Renasterea culturii pe

teritoriul Basarabiei 1918-

1940
Revenirea Basarabiei în anul 1918 la neamul românesc a asigurat pe parcursul întregii perioade de pînă
în 1940 o adevărată renaştere naţională şi spirituală a românilor basarabeni. Anume în 1918-1940 s-a
constituit aici o adevărată intelectualitate naţională.
Prin legea inv atamintului din 1924 invatamintul
primar dev ine obligatoriu si gratuit, astfel creste
numarul scolilor primare creste numarul elev ilor si
a profesorilor,sunt deschise scoli profesionale
,liceie.Prin constitutia din 1923 ne este aratat
regimul democrat ce domina inv atimtul din
basarabia deoarece acorda dreptul minoritatilor
nationale de a studia in limba materna.Un rol
important in cresterea niv elului de cultura a av ut
si deschiderea Univ ersitatii de Teologie in
1926,caci aceasta facultate nu pregatea doar
preoti pentru Basarabia ,dar aici se studiau si
discipline de cultura generala ca istorie ,limbi
straine.Cadrele pregatite de aceasta erau
floarea inv atamintului in Basarabia.La fel un rol
important a av ut si Facultatea de
agronomie,aceasta pregatea cadre in domeniul
agriculturii,iar Basarabia fiind o prov incie agrara.
Programul Partidului Naţional-Liberal,
adoptat la 27 noiembrie 1921, prevedea
următoarele sarcini: 1) îmbunătăţirea
înv ăţămîntului rural pentru majoritatea
populaţiei Basarabiei, 2) lichidarea
analfabetismului, 3) construirea în fiecare
localitate rurală a unei şcoli săteşti, 4)
asigurarea fiecărei şcoli cu cadre didactice
(un înv ăţător la 50 de copii).După Unirea din
1918, ideea şcolii naţionale a fost realizată
fără nici un obstacol din partea autorităţilor
statului. Deja către anul 1920 în Basarabia
începe un mare proces de construcţie a
localurilor pentru şcolile săteşti
O personalitate remarcabila in aceasta
perioada de timp a fost Alexandru
Plamadeala, sculptorul basarabean
opera caruia a atins un adevarat
apogeu. Capodopera lui Alexandru
Plămădeală o constituie "Monumentul lui
Ștefan cel Mare" din Grădina Publică cu
același nume din Chișinău (1927). Tot lui îi
aparține și bustul funerar al poetului Alexei
Mateevici de la Cimitirul Ortodox Central
din Chișinău.Basarabia anilor 1918-1940 nu
mai era aceea din 1917.
 In muzica sa afirmat compozitorul Stefan Neaga,,Berezovschi,insa cea care a
dus faima culturii romanesti in europa a fost Maria Cebotari cea mai mare
soprana din lume a evoluat pe cele mai mari secene din
Viena,Milano,Paris...In stiinte chiar daca potentialul nu afost foarte mare
,pentru o provincie mica ca Basarabia au fost succese aici istoria era
reprezentata de Alexandru Boldur care a scris istoria Basarabiei,si de Nicolae
Costenco care a studiat istoria din perspectiva comparativa cu cea a
slavilor.In perioada interbelica Basarabia a cunoscut o adevarata renastere
spirituala caci au introduse valorile nationale in cele universale si europene.
 Precum menționează istoricul Petru Șornikov, a fost
supusă prigonirilor Eparhia Bisericii ortodoxe Chișinău-
Hotin. Mitropolitul Chișinăului și al Hotinului Anastasius
(Gribanovski), Primul Ierarh al Bisericii Ortodoxe Ruse,
a condamnat actul de ocupație și a intrat în
Comitetul pentru Eliberarea Basarabiei. După ce a
refuzat să se dezică de Biserica Rusească Anastasie a
fost arestat de autoritățile române și deportat dincolo
de Nistru (dar chiar și fiind primul Ierarh al Bisericii
Ortodoxe Ruse, el a continuat să se considere
Episcop legitim de Chișinău). Ocupanții tratau și mai
dur clerul și fețele duhovnicești de la mănăstiri. Astfel
au fost dur pedepsite maicile de la Mănăstirea
Răciula pentru participarea la Liturghie în slavonă,
jandarmii români l-au biciuit pe preotul în vîrstă din
satul Horești, acuzat de complicitate la răscoală
țărănească antiromânească, l-au torturat cu frînghii
ude pînă și-a pierdut cunoștința, ca mai tîrziu chiar șă-
și iasă din minți.