Formule cap 3.

Venit, consum, investiții

Venitul național poate fi perceput ca:
- venit total creat in economie (suma tuturor veniturilor la vedere obținute de indivizi și firme, pe
durata a 1 an, în economia națională)
- Ca produs național real (toate bunurile și serviciile produse de agenții economici români într-un an).

Venitul național are 2 componente:

- Consum
- Investitii = Economisire
Economia se află în echilibru atunci când economisirea este egală cu investițiile.

Y=C+I+G+H
- Y – oferta agregată
- C+I+G+H – cererea agregată

Consumul depinde de venit! Între cele două există o relație pozitivă (creste venitul, va crește și
consumul).
Legătura dintre consum și venit se poate exprima prin:

a. Rata consumului sau înclinația medie spre consum, notată cu c (arată cât anume consum din venitul
de care dispun, la un moment dat).
c= C , unde C = consumul, iar Y = venitul
Y

b. Înclinația marginală spre consum, notată cu c’ (arată cum se modifică consumul, atunci când venitul
crește cu o unitate).
c’= ΔC = C1-Co, unde Co = consum inițial, C1= consum actual, Yo = venitul inițial, Y1=venitul actual
ΔY Y1-Yo

Funcția macroeconomică a consumului este C = C0 + c*Y, unde:

- C = consumul
- Co = consumul autonom (bunuri și servicii pe care continui să le consum, chiar și atunci când rămân
fără venit: chletuieli cu alimentele, îmbrăcămintea, utilitățile, etc.)
- c = înclinația medie spre consum (rata consumului)
- Y = venitul

Economisirea (S) = surplusul de venit care rămâne după efectuarea cheltuielilor de consum.
Y = C + S, de unde rezultă că:
S=Y-C
- S – economisirea
- Y - venitul
- C– consumul

Similar consumului, și economisirea depinde de venit, iar relația dintre cele două variabile poate fi surprinsă
pe baza a două indicatori:
1
 a. Rata economisirii sau înclinația medie spre economisire, notată cu s (arată cât anume economisesc
dintr-o unitate de venit).
s= S = Y - C, unde C = consumul, iar Y = venitul
Y Y

b. Înclinația marginală spre economisire, notată cu s’ (arată cum se modifică economisrea, atunci când
venitul crește cu o unitate).
s’= ΔS = ΔY-ΔC
ΔY ΔY
Între investiții și rata dobânzii există o relație inversă, negativă!
- Atunci când rata dobânzii este mare, oamenii sunt încurajați să economisească, făcând depozite la
bănci, așadar, investesc mai puțin.
- O rată a dobânzii mare înseamnă credite luate mai greu, care sunt mai scumpe – ceea ce îngreunează
învestițiile bazate pe bani împrumutați.
Decizia de a investi depinde de rata rentabilității, respectiv termenul de recuperare a investiției.

✓ Termenul de recuperare a investiției = Valoarea investiției

Profit anual (Pa)

Venitul naţional de echilibru (Ye) reprezintă acel nivel al venitului naţional ce asigură egalitatea între
oferta agregată şi cererea agregată.
Oferta agregată = însuşi venitul naţional (Y)
Cererea agregată = C+Io+Go (acolo unde este cazul)

Ye = 1 * (Co +Io), unde:

(1 – c)

- c - înclinația medie spre consum

- Co – consumul autonom
- Io – investiția autonomă

Dacă oferta agregată (Y) > cererea agregată ---- stare de contracție economică (există prea multe
produse pe piață și nu există suficienți clienți – se restrânge producția).

Dacă oferta agregată (Y) < cererea agregată -----stare de expansiune economică (e loc de mai mult,
cerere mare, dar oferta este insuficientă)

Dacă oferta agregată (Y) = cererea agregată -----stare de echilibru economic

2
MULTIPLICATORUL INVESTIȚIEI (K) = arată cu cât se multiplică venitul național la fiecare
unitate monetară investită.

K = ΔY, iar K= 1 , funcția consumului fiind una liniară, c = c’

ΔI (1- c)

PRINCIPIUL ACCELERATORULUI - arată un efect invers celui al multiplicatorului, acela al

variaţiei venitului şi consumului asupra investiţiilor.
- Atunci când crește venitul, investițiile vor spori, deopotrivă
- O creștere a consumului (de ex. Crește cererea pentru mașini hibrid și electrice) – va determina o
creștere a investițiilor (din partea producătorilor auto pentru a lansa noi modele de acest fel).

Relaţia dintre venitul naţional de echilibru şi venitul naţional potenţial

Venitul naţional potenţial (venit naţional de ocupare deplină) notat cu Yp = acel nivel al venitului
naţional care ar putea fi obţinut dacă s-ar folosi toate resursele productive de care dispune economia
naţională, în special, forţa de muncă.

Ye = Yp ------ economia naţională se află în echilibru

Ye < Yp ------- economia naţională se află în echilibru de subocupare, adică resursele productive şi
în special forţa de muncă nu sunt utilizate pe deplin – apare decalajul deflaționist (Dd)

Yp − Ye
Dd =
K
Ye > Yp --------economia naţională se află în echilibru de supraocupare – apare decalajul
inflaționist (Di).
Ye − Yp
Di =
k