CAZUL GOGU RADULESCU SI LOJA DE LA COMANA SUB LUPA SECURITATII

Comentariul meu:
Tovarasul Gogu Radulescu, tatuka elitei de la comitetul in civil "Salvati Democr
atia"
Marea imbecilitate a dreptei romanesti a anilor `90 a fost sa se lase atrasa in
capcana condamnarii fara drept de apel, in bloc, a unei intregi generatii, a cel
or care au trait si au muncit in Romania anilor 70-80. Astfel, dreapta si-a asig
urat impotenta electorala si tehnocratica pentru cel putin un deceniu, alungand
spre stanga 3 milioane de fosti membri ai PCR, majoritatea covarsitoare patrioti
de bun simt, oameni cinstiti si de valoare profesionala. Printre ei, desigur ex
istand si lichelele oportuniste EXACT in acelasi procent existent si azi in orga
nigrama oricarei corporatii multinationale respectabile sau in orice partid demo
cratic frecventabil. Dar printre cei 3 milioane de peceristi nu existau nici macar
o suta de comunisti convinsi, cu ochii sticlind de fanatism comunist, cum le lu
ceste azi o luminita stranie in ochi fanaticilor democratiei si orientarii pro-o
ccidentale.
Astfel dreapta pro-occidentala romaneasca a alunecat mai degraba spre liberal-stan
gismul si neoconservatorismul de tip occidental, castrat de orice reflexe identi
tare, ajungand sa faca pe plan economic exclusiv jocul intereselor FMI in numele
capitalismului si pe plan cultural-politic jocul retelei Soros in numele tolerante
i. Paradoxal, in asemenea situatie, in anii `90, tocmai stanga, prin inghitirea u
nui urias contingent de fosti membri PCR, de orientare vag si ne-doctrinar patri
otica (nationalista ar fi prea mult spus), a devenit aparatoarea intereselor nat
ionale, opusa centrilor de influenta ai comunismului cu fata umana vestic. Acest p
arcurs national-comunist al stangii romanesti ia sfarsit in anul 2000, cand PSD s
e aliniaza fara cracnire valorilor occidentale, continuand politica vanzarii pe un
dolar in plan economic demarata de guvernarea CDR si in plan politic adoptarea no
rmelor corectitudinii politice impuse de societatea civila de inspiratie sorosista
.
In ruperea atat a dreptei cat si a stangii de orice legatura cu interesul nation
al si de orice eventual avant nationalist, rolul fundamental a fost jucat de gru
parea Comana pe care o descrie generalul Rogojan mai jos. Aceasta grupare a gravit
at de la stanga la dreapta cu gratie in ultimii 20 de ani pentru a-si urmari int
eresele, acuzand de ceausism nationalismul cand se regasea la stanga si de extremis
m de dreapta cand se gasea la dreapta.
Din pacate, nici pe departe nu au dat dovada de aceeasi inteligenta bivolii de d
reapta, puri si duri ai generatiei Mandruta care din anticomunism si-au supt toata int
elepciunea de dreapta de la Silviu Brucan si VladimirTismaneanu, rupand orice lega
tura cu generatia ceausista.
Va avea un enorm succes electoral, indiferent daca se situeaza la stanga sau la
dreapta, orice forta politica actuala care va adopta o atitudine nationalista si
va indrazni sa contrazica dogma condamnarii la moarte civila a generatiilor comu
niste, propunand o reevaluare istorica profesionista si realista a celor 45 de an
i de comunism , bazata pe fapte si documente, nu pe isterii simpliste sentimentalo
id-manipulatorii din arsenalul propagandei de razboi.
Are curaj PSD-ul sa revina la atitudinea nationalist-stangista a anilor `90?
Are curaj PNL-ul sa revina la NATIONAL-liberalismul Bratienilor, cu un accent sp
ecial pe national?
Are curaj PDL-ul sa isi asume o platforma conservatoare cu tendinte spre dreapta
nationalist interbelica (asa cum propune Victor Roncea), mai apropiata de paleo
-conservatori decat de neo-conservatori?
Sau le tremura la toti nadragii in fata mafiei globalist-cosmopolitie, incat sun
t capabili sa isi sacrifice pana si tara, neamul, electoratul, existenta in isto
rie ca partide (cum a facut PNTCD-ul)? Cred ca ar fi mai bine sa le tremure nadr
agii serios in fata alternativei, daca ar fi inteligenti si daca ar renunta maca
r o clipa la aroganta si suficienta foarte asemenatoare cu aroganta, suficienta
si inchistarea propagandistilor ceausisti pana si cu cateva zile inainte de revo
lutia din `89.
Daca nimeni nu va ridica acest steag, al reconcilierii intre generatii si al nat
ionalismului, atunci TOATE partidele, si de stanga si de dreapta, vor muri, impr
euna cu intreg sistemul asa-zis democratic, pe fondul prabusirii accentuate a cr
edibilitatii SISTEMULUI in ansamblu, atat in Romania in ultimii 20 de ani, cat s
i in lume. Executat nu va fi un oarecare partid democratic, ci un sistem, cu toti
politrucii lui, cu toti propagandistii lui, cu toate cliseele lui, cu toate dogm
ele lui, fara discriminare de partid sau orientare Unii cred ca pluri-partitismul
, economia de piata, parlamentarismul sunt dogme sfinte ale sfarsitului istoriei.
Altii cred ca nu mai ales cand rezultatele sunt dezastruoase si dezastrul e vizib
il cu ochiul liber, chiar si dupa 20 de ani de promisiuni, asteptari, rabdare
Sa nu uitam ca in Rusia asa-zisa opozitie democratica are proportii ridicole acum
tocmai fiindca in anii 90 a produs un dezastru de proportii genocidare care a st
ampilat-o pentru vesnicie cu eticheta tradarii si a coruptiei. Nu excludeti un s
cenariu chiar si mai radical in Romania, mai radical chiar decat relativa nationa
lizare produsa de Putin in Rusia Nu excludeti un asemenea scenariu de basculare ni
ci chiar in Statele Unite sau Europa de Vest S-ar putea ca viitoarea schimbare sa
fie sub sloganul Ne-am saturat de democratie, vrem LIBERTATE!
Sper ca macar acum, la 20 de ani de la caderea regimului comunist, macar varfuri
le noii generatii care incepe sa se ridice si sa inlocuiasca generatia Mandruta-T
urcescu pe piedestalul unde stau tinerii nostri, sa faca o revizuire rece si obiect
iva a perioadei celor 25 de ani ai Romaniei sub conducerea lui Ceausescu (cu bun
e si rele) si a rolului jucat de elitele abominabilului obsedant deceniu al anilor
`50 in convertirea democratica dupa 1990. Sa inteleaga ca isteria anti-ceausista
si anti-securista a reprezentat de fapt marca revenirii acelorasi cercuri din an
ii `50 la putere, de aceasta data sub masca democratiei si cu sponsorizare geopoli
tica occidentala, nu moscovita, precum in anii `50. Din fericire, centrul moscov
it al retelei li s-a cam defectat incepand de la venirea lui Putin la putere in
Rusia si asta le da mari fiori :D .
Dezvluiri necesare ale generalului Aurel Rogojan, eful de cabinet al generalului I
ulian Vlad (fostul ef al Securitii)
Soii Ceauescu au murit creznd c marele trdtor de lng ei a fost Gogu Rdulescu, Marcel,
numele de cod al Securitii. nc din anii 50-60, n Romnia a acionat o foarte important
internist. Din aceast Loj au fcut parte reprezentani de seam ai vieii politice romne
a Pau-ker (Hanna Robinshon), Iosif Chiinevschi, Vasile Luca (Luka Lazslo), Walter
Roman, Lev Oigenstein (Leonte Rutu), Leonid Tismineki (Leonte Tismneanu), Mihail F
lorescu i fratele su, Theodor Blumenfeld, Gogu Rdulescu i alii.
Dei Nicolae Ceauescu dorea s apar ntotdeauna echidistant att fa de Israel, ct i fa
arab, simpatiile sale arabe erau evidente. Israelul nu le putea accepta. n conseci
n, subminarea de sorginte israelian a regimului autoritar al lui Ceauescu, a crui ese
n naionalist a fost lesne reperat, s-a direcionat, ntr-o prim etap, nspre sabotarea
mentelor Romniei pe linia dezvoltrii lucrrilor de investiii, n principal a lucrrilor d
e construcii-montaj pentru importante utiliti economice, productive i de transportur
i n aproape toate rile arabe, cu excepia zonei saudite, aflat sub o puternic influen o
idental. O mare parte a responsabililor lucrrilor de investiii din lumea arab au fos
t evrei cu foarte bune dosare de partid i de Securitate, ceea ce pentru Mossad a n
semnat o adevrat man cereasc. Infiltrarea pe o asemenea filier a reelelor Mossadului n
le arabe a constituit un foarte puternic afront pentru conductorii acestor state,
care s-a soldat, n cele din urm, cu intrarea n blocaj de pli pentru serviciile prest
ate i accentuarea deficitelor balanei externe a Romniei.
n plan intern, Gogu Rdulescu, Zigu Ornea, Paul Georgescu, Idel Segal, Nicolae Tert
ulian i alii au asigurat ndeplinirea obiectivelor kominterniste n ceea ce privete pro
paganda i erodarea spiritului naional tradiionalist al culturii romneti. Trebuie obse
rvat, n acest sens, opoziia fervent fa de publicarea integralei publicistice social-po
litice a poetului Mihai Eminescu, n special a ace-lor volume de scrieri politice
din perioada sa de editorialist la ziarul conservator Timpul, n care erau analizate
influenele nefaste asupra Romniei, n urma acaparrii puterii financiar-bancare, prec
um i cele exercitate n cultura naional de elementul alogen.
n plus, Gogu (Gheorghe) Rdulescu a patronat numeroase reuniuni private secrete la un
a dintre reedinele sale de vacan (Comana, judeul Giurgiu). Tudor Postelnicu, eful Secu
ritii (1978-1987), a fost informat n detaliu asupra coninutului subversiv al unora d
intre reuniunile respective. Gogu Rdulescu aciona i ca agent recrutor asupra unora di
ntre invitaii si. Cele mai consistente informaii fuseser obinute de un ofier de elit di
n Serviciul de Contraspionaj pentru SUA. Urmarea: ofierul de Contraspionaj este a
spru mustrat (aflase ceva ce nu trebuia s tie!), scos din serviciul operativ i trec
ut ntr-o munc de birou. Gogu Rdulescu a exercitat o influen covritoare n ceea ce prive
orientarea aciunilor contestatare ale unor tineri poei i scriitori, unii dintre ei
devenii n anii 90 figuri proeminente ale unor formaiuni politice sau civice din Romni
a. Este locul s amintim c oficializarea prigoanei mpotriva protocronismului s-a produ
s n anul 1988, prin articolul de denun semnat de Gogu Rdulescu n publicaia Romnia Liter
ar. Articolul, scris n maniera clasic a demascrilor din Scnteia anilor 50, a produs u
ternic efect n epoc i a statornicit ideea c aceast teorie cultural ar fi periculoas i
ebuie nlturat. Aceeai viziune exista i n cercurile ocultei care controla Romnia la ac
at (i care a ieit la suprafa o dat cu 1990), iar manifestul antiprotocronist, semnat d
btrnul agitator al Kominternului, nu numai c a dat un foarte important semnal, dar
era i o frond la adresa miturilor fondatoare ale naionalismului promovat de Nicolae
Ceauescu. Gogu Rdulescu era o rara avis printre nalii nomenclaturiti. El afia un spir
boem independent, dei era un oportunist rafinat. i-a creat, studiat, aureola unui
om care niciodat n-a pregetat s-i ajute, att ct putea (i putea mult!), pe cei aflai l
a nevoie. De reinut este i faptul c n rarele ocazii cnd, n calitate de vicepreedinte al
Consiliului de Stat, asigura interimatul unor chestiuni ce-i prilejuiau contact
e cu efi ai Securitii, el cuta s i-i apropie i s-i ndatoreze. n anii 50, n perioad
avut responsabiliti pe linia Comerului Exterior, dup ndeprtarea troicii Ana Pauker-Teo
hari Georgescu-Vasile Luca, Gogu Rdulescu a fost implicat ntr-o anchet pentru fapte
circumscrise subminrii economice, spionajului i, respectiv, trdrii, n favoarea Israe
lului. El a scpat. Mai mult, a fost i promovat. Intervenia n favoarea fostului ofier
NKVD, Gogu Rdulescu, s-a fcut din afara partidului i din afara rii. n 1981, membri ai
Lojei l-au manipulat pe Constantin Prvulescu, membru fondator al PCR, s se ridice m
potriva lui Ceauescu n plenul lucrrilor celui de-al XII-lea Congres al Partidului C
omunist Romn. Dup 1985, membrii Lojei s-au dovedit a fi adepi i promotori ai reforme
lor gorbacioviste, susinnd necesitatea nlturrii lui Nicolae Ceauescu i readucerea la pu
tere a unor persoane din vechea gard, la care s fie alturat tnra generaie reprezentat
embri ai familiilor celor pe care Ceauescu i-a ndeprtat din primele ealoane ale Pute
rii. n interiorul Partidului Comunist Romn se crease un altul secret, ai crui expon
eni la vrf (n Comitetul Politic Executiv) erau Gogu Rdulescu i Constantin Dsclescu. Pri
mul a fost considerat creierul Elenei Ceauescu. n preajma evenimentelor din decembri
e 1989, unii membri ai Lojii de la Comana erau profund preocupai de ntocmirea listei
noii echipe conductoare din Romnia. ntre cei selectai figurau: Gheorghe (Gogu) Rdule
scu, tefan Andrei (n funciile executive supreme); Constantin Mitea, Paul Niculescu-
Mizil, Ion Dinc, secretari ai CC al PCR; Corneliu Mnescu, ministru de Externe; Ale
xandru Brldeanu, ministrul Economiei; Mihail Florescu, Ioan Ursu, Vasile Pungan i a
lii, cu portofolii neindicate. Pe o alt list au fost trecui propozabilii la arestare
, condamnare, inclusiv la moarte
n perspectiva ntlnirii secrete de la Malta dintre George Bush i Mihail Gorbaciov, un
grup de 40 de intelectuali de origine romn, stabilii n strintate, dintre care peste 3
0 de etnie evreiasc, au adresat o scrisoare celor doi lideri mondiali, precum i pr
eedintelui Franei, Franois Mitterand, sugernd o intervenie sovietic n Romnia pentru n
rea lui Ceauescu. Realitatea, ulterior constatat, este aceea c o asemenea nelegere a
fost realizat, ea fiind cunoscut de unele figuri importante ale evenimentelor din
decembrie 1989.
Revin la Gogu Rdulescu. n perioada celui de-al doilea rzboi mondial, ilegalistul ko
minternist s-a predat sovieticilor imediat ce trupele romne au intrat n URSS. i-a p
etrecut rzboiul n lagre de prizonieri, n perioada de ofensiv sovietic fiind unul dintr
e cei mai activi recrutori ai Diviziilor Tudor Vladimirescu i Horea, Cloca i Crian. Gr
de tiut ce misiuni a mai ndeplinit la Moscova, cci la Bucureti a revenit, m-preun cu
soia sa, Dorina Rudisch (aflat i ea n URSS nc din 1940), abia la sfritul anului 1946.
ajutorul preios al lui Eugen Jebeleanu, Dorina Rudisch a devenit membr a Uniunii
Scriitorilor. Apoi, prin ea i prin Gogu Rdulescu s-a asigurat o protecie special pen
tru aa-ziii disideni din rndul intelectualitii de rit iudaic, pe lng care i-au gsit
lii. Aa s-a ajuns la construirea alibiului care s justifice adoptarea lui Gogu Rdule
scu de comunitatea evreiasc.
Se spune c Gogu Rdulescu ar fi decedat n cminul-spital al comunitii evreieti din Calea
Griviei (Bucureti). Cunosctori n cele mai fine detalii ai acestei mari afaceri inter
naionale de spionaj susin c sfritul fostului agent recrutor al NKVD n lagrele de priz
ieri din URSS n timpul rzboiului i unul dintre monitorii importani ai Moscovei din a
propierea lui Ceauescu nu a fost cel declarat. Un voluntar al Enciclopediei liber
e Wikipedia consemneaz lapidar: Se spune c a murit la nceputul anilor 90 ca pacient a
l spitalului comunitii evreieti (dei nu era evreu). Nimnui nu i-a fost permis s-l vad
icriu. Numele de cod al lui Gogu Rdulescu era Marcel. Marcel a fost i numele misterios
pe care Elena i l-a invocat lui Nicolae Ceauescu n ultimele momente ale vieii lor P
arc spunea (citez aproximativ): ntotdeauna trdarea vine de lng tine i i-am avut aproap
g noi Marcel ().
General de brigad (r) AUREL ROGOJAN