii "persoane care n-au
luptat niciodata pentru libertate sau valori morale sub
comunism, dar care Ie revendicii, acum, ill mod zgomo
tos". De fapl, toata discutia are un caracter moral mani
fest ea justificii concluzia - oarecum
a cartii - orientata decis spre 0 soillfie pur
etica. Politologul se transforma, la Dan Pavel, ill cele din
urrna, ill etician intransigent. in felul acesta aparc, in po
litologia romaneasca, 0 orient are efectiv nOlla.
Originaliatea Eticii lui Adam se releva, din plin
eel putin ill contextul refleefiei politologice actuale - In
capitolul fmal, foarte biblic intitulat Armagbeddon. EI
aduce un mesaj mesianic, militant, surprinzator ill felul
sau, ill generatia lui Dan Pavel nu numai) . Autorul
pledeaza, ill cu energie, pentru liberul arbitnt
ill baza acestui plincipiu inatacabil, pentru respingerea
"religiei raului" consideratii dominanta ill epoca noastra.
Concluzia, nu lipsita de 0 anume ingenuitate ... adamicii,
SP nr. 36 / martie 1996
44
este foarte combativa: "Prin urrnare, cartea mea este 0
declarafie de riizboi. Prin urrnarc, la lupta"! Impotriva
riiuJui, deoarece pretul pacii nu poate ti distrugerea noas
tra moralii. Nuanta retorica se face ea simtita.
Este aproape inutil de adaugat ca subscriem integral
la acest - sa surprinzator - militantism
etic. in plan teoretic, Dan Pavel a ill modesta
noastra persoana .. . "macar un singur suflet". Ne illdoim
illsa profund cii s-ar mulfumi doar cu acest mic succes.
Mai mull decit de stima mai putin, decit unul
politic. Deoarece handicapul ramille ill continuare e
norm. Singura rezerva serioasa, de ordin pur practic, este
ill acest caz calitatea materialului uman ciiruia i se a
dreseaza un astfel de mesaj . S-ar putea ca radicalismul
etic sa nu aiba nici 0 Partida se joacii,
strills. Sa admitem. Dar adversarul a fost, este va ra
mine unul singur, ireductibil. el se de fapt,
ceea ce a fost denumit anterior, cu multa perspicacitate,
Fcnomenlll Gogu. Deci, Etica lui Adam contra. .. Fe
nomenuJ Gogu. Bursa pariurilor este deschisa. Dan Pa
vel se afla, sa cu mult regret, illtr-o situafie
dificila. Contextul romancsc nu-i este favorabil. 0
(Articol preluat cu permisiunea autorului
din Romanul Liber, ill. 10 /octombrie 1995.
Revista nu sa reproducii texte
apiirute In alte publicapi, dar aVlnd In vedere cii
analiza domnului Adrian Marino oferii prima sintezii
cu privire la Starea politologiei de astiizi.
am considerat necesar sa 0 publicam)
ADRIAN MARINO (1921) - Critic, liter
ary historian, theoretician of literature, ideo
logue.
Free lance writer during the communist re
gime. He published 20 books out of which
seven published abroad.
Founder of Cahiers d'Etudes Literaires. In
1985 he was awarded the Herder Prize.
Politica intemationala ,
Extinderea NATO
- percep1ii interne
PETRU DUMITRIU
D
ezbaterea asupra integrarii din Europa
Centrala de Est ill structurile politice mili
tare euro-atlantice se limiteazii, deocamdata, la
citeva aspecte ale unui proces de 0 complexitate deose
bita. Limitarea decurge din natura generala a discursului
politic de uz public din coordonatele mai mult circum
decit substan!iale ale acestuia, dar ill
existentei certitudinii cii integrarea reprezintii un obiec
tiv strategic de cvasi-unanimitatea tendinfelor
din spectrul politic actual. Insuficienta dezbatere a unor
vectori esen!iali ai procesului de integrare duce illsa la 0
imagine parfialii ill evaluarea atitudinilor strategiior ta
rilor vest-europene ill cooperarea cu fiirile Europei Cen
trale de Est, ill contextul de integrare ill NATO
a acestora din urma.
o componenta deficitara ill bagajul conceptual
analitic cu care se opereazii, care ar oferi importante con
cluzii de ordin practic relevante pentm pregatirea indivi
duala pentru integrare, 0 constituie viziunea intema a or
ganizafiilor respective, Indeosebi NATO, precum per
ceptiile proprii membrilor acestor ill general,
a celor mai influenti, ill special. 0 incursiune, fie ea
sumara. ill acest mozaic de coordonate interese dezva
luie numeroase unghiuri de abordare precum dificul
tilfi de natura tehnica operationala care, chiar daca nu
prevaleazii asupra factorului politico-strategic ca atare,
contureaza motive care justificii illtirzierea luani unor po
zitii clare din partea factorilor politici de decizie ai NATO
ai guvemelor occidentale.
Aceste dileme trebuie bine cunoscute de catre sta
tele aspirante la statui de membru al alianfei euro-atlan
tice, deoarece propriile reaqii atitudini ale acestora pot
stimula raspunsuri percep!ii pozitive, mai ales dad se
necesitatea unui echilibru al intereselor
membrilor actuali ai cluburilor euro-atlantice ale celor
care doresc sa se integreze.
Procesul intern
de transformare a NATO
Principalele impasuri ill atitudinea membrilor
NATO fafa de extindere decurg, ill primul rilld, din lipsa
unei viziuni clare asupra viitorului alian!ei I, chiar ill
ipoteza ca nu s-ar pune problema largirii . Cei peste 45 de
ani de ai alian!ei i-au conferit 0 personalitate
o funqionalitate precise, decurgilld din configuratia po
litica specifica Riizboiului Rece. Atita vreme cit nu este
clar care este rolul NATO ill conditiile disparifiei con
fruntiirii Est-Vest, este eu atit mai dificil sa se stabileascii
ill plan operational, militar strategic ale
largirii aliantei.
Presiunea tarilor din Europa Centrala de Est este
de illfeles pentru tOfi observatorii politici pentru gu
vemele occidentale, nu numai ca pentru
lipsa unei autentice structuri de securitate care sa Ie pro
tejeze dificilele procese evolutive sa asigure ireversi
bilitatea acestora, dar ca simbolicii a con
flITDarii definitive a independentei institution ale fafa de
centrul de putere de la Moscova.
Pentru scepticii sau criticii integrarii rapide In
NATO, extinderea nu este 0 valoare ill sine, ci aceasta ar
deveni eu adeviirat semnificativil necesara daca va a
duce un cWig cert de eficienta funqionalitate. 0 lar
gire care ar diminua fofta de aqiune a aliantei capaci
tatea de proiecfie a propriilor valori nu va fi ill interesul
nici unuia dintre statele membre.
In acest sens, sillt menfionali 0 serie de factori res
trictivi pe care promotorii largirii NATO par a-i omite ill
pledoariile argumentatiile lor.
In primul rilld, expansiunea NATO reprezinta un a
ranjament de tipul acum - mai tirziu'>2.
Aceasta face ca ill declaratiile politice sa fie prezente
doar conotafiile pozitive ale procesului, cu impact sigur
asupra publicului, ill vreme ce problema costurilor reale
(atit pentru membrii actuali, cit pentru cei viitori) sa
nu fie discutate cu seriozitatea cuvenita.
45 SP nr. 37 / aprilie 1996

Politica intema{ionala
lori Hor membre.), NATO II ineeput, dupa 1989. un
AlUnci d nd, problema costurilor se pune,
proces de evolutie conceptuaJii . Nonl concept strategic',
conduziile nu smt dintre celemai incurajatoare, npilribd
lansat in 1991, roluri noi in gestionarca cri
locuri mguste, care nu pot ti; in aetuale, depa
zelor. menl inerea impunerea pacil. Aceastli extindere
De pi Ida, chiar in admiteril tarilor din gro
nu a inlocuit obiectivul fundamental, al apillirii colee
pul soar pune problema restructtt.rarii selle
melor financiare bllgetare 'In UE NATO, statele nou
tive asistenfei reciproce.
In fapt, nu aeeasta noua agenda a NATO constituie
admise trebuind sa tie in masurii as ume 0 parte
forta de atraclie pentru tarile Europei Centrale de Est,
importanta a costurilor integriirii
3
.
tn al doilea rind, soar subaprecia facto ci obligatiile tradilionale ale membrilor alianfei. tn a
rului timp, care in cawl unei intirzieri a integrarii ar per ceastli privinla nu se poate estima cu certitudine daca
mite clarificarea evolutiilor in configuratia europeana de NATO va putea sa contracareze agresiunile produse m
securitale. Aceasta subapreciere se reflecta intr-o relati zonele aflate dincolo de zona sa de apiirare traditionala.
va lipsa de entuziasm fata de Parteneriatul pentru Pace Membrii alianlei au vederi diferite, de pilda, asupra ori
(PPP) , al cami potential nu cste pe deplin folosit, fiind ginii conflictului din Iugoslavia, a identitalii agresorului
perceput ca 0 jumatate de masura sau ca un paleativ. Nu a eficien!ei fortei mtT-un confli ct etnic. In eventualita
punem in disculie aiei virtu!ile evidente ale PPP, dar nu tea unui conflict similar m Europa Centrala de Est,
se poate nega ca nn ofera declt un prerent NATO poate avea dificultii!i de abordare de na
dar un viitor mai putin limpede, cii infiintarea sa a fost. tura. RezultalUl ar putea fi neinterven!ia din partea unor
in mod deliberat, deeisa ca mijloe de evitare a luarii unar membri-cheie pasivitatea NATO, de data aceasta ina
hotiiriri premature sau chiar hazardate_
4
untrul zonei de securitate acceptate. 0 astfel de atitudine
In al treilea rind, ar exista cel putin un viciu de per ar avea efecte profund negative asupra alian!ei.
ceplie intre membrii actuali ai NATO eei care aspira 2. Menlinerea coeziunii alian!ei in cazul extin
la aceastii ealitate. Astfel, pirile Europei Centrale de
derii
Est vor sa se sustraga intluen!ei Rusiei, in timp ce mem
Exista un grad de improbabilitate, la ora actuala, in
brii NATO ar fi interesati in menlioerea securitatii sla
privinta pozitiei Congresul ui american in aprobarea ex
bilitafii in Europa, in asociatie cu Rusia.
tinderii obligaliilor NATO, iar costul extinderii (estimat
Relevante smt, in acest sens, pozitiile autoritalilor
la ordinul miliardelor) va atrage cu sigurantii controverse
potrivit ciirora numai dupii convenirea unor ma
asupra angajiirii aliafilor in alte zone geogratice.
8
suri graduale pentru atingerea unui "nou nivel de rdatii"
Nu este limpede niei viitoarea atitudine a Genna
intre NATO Rusia se vor ridica "obieqiile" asupra lar
niei, in ciuda deciziei Curtii Constit.utionale federale de
girii NATO, vazuta ca 0 organzatie de securitate pan-eu
a aceepta ca tiind constitu!ionalii indeplinirea obligati
ropeanii care ar considera Rusia partener egal.' In repli
ilor care decurg din calitatea sa de membru al organiza
ca, in ciuda sau poille toemai datoritii ineertitudinii pri
[iilor intema!ionale, inc1usiv in privinla opera!iunilor de
vind continua rea cursului etemocratic in Rusia, SUA
mentinere it pacii. Politicieni gem1ani influenti respon
aliatii sai din NATO 0 incurajeaza sa devinii "un paI1e
sabili pledeaza insli in favoarea Ilnei culmri a re{incrii
ner responsabil intr-o Europii democratica nedivizata
6
" .
militate.
Paradoxul extinderii NATO rezida tocmai m faptul
In limp, admiterea noilor membri va impllne
cii alianta reprezinta este cautata pentru un sumum de
un sprijin unanim din partea membrilor existenti, eeea
valori a caror integralitate apare ineerta in cazul extin
ce, ridicli senme de intrebare, datorita diferen!elor
derii. Or, aeest lucm intereseaza nu numai membrii actu
in percep!ia intereselor de securitate proprii intre statele
ali, ci pe cei viitori.
aliate mari eele mici, intre membrii din tlancul sudic
o analiza mai profunda a acestei dileme pennite
eei din zona centrala, ca in privin!a impIicatiilor fi
identificarea unom dintre valoriIe puse in disculie.
nanciare.
1. Capacitatea NATO de a asigura efectiv ga
Din punct de vedere practic, nu se pot nega difi
rantii1e de securitate in Est
culta!ile care vor apiirea in planul comunieatiilor in
Pe baza articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic
procesul de luare a deciziilor in cadml unui NATO liir
(asistenta militaI'a reeiproca apiirarea colectiva a teri
46
SP nr. 37 / aprilie 1996
Politicii intema{ionaUI
gil, ceea ce este, de asemenea, un potential faclOr
tiv In mentinerea coeziunii NATO.
Unitatea de acpune a NATO a fost pina nu demult
innuenlata de doua forte care au exercitat presiuni in
sensul mentinerii acesteia. Forta extema a fost Uniunea
So'Vieticii, a ciirei amenintarc politica militara a deter
minat (lirile occidentale sa nu ezite in a actiona in con
certat tn a elirnina diferentele inerente intre membrii
sii. Forta intema a fost SUA, CaI'e a putut coe
renta in virtutea pozitiei sale dominante a angajarii ti
nanciare masive in cadrul aliantei. Acum, rolul celor dot
factori s-a schimbat. Pe de 0 parte, Uniunea Sovietidi nu
mai exista, iar pe de alta parte, politica administraliei
amerieane este obiectul unei presiuni interne spre dimi
nuarea rolului sau in vechiul continent, se considera
ca turneele Clinton ill Europa, in 1994. au
transfonnat SUA mtr-o "putere europeana'''''.
3. Dimensiunea nucleara
Aceasta este un aspect al problemei care aproape
d'in analizele curente. Problema care se pune de
fapt nu este numai cea a extinderii spre Est a obligaliilor
decurgind din tratat, ci etin preillngirea protecliei nu
cleare asupra noilor tari ruembre.
In aceasta privinlii, exista 0 anumitii ambiguitate,
deoarece SUA a res pins pina acum prevederile care sa
impunii un riispuns nuclear automat in conditii preeteter
minate.
'o
Chiar tiirile care se afla sub umbrela nucleara
americana au indoieli cu privire la un eventual riispuns a
merican. tn eazul admiterii unor membri noi, fudoielile
sint mai mari. Prornisiunea americana a proteqiei nu
cleare a fost esentialii ca abordare a confliclUlui Est -Vest
credibila in masura in care amenintarea sovietic1i viza
interesele vitale ale SUA. Fiira 0 resureqie a puterii ru
dihotornia Est-Vest diminuat impactul asupra
politicii de securitate ellropene.
Trasarea liniei de separare impactul asupra
Rusiei
lnvocarea efectelor "noii linii de separare' este un
leit-motiv al oponen!ilor extinderii NATO, prezent mai
ales in poziliile Federaliei Ruse. Una din variantele de
raspuns la acest tip de abordare este conceptul reacfiei la
ameninlare, care vizeaza aminarea lmei extinderi a
NATO in funqie de apari!ia unei amenintiiri reale din
partea Rusiei sau a unei aqinni decise a aeesteia de
reface propriile garan!ii de securitate spre Europa Cen
tralii. to caz ca acest lucru nu ar fi evident, nu ar mai fi
nevoie de exlinderea NATO, deci de trasarea u.nci Dol
linii de deinllrcatie.
Un posibil contra-argument la 0 astfel ete aOOrdare
este faptul c! aceasta conditionare ar lnsCnuia acceptaren
.afunlatiei potrivit tareia, pe timpul Razboiului Rece,
NATO a fost 0 amenintare potentiaUi la adresa Uniunii
Sovietice. Se poate spune ca, dimporrivli, tocm/li extin
derea NATO mtr-un moment de criza la nivel european
ar insemna trasarea unei linii de demareare 0 invitatie
la ostil itate din partea Rusiei.
De asemenea, deciziile altor institutii europene,
precum Consiliul Europei, UE UEO au operat deja
distinctia dintre Rusia alte lari foste membre ale Tra
tatului de la eonsecintele fiind mai degrabii
pozitive.1l In acesle condilii, crilieii aminiirii extinderii
alianlei pina la conturarea unei amenin!iiri directe nu ga
sesc valide ratiuni1e unei astfel de abordiiri .
Se mai afuma eli expansiunea NATO acuzarea
Moscovei de imperialism in cadml CSI nu duc la pro
movarea democratiei m Rusia, ci intiiresc panopJia poll
tiea a fortelor conservatoare et in aceasta lara. De fapt ,
este neeesara 0 explicita a faptului cli pro
blema securitiilii europene trebuie rezolvatli cit mai cu
rind, lara a acorda Rusiei drept de veto asupra solutiei,
dar avfud cooperarea ei daca este posibil. In timp,
factorul militar in Rusia este atit de implicat in politica
intema incit are tot atitea motive sa considere SUA
NATO un adversar pe cite are sa Ie considere parteneri.
AclUalmente, tipul de parteneriat operat in relatiile eu
Rusia implieli aprobarea tacita, dadi nu explicita, a unor
comportamente antidemocratice ale Rusiei.
In concluzie, s-a declarat in repetate rinduri eli
NATO Wmen!ine dreptul de a lua prapriile decizii, pe
propria responsabilitate prin consensul membrilor sai,
inclusiv deciziile privind liirgirea alian!ei, Rusia apare in
toate dezbaterile privind acest proces. Pozilia sa apare ea
o inevitabila prezenla in ealculele geostrategice legate de
extingerea NATO, indiferent care ar fi sentimentele as
pirantilor sau ale membrilor actuali.
Declaratiile Ellin de extrapolare a
semnificaliei prevederilor Tratatului din 1990 as upra re
glementarii finale a situa!iei Gennaniei (care interzie
stationarea fOl1e1or straine In landurile estice ale Ger
maniei), pe care Ie interpreteaza ea excluzind posibili
tatea unei expansiuni a NATO spre Est au fost percepute
ea 0 anlenintare laeita. Aceasta atitudine a detenninat 0
47 SP nr. 37 / aprilie 1996
Poiitica intemationaia
,
mai mare in cadrul nord-atlanlice, iar in 3) UE poate recurge la NATO penlru a aqiona in
rindul Europei Centrale de Esl a accentuat apre silualii de criza, dar numai daca exisla
hensiunea abandonarii in sfera de influen!a a Rusiei . Re conceplie asupra aqiunii asupra mijloa
zulta cii at1ta vreme c1t proeesele democrat ice in Rusia celor de realizare a ei;
nu vor capata 0 tumura ireversibila, factorii de decizie 4) Este nevoie de consultiiri permanente intre insti
din NATO nu vor putea consim!i cu la acele IU!ii, deoarece unor membri UE din NATO poa
masuri care vor putea f1 percepule ca afeclind inleresele
te inhiba dezvollarea eficienta a politicilor in cazurile de
criza, iar inleresele celor absenti nu vor fi refleclale in
Rusiei, acesteia de mare putere sau chiar sen
deciziile majore;
sibilila!ile complexului mililar."
5) Ponderea SUA in NATO semnificafia geogra
Compatibilitatile institutionale
fica a liirilor scandinave a celor din Europa Centrala
euro-atlantice de Est pot dezechilibra configurafia de securilale, deoa
rece chiar largirea deja operata in UE a condus la crearea
impact cu efect de temporizare a deciziilor
a doua zone de securitate dinstincte: una acoperita de 0
privind largirea NATO decurge din procesu} de c1ari
bliga!iile specifice NATO, cealalla nu.
ficare a funqiunilor institufiilor europene euro-allan
In plus, devine relevanla atitudinea SUA fala de
tice mai ales a dintre ele.
liirgirea UE ca atare, generata de cel putin doua condi
NATO UE interese sirategiee co
tioniiri americane ferme : liirgirea sa aiba loc intr-un ca
mune: politica extema de securitate a UE, cum se
dru care asigura relalii stabile SUA-UE, iar eficien!a
subliniaza in Tratatul de la Maastricht, trebuie sa fie NATO ca alianta militara sa nu fie compromisa.
compatibila cu politica de securitale de aparare cmuna o concluzie posibila este ca UE poate sa avanseze
a NATO. in admiterea !arilor Europei Centrale de Est, facilitind
Din pacate, una din caracteristicile arhitecturii de 0 extindere armonioasa a NATO UE, intr-un inter
securitate in perioada de dupa Riizboiul Rece esle aceea val de timp care sa Ie of ere beneficii rezuItate concrete
ca nu exista 0 diviziune clara intre aeeste institu!ii in in termeni economici de securitate. 0 astfel de aborda
malerie de securitate. re, coerenta integrata, va facilita procesul de liirgire,
Maxirnizarea influentei reeiproce sau realizarea de care Rusia nu va putea obiecta dec1t cu riscul pu
unei diviziuni clare a muncii trebuie sa fie realizate rapid nerii sub semnul intrebarii a orientiirii sale democratice
eficienl, cu condifia ea numaml de membri comuni ai europene.
eelor doua organizatii sa fie cit mai mare. Poate fi utila
Concluzii
0 abordare pragmatica, bazata pe admiterea diferen
diversitalii intre procesele de liirgire a NATO Acest sistem mobil adesea imponderabil de coor
UE/lJEO. Acest curs allucrurilor poate fi acceptat ca un donate in care NATO trebuie sa evalueze oportunitatea
mijloc, dar nu ca finalitate. Exista suficiente temeillri
momentul extinderii, iar !iirile candidate prega
teasca minulios zestrea cu care doresc sa intre in alian!a,
pentru a eslima ca un decalaj crescind intre componenla
nu pennite tragerea unor concluzii rigide asupra strategi
NATO cea a UE{UEO va avea un efect negativ asupra
ilor larilor occidentale nici asupra unui cadru fix de e
respective, din mai mulle motive";
volu!ie dezirabila ill anticiparea integrarii.
1) In termeni de probleme-cheie de securitate, in
Este cert ca nu se poate stabili 0 Iista exhaustiva de
raport cu Rusia, 0 abordare consecventa pe cit posibil
criterii care, 0 data indeplinite, sa dea dreptul la admite
unitara diminueaza probabililalea transmiterii de sem
rea in Chiar dupa satisfacerea unor astfel de cri
nale confuze, exploalabile de catre fOI1e1e conservatoare
terii, determinant aeste tot percepfia politica subiectiva
rnilitariste din Rusia;
2) Abordarea diferenfiata poate fi viabila intr-un determinata de apartenen!a la sistemul general de valori
mediu stabil de securitate, dar nu va putea opera in con ale organizaliei (democratie, economie de pia!a, respec
dilii de criza. cum a criza iugoslava, dife tul drepturilor omului) la posibilitatea de a oferi 0 con
renlele intre devin imedial vulnerabilitali sint tribulie autentica la sistemul de securitate colectiva.
speculate ca atare; nu vor fi determinante, criterii mai dificil de cuantificat
SP nr. 37 / aprilie 1996 48
Poiitica intemationaia
,
vor opera ele: posibililati1e de adaptare la structura de
de ESI nu sint implicate, dar prezenta lor aeuva alit m
comanda militara a NATO, capacitatea de asigurare a in
dezbaterile coneeptuale, cit in aqiunile colective ale a
leroperabilitalii, contribu!ia la bugelele civile de apa cestor institutii, poate conlribui la conturarea profilului
rare, aportul in infraslruclura).
european al Romiiniei la facilitarea capacitatilor pro
Evidenl, exista un acord asupra faptului ca expansi
'prii a percepfiei partenerilor in contexlul aspiraJiei
unea NATO trebuie sa aiba ca scop principal premisii spre integrare.
Iransfonnarea interna a noilor Nu apare insa
lirnpede penlru tOli observalorii daca accesul la NATO
este cea mai eficienta modalitate de asigurare a slabiliza NOTE:
rii noilor democra!ii europene. Existii opinii in favoa
rea abordarii cu prioritate a unei alte op!iuni, aceea a u 1. Dominique Moisi, Michael Mertes. "Europe's Map, Com
pass and Horizon", FOl-eign Affairs, January/Februay 1995.
nei sporile cooperiiri economice prin acces deplin la pie
vol. 74. ill. 1.
!ele est-europene. Acordurile de asociere eu UE ofed!
2. Karl-Heinz Kamp, "The Folly of Rapid Expansion",
deja, in buna masura, aceasta posibilitale.
Foreign Policy. Spring 1995, ill. 98.
PPP unui scop larg. Este cea mai buna pre
3. National Committee on American Foreign Policy Inc ..
gatire pentru orice tara care gaseascii loe in
Journey to Gemlany, Report on German National Security
alianla care este capabila sa Ireaca prin intregul proces
Interests, 1995.
al integriirii, inaintc de admiterea formal a, 0 promisi
4. John Barowski, "Partnership for Peace and Beyond", Inter
une com .. national Affairs, ill. 71, 1995. Teta ca atunci dnd Europa se va confnmta cu
probleme de securitate de sorginle exterioara NATO, sa 5. Andrei Kozyrev, "Partnership of Cold Peace", Foreign Po
poata intra rapid in alianta. Aile merite ale PPP deeurg licy, ill. 99, Summer 1995.
din faptul cii au evitat soluliile pr.x:ipitate care ar fi putut
6. Warren Cristopher, "America's America's Op
portunity", Foreign Policy, Spring 1995, ill. 98.
da doar aparenla rezolvarii problemelor de securitate ale
7. The Alliance's Strategic Concept.. North Atlantic Council,
noilor membri, dar ar fi creat dificuWili mai mari decit
Rome, 7-8 November 1991.
cele pe care fi rezolvat.
8. Stanley Sloan, "US perspectives on NATO's fut ure",
Cele doua ciii de acces spre structurile enropene
International Affairs, vol. 71, ill. 21, April 1995.
euro-atlantice, UE/UEO NATO, dan suficienl
9. Richard Hoolbroke, "America, A European Power",
de acfiune afumare candidalilor 1a integrare atlt in pri
Foreign Affairs, March/Aprill995.
vinta confmnarii valorilor solici 10. How NATO Works, NATO Handbook 1992, p. 37-38.
tate de organizaliile respective, dt pentru annonizarea 11. Daniel Tarschys, "The Council of Europe: the challenge of
multitudinii de mecanisme nationale legislative, politice, enlargement", The World Today, vol. 51, ill. 4.
infraslructurale, tehnologice militare pe care Ie pre 12. Benjamin Lambeth, "Russia's Wounded Military", Foreign
Affairs. vol. 74, ill. 2.
supune integrarea.
13. Michael Ruhle, Nichoias Williams, "NA TO enlargement
Contribulia Romaniei, alaturi de alte stale diu Eu
and the European Union", The World Today, vol. 51, nr. 5.
ropa Centrala de ESI, la realizarea noii agenoe a
14. William Odon, "NATO's Expansion - Why the Critics are
NATO in domeniul gestionarii crizelor confliclelor
Wrong". The National Interest, nr. 39, Spring 1995.
dincolo de limitele geografice tradi!ionale ale
vor duce la valorii NATO pentn! SUA aceas
ta din urmii va putea accepla mai as lime 0:
bligafii suplirnentare decurgmd din liirgirea organizaliei.
Evolutia integriirii europene, inclusiv in politica de
securitate, va conlribui ea la clarificarea alribu!iior
funqiunilor NATO ale piionului european de securi
tate care ar putea fi UEO, contribuind la c1arificarea PETRU DUMITRIU - He i s Secretary I of
aspectelor confuze ale arhitecturii europene de securi the Romanian Pem1anent Mission at the United
tale. Yn acest proces, desigur, lii...rile din Europa CentJdla Nations Organization.
49
SP nr. 37 I aprilie 1996
Poiitica intemationaia
,
Dificultatile
.;
implementarii pacii
MARIAN CHIRIAC
tea afacerilor comerciale pe plan intern extern, iar fie
C
ele aproximativ 43 de luni de confruntari singe
care "entitate" va avea propriul guvern care se va ocupa
roase in fosta lugoslavie se pUfin glorios
de probleme interne.
la 21 noiembrie 1995, cind la Dayton (SUA) se
parafa un Acord Cadru General de Pace in Bosnia-Her Federatia croato-musulmana
fegovina . Pentru punerea in aplicare a Acordului a fost
infiinfata in 1994, la insistentele administrapei a
prevamtii crearea unei fOrfe internafionale de imple
mericane in urma necesitiitii creiirii unui front comun
mentare a pacii (IFOR), organizata de NATO, condusa
care sa reziste de riizboi a sirbilor din Bosnia,
de un general american mandatata de ONU. Sarcinile
Federatia croato-musulmanii este subminata de disputele
IFOR prevad supravegherea respectiirii focului a sepa
dintre cele doua comunitati, legate indeosebi de propor
riirii pfu1ilor, ca cont rolarea spafiului aerian, ea fiind a
fionalitatea reprezentiirii etnice in diverse institufii or
bilitata nu numai sa asigure pacea, ei sa se apere in
ganizatii interne. Nici cele 10 luni de confruntare directii
once imprejurare.
dintre croati musulmani nu au putut fi uitate.
Cea mai complexa cri:lli europeana de dupii cel
Comunitatea internafionalii considera Fedcratia drept
de-al do ilea riizboi mondial lua astfel SIlqit doar din
un element-cheie al eforturilor de pace din fosta Iugos
punct de vedere militar, riiminind de defmit pacea sub
lavie de aiei eforturile sale de a 0 salva mizind pe di
aspectui sau civil.
plomafia coercitiva, dependenta combatanti de
tn fapt. la Dayton s-a convenit instalarea unei veli
ajutorul economic, ca pe ideea lipsei unei alternative
labile administrafii slraine in Bosnia. lar re{ela acesteia
viabile.
pentru "instaurarea" pacii este in aparentA simplii: demi
La lunii ianuarie a fost ales un guvern al
Utarizarea fostelor zone de conflict, plasarea acestora
Federafiei, care are 12 doi tara porto
sub 0 adrninistrarie internafionala pina la restabilirea
foliu, respectiv croaJi, musulmani
unui c1imat de increderc organizarea de alegeri libere
unul sirb. in functia de prim-ministru a fost numit mu
in aceasta perioada de tranzifie. La aproape luni de
sulmanul Izudin Kapetanovic, fost inginer electrician din
la semnarea Acordului de la Dayton, singura concluzie
Tuzla, iar adjunctul acestuia este croatul Drago Bi
care se poate trage este d aplicarea pacii este adesea mai
landzija. "Prima sarcina a guvernului Federatiei este sta
dificila decit razboiul
bilirea unor solu!ii sistematice in domeniul economic",
Principalele evolutii declara Kapetanovic in fata Parlamentului, adaugind cii
economia trebuie revigorata prin adoptarea unui pro-
in fostul spatiu iugoslav
. gram prin crearea unor noi locuri de mund pentru sol
Confonn Acordului de la Dayton, Bosnia-Herfego dafii demobilizatl. Mandatul noului guvem al Federa!iei
vina estc un stat unitar, format din doua cntitati - va dura pinii la alegerile generale, care urmeazii sa fie
Federatia croato-musulmanii, pentru 51% din teritoriul organizate pina in luna septembrie a acestui an.
Republica Srpska (suM.), in restul teritoriulului. La 31 martie, partenerii din cadrul Federatiei croa
Guvemul central bosniac ar trebui sa aiba reponsabilita- to-musulmane incheiau, la Sarajevo, un acord privind
SP nr. 37 / aprilie 1996 50
Poiitica intemationaia ,
illtiirirea alianfei lor. Documentul serrmat confine stipu
liiri foarte precise indreptate spre intiirirea Federafiei,
principala diferenfa fafii de precedentele acorduri fiind
sanqiunile prevazute impotriva celor ce refuza coope
rarea. Elementul-cheie al prezentului acord este angaja
mentul ambelor Piirti de a aboli reglementiirile interne
legate de limitarile etnice, precum prornisiunea croa
filor bosniaci de a pliiti to ate taxele percepute la frontiera
dintre Federatie Aplicarea acestor reglemen
tiiri va fi monilorizata de oficiali internafionali in
funqie de respectarea lor, Federatia care p'ina acum a
existat mai mult pc hirtie, va obfine, in venituri
din care se va putea auto-fmanfa
Simptomatic pentru neinfelegerile ce submineazii e
forturile politice este procesul de "rcunificare" a
Mostar, situat in sudul Bosniei. confedereazii ofi
cial din 1994, comunitiifile croata musulmana din
Mostar au refuzat constat sa intretinii relatii mai cordiale. , ,
Aceste tensiuni au crescut, la inceputul anului, dupa uci
derea unui polifist croat a unui adolescent musulman.
o solutie de comprornis a fost gasita prin serrmarea la
Roma, la 18 martie, a unui acord care prevede impiirfirea
Mostarului ill doua entitiifi etniee. presiu
nilor exercitate de membrii europeni ai grupului de con
tact (Franta, Germania Marea Britanie), acordul con
travine tuturor eforturilor de pinii atunci insensul men
unitiitii eforturi al caror principal promo
tor a fost adrninistratiei europene din Mostar, Hans
Koschnick. "Ca german, nu pot adopta 0 politicii ce ar
transforma partea musulmana a illtr-un ghetto.
Dacii va fi elar ca nu exista dorinfa de cooperare ne yom
face bagajele, ne luam banii pleciim", declara oficialul
UE, care insa a trebuit sa pIece el - demisionind - dupa
ce a vamt eli inifiativele sale au fost respinse. Decizia de
la Roma exprimii majoritar doar interesele croatilor, care
doresc 0 demarcare netii de musulmani, sub toate aspec
tele. 0 explicafie la relafiile dintre cele doua comunitiifi
poate fi giisita in spusele primarului croat al Mos
tar, eare declara publicafiei Der Spiegel: "Bineinfe1es cii
musulmanii vor sa tread de partea noastra, deoarece
viafa e mai aici ('in partea croatii - n.n.) . de
ce? Pentru cii noi muncim mai mull. Musulmanii insa nu
vor sa auda de ceva. Ei nu decit sa ceara mila".
Nici niusulmanii bosniaci nu sint prea incintafi de
rela!ia lor cu partenerii de Federatie. Intr-un intezviu te
levizat, la 7 aprilie, bosniac AliJa Izetbego
vic, aprecia di in majoritatea problemelor musulmanilor
- 'incepind chiar dupa cel de-al doilea razboi mondial
se datoreaza interferentei mai puternicilor lor vecini
Serbia Croafia. "Ei nu ne-au pennis sa puncm lucrurile
.in ordine in noastra." Referindu-se la modul1n
care funqioneaza Federafia croalo-musulmanii, !zetbe
govic acuza politica oticiala croatii de a-i trata pe musul
mani ca pe cetiifeni de rang secund.
Republica Srpska
ne-am pastrat prin lupta casele noastre din
Sarajevo, Ie-am pierdut la masa negocierilor. Nici turcii,
in cei 500 de ani de ocupatie, nu acest lucru.
Acum trebuie sa Ie prin Illijloace politice",
dec lara, in iunie, liderul Repuhlieii Srpska, Radovan
Karadzic.
Situatia sirbilor bosniaci - implicit atitudinea lor
fafa de procesul de pace - ramine chestiunea cea mai de
licata din spafiul bosniac. Zeci de mii de sirbi au pre fe
rat, odatii eu 'inceputul aeestui an, piiriiseasca 10
cuinfele din zonele ce urmau sa illtre sub comrolul aulo
ritiifilor bosniace, optind astfcl pentru statutul de refugiat
in schimbul celui de "de mina a doua" futr-o Fe
dera!ie croato-musulmana pe care nu 0 simt deloc ca fara
lor. Dupa un maxim al exodului de in lund ia
nuarie, situafia s-a calmat acum, dupii ce sirbilor bos
niaci Ie-au fost oferitc garantii suplimentare In ceea ce
respectarea drepturilor lor. La reuniunea la nivel
inalt de la Roma, din 18 martie, g-a decis ca din
Sarajevo sa fie tratafi in mod cgal, iar sirbii sa aiM acces
la educafie, asistenfa medicala sa poata folosi limba
sirba alfabetul chirilic in regiunile lor.
Contrar tuturor promotorilor pacii, Bosnia nu este
nici pe departe un mode! de convicfuire mult i-ewicii. fi
ind in fapt un stat Irnpiirfit In zone relativ "curate" din
punct de vedere al nafionalitiitilor.
Relafiile dintre sirbii bosniaci comunitatea inter
nafi9nala ramin tensionate de intirzielea eliberarii prizo
nierilor de riizboi, ca de atitudinea eelor dintn fat! de
Tribunalul Internafional de la Haga. Cu loate cii, la
Roma, republicilor implicate in conflictul iu
goslav reinnoiau angajamentul de a coopera eu Tribu
nalul de la Haga pentru anchetarea crimelor de riizboi
ajungeau la un acord conform dimia vor fi arestati nu
mai crirninalii de razboi sub acuzarie de Tribuualul
51 SP nr. 37 / aprilie 1996
Politicii intemationalii
,
lntemaponal, oficialitafile de la Belgrad Pale au con catre sirbii croati sus!inu!i de anuata iugoslava_ Majori
tinuat sa acuze Curtea de la Haga de defavorizarea tatea ceta!enilor care nu erau de origine srrba au fost
sirbilor. Abia la 22 martie Tribunalul Intemafional al obligali sa piiraseasca regiunea, acum aici existind circa
Nafiunilor Unite pronunfa priroele inculpari pentru cri
mele de razboi comise lmpotriva srrbilor bosniaci _
Si Donatorilor" de la Bruxelles (12-13
aprilie), in care s-a incercat stringerea a peste un miliard
dolan pentru reconstruqia Bosniei, a fost privita en cir
cumspeqie de srrbii bosniaci. Boicotata de liderii de la
Pale, Conferinfa a consfinlit mai vechea atitndine a co
care a condifionat acordarea
unei asistenle frnanciare de predarea catre Tribunalul de
la Haga a persoanelor acuzate de de riizboi. Repli
ca nu s-a lasat prea mult "Serbia nu tradat
niciodata conducerea pentm bani nu 0 va face nici
acurn", arata liderul Parlamentului sirbilor bosniaci,
Momcilo Krajisnik. "Poporul sirb eforturile de
inlaturare a liderilor sai drept 0 tentativa de a decapila
Republica Srpska".
Tendinta de reciproca
intre fostele state iugoslave
o alta chestiune prevazuta in Acordul de la Dayton
este cea privind reciproca intre Bosnia,
Croafia Republica Federala Iugoslavia (Serbia Mun
tcnegru). De relafiile dintre aceste doua republici - cele
mai importante din punet de vedere politic, economic
militar - depinde in mare masura stabilitatea in fostul
iugoslav. Ca 0 tendinfa general a, se poate apreeia
ca de la semnarea pacii, la anului trecut, lucru
rile au evoluat timid in dircqia nonualizarii .
lnceputul a fost consemnat la 12 martie cmd, la Za
greb, premierii croat iugoslav au semnat trei acorduri
care se refera ia restabilirea legaturilor aeriene a tele
comunicaliilor, reluarea traficului pe diile ferate ca pe
principalele artere terestre. Lucrul acesta capala 0 mai
mare relevanta daca menfionam ca autostrada Belgrad
agreh a fost inchisa pe parcursul conflictului iugoslav,
lucru care nu s-a intirnplat nici macar in timpul cclui
de-al doilea razboi mondial. Totodatii, au fost demarate
consultiiri pentru rezolvarea pFincipalelor chestiuni afla
te in litigiu: Slavonia Orientala statutul Peninsulei Prev
laka. Aceste doua teritorii, importante din punct de ve
dere economic strategic, fae obiectul unor mai vechi
dispute . Slavonia Orientala a fost preluata in 1991 de
SP nr. 37 / aprilie 1996
80.000 de locuitori, cei mai multi dintre ei sirbi. Con
fomI acordului de pace, zona va fi reintegrata treptat in
Croafia, in cel mull doi ani. Daca guvemul
Franjo Tudjman dat acordul pentru livrarea de petrol
brut (peste 3 milioane barili in acest an) in schimbul re
nunfarii de catre Iugoslavia la extractia de petrol din pa
tru exploatiiri din Slavonia Orientala (delinute de sepa
sirbi), Zagrebul a res pins orice pretenfii teritoriale
asupra Peninsulei Prevlaka. Tudjman, in unna un or dis
cu!ii cu omologul sau srrb, Slobodan Milosevic, arata ca
singura concesie pe care 0 va face "statuI suveran croat"
este sa aceepte demilitarizarea peninsulei sa garanleze
libera trecerea a tuturor navelor. Prevlaka, situatii in Ma
rea Adriatica, controleaza accesul catre singurul port cu
ape adinci al Munlenegrului, care este in timp
singura bazii a marinei militare iugoslave.
Un alt obiectiv al Acordului de la Dayton - paffial
atins pinii acurn - il reprezintii atragerea fostelor state
iugoslave ca membri cu drepturi depline in rindul comu
nitiitii intemalionale. Daca Bosnia Croalia au fost rc
cunoscute la scurt timp dupa declararea independenlei
lor statale, in 1991, RF Jugoslavia nu s-a bucurat de a
"tratament". Abia odatii cu semnarea, la 8 aprilie,
a tratatului de nonnalizare a relaliilor dintre Iugoslavia
Macedonia a fost inlaturat ultimu) obstacol din calea re
statului iugoslav de catre liirile membre ale
Uniunii Europene. 0 saptiiroina mai tirziu, Franla, Ma
rea Britanie, Olanda, Danemarca Italia de
jure Serbia Muntenegru.
Legat involuntar prin chestiunile afIate in ligitiu, pe
termen mediu problemcle Croaliei Iugoslaviei ramin
in prineipiu in amindoua tarile trebuie
dificultalile economice (Zagrebul a inregistrat anul tre
cut 0 sddere a ratei de dezvoltare economica cu 1,5%,
Belgradul are nevoie urgenta de 300 milioane dolari
pentru redresare), trebuie accelerate programele de pri
vatizare, iar in ceea ce procesul democratic tre
buie inlaturat controlul politic asupra mijloacelor de in
fonnare in masa unificate grupiirile de opotitie in ve
derea viitoarelor alegeri. Deosebiri majore se manifestii
pinii acum doar in ceca ee modalitatea de asigu
rare a propriei securitafi. Croafia are ca obiectiv explicit
aderarea la Alianla Nord Atlantica, in timp ce fosta
52
Politicii intemationalii ,
Iugoslavie pare sa meargii pe ideea neaderarii la un pact
militar, adica. menfinerea statut ca in perioa
da Razboiului rece.
II. Eforturi internationale
pentru reconstructia Bosniei
Inifiativa de pace a comunitafii intemafionale a pro
movat Cll insistenta ideca ca in Bosnia-Heffegovina po a
te fi realizat un stat multi-etnic, 0 "casii comunii" pentru
cele trei comunitiifi de aici (musulmana, croatii srrbii).
Situatia in Bosnia este acum tragid. Venitul pe 10
cuitor in rindul musulmane a scazut de la
1.900 dolari la inceputul razboiului la 500 dolari la sf'rr
anului 1995. La ra.zboiului, produqia in
dustrialii reprezenta doar 10% din nivelul anterior razbo
iului. Aproape 35% din drumurile Bosniei, 40% din po
duri peste 50% din primare au fost distruse sau
avariate. In jur de 75% din populafia Federaliei nu are un
loc de mund, iar 80% din populafia Bosniei are nevoie
de a jutor umanitar.
Banca Mondiala a preluat ini!-iativa in rezolvarea
tuturor aces tor chestiuni, elaborind un plan intemalional
de trei ani pentru reconstructia Bosniei. Acest program
cuprinde 10 sectoare, dintre care cinci sint de maximii
urgenta: producerea distribuirea energiei electrice, te
lecomunicatiile, reconstruqia drumurilor, podurilor a
aeroportului din Sarajevo, investirea echitabila in ban
cile private acordarea de fonduri pentru intreprinderile
mici mijlocii.
In decembrie 1995, la Londra, Comisia UE Ban
ca Mondialii au gazduit 0 mini-conferinlii pentnl rein
ceperea reconstruqiei . Au fost promise peste 600 mili
oane dolari . Unnatoarea iniliativii importantii s-a des
intre 12 13 aprilie, la Bmxelles. "Conferinla
Donatorilor", cum a fost numitii, a avut ca principal 0
biectiv stringerea restului de 1,2 miliarde dolari necesall
pentru reconstructia planificata in 1'996. In unnatorii trei
ani, in Bosnia se preconizeaza cheltuirea a cinci miliarde
dolari (3,7 miliarde vor fi folosili de Federafia croato
mnsulmana, iar 1,3 miliarde de sirbii bosniaci), iar tota
luI cheltuielilor necesare pentru reconstructia fostei Iu
golsavii este estimat la circa 50 miIiarde dolari. Pentru
anul acesta, Statele Unite, Uniunea Europeanii Japonia
asumat cea mai mare pondere din cheltuielile nece
sare reconstruqiei.
m. CODflictul iugoslav
securitatea europeana
Deoarece nimic relevant nu s-a intimplat din no
. iembrie trecut pina acum, este dificil de estimat care va
fi eficacitatea Acordului de la Dayton. Criticat ade sea
pentru fictiunea statala pe care a propus-o, acordul a avUl
principalul merit de a fi impiedicat continuarea
extinderea conflictului de a fi incercat sa ofere soltlfil
pentm rezolvarea unor probleme precum cea a autode
tenniniirii, a raporturilor dintre minoritiiti populatia
majoritara etc. Dar aceastii fonnula pragmatidi este una
a piicii relative, atita timp cit - oferind solutii doar pen
tru efecte - tocmai cauzele razboiului. res
pectiv imparfirea fostei Iugolsavii pe criterii etnice. Ac
ceptat incurajat discriminatoriu chiar de comunitatea
intemalionala, principiul auto-determinarii s-a transfor
mat fmalmente intr-un Il.cenic vriijitor.
Pacca in Bosnia a devenit posibila doar din momen
tul in care Statele Unite reafinnat dar interesele eu
ropene - negociind Cll Rusia - au acceptat sa mearga
impreuna cu aceasta in direqia unci solutii de compTo
mis. In mod cu totul nefericit, Iugoslavia s-a intimplat sa
fie "poligonul" unde s-au testat solutii pentru identifica
rea unei fonnule operafionale la nivel geopolitic, in noile
condilii rezulLate dupii ciiderca Cortinei de fief.
Conflictul din Iugoslavia a fost "folosit" pentru
incercarea articularii unui nou ansamblu de puteri, al ca
rui scop pare sa fie asigurarea pacii realizarea de rela{ij
comerciale strinse cchilibrate. Iar la nive! ideologic,
acordul dintre matile puteri implicit, dintre alia(ii a
cestora) pare sa poata fi mentinut nurnai in cadml unor
societiifi democrat ice cu 0 economie de in condi
de prosperi tate economicii genera Iii. Diu pacale, in
ultimii ani au existat numeroase exemple - iar Ju
goslavia este unul dintre cele mai tragice - in care prin
cipiile liberalismului democratic au fust obnubilate de
cele ale nafionalismului agresiv .
MARIAN CHIRIAC (1966) -- He gradu
ated from the Faculty of Geodesy, University
of Bucharest.
Currently, he works as journalist for
Mediafax News Agency and the magazine 2 2 ,
53 SP nr. 37 / aprilie 1W6
PoJitica intemationaia
,
Relatiile Romaniei
.,;
cu Rusia si Ucraina
.,;
SABINA FATI
D
oua sint fronturile ofensive de aqiune pe care 0- nu entitafi politiee cu. reala,
v . d' I . d I decl eapablle sa ahmenteze 0 astfel de dlsputa.
pereaz a, m aceas a penoa a, Ip omatla e . .
pe de 0 parte, dialogul eu NATO _ si Pe de alta parte, Uerama nu are un mteres eu totul
deci, tentative Ie de satisfaeere a criteriilor impuse ineheierea rapida a tra.tatului
Alianr
a
, futre care figrueaza semnarea tratatelor eu veci- daea, facem abstraCfle de donnfa Ucramel
nii; pe de alta parte, relatiilor eu Moscova mdependente de a se raeorda la Europa Centrala - inclu
'inaintea alegerilor generale (programate pentru 17 iunie siv printr-o propunere din februarie 1993 care viza crea
1996) din Federa!ia Rusa. In eeea ce prima rea unei zone de stabilitate securitate folosind un model
chestiune, a trimis deja la Bruxelles docu- de diplomatie preventiva prin asocierea informala a sta
mentul pregatitor. Document care nu este, cum s-a telor aflate in arealu1 dintre Uniunea Europeanii Rusia.
tot spus, 0 cerere de aderare, ci un doclUllent care preci- Discutiile romano-ucrainene legate de proiectul tra
zeaza (emele - politice de securitate, inclusiv militare tatului de baza s-au intensificat incepind cu anul 1995,
- modul de a dialogului. Mai mult, secre- iar chestiunile ramase in discutie sint in principal doua:
larnl general NATO vine la pe 3 mai. Ramine reglementarea frontierelor denunlarea Pactului Rib
insa de viizul cum va ex-plica delegat ia expeI1ilor romani, bentrop-Molotov. Dar daea diplomafia de la
la sediul Alianlei de la Bruxelles, stadiul nu intrutotul declara problema graniteior, Kievul sustine cii
satistacator in care lOe aflii tratatele bilaterale cu vecinii _ "partea romanii nu a fuca, de pe ordinea de zi pro-
dal fiind cii Romania a documentele bilaterale de blema revendicarilor teritoriale pentru platoul continen
baLl doar cu Bulgaria Federafia Iugoslava. tal de 12 mile din jurul lnsulei $erpilor, preeum pen-
in acesl timp, rratativele en lTcraina Ungaria se tru Bucovina de Nord regiunea Cernauti."J Astfel, Mi
anevoios, iar negocieri le cu Moldova se aflii, nisterul Roman de Externe considerii eli punetul major
dupa spusele minislflllui romlin de eXlerne, "in stadiu ex- aflat ill litigiu este condamnarea de catre partea ucrai
ploratoriu, deoatece Romania are muIte aflllitafi eu a- neana a pactului amintit.
ceasta tad, lucru care ar trebui sa se reflecte in trat atul . Romania cere denunfarea Pactului Ribbentrop-Mo
romano-moldovean". lotuv In toate tratativele pe care Ie duce cu statele aflate
Dintre tratatele bilaleraie pe care Romania Ie are fu la est. Se argumenteaza fusa eli Pactui amintit a contra-
curs de defmitivare cu vecinii, eel cu Ucraina oferea, te- venit de la bun ineeput dreptului international prin faptul
oretic vorbind, cele mai rapide posibilitap de conereti- ca prevederile Protocolului iroplicau teTfi tara aeordul a
',-are. Conform Actului Final do! la Helsinki, eventualele ceslora ill consecintii, nu putea produce efecte juridi
modifidiri ale granit elor pot ti racute doar pe baza acor- ce. "Aceste teritorii au ramas, deci, in componenta URSS,
dului mutual dintre statele implicate, dar praetica dreptu- nu ca urman: a Pactului Ribbentrop-Molotov, care nu
lui international admite eli legitimitatea unei scbimhari mai avea nici 0 valoare la riizboiului, ci ca ur
de fronticrii nu poate fi invocata decit ca instrument 'al mare a Tratatului de Pace, din 10 februarie 1947, care a
aplid irii principiului autodetemlinani. Or, nici minori- consacrat 0 realitate politico-teritoriala bazata pe rapor
lalea romana din Ucraina nici rea neraineana din Ro- tul dintre fuvingatori

SP nr. 37 / aprili e 1996 54
Poiitica intemationaia . ,
in aceste conditii, se pune intrebarea de ce insista Diplomafia de la Moseova' nu are motive serioase
Romania sa introduca intr-un text eu caracter juridic a pentru a se grabi (demmtarea pactului Ribbentrop-Mo
ceasta denuntare, cu atit mai mult cu cit susfine ca de lotov ar putea avea consecinte negative pentru campania
nuntarea are un caracter de reparatie morala? Situarie fu electorala a Elfin), iar Krilov a spus-o lim
care ar fi suficienta 0 Declaratie politica semnata de . pede dupa venirea sa la "Este nerealist s3 se
celor doua state (in treaciit fie spus, dl. lliescu amfua 0 creada ca vizita Boris Ellin fu Romania
vizitii oficiala ill Ucraina de circa un an). Kievul semnarea tratatului de baza pot avea loc pilla la alegerile
"se teme ca orice denunfare a Pactului Ribbentrop-Mo prezidenfiale din Rusia, cmn a propus partea romana.
lotov ar putea face ca Romania exprime pretenfii Ramfue prea putin timp, iar graficul de luem al
teritoriale rata de regiunile pierdute in 1939",3 statului rus este mai mult decit supraincarcat".' Un alt
Balansul Romaniei intre Rusia NATO
element care face partea romana sa se griibeascii este
fapml ca incheierea tratatului va marca deschiderea dis
Pe de alta parte, Moscova inten cUfillor pe marginea tezaurului romanesc incredintat Mos
sificat ill aceasta primavara contactele diplomatice au covei spre pastrare in 1916.
6
Or, in aeeste conditii, eeea
ajuns ehiar la un comprornis in ce abordarea in ce ar putea, deterrnina partea rusa sa ra
eadrul tratatului politic de bazii a condamnani Pactului pid textul tratatului bilateral cu Romania ar fi includerea
Ribbentrop-Molotov. De altfel, Teodor mi unei clauze care sa blocheze indirect sau, in eel mai rau
nistrul roman de externe, a subliniat la una dintre intl1ni caz, sa amine aderarea Romaniei la NATO.
rile sale cn membrii Comisiei senatoria1e pentru politica Generalul Pavel Graciov, care a racut in martie
externa cii ar fi de preferat ca tratatul romano-rus sa fie 1994 0 vizita in Romania, declara la intoareerea sa la
semnat fuaintea alegerilor prezidentiale din Rusia. $i Moscova cii "Partenerii romani sint gata sa dezvolte re
pentru ca pozitia sa fie clara in aceasta reciproe avantajoase pe linie militarii, astfel ca a
privinta, diplomafia romanii a aminat cu doua zile reuni ceste relafii sa fie la fel de trainice ea in vremurile Pac
unea Cooperani Economice de la Marea Nea tului de la ministrul rus al Apiirani subliniind
grii, pentru ca fu acest fel sa poata participa di totodata cii "Yn discuriile cu Ion Iliescu Nicolae Vlicii
plomatiei ruse. Evgheni Primakov avertizase insa partea roiu, mi-au declarat cii Romania se va orienta
romana .ca 0 vizita a sa la are rost nurnai in catre eooperarea cu Rusia in toate direqiile" (intr-un in
cazul fu care aceasta ar avea 0 fmalitate practica. Sem (erviu acordat de Pavel Graciov ziarului Rossilkie Vesti
nalul a fost perceput ca at are la Ministerul Roman de din 5 aprilie 1994). Aceste declarafii contrabalansate a
Exteme, care a stabilit intr-o perioada de limp foarte tunci de aflrmatia lui Traian Chebeleu (29 aprilie 1994)
scurtii "limbajul comun" cu expeTfii Astfel, dupa fu ca "relatiile romano-ruse sint reci" de vreme ce Boris
tilnirea de la inceputul lunii aprilie dintre Teodor Me EI!in a evitat sa vina futr-o vizita oficialii la
1e.5canu adjunctul ministrului rus de externe, Serghei arata ca puterea politiea din Romania simtea nevoia unor
Krilov, diplomatiei de la a declarat cii relatii stinse cu Moscova. lar Tratat ul bilateral semnat pe
"tratatul este practic negociat. A mai ramas sa stabilim fu 5 aprilie 1991 de Ion Iliescu Mihail Gorba
ee mod yom reflecta, in tratat sau intr-un document sepa ciov, chiar daca nu a intrat fu vigoare, a dat la i
rat aprecierile comune ale celor doua pilJ1.i cu privire la veala inclinafia pro-moscovita a guvernului de atuDci
Pactul Krllov raspunde cu diplo desigur, a Iliescu, intrucit articolul 4 al Tra
matie spunind cii "Rusia cii trecutul nu poate fi tatului romano-rus din 1991 men!iona eli Uninnea So
uitat cu amintind in acest context ca multa vietica rezerva dreptul de control de veto privind
vreme relatiile ruso-polone au fost intunecate de tema posibilek oPfiuni exteme ale Romaniei.
Katyn, iar raporturile ruso-suedeze de afacerea Wallen
berg. "Dar daca cu Polonia Suedia am sa scoa
Tratative co Ucraina sao diplomatie in raspar
tern aceste probleme din cadrul dialogului politic, din In ee Kievul, acesLa s-a decis pentru ncu
plicate, cu Romania, acest luem nu se tralitatea statului ucrainean, iar declaratiile oficiale au
55 SP nr. 37 / aprilie 1996
Politicii intemationalii
incetat sa mai exprime Ucr(!inei cu privire la ex ticol privind inviolabilitatea frontierelor". Dumitru Cea
tmderea NATO spre est 'inca din 1992, merglnd pe prin negociatorilor romani, a riispuns fus a ea "Pozi
cipiul ca e mai bine sa fti 1a margmea a ceva (blocul A lia Rornaniei este elar eXprllllata In propunerile prezen
Nord-Atlantiee) dedI in mijloeul unui nimic, al tate: respectarea integritatii teritoriale a Ucrainei con
unei zone despre care niei principalii siii nu firmarea faptului ca frontiera dintre cele doua state este
exact cum va arata in viitorul foarte apropiat - in fe inviolabila aeum In viitor, ceea ce corespunde cu tex
lui acesta, strategii de la Kiev considerind ca vor benefi tele din Actul Final de la Helsinki". dintre U
cia de un transfer de securitate din partea NATO, care are craina Romania au atins gradul maxim de incordare
interesul sa aiba la sale 0 zona de stabilitate. Cu dupa ce diplomafiei raspunzlnd unei
(oate acestea, in mai 1995, eu ocazia vizitei Intrebari in cadrul Senatului din 4 deeembrie
Slalelor Unite la Kiev, Secretariatului pentru pro 1995. exprimat fudoiala ea "insula face
bleme de securitate aparare de pe linga u parte de de fapt d1n teritoriul ucrainean", sub
crainei a afmnat di "Romania nu poate fi curind mem liniind ca iIltre Romania Ucraina exista discutii pri
bru al NATO, deoarece aceasta. fara nu renunta la pre vind apartenenta statuml juridic al acesteia - mai
sal e tcritoriale de Ucraina". mult, ea partea romana cste gala sa supuna acest diferend
se poate spune ca Ucraina este interesata, la forun lor internationale, inelusiv de
rindul ei, de senmarea tratatului politic de baza Cll Ro la Haga. Desjgur. ministrului roman de externe nu i-a
mfinia, dar data fi ind pozitia ei declaratii de neutralitate, "scapat" aceastii domnia-sa gasinJ doar un
defmitivarea acestui act nu pres{' .aza asupra Kievului. In bun prilej penlru a sublinia 0 problema luata in ca!cul de
vreme ce tergiversarea tratatului romano-ucrainean ar Ministerul de Externe, demonstrind totodatii ca
putea avea unnm neplkute asupra. care a politice din Romania s'illt preucupate de statutui Insulei
inceput di alogul struetural ell NATO, iar In acest context in timp, dl. a avut posibili
trebuie sa faea dovada ca ou are dispute teritoriale ex tatea sa verifice reaqia Kievullli la aceasta chestiune.
lerne' - mai ales, sa se prezinte la Bruxelles cu tratate Reaqie care nu s-a lasat diplomatia de la Kiev
juridiee semnate Cll toate fari le vecine. raspunzind ca "Asemenea dec1aralii sint continuarea
Seful ciiploma!iei romane a prezentat drept priori cursului paI1ii romane, care gasi! reflectarea in noti
liifi ale politicii noastre exteme Incheierea tratatelor cu ficiirile Ministerului Roman de Extcrne transmise anteri
Ungaria Ucraina, iar Iliescu a spus la fm or. 10 aceste notificiiri, Romania a decIara! uni lateral ne
dul sau ea ar fi bine (:a trata!ul I'OUlanO-ucrainean sa tie valabililatea Protocolului din 1948 privind precizarea
Incheiat inaintea celui romano-rus, penlrU a se crea ast traseului liniei frontierei de stat sovieto-romiine a Tra
rei precedentul induderii condamnarii Pactului Ribben tatul ui din 1961 privind regimul frontierei de stat SOyL
trop-Molotov in documentul jUIidic. De asemcnea, eto-rornane'09.
sl:l!ulni roman a subliniat ca cele doua acte ar trebui Deci, confoml normelor de drept ge
semnale pina Ia mijlocul anului 1996. Reprezentanlii Ki- neral recunoscute cart: dcterrnina regulile suceesiunii de
yul ui Slnt {'I de pill'ere ca "Romania este un partencr drept, confumate de Articolul 11 at de la
strategic',s tocmai de aeeca doresc 0 clara a Viena (1978) privind succesiunca de drept a sttlte!or, U
disputelor existente intre cele doua state. Contradiqiile crama a linia frontierei de stat cu Romania care
divergcntele apiirute rnlre ministerele de extcme ro a existat in momentul destramarii URSS situ
man llcrainean au la iveala inca din toamna anu alie esle valabila penlrU Insula
lui 1995 clnd, dupa disculiile purtate la in pe Cu toate acestea, 1a inceputul lunii februarie 1996,
rioada 23-24 octombrie, Volodimir Vasilenko, de Kievul plOpune reluarea negocierilor pe marginea Tra
legatiei uerainenc, a decIaral pentru prima data Inlr-O talului politic de baza cu iar ambasadorul
de presa di "Negocierile au intmi in impas de Ucrainei In Romania dedara ca "Ucraina nu
oarece partea rornana nu semnarea unui tratat in neaza sa dramalizeze procesul de incheiere a unui acord
care sa recu.noasca faptul di nu are pretentii !critoriale politic eu Romania spera cii negocierile se vor fmaliza
fata rie Ucraina, ell toate ea a fost aceeptat reciproc un ar- eu succes, in cursul acestui an". In plus, dip\omatul ll-
SP nr. 37 / apriiie 1996 56
Politicii intemationalii ,
crainean a aratat ca plittile Slnt libere sa se adreseze ucraincne la negocierile bilaterale, care au Joe Ia
Curfii de la Raga in diferendul asupra 1osu nivel de expeqi.
2. Gabriel Andreescu. Renatte Weber, Valentin Stan, "Relafille
lei dupa ce tema acestuia va fi precis definita.
Romaniei cu Republica Moldova" in Studii Intema{.ionale.
hitre timp, Rom1l.nia a precizat ca nu emite pretenlii teri
nr. I, aprilie 1995.
toriale asupra insulei, ci contesta valabilitatea actelor ju
3. Anton Buteiko, prim-adjunct al ministrului ucrainean de ex
ridice prin care s-a filcut cedarea de teritorii. Miza reala
terne, preluat de Agentia Reuters, 9 aprilie 1996.
a chestiunii flind, in opinia diplomatiei de la
4. Cunc[ul National. 8 apriUe 1996, care prcia dupii IT AR
delimitarea platoului continental din Marea Neagrii. Insa,
T ASS, declara\ia acljuncUllui ministrului rus de extemc, Scr
oficialii de la Kiev au precizat ca negocierile privind de
ghei Kruov.
limitarea platoului continental pot incepe numai dupii in 5. Ibid.
cheierea Tratatului politic bilateral, care va stabili traseul 6. Reprezentan\ii romani la ConsiJiul Europei au lansat - dupii
de stat. admiterea Rusiei In CE - 0 aCTiune de stringere de semnaturi
Ritmul negocierilor romano-ucrainene ramine lent, pentru restiUlirea tezaurului romlinesc de la Moscova, dat
fiind cii printre cele 20 de angajamente asumate de Rusia in
mai ales ca rundele succesive se fmalizeaza cu deelaralii
momenUlI aderarii, ca membru cu drepturi depline. la Con
contradictorii din partea celor doua Parti, iar Pactul Rib
siliul Europei, se numarii ;;i rezolvarea rapidii a problemelor
bentrop-M6lotov ramlne punctul msurmontabil al proiec
legate de restiUlirea generalii a bunurilor rec1arnate de st.atele
tului tratatului de baza. Recentele negocieri purtate in a
membre ale Consiliului. Dupa cum scria cotidianul mosco
prilie la nive1ul adjunctilor de exteme au de
vit Kormomolskaia Pravda (31 ianuarie 1996. prelual de Ra
monstrat inca 0 data ca cele doua au puncte de ve
dio Romania Actualitari) este vorba despre 93 de tone de
dere Indepiirtate. Acest luem apare evident mai cu seama
aur, provenind din fondul de aur a1 BMlcii a Rcr
'ill mma declaratiilor pub lice contradictorii. Astfel, pe
maniei. spre piistrare Rusiei, prin dispoziliile gu
9 aprilie. dupa consult3.rile de la Kiev, Anton Buteiko, vemului roman, in decembrie 1916, perioada in care Roma
adjunctul ministrului de externe ucrainean, spunea tran nia se afla sub ocupape germ ancr austriacii. Conform doeu
ea "Partea romana a blocat negocierile asupra inche mentelor citate de Komsomolskaia Pravda, a
ierii Tratatului de baza insistlnd ca Ucraina sa denunle
trimis la Moscova 1. 738 llizi cu aur doua llizi cu bijuterii
ale Reginei Maria, Insii "Lenin a ordonat distrugerea tuLuror
Pactul Ribbentrop-Molotov" ca "Ucraina se teme cii
dovezilor privind provenienra aurului rom anesc, anonirni
orice denuntare a Pactului ar putea face ca Romania
zarea lui intrcxlucerca acestuia In bilantul serv iciului va
expriroe pretentii teritoriale fafa de regiunile pierdllte in
lutar al partidului".
1939", In vreme ce purtatorul de CllVint al Ministerului
7. "NATO Rationalizes its Eastward Enlargement", Chapter 5.
Roman de Externe declara ca In cadrul discutiilor au fost
B "What Prospective New Members Will Need to Do Po
Inregistrate "progrese".
litically to Prepare Themselves for Membership", In Tran
In aceste conditii, atit negocierile romano-ucraine
sition, vol. I, nr . 23, 15 dccembrie 1995.
ne, cit cele romano-ruse, vor trena datorita divergen 8. Ambasadorul Volcxlimir Vasilenko, intr-un interviu acordat
viz'illd ineluderea referirii la Pactul Ribbentrop cotidianului Vocca R om aniei din 4 manic 1996, dupa in
Molotov In cele doua documente cu valoare juridicii. Dar cheierea celei de-a runde de negocieIi
daca, in ceca ce tratatul cu Rusia, 0 asemenea
9. Dedararia Ministerului Afacerilor de Exteme al Ucra.inei
din 12 decembrie 1995 .
posibilitate nu este exc1usa, negocierile cu Ucraina fac
Cli acest deziderat sa fie mai pUfin realizabil. Stadiul ac
tual al tratativelor, atit cu Rusia, cit cu Ucraina, ar pu
tea anticipa eel mult parafarea celor doua tratate politice
de baza. 0
SABINA FATI - Post-graduate studies in
NOTE:
Journalism and Political Sciences.
1. C[Qn.ica Romna, 7 martie 1996, care citeazii dupii ITAR Currently, she works as press corespondent
TASS declarapa ambasadorului Volodimir Vasilenko, of Radio Free Europe.
57 SP nr, 37 / aprl lie 19%
l.,.....-;c
Politica intemationala
,
incetal sa mai exprirue opozitia Uerainei eu privire la ex ticol privind inviolabilitatea frontierelor". Dumitru Cea
tinderea NATO spre est inca din 1992, mcrg'ind pe prin negociatorilor romani, a raspuns insa di "Pozi
cipiul cii e mai bine sa tii la marginea a eeva (blocul A fia Romaniei este cIar expriinata in propunerile prezen
liantei Nord-AtIantice) decit in mijlocul unui nimic, al tate: inlegritiifii teriloriale a Ucrainei con
unei zone despre care nici principalii sai nu frrmarea faptului cit frontiera dinlre cele dOM state este
exact cum va arata in viitorul foarte apropiat - 'in fe inviolabila acum in viitor, ceea ce corespunde cu lex
lul acesta, strategii de la Kiev considerind ea vor bencti tete din Actul Final de la Helsinki". dintre U
da de un transfer de securitate din partea NATO, care are craina Romania au atins gradul maxim de incordare
interesul sa aiba la granilele sale 0 zona de stabilitate. Cu dupa ce diplomafiei raspunziud unei
toate acestea, 'in mai 1995, en ocazia vizilci intrebiiri in cadrul Senatului din 4 decembrie
Statelor Unite la Kiev, Secretariatului pentru pro 1995. exprimat 'indoiala cii "insula face
bleme de securitate aparare de pe rmga U parte de drept de fapt din teritoriul ucrainean", sub
crainci a afirmat ea "Romania nu poate fi curind mc:m liniind ca intre Rommia Ueraina exista discufii pri
bru a1 NATO, deoarece aceasla fara nu renunlii la pre vind apartenenta statutul juridic al acesteia - mai
lenpile sale teritoriale fa!ii de Ucraina". mult, ca partea romma este gala sa supuna acest diferend
se poate spllne cii Ueraina este inLeresata, la forurilor internalionale, inclusiv Curtii Internationale de
rindul ei, de semnarea tratatului politic de baza ell Ro ia Haga. Desigu! . ministrului romm de ex.lerne nu i-a
mAnia, dar data fiind pozilia ei declaratii de neutralitate, "scapat" itceastii declara!ie, domniasa gasind doar un
acestui act nu preseaza asupra Kievului. In bun prilej penlru a sublinia 0 problema in calcul de
vreme ce tergiversarea trataruilli romano-ucrainr..an ar Ministeml de Externe, demonstrind totoda.la cii f0rfele
plllea avea urmiiri neplacute asupra care a politice din Romania sint preucupate de statutui Insulei
inceput dialogul structurat cu NATO, iar in acest context tn timp, dl. a avul posibili
rrebuic sa faca dovada ca nu are dispute teritoriale ex tatea sa verifice reaq..ia Kievului la aceaslii chestilme.
term::' - mai ales, sa se prezinte la Bruxelles cu tratate Reactie care nn s-a fasat a.5teptata, diploma!ia de la Kiev
juridice semnate Cll toate fiirile vecine. riispunzind ca "Asemenea declaratii sint continuarea
$efuJ diplomatiei IOmane a prezentat drept priori eursului partii romane, care giisit reflectarea in nOli
tali ale politidi noastre externe incheierea tratatelor CII fi c..We Ministerul ui Roman de Exlerne transmise anleri
Ungaria Uemina, iar Iliescu a spus la rin or. In aceste notificiiri, Romania a decIarat unilaleraJ ne
dul sau cii ar fi bine ca tratalul romiino-ucrainean sa tie valabi litatea Protoeolului din 1948 privind precizarea
Incheia.t inaintc(l celui rom1ino-rus, pentru a se crea ast traseului liniei fronlierei de stat sovieto-romane a Tra
fd precedentul incfuderii condamnlh:ii Paetului Ribben [atului din 1961 privind regimul frontierci de stat sovi
trop-Molotov in doeumentnl juridic. De asemenea, eto-romane" .
sL'!.mlni roman a subliniat cii cele dOlla acte aF lrebui Deci, conform nonnelor de drept international ge
sem.nale pInii lcl mijlocul anului 1996. Ki neral recunoscute cart; dctermina regulile succesiunii de
evului sinl ei de piirere ea "Romiinia este un partener drept, eonfrrmate de Articolul 11 al de la
strategic' '! tocmai de aeeea doresc 0 clara a Viena (1978) privind succesiunea de drept a st'ltelor, U
disputelor existcnte intre eele doua state. Contradiqiile craina a linia frontierei de stal cu Romania care
divergcntele apiirute intre ministerele de extcrne ro a existal in momentul destriimiirii URSS silU
man uerainean au la iveala inca din toamna anu atie este valabila penlm Insula
lui 1995 cind, dupa discufiilc purtate la in pe Cu loate aeestea, la inceputul ltmii februarie 1996,
rioada 23-24 octombrie, Volodimir Vasilenko, de Kievu l propune reluarea negocierilor pe marginea Tra
legafiei ucrainene, a declarat pentru prima data intr-o tal ul ui politic c!.e baza Cll iar ambasadorul
eonferinta de presii di "Ncgocierile au intral In impas de Ucrainei in Romania declara ca "Ueraina nu intenlio
oarece partea romana nu semnarea unill tratat ill neaza sa procesul de incheiere a unui acord
care sa reeunoasdi faptul eli nu are pretenfii tcritoriale politic eu Romania spera cit negoeierile se vor fmaliza
rle Ueraina, eu toate ca a fost acceptat reciproc Un ar- u succes, 1n cursul acestui an". in plus, diplomatul u-
SP nr. 37 / a priiie 1996 56
Politica intemationala
,
crainean a aralal ca piiI1ile sint libere sa se adreseze delegatiei uerainene l.a negocierile bilat eralc, care au loc la
nive! de expeqi.
CUt1ii Internafionale de la Haga in diferendul asupra Insu
2. Gabriel Andreeseu, Renatte Weber, Valentin StlIn,
lei dupa ce lema acestuia va fi precis detinita.
Romaruei eu Republica Moldova" in Studii lntemaponaie.
Intre limp, Romiinia a precizat ca nu emile pretentii teri
nr. 1. aprilie 1995.
toriale asupra insulei, ci conlesla valabilitatea actelor ju
3. Anton Buteiko, prim-adjunct al ministrului ucrainean de ex
rid ice prin care s-a fiicut cedarea de teritorii. Miza reala
terne, preluat de Agentia Reuters, 9 aprilie 1996.
a chestiunii fiind, ill opinia diplomafiei de la
4. Curierul National, 8 aprilie 1996, care prcia dupa ITAR
delimitarea platoului continental din Marea Neagra. Tnsa,
T ASS, declaratia adjunetului ministrului rus de externe, Ser
oficialii de la Kiev au precizat ca negocierile privind de
ghei Krilov.
limitarea platoului continental pot incepe numai dupa in 5. Ibid.
cheierea Tratatului politic bilateral, care va slabili traseul 6. Reprezentantii romiini la Consiliu1 Europei au lansat - dupi
granifei de stat. admiterea Rusiei In CE - 0 aqiune de stringere de semniituri
Ritrnul negocierilor romiino-ucrainene ramine lent, pentru restituirea tezaurului romiinese de la Moscova, dal
fiind ca printre eele 20 de angajamente asumate de Rusia In
mai ales ca rundele succesive se fmalizeaza cu declarafii
momcntul aderiirii, ea membru cu drepturi depline, 1a Con
contradictorii din partea celor doua Piirti, iar Pactul Rib
siliul Europei, se nwniira rezolvarca rnpidi a problemelor
bentrop-Mcilotov ramine punctul insunnontabil al proiec
legate de restituirea generala a bunurilor reclamate de statele
mlui tratatului de baza. Recentele negocieri purtate in a
membre ale Coosiliului. Dupa cum seria cotidianul mosco
prilie la nivelul adjunqilor de externe au de
vit Kormomolskaia Pravda (31 ianuarie 1996, preluat de Ra
monstrat inca 0 data ca ceIe doua parti au puncle de ve
dio Romania Aetualitati) este vorba despre 93 de tone de
dere indeplirtate. Acest lucru apare evident mai eu seama
aur, provenind din fondul de aur al Bancii a ROo
in urrna declaratiilor publice contradictorii. Astfel, pe maruei, Ineredintate spre pastrare Rusiei. prill dispozi!lile gu
9 aprilie, dupa consultiirile de la Kiev, Anton Buteiko, vemului roman, In deeembrie 1916, pe.rioada in care Romi
adjunclul rninistrului de externe ucrainean, spunea tran nia se afla sub oeupape gennano- austriaca. Confoml docu
ca "Partea romana a blocat negocierile asupra inche mentelor citate de Komsomolskaia Pravda, a
trimis la Moscova 1.738 liizi eu aur doua lu i cu bijuterii
ierii Tratatului de baza insistind ca Ucraina sa denunfe
ale Reginei Maria, Insli "Lenin a ordonat dislrugerea tuturor
Pactul Ribbentrop-Molotov" cit "Ucraina se teme eli
dovezilor privind provenienfa aurului romlinese, anonimi
orice denuntare a Pactului ar putea face ca Romania
zarea lui intrcxlucerca acestuia In bilantul servieiu lui va
expriroe pretenfii teritoriale fafa de regiunile pierdute in
lutar al partidului".
1939", in vreme ce purtatorul de cuvint al Ministerului
7. "NATO Rationalizes its Eastward Enlargement", Chapter 5.
Romiin de Externe declara cit 'in cadrul discufiilor au fOSI
B "What Prospective New Members Will Need to Do Po
inregistrate "progrese".
litically to Prepare Themselves for Membershi p", in Tran
In aceste conditii, atit negocierile romano-ucraine sition, vol. 1, nr. 23, 15 decembrie 1995.
ne, cit ceIe romano-ruse, vor trena datorita divergen 8. Ambasadorul Volodimir Vasilenko, intr-un interviu acordat
felor vizind includerea referirii la Paetul Ribbentrop eotidianului Voce<! Romaniei din 4 manie 1996. dupll in
Molotov in cele douii documente cu valoare juridica. Dar cheierea celei de-a ronde de negocieri.
9. Declaratia Ministerului Afacerilor de Externe al ll crainei
dadi., 'in ceea ee lratatuJ eu Rusia, 0 asemenea
din 12 decembrie 1995.
posibilitate nu esle exclusa, negocierile cu Ucraina fac
ca acest deziderat sa fie mai pUfin realizabil. Stadiul ac
tual al tratativelor, atit eu Rusia, cit cu Ucraina, ar pu
lea anticipa eel mult parafarea celor doua tratate politice
de baza. 0
SABINA FATI - Post-graduate studies in
NOTE:
Journalism and Political Sciences .
1. Cronica Romana, 7 martie 1996, care citeaza dupa ITAR Currently, she works as press corespondent
TASS declara1ia ambasadorului Volodimir Vasilenko, of Radio Free Europe.
57 SP nr. 37 / aprili e 1996
T Perspectiva
"dinauntru"
Tradusa in limba romana dupa 23
de ani de la aparipa In lucrarea'
lui Rene Girard readuce in atcntie una
dintre cele mai originale seducatoare
teorii in domeniul antropologiei cultu
rale, dar care, prin rapOltarea deloc en
comiasta la structuralism psihanali
za, nu s-a bucurat de un succes asema
nator cu al acestora. Amendarea meto
dologicii a celor doua tipuri de
tere antropologica a fost realizata de pe
pozitia reconsiderata a funcponalismu
lui, de catre un etnolog francez fonnat
la aeademismului american. 1n
treprinderea sa a fost pl'ovocata de ne
putin!a explid Uii complete a originii lu
mii, doveditii de toate teoriile consaera
te ate antropologiei eullurale sau sociale.
Rene Girard inceput canera in
clitica literara cu un uimitor eseu, Min
ciuna fOmantica adevar romanesc
(tradus in in 1972, la Edi
tura Univers), prin care propunea drept
unitate gcneralii de analiza literarii Lri
unghiu1 doriIl!ei, prezent in Loal e man
Ie opere litelrare - Cervantes, Stendhal,
Proust, Dostoievski. Confonn scheme:
triunghiulare, un personaj va imita In
totdeauna un model dezirabil, eare de
vine mediator presligi os in procesul de
obieetivare a unui seop. Principiul de
functionare a triungniului dorinrei este
mimesisu1, imitare contagioasa
care sc in eomportamentul ri
tualic fundamentat pe violcnla nedife
renliata, generatoare de sacru. Fliea de
diferenta, pe care membrii unei comll
nitat! infcrioare 0 manifestau precum
panitor in fata striiinilor ori in cazul
oricami eveniment neprevazut ivit In
sinul grupului (precum gemenii, fratria
* Rene Girard, VioJel1,ta $i sacrui,
Editura Nemira, 1995.
SP nr. 37 / aprilie 1996
Ciirti si autori
. ,
incestul ) este considerata de
tenninanta pentm ritualuri, milUli, legi
juridice, constituirea restului instante
lor culturale care fondau societatea. Te
oria duala vio1en{a sacru1 se a
plica perfect societalilor primitive (de
finite, neexplicit, In spirit durkheimi
an), respectiv monarhiilor africane, ca
nibalilor din selva braziliana sau vc
chilor greei. Rene Girard evila Cll pre
caurie translatarea ipotezc1or asupra ci
vilizatiei Abia spre fma
lui eseului manifesta, ca motiv ne
marturisil al Intregii sale dizertatii , in
tentia de a "Iar-gj " leoria lui inspre ceca
ce se Tnfelege prin cultura modema.
Dupa cipva ani de la \/io1en,ta
sacrol, el IIcrie Des choses cachds dc
puis 1a [ondil tion du monde (1978),
unde afrnna de- a dreptul ea "necesi
tatt:a lui Dumnezeu devine
rncuviintcaza, surprinza
Lor pentru comunitatea solu
ria paulina a iubirii drepl su
prema salvare a lumii modeme. Iubi
rea se contrapune violentei singeroase
este replica datii de cultura
tina la comportal11cntul primitiv, con
centrat In juml nediferenpcrii naturale.
i.e. asemiinarea dintre
raporturile interumane, specifica in eo
munitatile arhaice, includea 0 superpo
zi\ie a rii ului eu binele, respectiv 0 con
!inere reciprocii 0 ambiguitate a deli
milani dintre benefic malefic. Jocul
cu raul face parte din domeniul sacra
litatii nu invers, cum afrnna Huizin
ga (p. 341 ).
Un alt autor indicat drept inspirator
a: teoriei sale, dar in de opozi!ie,
este Emile Benveniste, C).l al sau Die
tionnaire des institutions indo-europe
ennes. Benveniste, sprij init pe argu
mente lexicale preluale din elina ve
che, elimina abuziv dualil ati1e din se
mantica unor lelmeni ca hieros, Kra
tos, kratcros, motivul nefi ind altul de
dt respingerea identitiifii violen\ei cu
58
divinu!. Tn fata evidentei lingvistiee
probate de krateros, Benveniste invocii
hazardul, vinovat de reunirea a doua
cuvinte In voeabula, fapt safJc
lionat de Girard: "Krateros-ul bun al
zeilor al eroilor e una cu krateros-ul
rau al epidemiilor fia
relor siilbatiee" (p. 286). Ambivalenta
este evaluata ea principiu universal al
comportamentului primitiv. In aeeste
condipi, epistemologia propusa de
se dacii nu
atunci deflcitarii In fumizarea
explicatiei cuprinzatoare a fenomene
lor sociale, cu preciidere a celor legate
de originile nebuloase ale omenirii.
Transfonnarea sacriflciului ritualic sln
gems, prin schimbarea centriirii de pe
victima pe cea simboliea,
se reflectS. Tn dublul proces de substitu
tie, destin at cathartice a gru
pului primitiv prin terapia 0
prima este cea a tuturor
membrilor unita!ii cu unul singur (vic
tima Cea de-a doua vizea
za substituirea victirnei originare a u
nei noi victime provenite dintr-o cate
gorie sacriflcabila, exterioarii comu
nitapi (victima ritualica). Teza funqio
nalisla clasica, prin care fleciirui efect
it corespunde in mod necesar 0 cauza
proprie, este amendata de antropologia
religioasa a lui Girard, tributarii fune
Malinowski, Radcliffe
Brown, Durkheim. Dupa Rene Girard,
doua cauze distincte, aflate in raport de
opozilie, produc tip de efect:
doua rapuni ale violentei sacriflciale
conduc spre un sacru identic, ciiruia i
se supune toata comunitatea_ Pentru
Emile Durkheim, siirbatoarea este pri
lejulunei "masive asemiiniiri", inspira
toare a extazului colectiv, iar pentru
Freud ea Tntruchipeaza un "exces per
mis" reprezinta momentul unic al
violiirii tabuurilor sexuale. La Rene
Girard, siirbiitoarea ritualica rezolva
criza sacrificiaJa prin mijlocirea stii
rilor paroxistice, in genul anti-sarba
tori lor descrise de tragediile
prelungiri mitologice (precum Ba
chantele de Ewipide, Oedip rege sau
Oedip la Colona de Sofode).
Mult mai intransigent se aratii
Rene Girard cu metoda psihanalitica in
etnologie. Este analizat Sigmund Freud
In Totem tabu Moise monoteis
mul, iar complexul Oedip este revizuit
radical. "Ce potdisimula paricidul
incestul cInd apar in plina zi? Un pan
cid un incest mai bine ascunse?"
(p. 129) - se intreabii retoric antropo
logul francez pentru a dezviilui fun
daria fragila a psihanalizei, care Ie con
sidera "sensu I sensului". Teoria freudi
ana este vulnerabila din start. Utilizind
mitullui Oedip in Totem tabu, Freud
"nu putea nimeri mai rau", deoarece
"rn calitatea sa de tata primordial, el
(Oedip - n.n.) nu poate avea tata ne
ar veni foarte greu sa-i atribuim eel mai
mic complex patem" (p. 224). Girard il
acuza pe parintele psihanalizei de mis
tiflealea lui Oedip din considerente pur
dogmatice. Freud ar fI fost la un pas de
revelarea originii adeviirate a religiei
atunci cind descoperea eli dupa ucide
rea tatiilui fratii nediferenpari intra In
tr-un conflict singeros privind posesia
femeilor, adka In criza sacriflciala. De
altfel, Freud proclamii la un mo
ment dat funcria religioasii a interdie
tel or, ignorind psihologismul
al eomplexelor fantasmelor. Psiha
nalistul iremediabil atunci cind
propune un imaginar contract anti-in
cestuos, In genu) contractu lui social al
lui Rousseau. Tezele din Totem tabu
sint aplicate, mai departe, istoriei po
porului evreu care ucide profetul
salvator, descrisa In Moise mono
teismu1. Prin pre]udeciitilor,
din interpretare riimIne esenta fonda
toare, i.e. fondatoare, a reci
procitiifii - lipsita de alta dedt
cea a metaflzicii destinata a reglemen-
Ciirti si autori
. ,
ta raporturile colective cu divinitatea.
Rationalizarea razbunarii, consfmtita
prin sistemele juridice primale, printr
o eontopire dcliberata a justitiliei eu
legea talionului, supune vointei sa
ere a transcendentei.
Rene Girard contesta virtuple
mult trimbitate ale structuralismului de
inspirape levi-straussiana. Neaga ex
clusivitatea l'erspectivei "din afara" pe
care Levi -Strauss 0 invocii rn in!elege
rea mitologiilor. Structura pemlUtanta a
sistemului nu poate fi perceputii decit
de la 0 suflcienta distanta, necesarii de
limitiirii constituirii identitatilor
spun Perspectiva lu i Gi
rard reeonsidera raportwile inteme, in
convingerea ca doar din interior pot fi
detectate "Putem intotdea
una integra perspectiva dinauntru in
perspectiva din afara; nu putem integra
perspectiva din afarii perspectivei di
nauntru. Trcbuie sa fondam explicapa
sistemului tocmai pe reconcilierea ce
lor doua perspective... " (p. 172). Un
alt defect al structuralismului ar consta
In exeesivul tehnicism al analizei, eri
jat intr-un fonnalism care ia de fa sine
trecerea de la natura la cultu
ra dedramatizeaza tot procesul evo
lutiv. Eroarea eonstii de fapt in poziti
vismul supralicital al etnologiei struc
turale, In accentul pus exclusiv pe re
gula pozitiva, suict inginereasca: pro
hibirea ineestului se datoreaza doar ra
punii de marfa a femeii in societatea
primitiva, iar mdenia devine sursa ex
clusiva de beneficii sociale. Incapaci
tatea analizet structurale de a patrunde
intreaga gin dire primitiva, care Ingle
beaza intr-un tot diferenta non-difer
provine din inlenlia declaratii a
demitiziirii, din obturarea accesului spre
descoperirea saemlui a oliginii reli
giosului . Sacrul este imposibil de (;0
prins in strueturi logice.
Sialomul printre marile teorii an
tropologice ale secolului al XX-lea i-a
59
pennis lui Rene Girard sa elaboreze 0
noua conceptie, sintetiea, asupra origi
nii miturilor religiei. Prin demersul
sau se valoriflca in mod critic
tot ceea ce s-a scris semnificativ in ma
terie de etnologie. Numit "Al bert Ein
stein al umane" (pielTe Chau
nu) sau "Hegel al (Jean
Marie Domenach), Rene Girard se in
scrie in rindul marilor spirile ale aces
lui seeo!. Ideile sale majore au ramas
insa fiira aderenla spectacuJoasa a pres
predecesori, ciirora Ie-a cri
tieat necrutiitor fundamen
telor epistemologice. Sistemul lui nu a
Tacut 0 mare cum s-a rn
tl:mplat cu Radcliffe-Brown, Freud sau
Levi-Strauss, iar referintele Clitice din
scciale slnt raportate doar la
fragment e teoretice ale sistemului sau
- ca, de exemplu, la teoria "tapului is
Sa fie de vina lipsa de unifi
care a acestui original sistem eteroclil
de teorii sociologice, nesistematizare
recunoscuta de autorul sau prin
refuzul generaliziirilor universale cu
orice pre!? Sa fie yorba despre Jipsa
discipolilor continuatOli, datorata osci
la!iei all torului In asumarea apartenen
tei explicite la unul dintre cele doua
spatii culturale rivale (francez ame
rican)? Sau de vina ar putea fI natura
critic-alexandrinii a demersului sau e
pistemologic, care-I prcdestineaza bi
bliotecii nu agorei academice? . .
Sau poate refuzullui Rene Girard de a
accepta inrolarea politicii sa tie cauza
neinstituirii acelui "cere al credin(.ei"
(pierre Bourdieu) neceSal' promoviirii
pubJiee a unei opere? intui!ia
ne face sa eredem ca doar peste inca 0
pelioada de timp valoarea hemleneu
ticii antropologiee a lui Rene Girard va
fi recunoscuta apreciata la cota sa
justa!
Daniel SAULEAN
SP nr. 37 / aprilie 1996
Carri $i autori
Carti si autori
, ,
previizindu-se pedcpse care mergeau cca mai mare pane a forrei de mllnca tiziiri" a Romaniei. A fost 0 guvemal'e
intentionat sa scrie "0 carte impartialli"
fi putut fi, 0 simpla "carte serisa din
pina la condamnarea la moarte. Proce era asigurata de de{inuri politici, a fost al direi a slal, ineviLabiI, sub .." Mirturii
(p. II), rara implicare emo\ionala, nu-i
carti". Pe linga sursele u accesibile
sele trebuiau sa aiba un caracter exem un lucnJ "normal" in acea perioada. semnul Conferin!ei de la Ialta (4-11 fe
despre Canal ajuta pe eventualii interesap
celor intertlsali, cum ar fi presa vremii
plar, avind ca scop intimidarea fDI1ei Djncolo insa de aceasta conven\ie ofl b11l ane 1945) dar, mai ales. sub sem
de subiect, care cu greu vor putea fo
sau lucrarile cu caracter memorialistic
de munca din industrie. ciala, la inceputuJ. anilor '50, elita nul acelui "acord al procentajelor" p
Entuziasmul general din decem losi aceasta carte drept "0 piatra de te
aparute dupa 1989, autoarea a consui
Un alt fapt insuficient cunoscut de coillunista romaneasca, incepand de la care Churchlll l-a negociat cu Stalin la
brie 1989 a nascut , printre aHele, un melie" pentlu viitoarele cercetiiri .
tat un mare numar de documente ine
autoare este modul in care erau instru nivelul directorilor pina la VITful pi Moscova, la 90ctombrie 1944.
bJUsc interes al romanil or penUu cu In ceea ce interpretarea
dile din Arhivele Statului, Constanta,
mentate procesele de tip stalinist. Me ran1idei, foru1e bine cii IlU avea ni ci Cartea" profes011llui Dinu C. Giu
"istoriei adevarate" a peri documentelor studiate, concluziile au
!TIulte dinrre ele fiind reproduse, inte
canismul acuziirii, dupa modelul intro o legitimitalc tn afara Moscovei; in rescu propune 0 analiza a guvemarii
oadei comuniste. Astazi, flicInd un bi toarei nu sint intotdeauna dintre cele
gral sau parpal, in volum.
dus de A.I . se baza pe re consecinra, obedien\a fata de COIlSi generalului Ni colae Radeseu, plivita in
al aparitiilor post -decel11briste, se mai fericite. Ooina lela a cautat sa in
Remarcfun dintre acestea fragmen
conlexrul mai Jarl. al evenimentelor cu
vinova\iei de catre incul !ierii sovietici era un act
constala ca, in afara nenumaratelor ar ceea ce s-a intimplat, incercind
tele din slenogran1ele de "de
prinse intre lovitura de slat de la 23 au
obtinuta, in general, in urma con deliberat din partea lor.
mascare a popoJUlui", din
ticole din ziare reviste. a lucriirilor sa reinvie personajele principale ale
gust 1944 instalarea guvemului "de
stringerilor fizice psihice. Astfel, de Nll an1 fost prea damicii cu laudele
cu caracter memorialistic a volu procesului, in mod special pe Nichita
5-6 august 1952, ale procesului dt;s
mocrat-popular" al lui Petru Groza, la
vine inutil ca autoarea sa se intrebe de la adresa dill ii, IlU pentrtl ca aceasta nu
intre 29 august I septembrie,
melor ce reunesc emisiunile redactori Oumitru, ca simpli eroi de roman, ne
6 mart ie 1945. De altfel, volumul de
ce in proces nu s-au folosit ea probe le-ar fi meritat, dar am preferal ca in
an. Doina Jela complet at
lor de la Europa Libera, singurele ciirti
cunoscind in profl.lnzime pel10ada is
butl::azii cu 0 anahza in 14 puncte a 10
neregulile constatate de diversele co loc de a inca 0 recenzie elogica la "serioase" despre comunismui roma in care s-au eveni
cercetariJ e di n arhive Cll cele de istorie viturii de stat de la 23 august 1944
misii care inspectasera activitatea de adresa ei , sa incerc sa arat care sint
oraUl, mergind pe Ulm ele tuturor celor (pp.I -46). Avind in vedere numarul
nesc ramin traducerile unor autori a mentele respective. Regimul comunist
fla\i in exil: Ghipi 10nescu Vladimir pe (p. 93). limitele lucrarii fafli de canoallele ele
nu a fost unul din 1946
care ar mai Ii putut oferi infOlma\ii re imens de luerari dedicate "actului de la
Lipsa studiilor istorice se gh mentare ale istorice. Ceea ce Tismiineanu . DintTe autoti i "al1toh
pina in 1989. Pentru a putea scrie des
feritoare la cei inlplicali in procesul 23 augu st ", aceasta in lrodncere ar
din ideea destul de vaga pe eare 0 merita subliniat ineil 0. data este pionie
"sabotorilor". Cele mai multe marturii
toni" care au trim in Romll.nia sub regi pre anii '50- '52, nu trebuie ignorat
putea piirea inutilii. Cu toate acestea, ci
are Ooina lela despre istoria mentali ratul pe care il face Doina lela. In acest mul comunist pinii in 1989 nici unul nu
faptul ca ani au reprezentat apo
titorul va giisi pe parcursul eelor 46 de aparfin fiicei lui Nichita OumitJU, co
ta\ilor, invocata de mai multe ori de-a sens, faptul eli autoarea nu are pre a publicat, inca. 0 analiza legata de
geul sialiniziirii Romaniei, al transfor
pagini citeva lucmri noi, care responden!a purtata cu aceasta fiind in
lungul IncrIDi. Aceasta ran1Urd relativ gati.re de ist oric nu face decit sa do
perioada postbeliciL mffiii tuturor structurilor politice, eco
platitudinea interpretliri lor partizane cea mai mare parte reprodusa in vo
recenta a iSloriei, purin practicata la vedeasdi cri za in care se ana specia In acest sens, cartea Ooinei Jela",
nomice sociale in conformitate cu
de dinainte de "revo!u\ia de la 1989" lum. Aunosfera procesului este recrea
dedicatii primului proces al "sabotori noi in timpul comunismului, este con in istorie contemporana. care nu
cele experimentate deja in URSS.
ta de an1intirile, alterate insa de tre sau a celor partial reciclate, de ast1izi..
lor" de la Canal, este 0 premiera. Su fundata de autoare cu simple intcrpre sa rescrie, cu onestitate pro
1n consecin\a, 0 astfel de analiza
cerea anilor, al e unuia dintre cei con Astfel, in "Metamorfozele istoliei"
biectul abordal nu este dintre cele care tiiri psihologice empirice. 1n acest sens, fesionalism, istoria recenta a Roma
nu poate fi fiicuta in afara
(p. 4) autoJUl studiazli modul in care is c1amnati in 10lul Ulmator de sabotori
reEeritor la termenii in care sint jude niei. Speram ca noile generarii de is au tinut "capul de .in presa sau
modelului sovietic. Doina .Tela nu pare
toriografia "curteanii" din timpul Ro
ale unui a dUlu'e avoca\ii numi\i din ofi
unul despre care sa existe ample refe cate dintre conducerea rom ana torici sa
sa fi consultat lucrari generale referi
maniei comuniste a descoperit sellsuri
du pentrLl a- i apara pc acuza\i.
riri in memorialistica. Procesele de 18 consilierii sovietici, se afirma ca
toare la stalinism, pentru ca, daca ar fi
semnifica!ii noi pentru lin evenimem
t n ciuda efortului facul de a re
Canal, dupa ce au facut vilva in epoc.: a, in elanul muncii lor, Cristina PETRESCU
facUl- o, ar fi ca pentru procesul
in care avuseserii un ral cu
constit ui cit mai fidel procesul de la
au fost ingropate in uitare odata cu pa romani nu observa ca din
"sabotorilor" a existat 0 in
totul minor. Criza de legitimitate a co
Canal, crutea Doinei .Tela l-aminc spec
rlisirea acestei construcpl giganl. In vecina nu Ie smt colaboratori, ci
URSS, alta deci! cunoscutul proces al
romani a impus "confisc
taculoasa numai pentru publicul largo
plus , autoarea a avut inspiratia de a stlipani" (p. 31). Prezen\a acestor con .." i1uziilor
Ederilor cie partid Zinoviev Ka area" loviturii de stat din august 1944,
Upsa unor studE istorice sislematice
centra discutia tn JUJUI unui personaj silieri era justificata oficial printr-o con
menev, la care face trimitt:re (p. 230). care a devenit, peste ani. in mitologia
lranspare in modul neprofesional in
relativ miirunt, in care sa se poata re prin care Romania cerea URSS o cronic5 a unor vrcmuri triste, in
Modelul procesului de la Canal este pitica a statului- partid. "revoluria de e
care autoarea publica doeumentele
giisi fiecare dintrc cei care dus sa trimita sovietici, care sa care sperant:ele unei revenili la norma
procesul din 1928 al inginerilor de la liberare socialii naponalli, anlifas
apar-atul critic, ne.respec
existenta anonima sub comuni sm. Este acorde asistenta pentJU crearea noilor litatea unui sistem pOlitic democratic
minele ;;akhti din regiunea Donbas, cista anliimperi alisra" (pp. 6-8).
tind regula eienlentara a unei minime
yorba de mecanicul de locomotiva Ni structuri statale, de tip cornunist. Con se niiruiau treptat , pe fondul ascensiu
cel cu care se inagureaza peri Accasta metamorfoza a unui eve
chita Dul11itJU, unul dintre cei execu
obiectivili'i\ i nceesare 18 redactarea u
silierii sovietici au supravegheat intrea nii micului trib de mercenari ai Mos
oada a Marii Terori. Contextul istoric niment care poarta pecelea Coroanei
nei luCrari de acest gen. Paptul eli Doi
tati in urma sentinrei pronunfate in p1i
ga activitate politica economica din covei, protejat de Armata
in care au avut loc cele doua procese e Romaniei reprezinta, indiscutabi l, 0
mul proces inscenat "sabotorilor" care, na Jela deschis ca nici nu a
Romania pina in 1957, cind au inceput Cele lr ei luni al e guvemarii Ra
similar: inceputul unei industrializiiri
ne spune sotia acestuia, rrebuia sa in
sa fie marginaliza\i pina la indepiir descu (6 decembrie 1944 - I martie
fortate, infaptuita pe baza planurilor
spaiminte clasa muncitoare, nu nu * Ooin8 Jela. Cazu1 Nichitfj Dwnitru.
tarea lor tota1ii, in 1962. Prezen\a lor la 1945), reprezinta un timp care, in per
cincinale. Legisla\ia comunista consi
mai intelectualitatea" (p. 7). incen'1JIe de reconstiluire a unui proces
un obiectiv de importan\a Canalului spectiva istorica, pare cii se dilat a, con
dera orice in indeplinirea plan\llui
comunisr: 29nugust -1 septembrie 1952,
Mel1tul pl1ncipal al acestei lucriiri
Dunare-Marea Neagra, unde, in plus, centrind in el tragismu l intregii "sovie
drept sabotaj al economiei na\ionale,
Editura Hwnanitas, 1995
consta in faptul ca nu este, nici nu ar
61 SP nr. 37 / aprilie 1996
60
SP hr. 37 / a prilie 1996

Ciirti si autori , ,
Carti si autori
. ,
legere de studii' care Incearca sa puna cum propensiunea regimurilor co ale voievozilor de atunei nu erau dedt
utile 10 stabilirea unui posibil scenariu.
Sut1etul Partidu1ui Comunist Roman
perfonnanta a istoricilor care au scris
ordine tntr-un dorneniu confuz prin el muniste spre exislenta sinlbolica. aq iuni disparate, individuale, nici
specific romanesc, al "sovietizlirii".
este 0 evreicii - Ana Pauker -, sosita
istorie--Ia-comanda. De altfel, de la "re
dar mai ales ocultat In vremea In acest volum mai senmeaza ar decum rezultalul unei gindiri politice
Pe de alta parte, dintr-o lectura a
din Rusia, un ungur - Vasile Luca.
volu!ia lui Horea" , din 1784, pina la
din urma: mitologia comunista. hitectii Mariana Celac ("0 analiza unitare, element care nn se pOlrivea cu tenta a ciirtii se pot ipoteze de lu
( ...) Cu toate ape1urile ce fac catre
"revolu!ia" din august 1944, condusa
cru interesante pentru analizarea evo Aeest volum comparata a lim bajului totalitar in ar spiritul epocii, dar a carui inven\ie slu
membrii guvemului, nu gasesc In\e1e-
de Partidul Comunist Roman, mai era
lutiilor din Romania post -decem brista. din diverse discipline: istorie, filolo hitectura"), Alexandru Beldiman ("Vic jea fondul protocronist al ideologiei
gerea necesara 1a de-a ne
doar un pas. Autorul pledeaza lnsa
De exemplu, refuzul sindicatului tipo
gie, arhitectura. toria Socialismului - Casa Poporului: oficiale.
pe 1ucru serios a sciipa
pentru 0 scriele onesta a istoriei. In
grafilor de a tipari presa de opozi\ie
Numitorul lor comun este dezva o ruptura in istoria capitalei") Adrian profesor la li
asta din greuta$ile prin care trece."
acest sens trebuie privitil. clitica isto
(pp. 174-182) de tipografli
luit de studiul introductiv al profesOlu Alexandre M. Sandu ("Cinci repere de ceul "I.L. Caragiale" , figura
(Constantin Sanatescu, Jumal, Hu
riei scrise dupa metoda "ce s-ar fi In CaFe, 10 iunie 1990, refuzau sa ti
lui Lucian Boia, care inregistreaza am pentru din diletan lui Nicolae Biilcescu in isloriografia
manitas, 1993, p.181).
timplat daca?". lata opinia autorului pareasca Romania libera. Compara
perfida a mitologiei comu tismul arhitectura!-urbanistic"); filolo
imaginarul istOlic din perioada cu
Parcurgind evenirnentele din tim
cu plivire la astfe1 de "Una pot descoperi subiecte interesante
prinsa intre 1948 1989, precizind de
niste, "detenninista voluntarista, li gii Eugen Negrici ("Mitul patriei pli pu1 celor 90 de zile ale guvemului
din temele lor favorite este ca Mare privind metodele de
fiecare data. imaginea aeestuia funqie
bertara totalitar1i, democratica eli mejduite"), Antoaneta Tanasoiu ("Un prezidat de generalul Nicolae Radescu,
ar fi ob!inut condi\ii mai bune de lucru ale partidelor de sorginte comu
de eerill\ele ideologice: "De la revo
cititorul cste asaltat de multitudinea de tista, intemaponalista na\ionalista Fat-Frumos de laborator, un Fat-Fru
1a Soviete dacii ar fi continuat rezis nista analizlnd mai departe, de exem
cvenirnente in rapida. Vo lutionarul radical internationalist al
sau, la nivelul discursului istoric, struc mos de tip nou: omul nou"), Sanda 1.
tenfa concomitent, negocierUe. Cu plu, evenimentele de la Uzinele Ma
lumul este destinat cu preciidere spe ani lor sovietiziirii, omul nu se oglin
turalii evenirnenpala". (p. 8) Ducaru ("Religia cincinala. Func
ipoteze presupuneri se poate afinna laxa, din 19-20 februarie 1945 (pp.
dar aeelor arnatori avizati, 10 mitul lui Biilcescu in etapa
toti cei ee semneaza 10 a pile siirbatorilor comuniste"); istoricii
interesati de istoria Romaniei post be
orice. In acest caz nu mai este yorba de 200(208). Reflectarea lor in presa co
1960-1974 ca luptatorul romantic, pen
cest volum se straduiesc sa marcheze Lucian Boia ("Un nou Eminescu: A.
lice. Subcapitolul destinat "guvem3.ri.i
aflarea adevaru1ui, ci de a1te socote1i. munista a vremii indica asemanliri ui
tru capata chipul de apamtor al
mitoare de stil cu reflectiirile incursiu distanla lntre discurs istorie 10 pe Toma"), Ovidin Clistea ("Frontul ro Atari comentarii au
propriu-zise" (pp. 61-100) este foarte
spiritului romanesc in perioa nilor din 1990, in progra
rioada 1948-1989. tn afara de arhiteqi, manese antiotoman in secolele 14-15: un tel precis: sa mentina confuzia 10
dens deslul de atid. Cred insii ca 0
da cultului personalitapi". (p. 165) mele Televiziunii Romane.
opinia publica; totodata, sa reduca, sa care sint tributari altei paradigme realitate istOlica sau mit istoriogra
lectura atenta a legislatiei adoptate poa
In plus, descrierile referitoare la di In fine, Adlian Cioroianu, prepa
tagaduiasca personal. inipati din rindul carora din pacate, fic"), Adrian Cioroianu (",Lumina vine
te duce la identiflcarea radacinilor, lnca
versiunea din 24 februarie 1945 (pp. rator la Facultatea de Istorie a Univer
va, curajul determinarea regelui Mi Augustin loan, recunoscut penlru cer de la Rasarit"). Adrian
bine ascunse, ale raului ce unna sa
226-246) pot trezi amintiri nepl1icute sitiifii atlaliz.eaz1i documen
hai ctnd a 1ua! hotarirea 1a 23 august
cetlirile sale asupra discursului arhitec ("Nicolae Balcescu in propagatl da co
vina. Este 10 primul rind, de
celor care, 10 au trait tat imaginea Uniunii Sovielice to Ro
1944. Resclierea istoriei pentru te
tural utopic din tirnpul regimUlilor to munista"). Matcel Bilici, lnCa student., 1egile privind criminalii profitorii de
"evenirnentele" din 13-15 iunie 1990.
mania postbeliea (1944-1947) in toate
luri politicc continua - pentru uniF -
talitate - a se vedea Arhitectura ("I storie poezie 1n Moldova sovie riizboi (pp. 82-94). De altfel, tncepind
La 28 februarie 1945, A.I.
coordonatele sale: superioritatea geo
in prezent"(p. 21). Ar fl fost utile
cu toamna lui 1947, clod $i putere, 1994. Celalalt tid") tlnarul eercetator al InstitulU
irnpunea Regelui Mihai demiterea ge
statalii, tipul de umanitate, bana ctteva exemp1e, mai ales pentru "citi
"vlnatoarea de capete", modernism. 1995). lui de Studii Sud-Est Europene, Petre
neralului R?idescu pentru ca, la I mar
Iizatii ajunsa fapt c{)tidian. torul de rind", care poate fi sedus mult
principala acuzatie adusa sint influen\ati vizibil de cercetlirile de Guran ("Coiectivizarea intre mit re
mai de istoria, romantata "se
tie 1945, sa irnpuna ca prim-ministru 0
In incheiere, aITI dori sa precizlim
politici va fi aceea de sau cri
marioneta a lui Stalin. La 6 martie exeeppe din domeniul mitologiilor mo alitate").
ca volumul discutat a fost insopt de un creta" . minali de razboi. Pentru cei interesa!i,
1945 se constituia guvernul prezidat de derne ale lui Andre Rezler (Mythes po o mentiune speciala 10 ceea ce ne
Generalu1 Riidcscu a fosc numit altul, intitulat Miturile istorice roma men\ionez, in acest sens, articolele din
Petru Groza ... litiques modernes, Patis, 1981), Raoul ar merita, pe tinga studiile ma
prim-ministru in unrna demisici gene Scinteia anului 1947, semnate de Sil ne$ti, care-l completeaza fericit care
Girardet (Mythes et mythologies poli cele ale tineliior istorici.
rdlu1ui Saniitescu care, tnlre 2.3 august viu Brucan, unul dintre carnpionii "de caracterul de atelier al Cen
tiques, Paris, 1986), Lucian Boia (La Petre Guran faee 0 inteligenta isto
PETRESCU
2 decembrie. 1944, prczidase doua mocratiei populare" trului de Istorie a Imaginarului prill
Mythologie scientifique du Commu rie intelectualii a ideii colectiviste; por
guvemc. La 2 dccembrie 1944, gener In ceea ce participarea masiva a studen[ilor pro
nisme, Caen, 1993). nind de la op\iunile lui Charles Fourier
alu1 Constantin Sanatescu demisiona 10 evenimentelor. cititorul are la lndemi 0 deconstructie fesorului Luciat1 Boia.
o remarcii 10 plus am dori sa facem trednd prin ajustarile lui Lenin sau
Ulma clizei de guvem provocata de mi na intreg cadrul cronologic neeesar to necesara tn perspectiva, Centrol propune
La 14 noiembrie telegerii unei perioade extrem de com la artico1ul profesoarei Zoe Petre Stalin, autorul surprinde in fi nal carac
un al treilea volum, care va avea ace
1944, Sanatescu notase 10 Jumal: plicate si contradictorii din istoria con ("Promovarea femeii sau despre de teristicile coleclivizlirii 10 \lirile fostu
Centrul de Istorie a Imaginarului al ea.5i tematidi, substan\a fiind constitu
unneaza p1anu1 dictat temporana romaneasca. Ar fi fost ne structuratea sexului feminin "), in care lui lagar socialist.
ita din comuniclirile prezentate eu 0
de Moscova scot masele de 1ucratori cesar poate un tabel cronologic, care
Universitatii coordonat de
fonna\ia intelectuala de istoric al Gre Ovidiu Cristea. cercetiitor la lnsti
profesorul Lucian Boia, a publicat 0 cu cazia Sesiunii anuale organizata in de
ar fi pennis 0 orientate mai in
ciei antice a pennis analogii fecunde tutul de IstOlie "Nicolae loga", demon la manifestati.i. din
cembrie 1995.
guvem nici nu se intereseaza de trebu
mul\imea de evenirnente descrise in lu
cu diverse aspecte ale societatilor de teazii cu aCnrale\e 0 faleta a unui mit
* Lucian Boia (coordonator). Mitu
crare. De asemenea, mai multe referiri
nle depanamentelor hind ocupati
mult apuse, fiind dirnensiunea istoric al Evului Mediu roman esc (uni Laurenfiu VLAD
rile c(Jmunismului romanesc, Editura
la evolutiile din celelalte tliri satelizate,
cu intrunirile discursun1e incendiare sim bolica a existenlei acestora, pre- tatea), precizind ca succesele militare
Universita.Iii, 1995.
pentru perioada analizata, ar fi fost
ce trebu ie sa tina 1a aeeste intruniri.
63 SP nr. 37 / aprilie 1996
62
SP nr. 37 / aprilie 1996
Semnale
CONSTANTIN STERE
Social- democratism sau
poporanism ?
EdilUIa Pono-Fl1lIlco, Galati,
1996, pag. 32l. 1ei 3. 500
Yntre valoriJe reprimate ale
culturii romane, C. Stere a 0
cupat ocupa. din plicate, u
nul dintre primele locuri .
Recuperarea operei sale este
un irnperativ al etapei postde
eembriste, daca en este eu
adevarat 0 etapii a reeuperii
rilor de valori reprimate in
fostul regim din Romania.
cum a fiicut-o in 1907.
Constantin Stere propune so
cial-democrat ilor rarnam de
Ja secolului a! XX-lea
o lema de meditatie asupra
dezvoltiirii socieill!ii roma
Actualitatea ei este a
cum de un tip special: m!ele
gem mai bine de ce comunis
mul nu putea mvinge in timp.
se declara invincibil.
I . ALEXANDRESCUj
I. BULEI; 1. MAMlNA,
I. SCURTU
Enciclopedi.a paJtideJor poli
tice din Romania (1862-1994)
Mediaprint , pag. 412
o referintii necesarii pentru
studierea scenei politiee ro
redactata de patm
cunoseuli istorici. Enciclope
dia ne prezinill toate formap
unile politice care au activat
in Romlinia, imparrite pe trei
capitoie.
in prima parte a c.ilfii sint in
c1use partidele care au avut 0
inOuenfii notabilii in viafa po
litica romaneasc;a, incepmd cu
1875, cind a fost Parti-
SP nr. 36 / martie 1996 64
golului din jurul unui subiect
controversat - acordurile din
tre "eei trei mari".
Cartea se bazeaza pe un con
sistent materia! documentar.
aIJal1inind principalilor actori
politici.
Din plicate, toate aceste surse
sint numai de provenienfli a
mericana, pozitia sovietica
ftind analizata doar prin re
flectarea ei in aceste doeu
mente sau in alte lucrari si
milare.
GABRIEL A. ALMOND,
SIDNEY VERBA
Cultura civica.. Atirudini
politice $i democratie
fn cinci na,tiuni
traducere studiu introductiv
Dan Pavel, CEU Press, Edilura
DU Style. 1996,
pag. 391 .
Considerat a fi eel mai bun
studiu de politica comparata
din ultima jumatate de secol,
volumul de fata eSle unul din
lre primele zece titluri de pe
lista lecturilor democratiee,
deoarece face parte dm cate
goria callilor care, numai ele,
pot raspunde anumitor intre
bari.
In spafiul politologiei roma
cartea lui Gabriel A.
Almond Sidney Verba aco
pera un deficit
Pentru un al
sistemului totalitar comunist,
lecrura unei astfel de caf\i re
prezmta unul dintre cele mai
eficiente antrenamente pen
tru a face falA regimului p0
litic al v iitoru1ui. democrapa
liberala.
Contents
2. Editorial Stelian Tanase Puzzle from the Dark
5. Political Ceremonies
9.
12.
16.
20.
Mihai Coman
Cristina Lascu
Lucian Boia
Delia Vlad
Mitrea
Political Power. Carnival and Celebrations
"I have been in Arcadia too"
The Recourse to History
The Ritual Construction
of the Political Reality
Symbolic Aspects of the Political Carnival
22 . 1nterview Walter Bacon in dialog On Mentality and Opening
with Stelian Tanase
27. The Anatomy ofCommllnism Document 1956
28. Document
33. Florin
A Letter from Gyorgy Lukacs
to Janos Kadar
The Plenary Session of the CC
of the RCP, October 22,1945
The Communization of Romania
36. Nationalism Alina Mungiu-Pippidi The Problem of the Transethnic
Democracy (II)
42 . Debates Adrian Marino Romanian Politology:
Aspects and Tendencies
dul Naponal Liberal, pmii
'in 1989, cind Partidul Comu
nist 'incetat activitatea.
In partea a doua smt prezen
tate cele care au avut 0 exis
tenta efemerii. m fmal ftind
consemnatii lista tuturor for
mapunilor politiee inregistra
te in um1a decretului-lege din
31 decembrie 1989.
Enciclopedia sistematizeaza
infoID1alii utile pentru cei in
teresali de viafa politica a Ro
maniei modeme contem
porane.
CONSTANTIN ARGETOIANU
Memorii. Pentru cei de miine
(1919-1922)
Volumul VI, Partea a VI-a.
Editura Machiavelli, colec?a
"Istcrie politicii",
1996, pag. 35S.
In acest nou volum, proza me
morialistica a boierului de la
Breasta continua sa surprinda
sa desfete, consacnnd WI
mare scriitor ron1an.
In afara de 0 suita de portrete
ale lumii noas
tre politice. aria scriitoriceas
eli In care Argetoiallu exce
1eaza, un capitol aparte este
acordat arestarilor liderilor
in mai 1921.
Se poate spune ca in lupta sa
lmpotriva comunismului, Ar
getoianu a inregistrat, in anii
1920-1921, 0 victorie. Dupli
treizeci de ani,
aveau ia
ConSlaFltin Argetoianu m urea
in 1955, 1a virsta de 84 de
ani, in inchisoarea de la Si
ghet. Avea insa sa lase 0 o
pera memorialistica de prima
miirime.
DANIEL BARBU
Scruoare pc nisip.
Timpul privirea in civiliza
tia romaneasc8. a secolului aJ
XVill-lea
Editura Antet,
pag. ISS, lei 3.000
o carte despre timp percep
despre masura
chipuri1e duratei, despre is
torie credin\C, despre ciir!i
felulln care sint citite. des
pre mome imaginile lumii
de dincolo, despre scriere
nu in eele din UID1a, despre
privire des pre toate lucru
rile care au putut-o atrage.
Toate aceste subiecte, dispa
rate 1a prima vedere, compwl
de fapt un singur obiect isto
ric: timpul.
Pe scurt, 0 carte despre timp,
despre atitudinile fatii de timp
despre felul in care au fost
privite, de la seco1u
lui al XVII-lea pina 1a in
ceputul celui de-a1 XIX-lea,
lucrurile care i1 masoara
care n exprima. 0 carte des
pre timp despre privire.
LLOYD C. GARDNER
Stere de influen,a. Jmpiir{i
rea Europei de catre marile
puten la Munchen la lalta
Edirura Elit, Colecfia ''Memento'',
pag. 400, lei 6.000
o carte care ne introduce in
cu1isele marilor decizii in pe
rioada 1938-1945.
Vechiul regim a gestionat cu
zgircenie traducerile lucran
lor referitoare la eel de-a! doi
lea razboi mondial. Aeest vo
lum contribuie la acoperirea
45. International Politics Petru Dumitriu
50. Marian Chiriac
54. Sabina Fati
58 . Books and Authors
60.
61.
62.
64. Books Reviews
Daniel Saulean
Cristina Petrescu
Petrescu
Laurentiu Vlad
NATO' s Extension - Internal Perceptions
The Difficulties
of Peace Implementation
Romania's Relations with Russia
and Ukraine
Rene Girard, Violen,ta sacrul
Doina Jela, Cazul Nichita Dumitru
Dinu C. Giurescu, Guvemarea N Radescu
Lucian Boia, Miturile comunismului
romanesc