\.E STAN M.

EMINESCU

CHE, STIUNE, A
E,VREIASCA

Antologie, prefafl si note

de
D. VATAMANIUC

CL'I-UM I.O.
73-{"+2408-3

n-ate Edituii SAECULUM I.O. Editura SAECULUM I.O.

Bucuresti, 2019
 MIHAI EMINESCU
- dupd interese momentane.
, .-. berale" qtia acest lucru qi se
Poerul isi real-u'rni pozilia
r --.-r- i1 conducea, stdruie ca
r - ..negustori. meseriasi.
. -..rmeni cinsti{i qi sd nu fie SUMAR
- -;:.-nrandare era in contradic(ie
- ::r\ jld modul de seleclionare

OII \OASTRE..."]
. ,:.!! lbii noastre... "] publicat
. 1. Prtblicistica, p. 128). Eminescu ;i chestiunea evreiascd.. ......... 5
i. -r'.iniei, penhrr recunoasterea Notd ssupra edifiei ...... t5
.= - --rstitutiei in favoarea evreilor.
: :-.:r...u angajeazd Timpul in CHESTIUNIEA EVREILOR
-:- --:r lLrr oneroase Strassberg si
Cestiunea izraelitfl ....... 17
:: ., : tariste, A. M. Warszawskl'. I Uztra
- r ,.-" fur timpul rizboiului de ........ 17
.: i,-:ioneazd in complicitate cu II Rezultate ale uzurei in Rominia. . . . . 26
- - -:r \Iinisterul de Exteme Illlndustriesicomert ........31
.:,,.1>ti afacere. Sunt sesizate fV Regularea relatiunilor evreilor in Prusia .. . . 39
: - :: Illov hotdrdste cd nu era CONGRESUL DE LA BERLIN SI
-: .-, publicf, in contra cuiva'' )
:- ::-scu ii suspecteazd peutr-Lr
' - tlatau cu ,,Alian(a izraelita" *CONSTITUTIA"
,, )
ROMANIEI
:.: ,: i,, rerlor. Indignarea poetulur [Cronicar al chestiunii evreiesti] ....... 48
Suttletn indrurnali si sprc [Orientlrile privind modificarea,,Constitutiei,,
'.,-..;r |adicale pentru ossllol'c;
Rominieil ........51
[Administratia veche si administratia noul] . . . 53
[Confesiunile religioase in RomAnial .. .. ..... 56
[rrEvreofag6'si rrevreofil*]... .... 60
[rrGuvernul liberal si responsabilitiitite sale65]. ....... 62
[rrliberalismul extrem al legilor noastre....6] .. . 65
[,,imbunltItirea stlrii romflnilor...*]... . ...... 66
[Modificarea ,,Constitutiei" si avocatii cu ,,darul
vorbirii"l ... Gg

[Guvernul liberal si modificarea,Constitutiei,.

Romflnieil ........ 7t
268 MIHAI EMINESCU CHESTIUNEA

[Congresul de la Berlin ;i amestecul in treburile CONFERI\I

interne ale Rominieil ... 73
CONSTANT
[Chestiunea evreiascii gi recunoagterea ROMANIA
independenfeil . . 76
IConferinta
[Parlamentul si revizuirea ,,Constitutiei" RomAniei] . . 78 Evreii si cor
[rrCestiunea vietii noastre publice..."] . . . 80
[,,Alianta un
[Amenintlrile intervenfiei striine in Rominia] .. .... 83 Rom6nial...
[Marile puteri si protrlema evreiascfl] 85
[Presa strAin
[rrCongregafii" gi,rreprezetrtatii" evreiesti in [Conventia c
Romf,nial. 88 evreilor"] . . .

[inmulfirea elementelor improductive] . . . 90

[Conventia c

[Presa europeanl si amestecul puterilor striine [Conventia c

in RomAnial..... 92 izraelit"] .. .

[Proiectul majorit[fii ;i legile restrictive in Franta] . . 94 Mozaicul au

[,,Alianta izraelitil" si,,intoleranta religioasl*]. . . . . . . 98 O obserr atie
[Moldova si evreii] 101
[Presa austr
[Mlsuri legislative gi protecfia populafiei Moldoval . . .

productivel 103
[Mistificarea
[Guvernul liberal si presa strflinii] 106
[,rAlianta izraelitil" si drepturile evreilor in SITUATI \ I
RomAnial. 108
ROMANE.{S
[,,Alianta izraelitil" si,,umanitarismul"] 111
DE EVREI
[Conservatorii si organizarea statului] 113
[Situatia der
[Partidul conservator 9i rezolvarea chestiunii Sporul popu
eweilorl 115
[rrStarea de
[,,Ne simtim datori a vorbi in spiritul piicii"] 118
[Mortalitate;
[,,Victoria politicl a firii"] 120
[,rFraternitat
[Promulgarea ;i sanc,tionarea,,Constitutiei"
rom6nel 122 [,,Cumpdna"
[Aplicarea,,Constitutiei" in acordarea cetil{eniei [,,Organizarr
rominel 124 romAnesc..."]
[,,Fraternitat
 MIHAI EMINESCU CHESTIUNEA EVREIASCA 269

in treburile
f,nxestecul
73
)) INTERNATIONALA DE I,A
CONFERINTA
CONSTANTINOPOL SI
)
EVREII DIN
rl.tn0aSterea
ROMANTA
76
[Conferinta international[ de la Constantinopoll . . . . 128
,Constitufiei" Romflnieil . . 78
Evreii ;i conferinfa.. . .. . ...... 130
rbhce..."l 80
[,,Alianta universall a izraelitilor" si evreii din
riline in Rom6nial .. .... 83 Romdnial. . .. .... 138
er-reiasciil 85
[Presa strlinl gi campania ei impotriva Romflniei] . 140
E$* erreiesti in [Conventia comercialii si ,,egala indrepttrtire a
88 evreilor"] 140
roductivel 90
[Conventia comercialtr si presa austriacl] 142
cul puterilor strfline [Conventia comerciall si ,,suspusii britanici de rit
92 tzraelit"l 142
le restrictive in Frantal 94 Mozaicul austriac si tribunalele romine 143
hranta religioasfl"]. . . . . 98 O observafie a ziarului ,,Epoche" 144
101
[Presa austriacl si pretinsele masacrlri din
:ma populatiei Moldoval .. 144
103
[Mistificarea opiniei publice internationale] . . .. .... 145
ffiinIl 106
[rile erreilor in SITUATIA DIN ROMANIA SI
^) ) PRESA
108
ROMANEASCA CONDUSA ;I SUSTINUTA-
mitarismul"] .. . . 111
DE EVREI
r statuluil 113
[Situafia demogralicl in Romflnia]. . .. 149
p,tr-area chestiunii
Sporul populafiunii rurale in a[nul] 1877. . .. 152
115
in spiritul plcii"l 118
[,,Starea de lucruri in Moldova..."] . . . .. . . .. 154

120
[Mortalitatea in Iasi]. ... 156
[,,Fraternitatea'6 si ordinea social5 in Romflnia] .... 156
.: .. C onstitufiei"
L22 [r,Cump5na66 si compensarea muncii]. ....... 158

acordarea cetiteniei [,,Organizarea economicl si socialii a poporului

124 romflnesc...'1 .... .......161
[rrFraternitatea" si rragricolizrrea' evreilorl ........ 163
210 MIHAI EMINESCU CHESTITNE.\

[rrCumpflna" si,,Aplriitorultt despre,rmijlocire" [Theodor C

si rrcomertttl .... 165
[Otto \Iar
[,,Alianta izraelitil" 9i susfinltorii ei in Romflnia]. . . t69 din Iasil . .
[r,Ap[rltorul" si organiztrea sociall a Romflniei]. . . 17t ,rApIrItorul
EVRETT iN pnUSrA, RUSTA, UNGARTA Sr [Tipografia
AUSTRIA [,rCurierul c
[Reglementarea situatiei evreilor in Prusia] 174 Cum se jen
[Statutul evreilor in Prusia]. 177 [O qcoalE iz
[rrM\carea antisemiticl in Rusia..."l .. . . 178 [$coala de r

[r,Starea de lucruri in Rusia..."]. . . . t79 mentalitdtii

Situafia in Rusia 180 FRAGNIE\I
[Goana in contra evreilor in Rusia] 180 [Dialogul ge
Enzenberg r
[,,O ciudatl circular[..."] .... 181

[Chestiunea evreiascii in Ungarial . . . . 181 [,,Iluzionism

[Antisemitismul in Austria] 184 [Statul si er
ASPECTE CULTURALE IJurnalistul
din Viena si origine ILiberalii si
[Societatea antropologicl
rominilorl 187 [Statul liber
[,,Ciudata descoperire filologico-confesionalii...*] . . . . 188 [rrUn coresp
[O carte despre ,,via;ta cultural[ a evreilor"] 189 [,,in fata in
[O carte despre sfflrsitul lumii] 189 IProgramul
[Emil Franzos si ,rtablourilet' sale culturale] . 190 [,,DacI tonu
[G. Misail, deputat in parlamentul rominl ........ t9t NOTE si C(
[Profesori la Universitatea din Cerniiuti] 192
Conferinf[ interesant[. 193

[Un nou ziarl.. 194

[Presa romflneascii condusl si sustinut[ de evrei]. . . 194
[Teatru evreiesc in Iasil 197
[Concertul Friemann la Iagi]. 198
[O personalitate a comunitlfii evreiesti din Iasi].... 198
 MIHAI EMINESCU CHESTIUNEA EVREIASCA 27t
l- despre ,,mijlocire" [Theodor Codrescu si librarii evrei din Iasi]. . . . ... 199
165
[Otto Max si grldina ,rChateaux aux fleurs,,
riitorii ei in Romflnial . .. 169 din Iasil .. 199
:a sociall a RomAnieil ... t7t ,,Aplrltorul legei" si Tipografia nationalii ... 2OO
SI \. UNGARIA qI [Tipografia nationalii si serviciile sale]. . . . .. . 202
[,,Curierul de Iasi" si apiirarea evreilor] .... 203
reilrrr in Prusial 174 Cum se jertfeste un redactor . . . . .... 2O4
t.... 177 [O scoalfl izraelito-rominl] .... 204
Rusia.,."] 178 [$coala de meserii din Iasi si schimbarea
ia.."l. 179 mentalitltii despre munciil. . .. . 205
180 FRAGMENTARIUM
in Rusial 180 [Dialogul generalului I(arl Freiherr von
181 Enzenberg cu Divanul Moldoveil ..... 207
ngarial 181 [,,Iluzionismul identitltii*l . . ... 207
184 [Statul gi evreiil .. 207
[Jurnalistul si functionarul austriacl .... .... 208
ln \-iena si origine [Liberalii si societiitile evreiesti din strlinitate]. . . . . 208
187 [Statul liberal si chestiunea evreiascii]..... .. 209
,gico-confesional[..."] . . . . 188 [,,IJn corespondent din Vaslui"] ... . .. 209
ruralS a evreilor"]. 189 [,,in fafa injuriilor65] .... ZOg
rniil .
r 189 [Programul unui nou partid politic] .. 2lO
e" sale culturale] 190 [,,Dacii tonul foii noastre"] .... 2lO
anrentul romAn] 191 NOTE ;i COMENTARII ... ztt
din Cernlutil ... 192
193
t94
I si sustinuti de evreil... 194
197
:i1.... ..... r98
;lrii evreiesti din Iasil .... 198
: \rDilnalc a Romaniei

Eminescu sr
)

che stiune a evreiasci

Eminescu se consacrd publicisticii cotidiene qi angajeazd

cele doul ziare,pe care le conduce, Curierul de la;i (1876-1877)
;i Timpul (1877-1883) in dezbaterile publice privind probleme
la ordinea zilei. Ocupd in publicistica sa un spa(iu extins si
cu o 1ung5 desfigurare in timp politica intemd gi instituliile
statului, chestiunea dundreand, rbscumpdrarea cdilor ferate, pier-
derile teritoriale. Judecatd sub acest aspect, chestiunea eweiasci
se glseste in alta situa(ie. Din cele aproape 1.500 de articole,
cAte numdrdm in edilia academicS, chestiunii eweiegti i se
consacrd mult sub o sutd de articole. Numdrul nu este intotdeauna
argumentul cel mai important si se cunosc destule caz;ttri cdnd
autori cu produclii prodigioase cad in uitare incl din timpul
viefli, in vreme ce a(ii strdbat secolele cu o singurd prozd sau
o singurd poezie- Dacd num5rul nu poate fi invocat, el singur,
ca un argument decisiv, intervine si un alt aspect ignorat,
inexplicabil, in aprecierea publicisticii eminesciene. Avem in
vedere faptul cd chestiunea evreiascd se circumscrie la dou5
momente din viala social6 si politicd dn lara noastrS. Sd mai
not5m, tot aici, cf, aceste momente stau in atenlia intregii prese
rom6nesti si in mare mdsurd gi a celei strdine.
Conferin{a marilor puteri lnuti la Constantinopol in de-
cembrie 1876 gi in ianuarie 1877 se inscrie ca un prim mo-
ment cu implicalii multiple in istoria noastrd nafionali. Marile
puteri se pregdteau sd aplice sanc(iuni impotriva Imperiului
Otoman pentru politica pe care o ducea fald de popoarele de
sub stipAnirea sa. Diplomafia otomand preg5tegte o loviturl de
teatru si proclamd in 17/23 decembrie 1876, in timpul desfbsurdrii
 MIHAI EMINESCU CHE,STILINE \
lucr5rilor Conferin{ei, Constitulia Imperiului Otoman in care in Anglia, un
inscria acordarea de drepturi depline popoarelor din imperiu. stabilS si verr
Romdnia este prezentatd ca fbcdnd parte integrantd din Imperiul Romdniei. Poer
Otoman insi era trecut5 intre ,,provinciile privilegiate". Demer- cetd{enilor din
surile diplomaflei rom6ne rf,m6n frrd rczlulta| dar constituie onenteze spre
una din premisele declaririi independenlei de stat cAteva luni aceste apelun
mai tArzirt. O flleSerle prar
Eminescu consacrl Conferin{ei de la Constantinopol mai prieteni care ar
multe articole gi in acest context se ocupS Ei de chestiunea si au venit ir.r
evreiasc5. Mai important este studiul in trei pdrtj, Evreii ;i Existd oprr:
Conferinla, pe care il publicd in Curierul de la;i, in ianuarie noasffe cultura.
1877. Eminescu se pronunJE, incf, de la itrceput, pentru aplicarca forrnelor fhrd r
Ei in chestiunea evreiascd a unui principiu de la care nu face in aplicare in
nici o derogare pe inkeg parcursul publicisticii sale. Acest preocupare e\.1
principiu este munca fuicd. gi intelectuald. ,,Munca este - aratd de faptul ca
Eminescu - singura creatoare a tufuror drepturilor". Mai mult, privire la fonr
ea este Ei singurajustificare a existenlei noaske. ,,Munca temeinici Teoria 1ui \fa
- tine sd precizeze poetul - este singura indreptdlire pe acest anticipativa. 1a
pdmfuff'. Pomind de aici, Eminescu face o demarcalie strictd proces in piin.
intre eweii stabilili in Jar6 de multf, vreme, care ficeau o privire la fbm:
muncd utild 1or gi societdfii in care trf,iau qi evreii din imigratjile sensul cd intr,
din cursul anilor care se ocupau cu ,,traficul qi scumpirea E,minescu se t:
artificiald a mijloacelor de trai." Poetul ia apdrarea eweilor care pflfl COre Se rr
practicau o muncf, utilS Ei atrage aten{ia, in repetate rAnduri, Institutiile
c5 observa[iile sale critice nu se refereau la ei. Eminescu cultivd fonnele noi. :
o prietenie strAnsS cu Moses Gaster, Heimann (Hariton) Tiktin, politicd, ci a .
Ronetti-Roman, unii il propun si pe Toma Micheru, violonist unul din cei n:
de mare talent. Nu sunt expresia unor relafii doar personale, romAn, c&r3e-Ir
cum cautii sf, ne convingl cAteva persoane interesate, ci se Kogdlniceanr-r
incadreazd in concep(ia sa despre muncd.
fundamentala :
Eminescu pune in disculie qi o alti problemd, la fel de schimbfui in s
importantS, asemeni celei a muncii. Susline cd chestiunea cerin{5 a adap.
eweiascd era in Rom6nia o problemd secundarE, gi cf, importantl
15ri1e Europei
era orgarizarea societ5lii romAnesti. Face observa(ia interesantf,, o opozitie pr-rt,
care meriti sI relinf, atentja, potrivit cdreia emigrarea eweilor o numeste En:
si a altor alogeni se face dinspre !5ri1e occidentale spre cele ..tdierea nodr-rlL
rdsdritene. Explicalia sti in faptul, aratd poetul, c[ pe mdsurf, despre contrit
ce societi{ile din lirile apusene iqi organizau munca, elementele modemizarea
neproductive ernigreazd spre alte 15ri, intr-un stadiu inferior de necnrldtoare p:
den,oltare. Problema eweiasc[, aratl Eminescu, nu se punea tron.
 MIHAI EMINESCU
lo Imperiului Otoman in care
epline popoarelor din imperiu.
nd parte integrantd din Imperiul
rovinciile privilegiate". Demet-
in fEra rentltal, dar consfituie
bpendentei de stat cAteva luni
ntei de la Constantinopol mai
3rt se ocupd si de chestiunea
snrdiul in trei pdrtj, Evreii ;i
n Curienil de la;i, in ianuarie
i de la inceput, pentm aplicarea
ri principiu de la care nu face
clrrsul publicisticii sale. Acest
relectuald. ,Munca este - arati
tuturor drepturilor". Mai mult,
tsnlei noastre. ,Munca temeinicd
te sin_eura indreptd{ire pe acest
ncu face o demarca(ie strictd
rnult5 vreme) care fbceau o
re rEiau si evreii din imigraliile
mu cu ,,ffallcul gi scumpirea
Poeurl ia apdrarea evreilor care
ree atenfia,in repetate r6nduri,
retireau la ei. Eminescu cultivi
ster- Heimann (Hariton) Tiktin,
gi pe Toma Micheru, violonist
sia unor relalii doar personale,
reva pesoane interesale, ci se
re muncd.
5i o altE problemd, la fel de
nuncii. Susline c6 chestiunea
hmE secundarS, qi cd importantf,
rgi- Face observajia interesant6,
rtririt cdreia emigrarea evreilor
rye t5riie occidentale spre cele
uL aratii poetul, cI pe misurd
i;i organizau munca, elementele
intr-un stadiu inferior de
e lAri,
arata Eminescu, nu se punea
CHESTILINEA EVREIASCA
in Anglia, unde fiecare cetSlean avea o situaqie economicd
stabilS si veniturile fiec5ruia dintre ei echivala cu bugetul
Rom6niei. Poetul invocd si apelurile din presa europeand adresate
cet[lenilor din t5rile 1or sI nu emigreze in America, ci sd se
orienteze spre cele din spaflul dundrean. Eminescu cornenteazd
aceste apeluri gi aratl cf, ire America imigran{ii care nu aveau
o meserie practicd, nu puteau supraviefui. Mlrturiseqte cI are
prieteni care au emigrat in America, dar au pdrdsit aceastd lard.
si au venit in Romdnia.
Exist?i opinia incetdlenitd si destul de rdsp6nditd in mediile
noastre culturale potrivit cdreia Titu Maiorescu este teoreticianul
formelor fdrd fond gi Eminescu, un discipol supus care le pune
in aplicare in publicistica sa. Mai mult, se susline, nu fErd o
preocupare evidentS de denigrare a poetului, cd se face vinovat
de faptul cd il depiseste pe Maiorescu in criticile sale cu
privire la formele ftrd fond. Sd spunem lucrurilor pe nume.
Teoria lui Maiorescu cu privire la formele fbrd fond nu este
anticipativS, la ceea ce se va iretdmpla, ci constatativd a unui
proces in plind desfigurare. Cu alte cuvinte, toat5 disculia cu
privire la formele frri fond se intemeiazd pe premise false in
sensul cI introducerea lor era opera Partidului liberal, si cf,
Eminescu se face vinovat de condamnarea politicii acestui paltid
prin care se realizeazd RomAnia modernf,.
Institufiile care se introduc in \ara noastr5, cu alte cuvinte,
formele noi, nu sunt opera Partidului liberal, ca orgariza[ie
politicf,, ci a lui Alexandru loan Ctza, in opinia lui Eminescu
unul din cei mai inteligenli domnitori pe care i-a avut poporul
romAn, caracter ferm gi integru, care sprijinit de Mihail
Kogdlniceanu pune in aplicare, prin legile sale, schimbarea
fundamentalS a administra{iei de stat. Eminescu preztnti aceste
schimbdri in societatea romAneascd gi in alte societSli - ca o
cerinlS a adaptdii ei la standardele, cum am spune astAzi, din
ldrile Europei occidentale. Alexandru loat Ctya a int6mpinat
o opozitie puternicf, in aceastf, aclune de ,,temporizare", cum
o numeste Eminescu si procedeazS, potrivit autoritifli sale, la
,,t5ierea nodului Gordian". Aceastl concep{ie a lui Eminescu
despre contribulia decisivd a lui Alexandru Ioan Cuza in
modernizarea societdlii romAnesti explicd gi criticile sale
necrulStoare privind complotistii rdsturnlrii domnitorului de pe
tron.