Ce se intampla cu profesia de arhitect in Europa?

Pe marginea celui de-al treilea studiu sectorial al Consiliului Arhitectilor din Europa
Text: Serban Tiganas

Cercetarea sistematica a unei discipline. Un nou nivel al discutiei

Profesia de arhitect este n prezent sistematic si profesionist cercetata pentru a-i ntelege
caracterul, diferentele si similaritatile si, mai ales, evolutia si factorii care o determina.
Primul studiu important a fost publicat sub egida UIA n 2003 . n 2008, ACECAE a lansat
si realizat primul studiu sectorial al profesiei de arhitect n Europa, dar la care nu au
participat tari importante ca Spania si Italia. Rata de raspuns a fost n 2008 de 53%. Studiul a
fost reluat n 2010, cnd rata de raspuns a crescut la 84%.
n primavara aceluiasi an, n Romnia aparea studiul Arhitect n Romnia , pe care l-am
coordonat si realizat mpreuna cu echipa de cercetatori de la Facultatea de Sociologie a
Universitatii Babes Bolyai din Cluj. A fost prima ncercare de a ne ntelege pe noi nsine,
pentru a ne putea transforma si raspunde problemelor societatii si dezvoltarii. Studiul a fost
influentat de cele la nivel european la care am participat din pozitia de membru al boardului
de conducere al ACE ntre 2008 si 2010. Reactiile au fost contradictorii: pe de o parte studiul
a trezit interesul pentru un pas important de autocunoastere a profesiei pe baza caruia se
poate construi o strategie pentru dezvoltare, tinnd cont de slabiciuni si puncte slabe; pe de
alta, a strnit o reactie de jena fata de o stare a profesiei la care diferiti actori au contributii si
responsabilitati. Acestia au considerat ca dezvaluirile ne-ar face si mai vulnerabili prin
demitizarea sau chiar deconspirarea arhitectului. Falsa problema as spune, cu consecinte
grave, menite sa ntrzie orice reforma care ar trebui sa porneasca de la cunoasterea starii de

fapt.
Dupa publicarea Sector Study 2010, ACE a decis sa realizeze o supraveghere la intervale
trimestriale a evolutiei profesiei, masurnd optimismul arhitectilor fata de evolutia
economica a pietei prin Snap Shot Surveys . A fost prima manifestare a unei continuitati a
supravegherii menite sa ofere informatii n miscare. La finele anului 2012, s-a publicat cel
de-al treilea Sector Study, pentru 2012, ce sta la baza acestui text. A fost cel mai complet
studiu din istorie, avnd o participare de 95% din ceea ce se considera o acoperire totala
reprezentativa la nivel de tari membre. Practic, unul dintre douazeci de arhitecti de pe
continent a raspuns chestionarelor on-line, iar marii absenti din editiile anterioare au fost de
data aceasta bine reprezentati.

Profesia continua sa sufere

Criza economica a avut un impact sever asupra profesiei de arhitect n Europa. O scadere
medie a produsului intern brut de sub 2% ntre 2008 si 2012 a atras o scadere a pietei
constructiilor de 10% si una a pietei serviciilor de arhitectura de 28%, de unde se vede ct de
sensibila este profesia la starea economiei si cum primele reduceri n caz de criza afecteaza
piata arhitecturii. Daca piata constructiilor da semne de echilibrare ntre 2010 si 2012,
reducndu-si prabusirea la o scadere de numai 2%, arhitectura cade n continuare cu 12% n
ultimul interval. Numarul total al arhitectilor este acum n Europa de 536.000, cu 10% mai
multi dect n 2008, ceea ce nseamna ca tot mai multi arhitecti tintesc tot mai putine
comenzi.
Semnalele sunt de stabilizare n 2012. Piata constructiilor si veniturile din arhitectura au
nregistrat scaderi mult mai mici ntre 2010 si 2012 dect n intervalul anterior. Cstigurile
arhitectilor s-au stabilizat dupa o cadere importanta, iar profiturile practic au crescut ori s-au
echilibrat la toate categoriile de firme (dupa numarul de persoane).
Cum se realizeaza un nou echilibru
Arhitectii si-au cobort asteptarile si s-au adaptat la o noua normalitate. Marile firme si-au
redus substantial personalul; n fapt, numarul marilor firme a scazut simtitor, nsa acest tip de
organizatie a fost cel care a nregistrat cele mai mari venituri, ct si profituri, n intervalul
20102012. Somajul a crescut n medie de la 3% la 6% din 2008 n prezent, pentru arhitecti.
n acelasi timp, numarul microfirmelor a crescut pe masura ce marile structuri s-au
descompus si noi arhitecti veneau n profesie. O consecinta a fost faptul ca procentul celor
care lucreaza part-time (jumatate de norma) a crescut de la 9% la 15% ntre 2008 si prezent,
arhitectii care lucreaza independent si-au redus numarul de ore din saptamna de lucru, n

timp ce salariatii lucreaza mai multe ore suplimentare, odata ce sunt mai putini. Asteptarile
de pensionare s-au redus si ele. Astfel n 2008, 34% din arhitecti si declarau intentia de a se
retrage nainte de 65 de ani, proportia fiind acum de doar 18%. Tot n 2008, 28% spuneau ca
vor lucra pna cel putin la 70 de ani, iar acum numarul celor care si declara aceasta intentie a
urcat la 49%. Din partea birourilor de arhitectura vine si informatia conform careia n prezent
se lucreaza mult mai mult la risc, adica fara contract sau ntelegeri ferme, cu circa 9% n
plus fata de 2008.

Sensiblitatea la economie si diviziunea nord-sud a Europei

Studiul a relevat o fractura europeana nord-sud, arhitectii fiind afectati diferit n cele doua
mari zone. n timp ce n nordul si cteva tari din centrul continentului piata constructiilor a
renceput sa creasca, la sud caderea continua si nu sunt semne de optimism pentru viitorul
apropiat. n patru tari din sud, peste 50% din respondenti au declarat ca iau foarte serios n
considerare ipoteza de a lucra n alta tara din Europa. Piata constructiilor a cazut cu 3
procente ntre 2010 si 2012. Piata de arhitectura europeana este estimata la circa 15 miliarde
de euro si a cazut cu 12 procente n acelasi interval. Intrnd n detalii, se poate observa ca
locuintele private sunt acum baza pentru profesie, 42% din proiecte fiind din acest domeniu
acum, n timp ce n 20082010 au reprezentat doar 30%. Dezvoltarile private s-au redus cu
14% din 20082010 si cu 9% din 2010 pna n prezent. Sectorul public ocupa 26% n 2010,
iar acum este n jurul a 20%. De remarcat ca, daca n 2010, 66% din servicii erau n domeniul
proiectarii constructiilor, acum doar 50% sunt acoperite cu acest tip de prestatii, dovedind
diversificarea si orientarea spre alte categorii de misiuni n ultima perioada.
Numarul arhitectilor si tineretea profesiei
Numarul arhitectilor creste cu 2,4% ntre 2010 si 2012, n pofida prabusirii pietei de
arhitectura. Populatia Europei a crescut n aceeasi perioada cu 1,1%. Proportia de femei este
de circa 36%, relativ constanta ntre 2008 si 2012, dar categoriile de vrsta tinere au un
procent mai mare de femei. Vrsta medie a scazut, numarul celor sub 40 de ani fiind de circa
40%, ceea ce nseamna ca numarul total va continua sa creasca n viitor. Majoritatea
arhitectilor lucreaza n domeniul privat. Cei care activeaza solitar sunt 32%, mai multi dect
n 2008, dar mai putini dect n 2010. Sectorul public a redus numarul arhitectilor cu 2% n
2012, fata de 2010, reprezentnd acum 10% din totalul arhitectilor angajati. O proportie
foarte mica dintre arhitecti lucreaza n alta tara europeana, sub 3%, la fel ca n 2010, dar iau
n calcul sa o faca n urmatorul an. Cele mai mari obstacole sunt considerate problemele de
relocare, limba si necunoasterea regulilor de construire locale.

Venituri si profituri
Veniturile sau ncasarile birourilor de arhitectura au evoluat diferit n ultimii patru ani. Astfel,
un birou mediu de 6 pna la 10 persoane a pierdut 13% din ncasari ntre 2008 si 2012, 7% n
primul interval si 6% n urmatorul. Dimpotriva, firmele mari au scazut ca numar, nsa
ncasarile lor au crescut pentru cele care au ramas active n aceasta categorie. Nu acelasi
lucru s-a ntmplat cu profiturile , care au scazut ntre 2008 si 2010, dar au crescut ntre 2010
si 2012, aratnd ca arhitectii din toate categoriile de firme s-au adaptat la conditiile crizei prin
diferite comportamente comerciale, care au avut ca scop sa-si pastreze nivelul de profituritinta. De notat si evolutia numarului de birouri n Europa, care a crescut de la 130.000, n
2008, la 155.000, n 2010, si 162.000, n 2012, mai exact, cu 5% mai multe n ultimii doi ani.
O privire asupra valorilor orei medii din domeniul serviciilor de arhitectura ne arata o
crestere initiala, ca reactie a diminuarii comenzilor ntre 2008 si 2010, dar apoi o scadere
serioasa, asfel ca n 2012 fata de 2008 sa constatam cu 13% mai putin n dreptul arhitectilor
principali, cu 12% mai putin arhitectii n general si cu 26% mai putin tehnicienii.
Cstigurile medii ale unui arhitect n Europa au fost, n euro, de 34.000 n 2008, 29.500 n
2010 si de 29.000 n 2012, deci catre o situatie de stagnare, confirmnd adaptarea la noua
situatie. Aceste cstiguri nu au scazut n aceeasi masura. Cei mai afectati au fost cei care
lucreaza singuri, care au pierdut 47%, fata de directori sau partenerii (9% n medie) sau de
arhitectii salariati (7%). Cei angajati n sectorul public si-au vazut diminuate salariile n cei
patru ani cu 4%.
Perceptie si satisfactii
La capitolul autoevaluarii reputatiei, evolutia a fost interesanta: arhitectii au estimat ca sunt
vazuti de publicul general cu 4% mai putin bine n 2012 fata de 2008, dar cu 4% mai bine de
catre propriii clienti, adica de cei care au avut de-a face cu serviciile lor. Satisfactia fata de
cariera, mediul de afaceri si cstiguri a scazut si ea n acest interval la toti indicatorii, dar nu
extrem de spectaculos, ceea ce spune, pe de o parte, ca nu era extraordinara nici n 2008, iar
pe de alta, ca arhitectii au si alte motive de satisfactie.
Topuri 5
Cel mai mare numar de arhitecti / Europa 33
Italia
147.000
Germania
101.600
Spania
51.000
Turcia
40.600
Marea Britanie
33.500

Cea mai mare piata de arhitectura / Europa 33

Germania
4,2 miliarde euro
Italia
2,8 miliarde euro
Marea Britanie 2,0 miliarde euro
Franta
1,3 miliarde euro
Turcia
857 milioane euro
Cea mai mare proportie de arhitecti barbati / Europa 25
Lituania
86%
Austria
82%
Marea Britanie
80%
Malta
76%
Spania
75%
Cea mai mare proportie de arhitecti femei / Europa 25
Grecia
59%
Croatia
55%
Bulgaria
55%
Suedia
52%
Finlanda
46%
Cele mai mari cstiguri (corectate cu PPP) / Europa 25
Marea Britanie
48.000 euro/an
Germania
46.000 euro/an
Luxemburg
46.000 euro/an
Danemarca
42.000 euro/an
Austria
42.000 euro/an
Cea mai mare proportie de arhitecti care lucreaza n alta tara / Europa 25
Marea Britanie
15%
Irlanda
13%
Portugalia
9%
Polonia
8%
Turcia
4%
Cea mai buna perceptie a arhitectilor la public / Europa 25
Danemarca
66%
Suedia
54%
Polonia
50%
Germania
46%
Finlanda
43%
Cel mai nalt nivel de satisfactie al arhitectilor / Europa 25
Danemarca
8,0
Finlanda
7,6
Suedia
7,4
Republica Ceha
6,5
Austria
6,1

Formarea continua
Pentru prima oara s-a acordat un capitol special problemei formarii profesionale continue. Au
fost studiati doi parametri: numarul anual mediu de ore de pregatire profesionala continua
comunicat de arhitectii din fiecare stat european si costurile medii platite de un arhitect ntrun an pentru aceasta pregatire. Aceasta pregatire continua este n unele tari obligatorie pentru
pastrarea capacitatii profesionale consemnate prin nregistrarea n ordinele sau camerele
arhitectilor. n unele tari, nu este obligatorie, dar este furnizata ntr-un program national sau
regional organizat; n altele, arhitectii participa strict benevol, ca n cazul Romniei pentru
2012, cnd a fost realizat studiul. Media europeana este de 38 de ore de pregatire
profesionala pe an. Media costurilor pentru un arhitect este de 300 de euro. Diferentele ntre
situatiile din diferitele state membre sunt foarte mari, conform celor comunicate de
respondenti. n Turcia sunt 0 ore de pregatire, n Cehia, Luxemburg, Franta, Portugalia si
Romnia circa 24 de ore, n Belgia, Germania, Polonia, Irlanda, Marea Britanie, 40 de ore,
iar din Spania se anunta 100 de ore. n timp ce n Polonia, Romnia, Suedia si Marea Britanie
pregatirea este gratuita, n altele arhitectii platesc ntre 200 si 600 de euro anual. Cea mai
mare suma raportata vine din Danemarca, unde pentru o medie de 37 de ore arhitectii platesc
1.344 de euro. n chestionar s-a specificat ca nu se iau n considerare cheltuielile platite de
firme n acest sens, ci doar cele personale.

Arhitectii si problema eficientei energetice

n problema proiectarii pentru standardul nearby zero energy , arhitectii au fost ntrebati
daca ei considera ca trebuie sa fie principalii promotori ai acestuia n proiecte, daca sunt
competenti sa proiecteze la aceste standarde si n ce masura le solicita clientii sa realizeze
astfel de proiecte. Putin peste jumatate din numarul arhitectilor considera ca problema
energetica trebuie acceptata ca fiind determinanta pentru proiectarea constructiilor astazi.
57% se simt competenti sa proiecteze la aceste standarde si doar 13% sunt solicitati curent cu
peste 50% din comenzi pentru proiectarea de astfel de cladiri.

Arhitectii din Romnia, n comparatie

Unde se pozitioneaza arhitectii din Romnia n raport cu cei din celelalte tari europene si cu
situatiile medii sau cele mai uzuale? Studiul sectorial ne da posibilitatea sa constatam lucruri
interesante.
Din cauza diferentelor de rate de raspuns ale arhitectilor din diferite tari, marjele de eroare
ale rezultatelor sunt si ele diferite. Pentru cazul Romniei autorii indica 5% drept o marja de
luat n considerare, n conditiile n care pentru mediile europene (Europa 25) aceasta este de
numai 0,9%.
Numarul arhitectilor raportat la populatie este n medie n Europa de 0,9 arhitecti la 1.000 de
locuitori, avnd un maxim pe tari n Italia, cu 2,4. Romnia se situeaza la limita minima cu
0,3. Dintre acestia 56% sunt barbati si 44% femei, n timp ce media europeana este de 64%
barbati si 36% femei, cu maxime si minime pe care le-am prezentat la Top 5.
Dupa felul n care lucreaza, comparatia ntre arhitectii romni si media europeana indica
pentru full-time (norma ntreaga) 77% / 76%, la noi / n medie, part-time (norma partiala)
14% / 15%, cei care nu lucreaza sunt 3% / 6%, iar cei pensionati 6% / 2%. Data fiind, marja
de eroare indica precautie n interpretare, dar trebuie sa remarc totuti ca procentul celor care
nu lucreaza este jumatate din cel mediu european si ca n privinta pensionarilor avem de 3 ori
mai multi dect media europeana.

n ceea ce priveste domeniul si modul de organizare, practicile europene de freelancing, sole

principal etc. nu au un echivalent precis la noi. Pe de alta parte, arhitectii romni detin dreptul
de semnatura n proportie covrsitoare, nefiind nsa obligati sa plateasca asigurari
profesionale, pregatire continua. Piata salariala este nesatisfacatoare, n timp ce angajatorii
permit sau nu sunt interesati de activitatile paralele mai mult sau mai putin concurentiale ale
arhitectilor. De aceea mi voi concentra precizarile asupra activitatii n domeniul public.
Media europeana a arhitectilor care lucreaza n administratii locale este de 5%, cu un maxim
n Danemarca de 21%, n Suedia si Finlanda cte 19%, n Portugalia fiind 12%, iar n
Ungaria 11%. n Romnia doar 1% lucreaza pentru comunitati n administratiile locale. n
guvernele centrale n Europa lucreaza n medie 1% din numarul de arhitecsi, cu un maxim de
4% n Danemarca si Suedia, 3% n Irlanda, cu 2% n Turcia, Finlanda etc. n dreptul
Romniei este cifra 0, probabil datorita procentului profund subunitar dat de respondenti.
Nu la fel stau lucrurile cnd ne referim la educatie, un sector care ofera, de asemenea, de
lucru arhitectilor. Media europeana a arhitectilor care s-au declarat ca lucreaza n educatie
este de 1%, cu un maxim de 7% n Danemarca, 5% n Turcia si 4% n Finlanda, n timp ce n
Romnia 3% lucreaza n educatie. Voi comenta acest rezultat dupa ce prezint si analiza
pietei.
Piata totala a constructiilor din Europa 33 a fost apreciata pentru 2011 la 1.657 miliarde de
euro, incluznd constructiile civile si infrastructura. 2/3 din aceasta piata este detinuta de doar
5 tari: Germania, Marea Britanie, Franta, Italia si Spania. Piata constructiilor, raportata la
numarul populatiei, indica o medie de 2.755 de euro pe cap de locuitor, cu maxime n
Norvegia si Luxemburg de 7.000 de euro pe cap de locuitor. Piata a atins maximul n 2008, a
cazut drastic n 2009, a cazut mai putin abrupt n 2010 si s-a stabilizat n 2011. Pentru
primele 6 luni din 2012, piata confirma aceasta stabilizare. n Romnia s-au nregistrat,
pentru 2011, 1.032 euro pe cap de locuitor ca indicator al constructiilor.
Piata de arhitectura a fost si ea analizata si apreciata n Europa 25 la 14,2 miliarde de euro
pentru 2011, la fel si pentru 2012. Pentru Europa 33 piata e de circa 15 miliarde de euro, cu
12% mai mica n 2012 dect n anul precedent. Pe tari aceasta piata este distribuita cu cifrele
cele mai consistente catre Germania cu 4,2 miliarde, Italia cu 2,8 miliarde, Marea Britanie cu
2 miliarde si Franta cu 1,3 miliarde. Cele mai mari contractii prin comparatie cu anul 2009 si
2010 s-au nregistrat n Irlanda si Grecia, n timp ce cele mai mari cresteri au fost n Finlanda
si Danemarca. Raportata la numarul de arhitecti, cea mai mare valoare de piata este n
Austria, Marea Britanie, Suedia si Luxemburg, cu peste 50.000 euro/arhitect. Valoarea pietei
de arhitectura pentru Romnia este de 67.949 mii de euro pentru acelasi interval, ceea ce
indica 12.177 de euro/arhitect, fata de o medie europeana de 27.890 euro/arhitect si 3.182
euro/1.000 de locuitori, fata de 25.371 euro/1.000 de locuitori medie n Europa.
Un alt indicator interesant al pietei de arhitectura este procentul din piata constructiilor.
Media europeana este de 1%, cu maxime de 3,8% n Turcia, 1,7% n Germania si Italia, n
timp ce n Romnia se nregistreaza 0,3%. n medie 52% din aceasta piata reprezinta
locuintele private. Arhitectii din Romnia spun ca sunt implicati n procent de 46% din
totalul activitatii lor n acest segment. mpartirea pietei pe tipuri de clienti arata o similitudine
ntre Romnia si media din Europa si nu o voi detalia acum. n schimb, cred ca e interesant
de observat tipul de misiuni pe care le abordeaza arhitectii romni comparativ cu confratii din
celelalte tari. n Europa 50% din misiuni sunt cele aferente proiectarii constructiilor, n timp
ce n Romnia 61%. Misiunile legate de peisagistica, design interior si management de
proiect sunt abordate n Romnia sub media europeana, n timp ce studiile de fezabilitate
ocupa 9% n Romnia, fata de 6% n medie; planificarea (urbanismul) la noi este 8% fata de

6% n medie. Este extrem de interesant de urmarit implicarea arhitectilor n planificare n

diferite tari, coroborata cu dimensiunile pietei si cu implicarea arhitectilor n administratii.
Analiznd onorariile practicate, constatam ca media europeana a costului orei de munca este
de 54 de euro pentru arhitecti principali, 44 pentru arhitecti si 29 pentru tehnicieni. n
Romnia avem cele mai mici costuri orare din Europa, 11 euro pentru principali, 9 pentru
arhitecti si 4 pentru tehnicieni. n Marea Britanie un arhitect cstiga 90 de euro/ora, n
Danemarca 80, n Franta 77, iar n Germania 70, la capitolul principali.
Cstigurile anuale personale ale arhitectilor au fost analizate n doua variante, n euro
neajustate cu puterea de cumparare si ajustate cu puterea de cumparare din statul respectiv.
Media europeana neajustata este de 28.133 de euro pe an pentru un arhitect, cea din Romnia
de 6.485, iar cele ajustate cu puterea de cumparare, n Europa 29.014, iar n Romnia 10.844,
cea mai mica din Europa. Daca urmarim cstigurile pe domenii, vom constata ca arhitectul
care lucreaza n domeniul public n Romnia cstiga tot cel mai putin din Europa, dar sub
jumatate din ct cstiga arhitectul din domeniul privat tot n Romnia, n timp ce arhitectul
danez cstiga mai bine n domeniul public dect n cel privat.
Cu toate ca datele referitoare la piata si mai ales la cstiguri sunt ngrijoratoare pentru
arhitectii romni, la capitolul intentii de a continua lucrul n domeniu romnii sunt peste
media europeana. Satisfactia pentru cariera e superioara la arhitectii romni, inclusiv
satisfactia fata de modul n care sunt platiti. Satisfactia fata de mediul de afaceri este usor sub
media europeana.

Concluzii
Situatia europeana generala a arhitectilor nu este n medie foarte buna dupa propriile lor
declaratii, s-a deteriorat n perioada de criza si continua sa se deterioreze, dar ntr-un ritm
ncetinit. Arhitectii se adapteaza la noile conditii, modificnd timpul de lucru, cheltuielile
proprii, asumarea de riscuri, tipul de misiuni pe care le practica. Profesia demonstreaza ca
este foarte flexibila, complexa, diversa, dar doar o parte dintre arhitecti sunt dispusi si se
considera interesati si competenti n a se orienta catre ceea ce apare a fi de maxim interes

pentru viitor: eficienta energetica, controlul costurilor si calculele economice pe durata de

viata a constructiilor, abordarile interdisciplinare.
Specialistii remarca faptul ca, n general, arhitectilor nu li se acorda ncredere si li se
reproseaza problemele privind aprecierea corecta a costurilor investitiilor si aprecierea
timpilor necesari pentru realizarea fazelor proiectelor. Aceasta situatie a condus la cedarea de
misiuni din partea arhitectilor catre alte categorii, cu consecinte n pierderea unor segmente
ale pietei si diminuari ale onorariilor.
Mobilitatea n Europa pare a fi un mare avantaj pentru formarea profesionala, pentru studenti
si pentru arhitectii tineri care cauta de lucru, deci pentru angajati, si mult mai putin pentru
arhitectii care lucreaza n propria afacere, pentru care exista dificultati majore si deci lipsa de
interes de a activa semnificativ altundeva dect acasa.
Numarul n crestere al arhitectilor pare a fi o problema serioasa, care are consecinte
importante n starea profesiei. Nu este deloc indiferent cti arhitecti aspira la o piata n
scadere, cum se mparte mai putin de lucru la tot mai multi oameni. Teoretic si practic creste
si competitivitatea, dar nu peste tot, pentru ca realitatea pietelor ne arata cum practicile de
achizitii conduc catre a da cstig de cauza preturilor mai scazute, fortnd responsabilitati mai
mari, lucrul la risc, sub contracte inechitabile si asa mai departe, toate conducnd la suferinta
generala a profesiei.

Daca arhitectii ar fi mai mult solicitati sa proiecteze la noile standarde de eficienta energetica,
daca si-ar asuma controlul costurilor din fazele de studii si proiect si daca atribuirea lucrarilor
s-ar face mult mai mult pe baza de calitate - o combinatie a reputatiei, proceselor oferite si
solutiilor propuse n conditii de concurs - si daca tot ei nu ar uza de practici concurentiale
neortodoxe, situatia lor generala ar avea de cstigat semnificativ. Cred ca un echilibru bun
ntre responsabilitatea conferita de societate arhitectului asteptata de la acesta si justa plata a
capacitatii de acoperire a acestei responsabilitasi sta la baza mbunatatirii conditiilor profesiei
n Europa. Cine ar trebui si poate sa comita astfel de schimbari? Din nou cred ca initiativa ar
trebui sa vina mult mai mult din interiorul profesiei. Schimbarile sunt nsa practic imposibile
fara sprijin extern, fara argumente imbatabile si lobby performant si mai ales fara o raportare
la o calitate oferita de arhitecti n general prin tot ceea ce fac. Lipsa n unele segmente a
acestei calitati distruge toate eforturile de a schimba ceva n bine.
Arhitectul romn continua sa se afle ntr-o situatie grea si uneori paradoxala, ca de altfel

economia si ntreaga societate. Dincolo de contextul general, este posibil ca o buna parte din
motivele acestei stari sa rezulte din combinarea urmatorilor factori: o pondere importanta a
unei economii la negru n care se complac romnii si care nu este sanctionata, arhitectii
avnd si ei contributii la aceasta stare de fapt; o slaba cultura a calitatii si mai ales o lipsa de
exigenta, partial influentata si ea de economia neagra si partial de atitudini si mentalitati
tipice, conducnd la a nu pretinde mai mult de la arhitecti si la a nu face apel la raspundere si
garantii; un sistem si o practica de achizitii neperformante, nebazate suficient pe competitie
reala si justa si viciate n aplicare; o lipsa de initiativa, de dorinta de schimbare, manifestata
prin propriile practici, se poate constata acest lucru prin satisfactia nefiresc de mare pentru
situatia actuala pe care o manifesta arhitectii romni, n pofida indicatorilor economici care i
plaseaza la coada Europei; un sistem educational care nu si pune suficient probleme legate
de profesie, ignornd practic toate semnalele legate de numarul de arhitecti si de modul de
operare de astazi; o societate care nu mizeaza n Romnia pe arhitecti, neangajndu-i n
administratie, neimplicndu-i cu responsabilitati n strategii si n proiectele de construire.

Ce e de facut?
Schimbarile nu pot fi dect lente. S-a dovedit ca toate momentele favorabile, materializate
mai ales prin schimbari legislative, nu au avut efecte bruste majore; asa s-a ntmplat cu
perioada de onorariilor minime obligatorii, cu introducerea codului deontologic si cu altele.
Schimbarea nu se poate produce apasnd pe butoane magice, cum cred unii. Doar eforturi
continue orientate n aceeasi directie pot avea efecte n timp. Este motivul pentru care sustin
ideea unei campanii pentru arhitectura: de fapt, un pachet de promovare justa a profesiei,
bazat pe un limbaj apropriat. Atta timp ct perceptia publicului asupra arhitectilor se
identifica cu ideea caricaturala conform careia acolo unde sunt doi arhitecti vei obtine trei
pareri diferite, ct nu ratam nici o ocazie sa ne brfim confratii si sa afirmam ca toti au gresit
si doar noi am fi fost capabili sa procedam bine, suntem lipsiti de sanse prea mari pentru o
schimbare sesizabila.
Pentru mine ntrebarea capata urmatoarea nuanta: pot arhitectii romni sa faca un pas nainte
si sa contribuie la mbunatatirea starii profesiei, situndu-se n avangarda societatii? Sau se
vor dezvolta strict n acelasi ritm cu ea, sau poate chiar n ntrziere, chinuindu-se sa
corespunda unui nou standard impus de exigentele, asteptarile si practicile romnesti?

* Serban Tiganas este director al biroului Dico si Tiganas si presedinte al Ordinului

Arhitectilor din Romnia