Program de stabilire a coeziunii grupale şi a relaţiilor interpersonale pozitive

în cadrul grupelor de adolescenţii

Elaborat: Braguţa Elena

Bălţi, 2016
 Lecturi preparatorii
Ansamblu uman structurat sau grupul social care este prezent în viaţa fiecarei persoane,
poartă un rol important şi denotă un impact major în dezvoltarea personalităţii. Colectivele de
elevii sau grupurile şcolare au între ele o interacţiune care este legată nu doar de procesul de
învăţămînt şi de respectarea regulamentelor de ordine interioară impuse legal într-o instituţie, dar
şi de dezvoltarea integră a personalităţii în parte, precum şi de socializarea persoanei începînd cu
clasele mici şi care de regulă este prezentă pe parcursul întregii vieţi a unei persoane.1
De astfel, punem accent deosebit pe rolul grupului asupra dezvoltării personalităţii, întrucît
omul este identificat ca persoană socială care nu poate exista şi progresa în afara grupului social
şi a interacţiunii directe cu acesta. 2 Pe lăngă aceste aspecte, exemplificăm asupra faptului că
exercitarea acţiunii pozitive a grupului asupra persoanei, dezvoltă în persoană aşa aspecte ca
încrederea în sine, stima de sine, libera exprimare, debarasare sau absenţa complexelor de
inferioritate, dezvoltarea abilităţilor şi a potenţialului ascuns şi dimpotrivă exercitarea asupra
persoanei a unei influenţe negative poate stopa, rupe sau chiar mai rău dezvolta probleme şi
dificultăţi care ulterior vor frîna persoana în viaţa de zi cu zi .
Trebuinţa de afiliere şi apartenenţă într-un grup sau colectiv de adolescenţi, reprezintă unul
din factorii esenţiali în dezvoltarea independenţei atît de necesare unui tînăr. Grupul de semeni în
acest caz constituie sursa de informare şi antrenare a calităţilor şi capacităţii referitor cerinţelor
pe care le impune societatea în viaţa unui matur. Astfel de aici putem spune că adolescentul
învaţă cum să interacţioneze corect, care este comportamentul adecvat într-o situaţie sau alta pe
care trebuie să-l manifeste, cum trebuie să opună rezistenţă s-au dinpotrivă să colaboreze pentru
a reuşi în viaţă. 3
Coeziunea, reprezintă unul din stimuluii esenţiali cu ajutorul cărora în cadrul grupului se
conectează mai multe canale eficiente de colaborare şi conlucrare. Ţinînd cont de faptul că
relaţiile interpersonale se află în legătură directă cu fericirea, sănătatea fizică şi cea psihologică,
putem menţiona direct asupra faptului că activităţile noastre zilnice şi motivaţia şcolară creste
adunci cînd în cadrul grupului sunt stabilite relaţii interpersonale pozitive şi prietenoase.4 Astfel
cu ajutorul acestui program intenţionăm să formăm sau chear să educăm în adolescenţi,
modalităţi eficiente şi sănătoase de colaborare, conlucrare şi interacţiune care vor permite
dezvoltarea tuturor membrilor grupului, pentru ca aceştea să-şi poată satisface nevoile esenţiale

1
Zamfir, E., Psihologie Socială texte alese. Iași: Ed. Ankarom, 2006, pp 181
2
Larousse, B., Marele Dicționar al Psihologiei. București: Ed. Trei, 2006, pp 1025
3
Turcu, F., Turcu, A., Fundamente ale psihologiei școlare. București: Ed. ALL, 1999, pp 141
4
Milcu, M., Psihologia Relațiilor Interpersonale.București: Ed. Polirom, 2005, pp 33
2
necesare fiecărui om într-o societate sau grupși deasemenea care vor permite depășirea
dificultăților de interrelaționare care sunt prezente în cadrul grupului.
Scopul programului: Dezvoltarea şi consolidarea competenţelor de colaborare şi
interacţiune armonioasă în grupurile de adolescenţi.
Finalităţi:
La sfîrşitul şedinţelor participanţii:
- Posedă vizuini clare şi comune despre comunicare şi colaborare eficientă;
- Deţin abilităţi de colaborare şi relaţionare interpersonală pozitivă;
- Manifestă competenţe de interacţiune eficientă şi comunicare asertivă;
- Manifestă o coeziune a grupului mai înaltă comparativ cu indicatorii obţinuţi la
începutul activităţii;
- Manifestă un climat psihologic favorabil în cadrul grupului pentru dezvoltarea
armonioasă a membrilor grupului.
Grupul-ţintă/ vîrsta/ nivelul:
În cadrul programului, vor fi testate iniţialdouă clase de elevi a X-a ,,A” şi ,,B”. În ambele
clase sunt prezenţi cîte 17 adolescenţi cu vîrsta cuprinsă între 15-16 ani. Clasele sunt alese din
cadrul Instituţiei Publice Liceul Teoretic ,,Ştefan cel Mare” oraşul Drochia în concordanță cu
locul de practică. Următorul pas va constitui antrenarea doar a unei clase care va fi aleasă în
legătură cu indicatorii rezultatelor obținute în urma psihodiagnozei în cadrul programului de
stabilire a coeziunii grupale şi a relaţiilor interpersonale pozitive în cadrul grupelor de
adolescenţii. Ulterior se va efecua testarea repetată a ambelor grupuri, pentru efectuarea unei
analize comparative între grupul antrenat în program şi grupul de suport şi evidenţierea
rezultatelor şi eficacităţii programului.
Astlel în cadrul programului vor fi antrenaţi 17 elevi din cadrul Instituţiei Publice Liceul
Teoretic ,,Ştefan cel Mare” din oraşul Drochia cu vîrstele cuprinse între 15-16 ani.
Descrierea succintă a activităţilor:
Programul este focusat pe formarea în cadrul grupului de adolescenţi a deprinderilor sau
modalităţilor eficiente şi sănătoase de colaborare, conlucrare şi interacţiune care vor permite
dezvoltarea tuturor membrilor grupului, pentru satisfacerea nevoilor esenţiale şi dezvoltarea
armonioasă a acestora. Inervenţia a fost proiectată pentru şase şedinţe, vizănd exerciţii şi
activităţi de colaborare şi interacţiune eficientă în cadrul colectivelor de elevi, şi va fi efectuată
în decursul a trei săptămîni a cîte două şedinţe promovate în zilele de marţiși joi. Fiecare şedinţă
este planificată cu durata de 45-60 minute și implică 17 persoane.
Şedinţa a I-aşi a VI-a se concentrează pe psihodiagnoza realizată atît în grupa de elevi care
va fi implicată în program cît şi a grupei de suport, cu următoarele metode:
3
 - Chestionarul de ,,Tendinţe accentuate” Schlmieschek (1975).
- Testul ,,Sociometric” J.L.Moreno.
Şedinţele a II-a şi a V-a se concentrează pe un set de activităţi atît teoretice cît şi practice
care vor permite îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi interacţiune eficientă în cadrul
colectivului de adolescenţi.

Activitatea Tipul Activităţii Timp

Şedinţa Nr 1.
Test 1 Chestionarul de tendinţe accentuate Schlmieschek 35 min
Test 2 Testul Sociometric J.L.Moreno 20 min
Şedinţa Nr 2.
,, Pasaportul” Activitate de cunoaștere 15 min
,,Brainstorming” Stabilirea regulilor de grup 5 min
,, Difiniția Constă din 4 etape esențiale plus concluziile asupra 20 min
prieteniei” celor discutate.
,,Sculptura Întărirea viziunii asupra aspectelor răspunsurilor 10 min
relatiilor” asertive și prietenoase asupra relațiilor interpersonale.
,, Casuțele și Activitate de grup care are ca scop explicarea 10 min
locatarii” necesității interrelaționării și coeziunii dintre persoane.
Ședința Nr 3.
,,Complimentul” Formarea abilităților de a spune complimente și a 10 min
forma un climat psihologic pozitiv în cadrul grupului.
,,Studii de caz” Deprinderea abilităților de comunicare asertivă și 20 min
prietenoasă cu colegii/ prietenii
,,Podul fermecat” Conștientizarea impactului și consecințelor pe care 30 min
fiecare persoană le lasă în viața celor din jur prin
intermediul comportamentului său
Ședința Nr4.
,,Fotografia Conștientizarea calităților pe care ar trebui să le posede 15 min
sufletului” o persoană pentru stabilirea unor relații interpersonale
armonioase.
,,Acesta este colegul Identificarea aspectelor pozitive în coleg 30 min
meu…”
,,Balonul emoțiilor” Conștientizarea efectelor emoțiilor negative asupra 15 min

4
 relațiilor cu colegii
Ședința Nr5.
,,Fișa colegilor” Conștientizarea distorsionării relațiilor și a semnelor 10 min
care rămîn în urma acestora
,,Sfoarele și cercul” Deprinderea abilităților de interelaționare și 30 min
comunicare eficientă
,,Poveste Întărirea abilităților de a uita negativul și a reține 20 min
terapeutică: Nisip și pozitivul
piatră”
Ședința Nr6.
Test 1 Chestionarul de tendinţe accentuate Schlmieschek 35 min
Test 2 Testul Sociometric J.L.Moreno 20 min

5
 Ședința I
Şedinţa a I-a şi a se concentrează pe psihodiagnoza realizată atît în grupa de elevi care va fi
implicată în program cît şi a grupei de suport, și are ca scop determinarea climatului psihologic
în două grupe de elevi adică clasa a X-a ,,Aˮși a X ,,Bˮ, după care v-a fi aleasă grupa cu cel mai
mic coeficient la testele obținute pentru promovarea programului. Psihodiagnoza va fi realizată
prin intermediul următoarelor metode:

Chestionarul de ,,Tendinţe accentuate” H. Schlmieschek (1975)

Chestionarul își propune evidențierea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri
de personalitate accentuată, fiind un instrument subsumat tipologiei personalității accentuate,
dezvoltată de K. Leonhard. Studiul de traducereși experimentare pentru varianta romînească îi
aparține lui Nestor 1975. Rolul accentuărilor de caracter asupra dezvoltării personaloității a fost
studiat și de Licico.5
,,Există 10 scale, fiecare cu un număr de 12, 8 sau 4 itemi corespunzînd celor 10 tipuri de
trăsături accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverență, nestăpînire,
hipertimie, distimie, ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitateˮ. Subiectul răspunde prin da sau
nu la 88 de întrebări, nefiind nici o restricție în privința timpului de lucru.
Timpul de lucru variează pînă la 35 minute, atenționăm ca participantul să nu revină la
întrebări pentru a corecta ceva. Chestionarul poate fi aplicat oricînd cu condiția ca persoana nu
se afla în stare de tensiune emoțională, ceea ce ar influența la sinceritatea răspunsurilor.

INSTRUCŢIUNI
Citiţi cu multă atenţie, fiecare întrebare şi răspundeţi bifînd cu un „X” pe DA sau pe
NU în foaia de răspuns pe care aţi primit-o.
1. În general, sunteți un om voios și fără griji?
2. Sunteți sensibil (ă) la jigniri?
3. Vă dau, uneori, repede lacrimile?
4. După ce ați terminat cu bine o trabă oarecare, vi se întîmplă, cîteodată, să vă îndoiți,
totuși, că ați făcut bine și nu aveți liniște pînă cînd nu vă convingeți încă o dată?
5. În copilărie, ați fost atît de îndrăzneț (îndrăzneață) ca și ceilalți (celelante) de o vîrstă cu
dv.?
6. Dispoziția dv. Este schimbătoare- de la mare voioșie la mare deprimare?

5
Личко, А. Психопатиии акцентуации характера у подростков. Москва:Из. Речь, 2010, сс24-27
6
7. De obicei, într-o reuniune amicală, sunteți ăn centrul atenției celorlalți?
8. Sunt zile în care, fără motiv aparent, sunteți îmbufnat (ă) și iritat (ă), încît este mai bine
să nu vi se adreseze nimeni?
9. Credeți că sunteți o persoană serioasă?
10. Sunteți în stare să vă entuziasmați puternic?
11. Sunteți foarte întreprinzător (întreprinzătoare)?
12. Uitați ușor cînd cineva v-a jignit?
13. Sunteți foarte milos (miloasă)?
14. Atunci cînd puneți o scrisoare la cutie, obișnuiți să cotrolați, cu mîna, dacă scrisoarea a
intrat cu adevărat?
15. Aveți ambiția ca, la locul de muncă, să faceți parte din cei mai buni?
16. Vă este frică (sau v-a fost, cînd erați copil) de furtună și de cîni?
17. Cred despre dumnevoastră, unii oameni, că sunteți puțin pedant (ă)?
18. Dispoziția dumnevoastră depinde, ea de întîmplările prin care treceți?
19. Sunteți totdeauna agreat (ă), simpatizat (ă) de către toți cunoscuții dumnevoastră?
20. Aveți, uneori, stări de neliniște și de tensiune (încordare) puternice?
21. De obicei, vă simțiți apasat (ă) de ceva, deprimat (ă)?
22. Ați avut, pînă acum, crize de plîns, sau crize nervoase (șoc nervos)?
23. Vă vine greu să stați pe scaun timp mai îndelungat?
24. Cînd cineva v-a făcut o nedreptate , luptați energic pentru interesele dumnevoastră?
25. Sunteți în stare să tăiați un animal?
26. Vă supără faptul că, acasă, perdeaua sau fața de masă sunt puțin cam strîmbe și le
îndreptați imediat?
27. Cînd erați copil, vă era frică să rămîneți seara singur (ă) acasă?
28. Vi se schimbă des dispoziția fără motiv?
29. În activitatea dumnevoastră profesională, sunteți totdeauna printre cei mai capabili?
30. Vă înfuriați repede?
31. Puteți fi, cîteodată, cu adevărat voios/ voioasă?
32. Puteți uneori să trăiți un sentiment de fericire deplină?
33. Ați fi de acord să fiți invitat (ă) la o reuniune veselă?
34. De obicei, spuneți oamenilor în mod deschis părerea dumnevoastră?
35. Vă impresionează cumva dacă vedeți sînge?
36. Vă place o activitate cu mare răspundere personală?
37. Sunteți înclinat (ă) să interveniți petru oameni cărora li s-a făcut o nedreptate?

7
38. Vă simțiți prost cînd vă duceți în pivnița (cămara) întunecoasă?
39. Vă plac mult activitățile care trebuie făcute încet și foarte exact- în locul celor care pot fi
făcute repede și fără migală?
40. Sunteți o persoană sociabilă?
41. La școală, vă plăcea (vă place) să spuneți (să secitați) poezii?
42. Ați fugit vreodată de acasă, cînd erați copil?
43. Vi se pare grea viața?
44. Vi s-a întîmplat să fiți tulburați de conflicte sau supărări, încît v-a fost imposibil să vă
mai duceți la lucru?
45. S-ar putea spune despre dumnevoastră că, în general, nu vă pierdeți prea repede buna
dispoziție atunci cînd aveți un insucces (cînd nu vă reușește ceva)?
46. Dacă v-a jignit cineva, faceți dumnevoastră primul pas spre împăcare?
47. Vă plac mult animalele?
48. Vă întoarceți, uneori, din drum ca să vă convingeți că, acasă sau locul de muncă, totul
este în regulă și că nimic nu se poate întîmpla?
49. Sunteți cîteodată chinuiți de o frică nelămurită că dumnevoastră sau rudelor
dumnevoastră, li s-ar putea întîmpla ceva rău?
50. Credeți că dispoziția dumnevoastră depinde de starea vremii?
51. V-ar displăcea cumva să vă urcați pe o scenă și să vorbiți în fața publicului?
52. Cînd cineva vă necăjește rău de tot și cu intenție, ați fi în stare să vă ieșiți din fire și să
vă încăerați?
53. Vă plac mult petrecerile?
54. Vă simțiți adînc descurajat (ă) cînd aveți decepții?
55. Vă place o muncă unde dumnevoastră trebuie să organizați mult?
56. În mod obișnuit, urmăriți cu tărie scopul pe care vi l-ați propus, chear dacă întîmpină și
multă rezistență?
57. Poate să vă influențeze într-atît un film tragic, încît să vă dea lacrimile?
58. Vi se întîmplă să adormiți cu greutate, pentru că vă gîndiți la problemele zilei sau ale
viitorului?
59. Că școlar, ați suflat colegilor, s-au i-ați lăsat să copieze după dumnevoastră?
60. V-ar displăcea să treceți prin cimitir, în întuneric?
61. Sunteți peste măsură de grijului (grijulie) ca, acasă la dumnevoastră, fiecare liucru să aibă
un loc al lui?

8
62. Vi se întîmplă, cîteodată, să mergeți seara la culcare și dimineața să vă sculați prost
dispuși și apăsați, stare care să dureze cîteva ore?
63. Puteți să vă adaptați ușor la situații noi?
64. Aveți uneori dureri de cap?
65. Rîdeți des?
66. Față de oamenii pentru care nu aveți considerație, vă puteți purta foarte prietenos, încît ei
să nu observe adevărata dumnevoastră părere despre ei?
67. Sunteți o persoană vioaie, plină de viață?
68. Suferiți mult din pricina nedreptății?
69. Sunteți un categoric prieten al naturii?
70. Întrucît nu sunteți chear atît de sigur (ă)- aveți obiceiul ca, atunci cînd plecați de acasă,
sau mergeți laculcare, să controlați totdeauna încă o dată starea unor lucruri (de pildă:
dacă gaul este închis, dacă aparatele electrice sunt scoase din priză, dacă ușile sunt
încuiate ect.)?
71. Sunteți sperios (sperioasă)?
72. Vi se poate schimba dispoziția în urma consumării alcoolului?
73. Colaborați, sau ați colaborat, cu plăcere, în tinerețea dumnevoastră, la cercuri teatrale de
amatori?
74. Vă este cîteodată foarte dor de depărtări?
75. În mod obișnuit, priviți viitorul cu pesimism?
76. Vi se poate schimba atît de puternic dispoziția, încît să aveți, uneori, un mare sentiment
de bucurie, pentru ca, apoi, să cădeți într-o stare grea de amărăciune?
77. Vă vine ușor să creați bună dispoziție într-o societate, într-o reuniune?
78. De obicei, rămîneți multă vreme supărat (ă)?
79. Sunteți foarte puternic impresionați de suferința altor oameni?
80. În mod obișnuit, în caietele de școală, scrieți încă o dată o pagină dacă se întîmplă să
faceți o pată de cerneală?
81. Se poate spune că, în general, vă arătați față de oameni, mai mult prident (ă) și bănuitor
(bănuitoare), decît încrezător (încrezătoare)?
82. Aveți des vise cu spaime?
83. Sunteți, cîteodată, terorizați de gîndul că fiind pe peronul unei gări, să vă aruncați
înaintea trenului împotriva voinței dumnevoastră? Sau, cînd priviți la o fereastră, la etaj,
să vă aruncați în gol?
84. În mod obișnuit, deveniți veseli într-un loc plăcut?

9
85. În general, vă debarasați (vă scăpați) ușor de probleme apăsătoare și nu vă mai gîndiți la
ele?
86. Cînd consumați alcool, deveniți, de obicei, impulsivi?
87. În discuții, sunteți mai degrabă zgîrciți la vorbă, decît vorbăreți?
88. Atunci cînd trebuie să colaborați la o reprezentație teatrală, ați putea să vă însușiți atît de
bine și cu dăruire rolul, încît pe scenă să uitați complet că sunteți un altul?

CHESTIONAR SCHLMIESCHEK

Numele Prenumele _______________________________________________

Vârsta _________ Data examinării _______________clasa _________

Nr. Nr. Nr.

DA NU DA NU DA NU
item item item
1. 30. 59.
2. 31. 60.
3. 32. 61.
4. 33. 62.
5. 34. 63.
6. 35. 64.
7. 36. 65.
8. 37. 66.
9. 38. 67.
10. 39. 68.
11. 40. 69.
12. 41. 70.
13. 42. 71.
14. 43. 72.
15. 44. 73.
16. 45. 74.
17. 46. 75.
18. 47. 76.
19. 48. 77.
20. 49. 78.
21. 50. 79.
22. 51. 80.
23. 52. 81.
24. 53. 82.
25. 54. 83.
26. 55. 84.
27. 56. 85.
28. 57. 86.
29. 58. 87.
88.

10
 Cheia răspunsurilor
Colectarea propriu-zisă a datelor se operează prin examinarea cu atenție a răspunsurilor
DA sau NU și se cotează fiecare raspuns obținut cu cîte un punct .
Cotarea se realizează printr-un calcul simplual frecvențelor simptomelor pentru fiecare din
cele 10 grupe, punctele se adună și se verifică din nou corectitudinea calculării pentru a elimina
orice risc de modificare sau eronare a rezultatului.

I. Demonstrativ VI. Distimic

DA: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88. DA: 9, 21, 43, 75, 87.
NU: 51. Nu: 31, 53, 65.
II. Hiperexact VII. Ciclotim
DA: 4,14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83. DA: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84.
NU: 36. Nu: -
III. Hiperperseverent VIII. Exaltat
Da: 2,15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, DA: 10, 32, 54, 76.
Nu: 12, 46, 59. Nu: -
IV. Nestăpânit IX. Anxios
DA: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86. DA: 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82.
NU.- Nu: 5. -
V. Hipertim X. Emotiv
DA: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77. DA: 3, 13, 35, 47, 57, 69, 79.
Nu:- Nu: 25.

11
 Testul Sociometric J.L.Moreno

Tehnica sociometrică ajută la determinarea amplasării, statutuluiunui elev în cîmpul

relațiilor interpersonale (lider, popular, izolat, ignorat, respins), a structurii psihologice globale a
grupului și subgrupului din cadrul său, a diverselor centre de influență, percepția grupului față
de un anumit membru și coeziunea de grup. Studiul sociometric are o triplă orientare:
cunoașterea afinităților exprimate de membrii grupului și implicit a relațiilor din cadrul
colectivului, cunoașterea mai bună de către elevi a propriilor poziții în grup și îmbunătățirea
relațiilor și a climatului psihosocial din grupul școlar prin acțiuni psihologice specifice.
Grupul de participanți poate fi constituit din 15-35 elevi.
Tipul limită- 10 minute.

Test Sociometric

1. Dacă ai reprezenta clasa ta la un concurs școlar, cu care din colegii tăi ai dori să fii în
echipă? (numește trei persoane)

___________________________________

___________________________________

___________________________________

2. Dacă ai fi invitat la o petrecere și ai fi invitat să fii însoțit cu încă trei colegi, care din
colegii tăi ai dori să-i inviți? (numește trei persoane)

__________________________________

__________________________________

___________________________________

12
 Ședința II

Scopul ședintei: Stabilirea contactului cu grupul şi cunoaşterea acestuia, explicarea

conceptului de prietenie.
Durata şedinţei: 60 min.
Numarul de activităţi: cinci (5) activităţi.

Paşaportul

Obiectiv: Activitate de intercunoaştere şi spargere a gheţii;

Timp: 15 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere;
Materiale necesare: Foi A4, marchere sau carioce, flip-chart.
Desfăşurare:
Participanţilor se aşează jos în cerc şi li se ofera cîte o foaie A4 şi marcher. Foaia o îndoae
în două şi pe prima pagina se scrie denumirea Paşaport iar mai jos numele şi prenumele
persoanei. După ce toţi participanţii au notat numele şi prenumele foile se amestecă şi se extrage
din mijlocul cercului cîte un pașaport cu condiţia ca acesta să nu aparţină persoanei. Apoi
urmează desenarea portretului la cerinţele psihologului:
1. Desenaţi vă rog forma feţei, apoi încurcaţi foile, extrage-ţi un alt paşaport.
2. Desenaţi părul, încurcaţi foile şi extrage-ţi un alt paşaport.
3. Desenaţi ochii, încurcaţi foile extrage-ţi un alt paşaport.
4. Desenaţi nasul, încurcaţi foile extrage-ţi un alt paşaport.
5. Desenaţi buzele, încurcaţi foile, extrage-ţi un alt paşaport.
6. Desenaţi urechile, încurcaţi foile, extrage-ţi un alt paşaport.
7. Desenaţi trunchiul, încurcaţi foile, şi le oferiţi psihologului.
Psihologul anunţă că paşapoartele sunt gata şi le oferă oficial fiecăruia, la care fiecare se
prezintă de ex: Acesta este paşaportul meu, eu mă numesc Darii Maria am 14 ani şi sunt eleva la
Liceul Teoretic Ştefan cel Mare din oraşul Drochia în clasa a IX-a, sunt pasionata de dans,
lectura şi sport.
Prima prezentare este realizată de către psiholog, ceea ce contribuie la stabilirea
contactului cu grupul, precum şi spargerea gheţii în cadrul grupului.

13
 Brainstarming

Obiectiv: Stabilirea regulilor de rup pentru facilitarea procesului activităţilor şi construirea

unui climat favorabil pentru fiecare persoana din cadrul grupului;
Timp:5 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere;
Materiale necesare: flip-chart, marcher roşu şi albastru;
Desfăşurare:

Pentru păstrarea unor reguli precum şi stabilirea unui climat psihologic pozitiv pentru
fiecare membru al grupului, se propune întregului grup stabilirea unor reguli care v-or figura pe
întreg cursul programului desfăşurat şi vor fi acceptate şi îndeplinite de către toţi membrii
grupului unanim.

Definiţia Prieteniei

Obiectiv: Înțelegerea conotației si sensului prieteniei în viața fiecărui om, difinirea și

expunerea corecta a conceptului de prietenie pentru conștientizarea nivelelor și calităților pe care
trebuie să le posede un prieten;
Timp: 10 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere;
Materiale necesare: flip-chart, marcher;
Desfăşurare:

Propunem participanților să se expună și să difinească conceptul de prietenie. Toate ideile

sunt notate pe flip-chart. După aceea se expune difiniția și informația conform suportului
informativ:
Suport informațional:
Prietenia- este relația interpersonală bazată pe sinceritate și încredere reciprocă , interese
comune, devotament și gătința persoanelor de a se ajuta reciproc. În relația de prietenie se
respectă individualitatea fiecărei persoane și aceasta reprezintă cerința de bază în căpătarea unor
relații interpersonale pozitive.
Caracteristica prieteniei la adolescenți:
14
 - Este selectivă;
- Prietenia este percepută ca o valoare, de dragul prieteniei adolescenții își pot sacrifica
interesele personale;
- Relația de prietenie de durată este acea prietenie care rămîne pe tot restul vieții;
În alegerea prietenilor o mare importanță o are afinitatea (asemănările). De obicei relațiile
de prietenie se leagă între persoanele ce au o activitate comună (de exemplu elevii aceleiași
clase, sau persoanele care merg la aceiași secție sportivă). Astfel există o legitate care ne face să
avem relații frumoase cu persoanele care ne plac și astfel relațiile interpersonale negative se
nasc din momentul în care ceva ne displace în persoană.
Există un ,, cod moral” care ne-ar permite să avem relații de prieteni cu mai multe
persoane:
- Să împărtășim succesele cu cei din jur și să oferim suport emoțional în caz de eșec,
manifestînd înțelegere ca și în cazul propriului eșec;
- Să oferim benevol ajutor în caz de necesitate;
- Să tindem spre a face persoana din preajma ta să se simtă confortabil emoțional;
- Să avem încredere unul în altul;
- Să apărăm persoana ofensată chiar și în lipsa acestuia;
- Să păstrăm secretele și să nu bîrfim;
- Să evităm a critica persoanele în public , iar dacă avem de spus ceva o spunem personal
persoanei în mod asertiv;
- Să respectăm intimitatea și anonimatul celorlante persoane.

Sculptura Relațiilor

Obiectiv:Întărirea viziunii asupra aspectelor răspunsurilor asertive și prietenoase asupra

relațiilor interpersonale;
Timp: 10 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere;
Materiale necesare: participanții;
Desfăşurare:
Grupul de participanți se împarte în două echipe. Se propuneo situație similară dar cu două
răspunsuri diferite, astfel încît primul grup să redee consecințele și relațiile care pot să urmeze
15
după primul răspuns, iar grupul doi să observe și să redee relațiile dintre colegi în cazul celui de-
al doilea răspuns răspunzînd la următoarele întrebări:
- Cum a procedat Sandu?
- Cum s-a simțit Ion?
- Cun vor fi relațiile colegilor pe viitor?.
Situația:
În clasa XII-a înaintea orei de biologie Ion se apropie de Sandu și îi cere caietul pentru
teme de acasă ca să copie lucrarea pentru a nu primi la oră o notă negativă, Ion motivează că nu a
știut cum să efectueze lucrarea. Sandu știe că profesorul notează imediat cu negativ dacă observă
lucrări similare și astfel nu dorește să îi de-a lui Ion să copie.

1. Caz: - ,, Trebuia să asculți la oră sau să te informezi adăugător, nu îmi voi pune sub
risc nota mea. ”
2. Caz: - ,, Îmi pare foarte rău că nu ai înțeles tema, dar cunoști care v-or fi consecințele
în cazul în care îți ofer să copii, îți propun mai bine să ne apropiem de profesor înainte
de oră pentru al anunța despre situația care s-a creat cu promisiunea că recuperăm mîne
tema, iar după oră rămîn să te ajut ca să te clarifici cu lucrarea.”

Concluzii: Pentru a fi prietenos nu e necesar să oferi totul persoanelor din jur și să nu

refuzi, poți să refuzi și într-o manieră fumoasă și asertivă, astfel încît să nu incomodezi și
ofensezi colegul/ colega și în așa mod vei păstra relațiile prietenoase cu cei din jur, pînă la urmă
nu știi în ce situație poți nimeri și tu și atunci vei dori și tu un comportament asertiv din partea
colegilor. Se face feedback.

Căsuțele și Locatarii
Obiectiv:Explicarea necesității interrelaționării și coeziunii dintre persoane;
Timp: 10 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere sau în spațiu liber;
Materiale necesare: participanții;
Desfăşurare:
Participanții se împart în trei grupuri, două persoane formează o casă stînd unul în fața
celeilante, punînd împreună mînile ridicate astfel încît să se facă acoperișul iar a treia persoană
se pune între cei doi colegi fiind locuitorul. Psihologul rămîne în afara grupului iar unul din
participanți da comenzile astfel ramîne un singur locatar făra casă. Comenzile sunt următoarele:
16
 - Locatarii ( cînd se expune cuvîntul locatarii, aceștea își schimbă casutele).
- Casutele (cînd se expune cuvîntul căsuțele căsuțele caută un locatar).
- Casuțele și locatarii ( cînd se expune această comandă participanți formează alte casuțe
și iau repede alți locatari).
Comenzile pot fi date haotic, iar după trei patru ori fiind repetate una din persoane este
retrasă de către psiholog din cadrul jocului, astfel jocul nu mai poate fi efectuat din cauza lipsei
unui participant.
Concluziile: Este foarte important să ținem cont unul de altul și să ne bazăm unul pe altul,
astfel coeziunea de grup nu numai că ne permite să efectuam niște activități calitativ dar și să
devenim un grup puternic demn de încredere. Atunci cînd în cadrul grupului o persoană sau mai
multe se eschivează, pierde întreg grupul, de data asta nu a-ți mai putut efectua jocul dar altă dată
nu veți fi în stare să duceți pînă la capăt ceva important pentru tot grupul. Se face feedback.

Ședința III
Scopul ședintei: Creșterea coeziunii de grup, deprinderea abilităților comunicative
asertive, nondiscriminatorii.
Durata şedinţei:60 min.
Numarul de activităţi: trei (3) activităţi.

Complimentul

Obiectiv: Formarea abilităților de a spune complimente și a forma un climat psihologic

pozitiv în cadrul grupului;
Timp: 10 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere sau în spațiu liber;
Materiale necesare: foițe pentru notițe adezive, pixuri;
Desfăşurare:
Fiecare participant își ia cîte o foiță și o lipește pe spate, se dă start ca participanții să scrie
cîte un compliment un cuvît frumos sau o urare la fiecare coleg astfel încît cuvîntul să nu se
repete. Apoi fiecare participant poate citi cuvinele scrise.
Concluzii: Fiecare din noi este în stare să ofere colegului un compliment sau o vorbă care
l-ar susține și l-ar încuraja, chiar dacă acesta nu se află într-o situație dificilă noi suntem cei care
fiind prietenoși v-om primi acelașii comportament și v-om forma relații afectuase cu cei din jur.

17
 Studii de caz

Obiectiv:Deprinderea abilităților de comunicare asertivă și prietenoasă cu colegii/

prietenii;
Timp: 20 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere;
Materiale necesare:fișe cu studii de caz, pix;
Desfăşurare:
Grupul de participanți este împărțit în șase echipe. La fiecare echipă li se oferă o situație.
Scopul fiecărei echipe este să formeze un răspuns asertiv, prietenos care nu ar ofensa colegii sau
prietenii și care le-ar permite totodată să păstreze relații armonioase cu semenii. Fiecare gup
prezintă ideile s, după care se discută se analizează și dacă este necesar se corectează.
Situaţia 1. Discuţi cu prietenii. Majoritatea dintre ei deja se întîlnesc şi te tachinează că nu
ai prieten(ă). Cuvintele lor sunt destul de jignitoare. Ce faci? Ce spui?
Situaţia 2. Prietenul(a) nu o singură dată îţi propune să încerci o ţigară. De fiecare dată ai
refuzat, după care pentru moment înceta să mai insiste. Îţi propune iar, eşti hotărît(ă) să pui capăt
insistenţelor. Ce faci? Ce spui?
Situaţia3. În sfârşit băiatul care-ţi place te invită la un film. Între timp te sună prietena, îţi
spune că are urgent nevoie de tine pentru a discuta ceva ce o frămîntă şi te invită la ea, exact
atunci, cînd trebuie să mergi la întâlnire. Ce faci? Ce spui?
Situaţia 4. Te-ai reţinut pînă mai tîrziu în compania prietenilor tăi şi ştii că părinţii îşi fac
griji. Prietenii insistă să rămîi, tachinîndu-te că eşti „puiul mamei”, dar ţie îţi pasă de părinţi şi nu
doreşti să-i faci să retrăiască. Ce faci? Ce spui?
Situaţia 5.Eşti invitat la o petrecere „matură” unde ar putea fi băuturi alcoolice, băieţi şi
fete mai mari. Ce faci? Ce spui?
Situaţia 6.Simpatizezi o domnişoară, îi oferi gesturi de atenţie (deschizi uşa şi o laşi să
treacă înainte, i-ai dat un pix original, o feliciţi de sărbători), ea le acceptă, dar când o inviţi la o
înghețată, ea te refuză. Ce faci? Ce spui?

Podul Fermecat

Obiectiv: Conștientizarea impactului și consecințelor pe care fiecare persoană le lasă în

viața celor din jur prin intermediul comportamentului său;
Timp:30 min;
18
 Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere sau în spațiu liber;
Materiale necesare:foi colorate A4 (cîte 3 foi din următoarele culori: roșii, albe, verzi,
albastre;
Desfăşurare:
Din foile colorate care le avem formăm un podișor, astfel încît foile să fie amplasate în
lungime și de diferite culori. Participanții sunt rugați să formeze două echipe. Una dintre echie
trece la un capăt al podișorului, iar alta la alt capăt.
Descrierea sarcinii pentru participanți: ,, În fața noastră avem un pod fermecat și
multicolor, podul este stabilit deasupra unei prăpastii, întrucît ambele echipe sunt destul de
grăbite, se înțeleg să treacă cîte o persoană dintr-un capăt al podului și cîte o persoană din alt
capăt al podului simultan astfel încît să nu călcați pe margină pentru că călcînd veți cădea în
prăpastie. Sarcina se complică prin gaptul că următorii participanți nu trebuie să schimbe locul
foițelor care au fost dezordonate de către ceilanți.”
La finele procesului de trecere peste podișor se pun participanților următoarele întrebări:
- Cum v-ați simțit trecînd peste prăpastie?
- Ați reușit să nu cădeți?
- V-a fost ușor să colaborați cu colegul?
- Ce a mers cel mai bine sau ce nu a mers?
- Dacă ați căzut din ce cauză s-a întîmplat?
- Cum credeți că trebuia altfel să colaborați?
- Le-a fost ușor să treacă peste podișor celor cărora li s-a modificat cursul podișorului?
- Cum a devenit podișorul după ce au trecut toți s-a modificat?
- Cu ce poate fi asemănat podișorul, dar culorile fiecărei foi?
Concluzii: Fiecare din noi trecînd prin viață cîte o dată nici nu ne dam seama care sunt
urmele pe care le lăsăm în viața și sufletul persoanelor care ne înconjoară, foile de diverse culori
simbolizează situațiile și dilemele ba chiar uneori dificultățile cu care ne ciocnim în relațiile cu
cei din jur. Este foarte important să ținem cont de faptul cum acționăm și în ce mod noi
interacționăm cu cei din jur. Am izbit pe cineva în prăpastie pentru a trece singuri s-au ne-am
ajutat reciproc, am colaborat s-au am fost cointeresați de propria persoană, am lăsat urme
pozitive s-au negative în urma noastră. Dar pînă la urmă nu trebuie să uităm de faptul că în viață
ne mai putem întîlni cu persoanele date și atunci ce va urma. Cîte o dată noi nici nu percepem că
suntem în stare să influențăm viața unei persoane pînă la o schibare radicală, că noi suntem cei
ce pot distruge sau dimpotrivă crea o relație frumoasă și o imagine a unei persoane demne și de
încredere.
19
 Ședința IV

Scopul ședintei: Creșterea coeziunii de grup, deprinderea abilităților de a onora și

identifica aspectele pozitive în fiecare persoana cu care interrelaționează.
Durata şedinţei: 60 min.
Numarul de activităţi: trei (3) activităţi.

Fotografia Sufletului

Obiectiv: Conștientizarea calităților pe care ar trebui să le posede o persoană pentru

stabilirea unor relații interpersonale armonioase;
Timp: 15 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere sau în spațiu liber;
Materiale necesare: foițe pentru notițe adezive, 2 flip- charturi, marcher, pixuri;
Desfăşurare:
Pe cele două Flip-charturi se deseană silueta unui om, pe unul din ele sus se scrie
,,Fotografia unui suflet frumos” iar pe altul ,,Fotografia unui suflet urît”.
Participanții sunt împărțiți în două grupuri. Grupulrilor li se oferă foițe pentru notițe
adezive și pixuri. Grupului Nr 1 li se dă sarcina de a scrie pe cîte o foiță adezivă calitățile
frumoase pe care ar trebui să le posede o persoană pentru a fi agreată și apreciată de cei din jur și
care i-ar permite să aibă relații frumoase și prietenoase cu cei din jur. Grupului cu Nr 2 se
propune să scrie ce foițe cîte una din neajunsurile sau minusurile care pot împedica în relațiile cu
cei din jur.
Foițele se lipesc pe silueta omului conform grupului si cerințelor:
- ,,Fotografia unuisuflet frumos” – calități care permit formarea unor relații
interpersonale pozitive;
- ,,Fotografia unui suflet urît”- neajunsuri care împedică formarea relațiilor
interpersonale:
Se discută cu grupul ce obține persoana creată în primul caz și ce consecințe sunt
identificate în cazul doi.

20
 Acesta este colegul meu….

Obiectiv: Identificarea aspectelor pozitive în coleg;

Timp: 30 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere;
Materiale necesare:plastelină;
Desfăşurare:
Participanții sunt împărțiți în două echipe, echipele se pun în rînd astfel încît echipa 1 să fie
față în față cu echipa 2 . După ce fiecare participant își vede colegul li se propune să modeleze
din plastilina o figură o insecta, animal sau pasăre personaj din desene animate care i s-ar potrivi
colegului care îl are în față.
Prezentarea se efectuează de exemplu: ,,Acesta este colega mea Maria…ia este la fel ca un
fluture, frumoasă gingașă și liberă”, modelajul se dăruiește colegii/colegului pentru care a fost
făcută iar colega la rîndul ei spune: ,, Mulțumesc Ion , acesta este colegul meu Ion…el este ca un
cățeluș, este prietenos, este devotat și curajos”, după care dăruiește modelul colegului. Astfel
procedează fiecare persoană.
Concluzii: Fiecare persoană posedă calități pozitive, este important a le identifica și a le
scoate în evidență, suntem diferiți la fel ca și figurile care le-ți confecționat și tot astfel de
diferite sunt relațiile pe care le formăm. Important este să dăruim lucruri frumoase și cuvinte care
ne reamintesc părțile noastre pozitive și le înăbușă pe cele negative.

Balonul Emoțiilor

Obiectiv: Conștientizarea efectelor emoțiilor negative asupra relațiilor cu colegii;

Timp:15 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere;
Materiale necesare: baloane;
Desfăşurare:
La fiecare participant li se oferă cîte două baloane. Li se propune să își amintească o
situație problematică și dificilă care s-a petrecut în cadru colectivului de clasă și să își
reamintească emoțiile care le-a trăit. După asta se propune să adune toate aceste emoții negative
în piept și să le sufle în balon. Balonul se va sparge, iar spargerea acestuia v-a semnifica emoțiile
21
negative care le-as revărsat peste colegi. După aceasta se propune să ia al doilea balon dar de
data aceasta sa sufle în balon doar cîte puțin din emoțiile acumulate în pept și să lase aerul să iasă
din balon fără ca să îl spargă.
Concluzii: Fiecare din noi trăiește cîte o dată emoții dificile atunci cînd avem de afacere
cu dileme între noi și colegii noștri, dar revărsîndu-ne dintr-o dată emoțiile riscăm să spargem s-
au să rupem relațiile armonioase cu colegii. Astfel trebuie să ne învățăm a elimina tensiunea
încet și fără risc de traumă a relațiilor noastre, să vorbim frumos, să expunem sentimentele care
le trăim să comunicăm într-u rezolvarea dilemei create dar nu într-u intensificarea acesteia.

Ședința V

Scopul ședintei: Creșterea coeziunii de grup, cooperare și coordonare eficientă.

Durata şedinţei: 60 min.
Numarul de activităţi: trei (3) activităţi

Fișa colegilor
Obiectiv: Conștientizarea distorsionării relațiilor și a semnelor care rămîn în urma
acestora;
Timp:10 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere;
Materiale necesare:foi cu numele participanților;
Desfăşurare:
Fiecărui participant li se oferă cîte o foaie A4 unde prealabil sunt scrise 4 colegi de clasă la
întîmplare. Participanților li se propune individual să le citească apoi să boțească foarte tare foaia
cu numele scris. După ce au boțit foaia li se spune participanților ca să încerce cu tot prețul de a
reface foaia la starea inițială.
Concluzii: Este imposibil să m-ai dezdoi și să refaci foaia pe care este scris numele
colegilor voștri la starea inițială după ce a fost așa de mototolită. Închipuiți-vă relațiile voastre,
cu ele se produce acela-și efect și astfel atunci cînd umilim, înjosim, ofensăm noi nu facem nimic
altceva decît boțim sufletele noastre. Ar trebui să ne gîndim bine întrucît sufletul nostru este ca o
foaie pe care dacă ai șifonat-o n-o mai poți reface la forma inițială, așa cum și relațiile voastre nu
vor mai fi ca înaintea unui conflict.

22
 Sfoarele și cercul

Obiectiv: deprinderea abilităților de interelaționare și comunicare eficientă;

Timp:30 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere sau în cadru liber;
Materiale necesare: cerc cu sfoara confecționat, minge;
Desfăşurare:
Grupul se împarte în două echipe, fiecare echipă identifică și alege patru persoane pe care
le consideră ca fiind lideri. Ambelor echipe li se propune un cerc legat cu patru sfoare lungi și o
minge pe care o pune pe cerc. Condiția este ca patru participanți din grup să apuce sfoarele și să
le întindă astfel încît să fie o distanță egală între participanți și în mijlocul căreia se află cercul cu
mingea, și să închidă ochii, iar altii patru fără să atingă sfoara s-au să vorbească unul cu altul să iî
ajute încet să dea sfoara cu mingea simultan toți odată fără să scape mingea jos. Cîștigă echipa
care prima reușește. Participanții se pot schimba cu locurile.
Concluzii: Liderul se identifică nu în puterea de a influența grupul, dar prin puterea de a
ajuta grupul să colaboreze și să interacționeze într-u cîștigul tuturor.

Poveste terapeutică: Nisip și Piatră

Obiectiv: Întărirea abilităților de a uita negativul și a reține pozitivul;

Timp:20 min;
Nr. de participanţi: 17 participanţi;
Cadru: În încăpere;
Materiale necesare: povestea terapeutică;
Desfăşurare:
Participaților li se propune la discuție o poveste terapeutică:

Nisip și Piatră
Doi prieteni mergeau împreună prin deşert.La un moment dat s-au certat, şi unul dintre ei i-
a spus vorbe grele celuilalt şi l-a lovit.Acesta din urmă, îndurerat, fără cuvinte, a scris pe nisip:
”Astăzi, cel mai bun prieten m-a jignit şi m-a lovit.”

23
 Au continuat să meargă şi au ajuns la o oază, în lacul căreia au decis să se răcorească. Cel
care fusese pălmuit a fost cît pe ce să se înece, dar prietenul său l-a scos la mal.După ce şi-a
revenit, cel salvat a scris pe o piatră:
”Astăzi, prietenul meu cel mai bun a fost lîngă mine când am avut nevoie de el.”
Celălalt l-a întrebat:
- Cînd te-am lovit ai scris pe nisip, iar acum ai scris pe o piatră. De ce?Acesta i-a răspuns:
- Cînd sunt rănit scriu pe nisip pentru ca vînturile să şteargă amintirea suferinţei. Dar cînd
cineva îmi face un bine sap această amintire în piatră, pentru că ea să dăinuie, neştearsă...
Concluzii: În viață se întîmplă totuși pe ligă toate să avem situații problematice cu
prietenii s-au colegii, dar pe lingă a evita aceste situații este important să avem puterea de a uita
ceea ce a fos rău și a memoriza pentru totdeauna binele care s-a făcut pentru noi.

BIBLIOGRAFIE

1. MILCU, M. Psihologia relațiilor interpersonale. București: Ed. Polirom, 2005, 232pag;

2. LAROUSSE, B. Marele dicționar al psihologiei. București: Ed. Trei, 2006, 1360 pag;
3. TURCU, F., TURCU, A. Fundamente ale psihologiei școlare. București: Ed. ALL,
1999, 184 pag;
4. ZAMFIR, E. Psihologie socială texte alese. Iași: Ed. Ankarom, 2006, 231 pag.

24