CapI.

Rolul si importanta stiintei economice

Conceptiile privitoare la definirea Economiei Politice:

I categorie cuprinde ca reprezentantii gandirii clasice care defineau Econ.Pol.

drept stiinta a avutiei sau bogatiei,propunandu-si totoodata punerea in evidenta a
cailor si mijloacelor de amplificare a acesteia.
II grupa include pe cei ce definesc Econ.Pol. ca o stiinta a schimbului de
marfuri,a mecanismului si bazele acestuia.
III grupa este legata de preocuparile privind gestionarea resurselor. Mai ales a
celor limitate.In acest sens rolul stiintei economice este legat de explicarea procesului
prin care omul isi satisface trebuintele cu ajutorul bunurilor aflate la dispozitie. In
aceasta conceptie,Econ. este definita ca o stiinta a alegerilor eficiente.
Def: Econ.Pol. in actualele conditii trebuie sa asigure cercetarea analitica,
cantitativa si calitativa la nivelul macro si microeconomic a fenomenelor si proceselor
econ.in stransa legatura cu factorii si conditiile care le determina in vederea desprinderii
legilor si raporturilor de conditionare, interdependenta si functionalitate cu scopul
identificarii teoretice si prectice,a modalitatilor de utilizare cat mai eficienta a resurselor
si realizarii obiectivelor tuturor ag. econ.
Sistemul stiintelor economice: reprezinta un ansamblu interdependent de
discipline relativ autonome, ce au ca obiect studierea, generalizarea si previzionarea
proceselor si fenomenelor dintr-o sfera data a realitatii, precum si a formelor specifice
de actiune si manifestare a legilor obiective in scopul argumentarii si sustinerii
strategiilor si politicilor economice in vederea asigurarii maximului de eficienta.
Elementele sistemului:
o Stiintele econ fundamentale: econ politica,istoria econ nationale
o Stiintele econ teoretico-aplicative: finante,moneda,banci
o Stiintele econ de ramura:econ industriei,agriculturii,comertului
o Stiintele econ de granita:cibernetica econ,econometria,sociologia
o Stiintele de masurare si functionale:statistica,marketingul,managamentul
Microenonomie= consta in faptele,peocesele,actele si comportamentele
perticipantilor individuali la activitatea economica(firme,gospodarii,familii,banci)
Mezoeconomie= consta in faptele,peocesele,actele si comportamentele care se
refera la sectoarele de activitate econ(primar,secundar,tertiar) ci si la ramurile
activitatii econ(siderurgie,transport,sanatate)
Macroeconomie= consta in faptele,peocesele,actele si comportamentele econ
referitoare la grupuri de subiecti reuniti in categorii omogene si degajate de
comportamentele lor individuale.
Mondoeconomie= consta in faptele,peocesele,actele si comportamentele
subiectilor econ si ale comunitatii internationale privite prin prisma legaturilor econ
dintre economiile nationale.
Inductia= modul de a rationa da la particular la general
Deductia= modul de a cerceta econ de la general la particular
Analiza= descompunerea fenomenului sau procesului cercetat in elementele sale
componente si cercetarea fiecareia dintre acestea ca parti necesare ale intregului.
Sinteza= unirea elementeloe analizate reparat in cadrul intregului unitar.
Cap.II Economia de schimb si economia de piata.
Sistemul economic= sistemul format din interdependenta tuturor activitatilor
economice si care au ca rezultat bunurile economice.
Sistemul social= reprez bunurile sociale acoperite partial cu ajutorul bunurilor
libere, dar in marea lor majoritate prin intermediul celor create de catre om, in cadrul
multitudinii activitatilor.
 Activitatile economice= reflecta actiunea umana asupra mediului in vedrea
transformarii lui conform intereselor urmarite.
Functiile sistemului economic:
o Asigurarea bunurilor econ necesare satisfacerii nevoilor directe ale
membrilor societatii
o Asigurarea bunurilor si resurselor(materiale si financiare)tuturor
activitatilor sociale prezente si viitoare.
Procesul de productie= actiunea umana transformatoare a omului in raport cu
scopurile urmarite.Fazele procesului sunt:
o Productia propiu-zisa
o Repartitia sau distributia
o Schimbul (circulatia)
o Consumul
o Protectia mediului
o Cercetarea
o Informatica
Procesul de reproductie sociala= consta in tottalitatea interdependenta a
productiei,repartitiei(distributiei),schimbului(circulatiei),consumului, cercetarii
stiintifice,protectiei mediului.
Analiza activ econ prin prisma spatiului si a atimpului ne arata ca desi ele
insotesc viata sociala pe tot parcursul  prezinta totusi o serie de particularitati care
pot fi evidentiate cu ajutorul notiunilor de:
o Econ nationala
o Structuta econ nationale
o Sectoare economice
o Complexul econ national
Econ nationala desemneaza ansamblul activ econ si extraecon constituite in
timp si care se desfasoara pe teritoriul unei tari.Econ nationala s-a format in timp,
treptat ,pa baza unor procese de transformare esentiale, profunde in viata econ si
sociala a societatii.Econ nat exprima ansamblul resurselor econ,a activitatilor econ
care s-au constituit ca domenii, ramuri, subramuri si sectoare de activitate, aflate in
relatii de interdependenta si pe baza carora se asigura miscarea valorilor materiale si
spirituale, astfel functionarea si dezvoltarea econ-sociala.
Structura econ nationale pune in evidenta:
-elementele sale componente(activ,rang,domenii)
-legatura dinre eceste activitati
-ponderea si importanta fiecarui element
-tendinte in evolutia acestora
Criterii de analiza a structurii econ nationale:
1.cel referitor la raportul dintre ramurile econ:econ agrara, agrar–industriala,
industrial–agrara,industriala dezvoltata,tehnologica si informatizata
2.cel ref la legaturile cu tehnica si tehnologia:munca manuala, macanizare, munca
reatoare si inteligenta artificiala.
3.cel ce are in vedere legatura activ cu stiinta:structurile econ independente de
stiinta(vanatoarea,pastorilul,olaritul),structuri care su aparut independent de stiinta,
dar care astazi sunt impulsionate de stiinta(agricultura,industrie), structuri de
activitate care, in mod necesar, sunt precedate de stiinta, bazandu-se pe noile
descoperiri stiintifice aplicate in ramurile moderne ale industriei
contemporane(electrotehinca,chimie,optica,)
4.cel ref la nivelul la care se desf activitatea:microstructura, mezostructura,
macrostructura si structurile teritoriale
 Principalele tipuri de stucturi ce rezulta din analiza celor 4 criterii:
o Structura materiala
o Structuri tehnice si tehnologice
o Structura de ramura
o Structura demoeconomica
o Structura teritoriala
o Structura organizationala
o Structura de proprietate
Sectoarele economice grupeaza ansamblul activ in raport cu specificul acestora
si cu gradul de prelucrare a resurselor deosebim:
-sectorul primar care cuprinde activitatea de esprindere a resurselor din mediul lor
natural(extractia)
-sectorul secundar activitatea de prelucrare a resurselor,activ industriale
-sectorul tertiar cuprinde serviciile
-secorul quaternar cuprinde informatia si informatica
Complexul econ nat caracterizeaza tarile dezvoltate si reprezinta un stadiu
superior de dezv a econ nat caracterizata printr-o mutitudine a activitatilor, domenii,
ramuri complexe si corelate intre ale care pot asigura dezvolatrea relativ independenta
a tarii.
Fenomenele economice= reflecta acela insusiri, laturi, legaturi care se manifesta
la suprafata lucrurilor si evenimenteloe economice.Deci ele refecta aspectele si actele
economice care apar si se desfasoara la suprafata activitatii econ,putand fi cunoscute
direct de catre oameni.
Procesele economice= reflecta transformarile cantitative si calitative suferite, in
timp si spatiu, de catre fenomenele economice.
Notiunile economice= sintetizeaza caracteristicile comune ale fenomenelor si
proceselor ce fac parte dintr-o anume grupa sau clasa, atunci categoriile economice
pun in evidenta elementele de ordin calitativ al acestor fenomene si procese.
Legea economica este o reflectare a esentialului, oglind un raport general si nu
singular sau izolat.Legile econ reflecta modalitatea structurii, ornagizarii,
incorectitudinii si functionarii vietii economice in ansamblul sau cat si a adiverselor
sale componente.Legile eocn pot fi formulate mai exact sau mai putin exact in raport
cu relatia obiectiva pa care o exprima, respectiv cu gradul de cunoastere a realitatii
concrete.
Continutul si actiunea legilor econ se deosebesc de cele ale naturii prin:
-actioneaza doar prin activitatea oamenilor
-formularea lor porneste de la comportamentul oamenilor in societate
-ele actioneaza ca tendinta
-sugereaza idei spre actiuni economice
-legile econ comporta previziuni
-sunt compatibile cu initiativa si actiunea individuala
Deosebirile in legile econ li cele juridice, consfintesc concretizarea cerintelor
primelor la conditiile de spatiu si timp, in vedrea unei activitati utile si eficiente a ag
econ.
Proprietatea fi formele ei
Propeietatea este privita ca totalitate a relatiilor dintre oameni in legatura cu
bunurile, relatii care sunt reglementatede normele sociale specifice diferitelor perioade
istorice ale dezvoltarii societatii, ea poate si trebuie interpretata si perceputa sub mai
multe forme.
 In sens juridic peoprietatea presupune dreptul de a dispune si a utiliza un bun
intr-un mod exclusiv si absolut sub rezerva unor limite precizate de legiutor.

Conceptia filosofica subliniaza ca omul, intrand in relatii sociale de proprietate

ca fiinta totala, trebuie sa-si gaseasca in munca satisfactia de membru al societatii.In
acest sens, problema proprietatii nu este doar una de esenta economica,ci ea implica si
afirmarea personalitatii umane,in general.
In ceea ce priveste proprietatea in sens economic este ca ea pune in evidenta
limitele si carentele opticii juridice din acele timpuri.Pornind de la optica juridica,
economistii teoreticieni au aratat ca la baza normelor juridice s-au aflat si se afla
relatiile obiective dintre oameni si socio-grupuri in legatura cu bunurile .
Se considera ca proprietatea poate fi definita ca totatlitate a relatiilor intre
oameni in legatura cu bunurile, relatiile reglate de norme istoric-statornicite pe plan
social.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, in mod deosebit cele
economice.Acestea au o determinare  si economica in raport cu destinatiile falosirii
lor, respectiv satisfactori sau prodfactori.
Subiectul proprietatii il reprezinta indivizii, familiile, socio-
grupurile,organizatiile.
Proprietatea cunoaste 2 mari tipuri:
-proprietatea colectiv-obsteasca
-proprietatea particulara
Proprietatea privata se poate manifesta:
-sub forma proprietatii private a fiecarui individ
-sub forma proprietatii asociate
-proprietate mixta
-proprietate publica
In Romania proprietatea este structurata astfel:
-proprietate individuala
-p.de stat
-p.mixta
-p.cooperatista
-p.obsteasca
Realizarea proprietatii are loc atat sub aspect economic, cat si social concretizat
in cresterea gradului satisfacerii nevoilor extraeconomice pe masura cresterii
obiectului proprietatii.Aceasta se concretizeaza direct in amplificarea resurselor econ
destinate progresului invatamantului, culturii, pretejarea, refacerea si consolodarea
mediului, protectia sociala, imbunatatirea calitatii vietii.
Realizarea economica a proprietatii are loc sub influenta directa si indirecta a
mai multor conditii si factori precum:
-formele de proprietate  si interactiunea dintre acestea
-nivelul concentrarii si centralizarii proprietatii
-starea diviziuniii sociale a muncii si implicit a structurii economiei
-calitatea obiectului proprietatii
-eficienta functionarii ei prin insati formele sale si interactiunea dintre ele.
Valorificarea proprietatii poate fi privita atat in mod absolut cat si in mod relativ.
Astfel in acest sens se utilizeaza notiuni privitoare la:
-realizarea econ potentiala(Rp)
-realizarea econ efectiva(Re)
-realizarea econ anticipata(Ra)
Sub aspectele subiniate situatia ideala este atunci cand:
Rp=Re si cand Rp – Re=0,iar

In alt caz situatia poate fi considerata ideala atunci cand:

Re>Ra, respectiv Re-Ra>0 si
Situatia poate fi buna sau acceptabila cand:
Re=Ra ; Re-Ra=0 si
Principalele forme de organizare a activitatii economice:
1.Econ naturala
2.Econ de schimb:
o Econ de piata
o Econ de comanda
o Econ mixta
Econ naturala: forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care
nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele propriei activitati, fara a apela la
schimb.In cadrul acesteia, activ econ se desfasoara, de ragula, in absenta schimbului,
in unitati economice relativ inchise. In cadrul econoiei naturale, activitatea se
desfasoara pe baza diviziunii naturale a muncii, adica dupa criterii naturale: varsta,
sex, capacitate de efort.
Specificul econ naturale este autoconsumul, respectiv procesul utilizarii propriilor
rezultate pentru satisfacerea nevoilor.El se manifesta ca un autoconsum final care
permite satisfacerea nevoilor directe, de viata ale oamenilor si autoconsum intermediar,
adica a bunuriloe economice destinate producerii altora in cadrul activitatilor viitoare.
Econ de schimb reprezinta forma preponderenta de organizare si functionare a
activitatii econ in lumea contemporana.Trecerea la econ de schimb si functionarea
acesteia sunt conditionate de 2 premise:
1.diviziunea sociala a muncii
2.autonomia, independenta producatorilor
Diviziunea sociala amuncii= procesul obiectiv de desprindere din munca sociala a
diverselor categorii de munca concreta si statornicirea lor in activitati specifice nevoilor
sociale.
Cresterea si deversificarea nevoilor determina adancirea diviziunii sociale a
muncii respectiv desprinderea din categoriile de munca,respectiv activitatile  a altora
noi corespunzatoare trebuintelor aparute pe parcurs.
Corespunzator diviziunii sociale a muncii are loc specializarea producatorului pe
produse, activitati;specializare care are la baza interesele producatorului manifestate
prin avantajul relativ si avantajul absolut:
a) Avantajul relativ este dat de rezultatele obtinute, de catre producator prin
alegerea unei anume specializari din multimea celor posibile.Avantajul relativ se
manifesta in stransa legatura cu costul de oportunitate dat de situatia in care se alege
o anume varianta din multimea celor posibile s-au pretuirea data unei anume variante
in raport sau functie cu celelalte la care se renunta.
b) Avantajul absolut este dat de situatia in care specializarea aleasa , eficienta
producatorului este mai mare ca acelorlalti specializati in acelasi domeniu.
Costul de oprtunitate= valoarea bunurilor alternative sacrificate pt. a alega un
bun anume pre a fi produs sau consumat
 Autonomia producatorului=adica dreptul acestora de a dispune de produsele lor.
Autonomia se fundamenteaza pe interesul agentului econ provenit din proprietate,
manifestandu-se diferit in raport cu forma de proprietate.
Economia de schimb trebuie privita si analizata in stransa lagatura cu productia
de bunuri materiale si servicii.Economia de schimb are o sfera de cuprindere mai
restransa decat productia de bunuri si servicii,deoarece nu toate acestea devin marfuri
La randul ei econ de schimb desi forma preponderenta de schimb desi are forma
preponderenta de organizare a activitatilor econ si in conditiile actuale cunoaste la
randul ei mai multe forme particulare de manifestare:
1.Econ de piata
2.Econ de comanda
3.Econ mixta
Econ de piata=stadiul superior de manifestare si avolutie a econ de schimb in
cadrul carei ansamblul activ econ sociale se desfasoara pe baza parghiilor econ-
financiare si unde piata prin caracteristicile ei(oferta,cerere)constituie elem principal de
reglare;toate fiind subordonate asigurarii bunastarii sociale.
Trecerea la econ de piata dar mai cu seama functiile ei sunt determinate de o
serie de conditii:
o  si manifestarea preponderenta a proprietatii private
o Asigurarea pluralismului in economie
o Adancirea diviziunii sociale a muncii corespunzator noilor trebuinte
o Segmentarea pietii pe categorii de bunuri economice
o Asigurarea principiilor si normelor functionarii eficiente a pietii
o Interventia statului in economie dar numai prin parghii economice.
Functionarea econ de piata are loc prin insasi elementele ei:
o Agentii economici
o Piata cu continutul sau esential
o Parghiile economico-financiare specifice
o Mecanismul propriu de functionare bazat pe norme si principii rationale si
eficiente
o Cadrul organizatoric specific si functional
Raportarea la modelele teoretice ale economiei de piata ofera posibilitatea
evidentierii tipurilor ale acesteia:
-tipul econ de piata cu concurenta perfecta
-tipul econ de piata cu concurenta imperfecta
-tipul econ mixte
Formele actuale ale econ de piata pot fi diferentiate in raport cu o serie de
caracteristici legate de:
-locul si rolul proprietatii private in ansamblul economiei de piata
-natura interventiei statului in econ
-ponderea proprietatii publice in ansamblul economiei
-sistemul de piete,natura si mecanismul functionarii acestora
-marimea interventiei statului
-masura in care statul se interfereaza cu restul agentilor economici
In legatura cu econ de piata atat sub aspect teoretic cat si practic sau elaborat
mai multe modele,tipuri si forme de manifestare:
o Modelul neoamerican
o Modelul renan
o Tipul japonez
o Tipul vest-european
o Tipul anglo-saxon
 Economia mondiala de piata se particularizeaza printr-o serie de trasaturi:
- si manifestarea generalizata a productiei si circulatiei marfurilor
- precumpanitoare a prop private care sa se armanizeze cu celelalte forme de prop
-o aotonomie larga de decizie si actiune a agen econ
-inlaturarea monopolului al producatorului asupra consumatorului
-functionarea rationala si eficienta a pietei
-interventia stadiului in econ,dar in mod eficient si prin instrumente economice
Economia de comanda=a aparut ca o reactie la disfunctionalitatile econ de piata,
presupune orientarea agen economici,in mod oblihatoriu,centralizat.
Se caracterizeaza prioritar prin:
o  genaralizata a proprietatii statului in econ
o Autonomie limitata a agentilor econ
o Coordonarea prin plan a intregii activitati economico-sociale
Economia mixta=1.in sens restrans,desemneaza situatiile de asociere a
colectivitatilor publice si a producatorilo privati pentru organizarea diverselor
activitati.2.in sens larg,orice forma de cooperare intre stat si agentii privati.
In cadrul econ de schimb si mai mult de piata legaturile sunt in primul rand de
natura economica care pot fi sintetizate prin intermediul fluxurilor econ si circuitului
economic
a)fluxurile economice=reflecta ansamblul relatiilor econ in interdependenta lor,ele
pot fi analizate atat sub aspect material sau fizic cat si sub aspect
valoric,monetar,financiar.Sub aspect material=sintetizeaza relatiile de schimb concret
in natura dintre agentii economici.Sub aspectul desfasurarii fluxurilor deosebim: fluxiri
bilaterale(si sunt cele mai multe)si fluxuri unilaterale
b)circuitul econ=sintetizeaza ansamblul fluxurilor econ in interdependenta lor.In
raport cu sfera de cuprindere ele pot fi:national,international,mondial.

Cap.III Mecanismul economiei de piata

Mecanismul Economiei
Functionarea  activitati are loc prin prisma elementelor sale si a legaturilor
dintre ele respectiv prin mecanismul activitatii respective.
Mecanismul economiei=ansamblu de mijloace,instrumente,parghii cu ajutorul
carora se produce si transmite miscarea economiei.Complexitatea sietemului economic
impune luarea in considerare:
-a mecanismului de ansamblu a econ
-a mecanismului de functionare a econ
Mecanismul de functionare a economiei=se refera prioritar la mijloacele si
instrumentele folosite in realizarea legaturilor din cadrul sistemului economic si prin
care se asigura miscarea atat a fiecarei activitati econ in parte cat si si a sistemului
ansamblului activitatilor.
Mecanismul de ansamblu a eocnomiei=cuprinde in interdependenta sa o serie de
mecanisme paetiale cum ar fi mecanismul productiei, repartitiei schimbului
consumului,mecanismului diviziunii sociale a muncii,formarii preturilor si utilitatea
veniturilor.
Mecanismul economiei de piata=cuprinde ansamblul mijloacelor si
instrumentelor care asugura repartizare si utilizarea resurselor in cnformitate cu
nevoia sociala,ce face posibila functionarea rationala si eficienta a economiei.
Se caracterizeaza prin:
-autonomia deplina si libertatea econ a agen econ
-un mecanism complex,dinamic,deschis,autoreglabil
-este o economie concurentiala competitiva si performanta
 Prin prisma intrarilor I care sub impulsul cererii si ofertei a actiunilor si
deciziilor sufera in cadrul sistemului economic o serie de transformari iesirile cu
destinatiile specifice:prodfactor si satisfactor.
Desi mecanismul econ de piata are o serie de elemente de reglare si autoreglare
totusi este nevoie mai ales in anumite conditii de interventia factorului constient,dar
numai prin parghii econnomice.

Piata
Sublinierea faptului ca aparitia si avolutia pietei sunt nemijlocuite legate de
procesul dezvoltarii economice sociale.Multimea conceptiilor privitoare la piata (spatiul
economic, geografic cat si economic)
Sintetizand piata=ansamblul relatiilor de vanzare cumparare ce se manifesta
intre participantii,ofertantii si solicitantii,relatii coerente interdependente dar si
contradictorii functie de interesele participantilor.
Pe baza rolului sau in functionarea econ de piata este tratata de multi
economisti ca acea „mana invizibila”,care printr-o serie de parghii, concurenta,pretul
regleaza activittatea economica,acea „forta impersonala” care actioneaza dincolo de
capacitatea de interventie a participantilor la diviziunea muncii si la schimbul de
activitati.
Rolul si importanta pietii sunt oglindite de functiile ei:
-asigura legatura directa nemijlocita dintre agentii producatori si cumparatori stand la
baza deciziilor acestora de alocare si folosire a resurselor si veniturilor.
-sta la baza proportiilor din cadrul economiei asigurand desfasurarea normala a
reproductiei sociala
-pe baza criteriului productiei consum ea sta la baza formarii tuturor celorlalte
echilibre econ implicit a echilibrului general.
Din toate aceste funtiica piata asigura:
-desfasurarea normala a tuturor activitatilor
-verifica acracterul social
-sesizeaza disfunctionalitatile din cadrul economiei
Indeplinirea de catre piata a functiilor sale presupune o serie de conditii:
1.libertatea econ deplina de decizie si actiune a tuturor agentilor econ
2.reflectarea de catre ea a cond concrete,prezente si viitoare si transformarea pietii in
elemente de reglere econ
3.interventia factorului constient(statului)prin parghii economice in armonizarea
intereselor si corelarea micro si macro deciziilor.
Realizarea functionarii pietei are loc prin intermediul tipurilor de piata rezultate
din analiza sa sub diverse aspecte:
A. Functie de obiectul schimbului:
o Piata satisfactorilor
o Piata prodfactorilor
B. Functie de forma obiectelor schimbului:
o Piata omogena
o Piata eterogena
C. Functie de sfera schimburilor:
o Piata locala
o Piata zonala
o Piata regionala
o Piata nationala
o Piata internationala
o Piata mondiala
 D. Functie de formele concurentei:
o Piata perfecta, imperfecta
E. Functie de starea obiectelor ce schimba:
o Piata reala, fictiva
F. In raport cu momentul derularii schimburilor:
o Piata la vedere, la termen
G. Functie de forta de influenta a agentilor participanti:
o Piata vanzatorului, cumparatorului
In stransa legatura cu tipirile de piata trebuiesc abordate si principalele
segmente ale pietei:
a. Piata bunurilor economice
b. Piata resurselor naturale
c. Piata fortei de munca
d. Piata informatiei
e. Piata monetara
f. Piata financiara
g. Piata valutara
De subliniat ca aceste segmente ale pietii rezulta din tipurile de piata luand in
considerare o serie de aspecte cum ar fi:
-diversitatea agentilor de munca participanti
-diversitatea obiectelor schimbului,modului concret de confruntare
Piata bunurilor economice=se refera la bunurile materiale si servicii, respectiv
piata bunurilor de productie si piata bunurilor de consum precum si piata serviciilor
de productie si piata serviciilor de consum.
Se caracterizeaza prin:
o numar mic de cumparatori, dar cu capacitate mare de cumparare
o producatorii sunt concentrati geografic atat pa plan zonal, cat si
national
o cererea de bunuri de consum
o cererea este mai putin elsatica sub influenta preturilor
o cererea de marfuri are un caracter fluctuant functie de cererea de
bunuri de consum
o cumparatorii acestor bunuri sunt profesionisti de meserie
Sub aspectul productivitatii marginale intreprinzatorul urmareste atat productia
fizica marginala,cat si venitul marginal al produsului.La stabilirea pretului factorilor de
productie trebuie luat in considerare si punctul de vedere al ofertantilor acestora,care
urmaresc obtinerea unui maxim de venit net pentru ei.
Piata bunurilor de consum are si caracteristici de baza:
-cererea are o elsticitate relativ ridicata
-in calitate de cumparator apar atat persoane fizice, cat si firme comerciale.
-piata produsului are o structura complexa, eterogena, fiind alcatuita din numeroase
segmente de piata.
Piata resurselor naturale=are o mare importanta datorita caracterului limitat al
resurselor naturale,considerate drept resurse originale, trebuind a fi analizata astfel
atat sub aspect cantitativ,calitativ si structural.In raport cu bunurile
economice,resursele au un caracter derivat.
Evolutia pietei resurselor naturale are un caracter contradictoriu.Evolutia pietei
resurselor energetice trebuie sa porneasca pe de o parte de la faptul ca acestea, in mai
mare parte a lor, nu sunt recuperabile,iar pe de alta parte de la actuala criza
energetica mondiala.Pamantul,desi este o resurse reproductibila, piata sa trebuie
abordata prin multiple destinatii ale sale atat in calitate de obiect al muncii cat si ca
mijloc de munca pt.majoritatea activitatilor sociale.
Piata resursei pamant trebuie legata direct de necesarul de produse agricole si
desi este o resursa reproductibila, pamantul are tendinta de epuizare in ritmuri destul
de rapide sub aspectul randamentelor.
Piata muncii=cuprinde spatiul economic in care se deruleaza ansamblul actelor
de vanzare-cumparare a fortei de munca intre posesorii resursei de munca si
utilizatorii acesteia, si in cadrul careia,pe baza unor parghii specifice pietei se
ajusteaza cererea si oferta de forta de munca.

Caracteristici:
o este o piata cu un grad ridicat de rigiditate si sensibilitate
o mecanismul functionarii ei trebuie sa aiba la baza actele economice de
justitie sociala, de echitate
o este o piata mai organizata si mau puternic reglementata
o reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice care determina
oferta de forta de munca
o presupune negocierile permanente intre ofertanti si solicitantii fortei de
munca
o este o piata segmentata
Daca luam in considerare parametrii de performanta putem delimita: piata
principala a fortei de munca si piata secundara a fortei de munca.Piata muncii reflecta
modul in care se asigura resuesele de munca pe ramuri,sectoare,domenii,profesii si
niveluri de calificare.
Piata muncii se desfasoara in trepte sau faze.Astfel intr-o prima faza se formeaza
conditiile generale de angajare a salariatilor si se contureaza principiile ce stau la baza
salariilor.In cea de a doua faza are loc intalnirea in termeni reale a cererii si ofertei.
Oferta de munca= consta in resursele de munca de care dispune societatea la un
mement dat,delimitate pe baza criteriului de salarizare.Ea se manifesta prin carerea de
locuri de munca salarizata.
Cererea de forta de munca=reflecta nevoia de forta de munca salariata ce se
manifesta la un moment dat sau pe o anumita perioada in cadrul societatii si
exprimata prin locuri de munca disponibile.Cererea de forta de munca este
determinata si influentata de un ansamblu de factori din randul rarora subliniem:
-nivelul si evolutia salariului
-nivelul si evolutia preturilor de vanzare a produselor firmei
-conditiile generale ale activitatii economice
-nivelul si dinamica productivitatii muncii
Situatiile  din confruntarea ofertei cu cererea de forta de munca:
-situatia in care oferta de forta de munca este egala cu cererea
-situatia in care cererea de forta de munca depaseste oferta de munca
-situatia in care oferta de forta de munca , per total sau partial, depaseste necesarul
sau cererea de munca.
Piata informatiei=reflecta spatiul economic al tranzactiilor care au ca obiect
bunurile si servciile informationale,inclusiv reglementarile si procedurile de
tranzactionare si manifestare a cererii si ofertei de astfel de bunuri.In sens restrans
piata se refera la vanzarea si cumpararea de bunuri si servicii legate direct de
tehnonolgia informatica.In sens larg re refera la circulatia bunurilor informatice in
sens general.
Caracteristicile pietei informatice:
-caracter general al fluxurilor de schimb al informatiei
-accesibilitatea la serviciile informatice
-posibilitatea serviciilor la cheie
-orientarea spre utilizator a produselor informatice paralel cu cresterea educatiei
informationale
Factorii pietei informatice:
-nevoile rapide de informare a individului si colectivitatii
-nevoia schimbului de informatii
-calitatea deciziilor agentilor economici
-costul tot mai scazut al tehnicii de calcul
-largirea sferei informatiilor
-progresele inregistrate in domeniile de prelucrare si transmitere a informatiei.
Piata monetara.Moneda=reprezinta instrumentul institutional folosit ca mijloc
geneal de schimb,de masurare,conservare si transmitere a valorii de plata pe plan
intern si international.In sens strict moneda constituie ansamblul mijloacelor de plata
imediat utilizabile si acceptate intr-o anumita comunitate.In sens larg,moneda este
considerata aca activ lichid al carei forme se manifesta in raport cu formele si
structurile social-economice si serveste la evaluarea si reglementarea schimburilor.
Etapele conturate pana in prezent sunt:
-etapa banilor marfa
-etapa banilor moneda
-etapa banilor de hartie,bilete de banca,banii de hartie
Functiile monedei:
-mijloc de schimb,prin care moneda face ruptura trocului
-functia de masura a valorii, respectiv moneda constituie instrument de masurare si
transmitere a valorii de la un agent economic la altul
-functia de mijloc de plata a monedei apare odata cu necesitatea vanzarilor pe
credit,marfa urmand a fi achizitionata.
Problema deosebita legata de rolul si functiile monedei o reprezinta valoarea si
puterea de cumparare a sa datorita implicatiilor asupra dezvoltarii economico-sociale si
prioritar asupra puterii de cumparare a agentilor economici.
Valoarea reala a monedei exprima puterea sa de cumparare si este data de
starea economiei din care provine.Valoarea monedei reprezinta puterea sa de
cumparare si este data de cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi achizitionata cu o
anumita suma de bani sau cu o unitate monetara.
Piata monetara=cuprinde totalitatea relatiilor,institutiilor si parghiilor cu
ajutorul carora sunt transferate disponibilitatile banesti in domeniile solicitante.
Caracteristici comune:
-scadenta pe termen scurt
-grad ridicat de lichiditate si riscul relativ scazut
In sens restrans piata monetara reprezinta locul de intalnire a cererii cu oferta
de resurse banesti.In sens larg ea reflecta toate schimburile de mijloace de plata
acceptate in scopul reglarii,pe termen scurt a deficitelor de trezorerie
Piata monetara are 2 componente:
-piata interurbana
-piata titlurilor pe termen scurt
Operatiunile efectuate pe piata nometara:
-de finantare
-de refinantare
O alta conditie impusa de functionarea pietei este politica monetara,respectiv
ansamblul actiunilor exercitate de catre autoritatile monetare asupra masei monetare
si asupra activelor financiare in vederea orientarii economiei pe termen scurt si mediu.
 Realizarea politicii monetare are loc cu ajutorul unor instrumente clasice precum:
scontarea, reescontarea, tranzactiile de titluri pe piata descgisa,stabilirea cotelor
rezervelor obligatorii.
Piata financiara=ca spatiu economic de intalnire a cererii si ofertei de capital pe
termen lung si mediu are ca obiect dispensionarea resurselor spre politici de capital.
Pincipalele componente:
-piata actiunilor
-piata ipotecara
-piata obligatiunilor emise de societatile comerciale
-piata obligatiunilor emise de catre administratiile publice

Ceea ce caracterizeaza piata capitalurilor sunt fluxurile financiare,ca si

componentede baza si activele ca bunuri care au capacitatea de a genera fluxuri in
viitor.Activele fizice=constau in bunuei de capitat fix,in suprafete de terenuri,in stocuri,
rezerve materiale si alte bunuri de folosinta indelungata.Activele financiare=constau in
depositele monetare si semimonetare,inclusiv in hartiile de valoare.
Piata financiara are o structura complexa care vizeaza difuzarea si schimbul
titlurilor deja emise.Piata primara emitand noi titluri de valoare are scopul de a atrage
capital banesc disponibil in scopul finantarii economiei.Piata secundara financiare
asigura conditiile necesare tranzactionarii de titluri de emise.Detinatorii de titluri pot
obtine lichiditatile necesare prin vanzarea acestora inainte de scadenta.
Piata valutara=ansamblul tranzactiilor de vanzare-cumparare a modelelor
apartinatoare diverselor tari.Elemtele componente:
-bursele valuatre
-ansamblul organizatiilor interbancare care stabilesc cursurile valuate
-bancile si casele de schimb care efectueaza operatiuni pe pietele nationale
Pe piata valutara se efectueaza o serie de operatiuni:
-tranzactiile la vedere
-tranzactiile de termen
Tipuri de operatiuni specifice:
-operatiunile de hedging valutar
-speculatia valutara
-arbitrajul valutar
-operatiunea de swap valutar
-operatiunile de switch valutare
Cotatia=reflecta numarul de unitati monetare a unei tari raportat la o unitate
monetara a alteia tari sau unitatea monetara a unei tari raportata la numarul de
unitati monetar a alteia.
In functie de baza de raportare se practica doua modalitati de cotare:directa si
indirecta.Cotatia directa permite exprimarea pretului monedei straine in monada
nationala,fiind folosita cel mai frecvent.Cotarea indirecta asigura determinarea
cantitatii de moneda straina ce poate fi cumparata sau vanduta pentru o unitate
monetara nationala.
Cursul de schimb=reflecta cererea si oferta pentru o moneda sau alta pe piata
valutara.Forme ale cursului de schimb:
-cursul oficial este stabilit sub influenta autoritatilor monetare
-cursul de piata are la baza raportul dintre cererea si oferta de monada.
Nivelul si evolutia cursului de schimb sunt influentate de mai multi factori:
-raportul dintre cererea si oferta a doua monede
-paritatea puterii de cumparare a monedelor ce se schimba
-nivelul si dinamica dobanzilor
-situatia balantei comerciale si de plati
-capitalurile flotante si situatia creditului international
-situatia fluxurilor investitiilor straine si eficienta acestora
-alti factori economici:sociali,psihologici
Politica valutara=cuprinde ansamblul masurilor intreprinse de puterile publice in
domeniul cursului de schimb,a mijloacelor ,instrumentelor si parghiilor folosite in
vederea asigurarii echilibrului extern si a mentinerii inflatiei in limitele dezirabile.
Politica valutara are ca obiective de baza:
-asigurarea stabilitatii monedei nationale si intarirea puterii de cumparare a acesteia
-controlul inflatiei
-consolidarea echilibrului balantei externe

Mijloace si instrumente:
-reglarea schimburilor valutare in vederea limitarii influentei unor factori si conditii
-modificarea paritatilor cu implicatii deirecte asupra balantei de plati
-interventiile publice asupra cursurilor,respectiv actiunile de interventie a bancilor
centrale pe piata monetar.
Agentii econimici
Desfasurarea  activitati mai mult economice necesita prezenta si actiunea
agentilor econ ca subiecti ai acestor activitati.
Sintetizand agentii economii=persoanele fizice/juridice care apar prin
calitati,comportamente sin interese comune,asemanari care participa la activitatile
econ.Cele 2 criterii ce stau la baza analizei lor:
1.Criteriul de ramura=care ia in considerare relatiile de ordin tehnic si tehnologicdintre
agentii econ cu activitate omogena dintr-o ramura
2.Criteriul institutional=reflecta relatiile materiale si financiare dintre ag.econ ppivitoare
la exercitarea functiilor lor, in raport cu aceste criterii ag econ se incadreaza in 5 mari
tipuri:
-intreprinderile
-menajele
-administratiile
-institutiile financiare bancare
-ag econ straini
Intreprinderile=grupeaza ansamblul ag econ indiferent de dom de activitate care
creeaza bunuri economice(prodfactor si satisfactor)
Functiile intreprinderii:
-functia de productie
-functia de cercetare,dezvoltare
-functia comerciala
-functia financiar-contabila
-functia de personal
Structura intreprinderii:
-structura de productie si de conceptie
-structura functionala
Intreprinzatorul=persoana sau grupul de persoane care asigura organizarea si
conducerea intreprinderii in scopul obtinerii de profit.
Menajele=ansamblul ag econ consumatori adica aceia care isi consuma
veniturile indiferent de proprietatea lor pt. acoperirea nevoilor proprii si familiale
Administratiile=au ca obiect de activitate prestarea de servicii,ele nu creeaza
valoarea si doar asigura redistribuirea veniturilor prin prisma serviciilor prestate.
Institutiile financiar bancare=au rolul deosebit in asigurarea desfasurarii
fluxurilor dintre ag econ.
 Agentii econ straini=ca pers nerezidente se ocupa cu facilitarea a relatiilor pe
plan international si mondial
Categorii de agenti economici
La analiza multimii ag econ in vederea surprinderii rolului iar in cadrul
mecanismului econ se folosesc si alte criterii referitoare la:
-dimensiunea activitatii
-forma de proprietate la care apartin
-modul de constituire si functionare
-obiectul activitatii
-modul de formare a capitalului

In ceea ce priveste dimensiunea activitatilor se iau in considerare aspecte

referitoare la nr.de lucratori, volumul capitatului, cifra de afaceri, profitul obtinut.In
raport cu aceste aspecte ag econ pot fi: mici, mijlocii(imm-uri) si mari
In ceea ce priveste criteriul formei de proprietate ag econ pot fi:
-agenti econ individuali
-agenti econ individuali asociati
-agenti econ privati
-agenti econ privati asociati (S.A)
-agenti econ publice (Regiile sutonome)
-agenti econ mixti
Regiile autonome=sunt ag econ care gestioneaza resursele  statului si care le
etse incredintat pt.o folosire eficienta.Publice,locale sau centrale=activitatea lor se
desfasoara in domenii strategice.Principiul de baza al functionarii este cel al
profitabilitatii,atunci cand inregistreaza pierderi repatate patrimoniului pe care il
gestioneaza sau parti ale acestora este inredintat altor persoane prin intermediul
incheierii si a concensionarilor.
Societatile comerciale=su sfera cea mai larga de activitati in cadrul econ de piata,
ele constituindu-se prin reuniunea mai multor persoane care prin prisma intereselor
comune participa la constituirea cap societatii in vederea obtinerii de profit.
Tipuri de soc comerciale:
A. Dupa modul de constituire si functionare:
-SNC
-SC(SCA,SCS)
-SRL
-SP(Societate in particiapare
B. Dupa obiectul activitatii:
-soc de productie
-soc de servicii
-soc de comercializare
-soc de constructii montaj si lucrari miniere
C. Dupa modul de constituire a capitalului:
-soc de persoane
-soc de capital
Soc pe actiuni se constituie pe baza participarii mai multor persoane interesate
care dobandesc calitatea de actionar,iar cotele lor de participare se numesc actiuni.In
ceea ce priveste valoarea actiunilor:
 Capitalul social=se dimensioneaza in raport cu Vn si nr. de actiuni emise:

In virtutea calitatii de actionar acesta are o serie de drepturi si obligatii dintre

care se desprind actiunile care obtin un venit mediu anual sub forma dividentului si a
carui marime poate varia in raport cu marimea profitului sa.Tocmai de aceea actiunea
sa mai numeste si hartie de cu venit variabila.
Actiunea=hartie de valoarea care reprezinta o fractiuni a capitallui social
In Romania actiunile trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
-si fie fractiuni ale cap soc cu o anumita valoare
-fractiuni egale
-indivizibile
-transmisibile
La randul lor actiunile pot fi de mai multe tipuri:
A.Modul lor de prezentare sunt:
-nominative
-nenominative
B.Functie de avantajele oferite:
-comune
-preferentiale
In raport cu sistemul actiunilor cel al obligatiunilor prezinta o serie de
particularitati.In stransa legatura cu situatia actiunilor in constituirea soc.com
folosesc si sistemul abligatiunilor
Obligatiunile sunt tot hartii de valoare dar care spre deosebire de actiuni nu
confera calitatea de coproprietar ci doar dreptul detinatorului ci la scadenta sa isi
rascumpere valoarea obligatiunii si sa obtina dobanda aferenta numita cupon.
Valoarea obligatiunii se manifesta sub formele:
o Valoarea nominala pe care cel ce emite obligatia se obliga sa plateasca
la scadenta
o (pretul de emisie):valoarea care este mai mic ca valoarea nominala,
diferenta constituind-o prima de obligatiune
o Pretul de piata care poate fi mai mic,mia mare,egal cu val niminala fct
de o serie de conditii
Pt.investitori deosebit de important este cunoasterea sandamentului obligatiunii
respectiv care este functie de la
Bancile si creditul
Atat la nivlul ag econ cat si a celi a populatiei si statului desfasurarea activitatii
presupune  resurselor financiare necesare;lucru realizabil prin procesul de finantare.
Creditul=reflecta ansamblul relatiilor monetare ce au loc in societate in legatura
cu imprumuturile acordate respectiv intre partile implicate;imprumuturi scadentabile
si in schimbul unei dobanzi.
Creditul se manifesta printr-o serie de functii:
-folosirea mai eficienta a capitalului banesc
-determina cresterea gradului de valorificare a factorilor materiali
-inlesneste procesul de concentrare si sentralizare a intreprinderilor
-mijloceste redistribuirea capitalurilor pe diferite ramuri de productie
-stimuleaza desfacerea marfurilor pe o scara mai mare
-regleaza circulatia monetara prin sistemul de bancilor de credit
-influenteaza consumul prin vanzarea in rate
 Manifestarea functionarii creditului are loc prin formele sale  din analiza sa
sub diverse aspecte(obiectul creditului,durata creditului,modul de garantare sursa,
destinatia,forma de proprietate)
Principalele forme de credit:
A. Dupa obiectul creditului:
o Credit comercial
o Credit bancar
B. Dupa termenului pentru care se acorda creditul bancar:
o Pe termen scurt
o Pe termen mediu
o Pe termen lung
C. Dupa garantia ce sta la creditului:
o Credit personal
o Credit real sau garantat: amanet, ipotecar, lombard
D. Dupa forma de proprietate:
o Privat
o Public
E. Sub aspectul destinatiei finale a creditului:
o De productie: exploatare, ameliorare, investitii
o De consum
F. Dupa sursa si sfera sa:
o credit intern
o credit extern:bilaterare, multilaterale
Bancile=o categorie speciala de ag econ;ele gestionand cea mai importanta marfa
din societate(moneda) si asigura derularea fluxurilor financiare dintre agentii econ.
Sistemul bancar specific fiecarei tari si componentele lui(banca nationale, banci
de emisiune, banci agricole, banci ipotecare, institutii bancare)
Bancile comerciale sunt de diferite tipuri:
-banci de clearing
-banci de de investitii
-banci de depozit
-banca universala
-bancile agricole
-bancile ipotecare
-instutiile speciale de credit
Functiile bancilor:
-mobilizarea capiatlurilor banesti si distribuirea lor agentilor economici sau statului
sub forma de credit bancar
-transformarea in capitat de imprumut a economiilor si veniturilor banesti ale
deferitelor categorii de populatie
-emiterea de instrumente de credit
-efectuarea de operatiuni tehnice specifice
Cele 2 operatiuni specifice bancii:de pasiv si de pasiv.
Operatiunile pasive pot fi:
-depuneri spre fructificare pe diferite termene

-primirea depozitelor legate de efectuarea contului cassa agentilor economici.

Operatiunile de activ sunt:
-scontul
-reescontul
-lombardul
-contul curent
De subliniat ca in cadrul ambelor operatiuni intervine dabanda respectiv rata
dabanzii in raport cu imprumuturi.Pt. depunerile efectuate banca plateste dobanda iar
creditele acordete percep dabanda.Diferentele dintre cele 2 dabanzi
Dincasat-Dplatit=Venitul bancii – Cheltuielile bancii=Profitul bancii
-relatiile de determinare a dabonzii si ratei dobanzii:

De subliniat:
a)ansamblul serviciilor prestate de catre banci;
b)sistemul bancar actual ramanesc si masurile de perfectionare a lui.
Bursa
Bursa=trebuie abordata in mod complex,ca o piata speciala de marfuri efecte si
devize in cadrul careie intre participanti se deruleaza un ansamblu de relatii cu privire
la obiectul negocierilor si tranzactiei.
Rolul deosebit al bursei este reflectat de functiile ei:
o organizarea unei vaste piete
o foemarea corecta a pretului
o armonizarea preturilor pe intreaga economie
o barometru economic
o acoperirea riscurilor participantilor la piata
o feed-back economic
Sublinierea principalelor tipuri de bursa  din analiza ei sub diverse aspecte:
I. in raport cu obiectul schimburilor
o burse de marfuri
o burse de servicii
o burse de valori
o burse valutare
II. in functie de forma de organizare
o burse publice
o burse private
III. dupa numarul de participanti
o b cu participare limitata
o b cu participare nelimitata
IV. in functie de gama de bunuri tranzactionate
o b specializate
o b universale
V. in raport cu tehnica
o b cu strigare libera
o b electronice
VI. in raport cu modul de exectutie a contractelor
o b spot sau cash
o b la termen sau cu tranzactii in marfa
Bursa de marfuri:
o are ca obiect negocierea si tranzactiile cu diverse categorii de marfuri care
insa trebuie sa indeplineasca o serie de conditii standardizabile
 o rolul acestor burse in stabilirea pretului de referinta a marfurilor
o cele 2 categ de operatiuni specifice: la vedere si la termen
o bursele de serviciu ca o forma particulara a bursei de marfuei
Bursele de valori:
o reprezinta o piata unde se fac tranzactii cu hartii de valoare (actiuni,
obligatiuni)
o are ca obiect negocierile si tranzactiile cu diverse valori:titluri de
proprietate
o rolul acestora in:
 stabilirea cursului bursier
 investirea sumelor disponibile
 mobilitatea capitalurilor intre activ
o conditiile functionarii bursei:
  unui nr mare de sa
  unui mare nr de actiuni
 Stabilirea unor reguli cat mai precise
o Cele 2 categorii de operatiune specifice: la vedere si la termen
o Agentii economici implicati in activitatea bursiera
 Investitarii
 Ag bursiei - brokerii
 Comisia bursei
 Casa de compensatie
o Indicii bursiei si rolul lor in deciziile investitorilor
Bursele valutare:
o Au ca obiect necocierile cu diverse valori si stabilirea cursului valutar
urmand ca tranzactiile sa fie efectuate de catre banci specializate.
o De subliniat:
 Procesul de mondializare a bursei
 Procesul de internationalitate bursiera
 Activitatea bursiera actuala din Romania
Legea cererii si ofertei
Alaturi de piata, consurenta, pret si alte categorii economice, cererea si oferta
reprezinta elementele de baza ale macanismului economiei pe piata.Raportul dintre
cerere si oferta si influenta pretului asupra acestuia se manifesta prin intermediul legii
cererii si a ofertei care spune ca: in conditiile in care toti ceilalti factori de influenta
raman constanti daca pretul creste cererea scade si oferta creste si invers, daca pretul
scade cererea creste si oferta scade.
Legea cererii si a ofertei exprima faptul ca cererea variaza invers proportional in
raport cu pretul iar oferta variaza direct proportional.
Cererea
Def=reprezinta cantitatea in care un bun poate fi cumparat pe piata intr-o
economie concurentiala la un moment dat si la un anumit pret.
Cererea poate fi:
A.-pentru un produs anume
-pt o unitate economica sau firma
-cerere totala=reprezentand suma tuturor cantitatilor dintr-un bun economic cerute pe
piata la un moment dat si la un anumit pret
B.o actiune individuala sau a unei intreprinderi si un grup social
C.-cerere pt bunuri substantiale
-cerere pt bunuri complementre
-cerere derivate
Pe langa pret putem aminti o serie de alti factori care influentiaza cererea:
o Nivelul veniturilor consumatorilor si modificarea acestor venituri
o Modificarea preturilor altor bunuri economice
o Nr de consumatori
o Preferintele si nevoile cumparatorilor
o Previziunile privind evolutia preturilor si a veniturilor
Analiza de catre economisti a influentei diferitilor factori asupra modificarii
cererii a determinat conturarea unor concluzii:
o Ligea lui Engel
o Concluziile lui Colin Clark
o Efectul de venit=surprinde faptul ca intotdeauna cresterea sau reducerea
pretului det reducerea sau cresterea cererii.
o Efectul de substituire=se manifesta atunci cand modificarea pretului unui produs
det consumatorul sa cumpare produsul
Elasticitatea cererii=modificarea relativa a cantitatii ceruta in functie de influenta
unui anumit factor.Principalii factori care det elasticitatea cererii:
-modificarea veniturilor banesti
-modificarea preturilor altor bunuri
-evolutia numarului de cumparatori
-preferintele cumparatorilor
-previziunile privind evolutia pretului si a veniturilor
Cuantificarea elasticitatii cererii se realizeaza prin intermediul coeficientului de
elasticitatea a cererii=se calculeaza raportand modificarea procentuala a cererii la
modoficarea procentuala a factorului de influenta si va lua valori pozitive.

Cunoasterea elasticitatii cererii este importanta pt ag econ producatori in

estimarea venitului total obtinut de catre acestia, ca produs in tre cantitatea totala
vanduta si pretul unitar.
Oferta
Def=reprezinta cantitarea dintr-un bun economic pe care producatorii
(vanzatorii)sunt dispusi sa o vanda pe piata la un moment dat si la un anumit pret.
Oferta poate fi:
A-pt un bun economic
-pt o unitate economica
-oferta tatala ca suma a cantitatilor dintr-un bun economic oferite de toti vanzatorii de
pe piata

B.-pt bunuri independente

-pt bunuri complementare
-mixta
 La fel ca si in cazul cererii pe langa pret  o serie de alti factori care vor influenta
oferta:
o Costul de productie(pretul resurselor economice)
o Preturile altor bunuri
o Taxele si sucventiile
o Nr de ofertanti de pe piata unui bun
o Perspectivele pietei si previziunile asupra evolutiei preturilor
o Conditiile naturale pentru bunuri economice unde poata sa apara aceasta
problema
o Mediul social si politic
Masura in care oferta reactioneaza ca urmare a influentei unui factor este
exprimata prin intermediul notiunii de elasticitate a ofertei
Cuantificarea marimii elasticitatii ofertei se realizeaza cu ajutorul coeficientului
de elasticitate a ofertei=calculat ca raport intre modificarile procentului cantitatii
oferite si modificarii procentului a factorului de influenta

Corelatia cererii si a ofertei

Chiar daca am studiat separat cererea si oferta datorita legaturii dintre cele 2 se
impune o analiza a lor din perspectiva interdependentei dintre acestea, raportul dintre
cerere si oferta reflectand defapt starea de echilibru de pe piata.

Din graficul referitor la evolutia corelata a cererii si a ofertei se desprind o serie

de concluzii:
o Pct de intersectie a cererii si a ofertei reprezionta pct de echilibru a cererii
si a ofertei respectiv in acest punct cele 2 sunt egale
o Corespunzator acestui punst pe abscisa avem cantitatea de echilibruQe,
iar pe ordanata avem de a face cu pretul de echilibru Pe care satisface interesele si a
ofertantilor si a solicitantilor
o De obicei pe piata pretul se abate in sus sau in jos de la cel de echilibru:
 In conditiile in care pretul este mai mare ca cel de echilibru asistam
la un esces de oferta deoarece pretul mare ii stimuleaza pe ofertanti.
 In situatia in care pretul este mai mic avem de a face cu un exces de
cerere,pretul favorizand solicitantii.
 Armonizarea intereselor de pe piata are loc prin masuri concrete
graduale privind cresterea si reduceri de preturi pana se realizeaza
un nou echilibru intre cerere si oferta fie in acelasi pct, fie in pct
diferite in raport cu noile conditii
 De subliniat faptul ca atat cererea cat si oferta se manifesta intr-un
anume cadru social si institutional determinate fiind influentate de
o multime de factori:sociali,psihologici,naturali,traditionali.In raport
cu acestea in vederea strategiei adecvate firmele puternice isi
organizeaza compartimente specializate in studii de piata.
Concurenta
Concurenta desemneaza o anumita structura pe piata.Sintetizarea acestora ne
permite analiza concurentei in acelasi timp ca:
-competitie
-confruntare
-lege economica obiectiva
 Ca si competitie concurenta reflecta actiuile practice ale ag econ pt a obtine un
profit.Ca si confruntare ea reflecta modul specific interesat de manifestare a ag econ ca
subiecti de proprietate.Ca si lege econ obiectiva reflecta ansamblul legaturilor dintre ag
econ prin intermediul carora interesele si actiunile indivuduate ale fiacaruia sunt
armonizate cu nevoile sociale

Rolul si importanta concurentei se manifesta prin functiile ei:

o Sta la baza legaturilor dintre capitalurile individuale ale ag econ
o Determina si obliga respectarea tuturor legilor economice
o Sta la baza armonizarii tuturor intereselor si transformarilor actiunilor
individuale ale ag econ in activitati sociale
De subliniat actiunea specifica a concurentei in spetiu si timp:
-concurenta contemporana are o serie de caracteristici privitoare la sfera larga de
actiune,domenii noi la care actioneaza
-cunoasterea mecanismului concurentei presupune sublinierea unor aspecte legate de:
-structura pietei
-formele concurentei
-politicile si masurile de concurenta
-strategiile concurentiale
A.In ceea ce priveste structura pietei aceasta se refera la:
o Nr si forta ag econ
o Gradul in care ei cunosc piata
o Gradul de diferentiere a produselor
o Mobilitatea factorilor productiei
o Posibilitatea de a patrunde intr-o activitate
B.In raport cu structura pietii deosebim ca forme principale de concurenta:
o Perfecta.Trasaturi:atamocitatea participantilo, fluiditatea pietei,mobilitatea
perfecta a factorilor de productie,omogenitatea produselor,transparenta pietei.Este
consoderata ideala,perfecta daca trasaturile sale sunt prezente in mod simultan.
o Imperfecta=reflecta situatia de pe piata in care ag econ in confruntarea
dinre ei sunt capabili prin actiunile lor unilaterale sa influenteze raportul dintre cerere
si oferta ca si pretul bunurilor economice in scopul obtinerii de profit.Trasaturi:
-variatia nr de ag econ participanti la piata,accentuarea diferentierii reale sau
imaginare, unui anume grad de control asupra preturilor, unor dificultati la intrarea
in ramura.Forme partuculare de manifestare:monopolista,oligopol,de monopol,alte
forme:monopson,oligopson si bilateral)
C.In ceea ce privesc masurile si politicile de concurenta acestea grupeaza:
-masuri de stimulare a cererii
-masuri de stimulare a vanzarii
-masuri si politici privitoare la intrarea unui domeniu de activitate
-masuri si politici privind stabilirea intelegerii intre firmele puternice
D.Startegiile concurentiale:
-se refera la mijloacele,instrumentele folosite in concurenta
-cele 3 strategii concurentiale cunoscute in lume:elitei sau mercedes, costurilor sau
japoneza, efortului concentrat
De subliniat ca concurenta adevarata este cea de pe piata care in raport cu
mijloacele folosite poate fi legala,nelegala,loiala,neloiala.
*Somajul
Confruntarea cererii cu oferta de pe piata,forta de munca ne arata o anume
situatie ce se manifesta prin somaj.Aceasta disfunctionalitate majora afecteaza
concomitent cele mai important factor de munca si in acelasi timp situatia sociala a
unei mari parti a populatiei unei tari.
Somajul poate fi abordat atat d p d v al persoanei si colectivitatii cat si ca o stare
a pietei fortei de munca.Sub aspectul pietei somajul se manifesta atunci cand oferta de
locuri de munca este < cererea.
Pt ca o persoana sa fie considerata somer concomitent si cumulativ tr sa
indeplineasca urmat conditii:sa fie apta de munca,sa nu aiba loc de munca,sa fie
dispusa,sa fie in cautare.
Starea de poate afecta atat pe cei care se pregatesc sa inceapa o activitate cat si
pe cei ocupati.Determinarea somajului se poate face:
-in mod absolut prin nr total de someri
-in mod relativ sub forma ratei somajului

Desi in prezent in toate tarile formele si nuantele somajului sunt diferite mai ales
in tarile slab dezvoltate si in cele dezvoltate.
In tarile slab dezvoltate principala forma a somajului este somajul invizibil care
are ca forme particulare:
-ciclic, camuflat, de expansiune, det de catre sezonieri.
In tarile dezvoltate principala forma este somajul vizibil cu formele sale:
-frictional, structural,conjuntural.
Somajul este influentat de o serie de factori si conditii cum ar fi:
-ritmul cresterii si dezvoltarii econ, restructurarile si recomvensiunile inadaptate sau
adaptarea mai greoaia avand in vedere multitudinea consecintelor somajului:
economice, financiare, sociale, psihologice,politice.
In ceea ce privesc cauzele somajului acestea  dintr-o serie de conceptii:
-demografice, liberale, marxista,cheisista
In ceea ce privesc masurile antisomaj la randul lor  tot dintr-o serie de
conceptii:
-clasica, keynesista,schumpeteriana, principiul echitatii
Legat de aceste masuri antisomaj in raport cu conditia si formele concrete de
manifestare sunt sugerate si o serie de solutii antisomaj respectiv:
-accelerarea ritmurilor cresterii si dezvoltarii
-legarea directa a invataturilor de cerintele fortei de munca
-accentuarea solului si importanta activitatii inductriale si cresterea rolului si
importanta imm-urilor
-flexibilitatea pietei in vedrea sporirii cererii agregate
-flexibilitatea si rationalizarea activitatii mariilor intreprinderi
Inflatia
.Moneda=reprezinta instrumentul institutional folosit ca mijloc geneal de
schimb,de masurare,conservare si transmitere a valorii de plata pe plan intern si
international.In sens strict moneda constituie ansamblul mijloacelor de plata imediat
utilizabile si acceptate intr-o anumita comunitate.In sens larg,moneda este considerata
aca activ lichid al carei forme se manifesta in raport cu formele si structurile social-
economice si serveste la evaluarea si reglementarea schimburilor.
Etapele conturate pana in prezent sunt:
-etapa banilor marfa
-etapa banilor moneda
-etapa banilor de hartie,bilete de banca,banii de hartie
Functiile monedei:
-mijloc de schimb,prin care moneda face ruptura trocului
-functia de masura a valorii, respectiv moneda constituie instrument de masurare si
transmitere a valorii de la un agent economic la altul
-functia de mijloc de plata a monedei apare odata cu necesitatea vanzarilor pe
credit,marfa urmand a fi achizitionata.
Cantitatea de moneda de care dispun ag econ la un moment dat structura masei
monetare este data de cele 2 componente:
-disponibilitatile banesti propriu-zise
-disponibilitati semi-monetare

In ceea ce priveste masa monetara este influentata de o serie de factori:

-valoarea marfurilor  pe piata
-tendintele si evolutia creditului
-viteza de rotatie a banilor
-tendintele imobiliare unei parti din masa monetara dat unor mobiluri
Cuantificarea influentei acestor factori este posibila pe baza unor relatii de
terminare a masei monetare:

Deoarece si moneda este o marfa un speciala datorita proprietatii ei si ea se

supune actiunii legii cererii si ofertei.
Confruntam cererea si oferta se poate ajunge la una din situlatiile:
-cererea de moneda = oferta de moneda-echilibru
-oferta de moneda < cererea de moneda- deflatia
-oferta de moneda > cererea de moneda- inflatia
Inflatia poate fi abordata atat sub aspectul efectelor sale cat si al cauzelor si
efectelor ei:
-in primul caz inflatia=deprecierea monedei antionale
-in al doilea caz inflatia=procesul inundarii canalelor circulatiei ca o cantitate
excendentara de moneda care are ca efecte deprecierea monedei nationale si cresterea
generalizata a pretului.
Multimea conceptiilor cu privire la natura inflatiei din care analiza  o serie de
caracteristici ale ei in sensul ca:
-duce la degradarea monedei nationale
-la cresterea generala a pretului
-creeaza o serie de dezechilibre intre cerere si oferta, pret si calitate, pret si valoare.
-la redistribuirea veniturilor in societate
In contextul inflatiei, inflatia contemporana verifica o mare parte din trasaturile
genarale ale inflatiei si le adauga altele noi in raport cu conditiile si factorii specifici
care o det si o influenteaza.In acest context inflatia contemporana reprezinta
dezecgilibru structural materialo-monetar det de  in circulatie a unei cantitati
excedentare de moneda avand ca urmari deprecierea monedei si cresterea generala a
pretului.
Manifestarea practica a inflatiei are loc printr-o serie de situatii concrete:
-situatie in care ale loc cresterea a masei monetare dar volumul celorlalte marfuri
ramane constant
-masa monetara ramana constanta,iar volumul marfurilor de pe piata scade.
Inflatia in general si cea contemporana sunt det de o srie de factori,cauze:
o -deficitul bugetar si modul sau de acoperire
o -stimularea artificiala a Rom mai ales printr-o anume politica monetara
 o -creditele bancare acordate si nefolosite potrivit scopului initial
o -cheltuieli militare
o -importul inflatiei
o -spirala inflationista data de ritmul cresterii preturilor
o -mobilizarea resurselor monetare
o -reatiile valuatare
o -alte cauze

In raport cu aceste conditii si factori inflatia poate imbraca mai multe forme:
-lenta, medie,inalta,hiper/megainflatia
Desi problema incadrarii inflatiei in una sau in alta in aceste forme este dificila
totusi se poate realiza pe baza mai multor indicatori:
o -ritmul sau indicele general al preturilor
o -indicele preturilor principalelor bunuri de consum
o -indicele masei monetare
o -viteza de rotatie abanilor
o -raportul dintre ritmul cresterii masei monetare si cel al pibului
o -ecartul inflationist
Ca masuri antiinflationiste se recomanda:
-masuri de protejare a populatiei
-indexarea ratei dobanzii/salariilor
-acordarea de compensatii
-masuri eficace privind retragerea de masa monetara si punerea de marfuri in
circulatie
Practicile folosite in cadrul inflatiei vizeaza:
-deflatia,nulificarile, revalorizarea, devalorizarea
Solutiile antiiinflationiste constau in :
-blocarea mesei monetare
-blocarea cheltuielilor publice
-blocarea ch si ven
-masuri eficiente de crestere a valorii productiei.