Sunteți pe pagina 1din 38

Pozitia politic a Miscrii Legionare n vederile

Tribunalului International de la Nrnberg


documente

Memoriu prezentat autorittilor americane de ocupatie n Austria de Mihail Fotin Enescu ca delegat al guvernului romn din exil de la Viena A. Introducere B. Pozitia Garzii de Fier pe plan intern C. Politica externa a Garzii de Fier D. Concluzii pe marginea subiectului Anexa 1. Un om salveaza Legiunea Anexa 2. Sentina civil 745/1995 a Curii de Apel Suceava

PREFAT
Desi Miscarea Legionar rmne ultima dintre organizatiile nationaliste ale Europei care prelungeste pn la consecintele extreme atitudinea antisovietic, totusi, este singura exonerat de Tribunalul International de la Nrnberg. Ar fi s ignorm aria cercetrilor fcute asupra inculpatilor ei, dac ne-am nchipui c ele s-au limitat la documente aprute numai n cursul celui de-al doilea rzboi mondial. S nu credem c sentintele de condamnare asupra uneia sau alteia dintre organizatiile cu caracter nationalist nu au avut n vedere istoria lor nc de la origine si pn la ultimele manifestri. Chiar dac Partidul National-Socialist nar fi angajat Germania n rzboi si activitatea lui ar fi fost examinat pn n septembrie 1939, cnd declanseaz a doua conflagratie mondial, este ndoielnic c nu ar fi intrat cu titlu prioritar n cercetrile Tribunalului de la Nrnberg si nu ar fi fost aspru sanctionat. De asemenea, c hotrrile Tribunalului s-ar fi ncheiat cu materialul de fapte culese pn la 5 mai 1945, si hotrrile nu ar fi fost luate cel putin n perspectiva evenimentelor viitorului apropiat. Judectorii au fost preocupati nu numai s sanctioneze fapte din cadrul strict al rzboiului, ci s pregteasc Europa pentru o perioad previzibil rational. S nu ne nchipuim, de asemenea, c guvernul de atunci din Romnia n-a intrigat n cursul cercetrilor, urmrind s obtin o condamnare ct mai grav a Miscrii Legionare. Faptul c Tribunalul a exonerat-o pur si simplu si a luat o decizie fr s-o mai treac prin fata Consiliului de Judecat, reflect obiectivitatea juriului si, nu mai putin, justetea actelor Miscrii Legionare nainte si dup al doilea rzboi mondial. Privind lucrurile n realitatea desfsurrii lor, nu poti s nu te ntrebi cum ar fi putut s se rosteasc o condamnare mpotriva unei organizatii care niciodat n-a fost prezent n arena rzboiului cu titlul ei personal, si n-a ncercat niciodat ssi imprime titulatura asupra conflictului n toat anvergura lui.

Este drept c Legiunea a pregtit armata national si a njghebat ultimele rezistente antisovietice, dar prezenta ei n lupt urmrea mai degrab pregtirea perioadei urmtoare dup ncheierea rzboiului, astfel nct Romnia s nu fie solidarizat cu schimbarea de front de la finele lui 1944 si s se impun ca un factor activ n edificarea unor stri de lucruri scutite de preponderenta armatelor sovietice si a politicii lor. Este de retinut c atitudinea Miscrii Legionare dup 5 mai 1945 a ntmpinat dificultti pe care numai ntelepciunea si simtul ei politic le-au putut ocoli. Cci a constituit un adevrat tur de fort politica ei reprezentat de oameni care n Romnia erau urmriti de Securitate, iar n Centrul Europei contactaser oficial reprezentantii puterii americane. Este drept c din decembrie 1944, reprezentantii Guvernului de la Viena, convinsi c rostul rezistentei lor era alimentat de pregtirea unor contacte cu puterea nvingtoare si mai putin de convingerea c rzboiul va fi cstigat de fortele nationaliste, a prezentat o platform politico-diplomatic susceptibil s fac fat noilor mprejurri. Ca atare, era de imperioas necesitate ca Guvernul German s recunoasc o misiune reprezentativ a Guvernului National Romn. Drept urmare, Guvernul National Romn perfecteaz un contact pentru ntreaga Germanie prin intermediul unui Consulat general destinat s reprezinte Romnia n conjunctura de atunci. Stabilind ca punct de sprijin localitatea Bad Gastein, Vasile Iasinschi ca presedinte ad interim al Guvernului National Romn mpreun cu generalul Platon Chirnoag n calitate de Ministru de Rzboi si comandorul Bil ca Director de cabinet al aceluiasi Ministru formeaz echipa pregtit s reprezinte Romnia antisovietic n negocieri directe cu factorii din Apus. Un rol de important decisiv l-a jucat memorandumul ntocmit de Mihai Fotin Enescu ca Secretar General al Ministerului Afacerilor Strine si Consul General al Romniei n Germania ale crui argumente situeaz Miscarea Legionar pe o pozitie pregtit s resping orice acuzatie de crime de rzboi, de genocid, de xenofobie, de fascism sau de nazism. N-a avut o mai mic important prezentarea Miscrii Legionare pe care inginerul Virgil Velescu a fcut-o unei persoane, care a transmis-o generalului Robert Murphy[1]. n decursul unor ample cercetri, exponentii Miscrii Legionare, asumndu-si rolul de reprezentanti ai adevratei Romnii, nu au fost niciodat n postura de arestati, ci doar de factori centrali n discutii edificatoare cu organele de anchet ale Tribunalului de la Nrnberg. Astfel, Comisia Instructorie a acestui Tribunal a exonerat de orice culp Miscarea Legionar. Faptul este cu att mai relevant, cu ct restul organizatiilor nationaliste au fost condamnate pentru crime de rzboi si contra umanittii si, n special, pentru fascism si colaborationism. Constituie o inimaginabil anomalie, msurile dictate mpotriva Miscrii Legionare nu numai de regimul comunist, dar si n perioada de dup 1990, ordonantele confectionate de succesivele guverne ale trii, care o identific cu spiritul xenofob, agresivitatea programatic, antisemitismul rasial si excesele dreptei celei mai furibunde, astfel nct s-o tin permanent n afara cadrului legal si s-o acopere de un oprobriu definitiv. Asadar, exonerat de orice culp de Puterile din Apus, ale cror criterii politice nu pot fi contestate n cazul de fat, dar

condamnat pentru totdeauna n spatiul intern, situatia Legiunii aminteste cazul profesorului George Alexianu, care este felicitat de Guvernul Sovietic pentru omenia si ntelepciunea administrrii Transnistriei, si executat de Guvernul asa zis romn pentru abominabile crime de rzboi. Redactate de Mihai Fotin Enescu, publicarea unor documente ale anchetei Tribunalului International de la Nrnberg privitoare la Miscarea Legionar este nc un gest de asezare pe terenul adevrului a unor calomnii si aberatii pe care o parte din politica autohton le ntretine iresponsabil. Mircea Nicolau

Tribunalul International de la Nrnberg, prin Comisia de Anchet, a scos de sub acuzare MISCAREA LEGIONARA

1. Platforma politico-diplomatic, n vederea unei explicatii cu nvingtorul, a nceput s fie pregtit din vreme, nc din Decembrie 1944. Atunci nu mai ncpea nici o ndoial cum se va sfrsi rzboiul. Presedintele Guvernului National si Ministerul de Externe mi-au lsat mn liber. 2. n scopul mentionat era indispensabil recunoasterea de ctre guvernul german a unei Misiuni Reprezentative a Guvernului National Romn, ceea ce am obtinut n Martie 1945, sub titlul misiunii de Consulat General pentru ntregul Reich. 3. La jumtatea lunii Aprilie 1945, n calitate de reprezentant al Guvernului National Romn, cu titlul de Consul General pentru ntreaga Germanie si nsotit de Misiunea Diplomatic Consular format din Maria Bucur ca secretar si Dinu Paul ca atasat stagiar, am urmat Secretariatul de Stat al Ministerului de Externe si corpul diplomatic la Bad Gastein. 4. Cu o scrisoare l-am rugat pe Vasile Iasinschi, aflat n drum spre Tar mpreun cu Corneliu Georgescu, s vin la Bad Gastein. 5. Din ntmplare a venit la Bad Gastein si generalul Platon Chirnoag, nsotit de comandorul Eugen Bil. Au aderat si ei la planul de explicatie cu nvingtorii. 6. L-am anuntat la Ministerul de Externe german pe Vasile Iasinschi ca Presedinte ad-interim al Guvernului National Romn si ministru de Externe, n lipsa titularilor, iar pe gen. Platon Chirnoag ca ministru de Rzboi si pe comandorul Bil ca director de cabinet al Ministerului de Rzboi. 7. La apropierea trupelor americane de Bad Gastein, Ministrul de Externe german a comunicat prin radio autorittilor politice si militare americane compozitia corpului diplomatic, inclusiv Misiunea Guvernului National, pe lng care erau atasati ca personalitti: presedintele ad-interim V. Iasinschi, gen. Platon Chirnoag ca Ministru si comandorul Bil ca Director de Cabinet. 8. Chiar n ziua de 5 Mai, cnd s-a anuntat la radio prima dat pregtirea capitulrii Germaniei, am nceput redactarea unei expuneri despre pozitia Grzii de Fier, din care nu lipseste, cum se vede, nici problema evreiasc. 9. Dup capitularea Germaniei, Misiunea Diplomatic Consular a Guvernului National Romn a fost internat ntr-un hotel din Bad Gastein, o dat cu Corpul Diplomatic: V. Iasinschi, gen. Platon Chirnoag, comandorul Bil, la care s-au adugat si prof. Ion Sngeorgiu si Vladimir Cristi. Ei nu au fost deranjati si nici cercetati de nimeni. 10. Trec peste amnunte. La 25 Septembrie 1945, o parte din membrii Corpului Diplomatic al trilor din est a fost internat n cmpul de concentrare american pentru criminali de rzboi, Markus W. Orr (dup numele primului

soldat american czut la debarcarea n Europa) de la Glassenbach la Salzburg. Misiunea Guvernului National a fost pus n libertate. 11. La 29 Octombrie 1945 am fost arestat mpreun cu Maria Bucur, ntr-o nscenare cu adevrat spectaculoas, de un grup format din agenti speciali ai Politiei de Stat austriece, veniti de la Viena, de altii n uniforme iugoslave si cehoslovace, comandat de C.T.C. din Bad Gastein. La ntrebarea de ce sunt arestat, mi s-a rspuns c din ordinul reprezentantului de Stat din Washington, al Guvernului Romn sprijinit de celelalte guverne ale trilor din Est. Am fost internat mpreun cu Maria Bucur n lagrul de Criminali de rzboi de la Glassenbach. 12. La arestare mi-au fost confiscate toate actele, printre care si Memorandumul despre Garda de Fier. Memorandumul a fost naintat autorittilor americane din Austria, cu sediul atunci la Salzburg (n asteptarea transferrii la Viena) si de acolo a fost ndrumat la Comisia Instructorie de pe lng Tribunalul International de la Nrnberg, care avea s decid soarta celor cercetati ca eventuali criminali de rzboi. Acest Memorandum a fcut oarecare impresie, dup cum am aflat mai trziu. 13. Dup aproape 4 luni, pe la jumtatea lunii Februarie 1946, V. Iasinschi, gen. Platon Chirnoag si comandorul Bil au fost anuntati s se prezinte n ziua urmtoare cu bagajele la C.T.C., fiindc vor fi internati la Glassenbach. 14. n noaptea de 15 Iulie 1946 a sosit de la Nrnberg la Glassenbach un ofiter american cu 400 de formulare ale Comisiei Instructorii de pe lng Tribunalul International. ntre aceste 400 de formulare se gseau si cele destinate nou, Misiunea Guvernului National, cu persoane atasate: V. Iasinschi, gen. Platon Chirnoag si comandorul Bil. Rostul acestor formulare de la Nrnberg era s stabileasc identitatea acelora n sarcina crora nu se gsiser vini pedepsibile si nici nu apartineau organizatiilor culpabile colectiv de crime de rzboi, crime contra umanittii sau colaborationism. 15. n Aprilie 1947 am fost eliberati: Misiunea Diplomatic Consular si comandorul Bil, iar o lun mai trziu, si ceilalti: V. Iasinschi si gen. Platon Chirnoag. 16. O dat cu exonerarea noastr de orice culp, Comisia Instructorie de la Nrnberg a scos din cauz si entittile pe care le reprezenta Miscarea Legionar: Guvernul National si Armata National. Aceste entitti nu sunt culpabile nici de crim de rzboi, nici de genocid, nu sunt nici fasciste, nici naziste, nici ,,colaborationiste. Dup cum bine se stie, instructia e secret si nici nu se public actele si deciziile ei. S-au publicat, ns, darea n judecat si sentinta de condamnare de ctre Tribunalul International de la Nrnberg, a altor organizatii. Astfel, n afar de partidele Fascist si National-Socialist, de SA si, mai ales, de SS, au fost condamnate pentru crime de rzboi si contra umanittii, pentru fascism, nazism si colaborationism, mai toate miscrile nationaliste din Europa: Rex a lui Leon Degrelle, Ustasa croat, Crucile cu sgeti maghiar, Hlinka Garda slovac etc. Numai Miscarea Legionar si miscarea Strajnicii bulgar (dup modelul legionar), a profesorului Cantargief, au rmas n afar de asemenea condamnri.

Ct priveste problema evreiasc, cunoscutul sionist Lowenthal a afirmat aceeasi tez ca n memorandumul meu despre Garda de Fier, la procesul Eichman, n 1961: Antisemitismul Grzii de Fier nu era de natur rasist ca la nazisti, ci de invidie fat de starea economic a populatiei evreiesti din Romnia. Mihai Fotin Enescu

Memoriu prezentat autorittilor americane de ocupatie n Austria de Mihail Fotin Enescu ca delegat al guvernului romn din exil de la Viena, Bad Gastein, mai 1945

A. INTRODUCERE
Sunt momente n actiunea unei miscri lupttoare cnd se impun unele clarificri de pozitie. Azi, la rspntia unor drumuri necunoscute pentru Continentul european, cnd un rzboi mondial de proportii nc neidentificate pare c s-a ncheiat printr-o capitulare fr conditii a unor state de echilibru n Europa, se cere si Miscrii Legionare o precizare a pozitiei sale politice pe plan intern si extern. Si pentru a risipi orice bnuial eventual c n circumstantele de acum Miscarea Legionar ar ncerca o justificare fat de nvingtori sau ar cuta unele interpretri sau alibiuri care ar echivala cu o desolidarizare de aliatii ei de pn acum, afirmm cu toat claritatea, de la nceput, c nu intentia de separatie este obiectul acestui studiu. Dimpotriv, Garda de Fier consider conduita sa ca singura posibil si corespunztoare realittilor europene pe linii adnci si rennoieste convingerea c viitorul nu prea ndeprtat va confirma nc o dat justetea pozitiei ei. n acelasi timp, nu st n moravurile politice ale Miscrii Legionare si nu este nici potrivit cu nalta ei tinut etic ca s-si renege n momente deosebit de grele rspunderile. Cine colaboreaz cu Garda de Fier, stie c se poate bizui pn la urm pe o neclintit credint fat de cuvntul dat. Dar, dac Garda de Fier si pstreaz cu fermitate esenta ei si si revendic fr sovire rspunderea actelor sale, tocmai n virtutea acestui principiu de respect al realittii structurii si actiunii ei, respinge hotrt orice deformare analitic n prezentarea sa ca fort politic si orice interpretare necorespunztoare realittii, a actelor sale. Miscarea Legionar recunoaste deschis ce este si ce face, dar nu poate lua asupr-si ce nu este n structura ei si ce nu a apartinut niciodat actelor sale. Acest preambul precis este necesar pentru a ntelege expunerea ce urmeaz, fiindc una din armele favorite ale adversarului este mutilarea realittii fat de Miscarea Legionar. Desigur, nu este momentul, nici locul s expunem aici prigoana fr precedent n uzantele politice ale popoarelor naintate, dezlntuit mai ales n ultimii sapte ani mpotriva Grzii de Fier. Este suficient s reamintim numai asasinarea fondatorului Miscrii Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a celei mai mari prti a Statului su Major si a miilor de tineri, dintre care unii au fost expusi apoi pe pietele oraselor romne; umplerea temnitelor cu elita lupttorilor si cu multi nevinovati; calomnii publice si soptite, clcarea celor mai elementare legi de drept public si privat, supliciul moral si complicate schingiuiri fizice, asasinat individual si masacru n mas, unitti speciale pe front destinate decimrii din spate. De asemenea, merit o mentiune special perfectionarea sistemului de nlntuire politic dup Ianuarie 1941, prin uimitoarea cointeresare n prigonire a unor puteri care, n principiu, ar fi trebuit s menajeze fortele Grzii de Fier.

Aceste puteri s-au transformat n agenti zelosi de adversitate si confiscare a liberttii. Legionarii Grzii de Fier au depsit astfel temnitele Romniei pentru a figura si n lagrele de concentrare ale acestor mari puteri si multi dintre ei, pentru a-si pstra libertatea, s-au risipit pn n cele mai ndeprtate tri ale Europei. A rezista acestei coalitii a fortelor interne cu cele externe, att adverse, ct si amice si a nu fi distrus de acest potop de lovituri perfect combinate din toate prtile, de pe urma crora nici o alt organizatie politic din Europa nu ar fi supravietuit, dovedeste o fort politic de o rar vitalitate si realitatea profund pe care o reprezint Garda de Fier n Romnia si n Sud-estul european. Pentru a restabili exact realitatea pe liniile ei invincibile, am ntocmit aceast expunere. Pn la urm, realitatea ntotdeauna se impune, cu toate ncercrile de deformare si mpotriva oricror fictiuni, orict de ingenios ar fi calculate, asa cum a dovedit trecutul destul de apropiat, o ordine nou n Europa nu se poate construi pe fictiuni, pe arbitrar si pe iluzii. Pe zi ce trece, pentru a fixa Europei o ordine stabil si durabil, se cer mai multe sfortri, mai mult spirit realist, o dat ce se ivesc conditii din ce n ce mai grele. Este nevoie de unirea tuturor elitelor si de folosirea tuturor realittilor pentru a salva n acest ultim moment Europa de la o catastrof si, odat cu ea, lumea ntreag. Cine vrea s ndeprteze aceste elite si s fac abstractie de aceste realitti n sfortrile comune de reconstructie, aduce un prost serviciu civilizatiei contemporane. Puteri care au avut o clip victoria n mn, au pierdut-o fiindc s-au ndeprtat de realitti si le-au combtut, pentru a le nlocui cu fictiuni. Si oricine, orict de puternic, ar repeta o asemenea eroare major, ar ajunge totdeauna la acelasi tragic rezultat. Miscarea Legionar, artnd cu claritate si curaj ce este si ce urmreste n politica ei intern si extern, n realitate, iar nu asa cum ar dori s arate adversarii, crede c aduce un real folos ncercrii de reconstructie a Europei din ruine.

B. POZITIA MISCRII LEGIONARE PE PLAN INTERN

I. N PRINCIPIU Cercettorii, literatura international de specialitate, ct si tehnicienii politicii aplicate au recunoscut n Miscarea Legionar o mare miscare politic si spiritual, profund original. Adversarii, mai putin scrupulosi, ns, pentru a crea confuzii, att n Romnia, ct si n strintate, au cutat s prezinte Garda de Fier cnd ca o miscare fascist, cnd ca national-socialist, ba unii chiar ca o organizatie original de infiltratie comunist. Altii, n sfrsit, discutnd nota dominant crestin a Grzii de Fier, au ajuns la concluzia c ar fi o sect religioas. n realitate, Garda de Fier nu este nimic din toate acestea. Garda de Fier (sau Miscarea Legionar) este o miscare specific romneasc, de ridicare a Poporului Romn la aceeasi constiint politic, la

aceeasi stare economic si social si la aceeasi dezvoltare cultural ca a celorlalte popoare naintate ale Europei. n acelasi timp, lupt pentru rentrirea valorilor crestine eterne, n felul cum Poporul Romn concepe lumea si se subordoneaz preceptelor morale si legilor divine. Este, deci, o miscare complex, cu laturi multiple: politice, spirituale, constructive, culturale, economice, sociale, morale, care urmreste, n fond, teluri simple si naturale, ca acelea ale sporirii de randament al Poporului Romn la patrimoniul comun european. Fireste, are unele afinitti cu ideea roman a fascismului si altele, mai putine si mai degrab de tendinte sociale, cu national-socialismul. Diferentele, att de fond ct si de tehnic, de actiune, sunt mult mai profunde dect asemnrile. Si iarsi reamintim c aceste diferente funciare au fost precizate de ctre Corneliu Codreanu, de doctrinarii Miscrii Legionare, ct si de alti autori strini n : 1935, 1936, 1937 si 1938, cnd fascismul si national-socialismul se gseau n culmea puterii. Desigur, n aceast expunere de politic aplicat, nu este locul unui studiu aprofundat de principii si nici al unei analize comparate de structur a Miscrii Legionare fat de celelalte mari miscri colective contemporane: fascismul cu mistica Statului, national-socialismul cu mistica rasei, comunismul cu mistica vid a colectivului. Este suficient s relevm accentul pe atingerea obiectivelor materiale si pe aplicarea excesiv a principiului autorittii, pus n practic de miscrile totalitare, cu ignorarea structural a religiei ca valoare spiritual dominant, pentru a ntelege diferenta esential de Miscarea Legionar care conditioneaz opera sa constructiv de precderea valorilor spirituale si a principiilor moral crestine. Evident, Miscarea Legionar nu admite nici excesul pe care unii caut s-l identifice cu principiul democratiei, anume mistica interesat a liberttii individuale, individul ca pretext pe deasupra oricrei alte realitti. Excesele interesate de acest gen au smuls sistemul de guvernare democrat astfel nteles, de pe linia realittilor si l-au compromis n majoritatea trilor europene, ndeosebi n cele sudice, centrale si sud-estice. n practic, nici principiul absolut al liberttii individuale, nici acela al autorittii ntre care omenirea oscileaz, cu nelinistea ei n cursul dramaticei sale istorii, nu pot constitui un sistem realist de guvernare. Un sistem durabil de guvernare nu poate proclama nici primatul naturii abuzive a individului asupra comunittii, nici nu poate consacra clcarea respectului fiintei umane, sub pretextul ratiunii de stat. Si Habeas Corpus, si autoritatea ferm a guvernului trebuiesc mpcate ntr-un sistem organic de guvernare, potrivit moravurilor, caracterului si temperamentului fiecrui popor n parte, iar nu dup o formul general si abstract care, interesat sau chiar cu bun credint, poate degenera repede ntr-o utopie sau ntr-o nscenare hibrid si insuportabil. Asadar, Miscarea Legionar nu admite, deopotriv, nici excesele principiului autorittii, generatoare de tiranie, nici pe acelea ale liberttii individuale generatoare de anarhie. Nu este, astfel, o organizatie nici de gen strict autoritar, nici un partid de tip liberal. Garda de Fier este o sintez de esente de realitti si permanente, rezultate din specificul etnic al Poporului Romn, din conditiile lui de viat intern si de convietuire cu alte nationalitti, din asigurarea existentei si securittii lui n raport cu popoarele vecine, din integrarea lui n spiritul

10

continentului european si al relatiunilor cu celelalte popoare ale lumii. Datorit unui spirit unic de creatie, Corneliu Codreanu a izbutit s nchege ntr-un puternic sistem politic si spiritual, armonic si organic, nu numai cele mai variate conditii, dar cele mai ndrepttite si n aparent de sens contrar. Sistemul acesta, prin multiplicarea laturilor sale, a devenit astfel valabil pe toate planurile vietii Poporului Romn. Asa se explic puterea de atractie si de fixare a elitelor din toate straturile sociale, de la aristocratul de origine princiar pn la plugarul de la marginea trii, de la savantul universitar pn la muncitorul necalificat, de la functionarul public pn la meseriasul liber, de la marele industrias pn la proprietarul agricol, de la btrnul crturar pn la colegianul adolescent. Studentimea si proletariatul, clasele de mijloc si trnimea sunt deopotriv ncadrate n Garda de Fier. Dar ceea ce-i d Miscrii Legionare o fort invincibil este credinta neclintit a lupttorilor ei de toate vrstele si de toate meseriile. Prin reprezentarea fidel si echilibrat a elitelor tuturor straturilor sociale si prin credinta fanatic a tineretului de toate nuantele, dar ndeosebi universitar si proletar, se si explic rezistenta Grzii de Fier de-a lungul attor ani de suferint si pstrarea ei intact, dup attea inimaginabile persecutii. Ce rezultate ar fi dat acest interesant si original sistem al Grzii de Fier ntr-o guvernare unitar si durabil, nu am putea anticipa; cele patru luni de diarhie nu ofer obiectiv nici un punct concludent. Avem ns puternice motive s credem c un regim legionar omogen care s grupeze toate fortele sntoase ale Poporului Romn, indiferent de nuant de partid, ar fi avut efecte salutare si pentru Romnia, si pentru spatiul nconjurtor. II. N CONCRET 1. Miscarea Legionar si ordinea legal O miscare de un astfel de volum si de o astfel de complexitate n adncime nu poate fi nvinuit, fr o patim nedreapt, de imitatie de pe modele strine, care vietuieste prin actiuni ilegale si urmreste o dictatur, smulgnd puterea prin Lovitur de Stat si desfiintarea partidelor adverse cu violent. De ce ar fi folosit Garda de Fier o astfel de metod catilinar, cnd si elitele, si massele se ncadrau cu nfrigurare, si momentul victoriei ei finale prea c se apropie, ncepnd din anul 1937, cu o sigurant geometric!? Dar nu numai din motive de inoportunitate, ci din nssi esenta principiilor sistemului legionar si a gndirii sale politice, Corneliu Codreanu respingea aprioric, cu toat fermitatea, orice intentie agresiv de cucerire a puterii n stat. Corneliu Codreanu si, n rnd cu el, toti doctrinarii si sefii responsabili ai Grzii de Fier, au repetat n attea rnduri cum nteleg victoria legionar si pe ce cale se va ajunge la acest tel. Dictatura n sine vointa unui singur om impus cu forta populatiei unui stat cum o defineste el nsusi (deci dou vointe: una a dictatorului sau a unui grup de o parte si alta contrarie, a poporului), constituie n gndirea lui Corneliu

11

Codreanu un sistem odios de guvernmnt, mai ales cnd aceast voint se impune cu silnicie si cruzime si degenereaz astfel ntr-o tiranie sngeroas. n dou rnduri, o dat ntr-o circular ctre legionari dup nmormntarea lui Ion Mota, Prim-Locotenent al Sefului Grzii de Fier, czut pe front n Spania mpotriva marxismului si a doua oar n declaratiile ctre ziaristi, n Februarie 1938, Corneliu Codreanu nfiereaz public, n termeni dispretuitori, ca mijloace de biruint ideea de complot si de lovitur de stat. El le consider ca o prostie si taxeaz astfel de victorii, nscute din complot si lovituri de stat, ca ieftine si trectoare. Esenta nssi a conceptiei legionare, precizeaz mai departe Corneliu Codreanu, respinge acest sistem al loviturii de stat, atitudine necugetat de bruscare, de natur exterioar. Constient de misiunea istoric a tineretului romn si de rspunderea sa de conductor al unei generatii, stia c un complot este o insanitate ce poate conduce, cel mult, la o hibrid dictatur politist, iar nu la un regim stabil, laborios si durabil. Si n concret, Corneliu Codreanu a fost strict consecvent cu principiile sale, dup rezultatul triumfal al alegerilor din 1937. ntre 22 si 29 Decembrie, pn cnd s-a constituit Guvernul Goga Cuza, Corneliu Codreanu nu avea dect s fac un semn legiunilor sale, pentru ca aparat de stat si corpuri constituite s se topeasc n fata valurilor legionare. Corneliu Codreanu s-a abtinut de la un astfel de gest, stiind bine totusi c, dup primele momente de uluire, provocate de rezultatul alegerilor, va urma din partea adversarilor o reactiune violent ce-l va costa viata si va aduce multe suferinte Grzii de Fier. Respectul principiilor i-a prut ns fondatorului Grzii de Fier un stlp mai solid de fort politic dect escaladarea puterii direct din strad. Fundamentul cel mai sigur al unei puteri politice nu poate fi construit, dup gndirea lui Corneliu Codreanu, dect printr-o strict legalitate, o scrupuloas respectare a legii. El nu pierdea niciodat prilejul s-si manifeste regretul pentru cele dou, trei mprejurri n care Miscarea Legionar, exasperat de abuzul ilegal al guvernelor si autorittilor, a fcut uz de violent, desi tocmai n acele circumstante se aplica n plin consacrata maxim de drept public: sortir de la legalit pour rentrer dans le droit, principiu amintit deopotriv de istorici si de legisti, ca legitim n attea manifestri ale colectivittii umane asuprite si, printre altele, amintit si la originile revolutiei americane. Si ca o consacrare a regretelor sale si a smereniei fat de principii, tocmai n culmea puterii sale, cnd violenta impus de clasa politic dominant s-ar fi ntors n favoarea Grzii de Fier, Corneliu Codreanu a refuzat iesirea din raportul de Drept pentru a intra pe calea raportului de Fort, net n folosul cauzei sale. Manifestndu-si credintele pe cile pe care le ofer legile, Corneliu Codreanu considera primirea raportului de fort ca o coborre de la tinuta etic a tineretului romn. Corneliu Codreanu astepta biruinta Miscrii Legionare pe o cale mult mai adnc si real: din desvrsirea unui proces interior de constiint a Natiunii Romne si de perfectionare a conditiei umane, prin educatia n etica legionar. Cnd acest proces va cuprinde majoritatea romnilor spunea Corneliu Codreanu si se va desvrsi, biruinta va veni atunci automat, mare si luminoas. Reforma institutiilor politice, partide, parlament, corpuri constituite, nu se astepta, astfel, prin decrete-legi si msuri coercitive, ci prin vointa suveran a

12

Poporului Romn. Atunci, de teama acestui implacabil verdict popular care conducea fatal Miscarea Legionar la o biruint total, partidele politice, condamnate la sterilizare prin ndeprtarea marelui rezervor de mprosptare a fortelor, tineretul intelectual si lupttor, ncadrat n Garda de Fier, au capitulat n fata puterii executive, cointeresnd-o ntr-o actiune represiv, cu pretul sacrificrii propriei ratiuni de existent: regimul parlamentar. Si iat, n 1938, dup ce timp de 15 ani elita activ a Romniei a fost acuzat de actiuni ilegale si de intentii de lovitur de stat pentru a desfiinta ordinea prestabilit, iat opt fosti primministri, exponenti ai tuturor partidelor, coalizndu-se ntr-un guvern de dictatur, pentru a iesi ei din legalitate, pentru a da ei o lovitur de stat si a dizolva ei parlamentul si propriile lor partide. (Dup cum, si n zilele noastre, o alt calomnie faimoas pe atunci, omul si pogonul, lozinc demagogic atribuit Grzii de Fier de fratele prim-ministrului de atunci, dl. George Ttrescu, o vedem aplicat astzi de un regim democratic, cu participarea a nsusi d-lui Ttrescu). Si revenind la evenimentele din 1938, pentru a fi drepti, la acest regim mpotriva tineretului rmas n cadrul legalittii, nu au participat personal sefii partidelor istorice, d-nii Iuliu Maniu, Constantin si George Brtianu, precum nici unii chiar dintre oamenii politici seriosi care, pentru diferite motive, fcnd parte din acele guverne de dictatur, nu au aprobat nici sufleteste, nici politic, metodele sngeroase ale regimului. Asadar, Garda de Fier trebuie s fi corespuns unei mari realitti, dac partidele s-au desfiintat singure mpreun cu institutiile pe care le reprezentau, n favoarea unei dictaturi personale si politiste, cu pretul discreditrii definitive a propriului lor sistem si a unei institutii fundamentale cum este Coroana, numai pentru a abate de pe linia just o alt institutie fundamental: Vointa Natiunii. Garda de Fier nu este , asadar, o organizatie totalitar si nu s-a nscut din antagonism funciar mpotriva institutiilor statului si ale colectivittii, fie structurale, cum este monarhia, fie functionale, cum sunt puterea legislativ si executiv, fie tranzitionale ca partidele politice. Miscarea Legionar nu intr n conflict cu aceste institutii si, fireste, nici cu guvernele care le reprezint, dect n msura n care ele se ndeprteaz de la legalitate si de la vointa national. Politica Grzii de Fier de spirit testamentar ilustrat de linia lui Corneliu Codreanu, urmat n esent cu scrupulozitate de succesorul su la comanda Grzii de Fier, Horia Sima, este deci clar n toate directiile. 2. Miscarea Legionar si Monarhia n ceea ce priveste monarhia, Corneliu Codreanu afirm precis primatul acestui principiu si subliniaz distinctia funciar dintre Institutie si reprezentantul su. Un reprezentant poate fi slab, institutia monarhic ns este totdeauna bun. Aceast distinctie a observat-o si Horia Sima n manifestul Grzii de Fier de la 1 Septembrie 1940 n care cere abdicarea regelui Carol II, dar impune respectul continuittii monarhice prin urcarea pe tron a mostenitorului Coroanei, actualul Rege Mihai I. Aceeasi linie observ Horia Sima si patru ani mai trziu n politica guvernului national din exil fat de monarhie. Separnd persoana Regelui de

13

conduita Guvernului de la Bucuresti, considerate ca impuse factorului constitutional, fie de circumstant de fort major, fie de forta simpl a Puterii ocupante, s-a pstrat ntotdeauna o tcere respectuoas n jurul Coroanei. Asadar, Coroana nu intr n discutiile situatiei interne din Romnia. 3. Miscarea Legionar si principiul separrii puterilor Printre institutiile politice recunoscute n sistemul legionar ca permanente n structura societtilor moderne, un loc important l ocup Parlamentul. Necunosctorii problemelor legionare pot fi surprinsi. Cei care au stat ns n preajma lui Corneliu Codreanu sau care cunosc studiile doctrinarilor legionari asupra corelatiunii Garda de Fier si Parlamentul n special, studiul cu acelasi titlu, al ilustrului profesor de sociologie Traian Brileanu, fost ministru al Educatiei Nationale sunt familiarizati cu problema functiunii ce trebuie s ndeplineasc Parlamentul n sistemul legionar. Desigur, n rnd cu alti oameni politici, chiar de extractie democratic ca, de pild, Andr Tardieu n Franta si Alexandru Vaida-Voevod n Romnia, sistemul legionar nu admite mitul retoricei si al aritmeticei electorale. Experienta a dovedit, n majoritatea trilor europene, c degenerarea sistemului parlamentar n obsesia rezultatului voturilor si a succeselor retorice consum ntreaga energie si capacitate de randament a clasei politice care consider astfel toate problemele de stat ca rezolvate printr-o victorie electoral sau un discurs aplaudat. Trebuie s se nteleag c realittile exacte de la fata locului din Sud-estul european sau din Peninsula Iberic se deosebesc mult de situatiile figurate n genere de la distant, prin optica de la Londra, Berlin, Washington si Paris. Uzantele Camerei Comunelor sunt unele, ale Cortes-urilor, Scupcinei, Sobraniei si Adunrii Nationale din Ankara, altele. De asemenea, moravurile electorale ale unui district din valea Dunrii variaz ntr-o msur de nerecunoscut fat de acelea ale unui Comitat din Scotia. Formula democratiei a D-lui Churchill: Omul de pe strad care voteaz liber, este desigur exact n Marea Britanie si, poate, n Trile Scandinave. Pe msur ce soarele se nclzeste, cobornd spre Centrul, Sudul si Sud-estul Europei, formula aceasta conduce mai degrab dect la democratia Dlui Churchill, la o democratie a Maresalului Tito. S-au vzut, n Romnia epocii parlamentare, cele mai importante partide n opozitie cu trei pn la sase deputati mai putin chiar dect unele grupri etnice minoritare, ca maghiarii, de pild ajunse peste noapte la guvern, obtinnd importante majoritti, cu concursul plin de zel al jandarmilor, al alcoolului, al promisiunilor, al coruptiei si al volatilizrii urnelor. Aceast demoralizant sleire a nervului national, prin continua fortare a vointei colective conduce la sfrmarea partidelor n nensemnate fractiuni, incapabile cum s-a dovedit nc din decembrie 1937 s mai obtin majoritti, chiar cu pretul violentei corporale si morale. Consecinta fatal de pe urma deselor schimbri de decor ale coalitiilor de grupuri parlamentare ce ar urma pentru a constitui o majoritate, ar fi o nentrerupt alunecare spre stnga si, n ultim analiz, partidul unic de extrem stng, impus cu forta de la Rsrit.

14

Deci, ca o puternic prevenire a acestor alarmante eventualitti, printre alte consideratiuni de ordin structural, Miscarea Legionar a urmrit s readuc functiunea parlamentului pe linia realittilor romnesti. n primul rnd, urma s se ntreasc cu strictete principiul separatiunii puterilor n stat: nici Parlamentul nu trebuie s coboare la starea de simpl emanatie a puterii executive, ca n sistemul romnesc de pn n 1938; nici puterea executiv nu poate degenera, fr cea mai mare primejdie pentru existenta unui stat, la regimul de simpl unealt, la discretia democratiei integrale, adic despotismul majorittii parlamentare iresponsabile: majoritate realizat prin demagogie si presiune a cluburilor si comitetelor, alunecate cu cea mai mare certitudine spre o ultim etap: Jacobinismul modern, bolsevismul. De altfel, experienta recent demonstreaz mai n toate trile unde, ncepnd cu 1943, s-a ncercat s se revin la regimul parlamentar, c: sau guvernul rezultat din coalitia grupurilor abia mai poate supravietui sub hrtuiala comitetelor de eliberare sau, pentru a se asigura un minimum de ordine, libertatea a fost pus sub protectia unui general sau a baionetelor trupelor de ocupatie. n sistemul legionar, deci, pentru a elimina de la nceput orice posibilitti de arbitrar al unei puteri n dauna celeilalte, separatia este categoric. Puterea executiv, pentru a avea autoritate si prestigiu, trebuie s se ridice dintr-o elit politic, dup criterii sigure. Aceste criterii nici nu pot fi principiul electiunii, nici acela al eredittii, ci principiul selectiunii sociale, prin libertatea absolut de ridicare a valorilor personale din adncimile straturilor sociale la suprafata societtii. Puterea executiv administratia, diplomatia etc. recrutat din aceast elit, si va putea astfel ndeplini functiunea politic si tehnic n conditiuni normale. Parlamentul, expresia puterii legislative, ar fi, deci, restaurat n sistemul legionar, ntr-o stare de total emancipare fat de Puterea Executiv. Misiunea Parlamentului, ales absolut liber, parte dup criterii de competent, este legiferarea, adic discutia, ca si votarea legilor. n al doilea rnd, si ca un drept de cenzur moral, iar nu de imediate consecinte politice, se recunoaste Parlamentului prerogativa de semnalare, ntr-un spirit de nalt rspundere, a abuzurilor, nepotrivirilor sau incompetentei constatate n actele puterii executive. Iar pe deasupra acestor institutii, n momente de particular important, n care se decide soarta comunittii, Corneliu Codreanu aseaz ceea ce el numeste Consultarea Poporului, adic, n fata marilor hotrri care l angajeaz, dup ce se arat drumul, poporul trebuie ntrebat, trebuie consultat, pentru a-si spune cuvntul dac poate sau nu, dac este pregtit spiritualiceste s mearg pe calea artat. Urmnd, deci, spiritul lui Corneliu Codreanu de respect al vointei populare, si Horia Sima, ca vice-presedinte al Consiliului de Ministri, n toamna anului 1940, a voit alegeri generale absolut libere, la care s candideze exponentii tuturor partidelor politice dizolvate de regimul precedent. Opozitia categoric a Maresalului Antonescu, care de atunci nutrea intentia unei lovituri de stat, a zdrnicit ns consultarea poporului proiectat de Miscarea Legionar; astfel, n 1940 s-a demonstrat nc o dat, ca si n 1937, c nu Miscarea Legionar se teme de verdictul alegerilor libere.

15

Din principii constructive politice, prin urmare, dar si din motive educative, constatnd efectele reale de ordin civic si moral ale pervertirii metodelor de exprimare a sufragiilor si de falsificare a vointei populare, marele pedagog Corneliu Codreanu a cutat s ndrepte moravurile electorale, prin garantarea exprimrii libere a voturilor dup cum dicteaz constiinta alegtorilor, nesiluit nici de amgiri, nici de violente. Si pentru ca s asigure alegeri absolut libere, si pe aceast cale s rezulte, pe ct omeneste posibil, vointa Natiunii, Corneliu Codreanu a ncheiat la ultimele alegeri generale din Romnia, n Decembrie 1937, pactul cu Partidul National Trnesc al lui Iuliu Maniu si cu Partidul National Liberal al lui George Brtianu. De altfel, o invalidare a versiunii de tendinte dictatoriale atribuite Miscrii Legionare si o confirmare deplin a structurii sale populare, este tocmai profunda consideratie si ntelegere pentru Corneliu Codreanu si Garda de Fier, a lui Iuliu Maniu, personalitate de o sinceritate democratic indiscutabil, aceast atitudine de stim reciproc supravietuieste pn astzi, dup attia ani de suferinte si de mari evenimente n lume. Garda de Fier, asadar, cum sperm c ar rezulta din aceast imperfect expunere, nu este prizoniera nici unei idei preconcepute, a nici unui program schematic, a nici unui sistem rigid care nu poate fi rectificat dup realitti. Ea este, n adevr, tributara unei idei majore, linia poporului Romn; pe aceasta nu o poate pierde niciodat din vedere fr sanctiunea imediat a auto-desfiintrii. ndeplinind ns cu fermitate aceast conditie, nalta linie spiritual consacrat de jertfa fondatorului si a elitei sale, permite Miscrii Legionare o mare flexiune n mnuirea realittilor de stabilire a conditiilor de directie ale Romniei. Aceste realitti prezente par s indice, n ordinea intern, necesitatea absolut a unui regim stabil, n care monarhia s se situeze ca factor al ierarhiei politice, sprijinit pe principiul separatiunii puterilor pe linia functional si pe principiul unittii elitelor si a fortelor nationale pe linia structural. nmnuncherea functiunii orizontale a puterilor statale cu structura vertical a unittii nationale, ca rezultant a vointei populare, n deplin acord organic cu Coroana, este conditia de stabilitate n Romnia si n spatiul nconjurtor. Orice alte solutii s-ar cuta, ar fi improvizatii cu urmri imposibile de prevzut si de calculat. Dar trecutul mai ndeprtat si mai recent a dovedit c de situatia Romniei, cu pozitia ei cheie la rspntia marilor drumuri, depinde n bun parte si echilibrul Europei. 4. Problema evreiasc Si acum, cteva cuvinte despre o problem n jurul creia s-a fcut mult caz: atitudinea Miscrii Legionare fat de problema evreiasc. Nu este desigur aici locul de a analiza principiile Grzii de Fier n materie, ci numai de a spulbera o serie de inexactitti privitoare la trecut. Miscarea Legionar era prea constient de nltimea tinutei sale etice, de rspunderile sale fat de poporul romn si de importanta sa politic, pentru a trata problema evreiasc cu mijloace ieftine, cu violenta corporal sau a legilor speciale. Corneliu Codreanu nsusi, provocat de anumiti politicieni ngrijorati de

16

pactul Miscrii Legionare cu Iuliu Maniu si George Brtianu, a rspuns public c problema evreiasc ntelege s fie tratat ntr-un spirit de nalt seriozitate. Miscarea Legionar nu privea aceast problem prin optica resentimentelor de ras. Sefii legionari, poate cei mai buni cunosctori din Europa ai problemei, cunosteau prea bine calittile intelectuale si profunda educatie spiritual, pe linia permanentelor, ale acestui popor milenar, pentru a le subestima si a le combate cu forta material. Pentru Miscarea Legionar, esenta problemei nu se reducea la un aspect evreiesc, ci se prezenta, n general, ca o restabilire a echilibrului politic si economic, deplasat, pn atunci, n defavoa-rea poporului romn. Metoda urmat, spre deosebire de acelea ale miscrilor rasiste, era ntrirea, n primul rnd, pe cale organic si de liber concurent a pozitiei elementelor romnesti, iar nu de slbire silit a elementelor alogene. Pe aceast cale de liber ntrecere se vizau Evreii numai n msura n care pozitiile lor se gseau pe traiectoria noilor pozitii romnesti. Tot asa de bine, aceast metod privea pe Sasi, pe Unguri sau pe Svabi, fr ca prin aceasta s se poat vorbi de antirasismul, de antiungurismul, sau de antisvbismul Grzii de Fier, sau de o persecutie a acestor minoritti din partea Miscrii Legionare. Acestor nationalitti, fr exceptie, li se lsa deplina folosint a pozitiilor cstigate si numai posibilitatea de a abuza de clcarea legilor, n dauna Poporului Romn, cu ajutorul unei administratii corupte, li se retrgea, prin opera de dreptate social a Miscrii Legionare, pentru toti deopotriv. Ridicarea Poporului Romn, dup sistemul legionar, urma s apar treptat, prin constituirea de noi pozitii, folosind noi valori nefructificate ntr-un spatiu nc virgin, iar nu prin confiscarea altor pozitii deja existente. Dinamizarea Poporului Romn pe terenul general al constructiei trebuia, deci, s creasc printr-un proces de concurs si, deci, de stimulare a tuturor fortelor creatoare, iar nu de eliminare a unor elemente existente a cror ndeprtare din acest concurs ar fi atras dup sine slbirea economiei generale. Conducerea Miscrii Legionare era prea realist ca s cread c Romnia, cu puternicul ei potential economic si cu functiunea ei de tranzit, poate fi izolat de Europa printr-un monopol al productiei si transformat, astfel, ntr-o Mecca economic. Se cuta numai preemtiunea legitim, ca n toate trile democratice sau nu, a populatiei autohtone, n distributia natural a mijloacelor de productie, spre a se evita mentinerea poporului romn ntr-o stare de paupertate de pe urma tendintelor acaparatoare ale unor nationalitti minoritare mai bine organizate economiceste datorit unui lung trecut de privilegii sau unui puternic sprijin de ordin international. Corneliu Codreanu nsusi si-a exprimat, n mai multe rnduri, fat de intimii si, intentia de colaborare a unei Romnii ntrit economiceste, cu un capital strin serios, care ar avea mai mult de cstigat, n acelasi timp cu Poporul Romn, de pe urma colaborrii cu un stat puternic si onest, dect cu un stat anemiat de o administratie coruptibil si indiferent. Sistemul legionar urmrea, deci, prin sporirea activittii n toate directiile, fr excluderea nimnui, s ntreasc pozitia Poporului Romn ca factor pozitiv de progres n spatiul nconjurtor. Acest drept si aceast datorie a Poporului Romn de a-si asigura libertatea de ridicare a indicelui su de randament pe

17

propriul su pmnt si, deci, de mrire a contributiei sale la ordinea multipl a Europei, credem c nu pot fi negate de nimeni si mai putin nc, desigur, de exponentii principiilor democratice. Asadar, Miscarea Legionar n-a urmrit, n tratarea problemei evreiesti regimul legilor speciale, al cmpurilor de concentrare si al stelelor hexagonale. Ceva mai mult nc, legislatia n vigoare, cu cele trei categorii de evrei si institutiile de romnizare oficiale, nu a apartinut Miscrii Legionare, ci guvernului precedent, ct si celui ulterior. Aceast precizare nu urmreste o repudiere, ci o revelare a nepotrivirii acestei legislatii cu spiritul si cu tactica Miscrii Legionare care, dup cum se vede din expunerea de mai sus, a fost urmat n practic si trebuia s fie continuat si la guvern n aceast materie. Singura lege de esent legionar, inspirat din tactica amintit, dar neaplicat nc, a fost aceea ntocmit de Ministrul Muncii de atunci, Vasile Iasinschi, care prevedea folosirea minimal a elementelor romnesti n ntreprinderile comerciale, indiferent de originea etnic a proprietarilor. Asadar, si n problema evreiasc, mai bine spus romneasc, Miscarea Legionar se conduce dup acelasi simt al echilibrului, al realittilor si al principiilor morale, ca si n celelalte probleme importante romnesti sau europene. 5. Violentele politice Ct despre intentii de violente fizice mpotriva vechii clase politice sau a evreilor, omucideri sau pogromuri, numai cei care urmresc mentinerea diviziunilor si a tensiunii interne, le pot pune n sarcina Miscrii Legionare. C n timpul loviturii de stat a Maresalului Antonescu, de la 21 Ianuarie 1941, elemente iresponsabile de pe strad, fr nici o legtur cu Miscarea Legionar si cu evenimentele, au abuzat, ca ntotdeauna n astfel de mprejurri si au jefuit si ucis la ntmplare evrei, ca si romni, de altfel, este foarte posibil. C si unele elemente izolate, chiar legionare, au avut porniri personale individuale mpotriva unor evrei, ca si mpotriva unor romni, iarsi este posibil. Dar a considera responsabil Miscarea Legionar si conducerea ei de aceste violente la ntmplare, corespunde tot att de putin realittii ct a face ntreaga evreime din lume responsabil de asasinarea Lordului Moyne. Astfel, n toate problemele, cum s-a vzut n acest lung, totusi incomplet capitol, Miscarea Legionar se mentine la aceeasi atitudine politic si moral ca si n trecut, lundu-si ntotdeauna rspunderea pozitiei sale, dar respingnd net ce i se pune n seam cu desconsiderarea nedreapt a realittii.

18

C. POLITICA EXTERN A MISCRII LEGIONARE


1. Geneza atitudinii Miscrii Legionare n politica extern Asa cum n politica intern nu corespunde adevrul c Miscarea Legionar ar fi fost o organizatie exclusiv de dominatie dictatorial, tot asa, n politica sa extern, Miscarea Legionar respinge cu cea mai legitim mndrie si demnitate, ndrepttite de trecutul su glorios si plin de jertfe, insinuarea c ar fi putut aliena vreodat autonomia sa de actiune n favoarea unei puteri strine. Politica extern, ca si politica general a Miscrii Legionare, se inspir din principiile eterne de existent si de conservare a esentelor Poporului Romn, ct si din nzuintele de afirmare a nobletei acestui popor, pe un plan superior si mai larg. Pentru a pstra intact aceast politic major, Garda de Fier a primit attea lovituri din toate directiile, chiar cele mai neasteptate! O ct de nensemnat tendint de compromis cu morala ei ar fi scutit Garda de Fier de multe suferinte si de multe pierderi dureroase. Conducerea Miscrii Legionare a rezistat ns neclintit pe pozitiile sale, uneori n conditii extrem de grele. Horia Sima de pild si n 1940 si mai trziu a fost prizonierul unor vointe hotrtoare la discretia oricror ordine fr ca vointei sale s se fi putut impune, cu toate presiunile, cea mai nensemnat flexiune. nc o dat, s-a dovedit atunci c puterea material singur, cu toate aparentele impuntoare, este mai slab dect fortele complexe ale realittii, ascunse uneori sub cele mai modeste forme. Dar, ca si n politica intern, si n politica sa extern, Miscarea Legionar nu se conduce dup nici o idee preconceput si nu se fixeaz n nici o form rigid. Corneliu Codreanu spunea odat unor intimi c ar colabora si cu Rusia Sovietic, dac ar fi n interesul Poporului Romn. Din nefericire, ns, Rusia Sovietic, nc din acele timpuri, si fixase conduita sa definitiv, ascuns cu ndemnare, pe atunci, sub cele mai elegante declaratii geneveze. Aceast conduit, cum puteau distinge cunosctorii, nu era, n fond, dect aceea a Rusiei imperialiste, ntrit ca valoare operativ de forta unei idei contagioase, de penetratie universal. Miscarea Legionar nu avea nimic aprioric mpotriva Rusiei, dac se mentinea n limitele sale Sud-vestice, si nici chiar mpotriva comunismului pe plan de politic extern, dac rmnea n cadrul regimului intern al Rusiei, si nu ameninta, prin amestecul n politica intern a trilor vecine, structura acestor popoare. Asadar, Miscarea Legionar dovedea un spirit realist, nelsnd, dup cum se si cuvine, n general, ca o politic extern s se resimt de pe urma unor infiltratii ideologice, dac aceste infiltratii nu sunt prin ele nsele conditii esentiale de realism. Mai putin, deci, Miscarea Legionar ar fi avut opinii preconcepute mpotriva puterilor occidentale, ca Franta si Anglia. Evident, nutrea simpatii, ca si n toate prtile lumii, chiar si de elemente democratice, pentru Italia fascist si Germania national-socialist, n msura n care aceste regimuri lucrau pentru ridicarea

19

popoarelor respective. De la aceast simpatie, pn la ideea unei aliante, era ns o distant neluat nc n considerare pe atunci. De altfel, pn n Mai 1936, deci nou ani de la nfiintarea Miscrii Legionare si 17 ani de la nceputul actiunii nationaliste, Corneliu Codreanu nu luase nici o atitudine n politica extern, prin nici un fel de declaratii publice sau private, lsndu-se astfel diferitelor guverne deplin libertate n aceast materie. ntre timp, ns, Rusia Sovietic dup o lung perioad de absent, a reaprut activ pe scena mondial. Concomitent cu verbul pacific al exponentilor sovietici la Societatea Natiunilor, dezlntuia o formidabil campanie de propagand ce demonstra, n fond, o coplesitoare energie multipl, politic militar economic si ideologic. Aceast fort, Miscarea Legionar nu a depreciat-o niciodat. Aparitia Rusiei ca factor imperialist pe linia unei traditii mai vechi, Panslavismul sau pe a acelei mai noi, Kominternul, punea Romnia si Poporul Romn n prim etap a marsului moscovit spre Occident. Masinatiunile Reprezentantei Sovietice de la Bucuresti, conjugate cu instigatiunile rusesti n trile vecine pentru a atta revendicri mpotriva Romniei, ct si alte manevre ncadrate n tehnica general a ofensivei sovietice mpotriva Europei, demonstrau din plin, dac mai era nevoie, intentiile reale. Conduita Rusiei Sovietice era n concordant cu dubla ei viziune misionar, national si ideologic revolutionar, la care conductorii sovietici nu aveau, desigur, s renunte de dragul confirmrii unei atitudini aparente de bune intentii pacifice si a unei frazeologii sentimentale si umanitare fr rspundere. Situatia Romniei aprea astfel, cu att mai amenintat, cu ct aceast conduit sovietic invalida optimismul vdit de comand al conductorilor politicii externe a Romniei n relatiile cu Rusia, fondat numai pe definitia agresorului, pe bonomia D-lui Litwinow si pe libatiunile trimisului Ostrowski cu unii ministri basarabeni ai guvernului din Bucuresti. Nici o garantie substantial nici de ordin structural, ca, de pild, ndrumarea obiectivelor Rusiei spre alte directii de lung durat, nici de ordin defensiv, ca o aliant cu o mare putere militar dispus s adopte ca principal obiectiv aprarea comun mpotriva unei agresiuni de la Rsrit nu ntrea de nicieri securitatea Romniei. Dimpotriv, curente interesate mreau confuzia n interior cu exagerarea revizionismului maghiar, adic amenintarea din partea unui popor de 8 milioane de locuitori, trecnd complet sub tcere primejdia unui imperiu colosal de 180 de milioane de agitatori! n fata acestei duble primejdii, intern si extern, Miscarea Legionar nu mai putea continua atitudinea de rezerv n politica extern, fr a lipsi de la cele mai elementare datorii fat de Poporul Romn. Conducerea Miscrii a examinat atunci cu toat rigoarea si cu tot sngele rece datele problemei, nainte de a pronunta un cuvnt n materie. Din acest scrupulos examen, rezultau mai multe si serioase ngrijorri pentru soarta Poporului Romn. n primul rnd, sistemul de aliante al Romniei dovedea o functiune total defectuoas. Mica ntelegere se demonstrase o fictiune, mentinut la suprafat numai de talentul lui Nicolae Titulescu, de dexteritatea D-lui Eduard Benes si de proptelele Puterilor Occidentale. n practic, ns, nu valora nimic, fiecare dintre componenti avnd interese de aprat n alte directii si nedorind fiecare s se strice cu marea putere ce-i prea mai interesant: pentru Ceho-Slovacia, Rusia

20

Sovietic, pentru Iugoslavia, Germania si pentru Romnia, Italia. Aducerea aproape cu forta a Principelui-Regent Paul la Conferinta Micii ntelegeri de la Bucuresti, din Mai 1936, dovedea deja descompunerea practic a sistemului. Dar mai grav nc, principalul stlp al aliantelor Romniei, Franta, ncheiase acum un pact de amicitie cu Sovietele, ce reducea mult n fond din valoarea conventiilor cu Romnia si Polonia. Faptul c semnatarul pactului, Dl. Laval, era un republican de dreapta si c Primul Ministru britanic care proclamase public interesul Angliei pentru Franta, cu faimoasa formul a frontierelor britanice pe Rhin, era nsusi Seful Partidului Conservator, dovedea ct se poate de concludent c cele dou mari puteri Occidentale, n deplin acord ntre ele si cu aprobarea integral a claselor politice, se angajau pe calea unei colaborri intime cu Rusia Sovietic. Aceast colaborare nu era posibil dect cu acceptarea punctului de vedere minimal sovietic care viza, fr ndoial, si Romnia. Iar o consolidare a acestei colaborri printr-o aliant avut n vedere, n evolutia situatiei europene, ar fi cerut cel putin aceleasi conditii din partea Rusiei ca n 1914-1916, adic, n ultim analiz, printre altele, subordonarea intereselor Romniei intereselor acestei aliante. Pactul de amicitie franco-sovietic, cu consimtmntul tacit al Marii Britanii, slbea, deci, considerabil, securitatea Romniei la Est si, prin urmare, si pozitia ei n general fat de vecini si de celelalte puteri. Se mai aduga la toate acestea si evolutia intern din Franta, care aluneca tot mai mult spre stnga, astfel ca, dup victoria Frontului Popular la Paris, s nu se mai poat pune mari sperante n rezistenta Frantei fat de pretentiile Rusiei ca pret al unei cooperri. Concluzia la care a ajuns conducerea Miscrii Legionare era cel putin ndoiala fat de vointa Puterilor Occidentale de a se opune Rusiei cu eficacitate. Totusi, cea dinti declaratie de politic extern, o circular ctre legionari, din 30 Mai 1936, nu a avut caracter public, iar Corneliu Codreanu s-a mrginit la o atitudine moderat. Corneliu Codreanu nu a mpins concluzia pn la propunerea unei mutatiuni de aliant n politica extern a Romniei. Aceast concluzie, Corneliu Codreanu n-a propus-o nici 6 luni mai trziu, ntr-un document mult mai important, destinat, de data aceasta, publicittii: Memoriul din 5 Noiembrie 1936 adresat Regelui, oamenilor politici si Trii. n acest document redactat n termeni virili, se nregistreaz numai o si mai mare ndoial fat de orientarea extern a Romniei, ndoial crescut de pe urma izbucnirii rzboiului civil din Spania, fat de care Puterile Occidentale adoptaser o atitudine de prtinire a frontului popular din Madrid, n dauna miscrii crestine a lui Franco, sustinut astfel numai de puterile Axei. Om profund religios, Corneliu Codreanu respingea din toate puterile sufletului su violentele marxismului mondial acum confirmate de realitate, reprezentat de Brigzile Internationale ale lui Lister si Compesino mpotriva Crucii si a ordinii crestine a Europei. Puterile care se pronuntau n favoarea acestei ordine nlesneau astfel, de la sine, o apropiere de pozitia Miscrii Legionare. Totusi, Corneliu Codreanu nu se pronunt, nici de data aceasta, explicit n favoarea unei rsturnri de aliante, ci se mrgineste numai s recomande sustragerea politicii externe de sub influentele oculte si abtinerea de la provocri la adresa Italiei.

21

Abia un an mai trziu, dup 16 luni de la nceputul rzboiului din Spania, la 30 Noiembrie 1937, Corneliu Codreanu ia o atitudine definitiv n politica extern, n favoarea Axei. La aceast hotrre Corneliu Codreanu nu a ajuns nici prin negocieri, nici prin promisiuni, nici mcar prin vreun contact cu reprezentanti ai Axei. Orict ar prea de curios si de inadmisibil n tehnica mai curent a politicii externe, Corneliu Codreanu nu a avut niciodat legturi cu Axa. Rareori, cte un ziarist sau vreun curios din Italia sau Germania, mult mai rar dect din alte tri ca, de pild, din Franta, veneau s-l vad la Casa Verde. Ceva mai mult, n urma unui reportaj nu tocmai exact asupra miscrii, desi foarte elogios, dintr-un ziar german, Corneliu Codreanu a interzis pe termen de 6 luni accesul oricrui vizitator din acea tar n preajma Miscrii Legionare. Un contact ns, de ordin politic autorizat si constant, nu a existat niciodat ntre Ax si Corneliu Codreanu. Acest precedent a fost poate o deficient, de pe urma creia s-au resimtit mai trziu n practic raporturile cu Axa si, n general, tehnica relatiunilor exterioare a Miscrii Legionare, ntotdeauna foarte susceptibil si rezervat n materie. Dar si pe acest teren Corneliu Codreanu a proclamat primatul tinutei morale, chiar dac uzantele unei tactici mai rafinate ar aduce mai multe foloase. 2. Oportunitatea aliantei cu Axa n concret, convingerea Miscrii Legionare n oportunitatea unei aliante cu Axa, a fost rezultatul unei evolutii foarte lente, de pe urma observrii minutioase a realittilor europene, iar nu al precipitrii unei atitudini premeditate. De altfel, climatul general al Europei nregistra o jen n special fat de conduita uneia din Puterile Occidentale, n spet Franta. Pactul Iugoslaviei cu Italia, desele schimbri de vizite ntre conductorii Germaniei si ai Poloniei, conversatiile Marii Britanii cu Axa, evolutia politic n jurul rzboiului din Spania, ct si iritarea intern de pe urma grevelor aproape fr ntrerupere din Franta, izolau ntr-o bun msur politica regimului de front popular din Franta de realittile europene. Rezultatele vizitei de la sfrsitul anului 1937 n Europa Central-oriental a D-lui Delbos, Ministru de Externe francez, s-au resimtit mult de pe urma acestei jene, ca un contrast foarte concludent cu atmosfera vizitei lui Barthou, n acelasi spatiu, n 1934. Cu toate strdaniile D-lui Victor Ionescu de a suplini fermectoarea personalitate a lui Nicolae Titulescu si cu toate sentimentele calde ale Romnilor pentru Franta, primirea D-lui Delbos la Bucuresti a avut mai mult o not de melancolie, dect ncredere. Aceeasi not melancolic se nregistra si la Varsovia si la Praga, nct Dl. Delbos, poate si din proasta dispozitie a Guvernului Principelui Paul, a renuntat la experienta de la Belgrad. Europa, si cu ea, n primul rnd, Romnia, nu se mai simtea deci aprat de sistemul politic n centrul cruia se gsea pe atunci, n aparent, Franta. n schimb, sistemul Axei prea c ofer efectiv mai multe garantii de securitate si de aprare a ordinii europene. Asadar, principiul aliantelor, n conceptia Miscrii Legionare, s-a nscut din stri reale de pe teren, iar nu din afinitti sau repulsii ideologice. Acest principiu

22

impune mai nti o clasare a primejdiilor pentru Romnia, n ordinea importantei sau urgentei si, ca o strict consecint, alianta cu acea putere care efectiv ajuta imediat Romnia mpotriva celei mai importante primejdii n ordine de precdere. n concret, pentru Romnia tendintele imperialiste dinspre Vest sunt mai putin primejdioase dect acelea dinspre Est. Imperialismul vestic, pentru a ajunge la mrile libere si la pozitiile dominante ale Continentului, nu trebuie s treac peste Romnia. Chiar dac n ultim analiz ar tinde s se adnceasc n stepele ntinse ale Estului, imperialismul vestic se poate multumi cu o Romnie neostil care s nu-i ameninte flancul Sud-estic. Imperialismul din directie estic, dimpotriv, este o primejdie nimicitoare pentru Romnia si Poporul Romn. Primul pas spre o mare cald si spre pozitii dominante, ca Strmtorile, de pild, trece peste corpul Romniei. ntre dou imperialisme, deci Vestic si Estic, Romnia va trebui s se supun dramaticelor ei conditii geo-politice si ntr-un spirit strict realist, peste oricare alte considerente, s aleag primejdia cea mai mic, cea mai putin ameninttoare: aceea a Vestului. Asadar, att timp ct Rusia, Sovietic sau Tarist, va nutri tendinte imperialiste n Europa, Romnia este pe pragul unei primejdii de moarte. Desigur, nici consideratiuni sentimentale, nici demonstratiile de cumintenie amical ale Romniei, nici ridicolul pretextului de amenintare din partea Romniei a securittii colosului rusesc, n-ar putea opri Rusia de la executarea unui program de att de vaste proportii. Cine concepe dominatia Oceanelor si a lumii si porneste la actiune, nu se mai mpiedic de scncelile popoarelor din cale. Experienta istoric a dovedit c nu este posibil o ntelegere cu o Rusie pornit n mars spre Occident. Fostul Ministru de Externe romn, Dl. Gafencu, relev cu bun dreptate c, de cte ori puterile occidentale au cutat un acord cu o Rusie n ascensiune asupra delimitrilor zonelor de influent, de attea ori a urmat o amenintare a echilibrului european. Dac nu este deci posibil o ntelegere a unei Romnii pacifice cu o Rusie imperialist, nu-i mai rmne Romniei dect s se resemneze la aprare, pentru a supravietui. Pentru aceste ratiuni deci, Miscarea Legionar se afl cu acele forte care apr Romnia de primejdia primordial dinspre Est. Gsind deci numai Axa pe linia aprrii mpotriva primejdiei mortale de la Rsrit, s-a aflat cu Axa. Dac n aceste mprejurri sarcina aprrii mpotriva unei agresiuni din Est si-ar fi luat-o Puterile Occidentale, Miscarea Legionar cum a rspuns nsusi Corneliu Codreanu ntrebrii unui cunoscut ziarist francez, Bertrand de Jouvenel, ntr-un interviu n Gringoire, imediat dup declaratia de politic extern n favoarea Axei ar fi colaborat cu ele. 3. Raporturile Axei cu Miscarea Legionar Un alt principiu fundamental n politica extern a Miscrii Legionare este mpiedicarea Romniei de a deveni un instrument al imperialismului vreunei puteri continentale. Garda de Fier s-a alturat, desigur, cu fermitate, Axei. Nu a nteles

23

ns nici o clip s transforme Romnia ntr-un agent al unei noi ordini ntemeiate pe imperialism. Cum am spus mai sus, ntre dou amenintri, Romnia poate la rigoare suporta mai bine imperialismul din Vest, dar nu-l poate ncuraja de bun voie. De altfel, eroarea major a Axei, care a condus-o la desfiintare, a fost tocmai ndeprtarea de politica sa originar de stabilizare a Europei ntr-o ordine nou de echilibru continental. Asa se explic actiunea de slbire a miscrilor populare, blocarea cilor spre putere si nlocuirea lor n mai toate trile cu formatiuni improvizate. Astfel, la semnarea pactului anti-Komintern, n Decembrie 1941, ordinea nou era reprezentat de o serie de fictiuni guvernamentale, n timp ce realittile erau combtute si nlntuite. ntre aceste miscri populare, Garda de Fier era de departe cea mai original, cea mai puternic, mai autonom si mai rezistent. Pentru toate aceste motive, dup ce partida prea cstigat, Axa nu a dorit si nu a sprijinit niciodat victoria Grzii de Fier n Romnia. Actiunea de la 36 Septembrie 1940 care a urmrit ndeprtarea Regelui Carol al II-lea pentru a opri descompunerea moralului intern, iar nu cucerirea puterii n stat, s-a fcut pe cont propriu, fr stirea, fr concursul si, mai ales, fr voia Axei. Mai trziu, dup constituirea regimului de diarhie numit national-legionar, reprezentantii Axei la Bucuresti au cutat prin toate mijloacele s consolideze pozitia Maresalului Antonescu si s mineze pe aceea a Miscrii Legionare. n executarea acestei politici Comandantul Grzii de Fier si Vicepresedinte al Consiliului de Ministri, Horia Sima, a fost invitat la Berlin n luna Ianuarie mpreun cu Maresalul Antonescu. Pentru a evita o nentelegere chiar la inaugurarea unei aliante, de pe urma unui refuz la o eventual cerere de subordonare a unor interese majore ce era poate de prevzut, Horia Sima, cu toat dorinta de a vedea pe Cancelarul Hitler, a renuntat la vizita de la Berlin. Astfel, Horia Sima este singurul conductor politic european care a declinat vreodat o invitatie la Cancelarul Hitler n culmea puterii, pentru motive de demnitate si de pstrare a autonomiei intereselor Poporului Romn. Dar conduita Axei a fost clar cu ocazia Loviturii de Stat a Maresalului Antonescu de la 21 Ianuarie 1941. Armata german a primit ordin s sustin pe Maresal, n timp ce alti trimisi cutau s slbeasc aprarea oricror riscuri n caz de cedare benevol a pozitiilor de rezistent. Bizuit pe acest cuvnt, Horia Sima a ordonat ncetarea rezistentei izbucnit de la sine, ca o reactiune spontan a unei Miscri viguroase, lovit prin surprindere. Cuvntul Maresalului Antonescu si al girantului nu a fost respectat si arestrile au pornit, cu o furie nc mai mare ca n 1938. ndeosebi Horia Sima si sefii legionari erau urmriti cu disperare, ca s li se pregteasc soarta lui Corneliu Codreanu si a Statului su Major. Reprezentantii Regimului au invitat atunci n Germania pe Horia Sima si alte personalitti, sub motivul c, dup ce pasiunile se vor potoli, s se poat ntoarce n sigurant, o dat ce nentelegerile s-au risipit. Ajunsi pe teritoriul german, dup cteva sptmni de primire amical, Horia Sima si unele personalitti, cu toat calitatea lor de oaspeti, au primit domiciliu obligatoriu, n timp ce alti legionari, mai mult sau mai putin importanti, refugiati la ntmplare din Tar, au fost internati, fr deosebire, la Rostock, ntr-un lagr de munc.

24

Din momentul detinerii lui Horia Sima se dezlntuie n Tar si n strintate o formidabil campanie de calomnii prin care se pune n sarcina Miscrii Legionare si a lui Horia Sima toate infamiile imaginabile. Punctul culminant este atins n ziua de 22 Iunie 1941, nceputul campaniei contra Rusiei, cnd Cancelarul Hitler n persoan, n lunga sa expunere a cauzelor rzboiului, enumer, printre manoperele sovietice, si evenimentele de la 21 Ianuarie puse n sarcina Grzii de Fier, presupus astfel de conivent cu Rusia Sovietic! Nici lui Horia Sima, plasat de zvonuri oficiale ca refugiat la Moscova, nici Miscrii Legionare nlntuite de un sistem de represiune neegalat nc, nu li se ddea posibilitatea s se apere. Nu le mai rmnea n aprare dect forta realittii si doi-trei legionari risipiti prin alte orase ale Europei, care s-o expun. Politica Axei se ndeprta astfel, din ce n ce mai mult, de realitti. Pe msur ce victoriile militare apreau mai strlucite, actiunile politice deveneau mai palide. n cursul anilor 1941 si 1942 exponentii Miscrii Legionare s-au strduit din toate puterile s arate diferitilor reprezentanti ai Axei primejdia unei politici neglijente si fictive pentru cursul general al rzboiului. Un rzboi este un motor cu dublu piston, unul politic si altul militar si nu s-ar putea spune care este mai important. Nu se poate ignora actiunea politic sub pretextul precderii militare. Victorii militare fr efecte politice s-au mai vzut si chiar n cazul Germaniei. Victorii politice n cursul unui rzboi au aproape ntotdeauna consecinte militare. Rzboiul modern se poart, n primul rnd, pe plan politic international si seductoarea ideologie universal a adversarului trebuie s opun deci, pe plan tot international, ideea-fort pe care sta Axa la originea rzboiului: adic stpnirea de ctre fiecare popor a propriului su destin. De aceast ideefort Axa nu se putea ndeprta fr primejdia pierderii rzboiului. Concluzia final era deci: ndeprtarea fictiunilor din toate trile, restabilirea liberttii politice a popoarelor acolo unde miscrile populare sunt capabile s o asigure si reconstituirea unei ordini de echilibru european. La toate aceste argumentatii nu se refuza un efect de stim si asigurri de viitor, dar fr alte consecinte efective. Si cum era de prevzut, soarta armelor s-a ntors din toamna anului 1942, fr ca si conduita politic a Axei s se schimbe. Dimpotriv, cu motivarea situatiei militare, guvernul german era dispus s nrutteasc si mai mult regimul politic. n fata acestei paralizii a reflexelor politice, Horia Sima s-a hotrt s ntreprind un alt gest de mare curaj si demnitate si anume prsirea cu orice risc a Germaniei, pentru a atrage atentia si altor factori asupra situatiei disperate la care va ajunge Europa dac nu se revine la o politic realist. Am sosit ca un strigt de alarm, previne Horia Sima n scris pe Mussolini, dup ce la plecarea din Germania lsase pentru a fi comunicat Cancelarului Hitler o scrisoare prin care expunea pe larg, cu cea mai mare claritate, erorile politicei germane, calea pe care trebuie s se revin si scadenta fatal la care se va ajunge dac se persevereaz n aceleasi erori. Reusita lui Horia Sima a produs o mare impresie asupra conducerii germane. Cum s-a aflat mai trziu, n tot acel interval, Himmler avea pn la 10 conversatii telefonice zilnic, cu Ambasada German din Roma, pentru a se interesa de mersul cercetrilor n cutarea lui Horia Sima si a raporta apoi

25

Cancelarului Hitler. Din nefericire ns n Germania, nu s-a nteles sensul politic al plecrii lui Horia Sima. S-a luat n consideratie numai pierderea din lat a unei importante forte politice, fr s se tin seam de ce ar putea folosi Comunitatea de pe urma liberttii ei. Dimpotriv, grija urmrit cu disperare era prinderea din nou a acestui captiv prea autonom. Si n adevr, printr-un concurs de mprejurri Horia Sima a fost sechestrat din nou n Germania, de data aceasta n chip absolut, la Oranienburg. n rnd cu el, au fost internati toti legionarii n frunte cu Locotenent-comandantul Miscrii Legionare, Vasile Iasinschi, n lagrele de concentrare de la Dachau si Buchenwald. O cortin grea de fier a czut astfel peste existenta lor, despre care nu s-a mai stiut nimic timp de 20 de luni. Dar dac n Germania gestul lui Horia Sima a avut un efect contrar, n Italia direct sau indirect a avut urmri pozitive. Mussollini si noul subsecretar de Stat la Afacerile Strine, Dl. Bastianini, au artat mai mult interes pentru curentele populare si interesele natiunilor europene ca mai nainte. De aceast ntelegere a necesittii de revenire a unui echilibru european s-au resimtit raporturile cu partenerul din Ax, att n cursul vizitei D-lui von Ribbentrop la Roma, n Martie 1943, ct si la ntlnirea cu Hitler la Salzburg, din luna Aprilie. n aceste ultime convorbiri ca partener egal n Ax, Mussolini a intervenit energic n sensul unei estimri realiste a Europei si n favoarea restabilirii n deplin independent, printre altele, a Belgiei, Olandei, Cehiei si Poloniei. De asemenea, Dl. Bastianini a stiut s impun un nou climat politicii externe a Italiei, care ar fi atras dup sine, poate, o rectificare a conduitei ntregii Axe. Disparitia Italiei din componenta Axei ca factor important a lsat ns Germania liber s continue metoda de pn atunci n directia Europei. Am mentionat toate aceste episoade n relatiile Axei cu Miscarea Legionar, nu ca o plngere sau recriminare mpotriva ei sau pentru a folosi aceste violente ca un alibi. Dar aceste ntmplri sunt de un mare interes n fixarea intereselor politice la care nu se poate renunta, spulbernd o serie de interpretri interesate si stabilind adevrul luminos: a. Miscarea Legionar si-a pstrat autonomia, cu toate presiunile, si demnitatea, cu toate suferintele. b. Lundu-si toate rspunderile morale, Miscarea Legionar, nlntuit de o represiune fr precedent, att politic, legislativ si politienesc, ct si corporal, n toate nchisorile Romniei si n lagrele de concentrare ale Germaniei: Oranienburg, Dachau, Buchenwald, nu poate fi fcut, din cauz de absent, nici material, nici politic, nici juridic, prtas la responsabilitatea regimului de dictatur militar si politist a Maresalului Antonescu care a prigonito, nici n guvernarea intern, nici n politica de rzboi si extern. c. Miscarea Legionar a depus toate sfortrile pentru a contribui la readucerea Axei pe linia echilibrului continental. Si putem releva aceste precizri, cu att mai mult cu ct faptele de nenteles care le-au dat prilejul n-au abtut cu nimic linia de politic extern a Grzii de Fier. Miscarea Legionar, consecvent cu pozitia ei, a pstrat aceeasi atitudine, cu toate amrciunile si cu toate vexatiunile. De altfel, nici nu era posibil o alt conduit. Rezistenta la Rsrit: bine-ru, mult-putin, era reprezentat numai de Ax. Toate celelalte puteri europene si

26

extra-europene, mari si mici, alunecaser nspre un sistem de cedare continu fat de pretentiunile sovietice, combinnd, fr nici o compensatie vizibil, toate fortele politice si militare, pentru a drma si aceast ultim fortreat antiinvazionist spre Est. Miscarea Legionar, asadar, nainte de a gsi un sistem de aprare mai bun spre rsrit, nu putea, cu motive orict de justificate, chiar din punct de vedere moral, s adauge resentimentele ei la greuttile sistemului existent. Orict de mult slbise acest sistem, tot era mai bun dect un vid. 4. Miscarea Legionar fat de schimbarea de la 23 august 1944 Pentru aceste motive, Miscarea Legionar nu a gsit justificat, cu toate conditiile militare contradictorii, schimbarea cu 180 de grade a Romniei la 23 August 1944, si nici sfortarea Aliatilor n acest sens. De pe urma ntoarcerii de pozitii a Romniei, ca si a Bulgariei si a Finlandei, nu profitau Aliatii dect n cine stie ce conditii necunoscute, neclare si aleatorii. n schimb, Sovietele beneficiau direct si imediat de prbusirea unui front de importanta Carpatilor ce n mod fatal aducea dup sine, n stpnirea Sovietelor, Centrul si Sud-estul Europei cu Balcanii, adic ntreaga Europ Central-oriental. Pozitia Sovietelor se ntrea astfel considerabil prin aceste gajuri de mare potential politic, militar si economic si cu o asezare geografic de o important decisiv strategic si politic. Dar admitnd chiar c din calcul, Sovietele ar admite s-si retrag mai trziu armatele din aceste regiuni, retragerea n-ar executa-o dect dup ce fortele militare ar fi nlocuite de garantii sigure de pe urma descompunerii structurale si istorice a popoarelor respective decapitate, lsate n rtcire, fr nici o directie proprie, ca apoi s fie supuse sub conducerea unor elemente alogene si a unor metode coercitive, impuse de la Moscova. Aceste rezultate, stpnirea Sovietelor peste Romnia si Sud-estul european, ca o avangard a ocuprii Europei Crestine si Istorice, erau tocmai ceea ce Miscarea Legionar se temuse mai mult. mpiedicarea acestor rezultate era nssi cauza pentru care a luptat Garda de Fier peste 20 de ani. Era nssi ratiunea ei de existent pe plan extern. Asadar, cnd Horia Sima a fost eliberat la 24 August rsuntoare, dar trist victorie politic ce confirm ntocmai previziunile din anii din urm Miscarea Legionar nu putea aproba conduita Guvernului de la Bucuresti. Miscarea Legionar a intrat deci din nou n lupt pentru a combate pe ct era posibil, efectele ocupatiei sovietice. Desi atitudinea Grzii de Fier era fr echivoc ca ntotdeauna, totusi Horia Sima a amnat instituirea efectiv a unui Guvern, asteptnd desfsurarea evenimentelor. Cnd ns presiunea Sovietelor s-a accentuat pn la interventia direct a Comisarului Wischinski pentru desfiintarea oricror urme de independent, Horia Sima a constituit Guvernul National, pentru a preciza fr sovire pozitia real a Poporului Romn.

27

5. Politica de echilibru continental si principiile de politic ale Miscrii Legionare Politica extern a Guvernului National se fixa astfel n aceeasi atitudine linear ca si a Miscrii Legionare n trecut. Din principiul neinterventiei benevole a Romniei n tendintele imperialiste ale unor mari Puteri, deriv, cum ar putea rezulta din aceast expunere, un alt principiu fundamental, cel mai important si mai obiectiv: echilibrul continental. Echilibrul european este starea politic general care convine, fireste, mai bine, intereselor Romniei, care garanteaz existenta statelor mijlocii si mici, n care se integreaz mai just spiritualitatea Miscrii Legionare. Romnia, cu pozitia ei cheie, cu potentialul ei politic si economic, cu armatele ei si cu cile de comunicatie, cu puterea ei de influent n Europa Central si Sud-estic, este factor de prim important pentru stabilirea unui echilibru continental. Importanta decisiv a acestui factor s-a dovedit n cursul acestui rzboi mondial, att alturi de Ax, ct si n evenimentele de la 23 August 1944, cnd deplasarea de pozitii a Romniei a atras dup sine prbusirea ntregului sistem politic si militar de aprare a Germaniei si a determinat un pas major spre deznodmntul final. Cine si altur, asadar, acest factor, controleaz efectiv cile de ptrundere n adncul Europei si cheile de dominatie a ei. Dup cum se mnuieste pozitia Romniei, se contribuie la stabilirea sau drmarea echilibrului european. Cine tinde spre ruptura acestui echilibru, fatal urmreste desfiintarea sau cel putin slbirea Romniei. Si invers, politica de echilibru european are nevoie, n primul rnd, de o Romnie ntreag, puternic si independent. n urmrirea acestei politici de echilibru, Miscarea Legionar si-a dat foarte bine seama c sistemul Axei, reprezentat n urm de Germania, nu mai este suficient pentru a rezista singur pregtirilor colosale de invazie a Europei dinspre Rsrit. Acest sistem trebuia deci lrgit astfel ca, o dat cu Germania, s se alinieze ntr-un singur front toate fortele de ordine milenare, ncepnd de dincolo de Ocean si terminnd pe Nistru. Realizarea unui astfel de front a tuturor popoarelor europene depseste desigur mijloacele unor elemente izolate. Acest tel nu se poate atinge dect prin revelarea iminentei primejdii pentru civilizatia occidental, ntr-un moment de iluminare colectiv. Evident, cea mai mare dorint a Europei ar fi ca aceast primejdie s fie conjurat de la sine, ca pregtirile de invazie dinspre Est s fie demontate prin persuasiune, ca existenta liber a popoarelor dup propriile lor conditii, cutume, norme si legi s fie garantate prin mijloace pacifice si ca ordinea milenar si crestin a Europei, respectnd desigur regimul local, s se ntind consimtit benevol pn la Urali. n asteptarea acestei minuni cu sorti minimali de realizare si de altfel, numai constituirea unui astfel de front colosal ca o contrapunere a colosului din fat, constrns astfel s mediteze si s cntreasc avantajele unei ntelegeri si riscurile unei provocri. Miscarea Legionar a cutat, n sectorul ei, s contribuie la asigurarea unei atmosfere mai senine, prin stabilirea unor raporturi de bun vecintate cu Ungaria si Bulgaria. Aceeasi dorint o anim fat de toti vecinii si

28

aceleasi intentii fat de toate puterile mari si mici, mai apropiate sau mai ndeprtate. Miscarea Legionar si conserv astfel, n ultim analiz, intacte cele trei principii de politic extern, demonstrate n aceast expunere: I. Contractarea aliantelor dup ordinea de precdere fat de importanta si urgenta primejdiilor. II. mpiedicarea Romniei de a deveni un instrument al imperialismului vreunei puteri continentale. III. Alinierea ntotdeauna alturi de sistemul politic de garantie real a echilibrului european. Respectul acestor trei principii de politic extern a Miscrii legionare credem c este una din conditiile esentiale pentru ca Romnia s poat ndeplini functiunea ce Dumnezeu i-a destinat-o n Sud-estul european.

D. CONCLUZII PE MARGINEA SUBIECTULUI


Am ncercat s artm n aceast expunere ce este Garda de Fier si ce nu este, ce a fcut si ce nu a fcut, ce rspunderi si ia cu hotrre si ce rspunderi declin ca neapartinndu-i. Dac am reusit sau nu, o va arta viitorul. n orice caz, realittile suverane vor izbuti s completeze lipsurile. Dar n aceast ncercare de tur de orizont, mai mult din ce n-am spus, ca neintrnd n subiect, dect din ce am spus, rezult o realitate sumbr si dezolant. Un aforism deopotriv stiintific si filozofic pretinde c natura are oroare de vid. Acest aforism se aplic si n politic. Si politica are oroare de vid. Prin capitularea fr conditii a Germaniei s-a cscat n miezul Europei un astfel de vid nspimnttor. nc dup rzboiul mondial trecut, prbusirea sistemului celor 7 Mari Puteri sczuse la frontiere foarte putin numrul factorilor de echilibru. Aceast situatie a obligat Marea Britanie s ias din splendida ei izolare si s proclame principiul frontierelor sale pe Rhin. Echilibrul european, deci, nu mai putea fi restabilit cu usurint, fiindc, n fond, mari puteri efective, cum s-a dovedit mai n urm, nu mai rmseser dect dou: Germania si Rusia Sovietic. Acum, vidul lsat de Germania este amenintat s fie coplesit de prvlirea conglomeratului de la Rsrit, cu toat greutatea volumului su gigant. Prghia de rezistent a Axei fiind rupt, nici un alt grup de forte europene singure nu se mai poate opune fluviului uman n revrsare de la Est. Occidentul, deci, dac nu vrea s abandoneze Europa definitiv, trebuie s acopere el acest vid, printr-un nou sistem, n centrul cruia s se situeze efectiv si s-si mute astfel iarsi frontierele, mcar temporar si simbolic, de pe Rhin pe o linie ce duce de la Marea Neagr la Marea Baltic. Sistemul acesta, pentru a avea o valoare si a oferi o garantie, nu poate fi elaborat numai n cabinetele ndeprtate, de studii ale sociologilor, economistilor, geografilor si expertilor. Calea aceasta, urmat la Versailles si n alte mprejurimi

29

ale Parisului si, mai trziu, pe Rivier sau pe marginile lacului Leman, nu ofer un precedent de urmat. Pe atunci chiar, Neuilly, Sevre, Geneva sau San Remo preau tot att de departe de Strmtori, de Fiume, de Danzing, de Nistru si de Salonic, ca Dumbarton Oaks acum de Varsovia, Viena si Trieste. De acolo, de peste Ocean si mai departe nc, de la San Francisco, Europa pare, desigur, ca un spatiu insesizabil, cuprins n linii subtiate de distant, dect ca un continent real, fumegnd n ruine, cu fluvii disputate, cu frontiere litigioase, cu porturi rvnite, cu zone de influent msurate, cu popoare suferinde, cu partide turbulente, cu o istorie milenar amenintat si cu multe credinte nimicite. Soarta Europei deci, nici mcar nemaidiscutndu-se pe pmntul ei, are sortii de a fi ndreptat pe o cale si mai discutabil nc dect acum un sfert de veac. Este nevoie deci ca planurile ce pregtesc destinul Europei s fie cedate cel putin n parte din minile acelor brbati de mare valoare stiintific si desigur cu cea mai mare bunvoint de a face de acolo de departe numai bine, si redate mcar partial oamenilor politici cunosctori de aproape, de pe teren, a durerilor de aici, cu mizeria si mretia lor. Iar pasiunile negative sunt un ru consilier n politic, mai ales n marea politic. Nimic nu se poate construi solid sub apsarea patimii: mai putin, nc, o nou ordine european. Pentru o astfel de oper se cere o viziune larg, o intuitie profund, o judecat senin, o cunoastere multipl si o putere constructiv de lung durat. Pasiunile rzbuntoare ntunec viziunea, mutileaz judecata si taie suflul creator. O ordine nou n Europa nu se poate inaugura cu prelungirea fr termen a strilor exceptionale de neliniste. Istoria este concludent. n politic, pentru ca justitia s produc efecte, trebuie s treac pe rol exemple scurte si putine, ca unele interventii chirurgicale. De pe urma tribunalelor speciale rezult mai mult team dect dreptate. Nu pot fi trte pe banca acuzrii milioane de oameni, n nenumrati ani de judecat. Si mai primejdioas dect coalitia pasiunii este coalitia fricii. Milioane de oameni, simtindu-se amenintati, vor sfrsi prin a-si uni spaimele ntr-o reactiune comun si, odat reuniti, si vor da seama ce fort reprezint. Asadar, pentru ca rzboiul mondial s nu degenereze n multiple rzboaie civile, este timpul ca opera pozitiv s aib precdere asupra pasiunilor. Climatul pentru pacificarea Europei poate fi grbit de calmul si simtul realist al conductorilor responsabili. Conditiile generale indic oarecum calea. Faza exteriorizrii totalitare, cu multimile delirante sub balcon, n adoratia unui singur om, ca a unui demiurg, cu uniforme sclipitoare, parade si fanfare, desigur, a trecut. Un ciclu din istoria Europei s-a ncheiat. Europa, obosit de zbuciumul ultimilor ani, tinde acum spre o alt faz, mai temperat, care retine toate esentele. Eroarea ordinii totalitare era neglijarea unor valori permanente rezultate din experienta democratiei. Evolutia regimului republican din Italia prea c va corecta aceast eroare. Acum ns, nu trebuie repetat aceeasi eroare n sens invers, adic n zelul de aplicare a principiilor libertare, s se exagereze detaliile, desconsiderndu-se esentialul si experienta unui sfert de veac. Esenta democratiei n perspectiva european nu este o problem de procedur electoral, ci respectul fiintei umane ncadrate n ierarhia intereselor comunittii si a vointei nationale. Asadar, faza nou n care pare c intr Europa este o substant comunitar, ca o sintez a realittilor rezultate din toate

30

experientele ultimului veac. Valorile crestine, respectul persoanei umane, primatul comunittii, emanciparea muncii de orice tutel exploatatoare, principiul propriettii, sufragiul popular, dreptatea social, ntrirea specificului etnic, ncurajarea conservrii speciei, libertatea neviciat de opinie, sunt permanente ce se impun de la sine n organizarea intereselor popoarelor ntr-o solidaritate organic, din care s rezulte o ordine nou european durabil. Nici o realitate nu poate fi lsat de o parte. De la nalta spiritualitate crestin pn la materialismul micilor colectivitti periferice, de la Sfntul Scaun pn la clanurile din muntii Albaniei, toate fortele trebuiesc unite, pentru a restabili o ordine continental mai putin nefericit. Si n concret, Puterile Occidentale, instaurate de deznodmntul rzboiului mondial n calitate de custode al Europei, trebuie s debuteze printr-o revist a situatiei si un inventar al fortelor rmase. Rezultatul nu este prea ncurajator. De pe urma rzboiului n-a mai rmas n picioare dect o singur mare putere n Europa. Si mari puteri nu se pot improviza de la o zi la alta. Rusia Sovietic rmne asadar, singura mare putere pe Continent, mai atent si mai ofensiv ca niciodat. Un echilibru continental ns nu se poate stabili cu o singur mare putere n fata unei constelatii de state singure, mici si mijlocii. Astfel, se ridic la orizont, n fata tendintelor unei ordini naturale, si perspectiva unei ordini fortate a Europei. n ultim instant deci, ordinea european poate fi stabilit sau de Rusia, adic de dominatia acestei singure mari puteri rmase fr rival continental, sau de un echilibru european mpotriva vointei Rusiei Sovietice. Un compromis n aceast problem nu este posibil si ar prelungi agonia Europei. O politic de echilibru mpreun cu Rusia nu este realizabil dect dac Rusia si schimb din rdcini conceptia politic asupra ordinii internationale. Semne n aceast directie nu sunt si ar fi greu de admis ca Sovietele, din consideratiuni sentimentale sau abstracte, s abandoneze benevol si s renunte la proiectele lor n plin dezvoltare, favorizate de ocazii att de rare! Un compromis, deci, cu Sovietele animate de starea de spirit ofensiv n plin salt de acum, ar echivala, n fond, cu o recunoastere a dreptului de dominatie a Rusiei asupra ntregii Europe; realizarea efectiv a acestei dominatii n-ar mai rmne dect o chestiune relativ de timp. Dar atunci, acel punct insesizabil de topire n constiinta popoarelor europene fat de invazia de la Est, ar fi depsit, si o rsturnare total de conceptii ar urma acestei topiri. Perseverenta n ordinea de pn atunci ar prea o fictiune inutil si ordinea cea nou a Estului, ca orice idee victorioas, ar apare ca o realitate Stpnitoare. Popoarele europene s-ar nclina docile si ar primi ordinea Estului ca o fatalitate superioar, ornduit de forte indescifrabile. Fiecare popor ar aplica atunci axioma amintit odat de Mussolini: "cnd n istorie un eveniment devine fatal, este mai bine s se realizeze cu noi, dect fr noi, sau, si mai ru, mpotriva noastr." Cea de-a treia Rom, Moscova, imaginat de vizionari, ar fi realizat astfel, si n locul Capitoliului s-ar ridica Kremlinul, dup cum Kominternul ar nlocui Vaticanul. Custozii de acum ai Europei, Puterile Occidentale se gsesc n fata tragicei dileme a salvrii abandonrii Europei. Dl. Churchill are dreptate. Sperantele lumii, solidare cu ale Europei, se concentreaz acum spre insula britanic si aliatul ei

31

american. Acolo se decide soarta nu numai a unui continent, dar a unei lumi si a unei civilizatii. Dac hotrrea va ntrzia ns prea mult si va dovedi slbiciuni, soviri sau un interes mai slab dect pretinde nivelul problemelor de acum, atunci este probabil ca Europa s se ndeprteze de ceea ce se ntelegea odinioar prin Occident, pentru totdeauna. Aceste concluzii pe marginea subiectului nu sunt inspirate nici din vederile unui singur partid, nici de interesele unui singur popor. S-a cutat s se urmreasc evolutia strilor de spirit colective ct mai atent posibil si concluziile s rezulte ct mai exacte, pe ct ngduie observarea realittilor numai de la distant. Dar o dubl concluzie este sigur: popoarele zdruncinate dup sfrsitul acestui rzboi aspir cu orice pret la un echilibru durabil si reconstructia Europei este o oper grea, de mare curaj si de vast rspundere istoric. (ss) Mihai Enescu, Consilier de Legatiune, Secretar General al Ministerului Afacerilor Strine, Consul General al Romniei n Germania

32

ANEXA 1. UN OM SALVEAZ LEGIUNEA[2]

Supravietuirea Legiunii din faza critic a perioadei postbelice, cnd toate gruprile nationaliste erau urmrite de Aliati pentru presupusa lor colaborare cu Germania national socialist, se datoreaz unui om, Inginerul Virgil Velescu. A svrsit o isprav memorabil de care n-a vorbit dect ctorva camarazi. De o rar modestie, nu s-a ludat niciodat cu interventia lui providential pentru destinele Legiunii. Probabil c si acum cnd, dup 50 de ani, va citi rndurile mele, se va simti afectat de aceast dezvluire. Dar nu am ce face, cci actiunea lui, tcut si necunoscut de cei mai multi, reprezint un moment culminant al istoriei legionare dup finalul rzboiului. Velescu i-a salvat pe toti s nu fie urmriti, arestati si predati asasinilor ce-i asteptau n tar. n cursul conversatiilor ce le-am avut cu camaradul Velescu la Freising, am aflat chiar din gura lui episodul schimbrii de atitudine a Aliatilor fat de problema legionar. De ce singur miscarea noastr a fost crutat s aib soarta tragic a Crucilor cu Sgeti, a Miscrii Slovace, a Croatilor, predati n mas lui Tito, si asa mai departe? Ce s-a petrecut la Marele Cartier al Armatei Aliate ca s fac exceptie cu Miscarea Legionar? Noi am rmas pn la capt credinciosi Puterilor Axei si se gseau suficiente pretexte ca s fim arestati si trimisi n Romnia. n aceste mprejurri de nesigurant si dusmnie, cnd toti combatantii nationalisti care au luptat alturi de Germania erau pecetluiti cu calificativul de colaborationist, fr s se mai ia act de situatia specific a fiecrui grup, Virgil Velescu a avut curajul s se nfrunte chiar cu centrul de unde se decretau aceste msuri de represiune contra asa-zisilor criminali de rzboi. Dar cum a ajuns s pledeze n fata instantei aliate supreme cauza Legiunii? Pentru a se putea realiza acest contact, a intervenit un lant de ntmplri care ies din comun si care apartin mai degrab unei ordini supranaturale. La Freising se refugiase, azvrlit de calamitatea rzboiului, si o doamn romn, numit Sangiuleanu. Velescu a cunoscut pe aceast doamn si i-a povestit lantul de suferinte al Legiunii sub toate regimurile, inclusiv tratamentul de care am avut parte din partea Germaniei; domiciliu fortat, lagrul de la Buchenwald si interdictia oricrui contact cu exteriorul si cu tara. Doamna Sangiuleanu a fost adnc impresionat de dezvluirile lui Velescu si, ngrijorat s nu se abat o nou prigoan contra legionarilor din partea Aliatilor, din necunoasterea adevratei lupte legionare, i-a propus lui Velescu s mearg la Frankfurt am Main, la Marele Cartier al Armatei Americane, unde ea cunoaste pe cineva care apartine Statului-major al lui Eisenhower, Comandantul Suprem al Armatei Aliate din Germania. Dar cine era aceast doamn Sangiuleanu? n perioada premergtoare rzboiului, ntre anii 1937-1939, lucrase ca functionar la Ambasada American din Paris. Acolo a cunoscut, lucrnd n biroul lui, pe Consilierul Robert Murphy,

33

acela care mai trziu, n 1942, va juca un rol decisiv n pregtirea invaziei aliate din Nordul Africii. Din acel moment, Robert Murphy a devenit consilierul diplomatic al Generalului Eisenhower, post pe care l-a pstrat n tot cursul rzboiului, ct si dup capitularea Germaniei. Acuma se afla la Frankfurt / Main, la Cartierul Generalului Eisenhower, fiind omul de ncredere al acestuia cu aliatii europeni. Generalul Eisenhower avea o ncredere total n expertizele politice ale lui Robert Murphy si l consulta ori de cte ori trebuia s decid asupra tratamentului ce trebuie s se aplice fostilor inamici. Doamna Sangiuleanu suferise ea nssi rigorile lagrelor germane. Pe timpul ocupatiei, a fost arestat la Paris de Gestapo, ca fost functionar a Legatiei Americane, bnuit c ar face spionaj n favoarea Aliatilor, si internat n lagrul de femei Ravensbruck. Eliberat la capitularea Germaniei, si-a gsit refugiu la Freising, unde a ntlnit pe Velescu si grupul de romni. De aici se leag cunostinta lor. Doamna Sangiuleanu i-a propus lui Velescu s ntocmeasc un memoriu referitor la problema Legiunii si s i-l predea lui Murphy n audienta ce vor solicitao mpreun. Velescu a redactat acest memoriu n frantuzeste, n care a expus suferintele ce le-a ndurat Miscarea att din partea lui Antonescu, ct si a Reichului German. Doamna Sangiuleanu, veche cunostint a lui Robert Murphy, a obtinut cu usurint audienta si au plecat mpreun la Frankfurt. n cursul audientei, Robert Murphy a citit mai nti memoriul si apoi, ntr-o discutie amical, i-a pus lui Velescu o serie de ntrebri complementare. Velescu i-a rspuns punct cu punct, dezvluind toat tragedia Legiunii. La desprtire, Robert Murphy i-a comunicat lui Velescu c el este convins de dreptatea cauzei noastre si c va cuta s conving si pe Eisenhower s fac o exceptie cu Miscarea Legionar, scotndu-o din categoria gruprilor colaborationiste. I-a recomandat doar ca legionarii domiciliati n zona american din Germania s se manifeste cu oarecare prudent, pentru a nu provoca interventii din partea cercurilor ostile. Generalul Eisenhower a urmat avizul lui Murphy si si-a dat consimtmntul ca n listele colaborationistilor s nu figureze membrii Miscrii Legionare. Acest ordin a fost imediat transmis tuturor autorittilor americane din Bavaria, cu urmarea c legionarii din acest spatiu nu numai c nu au fost urmriti, dar au fost acceptati si sub ocrotirea asistentei sociale a organizatiei UNNRA. Misterul legionar de la Freising se lmurise. Eroul anonim al acestei isprvi legendare a fost Inginerul Virgil Velescu. Lui se datoreaz c, n spatiul controlat de americani, nu s-au produs represalii contra legionarilor, n-au fost arestati camarazii nostri si nici trimisi autorittilor n tar. Cnd am ajuns la Freising, operatia era ncheiat. Nu stiu n ce msur beneficiam si eu de aceast protectie. Am preferat s continui s mi pstrez anonimatul.

34

ANEXA 2. SENTINTA CIVIL


A

CURTII DE APEL SUCEAVA[3]

DECIZIA IREVOCABIL NR. 745 A CURTII DE APEL SUCEAVA DOSAR NR. 152/1995 DECRET-LEGE NR. 118/1990 ROMNIA CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA CIVIL SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Sedinta public din 12 iulie 1995 Presedinte Hancu Mircea Judector Gorduneanu Cornel Iacob Doina Grefier Butnaru Lucia

La ordine pronuntarea recursului declarat de reclamanta Gudinov Rahila, domiciliat n orasul Gura Humorului, str. Carcasului nr. 46, jud. Suceava, mpotriva sentintei civile nr. 402 din 15 noiembrie 1994, dosar nr. 2779/1994 a Tribunalului Suceava. Dezbaterile asupra recursului au avut loc n sedinta public din 4 iulie 1995, sustinerile prtilor fiind consemnate n ncheierea de sedint de la acea dat, care face parte integrant din prezenta decizie, si cnd din lips de timp s-a amnat pronuntarea pentru azi.

35

Dup deliberare, CURTEA Asupra recursului de fat, constat:

Prin hotrrea nr. 589 din 31.01.1994 Comisia pentru aplicarea DecretuluiLege nr. 118 din 1990 Suceava a respins cererea reclamantei Gudinov Rahila, pentru acordarea drepturilor bnesti prev. de art. 1 si 3 din Decretul-Lege nr. 118/1990; pentru a hotr astfel, s-a retinut c reclamanta nu a dovedit c i se cuvin drepturile respective. mpotriva acestei hotrri a fcut contestatie reclamanta, artnd c a dovedit situatia invocat n cerere cu actele aflate la dosar. Prin sentinta nr. 402 din 15.11.1994 Tribunalul Suceava a respins, ca nefondat contestatia, cu motivarea c reclamanta a fcut parte din miscarea legionar si, conform cu art. 11 din Decretul-Lege nr. 118/1990, drepturile nu pot fi acordate persoanelor care au fcut parte din organizatii politice cu caracter fascist. mpotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta, artnd c miscarea legionar nu a fost o organizatie fascist si s-a dovedit c ea a desfsurat o activitate cu caracter fascist. Recursul este fondat. Astfel, din adeverinta de la fila 4 si din relatiile de la fila 5 (din dosarul de fond) rezult c reclamanta a fost arestat n lagrul de la Caracal, n perioada 10.04.1945 26.10.1945, dup care i s-a stabilit domiciliul obligatoriu n orasul Gura Humorului. Nu s-a dovedit c reclamanta a desfsurat o activitate cu caracter fascist, iar faptul c a fcut parte din miscarea legionar nu constituie o prob n acest sens. Conform art. 1, alin 3 din Decretul-Lege nr. 118/1990, perioadele prevzute n art. 1, lit. d (a avut stabilit domiciliul obligatoriu) constituie vechime n munc dac persoanele n cauz fac dovada c nu au putut s se ncadreze n munc n functia pentru care aveau pregtire profesional. Cum reclamanta a fcut dovada arestrii si domiciliului obligatoriu si nu s-a solutionat pe fond cererea ei, se va admite recursul si, casnd ambele hotrri, se va trimite cauza la Comisia pentru aplicarea Decretului-Lege nr. 118/1990 Suceava, pentru competenta solutionare, ocazie cu care se va stabili si perioada

36

n care reclamanta a avut domiciliu obligatoriu, verificnd dac din aceast cauz nu s-a putut ncadra n munc n functii pentru care avea pregtire profesional. Totodat, se va calcula si indemnizatia ce se cuvine reclamantei conform art. 3 din Decretul-Lege nr. 118/1990.

Pentru aceste motive,

N NUMELE LEGII DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta Gudinov Rahila mpotriva sentintei civile nr. 402 din 15.11.1994 a Tribunalului Suceava si, n consecint: Caseaz hotrrea nr. 589 din 31.01.1994 a Comisiei pentru aplicarea Decretului-Lege nr. 118/1990 Suceava, precum si sentinta civil nr. 402 din 15.11.1994 a Tribunalului Suceava si trimite cauza la Comisia pentru aplicarea Decretului-Lege nr. 118/1990 Suceava, pentru solutionarea cererii. IREVOCABIL. Pronuntat n sedint public, azi, 4 iulie 1995.

Presedinte ss Indescifrabil

Judectori ss Indescifrabil ss Indescifrabil

37

Grefier ss Indescifrabil

[1]

Relatarea episodului a fcut-o Horia Sima n lucrarea Guvernul Naional Romn de la Viena, reluat i n Anexa 1 a prezentei brouri.
[2]

Horia Sima, Guvernul Naional Romn de la Viena, Editura Metafora, Constana, 2005, pp. 133-136.
[3]

Este reprodus textul respectivei sentine civile.

38