Ministerul Educației,Culturii și Cercetării din R.

Moldova
Colegiul de Construcții Hâncești

Disciplina : Cadastru

Studiul individual : Exemplu de dobândire a dreptului de proprietate

Realizat : Samocrainîi Vasile

Verificat : Ciora Olga

Hâncesti 2019
 Dreptul de proprietate
Dreptul de proprietate în calitate de obiect al înregistrării rezultă din axioma
că bunul şi dreptul asupra lui reprezintă un integru, o unitate. Indiferent de faptul
că legislaţia în vigoare recunoaşte noţiunea de bun „fără stăpîn”, această situaţie
poartă un caracter scurt, provizoriu.

Figura nr.36

Chiar şi recunoscînd bunul fără stăpîn, legislaţia deja constată că asemenea

bunuri, pe această perioadă de „fără stăpîn”, devin proprietate publică.
Situaţia menţionată mai sus îşi are oglindire în procedura aplicată de
înregistrare a bunurilor imobile.
La rîndul său, pentru a cunoaşte dreptul de proprietate în calitate de „obiect al
înregistrării” este necesar, mai întîi de a cunoaşte structura dreptului de proprietate.
Pe lîngă faptul că dreptul de proprietate este compus din: dreptul de posesiune,
dreptul de folosinţă şi dreptul de dispoziţie el mai include şi o varietate a tipurilor
de proprietate.
Structura dreptului de proprietate este oglindită în figura nr.....
Subiect al dreptului de proprietate care la rîndul său este şi obiectul
înregistrării în Registrul bunurilor imobile sunt proprietarii de bunuri imobile şi alţi
titulari de drepturi patrimoniale: cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini,
apatrizi, persoane juridice din ţară şi din străinătate, organizaţii internaţionale,
Guvernul republicii Moldova (în numele Republicii Moldova), consiliile raionale
şi săteşti (comunale) în numele autorităţilor publice locale.

Alte drepturi reale.

Conform legislaţiei în vigoare (legea cadastrului bunurilor imobile, Codul
Civil) înregistrării obligatorii sunt supuse şi alte drepturi reale. La alte drepturi
reale, conform Codului civil se referă:
- uzufructul;
- dreptul de uz şi dreptul de abitaţie;
- servitutea;
- superficia (drept de folosinţă a terenului);
- gajul.
Într-o formă generalizată, uzufructul, uzul, abitaţia, servitutea, superficia, prin
conţinutul său constituie drepturi de folosinţă care urmează a fi, conform
legislaţiei, înscrise în registrul bunurilor imobile.
Gajul, fiind un drept real, o creanţă, conform legislaţiei în vigoare,
deasemenea este notificată (înregistrat) în registrul bunurilor imobile.
Astfel, înregistrarea unui drept de folosinţă poate fi efectuat numai în
condiţiile cînd bunul şi dreptul de proprietate asupra acestui bun sunt deja
înregistrate.
În toate cazurile, înregistrarea altor drepturi reale se va efectua în baza cererii
solicitantului.
Documente ce stabilesc dreptul
asupra bunului imobil
Dreptul de proprietate
Documentele ce stabilesc dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile sânt:
- actele administrative emise de autorităţile publice abilitate în modul stabilit
de legislaţia în vigoare, la data adoptării lor;
- contractele asupra bunului imobil, încheiate conform legislaţiei în vigoare
la data adoptării lor;
- certificatele de succesiune;
- hotărîrile instanţei de judecată;
- procesele verbale privind procurarea bunului imobil la licitaţie sau
transmiterea silită a dreptului de proprietate asupra bunului imobil,
întocmite şi eliberate de către oficiile de executare ale departamentului de
executare;
- titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi alte acte
(adeverinţe) privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de
autorităţile publice abilitate, în modul stabilit de legislaţia în vigoare la
data eliberării lor;
- alte documente privind naşterea sau transmiterea drepturilor asupra
bunurilor imobile, eliberate conform legislaţiei în vigoare la data naşterii
sau transmiterii acestor drepturi.
 Documentele care stabilesc un drept de proprietate sau alt drept real asupra
bunului imobil includ:
partea textuală, care descrie conţinutul dreptului: contractul de vânzare-
cumpărare, de donaţie, de schimb, certificatul de moştenire, decizia autorităţii
publice de atribuire a terenului, de formare a sectorului de teren;
partea grafică (planul cadastral al sectorului de teren), care stabileşte limitele
răspîndirii dreptului. Suprafaţa, dimensiunile sectorului de teren asupra căruia este
stabilit dreptul sînt determinate de partea grafică a planului cadastral.
Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren include atît partea
textuală, cît şi partea grafică şi se eliberează în cazul atribuirii gratuite a terenurilor
în proprietate privată, atribuirii terenurilor în folosinţă pe termen de lungă durată,
arendă, vînzării-cumpărării terenurilor proprietate publică.
Documentul care stabileşte dreptul asupra sectorului de teren este document
de autentificare a dreptului şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amenajărilor de pe
el, pădurilor, plantaţiilor multianuale etc., dacă acestea nu reprezintă proprietatea
altei persoane fizice sau persoane juridice conform legislaţiei (proiect CF art.11).
Forma şi conţinutul titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren
se stabilesc de către Guvern.

Documente ce stabilesc alte drepturi reale

Documentele în baza cărora sunt constituite alte drepturi reale decît cel de
proprietate sunt:
- actul juridic;
- legea;
- hotărîrea instanţei de judecată adoptată în baza legii
Contractul este cel mai răspîndit act juridic. El reprezintă acordul de voinţă
(benevol) realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se
modifică, se sting raporturile juridice.
Principiile unui contract sunt:
- libertatea contractului;
- obligativitatea;
- prestaţia imposibilă.
Libertatea unui contract prevede că părţile pot încheia în mod liber un
contract şi pot stabili conţinutul lui. Forma contractului poate fi stabilită conform
legislaţiei sau poate fi liberă.
Obligativitatea contractului prevede ca părţile care au semnat (acceptat)
conţinutul contractului sunt obligate de a respecta condiţiile prevăzute în el.
Prestaţia imposibilă se referă la cazurile cînd în contract sunt incluse obligaţii
care din start nu pot fi îndeplinite. În asemenea cazuri, legislaţia în vigoare
consideră nul contractul care include o prestaţie imposibilă.
Conform legislaţiei în vigoare, contractul care, prin conţinutul său formează
un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui bun imobil, prin
obligativitatea de a fi înregistrat, are forma scrisă.
 Astfel, contractele de vînzare – cumpărare, schimb, contractul de donaţie,
contractele prin care se instituie un uzufruct, un uz sau o abitaţie, o servitute, un
gaj (ipotecă) vor fi contracte scrise şi înregistrate în Registrul bunurilor imobile.
Notă.
Prestaţie – obligaţie
Prin lege, un drept real poate fi dobîndit în baza deciziei ulterioare a
autorităţii publice. Mai des asemenea cazuri sunt răspîndite în cadrul proprietăţii
publice atît a statului cît şi a unităţilor administrativ – teritoriale.
Prin hotărîrea instanţei de judecată adoptată în baza legii un drept real
este obţinut în condiţii de litigiu.