Sunteți pe pagina 1din 6

Steaua Imperiului Invizibil.

Despre JeanParvulescu
Reproduc mai jos un text inedit in Romania: traducerea comentariului scris de Al
eksandr Dughin in 1998 despre unul dintre cele mai fascinante romane ale lui Jea
n Parvulescu: Steaua imperiului invizibil.
Un romn, aproape necunoscut in tara sa, a devenit copilul teribil al literaturii
franceze in ultima jumatate a secolului 20 si poate unul dintre cei mai influent
i conspiratori in politica planetara clandestina. A scris aproape inca 30 de rom
ane cu subiect mistic dar si lucrari de analiza politica si eseistica. Sa speram
ca multe dintre ele vor vedea lumina tiparului si in limba romana la editura Eu
rasiatica.ro .
Jean Parvulescu, invitat intr-o emisiune recenta la o televiziune franceza.
Insa Jean Parvulescu insusi a trait o viata care depaseste pana si oricare dintr
e romanele sale intru aventura si mister. A fost banuit a fi fost in relatii cu
mai multe servicii secrete. Am auzit si zvonul ca a urmarit programatic si a reu
sit sa se inrudeasca direct cu cele mai importante case imperiale si regale ale
lumii, fie seducand si avand copii cu printese din respectivele familii, fie cas
atorindu-si alti copii ai lui cu vlastare regale. A fost consultant special pent
ru cele mai elevate cercuri din comunitatea de informatii si militara a marilor
puteri, avand o legatura stransa mai ales cu legendarul sef al serviciilor de in
formatii franceze, contele Alexandre de Marenches (prima voce occidentala care a
dezvaluit cate ceva despre existenta serviciului de informatii militare sovieti
c, GRU).
Jean Parvulescu a fost artizan al oarecare state africane in perioada post-colon
iala, avand grija sa isi inscauneze sefi de state doi prieteni foarte apropiati,
pe Moise Tshombe in Congo si pe imparatul Jean-Bedel Bokassa in asa-numitul Imperi
u Centrafrican, caruia i-a asigurat practic crearea de la zero a noului stat, pri
n lobby-ul pe care il putea accesa in zonele umbroase ale marilor puteri. Circula
povestea ca, asistandu-l pe Bokassa in crearea unei armate a noului stat, a recr
utat in calitate de instructori fosti ofiteri ai Armatei Regale Romane, emigrati
in Occident dupa 1945, iar acestia au folosit comenzi in limba romana in noua a
rmata imperiala, astfel incat pana si astazi in respectiva armata se folosesc tot
comenzile militare in limba romana. Printre altele a fost si activist (nu se sti
e in ce masura) al temutei Organisation de larme secr?te, socotita terorista de unii
, patriotica de altii
Jean Parvulescu a fost un personaj pitoresc si boem al lumii literare franceze,
raspandind fascinatie, emulatie si adulatie in jurul sau. Iata ce spune Aurora C
ornu (fosta sotie a lui Marin Preda) care l-a cunoscut direct, despre Jean Parvu
lescu: aventurier de geniu, care a avut un rol important in inscaunarea lui Moise
Chombe, in Congo. Ezoterist, ocultist, avand chiar o miscare filosofica care il
urmeaza si astazi ca pe un maestru, Jean Parvulescu facuse Institutul de Cinema
cu tinerii regizori: Rohmer, Godard, Truffaut, tot el fiind autorul si teoretic
ianul celebrei formule: Noul val francez o miscare estetica protestatara, care a
luptat impotriva industriei de cinema si a propus in replica filmul de autor, d
ispretuind profund succesul comercial. Avand un rol atat de important in generare
a miscarii filmului independentsi avand o viata care bate filmul, este evident de ce
Parvulescu a devenit si personaj principal de film, interpretat de actorul Jean
-Pierre Melville, intr-unul dintre cele mai importante filme de arta ale lui Fra
ncois Truffaut si Jean-Luc Godard, A bout de souffle (Cu sufletul la gura):
Sa devin nemuritor si apoi sa mor. Superb paradox, perfect congruent cu tehnica ra
zboiului ocult.
Pentru cel familiarizat cu cultura romana devine evident ca in intreaga viata si
opera a lui Jean Parvulescu circula aceeasi substanta pe care o regasim si in Cr
aii de Curtea Veche a lui Mateiu Caragiale sau in Principele lui Eugen Barbu. Recun
oastem acel haz de necaz cu care geniul romanesc a tratat marile tragedii ale ge
opoliticii si istoriei, boicotand istoria prin actiunea non-actiunii (wei-wu-wei
, conceptul taoist in care se manifesta adevarata invulnerabilitate), boicotand
sobrietatea superficiala sub perdele de fum inselatoare sau chiar triviale, aleg
and cu entuziasm ludic jocul ambiguitatilor la fel ca si in politica si geopolit
ica, jocul combinatiilor menite sa pozitiveze negativul si sa protejeze esenta sac
ra a Traditiei de atingerea murdara a epocii decaderii finale, Kali-Yuga. Incons
tient (sau dirijat???), geniul romanesc a aplicat un soi de aikido geopolitic unic
in istorie, reusind sa propage astfel neatinse pana in secolul 21 fragmente de
Traditie cum nu exista alte tari ale lumii, cel putin prin Biserica Ortodoxa. Ac
easta mostenire, aceasta misiune de importanta globala sta la temelia ultima a s
tatalitatii romanesti, asigurand statului roman o invulnerabilitate pe care nici
portile iadului nu o vor birui, pana la sfarsitul timpurilor, chiar daca acest
lucru este greu de observat la o privire superficiala asupra starii actuale a Ro
maniei (dar tocmai asta e rostul starii actuale, aparent deplorabile: sa camufle
ze starea reala).
Autorul ocult Vasile Lovinescu, din scoala traditionalista a lui Rene Guenon, la
sa sa se inteleaga in lucrarea Al patrulea hagialac, scrisa pe marginea romanului C
raii de Curtea Veche, ca Mateiu Caragiale nu putea fi decat un mare Initiat in vi
ata reala (si poate nu este intamplator ca Mateiu este tocmai fiul lui Ion Luca,
geniul umorului romanesc; este aproape un scenariu mitologic antic).
Daca a mostenit Jean Parvulescu functia pe care a avut-o la vremea lui si Mateiu
Caragiale, cu siguranta a reusit sa se apropie cel mai mult de concluzia finala
, istorica, concreta, a razboiului ocult. Prin amicul sau Aleksandr Dughin a exe
rcitat o influenta considerabila asupra vietii politice din Rusia, contribuind l
a infiintarea miscarii de tineret Nashi (Ai nostri) si influentand decisiv mutarile
pe care le face Rusia pe marea tabla de sah a lumii.
Iata ca intram intr-o noua faza tactica. Iata ca in urma cu cateva zile presedin
tele Medvedev a anuntat ca il sustine pe Vladimir Putin pentru a fi presedintele
Rusiei pana in 2024. Iar la scurt timp Putin a anuntat ca va demara proiectul Un
iunii Eurasiatice: Putin propune Uniunea Eurasiatica. Este doar primul pas spre o
biectivul mai indepartat, dar necesar si implacabil, al convergentei Uniunii Eur
opene cu Uniunea Eurasiatica, spre asocierea geopolitica a natiunilor de la Toki
o pana la Dublin, pentru a-si proteja impreuna particularitatile, comorile de cu
ltura si traditii in fata atacului nemilos al Noii Ordini Mondiale impotriva tut
uror identitatilor si statelor nationale din intreaga lume. Vor urma si alti pas
i, decisivi, previzibili si imprevizibili in acelasi timp, care vor distruge pro
iectul globalist al dictaturii banului. Monstrul trimis de Hermes asupra lumii n
u are nici o sansa in fata sagetii care a atintit-o Apollo asupra lui. Arcul a f
ost deja intins, sageata deja a plecat si e o problema doar de timp pana cand va
lovi mortal Bestia. Timp foarte scurt, la scara istoriei
Maestre, chiar daca ai disparut fulgerator si neasteptat dintre noi in noiembrie
anul trecut, ai reusit sa setezi si sa amorsezi masinaria infernala care va macin
a implacabil vintrele putrede ale post-modernitatii. Chiar daca nu ai apucat sa
iti revezi tara si manastirile ei si sfintii inchisorilor pe care i-ai admirat a
tat de mult, promitem ca ne vei vizita si ne vei re-vizita la nesfarsit prin ope
ra ta. Maestre intelept al nemuritorului Imperiu Roman, intr-adevar ai reusit pe
rformanta sa devii nemuritor si apoi sa mori
Jean Parvulescu? Prezent!!!

Steaua Imperiului invizibil


(despre Jean Parvulescu)
de Aleksandr Dughin
(Moscova, 20 august 1998)
1. Profesiune: vizionar
Jean Parvulescu este un mister n via al literaturii europene. Mistic, poet, romanci
er, critic literar, cunosctor al intrigilor politice, revoluionar, prieten i confid
ent al multor celebriti europene din a doua jumtate a secolului XX (de la Ezra Poun
d i Julius Evola, pn la Raymond Abellio i Arno Breker). Personalitatea sa real rmne un
mister. Un romn care a fugit n Vest n anii `40 i a devenit unul dintre cei mai strluc
ii stiliti francezi ai prozei i poeziei contemporane. Dar indiferent ct de diferite
au fost lucrrile sale, ncepnd cu strofele tantrice i romanele complexe oculte, pn la b
iografiile prietenilor si emineni (n special Soarele rou al lui Raymond Abellio) reala
sa chemare a fost imaginarul, un contemplator direct i inspirat al sferelor spirit
uale, deschise ctre cel ales, n spatele aparenelor triste i triviale ale lumii profa
ne contemporane.
n acelai timp, Parvulescu nu are nimic n comun cu reprezentanii obinuii ai neo-mistici
smului contemporan, att de rspndii astzi ca un fel de intrument al compensaiei pentru
rutina tehnotronic-informaional cotidian. Viziunea lui Parvulescu este tragic i ntunec
at: nu are nici o iluzie n ceea ce privete diabolicul, natura infernal a vieii contem
porane (astfel, el este un tradiionalist).
Este complet strin de optimismul infantil al ocultitilor i al pseudo-misticilor cu o
chelari de cal ai New Age. Dar, spre deosebire de cei mai muli tradiionaliti cu un t
emperament academic el nu se limiteaz la predica sceptic despre crizele lumii moderne i
la condamnarea seac a civilizaiei materialiste de la sfritul Kali-Yuga. Textele lui
Jean Parvulescu sunt ncrcate de Sacru, ca ntr-un vis, ntr-o revelaie ciudat, aproape
profetic; vizita, evadarea ctre sferele nalte prin blocade magice ale energiilor nega
tive, care ncarc lumea contemporan a psihicului colectiv, cosmic.
Parvulescu este un vizionar autentic, destul de profund i pregtit ideologic pentru
a nu accepta primele fantome ale realitii subtile ca fiind mesagerii luminii, dar n
acelai timp fornd pn la limit intuiia sa pentru periculoasa i riscanta cltorie inte
entrul Lacului Negru a sufletului modern, fr frica normelor fixate de dogmaticii rai
onali (aici i au originea paradoxurile pe mai multe niveluri care se regsesc n toate
crile lui Parvulescu). Mesajul lui Parvulescu poate fi definit n acest fel: Sacralu
l a disprut din realitatea cotidian a lumii moderne i este foarte evident c trim Sfritu
l Timpului, Sacralul nu a disprut (din moment ce nu a putut disprea teoretic, deoa
rece este etern) dar a fost transferat ntr-o priecie ntunecat, invizibil i este gata a
cum de a cobor n cosmosul fizic uman ntr-un moment apocaliptic teribil al apogeului
istoriei, ntr-un moment cnd lumea a uitat de natura sa spiritual i a renegat-o, va
fi forat s o ntlneasc ntr-o sclipire de revelaie brutal. Atta timp ct aceasta nu a
umanitatea doarme linitit n iluziile sale ntunecate i materialiste, numai cei alei, v
izionarii, membrii friilor secrete, Ordinul Apocaliptic sunt contieni, pregtind n secr
et venirea Ultimei Ore, mpriei Cerului, Marele Imperiu de la Sfrit.
Jean Parvulescu nu vede n el nsui o figur literar, ci vestitorul Imperiului Invizibil
(ultima sa carte se numete Steaua unui Imperiu Invizibil), oratorul Parlamentului
ocult constituit din elita mondial a celor treji. Parvulescu deschide o ntreag lume p
aralel, nu doar un decor de scen a fanteziilor individuale sau reminescenelor. Text
ele sale sunt ncrcate de o realitate nspimnttoare: umorul su straniu (deseori aproape n
egru) atinge uneori urmele sfinte ale religiilor, dogmelor i canoanelor, trezind n
ele esena lor interioar, misterioas, npdit de spiritualitatea devastatoare a veneraiei
fetiiste. Urmnd prescripiile tantrice, Parvulescu nsufleete limbajul, l face operativ.
De aceea textul sau este mai mult dect literatur. Este pronunia magic i denunarea sca
ndaloas; este provocarea evenimentelor i prevestirea nelesurilor lor; este imersiune
a n Ocean, n tunelurile subterane ale Ascunsului, n imperiul nspimnttor care exist n
are dintre noi. Exact de asta Parvulescu poate fi la fel de nspimnttor ca orice adevr
at geniu: el ne studiaz atent, tiinific din interior, din cnd n cnd trecnd peste grani
cunoscut. Un antomist vizionar.
2. La nceput a fost Conspiraia
Parvulescu rspunde clar i paradoxal n acelai timp: este dual.
Ageni secrei ai Fiin?ei i ai Nefiinei apar n toate sferele-cheie de control ale lumii
moderne, ordonnd toate procesele civilizaiei. Generali i terori?ti, spioni i poei, p
reedini i ocultiti, Prini ai Bisericii i eretici, oameni ai mafiei i ascei, francmaso
naturaliti, prostituate i sfini, artiti de salon i activiti ai micrii muncitoreti, ar
ogi i falsificatori toi sunt doar actori obedieni ai unei piese de teatru saturat co
nspirologic i cine tie ce alta identificare social adpostete de fapt un Iniiat ?i mai
lt?
3. mpotriva Demonilor i a Democraiei
Steaua Imperiului Invizibil este ultimul roman-cheie al lui Parvulescu. n el, firel
e din crile anterioare sunt legate. Lucrarea nfieaz o metaistorie transcedental al cr
utor este un cronicar, n timp ce se apropie de final. Iat un rezumat: Pe ntreaga pl
anet i, n special n Frana i Portugalia (de asemenea n Peru i Mexic), locuri magice de
cunctur ale Vestului ocult, ageni ai Nonexistenei au construit piramide negre, obiec
te fizice i superfizice, intenionnd s s sprijine direct amestecul energiilor demonice
ale hoardelor de Gogi i Magogi.
Acest proiect apocaliptic are un nume secret, Proiectul Aquarius, n concordan cu simb
olismul astrologic, era Aquarius, care aduce cu ea nu fericire i armonie (aa cum ag
enii Nefiin?ei ncearc a convinge umanintatea), ci dezintegrare, putreziciune, haos i
moarte, dizolvare n apele de jos este gata s nceap. Eroul din Steaua Imperiului Invizib
il Tony dAntremont nfieaz viziunea profetic a epocii Aquarius n acest fel: Vd, m
aft, ghiveciul enormelor mase spurcate, micndu-se n valuri fr sfrit, pind peste ultim
structuri de cristal ale rezistenei elitelor spirituale; contemplu n neputina mea e
xtatic a deteptrii halucinante, n licrirea spumei negre, spuma neagr a dezintegrrii, t
oarea duhorii democratice i organele nfricotoare ale acestor corpuri n convulsie, car
e cu rnjet fals de curve jegoase, rnjetul de plaja californiana al anti-fasci?tilo
r europeni, rnjetul trfelor-manechin din ferestre plpind pregtesc ultima noastr nfrn
, conducndu-ne ctre o destinaie pe care nici ei nu o cunosc, sau mai precis, o tiu p
rea bine, pe drum sugndu-ne cu poft din mduva osoasa; asta este halucinantul sarcof
ag de plumb al drepturilor omului, aceast deversare fecal-vomitiv a Iadului, dei sp
unnd a?a insult Iadul.
Slujitorii Aquarius, deschiznd calea n lumea uman pentru cochiliile negre ale amurgului
contemporan, ncearc s prezinte apartenena lor nenatural ca pe o binecuvntare, ca pe o
salvare, ca pe limita evoluiei, ascunznd natura lor adevrat, Vomitto Negro (Voma Ne
agr), sub lozinca politic i spiritual a New Age i a Noii Ordini Mondiale.
Dar mpotriva Aquarius, n care este concentrat ntregul potenial teribil, metagalactic al
reelei Nefiin?ei, care i gsete ncarnarea sa final n Noua Ordine Mondial, lupt r
ui ordin secret vestic: Atlantis Magna. n ritualul acestui ordin, un rol special es
te jucat de Femeie, cunoscut sub numele mistic Licorne Mordore, sau unicornul rou-b
run. n realitatea fizic ea poart numele Jane Darlington. Dar adevrata persoan a aceste
i femei trece peste graniele individualitii. Mai probabil, ea reprezint n sine o anum
e funcie sacral, mprit intre femeile ordinului, ale cror relaii personale i zilnice d
e ele reflect o ierarhie ontologic de ele nsele (una dintre ele corespunde spiritul
ui, alta sufletului, a treia crnii). Brbaii ordinului, incluzndu-l pe principalul pe
rsonaj Tony dAntremont de asemenea se pot numi cu greu individuali ntr-un sens str
ict: moartea i adulterul ilustreaz esena special funcional a personajelor principale;
moartea ritual a unuia dintre ei doar intensific activitile conspirologice ale altu
ia sau ale soiilor, n procesul comiterii adulterului, descoper c n esen ei rmn loiali
ia i aceleiai fiine.
Astfel, Atlantis Magna i ese pnza continental pentru a se lupta cu conspiraia Aquarius
. La un nivel transcedental mai nalt, o realizare tantric ritualic de Circumstane Es
catologice, legat de apariia Consolatorului i Soiei. Numai la acest nivel este posibi
l s nvingi constructorii piramidelor negre. Pregtirea i organizarea ritualului misteri
os al cercului rou compune partea principal a intrigii. Membrii Atlantis Magnum pent
ru aceast procedur realizeaz excursii simbolice, analizeaz texte mistice, lucreaz la
gsirea cauzelor adevrate ale transformrilor politice, cerceteaz aspecte ciudate ale
istoriei familiilor antice europene, descifreaz idei ezoterice (care apar ca scur
geri n presa tabloid), triesc relaii romantice i erotice, experimenteaz ncercri de asa
nare, devin victime ale rpirii ?i torturii, dar ntregul corp concret al captivantu
lui romanul, aproape de genul detectivistic, este n realitate o expunere i o clari
ficare nentrerupt a realitii vizionare a Ultimului Eveniment al Istoriei, apariia Mar
elui Imperiu Eurasian, Regnum Sacrum sau Imperiul Sacru, ale crui reflexii pot fi
vzute n toate aspectele lumii moderne.
La nivelul politic al conspiraiei, eroii romanului se comport de asemenea agresiv i
decisiv. Rezistena spiritual la New Age, neospiritualism, pentru reprezentanii crui
a (ncepnd cu Alice Bailey i sfind cu de Chardin i Sai Baba) Tony dAntremont se ofer s
practic proiectele unor super-Auschwitz, super-Maidanek oculte de rezisten politic mpo
triva Noii Ordini Mondiale, americanismului, liberalismului, care foreaz agenii Fiinei
s eas pnze de conspiraie planetar cu participarea tuturor forelor politice care se opu
n mondialialismului. Teroriti palestinieni, grupri subterane de neonaziti europeni,
socio-revoluionari i membri ai Brigadelor Roii, descendeni ai familiilor aristocratic
e cu o repulsie pentru democraie, dorind n secret sfritul epocii liberale, membrii maf
iei italiene, Gaulliti i admiratori ai lui Franco, revoluionari ai Lumii a Treia, am
ani ai Americii i Asiei, leaderi comuniti, bancheri nemi toi acetia devin particapani
la proiectul geopolitic, direcionat ctre cauza final a Imperiului Eurasia. Intrigil
e diplomatice, vizitele externe, discuiile confideniale i colectarea informaiilor co
mpun aspectele politice ale conspiraiei ale agenilor Fiinei i un fir narativ special a
l romanului, superimpus conversaiilor oculte i lungilor monologuri ezoterice ale p
ersonajelor.
Romanul lui Parvulescu nu urmrete logica tradiional a unei povestiri finalizate.
Este semnificativ faptul c se sfrete cu o jumtate de cuvnt la pagina 533. ntreaga intri
g precedent vede cititorul aproape de rezultatul escatologic al rzboiului ocult, da
r Aici lumea literar se sfrete i, de fapt realitatea se instaleaz. Majoritatea personaj
elor din roman sunt figuri istorice, unii dintre ei au murit, alii nc triesc. Notele
i textele citate n povestire chiar exist. Multe episoade i legende repovestite nu s
unt, de asemenea, inventate (dei cteva sunt fictive). Detaliu semnificativ: majori
tatea numelor menionate sunt livrate cu datele de natere i a morii. Dup citirea Steaua
Imperiului invizibil, se ridic o ntrebare fireasc: ce am citit? Un roman? O ficiune?
O fantezie? Literatur suprarealist? Sau, poate un tratat ezoteric? Sau revelaia re
al a motivului ascuns al istoriei contemporane, vzut din poziia deplinului metafizic
n ntregul su volum, ctre cealalt parte a halucinaiilor, de care depind toate presupun
erile banale de zi cu zi, care nu explic nimic i sunt cate se poate imagina de dep
arte de adevr?
Jean Parvulescu nsui ntr-o dedicaie nfrumuseat pe un volum al car?ii dat mie drept cado
u, descrie romanul su: cele mai secrete romane, unde Dragostea Absolut i ofer Puterii
Absolute ultima sa arm i pune bazele oculte pentru un viitor Imperiu Eurasian al
Sfritului care va semnifica Regatul Cerului, Regnum Santcum. Nici mai mult, nici ma
i puin.
4. Shiva cel rou-brun
n timpul uneia dintre discuiile noastre, cnd eu explicam nelesul termenului ai notri
rminologia politic ruseasc, Parvulescu, iluminat, mi-a artat un roman din perioada
sa de nceput (n anii 70) unde a folosit providenial acelai termen ntr-o manier uimitor
de asemntoare. Ai notri pentru el erau membrii Conspiraiei Fiinei, reea secret de a
nfluen, care sunt unii printr-un scop comun ocult dincolo de dezacordurile politice
i care rezist civilizaiei cosmopolite i profane stabilit pe pe planet. Mai mult dect a
tt, prietenii mei italieni mi-au trimis o copie a articolului lui Parvulescu de l
a sfritul anilor 60, n care vorbea despre eurasianism, proiectul geopolitic al Blocul
ui Continental, despre necesitatea alianei Ruso-Germane (reanimarea pactului Ribb
entrop-Molotov), i chiar despre necesitatea reapropierii dintre roii i cei bruni ntr
-un front unit, revoluionar, antimondialist! Ce ciudat c textele acestui om fascin
ant populare doar ca lucrri literare i provocnd un zmbet condescendent tradiionalitilo
r academici cu o clarviziune aproape profetic, descriu cu un avertisment, ce devine
fapt politic abia n ultimii ani, departe de Europa, n Rusia Toate acestea sugereaz
medita?ii profunde privind adevrata natur a geniului literar.
De fapt, cine esti tu Domnule Parvulescu, commodore Altavilla?
Oricine ar fi Jean Prvulescu, este fr ndoial rou-brun (n.t.: natbol, na?ional-bol?ev
u-brun este culoarea na?ional-bol?evismului), fie ?i numai fiindc simpatiile sale
merg ctre o misterioas figur feminin, numit de anumite societi secrete reale Unicornu
rou-brun, Licorne Mordore. Dar trebuie subliniat faptul c cuvntul franuzesc mordore ns
mn, mai precis rou-brun cu auriu sau cu tent aurie. Dincolo de termenul dispreuitor i p
eiorativ rou-brun, care a fost mult timp folosit pentru a eticheta cele mai interes
ante fore politice din Rusia, exist o nuan? regal a acestei culori ca o ncoronare esc
atologic final cu Aurul Alchimic al marii Revoluii Eurasiene continentale, pe care
o pregtesc ?i o implementeaz ai no?tri, agen?ii deplin conspira?i sau vizibili ai Fii
n?ei. Dar ?i un alt personaj al tradiiei sacre mai este reprezentat de aceast culoa
re. Vorbim despre zeul hindus Shiva, liturgic numit cel rou-brun i nspimnttor. Perso
tea acestui zeu este apropiat de elementul nostru cel rou-brun.
Da, acest element este nspimnttor i devastator n manifestarea sa exterioar. Dar este ex
act Shiva cel terifiant, rou-brun, care servete ca protector al misterului Eternitii
, deschiznd n perfeciunea sa momentul Sfritului Timpului, negnd cu aparena sa teribil
putul Erei Aquarius. Shiva cel rou-maron este gardianul tradiiei Iubirii sacre, Tant
ra. Aceasta este tantra creia Jean Parvulescu i dedic una din primele sale cri, Coroan
a milostiv a Tantrei.
Agenii Continentului intern s-au trezit. Deja apare pe cerul nocturn al civilizaie
i noastre dezgusttoare o Stea magic vestind apropiata transformare a Internului n E
xtern. Aceasta este Steaua unui Imperiu Invizibil, Imperiul lui Jean Parvulescu.
Aleksandr Dughin,
Moscova, 20 august 1998

S-ar putea să vă placă și