Venit. Consum.

Investitii

Împrumut şi economisire

Venit permanent Venit

Economisire

Împrumut Venit permanent

Timp
Planul temei:

• Venitul national
• Venitul disponibil
• Consumul si economiile
• Investitiile
 Venit naţional, venit personal
venit disponibil
Venit naţional:
VN= PNN pf

Venit personal
VP=VN – (Contribuţii la asigurarile sociale, Profit
nedistribuit, Impozit pe profit, alte taxe) + Transferuri
Venit personal disponibil
VPD=VP – Td
VPD= Yd
•Nota pentru venitul personal disponibil folosim notatia VD sau Yd
 Venitul disponibil
VD = Yd

Venitul disponibil este cel pe care gospodăriile îl pot

gestiona dupa cum doresc, pentru Consum şi
Economisire
Yd = C+S

C = consum privat
S = economii
 Consumul (C) si Economiile (S)

Consumul (C) reprezinta partea (fractiunea) din venit

orientata spre satisfacerea în mod direct a nevoilor
prezente, prin achiziţionarea de bunuri şi servicii.

Economiile (S) reprezintă excedentul venitului peste

consumul curent fiind destinate sustinerii consumului
viitor. Ele depind deopotrivă de consum şi de venitul
disponibil.
 Dinamica consumului si a economiilor in functie de
modificarea venitului disponibil

Legea psihologică a lui Keynes - la o modificare a venitului

disponibil, consumatorii acționează modificând consumul
într-o proporție mai mică și economisirea într-o proporție mai
mare.
Vom avea două situații:
•La o creștere a venitului disponibil, consumatorii își vor mări
înclinația spre economisire și își vor reduce înclinația către
consum
•La o scădere a venitului disponbil, consumatorii își vor mări
înclinația către consum și își vor reduce înclinația către
economisire.
Analiza consumului (C)

Factorii care influenţează consumul

•Venitul disponibil
•Averea=totalitatea bunurilor reale şi financiare
deţinute de consumator
•Anticipările cu privire la evoluţia preţurilor, venitului
şi ofertei de bunuri
•Fiscalitatea
•Rata dobânzii
 Funcţia keynesiană a consumului
Consumul este influențat în mod decisiv de venitul disponibil curent:
C = f(Yd)
C = C0+c’Yd unde c’=ΔC/Δ Yd

Consumul Prima bisectoare

C=C0+c’Yd

C0

Yd=C Venitul disonibil

 Consumul şi economiile

• S=-C0+s’Yd, cu s’= ΔS/Δ Yd.

Consum C

C0
Venit disponibil
0
Yd=C

Economii S

0 Yd
-C0
Investiţiile

• Factorii care stau la baza deciziei de a investi:

- previziunile sau aşteptările investitorului;
- costul investiţiei;
- venitul investiţiei.
Decizia de a investi

Presupune:

Compararea valorii prezente a fluxurilor de venituri viitoare cu costul

investiţiei

Compararea ratei venitului net actualizat cu rata reala adobanzii

 Actualizarea
• Exemplu: să presupunem că în momentul t0 deţinem o sumă
initiala S0, iar rata anuală a dobânzii este d. După un an, vom
avea o sumă:
• S1=S0+S0d; după doi ani suma devine:
• S2 =S1+S1d=S0+S0d+(S0+S0d)d=S0(1+d)2
• După n ani am obţine:
• Sn = S0(1+d)n , suma finala de peste n ani

• valoarea prezentă a sumei finale (de peste n ani)

S0 = Sn/(1+d)n
Curba cererii de investiţii

• Reflectă modificarea investiţiilor în funcţie de mdificarea ratei

dobânzii

i0

i1

I
I0 I1
 Multiplicatorul investiţiilor

Creşterea investiţiilor stimulează cererea şi activitatea

economică. Pe această bază sporeşte capacitatea de
producţie şi oferta de bunuri şi servicii.
Acest efect este relevat de conceptul de multiplicator
al investiţiilor. (fundamentat de Kahn în 1931 şi reluat
ulterior de Keynes )
Noţiunea de multiplicator al investiţiilor arată că o
cheltuială suplimentară determină o creştere a venitului
naţional, creştere superioară cheltuielii iniţiale.
Y= k  I
(Y= V)
•unde k reprezintă coeficientul de multiplicare.
 Multiplicatorul investiţiilor
K = Y / I
K= 1/1-c’=1/s’
Explicarea principiului de multiplicare are drept premiză faptul că ceea
ce pentru un agent economic reprezintă cheltuială pentru un altul
înseamnă venit, partajat la rându-i în consum şi economii.

Aplicatie: Presupunem că investiţia efectuată într -o ramură oarecare

sporeşte cu 1000 unităţi monetare (I = 1000). Această investiţie
suplimentară conduce la încasări, şi deci venituri, mai mari în aceeaşi
măsură pentru alţi agenţi economici. Determinati sporul de venit (Y )
daca înclinaţia marginală spre consum (c’)este ¾.