Muuuult 264

1.
Este o componentă a cererii agregate:

1. Cererea de consum
2. Cererea de locuri de muncă
3. Cererea de securitate
2. Este o componentă a cererii agregate:
1. Cererea de asistenţă socială
2. Cererea de locuri de muncă
3. Cererea de investiţii
3. Este o componentă a cererii agregate:
1. Cererea pentru echilibrarea balanţei externe (exportul net)
2. Cererea de ridicare a nivelului profesional
3. Cererea de securitate
4. Nu este o componentă a ofertei agregate
1. Oferta de bunuri de consum
2. Oferta de bunuri de capital
3. Oferta de forţă de muncă
5. Pe termen scurt, curba cererii agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
6. Pe termen scurt, curba ofertei agregate funcţie de venitul naţional este a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
7. Pe termen scurt, echilibrul macroeconomic al cererii şi ofertei agregate presupune:

1. Cerere agregată = Oferta agregată
2. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor
3. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor + Exportul net
8. Nu este o componenta a cererii agregate:
1. Cererea de consum (public si privat)
2. Cererea pentru investitii
3. Cererea de forta de munca
9. Exportul net de capital reprezinta:
a. Capitalul externalizat de societatile straine b.
c. Totalul creditelor externe acordate
10. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin:

1. Deficit bugetar
2. Balanta externa excedentara
3. Stocuri mari de produse
11. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:
1. Stimulente pentru cresterea investitiilor
2. Reducerea cheltuielilor in economie
3. Stimularea consumului
12. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:
1. Stimulente pentru cresterea productiei
2. Cresterea indemnizatiei de somaj
3. Cresterea dobanzilor la credite
Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat
(exporturi de produse)
13. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
1. Exporturile
2. Cheltuielile publice
3. Economiile
4. Investitiile straine
14. Sunt
a. Exporturile
retrageri din fluxurile macroeconomice:
2. Impozitele si taxele
15. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:

1. Exporturile
4. Importurile
16. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
1. Economiile
2. Exporturile
3. Importurile
4. Taxele si impozitele
1. Economiile
2. Importurile
3. Investitiile
1. Economiile
2. Importurile
19. Determină fluxuri reale în economie
1. Investiţiile
2. Bunurile de consum
3. Exporturile
20. Determină fluxuri financiare în economie
1. Investiţiile
2. Bunurile de consum
3. Factorii de producţie
21. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de
piaţă:
1. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
2. Ocuparea deplină a forţei de muncă
3. Exportul de forţă de muncă excedentară
4. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
22. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice în statele cu economie de
piaţă:
1. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
3. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
4. Conservarea resurselor proprii
23. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice în statele cu economie de
piaţă:
1. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii
3. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
4. Realizarea funcţiilor fiscale şi bugetare ale economiei
24. Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN
25. Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
26. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
1. PIB
2. PIN
c. d.
27. Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul: a. PIB
b. PIN c. PNN d. VN
28. Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
29. Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
30. Atributul „net” al indicatorilor macroeconomici (PIN, PNN, VN) indică deducerea din
valorile brute a:
1. Taxelor şi impozitelor datorate statului
2. Amortizării capitalului fix
3. Valorii importurilor realizate
31. Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la:
1. Apartenenţa naţională a companiilor incluse în calcul
2. Apartenenţa teritorială a zonei la care se referă indicatorul
3. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor
PN
B
PN
N
32. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:

1. Exces de cerere
2. Exces de oferta
3. Exces de concurenţă
33. Absorbţia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
1. Exces de cerere
2. Exces de oferta
3. Exces de concurenţă
34. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, venitul realizat în economie se
distribuie integral la:
1. Consum
2. Consum şi investiţii
3. Consum, investiţii şi economii
35. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, investiţiile se finanţează în totalitate
din:
1. Veniturile populaţiei
2. Economiile populaţiei
3. Taxe şi impozite
36. În teoria echilibrului macroeconomic a lui Keynes, elementul determinant al
producţiei, preţurilor şi salariilor este:
1. Cererea agregată
2. Oferta agregată
3. Rata dobânzilor la credite
37. Este condiţie a echilibrului macroeconomic în teoria lui Keynes:
1. Cererea agregata = Oferta agregată
2. Retragerile din flux = Injecţiile în flux
3. aşib
38. Consumul reprezintă:
1. Cheltuieli ale gospodăriilor
2. Cheltuieli ale firmelor
3. Părţi ale venitului, necheltuite
39. Economiile reprezintă:
40. Investiţiile reprezintă:
41. În ipoteza venitului absolut consumul şi economiile sunt influenţate de:
1. Nivelul de trai al populaţiei
2. Cultura şi stilul de viaţă
3. Venitul disponibil
42. Conform teoriei venitului absolut:
1. Consumul creşte în aceilaşi ritm cu venitul disponibil
2. Consumul creşte mai rapid decât venitul diaponibil
3. Consumul creşte mai lent decât venitul disponibil
43. Conform teoriei venitului absolut:
1. Economiile cresc în acelaşi ritm cu venitul disponibil
2. Economiile cresc mai rapid decât venitul diaponibil
c. Economiile cresc mai lent decât venitul disponibil
44. Conform teoriei „acceleratorului”, nivelul investiţiilor depinde de:

1. Evoluţia venitului naţional
2. Evoluţia taxelor şi impozitelor
3. Evoluţia preţurilor
45. Evaluarea economic- financiară a investiţiilor presupune:
1. Evaluarea fluxurilor financiare de investiţii
2. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
3. Evaluarea productivităţii muncii
2. Evaluarea rentabilităţii investiţiei
2. Evaluarea riscului investiţiei
48. Este un indicator al rentabilităţii investiţiilor:
1. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
2. Randamentul investiţiei
3. Rata de rentabilitate a investiţiei
49. Este un indicator al rentabilităţii investiţiilor:
1. Valoarea actualizată netă (VAN)
2. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
3. Randamentul investiţiei
50. Este un risc în investiţii:
1. Riscul de talie
2. Riscul de concurenţă
3. Riscul de creştere a preţurilor la produsele fabricate
51. Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
52. Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de: a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
53. Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de: a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
54. Cererea agregată este în scădere în perioadele de: a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
55. Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă:
a. Întâmplătoare b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
56. Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă: a.
Întâmplătoare
b. Scurte c. Medii d. Lungi
57. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă: a.

Întâmplătoare
b. Scurte c. Medii d. Lungi
58. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al

investiţiilor sunt de regulă:
a. Întâmplătoare b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
59. Nu este un factor de creştere economică:
1. Creşterea ofertei de forţă de muncă
2. Creşterea ofertei de capital
3. Creşterea randamentului factorilor de producţie
4. Creşterea inflaţiei
60. Este un factor de dezvoltare economică:
1. Creşterea ofertei de forţă de muncă
2. Îmbunătăţirea infrastructurii economice
3. Creşterea ofertei de capital
4. Îmbunătăţirea randamentului factorilor de producţie
61. Este un beneficiu al creşterii economice:
1. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
2. Modernizarea economică şi instituţională
3. Creşterea nivelului de trai
2. Creşterea profiturilor firmelor
2. Atracţia investiţiilor de capital
3. Reducerea şomajului
64. Este un beneficiu al dezvoltării economice:
2. Reducerea procentului de săraci
65. Este un beneficiu al dezvoltării economice:
1. Creşterea profiturilor firmelor
66. Şomajul reprezintă:

1. Numărul persoanelor fară un loc de muncă
2. Excedentul ofertei de mună faţă de cererea de muncă
3. Procentul persoanelor care nu lucrează din totalul populaţiei
67. Şomajul creşte dacă:
1. PIB creşte peste nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
2. PIB scade iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
3. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii scade
68. Şomajul creşte dacă:
2. PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
3. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
69. Şomajul scade dacă:
2. PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
3. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii creşte
70. Şomajul scade dacă: a.
b.
c.
71. Situaţia peroanelor care nu lucrează ca urmare a utilităţii reduse a muncii, este
cunoscuta sub numele de :
1. şomaj natural
2. şomaj tranzitoriu
3. şomaj tehnologic
72. Situaţia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurării profesiei, este
numită :
1. somaj tehnic
2. somaj structural
3. somaj tranzitoriu
73. Situaţia în care şomajul se datorează stocurilor nevândute de produse se numeşte:
1. somaj tehnic
2. somaj structural
3. somaj tranzitoriu
74. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la :
1. creşterea somajului
2. reducerea somajului
3. nu influenteaza somajul
75. Scăderea vârstei minime de pensionare contribuie la :
76. Contractele de muncă cu timp parţial de lucru contribuie la :
77. Majorarea ajutoarelor sociale şi a pensiilor contribuie la:
3. nu influenţează şomajul
PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei

PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
78. Promovarea liberei circulaţii a muncii în spaţiul european contribuie la:
3. descurajează munca
79. Inflaţia reprezintă:
1. Dezechilibru structural monetaro-material pe piaţă
2. Devalorizarea monedei naţionale
3. Scăderea puterii de cumpărare a banilor
80. Este o consecinţă a inflaţiei
1. Scăderea veniturilor populaţiei
2. Creşterea taxelor şi impozitelor
3. Creşterea durabilă a preţurilor
81. Este o consecinţă a inflaţiei
1. Deprecierea banilor neconvertibili în aur
2. Creşterea taxelor şi impozitelor
3. Scăderea preţurilor
82. Indicatorul preţurilor de consum IPC masoară :
1. Valoarea medie a preturilor de consum
2. Inflaţia
3. Creşterea economică
83. Este considerat un efect benefic al inflaţiei reduse:
1. Creşterea preţurilor
2. Descurajarea investiţiilor
3. Reducerea stocurilor
84. Este considerat un efect negativ al inflaţiei mari:
2. Eliminarea agenţilor economici necompetitivi de pe piaţă
85. Este considerat un efect benefic al inflaţiei reduse:
2. Eliminarea agenţiilor economici necompetitivi de pe piaţă
86. Este considerat un cost al inflaţiei mari:
1. Favorizarea debitorilor în dauna creditorilor
87. Stagflaţia este caracterizată prin:
1. Inflaţie rapidă şi creştere zero
2. Inflaţie moderatş şi uşoară creştere
3. Inflaţie şi creştere zero
88. Conceptul de creştere inflaţionistă se referă la :
1. crestere PIB peste cea a IPC
2. scadere PIB si crestere IPC
3. crestere PIB dar mai mica decât a IPC
89. Conceptul de creştere neinflaţionistă se referă la :
1. creştere PIB peste cea a IPC
2. creştere PIB si stagnare IPC
3. scădere PIB si crestere IPC
90. Balanţa externă de plăţi este:
a. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state
2. Totalitatea tranzacţiilor a agenţilor economici rezidenţi cu agenţii altor state

3. Totalitatea tranzacţiilor de capital cu alte state
91. Contul curent al unei ţări reprezintă:
1. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state

de capital al unei ţări reprezintă:
92. Contul
1. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state
93. Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare
celorlalte ţări se numeşte:
1. Avantaj abolut
2. Avantaj relativ
3. Avantaj comparativ
94. Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte:
1. Avantaj abolut
2. Avantaj relativ
3. Avantaj competitiv
95. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al:
1. Importurilor
2. Costurilor de fabricaţie
3. Nivelului de trai al populaţiei
96. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
1. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
2. Orientarea politică a conducerii
3. Evoluţia preţurilor internaţionale
1. Nivelul de concurenţă economică
2. Diviziunea internaţională a muncii
3. Apartenenţa la un anumit grup economic
1. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
2. Schimbările politice la nivel mondial
3. Situaţia de criză economică internaţională
99. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internationale:
1. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor
2. Definirea identitatii economiei nationale
3. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
100. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internaţionale:
1. Definirea identitatii economiei nationale
2. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
3. Concentrarea pe un singur partener strategic cu putere mare
101. Conform P.F. Drucker, nu este o tendinţă în economia mondială:
1. Separarea economiei produselor primare de cea a produselor industriale
2. Separarea producţiei de forţa de muncă
3. Diminuarea rolului capitalului uman
102. Este o consecinţă a tendinţelor actuale în economia mondială:
1. Creşterea ponderii materiilor prime în produsele manufacturate
2. Creşterea costurilor de productie
c. Cresterea mobilităţii forţei de muncă
103. Este considerată tendinţă actuală în comerţul internaţional:

1. Scăderea exporturilor mondiale
2. Globalizarea exporturilor
3. Scăderea ponderii ţărilor dezvoltate în comerţul mondial
104. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:
1. Eficienţa superioara a exportului de „stiinţă” faţă de cel de produse
2. Eficienţa în scădere a comerţului „invizibil”
3. Eficienţa în creştere a potenţialului natural
105. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate barierele economice
dintre state
dar se pastrează restricţiile naţionale faţă de statele ne-membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb b. Uniune vamală

c. Piata comuna
d. Uniune economica
106. Gradul de integrare europeană în care se utilizeaza un sistem comun de taxe în
raport cu statele ne-membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb b. Uniune vamală

c. Piata comuna
d. Uniune economică
107. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate toate restrictiile de
mobilitate a
forţei de muncă şi a capitalurilor între statele membre, poartă denumirea de:
1. Zonă a liberului schimb

2. Uniune vamală
3. Piaţă comună
4. Uniune economică
108. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele
membre, poartă denumirea de:
1. Zonă a liberului schimb

2. Uniune vamală
3. Piaţă comună
4. Uniune economică
MACROECONOMIE
1. SCN se fundamentează pe teoria factorilor de producţie, conform căreia participanţii

la activitatea economică sunt recompensaţi în raport cu contribuţia adusă la obţinerea
rezultatelor: munca prin salarii ; natura prin rentă ; capitalul prin profit/dobândă .
2. Atributul "intern" cuprinde produsul sau venitul creat şi consumat de către agenţii
economici care îşi desfăşoară activitatea în interiorul ţării respective .
3. Informaţiile furnizate de SCN şi elementele cuprinse în conturile naţionale prin
agregare stau la baza calculării principalilor indicatori sintetici care servesc ca
instrumente de cunoaştere şi analiză a economiei naţionale , de fundamentare a
deciziilor viitoare , oferind totodată condiţiile necesare efectuării de comparaţii
internaţionale şi aprecierii locului economiilor naţionale în economia mondială
4. Atributul "brut", ce se confera unui indicator, are in vedere includerea consumului

de capital fix în calculul producţiei finale .
5. Principalii indicatori agregaţi ai rezultatelor macroeconomice sunt : PGB ; PIB ;

PNB ; PIN ; PNN ; VN
6. Mărimea produsului intern brut se stabileşte ca diferenţă între PGB şi CI(consumul

intermediar)
7. Produsul intern net, de regulă, se calculează prin scăderea din PIB a

Am(consumului de capital fix – amortizarea)
8. Dacă sunt cunoscute PNB şi IGP (indicele general al preţurilor) poate fi determinat
PNB real.
9. Produsul naţional net se determină prin scăderea din PNB a Am .
10. După stadiile mişcării PNN-producţie , repartiţie şi consum-se uitilizează

următoarele modalităţi de calcul :
- însumarea valorii nete a bunurilor şi serviciilor produse într-un an
- însumarea veniturilor obţinute de proprietarii factorilor de producţie
- însumarea cheltuielilor făcute pentru consum , investiţii şi creşterea stocurilor .
11. Modelul agregat Keynesist se referă la egalitatea dintre : venitul naţional şi suma
consumului şi a investiţiilor .
12. Conţinutul creşterii economice reprezintă procesul de sporire a dimensiunilor

rezultatelor economice, determinate de combinarea şi folosirea factorilor de producţie
şi reliefate prin indicatori macroeconomici în termeni reali, atât pe total, cât şi pe
locuitor :
PIB ; PNB ; VN în termeni reali .
13. Creşterea economică zero, reflectă situaţia în care rezultatele economice şi

populaţia totală sporesc în acelaşi ritm, iar nivelul rezultatelor pe locuitor rămâne
constant .
14. Creşterea economică negativă reflectă situaţia în care rezultatele macroeconomice

pe locuitor au o tendinţă de scădere, menţinându-se sub control o serie de corelaţii
fundamentale de echilibru, cu compromisuri acceptabile pe planul eficienţei
economice şi al nivelului de trai .
15. Creşterea economică şi dezvoltarea economică au unele elemente comune :
- ambele sunt procese evolutive
- au la bază conlucrarea şi utilizarea aceloraşi factori
- finalitatea socială a ambelor procese o constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii .
16. Dezvoltarea economică durabilă reprezintă acea formă de dezvoltare economică în

cadrul căreia se urmăreşte ca satisfacerea cerinţelor prezente de consum să nu
compromită sau să prejudicieze pe cele ale generaţiilor viitoare.
17. Raportul Mondial al Dezvoltării Umane (1996) sintetizează următoarele

componente esenţiale ale paradigmei dezvoltare durabilă : productivitate ; echitate ;
durabilitate ; participare .
18. Formularea conceptului de dezvoltare are loc în cadrul unei confruntări între
diferite
concepţii privind protecţia mediului , din care menţionăm : concepţia geocentrică , cea
biocentrică şi cea antropocentrică
19. Există următoarele tipuri de creştere economică : extensiv ; intensiv şi

intermediar
20. Care este relaţia condiţiei de echilibru economic : E – H = S – I
21. Subdezvoltarea este un ansamblu de fenomene complexe şi interdependente, care

se traduc prin inegalităţi flagrante de bogăţie şi mizerie, prin stagnare, printr-o
întârziere relativă faţă de alte ţări, prin potenţialul de producţie care nu progresează
atât cât ar fi posibil, printr-o dependenţă economică, culturală şi tehnologică .
22. Nivelul dezvoltării umane este expresia gradului de dezvoltare şi utilizare a

potenţialului material şi uman al unei economii naţionale, a măsurii în care naţiunea
respectivă foloseşte factorii de producţie, îi combină, şi structureaza pentru a obţine
maximum de eficienţă .
23. Reprezentând o alternativă de măsurare a nivelului de dezvoltare a ţărilor,

indicatorii dezvoltării umane (HDI) cuprind următoarele componente de bază ale
dezvoltării umane : longevitatea ; cunoştinţele ; standardul de viaţă .
24. Clasificarea ţărilor în funcţie de nivelul de dezvoltare, în diferite grupe, şi

îndeosebi încadrarea celor mai slab dezvoltate în stadiul de subdezvoltare economică
au la bază mai multe criterii : demografic ; economic ; sociologic .
25. Subdezvoltarea se caracterizează prin următoarele trăsături :

- condiţii mizere de trai a oamenilor
- economie săracă
- arhaismul structurilor sociale şi economice
26. Diferenţele cantitative în dezvoltarea economică între ţările în curs de dezvoltare şi
cele mai slab dezvoltate, pe de o parte, şi ţările dezvoltate, pe de altă parte, se numesc
decalaje economice .
27. Indiferent de domenii sau ramuri, decalajele sunt de mai multe feluri : absolute şi
relative .
28. Trăsăturile comune ale stării şi evoluţiei ţărilor subdezvoltate sunt :

- nivelul scăzut al veniturilor
- deformarea lor structurală
- coexistenţa mai multor tipuri de economie
- existenţa unor sisteme economice şi a unor structuri instituţionale eterogene
29. Cauzele subdezvoltării pot fi grupate în cauze interne şi cauze externe .
30. Dintre diversele tipuri şi metode de strategii ale dezvoltării economice enumerăm :
- dezvoltarea spre interior
- dezvoltarea spre exterior
- dezvoltarea endogenă
31. Direcţiile principale de acţiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale

populaţiei ţărilor subdezvoltate sunt :
- dezvoltarea agriculturii în corelaţie cu promovarea unor politici de industrializare a
produselor agricole
- promovarea în întreaga economie naţională a progresului tehnico-ştiinţific , a
investiţiilor şi inovaţiilor
- formarea cadrelor calificate şi înalt specializate , naţionale , în concordanţă cu
nevoile stringente ale economiei şi cu tendinţele de perspectivă din ştiinţă şi tehnică
- formarea capitalului şi realizarea de investiţii .
32. Venitul naţional este valoarea adăugată netă exprimată în preţurile pieţei sau în
preţurile factorilor de producţie, creată, în decurs de un an de către agenţii economici
ai unei ţări, în interiorul ţării şi în străinătate
33. Venitul naţional reprezintă acea parte a valorii producţiei anuale a unei ţări, care se
pate consuma, fără să fie diminuat capitalul artificial (creat de muncă) ş i c a p i t a l u l
biologic natural .
34. În procesul repartiţiei primare se formează cunoscutele forme fundamentale de
venituri primare : salariul ; profitul ; dobânda şi renta .
35. Repartiţia secundară se realizează printr-o gamă întreagă de pârghii în cadrul

cărora un rol major îl au
- impozitele şi taxele
- alocaţiile acordate producătorilor şi familiilor
- sistemul preţurilor
36. Pentru mai buna cunoaştere a aspectelor consumului şi economiilor, a dependenţei
lor de venit şi alţi factori, precum şi a consecinţelor asupra producţiei, este necesar să
analizăm înclinaţiile medii şi cele marginale spre consum şi economii .
37. Pe termen scurt, înclinaţia spre consum şi economii oscilează .
38. Factorii obiectivi la care înclinaţia spre consum şi spre economii se modifică şi la
un venit constant sunt
- rata dobânzii
- politica fiscală
- modificările neprevăzute ale cursului titlurilor de valoare
- evoluţia puterii de cumpărare a banilor .
39. Factorii subiectivi numiţi şi mobiluri subiective şi sociale, ce influenţează

înclinaţia spre consum şi economii sunt :
- crearea de rezerve de valori pentru situaţii neprevăzute şi pentru anii de bătrâneţe
- acumularea de sume de bani pentru acoperirea cheltuielilor privind studiile viitoare
ale membrilor familiilor şi pentru a lăsa urmaşilor o avere
- sporirea consumului viitor , când acesta este preferat unui consum modest în prezent
- crearea unei mase băneşti de manevră pentru a pune în aplicare proiecte speculative
sau comerciale
40. Investiţiile reprezintă partea din venit cheltuită pentru creşterea capitalului fix şi a
stocurilor de capital circulant, având drept consecinţă formarea netă de capital .
41. Investiţiile au rol hotărâtor în :

- modernizarea aparatului tehnic de producţie
- schimbarea structurii de ramură a economiilor naţionale
- viteza cu care ele înaintează
- creşterea numărului de persoane angajate în diverse sfere de activitate
42. Multiplicatorul real al investiţiilor se poate abate mai mult ori mai puţin, în plus
ori minus, de la cel teoretic, în această direcţie acţionând mai multe cauze, dintre care
menţionăm :
- dimensiunea comerţului exterior şi gradul de acoperire a consumului intern , prin
import de bunuri
- gradul de utilizare a capacităţilor de producţie în sectorul care creează bunuri de
consum
- prevederea sau lipsa de prevedere a investiţiilor efectuate în producerea bunurilo-
capital
43. Fluctuaţiile activităţii economice pot fi : sezoniere ; întâmplătoare sau accidentale ;

ciclice .
44. Ciclicitatea constituie forma specifică de evoluţie a activităţii economice, în cadrul
căreia alternează perioade de creştere susţinută cu perioade de încetinire a creşterii , de
stagnare sau chiar de declin economic
45. Principalele determinări calitative ale ciclicităţii sunt : alternanţa ; periodicitatea ;

inerenţa ; cumulativitatea ; autoreglarea .
46. Factorii cauzali ai ciclicităţii economice sunt : de infrastructură ; de structură ; de

reglementare ; de anticipare .
47. Factorii perturbatori ai ciclicităţii economice sunt : perturbaţii naturale , sociale ,

electorale , intraciclice
48. Prin ciclu economic se înţelege o durată de timp determinată în cadrul căreia
activitatea economică parcurge, în evoluţia sa, anumite faze ce au caracter repetabil şi
într-o anumită succesiune :
49. Elementele de structură ale ciclului economic sunt : faza de expansiune şi cea de
recesiune ; punctul de relansare şi cel de contracţie .
50. Elementele de măsura ale ciclului economic sunt :

- amplitudinea ciclului economic
- abaterea de trend a ciclului economic
- durata de conformare a ciclului economic
- perioada ciclului economic
51. Mecanismul ciclului economic reprezintă ansamblul proceselor care au loc în

cadrul activităţii economice şi care conferă acesteia un caracter ondulatoriu specific
ciclităţii economice .
52. Factorii care conduc la încurajarea procesului economic sunt :

- creşterea cererii agregate
- creşterea preţurilor
- reducerea ratei dobânzii bancare
- creşterea cererii de credite
- creşterea ofertei
53. Factorii care prin acţiunea lor conduc sistemul în sens contrar expansiunii
economice sunt :
- creşterea dobânzii bancare
- scăderea preţurilor ca urmare a creşterii ofertei
- creşterea costurilor ca urmare a creşterii ofertei
- creşterea costurilor ca urmare a inerţiei specifice procesului investiţional .
54. Caracteristice fazei de expansiune sunt următoarele limite de natură obiectivă :

- limite fizice
- limite organizatorice
- limite economice
55. In faza de recesiune factorii care acţionează în sens contrar sunt :

- efectul de clichet
- activizarea concurenţei economice
- continuarea creşterii forţelor productive
- necesitatea refacerii stocurilor epuizate
56. Teoriile endogene care explică formarea ciclului economic prin factori intrinseci
procesului economic propriu-zis sunt :
- teorii psihologice
- teorii ale subconsumului
- teorii ale investiţiei
57. Ciclurile economice pe termen scurt sunt : oscilaţii săptămânale , lunare ,

sezoniere , anuale .
58. Ciclurile economice care depăşesc durata unui an sunt : cicluri Kitchin , Juglar ,
Kondratieff .
59. Politica anticriză (anticiclică) de relansare prezintă următoarele forme :

- politica de relansare prin credit
- politica de relansare prin ofertă
- politica anticriză de rigoare
60. Biroul Internaţional al Muncii defineste şomerul ca fiind persoana care

îndeplineşte următoarele condiţii :
- are vârsta de peste 15 ani
- este apt de muncă
- nu are loc de muncă
- este disponibil pentru o muncă salarială sau nesalarială
61. Şomajul involuntar se manifestă sub diferite forme : şomajul ciclic , conjuctural ,
structural , tehnologic , sezonier , total , parţial , deghizat .
62. Estimarea sau măsurarea şomajului, într-o perioadă sau alta, presupune luarea în
considerare a dimensiunii , structurii , intensităţii şi duratei acestuia într-o perioadă sau
alta .
63. Şomajul, prin dimensiuni, durată prelungită şi consecinţe, ridică în faţa guvernelor
şi forţelor sociale responsabilitatea de a elabora politici al căror obiectiv îl constituie
reducerea porporţiilor acesteia, asigurarea protecţiei sociale .
64. Principalele acţiuni de promovare a politicilor active privind combaterea şomajului

sunt :
- organizarea de cursuri de calificare
- stimularea agenţilor economici
- încurajarea investiţiilor
- acordarea de facilităţi întreprinderilor
- încurajarea efectuării unor lucrări de utilitate publică
- dezvoltarea serviciilor publice
- extinderea ocupării atipice
65. Venitul asigurat şomerului se numeşte în România ajutor de şomaj .
66. Inflaţia reprezintă acea stare de dezechilibru economic în care masa monetară
existentă în economie depăşeşte necesarul real de monedă, ducând la creşterea
generală a preţurilor şi la scăderea puterii de cumpărare a banilor.
67. Inflaţia este un fenomen monetar fiind legată de excedentul de masă monetară
peste nevoile reale ale economiei, determinate de oferta de bunuri şi servicii scăzută .
68. Inflaţia caracterizează situaţia în care, pe termen lung cererea de bunuri şi servicii
este mai mare decât oferta .
69. Deoarece, în cazul inflaţiei cererea de bunuri şi servicii este mai mare decât oferta,
are loc deplasarea în sus a ansamblului preţurilor, de unde denumirea de presiune
inflaţionistă .
70. Stagflaţia caracterizează situaţia în care producţia stagnează, fără ca masa

monetară să se micşoreze
71. Cauzele inflaţiei sunt :

- emisiunea excesivă de monedă
- excedentul de cerere peste ofertă
- creşterea costurilor de producţie
72. Independent de cauze, de intensitatea şi forme de manifestare, întotdeauna inflaţia

înseamnă creşterea preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor .
73. Când inflaţia se măsoară în expresie relativă se apelează la indici :

- indicele general al preţurilor (IGP)
- indicele preţurilor de consum (IPC)
- indicele puterii de cumpărare a banilor .
74. Rata inflaţiei se calculează luând în considerare dinamica preţurilor bunurilor şi

serviciilor respective şi ponderea fiecăruia dintre acestea în structura cheltuielilor de
consum .
75. Inflaţia prezintă următoarele forme : inflaţie târâtoare(liniştită) , moderată , rapidă ,

galopantă .
76. Evaluarea inflaţiei ţine seama şi de evoluţia rezultatelor macroeconomice şi poate
fi prezentă una sau alta din următoarele situaţii :
- creşterea economică neinflaţionistă
- creşterea economică inflaţionistă
- stagflaţia
- slumpflaţia
77. Rata inflaţiei şi rata şomajului evoluează în acelaşi sens .
78. Relaţia de intercondiţionare dintre creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor de

consum, pe de o parte, şi indexarea salariilor nominale, pe de altă parte, reprezintă
cercul vicios inflaţionist .
79. Inflaţia ca stare de dezechilibru economic este preponderent negativă, având

numeroase consecinţe asupra populaţiei, agenţilor economici şi asupra mersului de
ansamblu al economiei :
- scăderea puterii de cumpărare a populaţiei
- redistribuirea de venituri şi de avuţie
- este stimulată înclinaţia spre consum
- este descurajată înclinaţia spre economisire
80. Inflaţia exercită o mare influenţă asupra capacităţii întreprinderilor de a realiza

investiţii şi de a obţine profit
81. O politică antiinflaţionistă la nivel macroeconomic prevede măsuri de reducere a

excesului de cerere agregată :
- politica monetară riguroasă
- politica dobânzilor la creditele acordate
- politica bugetară a statului orientată spre reducerea deficitului bugetar
82. În cadrul politicii antiinflaţioniste sunt prevăzute măsuri de stimulare a creşterii

ofertei :
- creşterea capacităţii de adaptare a aparatului de producţie la cerinţele pieţei
- stimularea extinderii potenţialului de producţie (inovaţii)
- o politică de salarizare corelată cu rezultatele economice obţinute prin muncă .
83. În concepţia liberalismului economic statul trebuie să se limiteze la :

- crearea şi menţinerea condiţiilor ce permit dezvoltarea pieţei
- elaborarea şi aplicarea unei legislaţii favorabile proprietăţii şi concurenţei .
84. J. M. Keynes, în lucrarea sa "Teoria generală a folosirii mâinii la lucru, a

dobânzilor şi a banilor" denunţă imperfecţiunile “laissez faire”-ului şi preconizează
relansarea economiei printr-o politică de investiţii activă din partea statului , prin care
acesta să intervină în economie , să orienteze decizia într-un sens strategic .
85. Intervenţia statului în economie inseamnă participarea sa directă sau indirectă, prin
politica economică a autorităţilor publice centrale şi locale la activitatea economică, pe
perioade scurte şi pe termen lung, cu ajutorul unor anumite instrumente sau mijloace,
prin măsuri şi acţiuni concrete.
86. Obiectivul intervenţiei statului în economie îl constituie :

- asigurarea stabilităţii în funcţionarea economiei
- relansarea şi creşterea economică
- înlăturarea stărilor de depresiune
- diminuarea şomajului şi inflaţiei
- mărirea puterii de cumpărare
87. Sistemul concurenţial al economiei de piaţă moderne trebuie să fie conceput ca un

mecanism care, bazându-se pe piaţă, este capabil să-şi coordoneze mişcarea sa de
ansamblu , să funcţioneze şi să se dezvolte
88. Formele de manifestare a rolului statului în economie sunt :

- afirmarea statului ca producător şi consumator
- afirmarea statului prin instrumente de politică economică
- afirmarea statului prin politica de control asupra preţurilor şi veniturilor
- afirmarea statului în domeniul protecţiei sociale .
89. Alte forme de manifestare a rolului statului în economie sunt :

- politica de protejare a concurenţei
- elaborarea de programe sau planuri de dezvoltare economică
- participarea acestuia la rezolvarea problemelor globale
90. Instrumentele de politică economică prin care se manifestă rolul statului în

economie sunt : politicile monetară , de credit , bugetară , fiscală ; prin investiţii
publice .
91. Prin politica de protejare a concurenţei statul elaborează reguli şi reglementări ca
de exemplu :
- reguli împotriva reclamelor frauduloase , a practicilor neloiale
- standarde privind calitatea alimentelor supuse vânzării
- interzicerea , în unele ţări , a realizării de acorduri între firmele oligopoliste de a fixa
preţurile sau de a împărţi piaţa
- interzicerea monopolului , prin legi antitrust .
92. În procesul de tranziţie la economia de piaţă se impune afirmarea statului prin

strategii , obiective , măsuri şi acţiuni ştiinţific fundamentate pe termen scurt, mediu si
lung .
93. Politica bugetară exprimă concepţia şi acţiunile statului privind veniturile bugetare,
căile şi mijloacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe anumite destinaţii, care să
servească stabilităţii şi dezvoltării economice.
94. Veniturile bugetare sunt : fiscale şi nefiscale
95. Cheltuielile bugetare cuprind :

- cheltuieli de funcţionare a puterii publice(legislative,judecătoreşti,executive)
- cheltuieli destinate educaţiei,culturii,ştiinţei,sănătăţii,protecţiei sociale,
- cheltuieli pentru apărarea ţării,
- cheltuieli pentru ordine publică
- finanţarea unor obiective de investiţii care decurg din politica statului de dezvoltare
economică
96. Execuţia bugetară într-o perioadă sau alta, poate fi : echilibrată ; excedentară ;
deficitară .
97. Datoria publică înseamnă împrurnuturi interne sau externe contractate de către stat,
atunci când ţara respectivă se confruntă cu dificultăţi economice .
98. Gradul de îndatorare a unei ţări se poate determina prin raportarea datoriei publice
la PIB .
99. În baza Tratatului de la Maastricht nivelul deficitului bugetar de maxim 3 % din

PIB, constituie, pentru ţările membre ale UE, criteriul de apreciere a respectării
disciplinei bugetare.
100. Politica fiscală a statului reprezintă o anumită concepţie a acestuia, precum şi un

ansamblu de măsuri şi acţiuni privind rolul impozitelor în sistemul veniturilor
bugetare, tipurile de impozite, perceperea şi modul de folosire a lor ca instrument de
stimulare a creşterii economice, felul în care este gândită eficacitatea fiscală în ţara
respectivă.
101. Elementele ce caracterizează politica fiscală sunt :

- un act de decizie ghidat de criteriul eficienţă
- veniturile bugetare din impozite
- efectele posibile atât ale reducerii cât şi ale majorării impunerii fiscale
- perceperea impozitelor directe şi indirecte
- progresivitatea impozitelor
102. Rata optimă de presiune fiscală se reprezintă prin curba Laffer .
103. Programarea sau planificarea macroeconomică se concretizează în programe sau

planuri de dezvoltare şi are o determinare obiectivă şi nu contravine pieţei .
104. Se întâlnesc următoarele forme de planificare macroeconomică : indicativă ;

incitativă ; informală
105. Inegalitatea veniturilor este o consecinţă naturală a funcţionării pieţei, în sensul că

piaţa acordă prime celor ce reuşesc şi aplică sancţiuni celor ce nu reuşesc.
106. Dintre cauzele obiective ale inegalităţii veniturilor menţionăm :
- diferenţele de abilitate
- diferenţele de performanţe în muncă
- diferenţele în asumarea riscurilor
- diferenţele de salarizare
107. Alte cauze obiective ale inegalităţii veniturilor mai sunt :

- diferenţele în educaţie şi instruire
- diferenţele de experienţă în profesie
- diferenţele în averea moştenită
- diferenţele de şansă
108. Cauzele subiective ale inegalităţii veniturilor sunt :

- discriminarea de către patroni
- discriminarea între salariaţi
- discriminarea statistică
109. Instrumentul economic prin care se măsoară inegalitatea veniturilor în societate

este curba Lorenz
110. Prin capitalul uman se înţelege ansamblul investiţiilor (de timp, de bani etc.) care
formează personalitatea integrală a individului şi pe baza căruia acesta participă la
distribuirea produsului social.
111. În legătură cu protecţia socială, care trebuie să corecteze inegalităţile de venituri,

în literatura de specialitate există mai multe teorii : a economiei bunăstării ; a selecţiei
sociale ; a justiţiei ; procedurală
112. Proprietatea publică este acea proprietate pe baza căreia şi prin exploatarea căreia
statul asigură bunurile publice .
113. Bunurile publice se caracterizează printr-o serie de trăsături :

- fiecare individ din societate beneficiază direct şi personal de bunul public
- consumul de bunuri publice este nediferenţiat
- consumul de bunuri publice este neconcurenţial
- consumul de bunuri publice este indivizibil
- consumul de bunuri publice este simultan
- bunurile publice sunt repartizate de către autoritatea publică,statul
114. Statul poate acţiona pentru atenuarea disparităţilor economice în următoarele

direcţii :
- acţiunea asupra cauzelor inegalităţii economice
- acţiunea asupra simptomelor inegalităţii economice
115. Acţiunea asupra cauzelor inegalităţii economice se referă la următoarele situaţii :

- subvenţionarea investiţiei în capital uman
- aplicarea de politici antidiscriminatorii
116. Acţiunea asupra simptomelor inegalităţii economice constă în următoarele

acţiuni :
- programe de asigurări sociale
- programe de combatere a sărăciei
117. Există diferite tipuri de programe de asigurare socială :

- programe de asigurare a indemnizaţiei de şomaj
- programe de securitate socială
- programe de asigurare medicală
- programe de asistenţă socială
118. Principalele instrumente necesare pentru aplicarea programelor de combatere a

sărăciei sunt :
- garantarea venitului minim pe economie
- mecanismul taxei negative
- redistribuirea venitului
- asigurarea menţinerii puterii de cumpărare
- asigurarea unui mediu înconjurător corespunzător
119. Conform funcţiei de utilitate marginală fiecare membru al societăţii trebuie să

primească acea mărime din venit care să asigure, pe ansamblul societăţii, aceeaşi
utilitate marginală pentru fiecare individ .
120. Aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor economice ale unui individ sau al unei
colectivităţi se numeşte nivelul de trai .
121. Nivelul de trai comportă următoarele baze de raportare :

- se referă exclusiv la nevoile economice ale individului sau colectivităţii analizate
- se referă exclusiv la dimensiunea cantitativă a gradului de satisfacere a acestor nevoi
economice
- este complet cuantificabil , adică exprimabil în monedă
- reprezintă o relaţie între nevoile economice şi capacitatea individului sau a societăţii
de a le satisface
122. Măsurarea nivelului de trai se face prin intermediul indicatorilor economici de

consum .
123. Prin finalitate socială a creşterii economice se înţelege transformarea rezultatelor

economice ale creşterii economice, obţinută în condiţii de protecţie a mediului natural
şi social, în efecte asupra împlinirii personalităţii individului şi societăţii .
124. Conform celei mai acceptate clasificări a nevoilor individului, nevoile umane sunt
necesităţi de : subzistenţă ; de securitate ; de dragoste şi acceptare ; de statut social ; de
actualizare .
125. Cel mai important indicativ al nivelului de trai îl reprezintă indicele venitului
real .
126. Calitatea vieţii reprezintă ansamblul condiţiilor şi sferelor din care se compune
viaţa integrală a omului.
127. Calitatea vieţii cuprinde : resursele vieţii ; cadrele vieţii
128. Modul de viaţă reprezintă forma colectivă (de regulă, la nivelul societăţii), în care
sunt valorificate condiţiile privind calitatea vieţii .
129. Aspectul personalizat, individualizat al modului de viaţă reprezintă stilul de viaţă .
130. A măsura puterea de cumpărare presupune :

- a preciza mărimea economică a cărei putere de cumpărare este măsurată
- a preciza factorii care vor fi luaţi în considerare la evaluarea puterii de cumpărare
respective
- a preciza modalitatea formală(analitică) în care se va realiza această măsurare
131. Măsurarea puterii de cumpărare se face prin intermediul coeficientului puterii de

cumpărare .
132. Puterea de cumpărare se defineşte prin două mărirni :

- cantitatea nominală de active monetare deţinute
- preţul bunurilor şi serviciilor la care se raportează activele monetare respective .
133. Puterea de cumpărare se poate defini ca fiind cantitatea de active reale (bunuri
şi/sau servicii) care poate fi obţinută în schimbul activelor monetare deţinute.
134. România a cunoscut în toată perioada postbelică, o creştere economică bazată în

special pe acţiunea factorilor extensivi .
135. O problemă a industriei româneşti în perioada de până în 1989 o reprezintă

scăderea competitivităţii produselor sale pe pieţele internaţionale .
136. În agricultură postbelică s-a introdus mecanizarea şi chimizarea .
137. Astăzi există următoarele modele de economie de piaţă : neoamerican ; renan .
138. În general toate programele de reformă includ următoarele măsuri :

- liberalizarea economică
- privatizarea
- stabilirea macroeconomică
139. Factorii care au influenţat situaţia economică a României în perioada anilor '90 au
fost
- economia românească se caracteriza printr-o rigiditate extremă
- populaţia a trebuit să suporte o situaţie dură,asemănătoare cu o “terapie de şoc”
- România a pierdut , în mai puţin de doi ani , 60% din pieţele sale externe
140. Economia deschisă reprezintă un stadiu superior al dezvoltării economiei de piaţă

şi se caracterizează prin :
- capacitatea de a genera permanent şi a încorpora , în rezultate benefice pentru om şi
societate , progresele ştiinţei şi tehnologiei
- procesul de reînnoire sistemică permanentă , de înlăturare a barierelor structurale ,
organizaţionale şi teritorial – geografice care obstrucţionează manifestarea deplină a
principiului raţionalităţii şi eficienţei activităţii economice
141. Premisele economiei mondiale sunt :

- marile descoperiri geografice de la sf. sec.al XV lea şi înc. sec. al XVI lea
- formarea economiilor naţionale
- revoluţia industrială a generat producţia maşinistă , de masă
- revoluţia industrială a impulsionat dezvoltarea sistemului modern de transporturi
- apariţia diviziunii mondiale a muncii
142. Economia mondială reprezintă un sistem complex, independent, de agenţi ai vieţii

economice, între care se dezvoltă ample relaţii economice, tehnologice, comerciale,
financiar-monetare, pe baza diviziunii mondiale a muncii, împreună cu normele
juridico-legislative şi cu instituţiile care reglementează şi monitorizează funcţionarea
structurilor componente .
143. Ramură a economiei reprezintă ansamblul de activităţi şi agenţi economici având

o organizare specifică şi furnizând produse şi servicii relativ similare.
144. Sferele economiei nationale sunt : producţia şi prestaţiile de servicii ;

schimbul(circulaţia) ; repartiţia ; consumul .
145. Sectoarele economiei naţionale sunt : sectorul primar , secundar , terţiar şi

cuaternar .
146. Principalele criterii de clasificare a statelor sunt :

- nivelul de dezvoltare
- structurilor economiilor naţionale
- potenţialul economic
- situaţia financiară
- participarea la relaţiile economice internaţionale
147. Criteriul nivelului de dezvoltare economică se exprimă prin :

- starea aparatului tehnic de producţie
- stadiul progresului tehnic încorporat în acestea
- valorificarea factorilor de producţie
148. În funcţie de criteriul nivelului de dezvoltare economică se disting :

- grupa statelor cu economii dezvoltate
- grupa statelor cu economii în curs de dezvoltare
- subgrupa statelor cel mai puţin dezvoltate
149. Ţările cu economii dezvoltate au o serie de trăsături economice :

- ţări industriale
- structurile de ramură sunt dominate de servicii şi sectorul cercetării ştiinţifice
- calitatea vieţii este superioară faţă de cea existentă în celelalte grupe de ţări
150. Principalii indicatori ai potenţialului economic sunt :

- numărul populaţiei
- suprafaţa teritoriului naţional
- volumul bogăţiilor naturale
- volumul absolut al produsului naţional brut
- volumul producţiei industriale , agricole
- cifra globală a serviciilor
151. În funcţie de dimensiunea potenţialului economiilor naţionale se disting :

- superputeri economice
- puteri economice
- puteri economice regionale
- ţări mijlocii
- ţări mici
152. În funcţie de criteriul structurii sectoriale, economiile naţionale sunt :

- economii predominant terţiare
- economii bazate pe sectorul secundar
- economii cu sector primar predominant
153. Criteriul participării economiilor naţionale la relaţiile economice internaţionale

foloseşte drept indicator statistic de clasificarea, ponderea exportului de bunuri si
servicii în PIB.
154. În funcţie de ponderea exportului de bunuri şi servicii în PIB se disting economii

cu participare intensă la circuitul economic mondial , cu participare medie şi cu
participare redusă .
155. Indicele dezvoltării umane (HDI) agregă următoarele variabile :

- durata medie a vieţii
- rata medie de alfabetizare a adulţilor
- PIB-ul pe locuitor
156. Diferenţele cantitative şi calitative între indicatorii care exprimă starea

economiei diverselor ţări se numesc decalaje economice .
157. Decalajul absolut exprimă diferenţa cantitativă, măsurată în cifre absolute, între
nivelurile dezvoltării economice ale diferitelor grupe de ţări.
158. Decalajul relativ exprimă diferenţa (comensurată procentual) între ponderile

deţinute de diferite ţări şi grupe de ţări în indicatorii economici mondiali .
159. Vasta reţea matricială de legături economice internaţionale: pe orizontală între

agenţii economici privaţi şi publici naţionali între aceştia şi companiile transnaţionale,
pe verticală între tot mai mulţi participanţi la lanţul celor care produc valoare adăugată,
fiecare dintre ei putând deveni, la rândul lor, nucleul unui sistem matriceal specific, se
numeste interdependenţă economică internaţională .
160. Interdependenţele economice internaţionale sunt :

- interdependenţele tehnico-ştiinţifice
- interdependenţele comerciale
- interdependenţele financiare
- interdependenţele dintre infrastructurile naţionale
- interdependenţele umane .
161. Fundamentele gândirii economice despre interdependenţele economice

internaţionale au fost puse de către:
- teoria mercantilistă
- principiile avantajului absolut şi ale avantajului relativ
- teoriile neofactorilor
- teoriile neotehnologiilor
- ciclul de viaţă al produsului , ale avantajului competitiv .
162. Diferenţa dintre costul de producţie naţional şi preţul de import al unui bun mai
scăzut este avantajul absolut .
163. Modelul HOS consideră avantajul relativ în comerţul internaţional în strânsă

dependenţă de abundenţa factorilor de producţie .
164. Teoria proporţiei neofactorilor de producţie ia în considerare diferenţele între

ţări şi industrii în înzestrarea cu capital uman .
165. Teoria neotehnologiilor, luând în consideraţie diferenţele tehnologice între ţări,

rolul stiinţei şi tehnologiei în ridicarea eficienţei producţiei, impactul inovaţiilor,
evidenţiază schimbărilor care au loc în competitivitatea internaţională a economiilor
naţionale.
166. Teoria avantajului competitiv evoluează :

- rolul pieţei interne
- nivelul tehnologic al industriilor orizontale
- structura , strategia şi calitatea managementului firmei , comportamentul şi
mentalitatea ei în lupta de concurenţă .
- starea infrastructurilor economice şi sociale de care beneficiază firmele
- impactul acţiunilor guvernamentale asupra mediului de afaceri .
167. Procesul istoric obiectiv de specializare a economiilor naţionale în producţia şi

comercializarea diferitelor bunuri şi servicii pentru piaţa mondială poartă denumirea
de diviziune mondială a muncii .
168. Există următoarele tipuri (modele) de specializare economică internaţională :

- modelul diviziunii intersectoriale a muncii
- specializarea interramură
- specializarea intraramură
- specializarea tehnologică
- specializarea organologică
169. Mişcarea unor valori materiale, bănesti sau spirituale între agenţii economiei
aparţinând diferitelor comunităţi naţionale, regionale ori transnaţionale poartă
denumirea de flux economic internaţional .
170. Totalitatea fluxurilor economice internaţionale care se dezvoltă între agenţii

economici ca urmare a interdependenţelor existente, a ansamblurilor de specializări din
economia mondială în domeniile producţiei, cercetării stiinţifice şi dezvoltării
tehnologic, schimbului de mărfuri, mişcării capitalului, valutelor, forţei de muncă etc ,
reprezintă circuitul economic mondial .
171. Principalele fluxuri care compun circuitul economic mondial sunt :

- comerţul internaţional cu mărfuri şi servicii
- mişcarea internaţională a capitalurilor , a investiţiilor externe
- schimburile valutare
- circulaţia internaţională a forţei de muncă
- cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică
172. În componenţa comerţului internaţional între comerţul cu mărfuri şi schimburile

internaţionale cu servicii .
173. Mişcarea de active financiare între rezidenţii din diferite ţări, neînsoţită
simultan de o mişcare în sens invers, în contra partidă, de alte valori, defineşte fluxul
internaţional al capitalului .
174. Fluxurile internaţionale de capital pe termen lung îmbracă mai multe forme :
- credite bancare
- investiţii externe directe
- plasamente în hârtii de valoare
- transferuri publice concesionale
- credite şi ajutoare oferite de instituţii financiare internaţionale ori regionale .
175. Fluxurile de capital pe termen scurt se fac în :

- bonuri ale trezoreriilor statelor
- obligaţiuni şi acţiuni ale companiilor
- cumpărarea de valute .
176. Funcţionarea pieţei valutare internaţionale presupune drept condiţie esenţială

convertibilitatea monedelor naţionale .
177. Convertibilitatea reprezintă dreptul rezidenţilor şi nerezidenţilor de a schimba

moneda naţională cu o monedă străină prin vânzare-cumpărare, fără nici o restricţie.
178. Monedele convertibile prezintă diferite grade de convertibilitate :

- limitată internă
- deplină sau oficială
- totală a unor monede liber utilizabile .
179. Etalonul monetar este o valoarea materială sau imaterială adoptată convenţional
ca bază a sistemului monetar, prin care se defineşte valoarea monedelor .
180. Lichiditatea internaţională oficială reprezintă ansamblul resurselor de care

dispun autorităţile monetare pentru a finanţa deficitele balanţei lor de plăţi .
181. Indicatorii utilizaţi pentru evidenţierea consecinţelor datoriei externe sunt :

- rata datoriei externe
- raportul dintre serviciul datoriei şi nivelul rezervelor oficiale
182. Balanţa de plăţi externe reprezintă, un tablou sintetic sub formă contabilă, care
înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite
între rezidenţii unei economii şi restul lumii, în cursul unei perioade de timp, de regulă
un an.
183. Balanţa de plăţi externe cuprinde :

- încasările, plăţile şi ajustări
- balanţa tranzacţiilor curente
- balanţa mişcărilor de capital sau Contul de capital .
184. Balanţa tranzacţiilor curente este formată din :

- balanţa comercială
- balanţa invizibilelor
- balanţa veniturilor
- balanţa transferurilor unilaterale .
185. Balanţa mişcărilor de capital include :

- balanţa mişcărilor de capital pe termen scurt
- balanţa mişcărilor de capital pe termen lung
- balanţa rezervelor valutare internaţionale .
186. Migraţia contemporană a forţei de muncă prezintă câteva caracterizări :

- nu mai priveşte populaţii compacte, ci grupuri, indivizi sau familii în căutare de
locuri de muncă
- se emigrează din ţări mai sărace în ţări mai bogate
- cererea de forţă de muncă vizează persoane calificate(20-40 ani)
- majoritatea imigranţilor sunt muncitori necalificaţi
187. Cooperarea internaţională reprezintă reunirea resurselor şi eforturilor bi şi

multilaterale ale statelor vizând realizarea, pe baze contractuale, de activităţi conexe de
cercetare-dezvoltare şi transfer de tehnologii, producţie, prestări servicii, construcţii
civile şi industriale, uzine "la cheie", comercializare în scopul obţinerii de rezultate
economice superioare sumei celor individuale .
188. Normele juridico-legislative şi instituţiile care reglementează, gestionează şi

monitorizează desfăşurarea relaţiilor economice internaţionale cunoscute şi sub
denumirea de ordine economică mondială, reprezintă o altă structură de bază,
esenţială, pentru funcţionarea sincronizată, ca un sistem, a economiei mondiale .
189. Bilateralismul îşi gândeşte expresia în sistemul de norme juridico-legislative, de

instituţii şi de acţiuni care, împreună alcătuiesc cadrul raporturilor dintre două state,
dintre agenţii economici publici şi privaţi rezidenţi în fiecare dintre ele, dintre cetăţenii
lor .
190.Multilateralismul reprezintă procesul de apropiere şi unificare legislativă şi

instituţională progresivă a raporturilor internaţionale pe calea asocierii statelor prin
tratate având acte constitutive, organe comune şi personalitate juridică distinctă, care
preiau asupra lor prerogative exercitate până atunci de entităţi naţionale.
191.Organizaţia internaţională reprezintă o formă de coordonare a elaborării

internaţionale pentru care statele au creat un cadru juridic şi instituţional permanent,
printr-un statut elaborat de comun acord, care prevede obiectul şi scopul organizaţiei,
organele, funcţiile şi mijloacele necesare realizării obiectivelor.
192.Dintre organizaţiile internaţionale care exercită o influenţă deosebită asupra

politicilor economice ale statelor lumii, inclusiv asupra României menţionăm : GATT
– OMC ; BIRD ; FMI
193.Există următoarele scenarii asupra viitorului economiei mondiale :

- dezvoltarea regionalizată
- dezvoltarea unipolară
- dezvoltarea multipolară
194.Se susţine că secolul XXI va fi european, din următoarele motive :

- CE va reprezenta o piaţă cu un potenţial de 850 de milioane de locuitori, cu educaţie
şi formare profesională înaltă
- CEE numără printre membrii săi un “campion la toate categoriile” şi colider mondial
în domeniul tehnologiilor de producţie – Germania
- CEE va beneficia în viitor de toate premisele succesului : ştiinţa fundamentală rusă,
designul franco-italian, ştiinţa producţiei germane şi ingineria financiară engleză
- CEE este singurul ansamblul comunitar care a reuşit compromisul între capitalismul
comunitar şi capitalismul individualist
- CEE va fixa în viitor noile reguli în domeniul comerţului mondial .
195.Ideile scenariului dezvoltării multipolare sunt :

- trecerea la noua ordine mondială se va baza pe o nouă revoluţie tehnologică
- nici o naţiune nu poate rămâne, generaţie după generaţie, pe locuri de frunte în
ierarhia mondială fără o bază economică înfloritoare pe care să i se sprijine puterea
- noua ordine nu va fi o societate postindustrială, în care serviciile înlocuiesc industria,
ci o societate hiperindustrială
- noua ordine nu va fi nici liniştită, nici paşnică, ci presărată cu tot felul de conflicte,
interne şi externe
- se va constitui un nou centru de putere mondială, acesta putând fi, cel mai probabil,
cel din Zona Pacificului, localizat în jurul Japoniei, Europei şi SUA .
196.În 1948 s-a constituit Organizaţia Europeană de Cooperare Economică (OECE),

cu scopul imediat de a asigura administrarea riguroasă a ajutorului american acordat
ţărilor vest europene .
197.În 1951, în Europa a fost înfiinţată prima organizaţie economică cu caracter

integraţionist CECO
198.Negocierile dintre Comunităţile Economice şi Asociaţia Europeană a Liberului

Schimb, au condus în 1992, la crearea Spaţiului Economic European (EEA)
reprezentând o zonă de comerţ liber, incluzând şi serviciile şi asigurând mobilitatea
muncii şi capitalurilor .
199.În America de Nord, în 1989, între SUA, Canada şi Mexic s-a încheiat un acord,
denumit Acord de Comerţ Liber Nord-American intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994 .
200.În 1980 se constituie Asociaţia Latino-Americană de Integrare (ALADI) cu

următoarele obiective :
- liberalizarea comerţului reciproc şi armonizarea politicilor comerciale
- asigurarea unei specializări intersectoriale raţionale
- stimularea dezvoltării industriale .
201.În America Latină s-au constituit de-a lungul timpului o serie de organizaţii
economice precum :
- Asociaţia Latino-Americană de Integrare (ALADI)
- Piaţa Comună Centro-Americană
- Grupul Andin
- Piaţa comună a Sudului (MERCOSUR)
- Piaţa comună a Caraibelor (CARICOM)
202.În Africa, cea mai importantă organizaţie economică este Comunitatea Economică
Africană, înfiinţată în 1994 cu următoarele obiective :
- promovarea dezvoltării economice, sociale şi culturale, a unei dezvoltări endogene,
autosusţinute
- stabilirea la scară continentală a unui cadru favorabil pentru mobilizarea şi
valorificarea resurselor umane şi materiale pentru a realiza o dezvoltare autosusţinută
- stimularea integrării economice a ţărilor continentului
- coordonarea şi armonizarea politicilor promovate de comunităţilor economice în
vederea stabilirii graduale a unei comunităţi continentale .
203.Regionalismul este, în prezent, o importantă trăsătură a dezvoltării relaţiilor

economice dintre diferite grupuri de state : dintre ţările dezvoltate, dintre ţările în curs
de dezvoltare, dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.
204. Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) a fost creat în 1989 şi

deţine o forţă impresionantă : 55% din PIB-ul mondial şi 40% din populaţia mondială .
205. Integrarea reprezintă un proces complex de evoluţie a economiei mondiale, bazat

pe o treaptă calitativ superioară a interdependenţelor dintre economiile naţionale,
concretizat în crearea unor entităţi economice comune în care se asigură mişcarea
liberă a mărfurilor, capitalurilor şi persoanelor prin unificarea politicilor vamale,
economice, fmanciar-monetare, orientate spre realizarea unei uniuni economice şi
politice a stateior membre.
206. Ţelul final al integrării poate fi atins treptat, prin parcurgerea graduală a mai
multor stadii (etape):
- zona de comerţ liber
- uniunea vamală
- piaţa comună
- uniunea economică
- uniunea politică
207. Principalele cauze ale integrării sunt :

- apariţia şi adâncirea contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi
capacitatea restrânsă de absorbţie a pieţelor naţionale .
- necesitatea valorificării optime a potenţialului de care dispune capitalul prin
asigurarea unui spaţiu adecvat de plasament, apt de a oferi oportunităţi superioare
pentru sporirea beneficiilor .
- interesele agenţilor economici dintr-o regiune geografică dată de a se apăra cu forţe
comune de ameninţările concurenţilor internaţionali mai puternici şi de a spori
eficienţa relaţiilor economice reciproce
- constituirea marilor firme internaţionale, a companiilor transnaţionale, potenţialul lor
tehnologic şi productiv imens, eforturile continue de optimizare la nivel superior a
“dimensiunilor de scară” ale afacerilor lor .
208. Tratatul de la Roma, semnat de către ţările membre ale CECO, în martie 1957,
prevedea crearea Comunităţii Economice Europene(CEE) cunoscută sub numele de
Piaţa Comună.
209. Tratatul de la Roma stabileşte următoarele obiective :

- realizarea unităţii popoarelor europene
- ameliorarea condiţiilor de viaţă şi de muncă
- garantarea stabilităţii în expansiune, a echilibrului schimburilor şi loialitatea în
concurenţă
- dezvoltarea armonioasă a economiilor
- reducerea decalajului între diferite regiuni
- suprimarea progresivă a restricţiilor din comerţul internaţional prin promovarea unei
politici comerciale comune
210. Pentru realizarea scopurilor, Tratatul de la Roma prevedea instituirea unui sistem
de libertăţi şi politici economice comune vizând formarea unei pieţe unice in interiorul
careia oamenii, marfurile si capitalurile sa poata circula liber.
211. În realizarea Uniunii Vamale au fost micşorate o serie de bariere netarifare din
comerţul intracomunitar prin :
- standardizarea procedurilor comerciale şi vamale
- eliminarea diferenţelor naţionale între taxele de transport rutier, feroviar şi nautic
- interzicerea discriminărilor în încheierea contractelor pentru lucrări publice
212. În politica agricolă comună au fost stabilite următoarele preţuri :
- preţul ţintă (indicativ)
- preţul prag
213. Iniţiativele comunitare pentru crearea unei politici monetare comune s-au
localizat la trei niveluri :
- preocupări politice
- definirea unei strategii monetare
- elaborarea măsurilor de aplicare
214. ECU a fost utilizată prioritar pentru împrumuturi pe piaţa internaţională, precum
şi ca mijloc de plată pe această piaţă şi ca monedă de rezervă .
215. Nu au trecut încă în competenţa Uniunii Euiopene :

- nivelul de salarizare
- dreptul de asociere
- dreptul de grevă
216. Carta Alba, prin prevederile sale a abordat frontal sfidările la adresa unei politici
financiare comunitare, reprezentate de :
- dubla impozitare
- evaziunea fiscală
- utilizarea discriminatorie a impozitelor
217. Principiile promovate de Carta Alba se referă la :

- reglementările naţionale în domeniul fiscal
- fiscalitatea naţională nu trebuie să vină în contradicţie cu politicile comune
- armonizarea unor dispoziţii fiscale
- punerea în funcţie a unor instrumente şi reţele fiscale comunitare
218. Actul Unic European, intrat în vigoare în iulie 1987 şi-a propus să desăvârşească
crearea pieţei unice :
- piaţa unică a mărfurilor
- piaţa unică a serviciilor
- măsuri pentru realizarea liberei circulaţii a capitalurilor
- măsuri pentru realizarea liberei circulaţii a persoanelor .
219. Obiectivele asumate prin Tratatul de la Maastricht sunt :

- promovarea progresului economic şi social echilibrat şi durabil
- afirmarea identităţii Uniunii pe scară internaţională
- întărirea protecţiei şi intereselor resortisanţilor statelor membre
- dezvoltarea unei cooperări strânse în domeniile justiţiei şi afacerilor interne
- menţinerea integrată şi dezvoltarea legislaţiei comunitare .
220. Realizarea obiectivelor asumate prin Tratatul de la Maastricht impune

perfecţionarea cadrului juridico-constituţional al Uniunii, desăvârşirea Uniunii
Economice prin realizarea laturii sale monetare şi realizarea Uniunii politice .
221. În plan juridic şi instituţional, măsurile prevăzute în Tratatul de la Maastricht, au

în vedere :
- extinderea competenţelor Uniunii de la domeniul politicii economice şi monetare la
alte sfere ale pieţei interne
- sporirea competenţelor Parlamentului European în reglementarea chestiunilor pieţei
interne, în domeniile nou introduse, precum şi în ce priveşte aprobarea admiterii de noi
state membre
- s-a instituţionalizat Comitetul Regiunilor şi Curtea de Conturi
- s-a introdus principiul subsidiarităţii
222. Edificarea uniunii Monetare era programată să se realizeze în mod gradual :

- prima etapă viza ratificarea Tratatului de către ţările membre, înlăturarea tuturor
barierelor din calea fluxurilor de capital, coordonarea mai bună a politicilor economice
individuale şi intensificarea cooperării între băncile centrale
- în a doua etapă s-a creat Institutul Monetar European (IME) însărcinat cu
coordonarea politicilor monetare ale statelor membre, în vederea asigurării stabilităţii
preţurilor Băncii Centrale Europene (BCE)
- a treia etapă se caracterizează prin intrarea în funcţiune a SEBC, fixarea irevocabilă a
cursului de schimb între monedele naţionale şi euro .
223. Criteriile economice de convergenţă sunt:

- realizarea unui grad ridicat de stabilitate a preţurilor
- criteriul sustenabilităţii poziţiei financiare a guvernului
- datoria publică totală nu trebuie să depăşească 60% din PIB
- ţările participante trebuie să realizeze, pe termen lung, rate ale dobânzilor care să fie
cu cel mult 1,5% mai mari decât media celor mai scăzute trei rate ale dobânzilor
- criteriul stabilităţii cursului de schimb
224.Tratatul de la Amsterdam din octombrie 1997 cuprinde următoarele obiective

principale :
- plasarea locurilor de muncă în centrul preocupărilor Uniunii Europene
- crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie pentru cetăţenii europeni,
suprimarea controalelor interne la frontierele Uniunii
- întărirea rolului Europei în afacerile mondiale
- aplicarea politicilor comune va fi decisă cu majoritate calificată .
225.Obiectivul principal al Tratatului de la Nisa, din septembrie 2000, l-a constituit

pregătirea extinderii UE prin reforma structurii instituţionale vizând :
- mărimea Comisiei Europene
- ponderea voturilor în Consiliul de Miniştri
- extinderea numărului de domenii în care deciziile se iau cu majoritatea calificată
- numărul total de locuri şi repartiţia acestora în Parlamentul European
- modificări în cadrul mecanismului decizional al Băncii Central-Europene
226.Mondializarea (globalizarea) activităţilor economice ar putea fi definită ca un

proces care, ajuns în faza sa finală, ar însemna administrarea lumii, de către forţe
transnaţionale, ca pe o unitate economică integrată.
227.În actualul stadiu, mondializarea reprezintă integrarea progresivă a economiilor

naţionale în economia mondială prin :
- liberalizarea crescândă a circulaţiei factorilor de producţie
- sporirea ponderii producţiei internaţionale integrate în produsul mondial, prin
sistemul global, interdependent de funcţionare a pieţelor
- amplificarea rolului cooperării internaţionale în elaborarea politicilor economice şi
aplicarea lor în practica economică .
228.Forţele motrice ale mondializării activităţilor economice sunt :

- progresul tehnic
- politicile de liberalizare, de deschidere a pieţelor şi de eliminare a obstacolelor care
îngreunează desfăşurarea afacerilor
- internaţionalizarea activităţii companiilor, dezvoltarea unei reţele interconectate de
activităţi productive, comerciale, financiar-bancare, valutare în întreaga lume .
229.Principalele forme de manifestare a mondializării vieţii economice sunt :

- internaţionalizarea producţiei
- globalizarea pieţelor de mărfuri, servicii, tehnologii, capitaluri şi valută
230.Internaţionalizarea producţiei este procesul de extindere a acelor activităţi

creatoare de bunuri şi servicii, de valoare adăugată, care nu îşi mai au originea într-o
ţară sau alta, ci sunt rezultatul interdependenţelor complexe dintre agenţii economici
ce acţionează pe spaţii largi, pe pieţe organizate şi reglementate la nivel global.
231.Producţiile internaţionale integrate (PII) reprezintă acea parte a procesului

mondial generat de activităţi economice interdependente care se desfăşoară pe spaţii
ample, regionale ori mondiale, în principal, de către agenţii economici transnaţionali.
232.Principalul agent al producţiei internaţionale integrate este compania

transnaţională .
233.Filiala străină poate fi : subsidiară ; asociate sau ramuri(branşe).

234.Ramura (branşa) este o întreprindere corporatistă deplină sau mixtă, din ţara gazdă
aflată într-una din următoarele forme :
- un stabiliment ori birou permanent al investitorului străin
- un parteneriat corporatist sau o societate mixtă între investitorul direct străin şi una
ori mai multe terţe părţi
- teren, construcţii sau echipamente, imobile deţinute nemijlocit de investitorul străin
- bunuri mobile care operează în interesul unei ţări, alta decât cea a investitorului
străin, într-o perioadă de cel puţin un an .
235.În opinia unor specialişti, sistemul capitalist global are multe deficienţe, care, dacă
nu sunt corectate, vor duce la căderea sa :
- distribuirea inegală a beneficiilor
- instabilitatea organică a capitalului financiar
- tendinţa monopolurilor şi oligopolurilor globale este de a predomina, nu de a menţine
competiţia
- economia de piaţă nu înseamnă societate de piaţă cu libertăţi politice şi justiţie
socială fără de care societatea globală nu poate supraveţui .
236.Dezvoltarea durabilă (sustenabilă) reprezintă o nouă strategie de dezvoltare
economico-socială, care are drept scop armonizarea creşterii economice cu protecţia
mediului natural şi protecţia mediului social, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi protejarea
naturii .
237.Dezvoltarea durabilă impune :

- realizarea unei revoluţii în domeniul materialelor
- realizarea echilibrului între oameni şi hrană
- nevoia de pace
- coeziune în interiorul societăţilor şi la nivel global .
238.România poate fi caracterizată ca ţară cu potenţial mijlociu spre mic .
239.Sub aspectul dezvoltării economice, România deţine în economia mondială o

pozitie net inferioară faţă de aceea care îi revine din punctul de vedere al potenţialului
său economic .
240.În prezent, România este o ţară în curs de dezvoltare care depune eforturi pentru a
imprima dezvoltării sale interne un sens ascendent şi a reduce decalajele care o despart
de ţările mai dezvoltate .
241.Obiectivele asocierii la Uniunea Europeană au fost :

- asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic dintre părţi
- promovarea comerţului, precum şi a relaţiilor economice armonioase dintre părţi
- sprijinirea eforturilor României de dezvoltare şi de restructurare a economiei
- asigurarea unui cadru corespunzător pentru integrarea graduală a României .
242. Într-o determinare mai generală, eficientă economică a relaţiilor externe este
ilustrată de volumul absolut şi ponderea lor în produsul intern brut PIB .
243. Eficienţa relaţiilor economice externe are o determinare mai concretă, aceea de
rentabilitate .
244. După 1990, România s-a înscris în fluxurile internaţionale de capital, în

exclusivitate, în calitate de ţară-gazdă .
245. Conform standardelor actuale, nivelul datoriei externe ameninţă intrarea în

incapacitate de plată când datoria externă atinge un nivel de 40% din PIB.
246. Nivelul îndatorării externe poate deveni periculos dacă se asociază cu scăderea
continuă a PIB-ului, cu un deficit crescând al balanţei comerciale, cu hiperinflaţia şi
devalorizarea galopantă a monedei naţionale .
247. Rentabilitatea exporturilor se exprimă prin intermediul cursului de revenire la

export calculat ca raport între cheltuielile interne evaluate în moneda naţională pentru
producerea mărfii, pregătirea ei pentru export şi transportul până la graniţa, şi
cantitatea de valută ce se obţine din vânzarea mărfii .
248. Rentabilitatea importurilor se exprimă prin intermediul cursului de revenire la

import .
1. În scopul evidenţierii nivelului de dezvoltare economică se folosesc indicatori

macroeconomici determinaţi în condiţiile ţărilor cu economie de piaţă cu ajutorul
sistemului conturilor naţionale (SCN).
2. În SCN, delimitarea activităţii economice, din ansamblul activităţilor umane, are la

bază conceptul de producţie care cuprinde bunurile şi serviciile ce fac obiectul
tranzacţiilor dintre unităţile producătoare şi cele consumatoare, precum şi serviciile
produse şi consumate ce nu fac obiectul vânzării-cumpărării .
Obs : pt 1 şi 2 va trebui să completăm într-un spaţiu răspunsurile astfel :

1. indicatori economici (atenţie cu spaţiu)
2. productie; vanzarii cumpararii (atenţie la ; ) (spatiu după ; şi după vanzarii) (nu
se foloseşte “ţ,â,ă etc)
Aplicaţii MACROECONOMIE 2
1. Oferta de monedă este de 30.000, iar valoarea producţiei = 90.000. Dependenţa vitezei
de rotaţie a monedei de rata reală a dobânzii (exprimată în %) este dată de relaţia: v =
1,5 + 0,75 r.
Să se determine:
a) rata reală a dobânzii care asigură echilibrul pieţei monetare
b) rata reală a dobânzii pentru situaţia în care P creşte cu 10%, iar producţia cu 20%.
R: a) Mv = PY
30.000 (1,5 + 0,75 r) = 90.000, astfel r = 2%
b) P1 = 1,1P0, Y1=1,2Y0 IPY = 1,32P0Y0 = 118.800, Noul r = 3,28%.
2. În perioada t0-t1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20%, viteza de circulaţie a

banilor creşte de 2 ori, iar volumul bunurilor economice creşte cu 100%. În aceste condiţii
masa monetară:
a) creşte cu 100%
b) scade cu 25%
c) scade cu 50%
d) creşte cu 25%.(Mv = PY  IM = IP*IY /Iv ; Ip = 1/IPCB*100 =1/80%*100 =125%, deci I M
=125%*200% / 200% = 125%)
3. De-a lungul unei perioade viteza de circulaţie a banilor (v) a crescut de 4 ori, preţurile (P)
au crescut cu 60%, iar volumul tranzacţiilor (Y) a crescut cu 40%. Comparaţi masa monetară
la sfârşitul perioadei cu cea de la început, în condiţiile menţinerii echilibrului pieţei
monetare. (R: M scade cu 44%)
4. La începutul unui an masa monetară aflată în circulaţie a fost de 1000 mild. u.m. În cursul
anului s-au acordat credite de 100 mild. u.m, iar credide în valoare de 120 mild u.m au ajuns
la scadenţă. Calculaţi volumul masei monetare aflată în circulaţie la sfârşitul anului. (R: 980
mild u.m.)
5. Cota rezervelor obligatorii ale băncilor este de 20%. Suma maximă de monedă scripturală
creată de sistemul bancar ca urmare a unui depozit iniţial de 2 miliarde u.m este: a) 20 mild.
U.m., b) 10 mild, c) 8 mild, d) 5 mild, e) 2 mild.
R: ∆M = M0 * k
Unde, ∆M = sporul de monedă, M 0 = masa monetară iniţială, depozitul iniţial; k =
multiplicatorul creditului = 1/r, r= rata rezervelor obligatorii.
∆M = 2 mild/0,2 = 10 mild u.m
6. Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional este L1 = 50 + 0,5Y, unde Y este venitul
agregat. Cererea de monedă pentru motivul speculativ este L2 = 50 – 125i, unde i este rata
dobânzii. Dacă oferta de monedă este 325 u.m, iar venitul agregat este 500 u.m, atunci rata
dobânzii va fi: a) 10%, b) 15%; c) 20%; d) 25%; e) 30%.
R: La echilibru Cererea de monedă (L) este = cu oferta de monedă.

Cererea de moneda = L = L1 + L2 = 100 + 0,5Y – 125i
Din relaţia L = 325 ⇒ 100 + 0,5Y – 125i = 325, iar pentru Y = 500, ⇒ i = 20%
7. Nu este instrument al politicii monetare:

a) cota rezervelor obligatorii,
b) cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală,
c) vânzările de titluri guvernamentale de către banca centrală,
d) consumul guvernamental de bunuri şi servicii,
e) rata dobânzii.
8. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă:

a) tipărind numerar,
b) acordând credite,
c) cumpărând titluri guvernamentale,
d) acceptând depozite
9. Emisiunea de monedă poate fi realizată de:

a) bursa de valori,
b) orice bancă comercială
c) ministerul finanţelor
d) banca centrală.
10. O scădere a ratei rezervelor obligatorii determină:

a) scăderea masei monetare aflată în circulaţie,
b) creşterea masei monetare aflată în circulaţie,
c) scăderea ratei şomajului,
d) nu influenţează masa monetară.
11. Cererea de bani este:

a) direct legată de produsul intern brut şi de rata dobânzii,
b) direct legată de produsul intern brut şi invers de rata dobânzii,
c) invers legată de produsul intern brut şi direct de rata dobânzii,
d) invers legată de produsul intern brut şi de rata dobânzii,
12. Cererea de bani pentru motivul tranzacţional depinde de:

a) producţia de bunuri şi servicii,
b) depozitele bancare,
c) rata dobânzii,
d) cursul de schimb,
e) salariile nominale.
13. Printre măsurile de restrângere a masei monetare nu se numără:

a) creşterea ratei dobânzii,
b) creşterea cotei rezervelor obligatorii,
c) scăderea ratei dobânzii,
d) vânzarea de titluri de stat de către banca centrală,
e) vânzarea de valută de către banca centrală.
14. Reducerea ratei dobânzii are ca efect:
a) creşterea solicitărilor de credite; b) reducerea solicitărilor de credite; c) descurajarea
investiţiilor; d) creşterea dorinţei de economisire; e) reducerea ofertei de bunuri şi
servicii.
15. Dacă viteza de rotaţie a monedei creşte cu 50%, rata inflaţiei este 50%, indicele volumului
bunurilor economice marfare este 150%, atunci modificarea relativă a masei monetare este de:
a) 100%; b) 50%; c) 150%; d) 225%; e) imposibil de determinat.
R: Se folosesc relaţiile: Ri = Ip – 100% şi Mv = PY
16. În T1 faţă de T0, masa monetară în circulaţie creşte cu 200%. Dacă în acelaşi interval
valoarea tranzacţiilor pe piaţă sporeşte cu 50%, viteza de rotaţie a monedei:
a) creşte cu 50%; b) scade cu 150%; c) creşte cu 100%; d) scade cu 100%; e) scade cu
50%.
17. Banii păstraţi de menaje şi firme cu scopul de a achiziţiona bunuri şi servicii reprezintă:
a) cerere de bani pentru tranzacţii; b) cerere de bani pentru motivul precauţiei;
c) cerere de bani pentru motivul speculativ; d) cerere totală de bani;
e) viteza de rotaţie a monedei.
18. Dacă preţurile cunosc o reducere generalizată cu 25%, puterea de cumpărare a monedei:
a) Creşte cu 20%
b) Scade cu 25%
c) Creşte cu 33,33%
d) Scade cu 80%
19. Dacă se anticipează creşterea într-un ritm mai rapid a preţurilor, atunci:
a) consumatorii preferă să amâne deciziile de consum; b) consumatorii apelează într- mai
mică măsură la credite; c) indivizii economisesc mai mult; d) firmele acţionează într-un
mediu de afaceri stabil; e) viteza de circulaţie a banilor creşte.
20.Ratele inflaţiei anuale în cursul a 2 ani consecutivi sunt 20% şi 25%. Dacă în cursul unei
perioade de 3 ani preţurile au crescut în medie cu 65%, atunci rata inflaţiei în cel de-al 3-lea
an este:
a) 10%
b) 13,8%
c) 20%
d) 30%
e) 120%.
R: Ip3/0 = Ip1/0 * Ip2/1 *Ip3/2
În 3 ani P au crescut cu 65%, adică, Ip3/0 = 165%
Ip1/0 = 120%
Ip2/1 = 125%, Deci Ip3/2 = 110%, Ri = 110% - 100% = 10%
21. Dacă în perioada T0-T1, preţurile au crescut de 3 ori, iar în perioada T1-T2, de două ori,
atunci rata inflaţiei în T2 faţă de T0 este de:
a) 100%; b) 300%; c) 500%; d) 600%; e) 200%.
22. Procesul de încetinire a creşterii nivelului general al preţurilor se numeşte:

a) deflaţie; b) dezinflaţie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere.
23. Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă?
a) creşterea valorii bunurilor exportate; b) creşterea costurilor de producţie;
c) reducerea preţului resurselor; d) creşterea cererii agregate;
e) creşterea achiziţiilor guvernamentale.
24 Hiperinflaţia se caracterizează prin:

a) reducerea masei monetare şi creşterea generalizată a preţurilor,
b) o rată lunară a inflaţiei de minim 50%
c) creşterea masei monetare în acelaşi ritm cu creşterea preţurilor,
d) reducerea puterii de cumpărare a monedei şi creşterea preţurilor.
25. Relaţia inversă între variaţia salariului nominal şi rata şomajului se reprezintă prin:
a) curba Lorenz; b) curba Laffer; c) curba Friedman; d) curba Phillips;
e) curba posibilităţilor de producţie.
26. Balanţa de plăţi externe reprezintă:
a) tablou statistico-economic în care se include şi prin care se compară încasările şi plăţile
realizate de o ţară din relaţiile sale economice, financiare şi monetare cu alte ţări pe timp de
un an; b) fluxurile valorice cu străinătatea şi stocul de resurse financiar-valutare, aflate la
dispoziţia unei economii naţionale la un moment dat; c) un instrument valutar-financiar util
analizei şi controlului fluxurilor interne şi externe al unei ţări pe timp de un an; d)
componentă a balanţei comerciale; e) un instrument util doar ţărilor cu economie de
Introducere in economie
TRUE/FALSE
1. Problema fundamentala a tuturor economiilor o reprezinta raritatea
resurselor.
Ans: a
2. Daca resursele ar fi nelimitate, costul de oportunitate ar fi egal cu
zero.
Ans:a
3. Microeconomia reprezinta activitatea economica la nivelul
economiei nationale.
Ans:f
4. Banii indeplinesc functia de mijloc de schimb atunci cand marfurile
se achita in momentul livrarii lor.
Ans:a
5. Efectul de venit nul in cazul bunurilor de lux, foarte scumpe, nu
constituie o situatie de cerere atipica.
Ans:f
6. Elasticitatea ofertei in raport de pret reprezinta sensibilitatea ofertei
la modificarile pretului bunului.
Ans:a
7. Bunurile economice au un caracter nelimitat.
Ans:f
8. Valorile costului variabil mediu si costului total mediu sunt minime
atunci cand sunt egale cu valoarea costului marginal.
Ans:a
9. Pe termen lung, cresterea productivitatii muncii actioneaza in sensul
opus tendintei generale de evolutie a salariului nominal.
Ans:f
10. Cresterea profitului unitar se afla in relatie direct proportionala cu
pretul unitar.
Ans:a
11. O crestere a ratei dobanzii va duce la scaderea pretului terenurilor.
Ans:a
12. Perioada cuprinsa intre momentul primirii creditului si inceperea
restituirii lui se numeste perioada de gratie.
Ans:a
13. Serviciile sunt incluse in sectorul secundar al activitatii
economice.
Ans:f
14. Oferta este o functie crescatoare fata de pret, daca celelalte conditii
raman constante.
Ans:a
15. Resursele economice sunt factori de productie.
Ans:f
16. Diversitatea produselor este o trasatura a pietei cu concurenta
perfecta.
Ans:f
17. Cererea de munca este egala cu nevoia de munca existenta in
economie.
Ans:f
18. Mobilitatea perfecta este o trasatura a ofertei de munca.
Ans:f
19. Bancile comerciale contribuie la crearea masei monetara.
Ans:a
20. Acordarea de imprumuturi solicitantilor care intrunesc conditiile
de bonitate financiara este principala functie activa a bancilor.
Ans:a
21. O tara oarecare poate sa fie, concomitent, si debitor si creditor.
Ans:a
22. Nivelul salariului si cererea de munca se afla in raport invers
proportional.
Ans:a
23. Un agent economic va face angajari numai daca costul marginal al
muncii este mai mare sau egal cu venitul marginal al muncii.
Ans:f
24. In conditiile unei anumite marje de profit, marimea costului
exercita presiune asupra pretului.
Ans:a
25. Procesul consumarii capitalului fix se manifesta prin fenomenul
uzurii.
Ans:a
26. Piata muncii este o piata omogena

Ans:f
27. Piata muncii este o piata derivata.
Ans:a
28. Intre cererea de munca si nevoia de munca exista o relatie de la
parte la intreg.
Ans:a
29. Oferta de munca se exprima prin numarul locurilor de munca.
Ans:f
30. Intre marimea duratei muncii si cea a timpului liber este o relatie
inversa.
Ans:a
31. Cererea de munca este influentata de costul marginal al muncii.
ANS: a
32. Costul de oportunitate reprezinta costul unei alternative la care se
renunta in favoarea alteia.
Ans:a
33. Existenta concurentei este motivul pentru care agentii economici
cauta sa fie cat mai eficienti si competitivi pe piata.
Ans:a
34. Atunci cand curba productivitatii medii se afla deasupra curbei
productivitatii marginale, productia totala scade.
Ans:f
35. Daca productia unei firme este egala cu zero, atunci costul fix
mediu si costul variabil mediu sunt
egale.
Ans:f
36. Comportamentul unei firme oligopoliste este unul strategic, fiecare
competitor fiind nevoit sa tina seama de deciziile celorlalti.
Ans:a
37. Nevoia de calculator si nevoia de imprimanta sunt considerate
nevoi complementare.
Ans:a
38. Economia Politica este o stiinta economica functională
Ans:f
39. Fluxurile de bunuri de consum de la firme la menaje constituie un

exemplu de flux economic real.
Ans:a
40. Fluxurilor de munca de la populatie la intreprinderi le corespund
din directie opusa fluxurile monetare de plati reprezentand salariile
pentru munca depusa.
Ans:a
41. Paradoxul ofertei poate fi exemplificat prin produsele perisabile.
Ans:a
42. Costul implicit este insusi costul contabil.
Ans:f
43. Costul explicit este insusi costul contabil
Ans:a
44. Costul economic este un concept mai larg decat costul contabil.
Ans:a
45. Marimea costului este diferita de la un produs la altul, in functie
de specificul fiecaruia si de consumul de factori pe care il solicita.
Ans:a
46. CMT = CMF + CMV
Ans:a
47. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o
relatie de la intreg la parte.
Ans:a
48. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) nu sunt incluse
in preturile pietei.
Ans:f
49. Consumul intermediar este inclus in Produsul Global Brut.
Ans:a
50. Inflatia prin costuri nu implica neaparat cresterea preturilor.
Ans:f
51. Spunem ca rata dobanzii este real pozitiva atunci cand este mai
mare decat rata inflatiei.
Ans:a
52. Spunem ca rata dobanzii este real negativa atunci cand este mai
mare decat rata inflatiei.
Ans:f
53. Perioada inchisa a ciclului economic este perioada dintre 2
contractii ale ciclului economic.
Ans:a
54. Perioada deschisa a ciclului economic este perioada dintre 2
contractii ale ciclului economic.
Ans:f
55. In calculul indicatorilor macroeconomici atributul “national” are
in vedere apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei
isi desfasoara activitatea in propria tara sau in alte tari.
Ans:a
56. Produsul Intern Brut real exprima valoarea bunurilor finale in
preturi curente.
Ans:f
57. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi curente a valorii
bunurilor si serviciilor produse intr-o perioada data.
Ans:a
58. Tipul intensiv de crestere este specific tarilor avansate economic.
Ans:a
59. Este corecta relatia: V = C - E .
Ans:f
60. Rata consumului ia intotdeauna valori pozitive si subunitare.
Ans:a
61. Este corecta relatia: c + e = 1 .
Ans:a
62. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient
supraunitar.
ANS:a
63. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice sunt determinate de
factori sau evenimente neprevazute.
ANS:F
64. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia
fenomenului economic.
ANS:F
65. Ciclurile Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri.
ANS:a
66. Rata somajului este un indicator absolut.
ANS:F
67. Cand ritmul mediu anual de crestere a preturilor este de pana la

6% avem de-a face cu inflatie taratoare.
ANS:F
68. Statul fixeaza preturi maxime in perioada de boom.
ANS:F
69. T.V.A. este un impozit direct.
ANS:F
MULTIPLE CHOICE
1. In functie de caracterul tridimensional al fiintei umane, nevoile pot
fi clasificate:
a. nevoi primare, sociale, secundare
c. nevoi fiziologice, sociale, secundare
b. nevoi fiziologice, sociale, rationale
d. nevoi primare, sociale, complexe

ANS: B
2. Curba care ilustreaza problema raritatii resurselor si reflecta
combinarile a doua bunuri care pot fi produse cu un volum dat de
resurse poarta denumirea de:
a. curba productiei;
c. curba posibilitatilor de productie;
b. curba costului de productie;
d. curba venitului.
ANS:C
3. Rata retragerilor studentilor din invatamantul superior scade in
timpul unei recesiuni deoarece:
a. costul de oportunitate al continuarii facultatii este redus;
c. costul de oportunitate al continuarii facultatii este nul;
b. costul de oportunitate al continuarii facultatii este ridicat;
d. nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie.
ANS:A
4. Care dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai
scolii clasice engleze:
a. Fr. Quesnay, Adam Smith, David Ricardo;

c. Adam Smith, David Ricardo, Paul Samuelson;
b. Adam Smith, David Ricardo, John Stuart Mill;
d. John Maynard Keynes, Adam Smith, Alfred Marshall.
ANS: B
5. Economia politica este o stiinta economica:
a. fundamentala;
c. functionala;
b. de ramura;
d. de granita.
ANS: A
6. Un producator detine un avantaj comparativ ( relativ ) intr-o
activitate, daca realizeaza bunul:
a. cu cel mai mic cost de productie in raport cu ceilalti producatori;
c. cu cel mai mic consum de resurse in raport cu ceilalti producatori;
b. cu cel mai mic cost de oportunitate in raport cu ceilalti producatori;
d. cu cel mai mare pret de vanzare in raport cu ceilalti producatori.
ANS: B
7. Bunurile de stricta necesitate pentru consumatori au, de regula, o
cerere in functie de pret:
a. elastica;
c. unitara;
b. inelastica;
d. perfect elastica.
ANS: B
8. In situatia in care pretul unui bun creste de la 1000 u.m. la 1200
u.m. iar oferta creste de la 100
bucati la 130 bucati, oferta este:
a. elastica;
c. inelastica;
b. cu elasticitate unitara;
d. perfect elastica
ANS: A
9. Care din caracteristicile de mai jos nu pot fi atribuite muncii ca
factor de productie:
a. factor activ si determinant;
c. factor derivat;
b. activitate constienta;
d. consum concomitent de energie fizica si
intelectuala
ANS: C
10. Capitalul - factor de productie se refera la:
a. creditele contractate la banci;
c. investitiile unei firme;
b. bunuri destinate producerii altor bunuri sau servicii;
d. bunuri economice destinate tranzactiilor pe piata.
ANS: B
11. Costul mediu scade atunci cand:
a. salariul creste iar productia scade;
c. creste rata marginala de substituire a muncii cu capitalul;
b. dinamica productivitatii muncii o
devanseaza pe cea a salariului mediu;
d. uzura fizica determinata de actiunea
factorilor naturali este mai accentuata.
ANS: B
12. Daca productia creste, iar costul marginal este crescator si superior
costului variabil mediu:
a. costul fix este descrescator;
c. costul total mediu descreste;
b. costul variabil mediu descreste;
d. costul variabil mediu creste.
ANS: D
13. Costul mediu nu depinde de:
a. consumul de factori de productie pe
unitatea de produs;
c. pretul factorilor de productie utilizati;
b. nivelul productivitatii;
d. veniturile consumatorilor.
ANS: D
14. Functia de productie exprima legatura obiectiva existenta intre:
a. cost si profit;
c. cantitatea si calitatea factorilor de
productie folositi;
b. factorii de productie folositi si rezultatele
obtinute;
d. profitul brut si profitul net.
ANS: B
15. Rolul concurentei este:
a. satisfacerea mai buna a trebuintelor
consumatorului, fara sacrificarea
intereselor producatorului;
c. cresterea preturilor factorilor de productie;
b. asigurarea cooperarii intre producatori;
d. favorizarea vanzatorilor.
ANS: A
16. Pretul are rolul de:
a. stimulare a economisirii;
c. diminuare a risipei;
b. informare;
d. indicator al nivelului de trai.
ANS: B
17. Conditia esentiala ca nevoia de munca sa fie considerata cerere de
munca este :
a. plata prin salariu;
c. existenta concurentei;
b. aparitia de noi intreprinderi;
d. existenta ofertei de munca.
ANS: A
18. Profitul reprezinta:
a. excedentul costurilor totale fata de
incasari;
c. venitul posesorului factorului natural
b. venitul factorului munca;
d. motivatia obiectiva a posesorilor
capitalurilor pentru a le pune in functiune.
ANS: D
19. Renta este o consecinta a:
a. preturilor de monopol ridicate;
c. cresterii puterii de cumparare a populatiei;
b. excesului de oferta in raport cu cererea
unor bunuri;
d. deficitului de oferta in raport cu cererea
unor factori de productie .
ANS: D
20. Printre instrumentele politicii monetare nu se numara:
a. taxa rescontului:
c. cumpararile si vanzarile de titluri pe piata
deschisa;
b. taxa pe valoarea adaugata;
d. variatiile cotelor obligatorii de rezerva.
ANS: B
21. Actionarii sunt:
a. proprietari ai unei parti din capitalul
societatii care a emis actiunile;
c. agenti de schimb care actioneaza in
numele clientilor;
b. creditori ai societatii care a emis actiunile;
d. brokeri specialisti.
ANS: A
22. In principiu, este mai riscanta pentru emitent:
a. emisiunea de obligatiuni;
c. riscurile sunt egale in cazul emisiunilor de
actiuni si obligatiuni;
b. emisiunea de actiuni;
d. nu exista riscuri in cazul emisiunilor de
actiuni si obligatiuni.
ANS: A
23. In cazul unei operatiuni bursiere la termen, in urma cresterii
cursului actiunilor castiga:
a. vanzatorul actiunilor;
c. firma care a emis actiunile;
b. cumparatorul actiunilor;
d. atat vanzatorul cat si cumparatorul

actiunilor.
ANS: B
24. Casele de schimb valutar efectueaza numai operatiuni: a. la
termen;
c. Swap;
b. la vedere;
d. Hedging.
ANS: B
25. Ce tip de piata se caracterizeaza prin atomicitatea cererii si ofertei,
prin lipsa de omogenitate a
produselor si posibilitatea unei satisfaceri bune a cererii:
a. piata cu concurenta monopolistic
c. oligopson
b. oligopol
d. monopol
ANS: A
26. In situatia monopsonului:
a. functioneaza atomicitatea cererii;
c exista un singur cumparator
b. exista un singur producator;
d preturile sunt stabilite de catre stat
ANS: C
27. Dupa scaderea impozitului pe profit si a altor taxe din profitul
brut, ramane:
a. masa profitului;
c. profitul normal
b. rata profitului;
d. profitul net
ANS: D
28. In general, relatia dintre nevoi (N) si resurse (R) este de
urmatoarea forma:
a. N < R;
c. N = R
b. N > R;
d nu se poate stabili o asemenea relatie

ANS: B
29. Atunci cand costul variabil total ramane constant iar cantitatea
produsa creste, costul variabil
mediu:
a. creste;
c este egal cu zero
b. se reduce;
d creste, apoi scade pana la zero
ANS: B
30. Sa se determine costul fix mediu stiind ca productia obtinuta (Q)
este de 100 de bucati iar costul
fix global (CF) este de 10 000 u.m.:
a. 100 u.m.;
c 10 u. m.
b. 1000 u.m.;
d 110 u.m.
ANS: A
31. In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu:
a. materii prime;
c combustibil
b. materiale;
d salariile personalului administrativ
ANS: D
32. Expresia baneasca a uzurii capitalului fix este:
a. costul total;
c amortizarea
b. cheltuiala cu capitalul circulant;
d cifra de afaceri
ANS: C
33. Printre particularitatile pietei muncii nu se numara:
a. este eterogena si segmentata;
c. este mai putin reglementata decat celelalte
piete;
b. reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice si cele ale

dezvoltarii economico-sociale;
d. piata muncii este piata derivata. ANS: C
34. Substituirea factorului munca in anumite proportii cu factorul

capital va genera, pe termen
scurt:
a. o reducere a cererii de munca;
c. o reducere a ofertei de munca; b. o crestere a cererii de munca; d. nu
are nici o influenta.
ANS: A
35. Printre factorii principali care influenteaza oferta de munca pe

termen scurt nu se numara:
a. marimea salariului;
c. nevoia de a subzista a salariatului si a
familiei sale;
b. utilitatea si dezutilitatea muncii;
d. programele de investitii.
ANS: D
36. Existenta tensiunii nevoi-resurse il determina pe individ: a. sa faca
risipa pentru ca oricum resursele
sunt insuficiente;
c. sa consume doar bunuri pe care le ofera
natura;
b. sa renunte la a mai consuma bunuri pentru
producerea carora se folosesc resurse rare
si sa se orienteze catre bunuri care se obtin
cu resurse abundente;
d. sa aleaga in conditiile constrangerilor
existente.
ANS: D
37. Obiectivul principal al producatorului este:
a. obtinerea de castiguri legale;
c maximizarea profitului
b. inregistrarea de profit mediu;

d minimizarea pierderilor
ANS: C
38. Profitul anual si viteza de rotatie a capitalului (exprimata prin
numarul de rotatii) sunt in relatie:
a. invers proportionala; c negativa

b. directa;
d de la parte la intreg ANS: B
39. Carui tip de piata ii este caracteristica vanzarea de produse
diferentiate de catre un numar mare de
producatori:
a. pietei cu concurenta imperfecta in general;
c pietei cu concurenta monopolistica
b. pietei cu concurenta neloiala;

d oligopolului
ANS: C
40. Cand pretul unei marfi este la un moment dat de 100 u.m. si
ajunge la 230 u.m., inseamna ca:
a. a crescut cu 230%;
c a crescut cu 130%
b. a crescut la 130%;
d a crescut de 1,3 ori
ANS: C
41. Consumul de capital fix se include in costul de productie: a. sub
forma uzurii fizice a acestuia;
c proportional cu productia obtinuta b. sub forma uzurii fizice si

morale a acestuia
d. prin amortizare
ANS: D
42. O activitate economica eficienta inseamna:
a. a satisface nevoi mai multe cu resurse mai ieftine

c. a satisface nevoi mai multe cu aceleasi resurse sau cu resurse mai
putine
b. a satisface nevoile cu resursele pe care societatea le produce

d. a spori permanent cantitatea resurselor atrase si utilizate
ANS: C
43. Cand oferta scade, pretul si cantitatea de echilibru: a. cresc;
c pretul creste, cantitatea scade
b. scad;
d pretul scade, cantitatea creste
ANS: C
44. Cand cererea scade, pretul si cantitatea de echilibru: a. cresc;
c pretul creste, cantitatea scade
b. scad;
d pretul scade, cantitatea creste
ANS: B
45. Avantajul relativ este :
a. castigul suplimentar realizat de un agent
economic care intra primul pe piata;
c. castigul realizat de un producator care are
costurile de productie mai mici decat cele
ale concurentilor;
b. plusul de castig realizat la vanzarea unei
marfi de calitate superioara;
d. surplusul de profit incasat de un
producator sau comerciant care are costuri
de oportunitate mai reduse decat cele ale
concurentilor.
ANS: D
46. Avantajul absolut reprezinta
a. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai

mare in totalul productiei si desfacerii pe piata unui produs;
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface

bunurile cu costurile cele mai scazute fata de cele ale altor
producatori;
b. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri

de calitate superioara;
d. castigul total realizat dintr-o afacere economica
ANS: C
47. Aproximati numarul actual al statelor nationale:
a. circa 100;
c circa 150
b. circa 400;
d circa 200
ANS: D
48. Economia mondiala s-a constituit pe masura maturizarii
premiselor necesare:
a. aparitia unor mari superputeri economice
capabile sa unifice economiile statelor
nationale;
c. marile descoperiri geografice, formarea
pietelor nationale, desavarsirea constituirii
diviziunii mondiale a muncii, revolutia
masinista, sistemul modern de
transporturi;
b. aparitia unei puternice nazuinte de
colaborare internationala intre statele
lumii, promovate de conducatorii lor
luminati;
d. dorinta tarilor mici de a fi protejate de cele
puternice si interesul puterilor economice de a-si subordona tarile mai

slabe economic.
ANS: C
49.
Anul 2000 2001
Rata inflatiei (%) 45,7 34,5 22,5
Sursa: Raport de Monitorizare Romania 2005, CE, p. 93
Considerand datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in
Romania a fost:
a. inflatie moderatã;
c inflatie galopantã
b. inflatie linistitã;
d hiperinflatie
ANS: C
50. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia:
a. avantajeaza pe creditori;
c. nu avantajeaza nici creditorii si nici debitorii;
b. avantajeaza pe debitori;
d. nu are nici un efect
ANS: B
51. Inflatia are ca efect:
a. stimularea inclinatiei spre consum;
c. stimularea inclinatiei spre economii pe
termen lung;
b. stimularea inclinatiei spre economii pe
termen mediu;
d. stimularea inclinatiei spre economii pe
termen scurt.
ANS: A
52. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea
agregata constituie o cauza a :
a. inflatiei prin structuri;
c. inflatiei prin costuri;
b. inflatiei importate;
2002 2003 2004 15,3 11,9
d inflatiei prin moneda.

ANS: C
53. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci
cand cererea de munca (Cl) si
oferta de munca (Ol) se afla in relatia:
a. Ol = Cl;
c Ol < Cl
b. Ol > Cl;
d Ol - Cl = 0
ANS: B
54. Dupa legea psihologica fundamentala, formulata de J.M. Keynes,
la o crestere a venitului:
a. ∆C∆V
c. ∆C∆V
b. ∆V∆C;
d ∆C=∆V
ANS: C
55. Care din urmatoarele relatii este corecta:
a. V=C-E;
c C=E+V
b. V=C+E;
d E=C+V
ANS: B
56. Indexarea salariilor si a pensiilor este o masura:u
a. de protejare a consumatorilor;
c. de crestere a economiilor;
b. de reducere a inflatiei;
d. nici un raspuns nu e valabil.
ANS: A
57. Cand cererea agregata este mai mare decat oferta agregata se poate
spune ca este o stare:
a. de presiune;
c de echilibru
b. de absorbtie;
d de inflatie
ANS: B
58. Cand cererea agregata este mai mica decat oferta agregata se poate
spune ca este o stare:
a. de absorbtie;
c de echilibru
b. de presiune;
d de criza
ANS: B
59. Cand exista starea de presiune sunt avantajati:
a. cumparatorii;
c. concurenta dintre cumparatori se
intesifica;
b. vanzatorii;
d. cresc preturile.
ANS: A
60. Indicatorii economici masoara:
a. numai cheltuielile;
c. numai rezultatele;
b. numai profitul;
d atat cheltuielile cat si rezultatele.
ANS: D
61. Produsul Intern Brut se calculeaza:
a. P.G.B. - A;
c P.N.B. - A
b. P.G.B. – C.I.;
d P.N.B. –C.I.;
ANS: B
62. Produsul National Net se calculeaza:
a. P.G.B. + C.I.;
c P.I.B. - A
b. P.G.B. - A;
d P.N.B. - A
ANS: D
63. Principalul instrument de interventie a statului in economie este:
a. creditul;
c. preturi garantate;
b. subventiile;
d. bugetul de stat.
ANS: D
64. In perioada de recesiune statul:
a. reduce cheltuielile publice;
c. reduce investitiile;
b. mareste rata de impozitare;
d. reduce rata dobanzii.
ANS: D
65. In perioada de recesiune statul:
a. sporeste cheltuielile publice;
c. creste rata dobanzii;
b. creste rata de impozitare;
d. nu intervine.
ANS: A
66. In perioada de boom prelungit statul:
a. creste rata de impozitare;
c. scade rata dobanzii;
b. scade rata de impozitare;
d. creste cheltuielile publice.
ANS: A
67. Impozite indirecte sunt:
a. T.V.A. si accize;
c. platite numai de vanzatori;
b. cele platite la venituri;
d. nici un raspuns nu este valabil.
ANS: A
NUMERIC RESPONSE
1. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in
cazul in care pretul unui bun
scade cu 10%, iar cantitatea ceruta din acel bun creste cu 20%.
ANS: 2
2. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in

cazul in care pretul unui bun
creste de la 100 la 150 u.m. iar cantitatea ceruta din acel bun scade de
la 400 la 300 buc.
ANS: 0,5
3. Cu cate procente ar fi necesar sa creasca pretul pentru o crestere a

ofertei cu 30%, in situatia in
care coeficientul elasticitatii ofertei in raport de pret este egal cu 1.
ANS: 30
4. Cate u.m. (unitati monetare) este costul fix, daca costul total la
nivelul productiei “zero” este 70
u.m.?
ANS: 70
5. La o firma pretul de vanzare al produselor este de 5.000 lei/bucata,

costul fix global este de 20.000
lei si costul variabil mediu este 4000 lei. Care este nivelul productiei
la pragul de rentabilitate ?
ANS: 20
6. Un teren genereaza o renta anuala in valoare de 100 u.m. (unitati

monetare), iar nivelul
ratei dobanzii bancare este de 10%. Cate u.m. este pretul acestui
teren? ANS: 1000
7. O banca acorda un credit de 1000 u.m. (unitati monetare) cu o rata a

dobanzii de 10% pe termen de
3 luni.Cate u.m. reprezinta dobanda incasata de banca?
ANS: 25
8. Cuponul unei obligatiuni este de 8000 u.m. (unitati monetare), iar
rata anuala a dobanzii este 20%.
Determinati cate u.m. reprezinta cursul obligatiunii.
ANS: 40000
9. Daca profitul creste cu 20% iar costurile scad cu 20%, cu cate

procente creste rata profitului
raportata la cost?
ANS: 50
10. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru

un anumit bun la diferite valori
ale pretului acestuia. Cat este pretul de echilibru?
Pret unitar (mii lei) Cantitate ceruta (buc.) Cantitate oferita (buc.)
5 20 12 6 18 14 7 17 15 8 16 16 9 14 18 10 12 21 ANS: 8
11. Populatia activa disponibila reprezinta 10 milioane de persoane,

iar numarul somerilor este de 2
milioane persoane. Cate procente reprezinta rata somajului?
ANS: 20
12. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 20 000 u.m. si
deflatorul acestuia este egal cu
10.
ANS: 2000
13. Daca economiile cresc de la 320 la 350 u.m., iar venitul creste de
la 500 la 600 u.m., determinati
inclinatia marginala spre consum.
ANS: 0,7
14. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,6, determinati

multiplicatorul investitiilor.
ANS: 2,5
15. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 20% iar preturile

scad cu 20% sa se calculeze cu
cate procente cresc veniturile reale.
ANS: 50
COMPLETION
1. Nevoile umane reprezinta ________ materiale si spirituale, de
bunuri si servicii, de mediu ecologic
etc, ale vietii si activitatii oamenilor.
ANS:cerinte/trebuinte
2. Nevoile oamenilor constientizate, devenite mobiluri ale acestora,

reprezinta ____________
economice.
ANS:interese/interesele
3. Totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de

bunuri materiale si servicii
destinate satisfacerii nevoilor reprezinta ____________ economice.
ANS:resurse/resursele
4. Activitatea economica este o componenta fundamentala a actiunii

umane, in cadrul careia, prin
alocarea si folosirea resurselor economice, au loc procese de
productie, circulatie, distributie si
_________ de bunuri materiale si servicii, in vederea satisfacerii
trebuintelor.
ANS:
consum
consumul
5. Componenta esentiala a activitatii economice o reprezinta

_________. ANS:
productia
productie
6. __________________ reprezinta activitatea economica la nivelul

intreprinderii.
ANS:
Microeconomia
Microeconomie
7. __________________ reprezinta activitatea economica la nivel de

ramura economica si zona
economica.
ANS:
Mezoeconomia Mezoeconomie
8. __________________ reprezinta activitatea economica la nivelul

economiei nationale.
ANS:
Macroeconomia
Macroeconomie
9. __________________ reprezinta ansamblul economiilor nationale

in interdependenta lor.
ANS:
Mondoeconomia
Mondoeconomie
10. Activitatea din ramura constructiilor se incadreaza in sectorul

___________ .
ANS: secundar
11. Activitatea din ramurile: piscicultura si apicultura se incadreaza in
sectorul ___________ .
ANS: primar
12. Activitatea din servicii se incadreaza in sectorul _____________ .
ANS: tertiar
13. Activitatile legate de informatica se incadreaza in sectorul
_____________ .
ANS: cuaternar
14. Autorul lucrarii de referinta, din anul 1936: “Teoria generala a
folosirii mainii de lucru, a dobanzii
si a banilor” a fost John Maynard ____________.
ANS: Keynes
15. Economia de piata se caracterizeaza prin mai multe trasaturi
printre care si _________ care este
regulatorul principal.
ANS: concurenta
16. Totalitatea fluxurilor economice reale si monetare formeaza
________ economic.
ANS: circuitul
17. Piata exprima relatiile economice dintre oameni, dintre agentii
economici, ce se desfasoara intr-un
anumit spatiu, in cadrul carora se confrunta cererea cu oferta de
marfuri, se formeaza ________, au
loc negocieri si acte de vanzare - cumparare, in conditii de concurenta.
ANS: preturile, pretul
18. Cererea se afla in raport ________ proportional fata de pret.
ANS: invers
19. Cererea _______ exprima exceptiile de la legea cererii, adica
situatiile in care cererea de marfuri
evolueaza in acelasi sens cu pretul.
ANS: atipica
20. Oferta reprezinta cantitatea de bunuri si servicii destinata vanzarii,
pe _______, la un moment dat.
ANS:
piata
21. Echilibrul pietei reflecta situatia in care cantitatile oferite si cele

cerute sunt ______, la pretul
pietei.
ANS: egale
22. Cand cantitatea oferita scade, presupunand cererea constanta,

curba ofertei se deplaseaza spre
stanga si pretul de echilibru __________.
ANS: creste
23. __________ este factorul de productie derivat. ANS:

capitalul
capital
24. Uzura _______ reprezinta deprecierea treptata a masinilor,
echipamentelor, instalatiilor ca urmare
a folosirii lor in activitatea economica sau a actiunii factorilor naturali.
ANS: fizica
25. Functia de productie exprima relatia dintre factorii de productie si
_________.
ANS:
productie
rezultate
26. Productivitatea exprima ________ combinarii factorilor de

productie cu scopul obtinerii
maximului de efecte utile cu minimum de eforturi.
ANS: eficienta
27. Costul de productie exprima, in forma baneasca, totalitatea

cheltuielilor efectuate si suportate de
agentii economici pentru producerea si __________ de bunuri
materiale si servicii.
ANS:
desfacerea
vanzarea
distributia
28. Costul explicit este insusi costul _________.

ANS: contabil
29. Pretul este expresia _________ a valorii unei marfi. ANS:
baneasca
monetara
30. Populatia ____________ disponibila este reprezentata de populatia

ocupata si de cei care cauta
un loc de munca.
ANS: activa
31. Salariul este un venit pentru angajat si un cost pentru _________.

ANS: angajator
32. Efectul de ____________ consta in reducerea timpului liber si
cresterea corespunzatoare a
timpului destinat muncii.
ANS: substitutie
33. Efectul de ____________ consta in micsorarea timpului destinat
muncii si sporirea,
corespunzatoare a timpului liber.
ANS: venit
34. Profitul _______ reprezinta partea din profitul brut care ramane
dupa ce au fost deduse dobanda la
capitalul propriu, salariul ca recompensa pentru activitatea depusa,
arenda si chiria pentru terenul si
cladirea care ii apartin intreprinzatorului, impozitele si taxele
suportate direct din profit.
ANS: net
35. Renta reprezinta plata pentru folosirea unei resurse economice
nesubstituibile, a carei oferta este
__________ in raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul
acesteia.
ANS:
insuficienta deficitara, rigidă
36. __________ reprezinta suma de bani platita pentru dreptul de

folosinta temporara a mijloacelor
banesti imprumutate.
ANS: dobanda
37. Obligatiunile _____________ sunt titluri de valoare, emise de

banci, cu scopul acordarii de
imprumuturi agentilor economici, care le garanteaza cu terenuri sau
imobile.
ANS: ipotecare
38. Piata _______ a capitalului cuprinde totalitatea tranzactiilor al
caror obiect il reprezinta titlurile de
valoare nou emise.
ANS: primara
39. Piata ____________ a capitalului include totalitatea tranzactiilor

efectuate cu titlurile de valoare
emise si plasate anterior.
ANS: secundara
40. Valutele ce se pot preschimba liber cu alte valute, fara restrictii

vizand sumele solicitate, scopul
pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze
schimbul se numesc valute
_____________. ANS: convertibile
41. Ratele anuale scadente ale imprumutului extern si dobanda anuala

reprezinta __________ datoriei
externe.
ANS: serviciul
42. Capitalul ________ reprezinta acea parte a capitalului care

participa la mai multe cicluri de
productie, consumandu-se treptat si inlocuindu-se la intervale mai

mari de timp.
ANS: fix
43. Capitalul ________ reprezinta acea parte a capitalului care se

consuma integral intr-un singur ciclu
de fabricatie si se inlocuieste dupa fiecare ciclu de productie. ANS:
circulant
44. _______ de valori este o institutie infiintata pe baza de lege si
supravegheata de stat, ce
are ca scop incheierea de tranzactii cu titluri de valoare anterior emise,
dar poate mijloci si
tranzactii cu valute si metale pretioase.
ANS:
bursa
45. Diferenta intre venitul total si costul de productie reprezinta

________ profitului.
ANS: masa
46. Piata de tip ___________ este piata caracterizata prin existenta
unui singur cumparator si a
numerosi vanzatori.
ANS: monopson
47. Masa _________ este constituita din totalitatea instrumentelor

necesare circuitului bunurilor
economice si platilor la un moment dat.
ANS: monetara
48. Cererea ________ exprima ansamblul cererii din partea tuturor

cumparatorilor la toate bunurile si
serviciile existente.
ANS:
agregata
globala
49. Efectul Giffen este o situatie de cerere ________.

ANS: atipica
50. Veniturile fundamentale sunt: salariul, profitul, dobanda si
__________ .
ANS: renta
51. ___________ reprezinta situatia in care, pe fondul unei stari de

declin economic, productia
nationala scade, iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata. ANS:
slumpflatia
52. Somajul ________ este forma de somaj generata de evolutia

ciclului economic.
ANS: ciclic
53. ____________ constituie o forma speciala de evolutie a activitatii
economice, in cadrul careia
alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a

cresterii, de stagnare sau chiar
declin economic.
ANS: ciclicitatea
54. _________ caracterizeaza situatia in care productia stagneaza, fara
ca masa monetara sa se
micsoreze, accentuandu-se dezechilibrul dintre cerere si oferta precum
si fenomenul inflatiei.
ANS: stagflatia stagflatie
55. Rata dobanzii este raportul procentual intre masa dobanzii si

capitalul ___________ .
ANS: imprumutat
56. _______ este opusul inflatiei, reflectand situatia, existenta in
economie, in care, pe termen lung,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc
scaderea preturilor.
ANS:
deflatia
deflatie
MACROECONOMIE_A_F
TRUE/FALSE
1. Valoarea adaugata neta reprezinta valoarea adaugata bruta plus amortizarea capitalului
fix. ANS: F
2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de
agentii economici autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de
timp, de obicei un an.
ANS: T
3. Produsul national brut (PNB) exprima valoarea productiei finale brute obtinute de
agentii economici nationali care isi defasoara activitatea pe teritoriul tarii.
ANS: F
4. Produsul National Net este denumit si Venit National atunci cand este evaluat la preturile
factorilor.
ANS: T
5. In calculul indicatorilor macroeconomici atributul “national” are in vedere apartenenta statala

a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria tara sau în alte
tari.
ANS: T
6. Consumul de capital fix (CCF) este inclus în Produsul National Net (PNN):
ANS: F
7. Indicatorii macroeconomici se calculeaza numai dupa metoda produsului final.
ANS: F
8. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o relatie de la intreg la parte.
ANS: T
9. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) nu sunt incluse in preturile pietei.
ANS: F
10. Consumul intermediar este inclus in Produsul Intern Brut.
ANS: F
11. Consumul intermediar este inclus in Produsul Global Brut.
ANS: T
12. Investitia neta este inclusa în Produsul Intern Brut.
ANS: T
13. PIB poate fi egal cu PNB.
ANS: T
14. PNN (produsul national net) nu este in nici un caz egal cu VN (venitul national).
ANS: F
15. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi curente a valorii bunurilor si serviciilor
finale produse intr-o perioada data.
ANS: T
16. Produsul Intern Brut real exprima valoarea bunurilor finale în preturi curente.
ANS: F
17. Din punct de vedere teoretic, PIB si PNB in termeni reali nu pot fi niciodata mai mari decat in
termeni nominali.
ANS: F
18. Volumul valoric al amortizarilor serveste la inlocuirea capitalului fix si nu la cresterea

economica.
ANS: F
19. Progresul tehnic este un factor indirect al cresterii economice.
ANS: F
20. Proportia investitiilor pentru cercetare dezvoltare in PIB, vizeaza exclusiv latura calitativa a
progresului tehnic.
ANS: F
21. Cresterea economica implica un echilibru permanent intre cerere si oferta.
ANS: F
22. Cresterea economica este determinata doar de productia de bunuri si servicii si nicidecum de
formele de circulatie, de repartitie sau de consum.
ANS: F
23. Cresterea economica zero reflecta situatia în care rezultatele economice raman
constante.
ANS: F
24. Tipul extensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a

laturilor calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.
ANS: F
25. Tipul intensiv de crestere este specific tarilor avansate economic.

ANS: T
26. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice.
ANS: T
27. Nivelul scazut al veniturilor si agravarea problemei datoriei externe sunt trasaturi ale tarilor
subdezvoltate.
ANS: T
28. Subdezvoltarea este o etapa necesara in calea spre progres economic si social al unei tari.
ANS: F
29. Subdezvoltarea nu are nimic in comun cu numarul si cresterea populatiei.
ANS: F
30. Subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma si de aceea el nu poate fi
evidentiat prin comparatie cu tarile dezvoltate.
ANS: F
31. Subdezvoltarea este determinata exclusiv de absenta resurselor de crestere economica.
ANS: F
32. Strategiile de eliminare a subdezvoltarii se pregatesc mai ales de tarile dezvoltate si de

organismele internationale.
ANS: F
33. Este corecta relatia: V = C - E .
ANS: F
34. Investitiile brute insumeaza resursele inainte de a fi corectate cu influenta preturilor.
ANS: F
35. Rata consumului ia intotdeauna valori pozitive si subunitare.
ANS: T
ANS: T
37. Este corecta relatia: c’ + e’ = 1 . ANS: T

38. Inclinatiile marginale spre consum si spre economisire au intotdeauna valori supraunitare.
ANS: F
39. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient supraunitar. ANS: T
40. Multiplicatorul investitiilor este determinat numai de sporul investitiilor. ANS: F
41. Multiplicatorul investitiilor se aplica si in cazul reducerii volumului investitiilor. ANS: T
42. Acceleratorul demonstreaza ca partea din venit destinata consumului nu are nici un rol in
cresterea economica.
ANS: F
43. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice sunt determinate de factori sau evenimente
neprevazute.
ANS: F
44. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic.
ANS: F
45. Ciclicitatea este determinata numai de cauze si factori infrastructurali si structurali.
ANS: F
46. Interventia factorilor manageriali ajuta doar la eliminarea recesiunii.
ANS: F
47. Ciclul economic nu este doar un fenomen unidimensional.
ANS: T
48. Ciclurile Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri.
ANS: T
49. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri decenale.
ANS: F
50. Amplitudinea ciclului economic exprima diferenta, masurata la nivelul PIB, dintre doua
puncte succesive de contractie sau de relansare.
ANS: F
51. Investitiile indeplinesc un rol minor in mecanismul ciclicitatii economice.
ANS: F
52. Economia de piata regleaza singura ciclurile economice, fara nici o interventie a institutiilor
statului.
ANS: F
53. Somajul este un fenomen intamplator, fara nici un rol pozitiv in economia de piata.
ANS: F
54. Somajul nu poate fi masurat si delimitat cu precizie de populatia ocupata si de populatia
inactiva.
ANS: T
55. Orice crestere a pretului inseamna inflatie.
ANS: F
56. Inflatia este starea de dezechilibru determinata doar de masa monetara existenta.
ANS: F
57. Inflatia are numai efecte negative si de aceea trebuie complet inlaturata.
ANS: F
58. Inflatia se masoara in forma absoluta ca masa monetara.
ANS: F
59. Indicele Preturilor de Consum (IPC) are intotdeauna aceeasi valoare ca Indicele General al
Preturilor (IGP).
ANS: F
60. Inflatia este generata in exclusivitate de dinamismul intotdeauna mai mare al ofertei decat al
cererii de bunuri.
ANS: F
61. Combaterea inflatiei se impune a se realiza prin interzicerea emisiunii de moneda

suplimentara.
ANS: F
62. Unul dintre rolurile statului in economie este de a elabora programe macroeconomice sau
planuri de dezvoltare.
ANS: T
63. Veniturile bugetare au doua resurse principale: fiscale si nefiscale.
ANS: T
64. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit direct.
ANS: F
65. Impozitul pe dividende este un impozit indirect.
ANS: F
66. În conceptia clasica politica financiara a unui guvern trebuie judecata dupa rezultatele obtinute
si nu dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetelor de stat.
ANS: F Keynesiana
67. Serviciul datoriei inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente.

ANS: T
68. Veniturile bugetare din impozite nu depind de performantele economice. ANS: F
69. Impozitele directe sunt acele impozite care sunt cuprinse in preturile marfurilor. ANS: F
70. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata
prin interventia statului.
ANS: F
71. Protectia sociala realizata de stat asigura decisiv eficienta economiei de piata.
ANS: F
72. Rolul statului in economie se realizeaza numai prin protectia sociala a populatiei.
ANS: F
73. Institutiile statului sunt principalele instrumente de lupta impotriva coruptiei.
ANS: T
74. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale.
ANS: F
75. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar.
ANS: F
76. Datoria publica rezulta din imprumuturile interne contractate si se masoara ca raport intre
imprumuturile interne si volumul impozitelor si taxelor platite de populatie.
ANS: F
77. Serviciul datoriei publice consta numai in rambursarea imprumutului.
ANS: F
78. Multiplicatorul bugetar poate imbraca in practica o singura forma.
ANS: F
79. Politica fiscala este eficienta daca sistemul fiscal asigura veniturile si capacitatea statului de a
finanta cheltuielile de intretinere a celor slabi.
ANS: F
80. Perceperea impozitelor se realizeaza numai sub doua forme: impozite directe si impozite
indirecte.
ANS: T
81. Planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai eficienta a
economiei de piata.
ANS: F
82. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii
nevoilor economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.
ANS: T DIF: mediu REF: sinteze 48, curs 127
83. Inegalitatea veniturilor nu are nimic comun cu meritele si echitatea sociala.
ANS: F
84. Discriminarea de catre patroni constituie o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor.
ANS: F DIF: usor REF: sinteze 47, curs 116
85. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic performantele
economice ale firmelor.
ANS: F
86. Calitatea vietii are o sfera de cuprindere mai larga decat nivelul de trai.
ANS: T DIF: usor REF: sinteze 48, curs 127
87. Stilul de viata nu are nici o tangenta cu modul de viata.
ANS: F
88. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu
o unitate monetara.
ANS: T
89. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea

climatului de afaceri.
ANS: T
90. Unul dintre obiectivele interventiei statului in economie il constituie diminuarea somajului si
inflatiei.
ANS: T
91. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la

Paritatea Puterii de Cumparare (PPC).
ANS: T
92. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane exista o diferenta semnificativa.
ANS: T
1) Aparitia finantelor a fost generata de: C. Aparitia claselor sociale
2) Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare nu este falsa? B.

Reprezinta un transfer valoric de resurse sau de putere de cumparare
3) Conceptia interventiolista este specifica: A. Statului providenta
4) Motivatia obiectiva a aparitiei si mentinerii finantelor publice in economiile contemporane

este data de urmatorii factori conditionali:
C. Manifestarea relatiilor banesti care fac posibile formarea si repartizarea resurselor statului
in forma baneasca, precum si existenta statului
12) Contributia principala la constituirea fondurilor financiare publice o are: B. Produsul inter
brut
13) Functia de control a finantelor publice are o sfera de manifestare fata de functia de
repartitie:
B. Mai larga, deoarece vizeaza, pe langa constituirea si repartizarea fondurilor din economie,
si modul de utilizare a resurselor
14) Distributia fondurilor financiare are drept beneficiari: C. Persoanele fizice si persoanele
juridice
15) De la constituirea fondurilor publice sunt excluse: E. Niciunul din raspunsurile de mai sus
16) La formarea fondurilor necesare statului, pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale,
participa:
C. Atat persoanele care isi desfasoara activitatea in sfera productiva, cat si cele din sfera
social-productiva, contributia individuala variind, ca marime, de la o categorie sociala la alta
18) Care dintre enumerarile de mai jos reflecta mijloace de infaptuire a menirii sociale a
finantelor?
B. Functia de control si functia de repartitie
19) Menirea sociala a finantelor se infaptuieste prin indeplinirea urmatoarelor functii:

B. Reprtitia si de control
20) Controlul financiar nu se efectueaza: E. Se efectueaza in toate fazele de mai sus
21) Dimensiunea calitativa a rolului finantelor nu se refera la:
B. Bunurile si utilitatile publice oferite de stat prin actiunile sale
22) Pentru combaterea riscurilor se constituie:

D. Fondurile de asigurare
23) Frecventa si amploarea redistribuirilor de resurse prin intermediul finantelor depinde de
factori ca:
D. Toate variantele de mai sus
25) Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte?

C. Functia de control si cea de repartitie se influenteaza si completeaza reciproc
26) Functia de repartitie a finantelor se infaptuieste: C. Prin mobilizarea si repartizarea

fondurilor
27) Relatiile de asigurare sunt considerate: C. Relatii financiare propriu-zise
28) Care din urmatoarele fluxuri banesti nu pornesc de la stat catre diversi beneficiari?
D. Impozitele platite de agentii economici
30) Relatiile de asigurari si protectie sociale intervin in formarea si repartizarea fondurilor
destinate:
D. Asigurarii materiale a pesoanelor active si a familiilor lor pentru cazuri de pierdere
temporara sau definitiva, partiala sau totala a capacitatii de munca sau a locului de munca
32) In sfera mecanismului financiar cuprindem: varianta falsa C. Aparatul financiar
33) Parghiile financiare sunt:

B. Obiective ale politicii financiare
34) Deosebirile esentiale dintre finantele propriu-zise si credit provin din:

B. Caracterul diferitelor fonduri banesti care se constituie in economie, sursele de formare a
fondurilor, obiectul si caracterul transferului realizat prin cele doua relatii banesti
35) Ratiunea financiara a impozitelor priveste:

B. Procurarea de venituri pentru finantarea cheltuielilor publice
39) La nivel macroeconomic, indicatorii economico-financiari, ce reprezinta puncte de control

pentru buna functionare a mecanismului financiar, sunt: varianta falsa D. Volumul profitului
la nivelul fiecarei unitati
40) Alegeti afirmatia incorecta:
E. Mecanismul financiar nu dispune de capacitatea de autoreglare
41) In cadrul domeniilor de activitate a politicii financiare nu includem:

E. Domeniul de integrare a institutiilor de stat in cadrul agentilor economici privati
42) Pentru coordonarea politicii financiare cu politica valutara, monetara si de credit,

Ministerul Finantelor Publice nu colaboreaza cu Banca Nationala a Romaniei la elaborarea
E. Reglementarilor din domeniul preturilor produselor si tarifelor serviciilor
44) Functiile pe care le indeplineste impozitul in perioada contemporana sunt: E. Toate

variantele de mai sus
46) Politica financiara actioneaza nemijlocit: B. In sfera repartitiei
47) Politica financiara, in raport cu politica economica a statului: D. Este un domeniu specific
al politicii economice a statului
48) Politica financiara a statului in domeniul veniturilor nu cuprinde stabilirea C. Destinatiei

veniturilor
49) Politica promovata in domeniul cheltuielilor publice nu presupune: B. Surse de finantare a

acestora
50) Politica financiara reprezinta:

C. O parte integranta a politicii economicii a statului
51) Domeniile de manifestare ale politicii financiare sunt: B. Veniturile si cheltuielile publice
52) in definirea politicii finaciare trebuie sa tinem seama de urmatoarele elemente: A. Ea
reprezinta un domeniu specific al politcii monetare si este circumscrisa obiectivelor acesteia
53) Raspunderea pentru infaptuirea politicii financiare a statului revine: C) Ministerului

Finantelor Publice
54) Cheltuielile publice exprima:

A. Relatii economico-sociale in forma baneasca, prin care se repartizeaza fondurile publice
55) Diferenta dintre cheltuielile publice si cheltuielile bugetare este reprezentata de faptul ca:
A) Cheltuielile bugetare se acopera numai din bugete, pe cand cheltuielile publice au ca
mijloc de acoperire a lor si venituri proprii
56) O avansare de produs intern brut reprezinta: D. Cheltuieli cu investitiile
58) Cand elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut este mai mare
decat 1:
E. Exista tendinta de utilizare intr-o masura mai mare a produsului intern brut pentru
finantarea cheltuielilor publice
59) Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice se bazeaza pe cateva principii:
care nu a fost enuntat correct
B. Au titlu rambursabil si sunt utilizate conform destinatiilor pentru care s-au aprobat aceste
sume
60) Care dintre urmatoarele afirmatii privind clasificatia functionala a cheltuielilor publice
este falsa?
D. nu reflecta obiectivele politicii bugetare a statutului
62) Cheltuielile consolidate se calculeaza:

C. prin insumarea cheltuielilor effectuate de diferite categorii de administratii publice, minus
transferuri intre bugete, minus operatiuni financiare
63) Care din urmatoarele trasaturi nu caracterizeaza cheltuielile publice conform criteriului
rolului acestora in procesul reproductiei sociale?
B. cheltuielile positive reprezinta acelel cheltuieli ce nu au drept efect crearea de valoare
adaugata.
64) Care dintre urmatoarele tipuri de clasificatii nu este folosita in domeniul cheltuielilor
publice?
D. clasificatia FMI
65) Cheltuielile de transfer cu caracter economic sunt: A. subventiile
66) Cheltuielile publice nu includ:

D. cheltuieli efectuate din fonduri constituite la nivelul agentilor economici
68) Cheltuielile fara contraprestatie au character de: A. alocatii bugetare

69) Cheltuielile virtuale sau posibile reprezinta:
A. cheltuieli pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii
71) Care dintre urmatoarele categorii de cheltuieli nu sunt delimitate dupa clasificatia
economica?
E. cheltuieli temporare
72) Cheltuielile reale reprezinta:

B. un consum definitive de produs intern brut
73) Care din urmatorii factori nu influenteaza cheltuielile publice?

E. propagarea in timp si spatiu a unor fenomene economice impreuna cu neasumarea datoriei
contractate de regimurile politice anterioare.
74) Factorii care nu in fluenteaza cresterea cheltuielilor publice sunt: E) toti factorii de mai
sus influenteaza cresterea cheltuielilor publice
75) Daca se considera criteriul momentului in care se efectueaza si modului in care afecteaza
resurselor financiare, atunci una din urmatoarele cheltuieli nu regaseste in clasificatia
financiara:
C. cheltuieli fara contraprestatie, reprezentand finantare definitiva
76) Cheltuieli bugetare:

C. au o sfera mai restransa decat cele publice
77) Care din urmatoarele cheltuieli nu reprezinta o cheltuiala reala? D. cheltuieli privind
dezvoltarea si modernizarea unui spital
78) Nivelul cheltuielilor publice nu depinde de: E. cantitatea de bani aflata in circulatie
79) Maximizarea bunastarii sociale apare ca urmare a: care e incorecta

D. cresterii capacitatii de dirijare a vietii economice de catre sectorul public
80) Avand in vedere criteriul forma de manifestare utilizat in clasificatia financiara,

cheltuielile publice sunt: care e incorecta?
B. Cheltuieli definitive, ce presupun restituirea fondurilor banesti alocate de stat
81) Eficienta cheltuielilor se realizeaza in cele mai bune conditii de optim social atunci cand:
care raspuns nu este in concordanta cu enuntul
E. maximizarea profitului sectorului public, ceea ce duce la degajarea de resurse financiare
suplimentare
82) In buget, cheltuielile sunt structurate, dupa clasificatia economica, pe: varianta corecta si
completa
D. titluri, articole, alienate si paragrafe
83) Semnificatia economicitatii este:

C. raportul dintre eficacitate si gradul de realizare a obiectivelor prevazute
84) Care dintre urmatorii factori pot determina cresterea resurselor financiare publice?
E. toate categoriile de factori de mai sus influenteaza cresterea resurselor financiare publice
85) In buget, cheltuielile sunt structurate, dupa clasificatia functionala, pe:alegeti varianta
corecta si completa
B. parti capitole, subcapitole si paragrafe
86) In aplicarea metodelor de evaluare a indicatorilor inscrisi in bugetul annual sau in

programele plurianuale, cel mai important obiectiv care trebuie atins este:
B. eficienta utilizarii resurselor
87) Resursele financiare publice nu includ: C. resursele populatiei
90) Care dintre urmatoarele modalitati de constituire a resurselor financiare au ca efect

imediat aparitia inflatiei?
E. finantarea prin emisiune monetara fara acoperire
91) Principala categorie de resurse publice o constituie: B. impozitele
92) Dupa regularitatea cu care se incaseaza la buget, veniturile publice se impart in: A)
venituri ordinare si extraordinare
93) Veniturile extraordinare sunt resursele:

C. la care statul recurge in situatii exceptionale
94) Care dintre urmatorii factori nu influenteaza direct posibilitatea acoperii cererii de resurse
financiare?
D. istorici
95) In categoria veniturilor publice interne nu se include: C. salariile personalului angajat la

institutiile publice
97) Veniturile publice extraordinare sunt:

A. emisiunea baneasca fara acoperire in economia reala
98) Un impozit este considerabil stabil daca:

B. randamentul sau ramane constant de-a lungul ciclului economic
99) Stopajul la sursa presupune:

D. retinerea si varsarea impozitului la stat de catre o terta persoana
100) Impozitele:
E. au un caracter nerambursabil
101) Printre elementele impozitului nu se numara: C. incasatorul
102) Referitor la cotele procentuale progressive, putem afirma urmatoarele: care din
afirmatiile de mai sus este falsa
C. pot fi cote regressive
103) Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar deoarece:
D. Constituie mijlocul principal de procurarea a resurselor statului
107) Metodele de evaluare a materiei impozabile se impart in:

D. metoda evaluarii bazate pe prezumtie si metoda evaluarii bazate pe probe
108) Impozitul portabil presupune:

B. deplasarea contribuabilului la sediul organului fiscal pentru plata impozitului
109) Elasticitatea impozitului presupune:

B. modificarea permanenta a lui in functie de necesitatile de venituri ale statului
110) Impozitele directe se aseaza:

A. nominal in sarcina persoanelor fizice si juridice
111) Caracterul obligatoriu al impozitelor reprezinta:

B. obligatia contribuabililor de a datora si plati impozite, in conditiile legii
112) Evaluarea pe baza semnelor exterioare: A. este specifica impozitelor de tip real
113) Asieta impozitelor este:

C. actiunea de asezare a impozitelor
114) Actiunea de transmitere a sarcinii fiscale de la platitor la suportator reprezinta:

B. repercusiunea impozitelor
115) In cadrul evaluarii administrative a materiei impozabile:

C. contribuabilul are dreptul sa conteste valoarea materiei impozabile
116) Criteriul teritorialitatii utilizat in practica fiscala inseamna luarea in coniderare a:

D. tarii in care se realizeaza veniturile sau se afla averea
117) In cadrul evaluarii pe baza declaratiei contribuabilului:

C. stabilirea marimii materiei impozabile se determina de catre organelle fiscale pe baza
datelor furnizate de contribuabili
118) Nu se regaseste printer metodele de evitare a dublei impuneri procedeul: A. imputarii

progressive
119) Supunerea la impozit a aceleiasi materii impozabile si pentru aceeasi perioada de timp de
catre doua autoritati fiscale din tari diferite poarta denumirea de:
C. dubla impunere juridica internationala
121) Dupa trasaturile de fond si forma, impozitele se impart in: E. impozite directe si impozite
indirecte
122) Dubla impunere reprezinta:

D. supunerea aceleiasi materii impozabile apartinand aceluiasi subiect de catre doua autoritati
fiscale
125) Echitatea fiscala presupune: care raspuns este fals
C. impunerea sa fie generala, neexistand scutire de impozit in functie de nivelul veniturilor
126) Care dintre urmatoarele masuri de politica fiscala nu se bazeaza pe principii social-
politice?
E. instituirea unor impozite pentru dezvoltarea de ansamblu a economiei
127) Capitatia este:

A. un impozit in suma fixa
128) Precizati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la impozitele directe este falsa:
C. suportatorul este consumatorul final
130) Accizele sunt:

C. taxe speciale de consumatie
131) Statul poate institui monopoluri fiscale:

C. asupra productiei si/sau consumului de bunuri
134) Sediul permanent nu presupune:

B. un depozit de marfuri, unde marfurile sunt depozitate numai in scopul stocarii, expunerii
sau livrarii
135) Care sunt cele trei criterii in functie de care statele contractante convin sa delimiteze
intre ele dreptul de a impune diferite categorii de venituri sau avere? C. rezidenta,
nationalitatea, sediul permanent
136) Incidenta fiscala:

C. studiaza modul in care povara unui impozit este difuzata in economie
137) Numai una din urmatoarele afirmatii este adevarate:

E. impozitul asupra veniturilor obtinute din salarii se percep prin stopaj la sursa
138) Consolidarea bugetara presupune: alegeti varianta corecta si completa A. eliminarea

transferurilor dintre bugete
139) Principiile de politica economica cer ca impozitele sa se stabileasca: E. spre a incuraja

unele activitati economice
140) Numai una din afirmatiile urmatoare este adevarata:

E. taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, sumele colectate constituind venit la
buget.
141) Bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale cuprinde:alegeti varianta falsa

B. veniturile si cheltuielile regiilor autonome de subordonare locala
144) Veniturile si cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel national, alcatuiesc:

C. veniturile bugetare totale, respective cheltuielile bugetare totale
145) Adoptarea bugetului de stat se face: D. de parlament

146) Elaborarea bugetului de stat se face de: D. ministerul finantelor publice
147) Ca princpiala balanta financiara, bugetul public s-a intocmit pentru prima data in europa
in:
C. in anglia pe baza prevederilor inscrise in magna charta, semnata in 1215
148) Prin buget se aproba: alegeti varianta corecta si completa D. veniturile si cheltuielile sau,
dupa caz, numai cheltuielile
149) Din bugetele locale sunt finantate, de regula, cheltuieli pentru: B. desfasurarea activitatii
administratiei publice locale
150) Prin bugete locale intelegem:

D. instrumente de planificare si conducere a activitatii financiare la nivel local
151) In practica bugetara romaneasca, potrivit principiului anualitatii, se aplica: D. metoda de

gestiune
152) Legea finantelor publice nr. 500/2002 se aplica in cazul elaborarii, aprobarii , executarii
si raportarii: alegeti varianta incorecta de raspuns
C. bugetele scolilor speciale
153) Bugetul local este documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an
veniturile si cheltuielile:
C. unitatilor administrative-teritoriale
155) Metoda evaluarii directe a veniturilor si cheltuielilor bugetare presupune:

D. dimensionarea analitica a fiecarei surse de venit si a fiecarei surse de cheltuiala
156) Metode clasice utizlizabile pentru stabilirea veniturilor si cheltuielilor bugetare, in

contextual aplicarii principiului realitatii bugetului, sunt urmatoarele: C. metoda automata sau
a penultimei, cea a mojorarii sau diminuarii si metoda evaluarii directe
158) In incercarea de a da o mai mare suplete bugetului public, practica financiara

contemporana din multe tari accepta o seama de abateri de la principiul universalitatii
bugetului, vizand, printre altele:
B. realizarea unei corelatii per sold a unora dintre institutiile publice cu bugetul corespunzator
159) Principiile bugetare, statornicite si aplicate in practica financiara a statelor moderne, sunt
urmatoarele:
D. universalitatea bugetului; unitatea bugetului; realitatea bugetului; anualitatea;specializarea
bugetara; echilibrarea bugetara; specifitate; cheltuielilor;publicitatea bugetara
160) Creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt: B. anulate de drept
161) O institutie publica incaseaza o taxa de 2 lei pentru un serviciu public care presupune
cheltuieli de 10 lei. Pentru a respecta principiul universalitatii, institutia publica trebuie sa
includa in buget:
A. venituri de 2 lei si cheltuieli de 10 lei
162) In Romania anul bugetar: alegeti varianta falsa
C. in mod exceptional se poate incheia pe 31 iunie in anii in care moneda nationala este
denominate incepand cu 1 iulie
164) Metoda analitica de determinare a resurselor financiare presupune: A. evaluarea directa a

fiecarui fond de resurse financiare
165) Sunt exceptate de la principiul universalitatii: D. donatiile si sponsorizarile
167) Principiul specializarii bugetare stipuleaza ca:
A. veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba pe surse de provenienta si,

respective, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natural or economica si destinatia acestora
168) La nivelul procesului bugetar, principiul unitatii monetare se aplica: alegeti varianta
corecta si completa:
C. tuturor operatiunilor bugetare
169) Metoda de gestiune utilizata in stabilirea operatiunilor bugetare presupune: A. durata

executarii bugetului este limitata strict la 1 an
170) Cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului respective. Acest
principiu este:
D. principiul echilibrului
171) Clasificatia bugetara este: alegeti varianta falsa:

E. obligatory pentru elaborarea bugetelor institutiilor publice si a societatilor cu capital de stat
172) Care dintre urmatoarele metode nu este o metoda moderna de dimensionare a veniturilor
si cheltuielilor bugetare?
B. metoda de reevaluare a optiunilor bugetare
173) Principiul universalitatii bugetare prevede ca:

C. veniturile si cheltuielile sa fie inscrise in buget la nivelul soldului
174) Care dintre urmatoarele venituri pot fi afectate direct unor anumite cheltuieli? A.
donatiile si sponsorizarile
175) Exercitiul bugetar este o perioada egala cu: D. 12 luni
176) In buget, veniturile sunt structurate pe: C. capitole si subcapitole
177) La nivelul procesului bugetar, principiul unitatii monetare se aplica: alegeti varianta
corecta si completa:
C. tuturor operatiunilor bugetare
178) Legea nu permite majorarea creditelor bugetare aprobate la titlul: C. cheltuieli de

personal
179) Orice cheltuiala publica trebuie sa regaseasca obligatoriu in: alegeti varianta corecta si
completa
E. clasificatia economica si functionala
180) Operatiunea prin care se diminueaza creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificatiei

bugetare care prezinta disponibilitati si se majoreaza corespunzator o alta subdiviziune la care
fondurile nu sunt insuficiente, cu respectarea dispozitiilor legale de efectuare a operatiunilor
respective, poarta denumirea de:
C. virare de credite bugetare
181) Alegeti varianta corecta:

E. conform principiului anualitatii, toate operatiunile de incasari si plati effectuate in cursul
unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului
respective
182) bugetele de anexa reprezinta:

E. bugetele in care se inscriu veniturile si cheltuielile unor institutii publice si ale unor
intreprinderi de stat care nu au in mod obligatoriu personalitate juridical
183) Constituie exceptii de la principiul universalitatii: E. resursele provenind din donatii
184) Care dintre urmatoarele principii este considerat ca fiind “bolta de aur” a gestiunii
bugetare?
B. principiul echilibrului bugetar
185) Costuri speciale evidentiaza:

A. incasari ce nu reprezinta un venit propriu-zis pentru bugetul de stat si plati care nu au un
caracter definitive
186) In bugetele extraordinare nu se inscriu cheltuielile ocazionate de: A. exercitiul bugetar

current
187) Respectarea principiului universalitatii bugetare presupune elaborarea: B. bugetelor

brute
188) Metoda de exercitiu presupune:

A. prelungirea perioadei de executie a bugetului cu 3-6 luni
192) Se constituie in exceptii de la principiul universalitatii bugetului urmatoarele: D.

resursele provenind din donatii care nu majoreaza resursele publice si au o afectatie speciala,
in conformitate cu vointa celui care efectueaza donatia
193) Unitatea bugetara reprezinta:

C. inscrierea intr-un singur document a veniturilor si a cheltuielilor publice in sumele lor
totale
194) Bugetul brut, bugetul mixt sunt concepte ale principiului: C. universalitatii
195) Publicitatea bugetului exprima:
A. aducerea la cunostiinta opiniei publice a bugetului de stat
196) Principiul unitatii bugetare:

A. permite un control parlamentar eficace
197) Faza din procesul executiei bugetare, in care se verifica existenta angajamentelor, se
determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibiliate a
angajamentului pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective,
poarta denumirea de:
C. lichidare
198) Aprobarea bugetelor de catre Parlmanet se face:

E. pe ansamblu, pe parti, pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alienate, dupa caz, sip e
ordonatorii principali de credite
199) Operatiunile ce compun procesul bugetar poarta amprenta specificului national al

cadrului legal si administrativ in interiorul caruia se deruleaza, dar, procesul bugetar, ca
intreg, are urmatoarele trasaturi commune:
D. este un proces de decizie, preponderant politic, cu caracter democratic, este cyclic si cu un
larg impact public
201.proiectele de buget se intocmesc luand in considerare contextul de macroeconomie,

precizat de Ministerul Finantelor Publice in documentul numit : C.scrisoare-cadru
202.ordonanta cheltuielilor se efectueaza inainte de: B.plata
203.lichidarea,ca faza a executiei veniturilor bugetare,consta in: D.stabilirea marimii

impozitului
204.sumele aprobate prin bugetele publice la partea de cheltuieli reprezinta : E.limite maxime
care nu pot fi depasite
205.Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar afferent angajamentului legal

provizoriu care priveste cheltuielile curente de natura administrativa,cum ar fi:
A.cheltuieli cu salariile
206.in cadrul calendarului bugetar,conform legii finantelor publice,prima etapa este:

C.elaborarea indicatorilor macroeconomici
207.angajamentele bugetare se realizeaza prin emiterea unui document scris privind

angajamentul bugetar individual si angajamentul bugetar global prin care:
C.se certifica existenta unor credite bugetare disponibile si se pun in rezerva creditele aferente
unei cheltuieli,potrivit destinatiei prevazute in buget
208.executia bugetara vizeaza:

E.incasarea veniturilor si efectuarea preturilor
209.executia de casa a bugetului se realizeaza prin: C.unitatile Trezoreriei statului

210.La nivel local,ordonatorii de credite bugetare sunt: A.ordonatori principali,secundari si
tertiari
211.plata cheltuielilor se efectueaza de catre: C.contabil
212.operatiunile specifice angajarii lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta :

A.ordonatorilor de credite
215.conducatorii institutiilor publcice cu personalitate juridical carora li se aloca fonduri din

bugete locale sunt :
B.ordonatorii secundari sau ordonatorii tertiari
217.ordonatorii principali de credite al bugetelor locale sunt: D.secretarii de comuna
218.Ministerul finantelor publice transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare

cadru pana la:
A.1 iunie a fiecarui an
219.viza de control financiar preventiv este necesara pt : C.angajarea si ordonanta

cheltuielilor
220.angajamentul bugetar este :

E.orice act prin care o autoritate competenta potrivit legii
221.formarea si utilizarea fondurilor publice si contul de executie bugetara sunt supuse

controlului:
B.curtii de conturi
222.angajarea cheltuielilor din bugetele publice se face numai : B.in limita creditelor bugetare
aprobate
223.angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice imbraca doua forme de angajament :
B.angajament legal si angajament bugetar
224.angajamentul bugetar se face in limita : Fara raspuns
225.angajamentul legal reprezinta un :

B.act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice
226.angajamentul legal ia forma unei : D.promisiuni de vanzare
227.angajarea cheltuielilor se efectueaza in tot timpul exercitiului bugetar ... E.se vor plati in
exercitiul bugetar respective
228.in situatia in care din motive obiective angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi platite
pana la finele anului acestea se vor plati:
C.din creditele bugetare ale exercitiului bugetar urmator
229.licidarea ca etapa distincta in cadrul procesului executiei cheltuielilor publice presupune:

B.verificarea serviciului realizat in favoarea statului
230.legea bugetara anuala prevede si autorizeaza pentru anul bugetar B.veniturile si
cheltuielile bugetare precum si reglementari specifice exercitiului bugetar.
231.in cadrul legilor nugetare anuale se includ urmatoarele

C.legea bugetului fondului national unic de asigurari sociale si sanatate
232.cine are obligatia de a repartiza credite bugetare aprobata doar pentru bugetul prorpiu...
B.ordonatorii secundari de credite
233.pt actiunile multianuale se inscriu distinct in buget B.creditele de angajament si creditele

bugetare
234.pt actiunile multianuale ordonatorii de credite incheie angajamente legale in limita

e.creditelor de angajament aprobate in buget pt exercitiul bugetar respectiv.
1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la:

1. comportamentul economic al producatorilor si consumatorilor
2. fundamentarea stiintifica a politicilor economice
3. rolul intreprinderilor mici si mijlocii dar si al marilor companii
4. evaluarea succesului nivelului si performantelor globale ale activititatii
economice
2. Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:
1. masurarea rezultatelor economice la nivel national
2. masurarea rezultatelor economice la nivelul agentilor economici
3. interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe toate
pietele
3. Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt:
1. cresterea volumului cererii agregate
2. scaderea cererii pentru produsele si serviciile de import
3. cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul national
4. investitiile se ieftinesc
5. cresterea cererii pentru produsele si serviciile de import
4. Dintre conditiile cererii globale se numara:
1. previziunile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
2. planurile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
3. politica monetara a guvernului
4. conjunctura economiei mondiale
5. conjunctura economiei nationale
5. Dintre conditiile ofertei globale fac parte:
1. previziunile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
2. politica economica a guvernului
3. conjunctura economiei mondiale
4. productivitatea factorilor de productie
5. volumul factorilor de productie atrasi si utilizati in economia mondiala.
6. Cand oferta agregata ramane constanta, iar cererea agregata creste fata de nivelul de
echilibru:
1. creste nivelul general al preturilor
2. scade nivelul general al preturilor
3. exporturile se diminueaza
7. Cand
1. firmele investesc mai mult

2. exporturile cresc
3. exporturile se diminueaza
4. nivelul general al preturilor creste
5. consumatorii cumpara mai mult
oferta agregata nu se modifica, dar se micsoreaza cererea agregata:
8. Cand cererea agregata nu se modifica, iar ofeta globala creste:

1. produce numai efecte pozitive
2. produce numai efecte negative
3. produce si efecte pozitive si efecte negative
9. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata dar oferta globala scade,
genereaza urmatoarele consecinte:
1. firmele scad preturile
2. costurile de productie scad
3. tarifele la energie cresc
10. Gruparea unitatilor rezidente pe teritoriul national se face in functie de urmatoarele
criterii:
1. institutional
2. politic`
3. al proprietatii
4. functional
11. Agentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si:
1. societati nefinanciare(nonfinanciare)
2. institutii financiare
3. companii de asigurare
4. sectoare economice institutionale
12. In cadrul gospodariilor, componenta existentiala a fluxului de iesiri este reprezentata
de:
1. fluxul de bunuri si servicii
2. fluxul de forta de munca
3. fluxul de venituri
13. Printre metodele de evaluare a venitului national se numara:
1. metoda de productie
2. metoda veniturilor acumulate
3. metoda utilizarii finale a veniturilor
14. Veniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc:
1. venituri acumulate
2. venituri personale
3. venituri primare
15. Veniturile totale sunt formate din :
1. venituri primare
2. venituri derivate
3. veniturile firmelor
4. veniturile menajelor
16. Din punct de vedere existential, consumul cuprinde:

1. consumul de bunuri materiale
2. consumul de bunuri imateriale
3. consumul privat
4. consumul public
17. In raport cu sursa veniturilor cheltuite pentru consum se disting:
1. consumul de bunuri materiale
2. consumul intermediar
3. consumul final
4. consumul privat
5. consumul colectiv
18. Selectati afirmatia A cu privire la legitatile consumului:
1. economisirea reprezinta cel mai mare lux pentru familie
2. cheltuielile pentru servicii cresc mai incet decat cele pentru bunurile materiale
3. cheltuielile pentru articole de lux cresc mai incet decat venitul
4. economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste
5. cheltuielile pe recreerea cresc mai repede decat venitul
19. Relatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal disponibil
este reprezentata de:
a. functia de consum
b. inclinatia spre consum

c. inclinatia spre economisire
20. Legatura functionala dintre venit si cheltuielile de consum este reprezentata de :

1. functia de consum
2. inclinatia spre consum
3. inclinatia spre economisire
21. Factorii obiectivi ai consumului sunt:
1. inclinatii psihologice
2. spiritul de afaceri
3. marimea venitului
4. modificarile politicii fiscale
22. Factorii subiectivi ai consumului sunt:
1. inclinatii psihologice
2. spiritul de afaceri
3. marimea venitului
4. modificarile politicii fiscare
23. Resursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din:
a. contributii benevole
2. vanzari de bunuri si servicii

3. plati obligatorii prelevate de la celelalte sectoare
24. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorilor:
a.
b.
c.
25. In timpul a. b. c.
26. PIB :
nu cuprind impozitele indirecte si subventiile
cuprind impozitele indirecte si subventiile
sunt mai mici decat preturile cumparatorului
perioadelor de inflatie:
PIB nominal creste in acelasi ritm cu PIB real PIB nominal creste mai repede decat PIB real
PIB nominal creste mai incet decat PIB real
este valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in interiorul unei tari
intr-o anumita perioada
este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit si care poate fi utilizat
pentru consum si economii
este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile publice, locale si centrale

intr-un an
a.
b. c.
27. Nu se regaseste in consumul populatiei:

1. cumpararea unui automobil
2. cumpararea unor alimente
3. cumpararea unei case construita in acelasi an de constructie !!!!
28. Care dintre urmatoarele tranzactii intra in PIB din 2000?
1. cumpararea unei case construita in 2000
2. prestarea unor servicii de coafura in decursul anului respectiv
3. producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul rural
4. cumpararea unei materii prime utilizata pentru obtinerea unui bun final ce
urmeaza a fi vandut in decursul anului respectiv
29. Veniturile realizate de catre cei peste 50.000 de cetateni romani care lucreaza in Israel
sunt incluse in:
1. PIB al Romaniei si PNB al Israelului
2. PNB al Romaniei si PIB al Israelului
3. PIN al Romaniei si PNN al Israelului
30. Relatia dintre nivelul economiilor si nivelul venitului disponibil este reprezentanta de:
1. functia de economisire
2. inclinatia medie spre economii
3. functia de consum
31. Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire nu fac parte:
1. evolutia ratei dobanzii
2. evolutia nivelului pretului
3. marimea impozitelor si taxelor
32. In raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate, investitiile constau
in:
1. investitii brute
2. investitii nete
3. investitii de inlocuire
4. investitii pentru dezvoltare
33. Clasificate potrivit destinatiei lor, investitiile nu cuprind:
1. investitii pentru afaceri
2. investitii pentru formarea bruta a capitalului
3. investitii imobiliare
4. investitii in stocuri
5. investitii cu titluri de capital
34. Factorii de care depinde volumul investitiilor pentru afaceri sunt:
1. productivitatea medie asteptata a capitalului
2. costul marginal al utilizarii capitalului
3. nivelul general al preturilor
35. Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub
denumirea de:
a. acceleratorul investitiilor
b. multiplicatorul investitiilor
c. fenomenul de dezinvestitii d. inclinatia spre economisire
36. Acceleratorul arata ca rata investitiilor este determinat in esenta de:

1. modificarea ratei dobanzii
2. modificarea nivelului preturilor
3. modificarea productivitatii capitalurilor
4. modificarea costului marginal al utilizarii capitalului
5. modificarea nivelului productiei
37. In functie de continutul proceselor economice si modul de exprimare al rezultatelor,
echilibrul economic imbraca urmatoarele forme:
1. echilibru material
2. echilibru valoric
3. echilibru ecologic
4. echilibru static
38. In cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de echilibru:
a. echilibru material
2. echilibrul resurselor de munca

3. echilibru bugetar
4. echilibru dinamic
5. echilibru valutar
39. In raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting:
1. echilibru microeconomic
2. echilibru macroeconomic
3. echilibru material
4. echilibru valoric
40. Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada de inceput
sunt:
1. echilibrul este privit pe termen lung
2. crizele economice sunt considerate fenomene accidentale
3. crizele economice sunt considerate fenomene periodice
4. somajul este considerat un fenomen voluntar
41. Dezechilibrul economic se manifesta:
1. ca o stare de moment
2. ca o stare voita
3. ca o stare permanenta
42. Presiunea reda situatia de:
1. oferta deficitara
2. existenta pietei cumparatorului
3. existenta pietei vanzatorului
43. Absorbtia reda situatia de:
1. piata este a vanzatorilor
2. oferta excedentara
3. cerere deficitara
4. existenta pietei cumparatorului
44. Presiunea se soldeaza cu:
1. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii
2. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii
3. aspiratie pozitiva nesatisfacuta la cumparaturi
4. aparitia inflatiei
5. aparitia somajului
45. Absorbtia se soldeaza cu:
1. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii
2. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii
3. aspiratia pontiva nesatisfacuta la cumparatori
46. Agregatele macroeconomice se pot determina in: a. preturile pietei
b. c. d. e.
47. In functie de populatiei se
d. crestere economica zero
e. cresterea economica cantitativa
48. Daca sporul de produse si servicii(pozitiv sau negativ) se obtine pe termen scurt,
atunci avem de-a face cu:
a. expansiune economica
b. recensiune economica
c. crestere economica zero
d. crestere economica pozitiva
49. Intre cresterea economica si dezvoltarea economica exista urmatoarele deosebiri:

1. pentru definirea cresterii economice fundamentala este ideea de
schimbare
2. pentru definirea dezvoltarii economice fundamentala este ideea de
schimb
3. pentru cresterea economica trasatura de baza este sporirea cantitativa a

venitului national
50. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. b. c. d. e.
51. Din categoria a. b.
resursele umane educatia

transferul de tehnologie resursele naturale capitalul fizic
factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte: resursele umane

educatia
preturile factorilor de productie preturile variabile

preturile curente
preturile perioadei de referinta
interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si efectivele
disting urmatoarele tipuri de crestere economica a. expansiune economica

b. recensiune economica
c. crestere economica structurala
c. progresul tehnologic d. resursele naturale

e. capitalul fizic
52. Din categoria factorilor externi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte: a.
potentialul uman
b. echipamentele de productie
c. transferul de tehnologii
53. Din categoria factorilor directie ai cresterii si dezvoltarii economici fac parte: a.
cercetarea stiintifica
b. politica monetara
c. echipamentele de productie
d. informatia
54. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. cercetarea stiintifica
b. politica monetara
c. echipamentele de productie d. informatia
e. spiritul antreprenorial
55. Cresterea economica de tip extensiv presupune:

1. mobilizarea unui volum mare de facotri de productie
2. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie
3. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii
factorilor
4. costuri economice, ecologice si sociale ridicate
56. Cresterea
1. mobilizarea unui volum mare de facotri de productie

2. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie
factorilor
4. costuri economice, ecologice si sociale ridicate
economica de tip intensiv presupune:
57. Stagflatia
1. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus
2. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus
3. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
4. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
5. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist
accentuat
58. Slumpfatia reprezinta procesul in care

1. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus
2. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus
3. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
4. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
accentuat
59. Criteriul de diferentiere intre tarile avansate din punct de vedere economic si tarile in
curs de dezvoltare il reprezinta:
reprezinta procesul in care
1. PIB/ locuitor
2. PNB/locuitor
3. VN/locuitor
60. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:
1. cresterea PNB in termeni reali

2. cresterea PNB in termeni nominali
3. cresterea PNB real/locuitor
61. Tipul care:
intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale
1. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente

2. inregistreaza o rata redusa a inflatiei
3. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic
62. Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale dintre crestere
si dezvoltarea economica:
1. finalitatea
2. cresterea cantitativa a factorilor de productie
3. schimbarile calitative ale economiei
63. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei politici macroeconomive
pentru ca:
1. influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor
2. asigura sporirea masei monetare
3. este sursa principala de imbunatatire a standardului de viata a populatiei
64. Trecerea omenirii la dezvoltarea durabila este un proces obiectiv determinat de:
1. deteriorarea echilibrului ecologic la scara planetara

2. adancirea decalajelor dintre N si S
3. accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice
4. tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata
5. constientizarea fortelor progresiste ale omenirii
65. In esenta, dezvoltarea durabila este definita de:

1. mutarea centrului de greutate spre problemele calitatii vietii
2. necesitatea asigurarii egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se
succed in timp si spatiu
3. necesitatea compatibilitatii strategiei nationale de dezvoltare

4. imperativul compatibilitatii mediului creat de om cu mediul natural
5. necesitatea de a considera omul in primul rand ca scop al dezvoltarii si in
al doilea rand ca mijloc
66. In raport cu trendul dezvoltarii economiei nationale exista urmatoarele categorii de

fluctuatie:
1. variatii sezoniere
2. variatii continua
c. variatii ciclice
67. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere:
1. sunt determinate de cauze explicabile

2. sunt determinate de cauze inexplicabile
3. sunt determinate de cauze previzibile
4. sunt determinate de cauze imprevizibile
68. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
1. variatii intamplatoare pot fi prevazute cu exactitate

2. variatii ciclice se produc sub o anumita regularitate
3. variatiile sezoniere se deruleaza de regula pe parcursul unui an ca
urmare a actiunii unor factori naturali sau sociali
69. Selectati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economice:
1. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ

2. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de loc cantitativ
3. fazele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit timp
4. fazele evolutiei se repeta in alta ordine dupa un anumit timp
5. fazele sunt identice din punct de vedere calitativ
70. Care din caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi:
1. au o durata cuprinsa intre 30-100

2. au o durata cuprinsa intre 50-60
3. cuprind doua faze
4. cuprind patru faze
71. Fazele ciclului secular sau lung sunt:
1. expansiunea
2. criza
3. depresiunea
4. faza ascendenta
5. faza descendenta
72. In faza ascendenta a ciclului secular:
1. descoperirile stiintifice se demoralizeaza in economie

2. apar descoperiri stiintifice noi
3. apar germenii unui nou mod termen de productie
4. se inregistreaza o dinamica de PNB si VN
73. In faza descendenta a ciclului secular:
1. descoperirile stiintifice se demoralizeaza in economie

2. apar descoperiri stiintifice noi
3. apar germenii unui nou mod termen de productie
4. se inregistreaza o dinamica a PNB si VN
74. Precizati care este succesiunea corecta a fazei ciclului economic decenal: a.
Depresiune,criza,inviorare si avant
2. Criza, inviorare, depresiune, avant

3. Criza, depresiune, inviorare, avant
4. Criza, inviorare, avant si depresiune
75. In timpul recesiunii economice cunosc o tendinta de scadere

1. Puterea de cumparare
2. Oferta de forta de munca
3. Oferta cererilor de investitie
4. Ratele dobanzii
76. In conditiile expansiunii economice au tendinta de crestere
1. Rata somajului
2. Rata falimentelor
3. Indicele general al preturilor
4. Stocurile de marfuri
5. Incapacitatea populatie de a cumpara bunuri si servicii
77. In faza de expansiune a ciclului economic:
1. Creste rata dobanzii
2. Se micsoreaza rata dobanzii
3. Creste rata somajului
4. Se micsoreaza rata somajului
78. In faza de recesiune a ciclului economic:
1. Creste rata somajului
2. Se micsoreaza rata dobanzii
3. Se inaspresc conditiile de credit
4. Se acorda facilitati la creditare
79. Printre cei mai importanti Ästabilizatori automati ́ ai cererii globale se afla:
1. Programele guvernamentale de sustinere a agriculturii
2. Economiile administratiei publice
3. Economiile populatiei
80. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca sunt:
1. Marimea cererii de munca
2. Varsta de munca stabilita prin legislatie
3. Starea de sanatate a persoanei
81. Populatia activa cuprinde
1. Elevii si studentii care sunt angajati in munca
2. Pensionarii
3. Persoanele intretinute de alte persoane sau de catre stat
4. Toate persoanele care furnizeaza forta de munca ce pot fi utilizati
pentru desfasurarea activitatii economice
82. Populatia ocupata se refera la
1. Toate persoanele care au implinit varsta legala de munca

2. Someri
3. Toate persoanele care desfasoara si activitate in unul din domeniile
economico-sociale si primesc o retributie
83. Resursele de munca potentiale cuprind pe langa resursele de munca disponibile:

1. Pensionarii
2. Persoanele sub varsta minima de munca
3. Persoanele intretinute sau inapte de munca
4. Populatia casnica
84. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mica in raport cu cererea apare:
1. Ocuparea de echilibru a fortei de munca
2. Un deficit de forta de munca
3. Un excedent de forta de munca
4. Fenomenul de subocupare a fortei de munca
5. Fenomenul de supraocupare a fortei de munca
85. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mare in raport cu cererea apare
1. Ocuparea deplina a fortei de munca
2. Un deficit de forta de munca
3. Un excedent de forta de munca
4. Fenomenul de subocupare a fortei de munca
5. Fenomenul de supraocupare a fortei de munca
86. Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul
a. b. c. d. e.
87. In functie de a. b. c. d.
Durata medie a vietii

Industria ????
Durata invatamantului obligatoriu
nivelul de pregatire a populatiei active
Structura de categorii de varsta, nivel de calificare, sex, etc
intensitatea somajului, se disting: Somaj partial

Somaj continuu
Somaj deghizat
Somaj sezonier
88. Procesele economico-sociale generatoare de somaj sunt:
a. b. c.
89. In functie de disting:
a.
b.
Pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate Cresterea inflatiei

Cresterea ofertei de munca
structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic decenal se
Somaj sezonier
Somaj frictional
c. Somaj ciclic
d. Somaj continuu 90. Somajul frictional:
1. Apare din cauza miscarii neincetate a somerilor de la o intreprindere la alta de la

acelasi oras la altul
2. Se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi.
3. Apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice
4. Este rezultatul practicarii contractelor de rezolvare pe durate scurte
5. Este cauzat de intrerupere ale activitatii practice dependete de
factorii naturali
91. Somajul ciclic:

factorii naturali
92. Somajul tehnologic

factorii naturali
93. Somajul intermitent

factorii naturali
94. Somajul sezonier

e. Este cauzat de intrerupere ale activitatii practice dependete de factorii naturali.

GRILE MACROECONOMIE
1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la:

1. comportamentul economic al producatorilor si consumatorilor;
2. fundamentareastiintificaapoliticiloreconomice;
3. rolul intreprinderilor mici si mijlocii dar si a marilor companii;
4. evaluarea succesului nivelului si performantelor globale ale
activitatii economice.
2. Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:
1. masurarea rezultatelor economice la nivel national;
2. masurarea rezultatelor economice la nivelul agentilor economici;
3. interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe
toate pietele;
4. venitul, consumul, economiile si investitiile la nivelul fiecarui agent

economic.
3. Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt:
1. cresterea volumului cererii agregate;
2. scadereacereriipentruproduselesiserviciiledinimport;
3. cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul
national;
4. inestitiileseieftinesc;
5. cresterea cererii pentru produsele si serviciile de import.
4. Printre conditiile cererii globale se numara:
1. previziunile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
2. planurile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
3. politica monetara a guvernului;
4. conjuncturaeconomieimondiale;
5. conjunctura economiei nationale.
5. Dintre conditiile ofertei globale fac parte:
1. previziunile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
2. politica economica a Guernului;
3. conjunctura economiei mondiale;
4. productivitateafactorilordeproductie;
5. volumul factorilor de productie atrasi si utilizati in economi mondiala.
6. Cand oferta agregata ramane constanta iar cererea agregata creste fata de
nivelul de echilibru:
a. creste nivelul general al preturilor;
b. scade nivelul general al preturilor;
c. exporturile se diminueaza.
7. Cand oferta agregata nu se modifica dar se micsoreaza cererea agregata:

1. firmele investesc mai mult;
2. exporturile cresc;
3. exporturile se diminueaza;
4. nivelul general al preturilor creste;
5. consumatorii cumpara mai mult.
8. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, iar oferta globala creste:
1. produce numai efecte pozitive;
2. produce numai efecte negative;
3. produce si efecte pozitive si efecte negative.
9. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, dar oferta globala scade
genereaza urmatoarele consecinte:
1. firmele scad preturile;
2. costurile de productie scad;
3. tarifele la energie cresc.
10.Gruparea unitatilor rezidente pe teritoriul national se face in functie de urmatoarele

criterii:
1. institutional ;
2. politic;
3. al proprietatii;
4. functional.
11. Agentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si:
1. societati non financiare;

2. institutii financiare;
3. companii de asigurare;
4. sectoareeconomiceinstitutionale.
12.In cadrul gospodariilor, componenta existentiala a fluxului de iesiri este

reprezentata de:
1. fluxul de bunuri si servicii;

2. fluxuldefortademunca;
3. fluxul de venituri.
13. Resursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din:
1. contributii benevole;
2. vanzari de bunuri si servicii;
3. plati obligatorii prelevate de la celelalte sectoare.
14. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorului:
1. nu cuprind impozitele indirecte si subventiile;

2. cuprind impozitele indirecte si subventiile;
3. sunt mai mici decat preturile cumparatorului.
15. In
1. PIB nominal creste in acelasi ritm cu PIB real;
2. PIBnominalcrestemairepededecatPIBreal;
3. PIB nominal creste mai incet decat PIB real.
16. PIB:
1. valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in
interiorul unei tari intr-o anumita perioada;
2. este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit si

care poate fi utilizat ptr consum si economii;
3. este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile publice
centrale si locale intr-un an.
17. Nu se regaseste in consumul populatiei:
a. b. c.
cumpararea unui automobil; cumpararea unor alimente;
cumpararea unei case construita in acel an de catre ANL;
timpul perioadelor de inflatie:

18. Care dintre urmatoarele tranzactii intra in PIB din 2004?
1. cumpararea unei case construita in 2000;
2. prestareaunorserviciidecoafuraindecursulanuluirespectiv;
3. producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul
rural
(autoconsum);
4. cumpararea unei materii prime utilizata ptr dat. unui bun final ce
urmeaza a
fi andut in decursul anului respective (consum intermediary);
19. Veniturile realizate de catre cei peste 50 mii de cetateni romani care lucreaza in
Israel sunt incluse in:
1. PIB al Romaniei si PNB al Israel;
2. PNBalRomanieisiPIBalIsrael;
3. PIB al Romaniei si PNN al Israel.
20. RASPUNDETI CU A SAU F ARGUMENTANDU-VA RASPUNSUL:
1. Exporturile nete ale unei economii se calculeaza ca diferenta intre exportul
si importul de bunuri. A
2. Vanzarea de actiuni si obligatiuni este exclusa din calcului PIB; A
3. Daca valoarea bunurilor de consum produse intr-un an este mai mare decat
valoarea bunurilor de consum achizitionate in acelasi an, diferenta reprezinta
ariatia stocurilor. A
4. Cresterea relativa a nivelului preturilor dintr-o economie fata de nivelul
preturilor din strainatate tinde sa incurajeze exporturile tarii sis a descurajeze
importurile de bunuri si servicii. F
5. Venitul disponibil este venitul national din care se scad taxele si la care se
adauga transferurile. A
6. Daca doua tari se caracterizeaza prin acelasi nivel al PIB, atunci si nivelul de
trai din respectivele tari este acelasi. F
7. Deflatorul PIB se calculeaza ca un raport procentual intre PIB real si PIB
nominal. F
8. Indicatorii macroeconomici care se exprima in preturi curente se numesc
indicatori reali iar cei care se exprima in preturi constante se numesc indicatori
nominali. F
9. PIN se calculeaza ca diferenta intre PIB si impozitele indirecte. F
10.In fluxul circular al venitului, importurile reprezinta intrari iar exporturile

iesiri. F
21. Printre metodele de evaluare a venitului national se numara:
1. metoda de productie;
2. metoda veniturilor accumulate;
3. metoda utilizarii finale a veniturilor.
22. Veniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc:

1. venituri accumulate;
2. venituripersonale;
3. venituri primare.
23. Veniturile totale sunt formate din:
1. veniturile primare;
2. veniturile derivate;
3. veniturile firmelor;
4. veniturilemenajelor.
24. Dpdv existential, consumul cuprinde:
1. consumul de bunuri materiale;

2. consumuldebunuriimateriale;
3. consumul privat;
4. consumul public.
25. In raport cu sursa veniturilor cheltuite ptr consum se disting: a. consumul de bunuri
materiale;
2. consumul intermediar;
3. consumul final;
4. consumulprivat;
5. consumul colectiv.
26. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la legitatile consumului:
1. economisirea reprezinta cel mai mare lux pentru familie;

2. cheltuielile ptr servicii cresc mai incet decat cele ptr bunurile materiale;
3. cheltuielile ptr articole de lux cresc mai incet decat venitul;
4. economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste;
5. cheltuielile ptr recreere cresc mai repede decat venitul.
27.Relatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal

disponibil este reprezentata de :
1. functia de consum;
2. inclinatia spre consum;
3. inclinatia spre economisire.
28. Legatura functionala dintre venit si cheltuielile este reprezentata de:

1. functia de consum;
2. inclinatiaspreconsum;
3. inclinatia spre economisire.
29. Factorii obiectivi ai consumului sunt:
1. inclinatii psihologice;
2. spiritul de afaceri;
3. marimea venitului;
4. modificarilepoliticiifiscale.
30. Factorii subiectivi ai consumului sunt:
1. inclinatii psihologice;
2. spiritualdeafaceri;
3. marimea venitului;
4. modificarile politicii fiscale.
31. Relatia dintre nivelul economiilor si nivelul disponibil este reprezentata de :

1. functia de economisire;
2. inclinatia medie spre economii;
3. inclinatia marginala spre economii;
4. functia de consum.
32. Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire, nu fac parte:
a. evolutia ratei dobanzii;
2. evolutianiveluluipreturilor;
3. marimea impozitelor si taxelor;
4. evolutiacereriidebunurisiservicii;
5. evolutia ciclului afacerilor.
33. In raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate, investitiile

constau in:
1. investitii brute;
2. investitii nete;
3. investitii de inlocuire;
4. investitiidedezvoltare;
5. investitii brute de capital.
34. Clasificate potrivit destinatiilor, investitiile nu cuprind:
1. investitii ptr afaceri;
2. investitiiptrformareabrutaacapitalului;
3. investitii imobiliare;
4. investitii in stocuri;
5. investitii cu titluri de capital.
35. Factorii de care depinde volumul investitiilor ptr afaceri sunt:
1. productivitatea medie asteptata a capitalului;
2. costul marginal al utilizarii capitalului;
3. rata reala a dobanzii;
4. rata nominala a dobanzii;
5. nivelul general al preturilor.
36.Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub

denumirea de:
1. acceleratorul investitiilor;
2. multiplicatorulinvestitiilor;
3. fenomenul de dezinvestitii;
4. inclinatia spre economisire;
5. functia de economisire.
37. Acceleratorul arata ca rata investitiilor este determinate in esenta de:
1. modificarea ratei dobanzii;

2. modificarea nielului preturilor;
3. modificarea productivitatii capitalului;
4. modificarea costului marginal al utilizarii capitalului;
5. modificarea nivelului productiei.
38.In functie de continutul proceselor economice si modul de exprimare a rezultatelor

echilibrului economic, distingem urm. forme:
1. echilibrul material;
2. echilibrulvaloric;
3. echilibrul ecologic;
4. echilibrul static.
39.In cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de echilibru:
2. echilibrul resurselor de munca;
3. echilibrul bugetar;
4. echilibrul dinamic;
5. echilibrul valutar
40. In raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting:
1. echilibrul macroeconomic;
2. echilibrulmicroeconomic;
4. echilibrul valoric.
41.Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada de

inceput sunt:
1. echilibrul este privit pe termen lung;

2. crizeleeconomicesuntconsideratefenomeneaccidentale;
3. crizele economice sunt considerate fenomene periodice;
4. somajulesteconsideratunfenomenvoluntar.
42. Dezechilibrul economic se manifesta:

1. ca o stare de moment;
2. ca o stare voita;
3. ca o stare permanenta.
43. Presiunea reda situatia de:
1. oferta deficitara;
2. existentapieteicumparatorului;
3. existenta pietei vanzatorului.
44. Absorbtia reda situatia de:
1. piata este a vanzatorilor;
2. oferta excedenta;
3. cerere deficitara;
4. existenta pietei cumparatorului.
45. Presiunea se soldeaza cu:
1. realizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;

2. realizareauneipartiaoferteidebunurisiservicii;
3. aspiratie pozitiva satisfacuta la comparator;
4. aparitia inflatiei;
5. aparitia somajului.
46. Absorbtia se soldeaza cu:
1. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;

2. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
3. aspiratie pozitiva nesatisfacuta la cumparator.
47. Agregatele macroeconomice se pot determina in:
1. preturile pietei;
2. preturile factorilor de productie;
3. preturi variabile;
4. preturicurente;
5. preturile periaodei de referinta.
48.In functie de interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si efectivele

populatiei se disting urmatoarele tipuri de crestere economica:
1. expansiune economica;
2. recesiune economica;
3. crestere economica structurala;
4. crestereeconomica0;
5. crestere economica cantitativa.
49. Daca sporul de produse si servicii (pozitiv sau negativ) se obtin pe termen scurt
atunci avem de a face cu:
1. expansiune economica;
2. recesiuneeconomica;
3. crestere economica 0;
4. crestere economica pozitiva.
50. Intre crestere economica si dezvoltare economica exista urmatoarele deosebiri:
1. pentru definirea cresterii economice fundamentala este idea de
schimbare;
2. pentru definirea dezvoltarii economice fundamentala este idea de
schimbare;
3. pentru cresterea economica trasatura de baza este sporirea

cantitativa
a venitului national.
51. Din categoria factorilor obiectivi ai cresterii si dezoltarii economice fac parte:
1. resursele umane;
2. educatia;
3. transferal de tehnologie;
4. resursele naturale;
5. capitalul fizic.
52.Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
1. resursele umane;
2. educatia;
3. progresul tehnologic;
4. resursele naturale;
5. capitalul fizic.
53. Din categoria factorilor externi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
1. potentialul uman;
2. echipamentele de productie;
3. transferul de tehnologii.
54. Din categoria factorilor directi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
1. cercetarea stiintifica;
2. politica monetara;
4. informatia.
55. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
1. cercetarea stiintifica;
2. politica monetara;
4. informatia;
5. spiritual antreprenorial.
56. Cresterea economica de tip extensiv presupune:

1. mobilizarea unui volum mare de factori de productie;
2. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie;
3. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii factorilor;
4. costurieconomice,ecologice,socialeridicate
57. Cresterea economica de tip intensiv presupune:
1. mobilizarea unui volum mare de factori de productie;
2. antrenareainspecialalaturiicalitativeafactorilordeproductie;
factorilor;
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate.
58. Stagflatia reprezinta procesul in care:

1. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus;
2. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus;
3. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
4. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
accentuat.
59. Slumpflatia reprezinta procesul in care:

1. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus;
2. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus;
3. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
4. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
5. scaderea productiei nationale se combina cu un process inflationist
accentuat.
60. Criteriul de diferentiere intre tarile avansate dpdv economic si tarile in curs de
dezvoltare il reprezinta:
1. PIB/locuitor;
2. PNB/locuitor;
3. Venitul national/locuitor.
61. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:
1. cresterea PNB in termeni reali;

2. cresterea PNB in termeni nominali;
3. cresterea PNB reali pe locuitor;
62.Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale

care:
1. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente;

2. inregistreazaorataredusaainflatiei;
3. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic.
63.Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale dintre
crestere si dezvoltare economica:
1. finalitatea;
2. cresterea cantitativa a factorilor de productie;
3. schimbarile calitative ale economiei.
10
64.Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei politici macroeconomice

ptr ca:
1. influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor;

2. asigura sporirea masei monetare;
3. este sursa principala de imbunatatire a standarduluide viata a populatiei.
65.Trecerea omenirii la dezvoltarea durabila este un process obiectiv determinat de:
1. deteriorarea echilibrului ecologic la scara planetara;

2. adancireadecalajelordintreNordsiSud;
3. accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice;
4. tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata;
5. constientizarea fortelor progresiste ale omenirii.
66. In esenta, dezvoltarea durabila este definite de:
1. mutarea centrului de greutate spre problemele calitatii vietii;

2. necesitatea asigurarii egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se
succed in timp si spatiu;
3. necesitatea compatibilitatii strategiilor nationale de dezvoltare;

4. imperativulcompatibilitatiimediuluicreatdeomcumediulnatural;
5. necesitatea de a considera omul, in primul rand ca scop al dezvoltarii si
in al doilea rand, ca mijloc.
67.In raport cu trandul dezvoltarii economiei nationale, exista urmatoarele categorii de

fluctuatii:
1. variatii sezoniere;
2. variatii continue;
3. variatii ciclice.
68. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere:
1. sunt determinate de cauze explicabile;

2. suntdeterminatedecauzeinexplicabile;
3. sunt determinate de cauze previzibile;
4. suntdeterminatedecauzeimprevizibile.
69. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
1. variatiile intamplatoare pot fi prevazute cu exactitate;

2. variatiile ciclice se produc cu o anumita regularitate;
3. variatiile sezoniere se deruleaza de regula pe parcursul unui an ca
urmare a actiunii unor factori naturali sau sociali.
70. Selectati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economiei:
11
1. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ;

2. incadrulfiecareifazeaulocnumaischimbarideordincantitativ;
3. fazele fazele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit timp;
4. evolutieiserepeatinaltaordinedupaunanumittimp;
5. fazele sunt identice dpdv calitativ.
71. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi:
1. au o durata cuprinsa intre 80-100 de ani;
2. auoduratacuprinsaintreintre50-60deabu;
3. cuprind 2 faze;
4. cuprind 4 faze.
72. Fazele ciclului lung sau secular sunt:
1. expansiunea;
2. criza;
3. depresiunea;
4. fazaascendenta;
5. faza descendenta.
73. In faza ascendenta a ciclului secular:
1. descoperirile stiintifice se generalizeaza in economie;

2. apardescoperiristiintificenoi;
3. apar germenii unui nou mod tehnic de productie;
4. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului
national.
74. In
1. descoperirile stiintifice se generalizeaza in economie;
2. apardescoperiristiintificenoi;
3. apar germenii unui nou mod tehnic de productie;
4. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului national.
75. Precizati care este succesiunea corecta a fazelor ciclului economic decenal:
1. depresiune, criza, inviorare si avant;
2. criza,inviorare,depresiunesiavant;
3. criza, depresiune, inviorare si avant;
4. criza,inviorare,avant,depresiune.
76. In timpul recesiunii economice, cunosc o tendinta de scadere:
1. puterea de cumparare;
2. oferta de forta de munca;
3. oferta de credite ptr investitii;
4. rateledobanzilor.
faza descendenta a ciclului secular:
12
77. In conditiile expansiunii economice, au tendinta de crestere: a. rata somajului;

b. rata falimentelor;
c. indicele general al preturilor;
d. stocuriledemarfuri;
e. incapacitatea populatiei de a cumpara bunuri si servicii.
78. In faza de expansiune a ciclului economic:

1. creste rata dobanzii;
2. se micsoreaza rata dobanzii;
3. creste rata somajului;
4. semicsoreazaratasomajului.
79. In faza de recesiune a ciclului economic:
1. creste rata somajului;

2. semicsoreazaratadobanzii;
3. se inaspresc conditiile de credit;
4. se acorda facilitate la creditare.
80. Printre cei mai importanti “stabilizatori automati” ai cererii globale se afla:
1. programele guvernamentale de sustinere a agriculturii;
2. economiile administratiilor publice;
3. economiile populatiei.
81. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca
sunt:
1. marimea cererii de munca;
2. varstademuncastabilitaprilegislatie;
3. starea de sanatate a persoanei.
82. Populatia activa cuprinde:
1. elevii si studentii care nu sunt angajati in munca;
2. pensionarii;
3. persoanele intretinute de alte personae sau de catre stat;
4. toate persoanele care furnizeaza forta de munca ce poate fi utilizata
ptr
desfasurarea activitatilor economice.
83. Populatia ocupata se refera la:

1. toate persoanele care au implinit varsta legala de munca;
2. someri;
3. toate persoanele care desfasoara o activitate in unul din domeniile
economico-sociale si primesc o indemnizatie.
13
84.Resursele de munca potentiala cuprind pe langa resursele de munca disponibile:
1. pensionari;
2. persoanele sub varsta minima legala de munca;
3. persoanele intretinute inapte de munca;
4. populatiacasnica.
85. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mica in raport cu cererea, apare:
1. ocuparea de echilibru a fortei de munca;
2. undeficitdefortademunca;
3. un excedent de forta de munca;
4. fenomenul de subocupare a fortei de munca;
5. fenomenul de supraocupare a fortei de munca.
86. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mare in raport cu cererea, apare:
1. ocuparea deplina a fortei de munca;
2. un deficit de forta de munca;
3. un excedent de forta de munca;
4. fenomenuldesubocuparealforteidemunca;
5. fenomenul de supraocupare a fortei de munca.
87. Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul:
1. durata medie a vietii;
2. intensitatea;
3. durata invatamantului obligatoriu;
4. gradul de pregatire a populatiei active;
5. structura pe categorii de varsta; nivel de calificare, sex.
88. In functie de intensitatea somajului, se disting:
1. somaj partial;
2. somaj continuu;
3. somaj deghizat;
4. somaj sezonier.
89. Procesele economico-sociale generatoare de somaj sunt:
1. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;

2. cresterea inflatiei;
3. cresterea ofertei de munca.
functie de structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic decenal, a. somaj

sezonier;
90. In
se disting:
14
2. somajfrictional;
3. somaj ciclic;
4. somaj continuu.
91. Somajul frictional:

1. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la
alta, de la un oras la altul;
2. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;

3. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
4. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
5. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori
naturali.
92. Somajul ciclic:

alta,
de la un oras la altul;

naturali.
93. Somajul tehnologic:

alta,
2. sedatoreazainlocuiriivechilortehnicisitehnologiicualtelenoi;
naturali.
94. Somajul intermitent:

alta,

4. esterezultatulpracticariicontractelordeangajarepeduratescurte;
naturali.
95. Somajul sezonier:
a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta,
15

naturali.
96. Costul somajului la nivelul persoanelor, grupurilor de personae afectate

cuprinde:
1. numai aspecte economice;
2. doar aspecte psihologice comportamentale;
3. preponderent aspecte morale;
4. aspectedenaturaeconomica,etica,psihologica,sociala;
5. aspecte privind doar la posibilitatile personale de consum.
97. Politicile anti-somaj reprezinta masuri elaborate de catre stat in scopul:
1. acordarii indemnizatiei de somaj;
2. stimulariicreariidenoilocuridemunca;
3. asigurarii flexibilitatii pe piata muncii;
4. lichidarii conflictelor de munca.
98. Printre cele mai utilizate politici de ocupare amintim:
1. politici de stimulare a cererii aggregate;
2. politicidestimulareaoferteiaggregate;
3. politici de stimulare a cererii combinate cu politici de diminuare a
ofertei.
99. Printre cele mai cunoscute masuri de politica activa de ocupare se numara:
1. reducerea duratei muncii;
2. prelungirea duratei procesului de scolarizare;
3. reconversia fortei de munca;
4. reducerea varstei de pensionare;
5. amplificarea procesului de investitii.
100. Printre cele mai cunoscute masuri de politica pasiva de ocupare se numara:
1. reducerea duratei muncii;

2. prelungireadurateiprocesuluidescolarizare;
3. reconversia fortei de munca;
4. dezvoltarea cercetarii stiintifice in sprijinul activitatii economice;
5. amplificarea procesului de investitii.
101. Printre directiile de actiune care pot contribui la reducerea somajului se numara:
a. centralizarea competentelor si raspunderilor in materie de gestiune a ocuparii;
16
2. franarea prin politici fiscale a crearii de noi locuri de munca;

3. schimbarea legislatiei muncii;
4. incurajareaintreprinderilormicisimijlociicareangajeazasomeri;
5. diversificarea programelor de ocupare a fortelor de munca.
102. Care dintre urmatoarele forme de somaj pot fi atribuite inlocuirii vechilor
tehnologii ( retehnologizare):
1. somaj sezonier;
2. somaj accidental;
3. somaj tehnologic;
4. somaj structural.
103. Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia si/sau extinderea
somajului:
1. inflatia;
2. crestereaoferteidemunca;
3. diminuarea cursului monedei nationale;
4. convertibilitatea monedei nationale.
104. Care dintre urmatoarele conditii luate impreuna permit sa se delimiteze daca o
persoana este somera sau nu:
1. intrerupe lucrul;
2. iseanuntacapeste30dezileiiexpiracontractuldemunca;
3. i s-a desfacut contractul de munca;
4. societateacomercialalacares-aangajatareactivitatesezonierasi
functioneaza 8luni/an;
5. isi termina banii castigati inainte de a incasa salariul urmator;

6. este apta de munca dar nu lucreaza;
7. nu are loc de munca dar este refuzata de firmele la care se adreseaza;
8. nuarebanideintretineredararecredibilitatesiimprumuta;
9. doreste un loc de munca foarte bine platit dar ii place sa aiba si timp liber.
105. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de somaj
sunt corecte:
1. o primeste orice persoana care nu lucreaza;
2. o primeste orice persoana care nu lucreaza ca salariat;
3. este primita o singura data atunci cand unui salariat i se desface contractul de
munca;
4. este atribuita in mod facultativ;
5. este mai mare decat salariul;
6. este mai mica decat salariul.
106. Care sunt formele istorice pe care le-a cunoscut inflatia: 17
1. inflatia banilor din metale nepretioase;

2. inflatiamonetar-baneasca;
3. inflatia banilor de hartie convertibili si neconvertibili in aur;
4. inflatiabanilorcontemporani.
107. Care este prima forma de manifestare a inflatiei:
1. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;

2. inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
3. inflatia banilor neconvertibili pe plan extern;
4. inflatiabanilorexistentisubformametalelorpretioase;
5. inflatia banilor sub forma de valuta.
108. Printre elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti se numara:
1. continutul real in aur al monedei era mai mare decat continutul nominal;
2. continutulrealinauralmonedeieramaimicdecatcontinutul
nominal;
3. aglomerarea pietei cu monede “ieftine”.
109. Cea de-a doua forma istorica a inflatiei este reprezentata de:
1. inflatia banilor de hartie convertibili in aur;

2. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
3. inflatia banilor neconvertibili pe plan extern;
4. inflatia monetar-baneasca.
110. Cea de-a treia forma istorica a inflatiei este reprezentata de:
1. inflatia monetar-baneasca;
2. inflatia banilor de cont;
3. inflatia banilor sub forma de valute;
4. inflatiabanilorcontemporani.
111. Pentru ca o sporire a preturilor sa devina inflatie, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
1. cresterea preturilor sa se manifeste la toate bunurile;

2. cresterea preturilor sa se manifeste doar la factorii de productie;
3. indicele national al preturilor dintr-o perioada data sa creasca mai repede
decat indicele preturilor internationale.
112. Ce este inflatia:
1. un accident, un esec al cresterii si dezvoltarii economice;

2. o crestere a puterii de cumparare a monedei;
3. un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si masa
monetara.
18
113. Selectati trasaturile nespecifice fenomenului inflationist:
1. inflatia este un proces de depreciere a banilor;

2. inflatiaesteunfenomendecresteredurabilaatuturorpreturilor;
3. inflatia este un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si
masa monetara;
4. inflatiaestesimultanunprocessmaterialsimonetary;
5. inflatia este considerata un rau necesar al cresterii economice.
114. Deflatia reprezinta procesul:
1. de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor;

2. descaderesustinutaaniveluluigeneralalpreturilor;
3. de crestere sustinuta a puterii de cumparare a banilor.
115. Dezinflatia desemneaza procesul:
1. de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor;

2. de scadere sustinuta a puterii de cumparare a banilor;
3. de reducere drastica sau eliminare a inflatiei.
116. Pentru masurarea inflatiei se folosesc:
1. indicele de schimb valutar;

2. indicele productivitatii muncii;
3. deficitul balantei comerciale;
4. indicelededeflationare;
5. indicele preturilor bunurilor si serviciilor de consum.
117. La atenuarea inflatiei pot contribui:
1. cresterea salariilor nominale;

2. crestereaoferteidebunurideconsumpersonal;
3. cresterea somajului.
118. Relatia dintre inflatie si cresterea generalizata si de durata a preturilor este o

relatie:
1. de la cauza la effect;
2. de la effect la cauza;
3. de suprapunere (identificare);
4. deinterdependentasiconditionarereciproca.
ADEVARAT SI FALS
1. Prin adaugarea amortizarii capitalului fix la valoarea adaugata bruta se obtine valoarea adaugata
neta.
RASPUNS:F
2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii economici
autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de obicei un an.
RASPUNS:T
3. Produsul national brut (PNB) exprima valoarea productiei finale brute obtinute de agentii
economici nationali care isi defasoara activitatea pe teritoriul tarii.
RASPUNS:F
4. Venitul National, atunci cand este evaluat la preturile pietei, este denumit si Produsul National Net.
RASPUNS:F
5. Atunci cand calculam indicatorii macroeconomici, atributul “national” are in vedere apartenenta
statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria tara sau în alte tari.
RASPUNS:T
6. Produsul National Net (PNN) include si consumul de capital fix (CCF):
RASPUNS:F
7. Exista o singura metoda de calcul a indicatorilor macroeconomici, si anume metoda produsului

final.
RASPUNS:F
8. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o relatie de la parte la intreg.
RASPUNS:F
9. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) sunt incluse in preturile pietei.
RASPUNS:T
10. Schimbarea cantitatii de bunuri si servicii produse, cat si modificarea pretului acestora
influenteaza marimea PNB.
RASPUNS:T
11. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Intern Brut.
RASPUNS:T
12. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Global Brut.
RASPUNS:F
13. Investitia neta nu este inclusa în Produsul Intern Brut.
RASPUNS:F
14. PNB nu poate fi egal cu PIB.
RASPUNS:F
15. Atunci cand PIB=PNB, investitiile brute sunt egale cu investitiile nete.
RASPUNS:F
16. In cazul in care PIB=PNB, atunci consumul intermediar este egal cu amortizarea.
RASPUNS:F
17. VN (venitul national) nu este in nici un caz egal cu PNN (produsul national net).
RASPUNS:F
18. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor si
ale pietei.
RASPUNS:T
19. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi constante a valorii bunurilor si serviciilor produse
intr-o perioada data.
RASPUNS:F
20. Produsul Intern Brut nominal exprima valoarea bunurilor finale în preturi curente.
RASPUNS:T
21. Niciodata PIB si PNB in termeni reali nu pot fi mai mari decat in termeni nominali.
RASPUNS:F
22. Amortizarilor servesc doar la inlocuirea capitalului fix, nu si la cresterea economica.
RASPUNS:F
23. Progresul tehnic este un factor direct al cresterii economice.
RASPUNS:T
24. Proportia investitiilor pentru cercetare dezvoltare in PIB, vizeaza exclusiv latura cantitativa a
progresului tehnic.
RASPUNS:T
25. Pentru a putea avea cresterea economica trebuie sa existe un echilibru permanent intre cerere si
oferta.
RASPUNS:F
26. Cresterea economica este determinata doar de productia de bunuri si servicii si nicidecum de
formele de circulatie, de repartitie sau de consum.
RASPUNS:F
27. Factorul material al cresterii economice este reprezentat de resursele naturale atrase în productie si
de echipamentul tehnic de productie.
RASPUNS:T
28. In situatia în care rezultatele economice raman constante este vorba despre crestere economica
zero.
RASPUNS:F
29. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor scad,
mentinandu-se totusi sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu compromisuri
acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai.
RASPUNS:T
30. Tipul intensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a laturilor
calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.
RASPUNS:T
31. Tipul extensiv de crestere este specific tarilor avansate economic.

RASPUNS:F
32. Forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de
consum sa compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare reprezinta dezvoltarea
durabila.
RASPUNS:F
33. Ecodezvoltarea sau dezvoltarea ecologica reprezinta cresterea economica in stransa corelatie si
interconditionare cu legile mediului ambiant, ale echilibrului ecologic.
RASPUNS:T
34. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice.
RASPUNS:T
35. Printre trasaturile tarilor subdezvoltate se numara nivelul scazut al veniturilor si agravarea
problemei datoriei externe.
RASPUNS:T
36. Una din trasaturile a economiilor tarilor in curs de dezvoltare o constituie coexistenta mai multor
tipuri de economie.
RASPUNS:T
37. Subdezvoltarea este o etapa necesara in calea spre progres economic si social al unei tari.
RASPUNS:F
38. Subdezvoltarea nu are nimic in comun cu numarul si cresterea populatiei.
RASPUNS:F
39. Deoarece subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma, el nu poate fi evidentiat
prin comparatie cu tarile dezvoltate.
RASPUNS:F
40. Subdezvoltarea nu este determinata exclusiv de absenta resurselor de crestere economica.
RASPUNS:T
41. In ceea ce priveste auzele externe ale subdezvoltarii, acestea se refera la o multitudine de conditii,
factori, mecanisme economice care au obstructionat dezvoltarea tarilor respective.
RASPUNS:T
42. Pentru calculul Indicatorului Dezvoltarii Umane se utilizeaza urmatoarele componente: durata
medie a vietii; gradul de alfabetizare si numarul mediu de ani de scolarizare; Pib/locuitor exprimat la
paritatea puterii de cumparare.
RASPUNS:T
43. Pregatirea strategiile de eliminare a subdezvoltarii se face mai ales de tarile dezvoltate si de
organismele internationale.
RASPUNS:F
44. Inlaturarea subdezvoltarii se poate realiza prin intensificarea eforturilor tarilor in curs de
dezvoltare, eforturi dublate de sprijinul efectiv si eficient al tarilor dezvoltate.
RASPUNS:T
45. Strategia de „dezvoltare spre interior” pune în centrul procesului dezvoltării accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifică cu progresul economic si social general.
RASPUNS:T
46. Strategia “dezvoltare spre exterior” pune in centrul procesului dezvoltarii accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifica cu progresul economic si social general.
RASPUNS:F
47. In procesul repartitiei primare se formeaza veniturile fundamentale :salariul, profitul si renta.
RASPUNS:F
48. Este corecta relatia: V = E + C .
RASPUNS:T
49. Investitiile brute insumeaza resursele inainte de a fi corectate cu influenta preturilor.
RASPUNS:F
50. Intotdeauna rata consumului ia valori pozitive si supraunitare.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
52. Este corecta relatia: c’ + e’ = 0 .
RASPUNS:F
53. Inclinatiile marginale spre consum si spre economisire au intotdeauna valori subunitare.
RASPUNS:T
54. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient subunitar.
RASPUNS:F
55. Modificarea investitiilor este singurul factor ce determina marimea multiplicatorului investitiilor.
RASPUNS:F
56. Multiplicatorul investitiilor nu se aplica si in cazul reducerii volumului investitiilor.
RASPUNS:F
57. Efectele investitiilor depind atat de volumul, cat si de eficacitatea cu care sunt realizate.
RASPUNS:T
58. Acceleratorul demonstreaza ca partea din venit destinata consumului are un rol in cresterea
economica.
RASPUNS:T
59. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice nu sunt determinate de factori sau evenimente
neprevazute.
RASPUNS:T
60. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic.
RASPUNS:F
61. Ciclicitatea nu este determinata doar de cauze si factori infrastructurali si structurali.
RASPUNS:T
62. Interventia factorilor manageriali ajuta doar la eliminarea recesiunii.
RASPUNS:F
63. Ciclul economic este un fenomen unidimensional.
RASPUNS:F
64. Ciclurile decenale sau Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri.
RASPUNS:T
65. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri seculare.
RASPUNS:T
66. Ciclul Kitchin nu este o forma particulara a ciclului Hanau.
RASPUNS:T
67. Abaterea de trend a ciclului economic exprima diferenta, masurata la nivelul PIB, dintre doua
puncte succesive de contractie sau de relansare.
RASPUNS:T
68. Amplitudinea ciclului economic se calculeazã astfel:
unde: PIBc = PIB in punctul de contractie

PIBr = PIB in punctul de relansare
RASPUNS:T
69. Se poate masura perioada ciclului economic fie intre doua puncte de contractie, fie intre doua
puncte de relansare.
RASPUNS:T
70. Investitiile indeplinesc un rol major in mecanismul ciclicitatii economice.
RASPUNS:T
71. Nu este necesara deloc interventia statului in economie deoarece economia de piata regleaza
singura ciclurile economice.
RASPUNS:F
72. Somajul este un fenomen intamplator, fara nici un rol pozitiv in economia de piata.
RASPUNS:F
73. Pe termen scurt, introducerea progresul tehnic nu genereaza somaj.
RASPUNS:F
74. O cauza a cresterii somajului o reprezinta ieftinirea creditului.
RASPUNS:F
75. Masurarea somajului presupune estimarea nivelului si structurii lui.
RASPUNS:F
76. Politicile de combatere a somajului se impart in politici active si politici pasive.
RASPUNS:T
77. Politicile active se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un
anumit venit.
RASPUNS:F
78. Politicile pasive de diminuare a somajului constau in măsuri care sa contribuie la (re)integrarea
somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
RASPUNS:F
79. Nu orice crestere a pretului inseamna inflatie.
RASPUNS:T
80. Starea de dezechilibru determinata doar de masa monetara existenta se numeste inflatie.
RASPUNS:F
81. Inflatia are numai efecte negative si de aceea trebuie complet inlaturata.
RASPUNS:F
82. In forma absoluta, inflatia se masoara ca masa monetara.
RASPUNS:F
83. Intotdeauna Indicele Preturilor de Consum (IPC) are aceeasi valoare cu Indicele General al
Preturilor (IGP).
RASPUNS:F
84. Inflatia este generata in exclusivitate de dinamismul intotdeauna mai mare al ofertei decat al
cererii de bunuri.
RASPUNS:F
85. Pentru a combate inflatia se impune interzicerea emisiunii de moneda suplimentara.
RASPUNS:F
86. Scopul indexarii pensiilor si salariilor este sa acopere, total sau partial, efectele inflatiei, prin
compensarea cresterii preturilor si a scaderii puterii de cumparare a banilor.
RASPUNS:T
87. Printre rolurile statului in economie se numara si acela de a elabora programe macroeconomice
sau planuri de dezvoltare.
RASPUNS:T
88. Exista 2 tipuri de venituri bugetare: fiscale si nefiscale.
RASPUNS:T
89. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit indirect.
RASPUNS:T
90. Impozitul pe dividende este un impozit direct.
RASPUNS:T
91. Potrivit economistilor scolii clasice, politica financiara a unui guvern trebuie judecata dupa
rezultatele obtinute si nu dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetelor de stat.
RASPUNS:F
92. Politica anticriza de relansare (GO) se aplica in conditii de boom economic.
RASPUNS:F
93. Serviciul datoriei nu inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente.
RASPUNS:F
94. Veniturile bugetare din impozite depind de performantele economice.
RASPUNS:T
95. Impozitele directe sunt acele impozite care sunt cuprinse in preturile marfurilor.
RASPUNS:F
96. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata prin
interventia statului.
RASPUNS:F
97. Eficienta economiei de piata este asigurata decisiv de protectia sociala realizata de catre stat.
RASPUNS:F
98. Rolul statului in economie se realizeaza numai prin protectia sociala a populatiei.
RASPUNS:F
99. Principalele instrumente de lupta impotriva coruptiei sunt institutiile statului.
RASPUNS:T
100. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale si nefiscale.

RASPUNS:T
101. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar.
RASPUNS:F
102. Politica fiscala scade inclinatia spre consum cand ea are drept efect o repartitie mai echitabila a
veniturilor tarii intre familii, prin impozitarea progresiva a veniturilor mari si redistribuirea unor sume
de bani in favoarea familiilor cu venituri reduse.
RASPUNS:F
103. In faza de boom economic se recomanda ca politica bugetara anticiclica, majorarea ratei dobanzii
pe piata monetara.
RASPUNS:F
104. Politica anticriza de rigoare este aplicata in doua etape:

etapa 1: se reechilibreaza bugetul
etapa 2: se reduce nivelul ratei dobanzii
RASPUNS:T
105. Datoria publica rezulta din imprumuturile interne contractate si se masoara ca raport intre
imprumuturile interne si volumul impozitelor si taxelor platite de populatie.
RASPUNS:F
106. Serviciul datoriei publice consta numai in rambursarea imprumutului.
RASPUNS:F
107. Exista o singura forma de multiplicator bugetar.
RASPUNS:F
108. Politica fiscala este eficienta daca sistemul fiscal asigura veniturile si capacitatea statului de a
finanta cheltuielile de intretinere a celor slabi.
RASPUNS:F
109. Perceperea impozitelor se realizeaza numai sub doua forme: impozite directe si impozite
indirecte.
RASPUNS:T
110. Este exclusa planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai eficienta
a economiei de piata.
RASPUNS:F
111. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor
economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.
RASPUNS:T
112. Nu exista nici o legatura intre inegalitatea veniturilor si meritele si echitatea sociala.
RASPUNS:F
113. O cauza subiectiva a inegalitatii veniturilor o constituie discriminarea de catre patroni.
RASPUNS:T
114. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic performantele
economice ale firmelor.
RASPUNS:F
115. Calitatea vietii are o sfera de cuprindere mai restransa decat nivelul de trai.
RASPUNS:F
116. Modul de viata nu are nici o tangenta cu stilull de viata.
RASPUNS:F
117. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu o
unitate monetara.
RASPUNS:T
118. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea

climatului de afaceri.
RASPUNS:T
119. Diminuarea somajului si inflatiei constituie unul dintre obiectivele interventiei statului in
economie.
RASPUNS:T
120. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la Paritatea
Puterii de Cumparare (PPC).
RASPUNS:T
121. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane nu exista o diferenta semnificativa.
RASPUNS:F
122. Tarile cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane au valori ale Indicatorului Dezvoltarii Umane
cuprinse in intervalul ( 0,5 - 0,8 ).
RASPUNS:F
123. O firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni, ceea ce ii permite
sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii reprezinta o filiala straina.
RASPUNS:F
COMPLETARI
1. In situatia in care PGB este 400000, consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar amortizarea
este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi semne de
punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura
sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:150000
2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 500000 u.m. si deflatorul acestuia este egal cu
10. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo
unde este cazul. )
RASPUNS:50000
3. Stiind ca exportul este de 4000 miliarde u.m., PIB = 10.000 miliarde u.m. si importul este 1000
miliarde u.m., cate procente este ponderea exportului net in PIB? (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente,
fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:30
4. Indicele de crestere a PIB nominal pe locuitor este de 150%, iar deflatorul PIB este 120%. Sa se
calculeze rata reală de crestere economica. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:25
5. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,8 sa se determin multiplicatorul investitiilor. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este
cazul. )
RASPUNS:5
6. Daca economiile cresc de la 310 la 350 u.m., iar venitul creste de la 800 la 900 u.m., determinati
inclinatia marginala spre consum. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:0,6
7. Daca inclinatia marginala spre economii este 0,2, iar sporul consumului este de 2000 u.m.,
determinati sporul economiilor. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS: 500
8. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre economii. (Nu
cazul. )
RASPUNS:0,2
9. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre consum. (Nu
cazul. )
RASPUNS:0,8
10. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit in T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri este 800
u.m. Daca in T0, consumul reprezinta 60% din venit, cate u.m. sunt economiile in T0? (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de
masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:120
11. Populatia activa este de 8 milioane persoane iar rata somajului este 10%. Calculati numarul
somerilor (in milioane persoane). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS:
0,8
800000
12. In 2008 rata somajului a fost 10%, iar in 2009 a crescut cu 20%. Cate procente reprezinta rata
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se
virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:12
13. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 9 milioane reprezinta populatie
ocupata iar 1 milion sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi semne de
RASPUNS:10
14. Populatia ocupata a unei tari este de 1800000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este de
10%. Sa se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se
va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
RASPUNS:2000000
15. Stiind ca rata dobanzii nominale este 13%, iar rata inflatiei este 8%, calculati rata dobanzii reale(in
procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo
unde este cazul. )
RASPUNS:5
16. Statul efectueaza cheltuieli publice, sub forma de investitii, in valoare de 20 miliarde unitati
monetare. Sa se calculeze sporul de venituri ce se va obtine, stiind ca multiplicatorul cheltuielilor
bugetare este 3. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se
virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:60
17. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 40% iar preturile scad cu 30% sa se calculeze cu
cate procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS:100
18. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 30%, fata de t0, cand erau de 100 de miliarde u.m.,
iar veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de perioada
anterioara, sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu folositi semne de
RASPUNS:30
19. Datoria publica a unei tari este, in t1, de 25 mld. u.m., jumatate din cat reprezenta in t0. Stiind ca in
t1 PIB-ul este de 600 mld. unitati monetare, cu 20% mai mult decat in t0, sa se calculeze cate procente
era gradul de indatorare a tarii respective in t0. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
RASPUNS:10
20. Pentru un export de marfa, o firma romaneasca a achitat 1160 RON, pretul marfii la producator,
plus 40 RON costul transportului pana la bordul vasului de transport in portul Constanta, incasand
pentru exportul respectiv 300 euro. Cat este cursul de revenire la export? (Nu folositi semne de
RASPUNS:4
21. O firma efectueaza un import de marfa in valoare de 200 euro. Taxele vamale sunt de 100 RON iar
marfa se vinde pe piata romaneasca cu 900 RON. Care este cursul de revenire la import? (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de
masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:4
COMPLETARI
1. Produsul Intern Brut exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ________ produse
in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp,
de regula 1 an.
RASPUNS:finale
2. Produsul National Net exprima valoarea productiei finale nete de bunuri si servicii obtinute de catre
agentii economici _________, evaluata in preturile pietei, atat in interiorul tarii respective, cat si din
activitatea desfasurata in alte tari.
RASPUNS:
nationali
autohtoni
3. Produsul Intern Brut real reflecta modificarea productiei in economie, prin exprimarea tuturor
bunurilor si serviciilor finale produse in diferite perioade de timp in preturile unui an de referinta,
numite preturi ________ sau preturi constante.
RASPUNS:comparabile
4. Produsul Intern Net este intotdeauna mai _____________ decat Produsul Intern Brut.
RASPUNS:mic
5. Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta relativa dintre _______ si oferta

agregate in cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, care are la baza o
alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor in interdependenta lor.
RASPUNS:cererea
6. Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de oferta pe piata muncii reprezinta o forma a
dezechilibrului economic, numita _________.
RASPUNS:absorbtie
7. Venitul national este produsul national ______ evaluat la preturile factorilor de productie.
RASPUNS:net
8. Dezvoltarea durabila reprezinta acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste
ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor ________.
RASPUNS:
viitoare
urmatoare
9. ____________ reprezinta cresterea economica in stransa corelatie cu respectarea legilor mediului

inconjurator.
RASPUNS:ecodezvoltarea
10. Distrugerea __________ inseamna eliminarea unui produs de catre un produs superior, a unor
echipamente de productie de catre altele, superioare, a unor procese de productie depasite tehnologic
de catre altele, cu randamente mai mari etc.
RASPUNS:creativa
11. Diferentele cantitative in dezvoltarea economica intre tarile in curs de dezvoltare si cele mai slab
dezvoltate, pe de-o parte, si tarile dezvoltate, pe de alta parte, se numesc _________ economice.
RASPUNS:decalaje
12. Decalajele economice _________ exprima diferenta, masurata sub forma de raport sau de
procente, intre partea detinuta de tarile dezvoltate si partea detinuta de tarile in curs de dezvoltare in
diferiti indicatori sintetici mondiali.
RASPUNS:relative
13. Clasificarea tarilor in functie de nivelul de dezvoltare se poate face pe baza criteriilor demografic,
__________ si sociologic.
RASPUNS:economic
14. Veniturile formate in procesul repartitiei secundare (redistribuirii) se numesc venituri de

_________.
RASPUNS:transfer
15. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc investitii de_______________ .
RASPUNS:inlocuire
16. Acceleratorul investitiilor arata cu cat cresc ___________ in urma unei cresteri anumite a
consumului.
RASPUNS:
investitiile
investitii
17. Teoriile __________ incearca sa explice formarea ciclului economic prin factori exteriori
procesului economic propriu-zis.
RASPUNS:exogene
18. Fluctuatiile __________ sunt determinate de factori naturali si sociali si au loc cu o anumita
regularitate, de la un an la altul, fiind previzibile.
RASPUNS:sezoniere
19. Printre factorii cauzali ai ciclicitatii economice se numara si factorii de _________, aici intrand
interventiile statului in economie, prin parghii si mecanisme economice.
RASPUNS:reglementare
20. Faza de ____________ a ciclului economic este faza de scadere a variabilelor economice care
cuantifica procesul economic. Ea este un rezultat imediat al scaderii cererii agregate, si se propaga
întotdeauna de la nivelul macroeconomic spre cel microeconomic.
RASPUNS:recesiune
21. Perioada inchisa a ciclului economic reprezinta intervalul de timp masurat intre doua puncte de
___________.
RASPUNS:contractie
22. ____________ constituie o forma speciala de evolutie a activitatii economice, in cadrul careia
alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a cresterii, de stagnare sau chiar
declin economic.
RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
23. Politica _____________ reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de catre stat, prin care se
urmareste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor
nefavorabile care decurg din acestea.
RASPUNS:
anticriza
anticiclica
24. Politica de ______________ reprezinta ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de incetinire

sau recesiune economica si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimuland investitiile,
consumul, creditul etc.
RASPUNS:relansare
25. In perioada de expansiune economica, Keynes recomanda ______________ impozitelor.
RASPUNS:
cresterea
marirea
26. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii , in cadrul careia exista un __________ de
oferta de munca fata de cererea de munca.
RASPUNS:
excedent
exces
plus
27. Conform teoriei lui Keynes cauza somajului involuntar o constituie_____________ salariului.
RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea
28. Somajul ciclic este generat de evolutia ________ economic

RASPUNS:
ciclului
ciclu
29. Somajul ___________ este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri sau
sectoare, sub efectul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si internationali.
RASPUNS:conjunctural
30. Somajul ____________ deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarile
de ramura si subramura impuse de progresul tehnic.
RASPUNS:structural
31. Somajul ________ cuprinde persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de
la un loc de munca la altul din diferite motive personale.
RASPUNS:voluntar
32. Somajul _________ este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale
anului.
RASPUNS:sezonier
33. Somajul ___________ este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de
organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.
RASPUNS:tehnologic
34. In functie de __________ somajului se poate distinge somajul total, partial si deghizat.
RASPUNS:intensitatea
35. Atenuarea presiunii somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin sporirea
volumului si eficientei ___________.
RASPUNS:investitiilor
36. _______ este opusul inflatiei, reflectand situatia, existenta in economie, in care, pe termen lung,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor.
RASPUNS:
deflatia
deflatie
37. ___________ reprezinta situatia in care, pe fondul unei stari de declin economic, productia
nationala scade, iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata.
RASPUNS:slumpflatia
38. _________ caracterizeaza situatia in care productia stagneaza, fara ca masa monetara sa se
micsoreze, accentuandu-se dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.
RASPUNS:
stagflatia
stagflatie
39. Inflatia _______ apare ca urmare a sporirii preturilor marfurilor provenite din exterior care duce
la cresterea costurilor si a preturilor bunurilor economice produse in interior.
RASPUNS:
importata
importate
40. Consecintele inflatiei asupra populatiei si asupra economiei sunt cunoscute si sub denumirea de
_____ al inflatiei.
RASPUNS:
cost
costul
41. Analiza eficientei implicarii statului prin masuri de reglementare necesita cunoasterea nu numai a
rezultatelor obtinute, ci si a __________ interventiei guvernamentale.
RASPUNS:
costurilor
costului
42. Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind _________ bugetare, caile si
mijloacele de mobilizare a acestora.
RASPUNS:veniturile
43. ___________ de ______ se prezinta sub forma unei balante economice in care sunt prevazute
si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.
RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat
44. Multiplicatorii bugetari reprezinta efecte ale politicii de ____________ bugetara.
RASPUNS:relansare
45. Datoria publica inseamna ____________ interne si externe contractate de catre stat.
RASPUNS:imprumuturile
46. Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de
masuri si actiuni privind rolul __________ si taxelor in sistemul veniturilor bugetare.
RASPUNS:impozitelor
47. Rata marginala de impozitare reprezinta raportul dintre cresterea __________ si cresterea
veniturilor.
RASPUNS:impozitelor
48. Impozitele ________ sunt acelea care se suporta nemijlocit de cei care le platesc.
RASPUNS:directe
49. Curba lui _________ reprezinta curba descrisa de rata de presiune fiscala.
RASPUNS:Laffer
50. Rata optima de presiune fiscala constituie acel prag de impunere pana la care si dincolo de care
incasarile fiscale sunt mai ________.
RASPUNS:
slabe
reduse
mici
51. Inegalitatea veniturilor este o consecinta naturala a functionarii _________.
RASPUNS:pietei
52. Curba _______ reprezinta instrumentul economic prin care se masoara inegalitatea veniturilor in
societate.
RASPUNS:Lorenz
53. Un concept mai larg decat ______ de trai, cuprinzand pe langa aspectele cantitative si dimensiuni
calitative, este calitatea vietii.
RASPUNS:
nivelul
nivel
54. Modul de viata reprezinta forma colectiva in care sunt valorificate conditiile privind calitatea vietii
si poate fi __________, echilibrat si ascetic.
RASPUNS:consumerist
55. Indicele venitului real este egal cu raportul dintre indicele venitului ________ si indicele
preturilor.
RASPUNS:nominal
56. ___________ economica presupune desfiintarea controlului autoritatilor asupra productiei si

preturilor si asigurarea rolului predominant al pietei in functionarea economiei.
RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea
57. _____________ la economia de piata presupune elaborarea unui model propriu intemeiat pe
cunoasterea aprofundata a realitatilor din tara noastra, a experientei si modelelor de economie de
piata existente in tarile dezvoltate, preluandu-se de la acestea numai acele elemente care se pot aplica
cu succes.
RASPUNS:Tranzitia
58. Veniturile din societate trebuie distribuite conform functiei de ____________ marginala.
RASPUNS:utilitate
59. Diviziunea mondiala a muncii exprima procesul obiectiv de ______________ a economiilor

nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii pe piata mondiala.
RASPUNS:specializare
60. Dezvoltarea __________ a economiei mondiale inseamna modelarea procesului dezvoltarii, a

ordinii economice mondiale de catre o superputere economica, potrivit propriilor interese.
RASPUNS:unipolara
61. Din punct de vedere al capacitatii (fortei) economice, Statele Unite ale Americii reprezinta o
___________ mondiala.
RASPUNS:superputere
62. Compania ____________ este o organizatie economica care isi desfasoara activitatea intr-un
numar mai mare de tari si detine cel putin 25% din activele sale in strainatate.
RASPUNS:transnationala
63. Investitiile in active financiare ce nu dau posesorului drept de control legal sunt numite investitii
de __________.
RASPUNS:portofoliu
64. Investitiile externe ______ reprezinta achizitii de active fixe sau investitii de capital ale
nerezidentilor in urma carora se obtine controlul asupra afacerilor la care participa.
RASPUNS:
directe
directa
65. Mondializarea (globalizarea) activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces care, ajuns in
faza sa finala, ar insemna adminstrarea lumii de catre forte transnationale, ca pe o unitate economica
__________.
RASPUNS:integrata
66. Economia mondiala reprezinta un _____________ de agenti ai vietii economice - economii

nationale, uniuni economice zonale, regionale si trans nationale, companii publice si private, persoane
fizice rezidente in diferite tari ale lumii intre care se dezvolta ample relatii economice, tehnologice,
comerciale, financiare, monetare etc. - institutiile care reglementeaza si monitorizeaza functionarea
structurilor componente si a sistemului economic mondial in ansamblul lui.
RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu
RASPUNS MULTIPLU
1. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in
interiorul tarii respective
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria tara
sau in alte tari
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
RASPUNS:B
2. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:

a. consumul intermediar
b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
RASPUNS:D
3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care isi
desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care isi
desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
a. PNN este egal cu PIN
b. PNB este egal cu PIB
c. PNB este mai mic decat PIB
d. PNN este mai mare decat PIN
RASPUNS:C
4. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:

a. cresterii economice;
b. dezvoltarii economice;
c. inflatiei;
d. somajului.
RASPUNS:C
5. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
c. indicele preturilor
d. produsul national brut
RASPUNS:B
6. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:

a. in preturi constante
b. in preturi curente
c. in preturi comparabile
d. la PPC (Paritatea Puterii de Cumparare)
RASPUNS:B
7. Veniturile realizate de catre cetatenii romani care lucreaza in Italia sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Italiei
b. PNB al Romaniei si PIB al Italiei
c. PIN al Romaniei si PNN al Italiei
d. PNN al Romaniei si PNB al Italiei
RASPUNS:B
8. Se presupun urmatoarele: PNB = 3000 . Consumul personal = 2400. Consumul public = 100.
Consumul de capital fix = 150. Marimea PNN este:
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
RASPUNS:B
9. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30% din
PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
RASPUNS:B
10. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum, exportul
net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
b. investitiile brute
c. Venitul National
d. Produsul Intern Net
RASPUNS:A
11. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB este
de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile nete vor
avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
RASPUNS:C
12. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
RASPUNS:C
13. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente
b. inregistreaza o rata redusa a somajului
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic
d. inregistreaza o rata redusa a inflatiei
RASPUNS:C
14. In cazul in care o tara are Indicatorul Dezvoltarii Umane cuprins in intervalul 0,5 - 0,8, se
considera ca este o tara:
a. cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
d. nu se poate determina nivelul dezvoltarii in acest caz
RASPUNS:B
15. Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:

a. cresterea venitului si cresterea consumului
b. cresterea consumului si cresterea economiilor
c. cresterea venitului si cresterea investitiilor
d. cresterea economiilor si cresterea investiilor
RASPUNS:C
16. In cazul in care inclinatia marginala spre consum este 80%, inclinatia marginala spre economii
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
RASPUNS:B
17. In cazul in care inclinatia marginala spre economii este 0,2, multiplicatorul investitiilor este:
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
RASPUNS:A
18. Rata consumului are o tendinta de reducere atunci cand:

a. venitul creste
b. venitul scade
c. venitul ramane constant
d. rata economiilor scade
RASPUNS:A
19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o sporire
a veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
RASPUNS:D
20. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes, atunci cand venitul disponibil creste,
consumul, de regula:
a. scade
b. creste, dar intr-o proportie mai mare decat a venitului
c. creste, dar intr-o proportie mai mica decat a venitului
d. ramane constant
RASPUNS:C
21. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:

a. investitii brute
b. investitii nete
c. investitii de inlocuire
d. investitii de portofoliu
RASPUNS:C
22. Punctul de relansare este punctul in care:

a. cresc variabilele care cuantifica procesul economic
b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce franeaza
cresterea economica
c. factorii ce concura la franarea variabilelor economice preiau dominatia asupra factorilor ce
incurajeaza cresterea economica
d. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii
RASPUNS:B
23. In faza de expansiune se inregistreaza :

a. stagnarea vanzarilor
b. cresterea falimentelor
c. cresterea vanzarilor
d. reducerea salariilor
RASPUNS:C
24. In faza de recesiune, ca politica fiscala anticiclica, se recomanda:

a. cresterea fiscalitatii
b. reducerea ratei dobanzii
c. reducerea fiscalitatii
d. un control riguros asupra masei monetare
RASPUNS:B
25. John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:
a. sporirea impozitelor
b. scumpirea creditului
c. cresterea masei monetare
d. reducerea impozitelor
RASPUNS:D
26. Sunt considerati factori cauzali ai ciclicitatii economice:

a. perturbatiile naturale
b. perturbatiile sociale
c. factorii de infrastructura
d. perturbatiile intraciclice
RASPUNS:C
27. Rata somajului se determina ca raport intre:

a. populatia totala si populatia ocupata
b. numarul de someri si populatia totala
c. numarul de someri si populatia activa
d. numarul de someri si populatia ocupata
RASPUNS:C
28. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci cand cererea de munca (Cl) si
oferta de munca (Ol) se afla în relatia:
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
RASPUNS:B
29. Printre cauzele care conduc la aparitia somajului nu se numara:

a. productivitatea muncii ridicate
b. cresterea inclinatiei spre economisire
c. scumpirea creditului
d. criza economica
RASPUNS:B
30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se numara:
a. sa fie inregistrat la Oficiul Fortei de Munca
b. varsta peste 15 ani
c. este apt de munca
d. este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala
RASPUNS:A
31. Indemnizatia de somaj este o forma a :

a. salariului colectiv
b. salariului social
c. salariului de baza
d. salariului nominal
RASPUNS:B
32. Printre politicile active nu se numara:

a. formarea profesionala
b. medierea muncii
c. incurajarea investitiilor
d. ajutorul de somaj
RASPUNS:D
33. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregata constituie o cauza a:

a. inflatiei prin structuri
b. inflatiei importate
c. inflatiei prin costuri
d. inflatiei prin moneda
RASPUNS:C
34. Curba Phillips evidentiaza:

a. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata somajului
b. o relatie directa intre rata inflatiei si rata somajului
c. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata dobanzii
d. o relatie directa intre rata inflatiei si rata dobanzii
RASPUNS:A

a. stimularea inclinatiei spre consum
b. stimularea inclinatiei spre economii pe termen mediu
c. stimularea inclinatiei spre economii pe termen lung
d. stimularea inclinatiei spre economii pe termen scurt
RASPUNS:A
36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR
Considerând datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in România a fost:
a. inflatie moderata
b. inflatie linistita
c. inflatie galopanta
d. hiperinflatie
RASPUNS:C
37. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia:

a. avantajeaza pe creditori
b. avantajeaza pe debitori
c. nu avantajeaza nici creditorii si nici debitorii
d. avantajeaza atat creditorii cat si debitorii
RASPUNS:B
38. In conditiile manifestarii inflatiei debitorii sunt avantajati datorita:

a. unei rate a dobanzii inferioare ratei inflatiei
b. rate a dobanzii superioare ratei inflatiei
c. unui indice al preturilor superior ratei inflatiei
d. unui indice al preturilor subunitar
RASPUNS:A
39. In 2008 in Romania Indicele Preturilor de Consum (IPC) a fost de 106,3%. Aceasta semnifica
faptul ca:
a. rata de crestere economica reala a fost de 6,3%
b. rata inflatiei a fost de 6.3%
c. rata somajului a fost de 6,3%
d. Indicele General al Preturilor a fost tot 106,3%
RASPUNS:B
40. Daca preturile cresc cu 1200%:

a. Ip = 1200%
b. preturile cresc de 13 ori
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
RASPUNS:B
41. Daca preturile se dubleaza, valoarea banilor:

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
RASPUNS:B
42. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:

a. cresterea salariilor
b. planificarea imperativa
c. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat
d. functionarea eficienta a ansamblului economic
RASPUNS:D
43. Instrumentele politicii monetare si de credit sunt:

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
d. cheltuielile publice
RASPUNS:C
44. In totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentru asigurarile sociale
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat
c. imprumuturile de la organismele financiare internationale
d. incasarile din impozite si taxe
RASPUNS:D
45. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica bugetara, recurgand la:
a. marirea cheltuielilor publice
b. scaderea cheltuielilor publice
c. cresterea impozitelor
d. sporirea fondurilor economisite
RASPUNS:A
46. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:

a. soldul anual al balantei de plati
b. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar
c. serviciul datoriei publice
d. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB
RASPUNS:D
47. Datoria publica nu semnifica:

a. preluarea de catre stat a finantarii cheltuielilor de protectie sociala
b. recurgerea statului la imprumuturi interne
c. indatorarea externa a statului, in perioada respectiva
d. indatorarea interna a statului
RASPUNS:A
48. Datoria publica poate constitui o alternativa mai buna in politica financiara atunci cand:
a. duce la reduceri fiscale si la comprimarea cheltuielilor publice
b. gradul de indatorare duce la distorsiuni in functionarea economiei
c. scuteste economia de impozitare excesiva
d. este acoperita din imprumuturi externe
RASPUNS:C
49. Rata optima de presiune fiscala este:

a. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in realitate
c. stabilita de catre guvern
d. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici
RASPUNS:A
50. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand :
a. conduce la deficite bugetare
b. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile
c. stimuleaza disponibilizarile
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale
RASPUNS:B
51. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi:

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa
RASPUNS:C
52. In conditiile actuale planificarea macroeconomica:

a. are o determinare subiectiva
b. este un element perturbator al activitatii econommice
c. este interzisa de organismele financiare internationale
d. are o determinare obiectiva
RASPUNS:D
53. Nu este o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor:

a. gradul de instruire
b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul
RASPUNS:C
54. Protectia sociala:

a. se asigura numai de catre stat
b. se adreseaza intregii populatii
c. este asigurata atat de catre stat cat si de agentii economici privati
d. este specifica numai perioadei de tranzitie
RASPUNS:C
55. Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
c. cursului de schimb valutar
d. coeficientului puterii de cumparare
RASPUNS:D
56. Dupa 20 de ani de tranzitie putem afirma ca Romania este o tara:

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
c. in curs de dezvoltare
d. puternic dezvoltata
RASPUNS:C
57. Privatizarea are drept obiectiv:

a. imbogatirea rapida a unui numar redus de oameni de afaceri
b. eficientizarea activitatii intreprinderilor privatizate
c. eliminarea completa a interventiei statului in economie
d. indeplinirea unor conditii impuse de organismele internationale
RASPUNS:B
58. Din punct de vedere al potentialului economic, Romania poate fi apreciata drept:
a. o tara cu potential economic ridicat
b. o tara cu potential economic scazut
c. o tara cu potential economic mijlociu spre mic
d. o tara fara nici un potential economic
RASPUNS:C
59. Economiile tertializate sunt:

a. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea agriculturii
b. economiile a caror crestere economica e bazata pe exporturi
c. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea sectoarelor industriale
d. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este majoritara
RASPUNS:D
60. Investitiile de capital "de portofoliu" reprezinta:

a. plasamente de capital pentru obtinerea pachetului de actiuni de control
b. plasamente “greenfield”
c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade scurte de
timp
d. plasamente de capital pe termen lung
RASPUNS:C
61. Economia mondiala s-a constituit pe masura maturizarii premiselor necesare:

a. aparitia unor mari superputeri economice capabile sa unifice economiiile statelor nationale
b. marile descoperiri geografice, formarea pietelor nationale, desavarsirea constituirii diviziunii
mondiale a muncii, revolutia masinista, sistemul modern de transporturi
c. aparitia unei puternice nazuinte de colaborare internationala intre statele lumii, promovate de
conducatorii lor luminati
d. interesul tarilor mici de a fi protejate de cele puternice si interesul puterilor economice de a-si
subordona tarile mai slabe economic
RASPUNS:B
62. Structurile componente esentiale ale economiei mondiale sunt:

a. statele lumii, comertul si turismul international
b. companiile transnationale si relatiile economice dintre ele
c. economiile nationale, diviziunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale, dreptul
international si institutiile economice mondiale
d. stiinta si tehnologia avansate, relatiile interumane, dezvoltarea informaticii si aparitia Internetului
RASPUNS:C
63. Aproximati numarul actual al statelor nationale:

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200
RASPUNS:D
64. Analiza caracteristicilor economiilor nationale se realizeaza prin utilizarea criteriilor:

a. suprafata tarii si marimea populatiei
b. gradul dotarii cu resurse naturale si capacitatea de exploatare a acestora
c. nivelul atins in dezvoltarea si utilizarea stiintei si tehnicii
d. nivelul dezvoltarii economice, structurile de ramura ale economiilor nationale, potentialul
economic, gradul de participare la relatiile economice internationale
RASPUNS:D

a. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai mare in totalul productiei si
desfacerii pe piata unui produs
b. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri de calitate superioara
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele mai scazute
fata de cele ale altor producatori
d. castigul total realizat dintr-o afacere economica
RASPUNS:C

a. castigul suplimentar realizat de un agent economic care intra primul pe piata
b. plusul de castig realizat la vanzarea unei marfi de calitate superioara
c. castigul realizat de un producator care are costurile de productie mai mici decat cele ale
concurentilor
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate mai
reduse decat cele ale concurentilor
RASPUNS:D
67. Diviziunea mondiala a muncii reprezinta:

a. specializarea economiilor nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii
b. raporturile de putere economica intre diferitele regiuni si tari ale lumii
c. impartirea tarilor lumii in tari bogate si tari sarace
d. impartirea economiilor nationale in debitoare si creditoare
RASPUNS:A
68. Criteriile principale de clasificare a economiilor statelor lumii in diferite grupe sunt:
a. rapiditatea dezvoltarii lor economice si marimea populatiei
b. dotarea lor cu resurse naturale si conditii climaterice favorabile dezvoltarii
c. nivelul dezvoltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor nationale,
participarea la relatiile economice internationale
d. nivelul inzestrarii tehnologice, gradul de cultura al populatiei, locul si rolul in relatiile economice
multilaterale
RASPUNS:C
69. Decalajul economic absolut semnifica:

a. deosebiri intre structurile de ramura ale economiilor nationale
b. diferentele absolute intre tari in dotarea cu factori de productie
c. diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute intre nivelurile economice a diferitelor grupe de tari
ori tari ale lumii
d. diferentele absolute intre ritmurile dezvoltarii economice ale tarilor dezvoltate si al tarilor in curs de
dezvoltare
RASPUNS:C
70. Decalajul economic relativ exprima:

a. diferenta cantitativa intre produsul total si pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
b. deosebirile dintre nivelurile de trai ale locuitorilor tarilor sarace si ai celor bogate
c. diferenta calitativa, masurata procentual intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari in
indicatorii economici mondiali
d. diferentele calitative intre tari in ce priveste marimea populatiei, suprafata, gradul de participare la
relatiile economice internationale
RASPUNS:C
71. Decalajul tehnologic exprima:

a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a muncii in
diferite tari si grupe de tari
b. diferentele calitative intre produsul pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de dezvoltare
si cele dezvoltate
d. diferentele dintre tari in ce priveste dotarea lor cu factori de productie
RASPUNS:A
72. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
a. ritmul cresterii economice, nivelul de cultura al populatiei, rata de crestere demografica
b. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de cumparare,
nivelul de instruire al populatiei
c. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de varsta
scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii
d. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in bugetul
familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori
RASPUNS:B
73. Economia mondiala ca economie deschisa se caracterizeaza prin:
a. existenta in cadrul sau a numeroase structuri si interdependente
b. capacitatea de a genera progres tehnic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra principiului
eficientei activitatii economice
c. libertatea oricarei persoane de a initia legaturi de afaceri cu alte persoane
d. dezvoltarea in ritmuri rapide a productiei si comertului mondial
RASPUNS:B
74. Circuitul economic mondial este:

a. totalitatea retelelor de transport terestru, aerian si maritim din lume
b. totalitatea fluxurilor internationale de turisti
c. totalitatea fluxurilor economice internationale
d. totalitatea fazelor parcurse de materia prima pana la produsul final
RASPUNS:C
75. Ordinea economica mondiala inseamna:

a. normele juridice,legislative si institutiile care reglementeaza relatiile economice internationale
b. raporturile de putere existente intre economiile nationale ale statelor lumii
c. raporturile dintre normele juridice , legislative suprastatale si cele nationale
d. modurile in care se structureaza raporturile intre tarile bogate si cele sarace
RASPUNS:A
76. Scenariu al dezvoltarii economice mondiale inseamna:

a. un model determinist bazat pe factori obiectivi ai dezvoltarii economice mondiale
b. o ipoteza abstracta privind directiile evolutiei economiei mondiale
c. un model explicativ-explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor subiectivi, al
deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale
d. o constructie logico-matematica privind evolutia economiei mondiale
RASPUNS:C
77. Dezvoltarea unipolara a economiei mondiale semnifica:

a. modelarea procesului dezvoltarii mondiale a ordinii economice mondiale de catre o superputere
potrivit propriilor ei interese
b. evolutia economiei mondiale spre atingerea obiectivului fundamental - ridicarea nivelului de viata a
tuturor cetatenilor lumii
c. miscarea economiei mondiale sub impactul decisiv al progresului tehnico-stiitific
d. formarea unei economiii mondiale omogene, nediferentiate si fara decalaje economice majore
RASPUNS:A
78. Dezvoltarea multipolara a economiei mondiale:

a. defineste evolutia diferentiata, neomogena a regiunilor si tarilor lumii
b. afirma probabilitatea existentei nu doar a unui singur centru mondial de putere, ci a doua sau mai
multor centre aflate in competitie pentru conducerea lumii
c. defineste evolutia economiei mondiale pentru a realiza concomitent obiective economice, sociale si
ecologice corespunzatoare
d. afirma posibilitatea existentei in viitor a mai multor economii mondiale
RASPUNS:B
79. Fondul Monetar International si Banca Mondiala reprezinta:
a. institutii ale Uniunii Europene
b. institutii specializate ale ONU
c. institutii independente fata de orice organisme internationale ori nationale
d. institutii internationale de binefacere
RASPUNS:B
80. Integrarea economica semnifica:

a. absenta discriminarilor din raporturile economice dintre tari
b. liberalizarea schimburilor economice internationale
c. unificarea tuturor economiilor nationale si disparitia statelor nationale
d. proces contemporan de creare, pe baza interdependentelor dintre economiile nationale a unor
entitati comune in care are loc miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor, unificarea
treptata a politicilor economice si de aparare
RASPUNS:D
81. In etapa actuala, globalizarea economica inseamna:

a. constituirea unei singure piete mondiale pentru toate marfurile si serviciile
b. renuntarea de catre state la suveranitatea nationala in schimbul participarii la relatiile economice
internationale
c. completa liberalizare a comertului international
d. treapta superioara a interdependentelor economice internationale, crearea unor entitati economice
comune pentru tarile din diferite zone geografice, miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si
persoanelor, un proces de unificare a politicilor economice
RASPUNS:D
82. In 2006 in Romania, valoarea exporturilor a fost de 25.850 mil. EUR, în timp ce valoarea
importurilor a fost de 40.746 mil. EUR. In acesta situatie, Romania a avut:
a. excedent comercial de 14.896 mil. EUR
b. deficit comercial de 14.896 mil. EUR
c. balanta comerciala echilibrata
d. nu se poate determina tipul balantei comerciale
RASPUNS:B
MACROECONOMIE 2007 CAPITOLUL 13 Circuitul economic de

ansamblu
1. 1) Produc bunuri şi servicii destinate pieţei: a) administraţiile private; b)

administraţiile publice; c) menajele; d) întreprinderile; e) toate cele de mai sus.
2. 2) Produsul intern brut efectiv este mai mare decât cel potenţial. În aceste condiţii: a)
inflaţia se reduce; b) se manifestă tendinţe de deflaţie; c) se manifestă tendinţe de
dezinflaţie; d) rata şomajului este mai mare decât rata naturală a şomajului; e) rata
şomajului este mai mică decât rata naturală a şomajului.
3. 3) Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare: a)
indemnizaţiile de şomaj; b) exportul net; c) consumul colectiv; d) consumul
individual; e) variaţia stocurilor.
4. 4) Consumul populaţiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul
guvernamental 6%, iar investiţiile 22%. În aceste condiţii: a) exportul a fost mai mare
decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; b) exportul a fost mai
mic decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; c) exportul net a
fost pozitiv, reprezentând 8% din produsul intern brut; d) exportul net a fost nul; e)
balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost, cumulat, excedentare.
5. 5) În perioadele în care se înregistrează o reducere generalizată a preţurilor: a)
produsul intern brut real va creşte mai încet decât produsul intern brut nominal; b)
produsul intern brut real va creşte mai repede decât produsul intern brut nominal; c)
produsul intern brut real va creşte în acelaşi ritm cu produsul intern brut nominal; d)
produsul intern brut real va fi egal cu produsul intern brut nominal; e) nu se poate face
o generalizare corectă privind evoluţia produsului intern brut real şi a produsului
intern brut nominal.
6. 6) Ce tranzacţii generatoare de bunuri şi servicii nu sunt luate în calcul la
determinarea PIB: a) deţinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat; b) jocurile ilegale de
noroc; c) munca prestată de imigranţii ilegali; d) primirea de bacşişuri nedeclarate
integral; e) toate cele de mai sus.
7. 7) Nu reprezintă un mobil ce determină indivizii să reducă cheltuielile curente pentru
consum? a) reducerea veniturilor; b) creşterea preţurilor; c) spiritul de prevedere,
generat de incertitudinea veniturilor viitoare; d) preferinţa pentru lichiditate; e) dorinţa
de a economisi pentru generaţiile viitoare.
8. 8) Creşterea investiţiilor este în relaţie de acelaşi sens cu: a) rata dobânzii; b) rata
inflaţiei; c) rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă.
9. 9) Dacă produsul intern brut real creşte cu 5%, iar populaţia scade cu 0,5%, atunci
PIB-ul real pe locuitor creşte cu: a) 4,5%; b) 5%: c) 5,5%; d) 10%; e) 10,25%
10. 10) Exportul este mai mic decât importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern
brut. Dacă investiţiile brute reprezintă 25% din produsul intern brut, iar consumul
guvernamental 10% atunci consumul populaţiei este de: a) 25% din produsul intern
brut; b) 35% din produsul intern brut; c) 70% din produsul intern brut; d) 75% din
produsul intern brut; e) 90% din produsul intern brut.
11. 11) Produsul intern brut reprezintă: a) valoarea de piaţă a tuturor bunurilor finale
şi serviciilor produse în interiorul unei ţări într-o anumită perioadă de timp; b)
venitul de care dispune populaţia după plata impozitelor pe venit şi care poate fi
utilizat pentru consum şi economii; c) valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate de
administraţiile publice centrale şi locale într-un an; d) valoarea de piaţă a bunurilor
finale şi serviciilor produse de cetăţenii unei ţări într-o anumită perioadă, indiferent de
locul unde îşi desfăşoară activitatea; e) valoarea de piaţă a bunurilor produse în
exterior şi consumate de menaje.
12. 12) Produsul naţional net reprezintă Produsul naţional brut minus: a) impozite; b)
transferuri la bugetul statului; c) deprecierea capitalului; d) profitul nedistribuit; e)
investiţii.
13. 13) Produsul naţional brut nu include: a) valoarea producţiei finale a agenţilor
naţionali care îşi desfăşoară activitatea în străinătate; b) amortizarea; c) valoarea
producţiei finale a agenţilor străini care îşi desfăşoară activitatea în ţara de
referinţă; d) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali ce îşi desfăşoară
activitatea în interiorul ţării de referinţă; e) a + c.
14. 14) Achiziţiile de bunuri finale şi servicii de către populaţie sunt cunoscute sub
numele de: a) investiţii; b) consum public; c) consum privat; d) export net ; e) nici
una dintre cele de mai sus.
15)În formarea brută de capital fix (FBCF) nu se include: a) amortizarea; b) investiţia de

înlocuire a capitalului fix; c) formarea netă de capital fix; d) variaţia stocurilor; e) a şi d.
16) În măsurarea PIB sunt ignorate aspecte precum: a) timpul liber; b) gradul de poluare a
mediului înconjurător; c) inegalitatea veniturilor gospodăriilor ; d) toate cele de mai sus; e) a
şi c.
17)Care dintre următoarele mărimi constituie un exemplu de injecţie în fluxul circular al
venitului: a) economiile; b)investiţiile; c) taxele şi impozitele; d) importurile; e) deficitul
bugetar.
18. 18) Care dintre variantele de mai jos cuprinde componentele ce formează injecţiile în
fluxul circular al venitului: a) investitii, cheltuieli guvernamentale, economii,
exporturi; b) exporturi, investitii, cheltuieli guvernamentale, importuri; c) importuri,
economii, taxe, investiţii; d) exporturi, investiţii, cheltuieli guvernamentale; e)
economii, investiţii, exporturi.
19. 19) Decalajul recesionist al venitului naţional apare atunci când: a) există decalaj
inflaţionist; b) oferta agregată pe termen scurt este egală cu oferta agregată pe termen
lung; c) există echilibru macroeconomic fără şomaj; d) venitul naţional realizat este
mai mic decât venitul naţional potenţial; e) PIB real este mai mic decât PIB
nominal.
20)Ajustarea decalajului recesionist prin oferta agregată şi fără intervenţia guvernului se
realizează ca urmare a: a) creşterii cheltuielilor guvernamentale; b) măsurilor de stimulare a
ofertei agregate prin acordarea de subvenţii; c) ieftinirii factorilor de producţie ceea ce
pemite o creştere a producţiei agregate; d) creşterii investiţiilor care determină o încurajare
a cheltuielilor agregate; e) reducerii fiscalităţii.
21. 21) Pentru a observa dacă o economie înregistrează creştere economică, vom apela la
PIB real şi nu la PIB nominal, deoarece: a) exporturile sunt scăzute din PIB real,
acesta din urmă fiind mai puţin complicat decât PIB nominal; b) PIB real include şi
importul, fiind deci mai reprezentativ decât PIB nominal; c) PIB nominal nu include
plăţile de transfer, în timp ce PIB real le include; d) PIB nominal reflectă modificări
atât în nivelul preţurilor cât şi în nivelul producţiei, în timp ce PIB real are în
vedere doar schimbări în nivelul producţiei; e) PIB nominal reflectă doar
modificări în nivelul preţurilor.
22. 22) Dacă are loc o creştere a PIB nominal, atunci putem considera că: a) au crescut
preţurile bunurilor şi serviciilor produse în economie; b) a crescut cantitatea de bunuri
şi servicii produsă în interiorul economiei respective; c) sunt posibile ambele
variante de mai sus; d) economia înregistrează în mod cert creştere economică; e)
retragerile din fluxul circular al venitului sunt superioare injecţiilor.
23. 23) Curba cererii agregate arată că, dacă preţul scade, cantitatea de: a) PIB real cerută
creşte; b) PIB real cerută scade; c) PIB nominal cerută creşte; d) PIB nominal cerută
scade; e) export net real scade.
24)Componenta cu cea mai mare pondere în structura cererii agregate o reprezintă: a)
consumul; b) investiţiile; c) achiziţiile guvernamentale; d) exporturile nete; e) importurile.
25. 25) Pentru ca venitul, în fluxul său circular, să tindă spre un nivel mai ridicat este
necesar ca: a) injecţiile să fie egale cu retragerile; b) injecţiile să fie mai mari decât
retragerile; c) injecţiile să fie mai mici decât retragerile; d) investiţiile să fie mai mici
decât economiile; e) exporturile să fie egale cu importurile.
26. 26) Dacă oferta agregată pe termen scurt este perfect elastică, atunci promovarea unei
politici monetare expansioniste determină: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor şi
a producţiei; b) scăderea producţiei; c) creşterea nivelului mediu al preţurilor şi a
producţiei; d) scăderea nivelului mediu al preţurilor şi creşterea producţiei; e) creşterea
producţiei.
27. 27) În cererea agregată includem : a) investiţiile economice private; b) cheltuielile
publice; c) importurile; d) a şi b; e) a, b şi c.
28. 28) Deplasarea curbei cerererii agregate spre dreapta este cauzată de : a) reducerea
nivelului mediu al preţurilor; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) creşterea
importurilor; d) creşterea exporturilor; e) reducerea ofertei monetare.
29. 29) În condiţiile echilibrului macroeconomic, investiţiile economice private sunt egale
cu : a) economiile private; b) excedentul bugetar; c) deficitul balanţei comerciale; d)
deficitul bugetar; e) a, b şi c.
30) Un automobil produs de o companie franceză în România este inclus: a) atât în PIN-ul
Franţei, cât şi în PIN-ul României; b) atât în PIN-ul Franţei, cât şi în PNN-ul României; c) atât
în PNN-ul Franţei, cât şi în PIN-ul României; d) în PIB-ul României, dar nu şi în PNB-ul
Franţei; e) nici una din variantele de mai sus.
31)Un soc izolat al ofertei in modelul Cerere agregată-Ofertă agregată determină : a) o

majorare a ofertei agregate; b) o crestere a productiei reale; c) o reducere a nivelului mediu al
preturilor; d) o reducere a productiei reale; e) o reducere a somajului.
32. 32) Consumul populatiei a fost 80 % din PIB, consumul guvernamental 6 %, iar
investitiile 22 %. In aceste conditii : a) exportul a fost mai mare decat importul cu 8
puncte procentuale din PIB; b) exportul a fost mai mic decat importul cu 8 puncte
procentuale din PIB; c) exportul net este pozitiv; d) exportul net este nul ; e) balanta
comerciala este excedentara.
33. 33) In perioadele in care se inregistreaza o crestere generalizata a preturilor : a) PIB
real se modifică mai puţin decat PIB nominal; b) PIB real poate creste mai repede
decat PIB nominal; c) PIB real poate creste in acelasi ritm cu PIB nominal; d) PIB real
este egal cu PIB nominal; e) nu exista nici o legatura intre cele doua variabile.
34. 34) Pe termen lung, oferta agregata este : a) descrescatoare; b) paralela cu axa
preturilor; c) paralela cu axa productiei; d) cu panta pozitiva ; e) identica cu oferta
agregata pe termen scurt.
35. 35) Atunci când are loc alinierea accizelor din România la nivelurile înregistrate în
Uniunea Europeană (caeteris paribus) : a) oferta agregată scade; b) cererea agregată
creşte; c) nivelul mediu al preţurilor tinde să se reducă; d) nivelul producţiei interne se
majorează; e) rata şomajului se reduce.
36. 36) Creşterea cheltuielilor publice (G) determină : a) creşterea ofertei agregate; b)
reducerea ofertei agregate; c) creşterea ofertei agregate şi scăderea cererii agregate; d)
creşterea cererii agregate; e) reducerea cererii agregate.
37. 37) Retragerile din fluxul circular al venitului sunt date de: a) economii, investiţii şi
exporturi; b) economii, taxe şi importuri; c) economii, investiţii şi importuri; d)
exporturi, taxe şi importuri; e) exporturi, importuri şi investiţii.
38)In cadrul cărei metode de determinare a PIB, dintre cele enumerate mai jos, se iau în calcul
dobânzile a) metoda veniturilor; b) metoda cheltuielilor; c) metoda intrarilor; d) metoda
iesirilor; e) metoda producţiei.
39)Componenta cu cea mai mare pondere în structura cererii agregate o reprezintă: a)
consumul populaţiei; b) investiţiile private; c) achiziţiile guvernamentale; d) exporturile
nete; e) importurile de noi tehnologii.
40) Pentru ca venitul, în fluxul său circular, să tindă către nivelul de echilibru este necesar ca:
a) injecţiile să fie egale cu retragerile; b) injecţiile să fie mai mari decât retragerile; c)
injecţiile să fie mai mici decât retragerile; d) investiţiile să fie mai mici decât economiile; e)
exporturile să fie egale cu importurile.
41)Dacă oferta agregată pe termen scurt este perfect inelastică, atunci promovarea unei
politici monetare expansioniste determină: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor şi al
producţiei; b) scăderea productiei; c) creşterea nivelului mediu al preţurilor; d) scăderea
nivelului mediu al preţurilor şi creşterea producţiei; e) creşterea producţiei.
42) In cererea agregată includem: a) investiţiile; b) cheltuielile publice; c) importurile; d) a si

b; e) a, b,si c.
43)Deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta este cauzată de: a) reducerea nivelului
mediu al preţurilor; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) cresterea importurilor; d)
creşterea exporturilor; e) reducerea ofertei monetare.
44)Un şoc izolat al ofertei în modelul Cerere agregată - Ofertă agregată determina: a) o
majorare a ofertei agregate; b) o crestere a productiei reale; c) o reducere al nivelului mediu al
preturilor; d) o reducere a productiei reale; e) o reducere a somajului.
45. 45) Pe termen lung, oferta agregată este: a) descrescătoare; b) paralela cu axa
preturilor; c) paralela cu axa productiei; d) cu panta negativa; e) identica cu oferta
agregata pe termen scurt.
46. 46) Atunci când are loc alinierea accizelor din România la nivelurile înregistrate în
Uniunea Europeană (caeteris paribus): a) oferta agregată scade; b) cererea agregată
creşte; c) nivelul mediu al preţurilor tinde să se reducă; d) nivelul producţiei interne se
majorează; e) rata şomajului se reduce.
47. 47) Creşterea cheltuielilor publice determină: a) cresterea ofertei agregate; b)
reducerea ofertei agregate; c) cresterea ofertei agregate si scaderea cererii agregate; d)
creşterea cererii agregate; e) reducerea cererii agregate.
48. 48) Avem următoarele informaţii despre economia unei ţări: cheltuielile de consum
100 u.m., economiile private 10 u.m., cheltuielile publice 30 u.m., iar bugetul este
echilibrat. In acest caz PIB este:a) 100; b)110; c)130;d) 140; e) 150.
49. 49) In conditii de recesiune este posibil sa se produca: a) cresterea mai rapida a PIB-
ului real comparativ cu cea a PIB-ului nominal; b) deplasarea curbei ofertei agregate
spre stanga; c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate; d) cresterea inflatiei si
scaderea somajului; e) oricare din cele de mai sus.
50. 50) Cererea agregata din economie nu cuprinde: a) cheltuielile pentru consum; b)
cheltuielile pentru investitii; c) cheltuielile guvernamentale; d) exportul; e) importul.
51. 51) Oferta agregata din economie reprezinta suma dintre: a) consum si investitii; b)
consum si economii; c) productie si consum; d)productie si import; e) productie si
export.
52. 52) Piata bunurilor economice este in echilibru daca: a) in economie se manifesta o
stare de supraproductie; b) in economie se manifesta o stare de subproductie; c)
cererea agregata este egala cu oferta agregata; d) venitul national real este mai mare
decat cheltuielile aggregate; e) venitul national real este mai mic decat cheltuielile
agregate.
53)Daca cererea agregata este mai mare decat oferta agregata, atunci: a) in economie se
manifesta o criză de supraproducţie; b) stocurile cresc; c) preturile se reduc; d) firmele isi
sporesc productia; e) piata bunurilor economice este in echilibru partial.
54)Daca cererea agregata este mai mica decat oferta agregata, atunci: a) in economie se
manifesta o stare de subproductie; b) stocurile se reduc; c) preturile cresc ; d) firmele isi reduc
productia; e) piata bunurilor economice este in echilibru partial.
55)Echilibrul economic se caracterizeaza prin : a) somaj; b) inflatie; c) cheltuieli agregate

suficiente pentru a cumpara toata productia; d) excedent al balantei comerciale si de plati; e)
deficit al balantei comerciale si de plati.
56) Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă: a) creşterea valorii
bunurilor exportate; b) majorarea costurilor de producţie; c) reducerea preţului materiilor
prime; d) creşterea cererii agregate; e) creşterea achiziţiilor guvernamentale.
57)Presupunem ca într-o economie se produc numai două bunuri finale x si y. In 2004

preturile bunurilor si cantitatile produse au fost Px = 4, Py = 5, Qx = 50, Qy = 100. In 2005
preturile bunurilor si cantitatile produse au fost Px = 6, Py = 5, Qx = 100, Qy = 80. Deflatorul
PIB in 2005 este: a) 80%; b) 120%; c) 100%; d) 75%; e) 125%.
58) Cresterea cheltuielilor publice determina: a) cresterea ofertei agregate; b) reducerea

ofertei agregate; c) cresterea ofertei agregate si reducerea cererii agregate; d) cresterea cererii
agregate; e) reducerea cererii agregate.
59)Componenta cu cea mai mare pondere in structura cererii agregate reprezinta: a)

importurile; b) exporturile nete; c) achizitiile guvernamentale; d) investitiile; e) consumul.
60)Să presupunem că, în anul 2005 a crescut preţul utilajelor de foraj marin realizate în
România. În condiţii caeteris paribus, în România, în 2005: a)va creşte atât IPC cât şi
deflatorul PIB;b) va creşte deflatorul PIB, iar IPC va rămâne constant; c) va creşte IPC,
iar deflatorul PIB va rămâne constant; d) ambele vor rămâne constante; e) IPC va scădea, iar
deflatorul PIB va creşte.
61)Într-o economie deschisă, fără deficit bugetar, presupunem că investiţiile sunt de 5
miliarde u.m., iar importurile depăşesc cu 500 milioane exporturile ţării respective. În acest
caz: a)economiile sunt de 4,5 miliarde u.m; b) economiile sunt de 5,5 miliarde u.m.; c)
economiile sunt de 5 miliarde u.m; d) economiile sunt egale cu investiţiile; e) nu de poate
preciza nimic cu privire la acea economie.
62. 62) Dacă curba cererii agregate întâlneşte curba ofertei agregate într-un punct situat la
stânga faţa de oferta agregată pe termen lung, atunci:a) PIB realizat este mai mic
decât PIB potenţial; b) PIB potenţial este mai mic decât PIB realizat; c) oferta
agregată pe termen scurt este mai mică decât oferta agregată pe termen lung; d) PIB
potenţial este mai mic decât oferta agregată pe termen lung; e) în acea economie avem
decalaj inflaţionist.
63. 63) Procter&Gamble România produce în data de 30-12-2005, 500 kg detergenţi în
valoare de 250 milioane lei (valoarea pe piaţă), pe care-i vinde în data de 6-01-2006 cu
acea sumă. În aceste condiţii:a) PIB României din 2005, creşte cu 250 milioane lei;
b) PIB României din 2006, creşte cu 250 milioane lei;c) PNB României din 2006,
creşte cu 250 milioane
lei;d) PIB SUA din 2005, creşte cu echivalentul a 250 milioane lei;e) PIB SUA din 2006,
creşte cu echivalentul a 250 milioane lei.
64) În anul 2004, într-o economie s-a produs o cantitate de 100 bunuri x şi 200 y. Preţurile
unitare au fost de 20 u.m pentru x şi, respectiv, 5 u.m. pentru y. În 2005, preţul lui x a fost de
22 u.m., iar al lui y de 10 u.m. pe bucată, în condiţiile în care cantitatea produsă din cele două
bunuri a fost de 110 x şi 250 y. Presupunând că în acea economie s-au produs numai bunurile
x şi y, atunci deflatorul PIB este:a) 100%; b) 50%; c) 142,6%; d) 164%; e) 70,1%.
65)PNB reprezintă: a) valoarea tuturor tranzacţiilor efectuate pe teritoriul unei ţări; b)

valoarea bunurilor si serviciilor destinare consumului final; c) valoarea tuturor bunurilor si
serviciilor produse de agenţii economici naţionali; d) valoarea bunurilor si serviciilor finale
vândute si cumpărate; e)valoareade piaţă a bunurilor şi serviciilor finale produse de
agenţii naţionali.
66)Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare:a)

indemnizaţiile de şomaj;b) exportul net; c) consumul colectiv; d) consumul individual; e)
variaţia stocurilor.
67)Nu reprezintă un mobil ce determină indivizii să reducă cheltuielile curente pentru
consum?a) reducerea veniturilor; b) creşterea preţurilor; c) spiritul de prevedere, generat de
incertitudinea veniturilor viitoare;d) preferinţa pentru lichiditate; e) dorinţa de a economisi
pentru generaţiile viitoare.
68) Raportul între PIB în termeni nominali şi PIB în termeni reali exprimă: a)creşterea reală a
producţiei;b) evoluţia preţurilor bunurilor finale;c) caracterul extensiv sau intensiv al creşterii
economice;d) indicele de creştere al venitului naţional; e) dinamica exportului net.
69)Din cererea agregată fac parte: a) cheltuielile guvernamentale; b) investiţiile brute;

c)exporturile nete; d) impozitele şi taxele; e) cheltuielile menajelor.
70)Dacă nivelul general al preţurilor creşte, iar ceilalţi factori nu se modifică: a) valoarea
reală a banilor creşte; b) scade puterea de cumpărare a banilor; c) cererea agregată în termeni
reali creşte; d) bunurile produse pe plan intern devin relativ mai ieftine faţă de cele externe, e)
se vor cumpăra mai puţine bunuri economice produse în ţară.
71) Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?: a) creşterea nivelului general al preţurilor
determină contracţia cererii agregate; b) anticipările consumatorilor sunt un factor de influenţă
a cererii agregate; c) exportul net nu face parte din cererea agregată; d) consumul intermediar
nu face parte din PIB; e) formarea brută de capital tehnic nu include şi modificarea stocurilor
materiale.
72)Cererea agregată creşte atunci când: a) sporesc investiţiile; b) cresc cheltuielile de consum;
c) se reduc cheltuielile publice; d) exporturile sunt mai mici decât importurile; e) creşte rata
dobânzii.
73)Care din aprecierile de mai jos sunt false?: a) decalajul recesionist presupune situarea
economiei în interiorul FPP; b) decalajul inflaţionist este rezultatul exclusiv al unui şoc al
cererii agregate; c) la creşterea cererii agregate se poate ajunge şi prin reducerea fiscalităţii; d)
pe termen lung, creşterea preţurilor va fi cu atât mai accentuată, cu cât oferta este mai
inelastică; e) dacă oferta agregată este perfect inelastică, creşterea cererii agregate antrenează
sporirea preţurilor.
74) Se regăsesc în venitul disponibil al menajelor: a) transferurile; b) impozitele şi taxele
plătite de populaţie; c) profitul nedistribuit; d) amortizarea; e) impozitele indirecte
75)Care din următoarele elemente sunt luate în considerare pentru calculul PIB? a)2 ore
petrecute de un angajat al BCR-ului pentru realizarea unor activităţi gospodăreşti; b)
producţia subterană de 10 milioane RON a unei firme; c) energia electrică folosită în
producţia automobilelor Dacia; d) munca realizată de membrii unei asociaţii studenţeşti; e)
energia electrică consumată într-o gospodărie.
76) In conditiile echilibrului macroeconomic, investitiile economice private sunt egale cu : a)

economiile private; b) excedentul bugetar; c) deficitul balantei comerciale; d) deficitul
bugetar; e) a, b si c.
77) In perioadele in care se înregistrează o creştere generalizată a preţurilor: a) PIB real se

modifică mai putin decat PIB nominal ; b) PIB real poate creste mai repede decat PIB
nominal; c) PIB real poate creste in acelasi ritm cu PIB nominal; d) PIB real este egal cu PIB
nominal; e) nu exista nici o legătură între cele doua variabile.
78)creştere a nivelului taxării într-o economie , ceteris paribus, ar putea avea ca efect: a)
generarea unui decalaj inflaţionist şi creşterea producţiei; b) generarea unui decalaj recesionist
şi creşterea producţiei; c)generarea unui decalaj inflaţionist şi scăderea producţiei ; d)
generarea unui decalaj recesionist şi scăderea producţiei; e) generarea unui decalaj
inflaţionist şi o creştere a nivelului general al preţurilor.
79. 79) Reprezintă o soluţie pentru depăşirea decalajului recesionist: a) o creştere a ratei
dobânzii; b) o scădere a ratei dobânzii; c) o creştere a impozitării; d) o scădere a
cheltuielilor guvernamentale; e)nici una din variantele de mai sus.
80. 80) Dacă cererea agregată creşte datorită cheltuielilor publice, şi intersectează oferta
agregată în zona perfect inelastică, atunci: a) nivelul general al preţurilor creşte; b)
creşte venitul naţional; c) nivelul general al preţurilor scade ; d) scade venitul naţional;
e) nivelul general al preţurilor nu se modifică.
81. 81) În condiţiile în care rata de creştere a PIB este a fost în 1999 de 2%, iar în 2001 de
2%, atunci, la începutul anului 2002, producţia va fi mai mare decât cea de la
începutul anului 1999: a) cu 4%; b) cu 4,04%; c) cu 1%; d) cu 2%; e) cu 5%.
82)Oferta Agregată pe Termen Scurt (OATS): a) este în întregime inelastică; b) are o
elasticitate variabilă în raport cu conjunctura economică a ţării în cauză; c) este discontinuă pe
zone de elasticitate; d) îşi pierde elasticitatea pe măsura creşterii producţiei; e) relevă o relaţie
descrescătoare între PIB şi nivelul general al preţurilor.
83) Socurile Cererii Agregate (CA): a) au aceleaşi efecte indiferent de zona de intersecţie cu
OATS; b) produc o creştere mai acentuată a preţurilor decât a PIB în zona elastică a OATS; c)
produc o creştere mai accentuată a PIB decât a preţurilor în zona inelastică a
OATS; d) produc modificări de sens contrar ale preţurilor în raport cu variaţia PIB; e) produc
modificări de acelaşi sens ale preţurilor şi variaţii minore ale PIB în zona inelastică a OATS.
84. 84) Curba Ofertei Agregate pe Termen Lung: a) se intersectează cu PIB potenţial în
punctul de minim al cereri agregate; b) este paralelă cu abscisa; c) se suprapune cu
curba PIB potenţial; d) este paralelă cu curba PIB potenţial; e) este o dreaptă de pantă
negativă.
85. 85) Administraţiile private se deosebesc de administraţiile publice prin faptul că: a)
reprezintă un mod de administrare privată a unităţilor subordonate administraţiei
publice; b) reprezintă structurile de management al companiilor private; c) sunt
societăţi de drept comun cu largă participare a acţionarilor; d) sunt societăţi
nonprofit nesubordonate sectorului public; e) reprezintă unităţi mixte rezultate din
asocierea sectorului privat cu cel public.
86. 86) Care dintre următoarele variabile constituie un exemplu de agregat
macroeconomic?a) producţia totală realizată de o mare firmă;b) nivelul ocupării în
cadrul industriei;c) produsul naţional brut al României;d) preţul grâului; e) şomajul
la nivelul unei localităţi.
Capitolul 14. Venit, consum, investitii

1. 1) Se cunosc următoarele privind o economie ( în mld. u.m.): Cheltuieli de consum
600, taxe 400, export 240, transferuri 250, cheltuieli guvernamentale 200, investitii
brute 150, deprecierea capitalului 60, import 220. PIB şi VDM au reprezentat:
a)970,800; b) 820, 760; c)970, 760; d) 1100, 1250; e) nici un răspuns corect.
2. 2) Din aceleaşi date rezultă că economiile şi exportul net sunt: a) 20, 240; b) 220, 240;
c)800, 20; d) 220, 20; e) nici un răspuns corect.
3. 3) Se cunosc următoarele, pe termen scurt, pentru o economie: Ca=100, c’=0,8VDM,
VN=1000, transferuri=200, taxe pe venituri=50, consum guvernamental=300,
investiţia brută=200, export=import. Cererea agregată reprezintă: a) 1300; b) 1400;
c)1520; d)1550; e) nici un răspuns corect.
4. 4) Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?: a) în anul de bază, considerat de
referinţă, PIB nominal este egal cu PIB real; b) nu tot PIB-ul creat într-o ţară ajunge la
gospodăriile private; c) investiţiile brute fac parte din utilizarea finală a PIB; d) PIB-ul
poate să fie mai mic decât consumul intermediar; e) indicatorii în expresie reală
folosesc preţurile curente ale fiecărei perioade.
5. 5) Când PIB-ul este mai mic decât PNB, înseamnă că la nivelul ţării respective: a)
consumul intermediar scade; b) soldul veniturilor factorilor în raport cu străinătatea
este negativ; c) soldul balanţei comerciale este negativ; d)consumul final este mai mic
decât consumul intermediar; e) investiţia brută este egală cu investiţia netă.
6. 6) În Sistemul Contabilităţii Naţionale, PIB: a) se poate calcula ca sumă a veniturilor
obţinute din activitatea economică ce se desfăşoară în interiorul unei arii geografice;
b) este mai mic decât totalul vânzărilor dintr-o economie; c) poate să fie egal cu PNB;
d) nu cuprinde vânzările finale; e) este definit şi ca flux de valoare adăugată.
7. 7) Diferenţa dintre rata de creştere a PIB nominal şi rata de creştere a PIB real
reprezintă rata de creştere a: a) consumului final; b) deflatorului; c) consumului
intermediar; d)economiei subterane; e) investiţiilor.
8. 8) Suma din consumul privat al menajelor, consumul public, investiţiile nete, şi
exportul net este egală cu: a) PGB; b) PIN; c) totalul vânzărilor dintr-o economie; d)
venitul disponibil al menajelor; e) soldul balanţei comerciale a unei ţări.
9. 9) Dacă din valoarea totală brută a bunurilor şi serviciilor create într-o ţară într-o
anumită perioadă de 50.000 mld. u.m. scădem consumul intermediar de bunuri
economice de 23.000 mld. u.m. obţinem: a) consumul final de 27.000 mld. u.m.; b)
investiţii brute de 27.000mld. u.m.; c) consumul final şi exporturile de 27.000mld.
u.m. ; d) PNN de 27.000mld. u.m.; e) PIB de 27.000 mld. u.m.
10. 10) În perioada t0, PNB al unei ţări a fost de 100.000 mld. u.m. În t1 faţă de t0 dinamica
nominală a PNB a fost de 400%, iar dinamica reală a PNB a fost de 90%. PNB al
perioadei t1, în termeni reali, a fost de: a) 400.000 mld. u.m. b) 300.000 mld. u.m.
c)90.000 mld. u.m. d) 150.000 mld. u.m. e) 80.000 mld u.m.
10
11) În perioada t1-t0, PIB-ul a crescut de la 500 mld. u.m. la 1200 mld.u.m. Deflatorul pentru
această perioadă are valoarea 250%. În aceste condiţii creşterea PIB-ului s-a realizat: a) doar
pe baza creşterii producţiei de bunuri şi servicii; b) atât pe baza creşterii producţiei de bunuri
şi servicii, cât şi pe baza creşterii preţurilor; c) doar pe baza creşterii preţurilor; d) pe o
creştere a producţiei de bunuri şi servicii care depăşeşte creşterea preţurilor; e) nu se poate
determina.
12)Produsul Intern Brut:a) este mai mare decât PNB; b) este mai mic decât PNB; c) nu
include consumul de capital fix; d) poate fi mai mare, mai mic sau egal cu PNB; e) include
consumul intermediar.
13) Indicaţi propoziţia corectă referitoare la Produsul Global Brut:a) este întotdeauna mai
mare decât PIB; b) este întotdeauna mai mare decât PNB; c) se calculează însumând doar
valoarea bunurilor finale; d) ia în calcul agenţii naţionali din străinătate; e) nici una din
variantele de mai sus.
14) Despre o economie, în care cererea agregată reprezintă 150000 mld um., se cunosc în
totalul cererii agregate: ponderea consumului privat este de 50%, a investitiilor este de 20%,
iar a consumului public de 10%, iar exporturile reprezintă 40000 mld.um. Rezultă că
importurile sunt: a) 20000 mld.um;b)15000 mld.um; c) 10000 mld.um;d)5000
mld.um;e)25.000 mld.um.
15)Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare:a)

indemnizaţiile de şomaj;b) exportul net;c) consumul guvernamental;d) consumul final al
populaţiei;e) variaţia stocurilor.
16. 16) Într-o economie deschisa economiile private sunt de 300 u.m., iar investitiile
interne de 400 u.m.; in conditiile unui buget de stat echilibrat, putem afirma ca: a)
inregistreaza un surplus commercial; b) economia este debitoare in relatiile cu
strainatatea; c) balanta comerciala este echilibrata; d) inregistreaza un surplus de
valuta in urma tranzactiilor cu exteriorul; e) a)+ d).
17. 17) Se cunosc urmatoarele date pentru o economie nationala: PGB-6000 mld. u.m.,
PIB- 60% din PGB; cheltuieli guvernamentale si formarea bruta de capital-2000 mld.
u.m.; soldul balantei comerciale este deficitar si egal cu 200 mld.u.m.; Ponderea
consumului intermediar este: a) 50%; b) 23,33%; c) 30%; d)40%; e) 66%.
18. 18) PIN se poate calcula scazând: a) PIB din PGB; b) consumul capitalului fix din
PIB; c) impozitele directe si indirecte din PIB; d) din PGB venitul agentilor economici
nationali care isi desfasoara activitatea in strainatate; e) amortizarea din PNB.
19)În anul 2001, consumul populaţiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul
guvernamental 6%, iar investiţiile 22%. În aceste condiţii: a) exportul a fost mai mare decât
importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; b) exportul a fost mai mic decât
importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; c) exportul net a fost pozitiv,
reprezentând 8% din produsul intern brut; d) exportul net a fost nul; e) balanţa comercială şi
balanţa serviciilor au fost, cumulat, excedentare.
11
20)Excedentul brut de exploatare se utilizează în determinarea PIB: a) conform metodei

veniturilor; b) conform metodei valorii adăugate; c) conform metodei cheltuielilor; d) pentru
calculul consumului intermediar; e) pentru evitarea dublei înregistrări.
21)Se dau următoarele informaţii: cheltuieli personale pentru consum = 600 mld.; amortizarea
= 50 mld.; salarii nete = 800 mld.; impozite directe pe salarii = 100; venit din rente = 25 mld.;
investiţia brută = 150 mld.; profit corporativ = 30 mld.; exporturi nete = 5 mld.; achiziţii
publice de bunuri şi servicii = 200 mld.; plăţi sub formă de transfer de la guvern = 50 mld. În
aceste condiţii, valoarea PIB este (în miliarde): a) 800; b) 805; c) 855; d) 955; e) 1000.
22) Venitul disponibil al menajelor reprezintă: a) venitul naţional disponibil; b) produsul
intern brut; c) venitul naţional calculat prin metoda producţiei; d) produsul naţional net
exprimat în preţurile pieţei; e) veniturile personale ale populaţiei după impozitare.
23)Odată cu creşterea venitului unei familii, de regulă, cheltuielile acesteia pentru alimente: a)
scad în mărime absolută în ţările dezvoltate; b) scad în mărime absolută în ţările sărace; c) îşi
reduc ponderea în cheltuielile totale ale familiei; d) cresc ca pondere în cheltuielile totale
ale familiei; e) răspunsurile a-d sunt incorecte.
24)Dacă funcţia consumului este liniară, înclinaţia marginală spre consum este: a)
crescătoare; b) descrescătoare; c) constantă; d) variabilă; e) în mod necesar egală cu
înclinaţia medie spre consum.
25)Atunci când veniturile cresc de 2 ori, respectiv cu 1.000 mld. u.m., iar rata consumului se
măreşte de la 60% la 70%, economiile: a) nu se modifică; b) scad cu 800 u.m; c) cresc cu 800
u.m.; d) cresc cu 200 u.m.; e) scad cu 200 u.m.
26)Funcţia de consum într-o economie este descrisă prin următoarea ecuaţie C=100+0,5Y.
Dacă investiţiile sunt I=50, nivelul de echilibru al venitului este: a) 300; b) 100; c) 133,33; d)
75; e) 50.
27)Funcţia de consum într-o economie este descrisă de următoarea ecuaţie C 1000,7Y

, iar investiţiile de ecuaţia . Nivelul de echilibru al venitului
I 50 Y este: a) 100; b) 50; c) 500; d) 150; e) 0.
28)Veniturile brute ale populaţiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe plătite de populaţie
se ridică la 200 miliarde lei. Consumul populaţiei este 380 miliarde lei. Datele anterioare arată
că: a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt 420 miliarde lei; b) înclinaţia marginală spre
consum este 0,88; c) înclinaţia medie spre consum este 0,90; d) economiile populaţiei sunt 40
miliarde lei; e) înclinaţia medie spre economisire este 0,116.
29)Conform teoriei keynesiene, principalul factor de care depinde consumul este: a) venitul
permanent; b) venitul curent; c) averea; d) creşterea economică; e) rata dobânzii.
12
30)Dacă venitul creşte, atunci: a) ponderea consumului în venit creşte; b) ponderea
consumului în venit se reduce; c) creşterea absolută a economiilor este mai mare decât
creşterea absolută a venitului; d) creşterea absolută a consumului este mai mare decât
creşterea absolută a venitului; e) consumul absoarbe integral creşterea venitului.
31)Care dintre următoarele elemente descurajează investiţiile? a) ratele înalte de economisire;

b) creşterea profiturilor; c) ratele înalte ale dobânzii; d) impozitarea redusă a profitului; e)
creşterea economică.
32)Atunci când investiţiile nete sunt nule: a) investiţiile s-au realizat în perioada anterioară; b)
stocul de capital rămâne constant; c) investiţiile brute sunt mai mari decât amortizarea; d)
investiţiile brute sunt mai mici decât amortizarea; e) productivitatea capitalului se reduce.
33. 33) Dacă venitul disponibil creşte cu 80000 lei, din care creşterea consumului
reprezintă 80%, atunci înclinaţia marginală spre economisire este: a) unitară; b) 0,8; c)
0,4; d) 0,2; e) nulă.
34. 34) Bunurile finale produse de o companie franceză, în România sunt incluse: a) atât
‚în PIN-ul Frantei cât şi in PIN-ul României; b) atât în PIN-ul Frantei cat si in PNN-ul
Romaniei; c) atat in PGB-ul Franţei cât şi în PIN-ul Romaniei; d) în PIB-ul României
şi în PNN-ul Franţei; e) în nici una din variantele de mai sus.
35. 35) Funcţia de consum exprimă: a) relaţia dintre consum şi investiţii; b) relaţia dintre
consumul final şi multiplicatorul investiţiilor; c) relaţia dintre consum şi venitul
disponibil; d) legătura existentă între consum şi înclinaţia marginală spre economisire;
e) relaţia dintre consum şi economisire.
36)În funcţia consumului, se regăseşte consumul autonom. Care din următoarele elemente nu
influenţează mărimea acestuia: a) avuţia; b) rata anticipată a inflaţiei; c) veniturile viitoare
anticipate; d) venitul curent; e) nivelul preţurilor.
37) La o înclinaţie marginală spre consum de 0,8: a) multiplicatorul investiţiilor este 5; b)

înclinaţia marginală spre economii este 5; c) multiplicatorul banilor de cont este 0,2; d)
creşterea venitului naţional generează o creştere cu 0,8% a consumului; e) consumul
reprezintă 80% din venitul naţional.
38) Veniturile realizate de cetăţeni români care lucrează în Germania sunt incluse în: a) PIB al
României şi PNB al Germaniei; b) PNB al României şi PIB al Germaniei; c) PIN al
României şi PNN al Germaniei; d) numai în PIB al României; e)nici unul dintre indicatorii
macroeconomici.
39)Care dintre relaţiile următoare este corectă, având în vedere că PIBpp = PIB la preţurile
pieţei, PIBpf = PIB la preţurile factorilor, Iind = impozite indirecte, Sv = subvenţii, A =
amortizarea: a) PIBpp = PIBpf – Iind + Sv; b) PINpp = PIBpf – A; c) PINpf = PIBpp – Iind + Sv – A;
d) PNB pf = PIBpf + A; e) PNNpf = PINpp+Iind.
13
40. 40) PIB prin metoda cheltuielilor se determină potrivit relaţiei: a) PIB = VAB; b)
PIB =C+G+I+Exp;c)PIB=Vf +A+Iind –Sv; d)PIB=C+G+FBCF+∆stoc+ EN; e) PIB =
C - G + Exp – Imp.
41. 41) Atunci când consumul autonom este egal cu zero, înclinaţia marginală spre
consum este: a) unitară; b); negativă; c) egală cu înclinaţia medie spre consum; d)
nulă; e) egală cu înclinaţia marginală spre economii.
42. 42) Dacă economiile sunt egale cu zero, venitul disponibil: a) este egal cu economiile;
b) este egal cu zero; c) se află la nivelul pragului „de ruptură”; d) este mai mare
decât consumul; e) nu acoperă consumul.
43)Presupunem că la orice nivel al venitului rata de creştere a cheltuielilor pentru consum este
constantă. În aceste condiţii: a) înclinaţia medie spre consum nu se modifică; b) înclinaţia
marginală spre consum este constantă; c) înclinaţia medie spre economii este nulă; d) a +
b; e) înclinaţia marginală spre economii este descrescătoare.
44. 44) Atunci când înclinaţia marginală spre economii creşte: a) înclinaţia marginală
spre consum creşte; b) multiplicatorul investiţiilor scade; c) gradul de ocupare
creşte; d) multiplicatorul investiţiilor creşte; e) inflaţia scade.
45. 45) Multiplicatorul investiţiilor: a) arată o relaţie între venit şi consum; b) arată ce
efect va avea asupra invetiţiilor o crestere a venitului cu o unitate; c) arată cu cât se
multiplică investiţiile economice ca urmare a reducerii ratei dobânzii bancare cu 1%;
d) este dat de relaţia 1/(1 – c’) dacă avem în vedere o economie închisă, fără
sector guvernamental (unde c’ – înclinaţia marginală spre consum); e)arată
efectul benefic al creşterii consumului asupra investiţiilor.
46)Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată ?: a) multiplicatorul investiţiilor reflectă
corelaţia dintre sporul venitului disponibil şi sporul consumului; b) când investiţia brută este
mai mare decât investiţia netă, investiţia de înlocuire este zero; c) înclinaţia marginală spre
economii, de regulă, este o mărime pozitivă şi subunitară; d) în cadrul surselor de
finanţare a investiţiilor nete se află amortizarea; e) dezeconomisirea are loc atunci când
venitul disponibil este mai mare decât consumul.
47)Când are loc o sporire a investiţiilor, multiplicatorul investiţiilor (K) ilustrează faptul c ă
venitul:a) creşte cu o mărime egală cu K; b) creşte cu mărime invers proporţională cu K; c)
scade cu o mărime de K ori mai mare decât sporirea investiţiilor; d) creşte cu o mărime de K
ori mai mare decât sporirea investiţiilor; e) creşte de K ori mai mult decât sporirea
investiţiilor.
48) Pe termen lung, creşterea excesivă a fiscalităţii determină:a) creşterea consumului; b)

reducerea veniturilor bugetare; c) creşterea investiţiilor; d) creşterea veniturilor bugetare;
e) creşterea ratei profitului.
49)În T1 faţă de T0 consumul creşte cu 50%, iar venitul cu 60%. Cunoscând că în T0 înclinaţia
medie spre consum a fost 75%, determinaţi înclinaţia marginală spre
14
consum,înclinaţia marginală spre economisire şi multiplicatorul investiţiilor: a) 0,3; 0,8; 2,5;
b) 1; 0,5; 2; c) 0,8; 0,2; 1,25; d) 0,4; 0,6; 1,33; e) 0,62; 0,38; 2,63.
50) Înclinaţia marginală spre consum este 0,6. Arătaţi ce efect va avea asupra venitului
naţional o creştere a taxelor directe în sumă totală de 100 u.m.:a) creşte cu 250; b) creşte cu
150; c) cade cu 250; d) scade cu 150; e) nu se modifică.
51)Fie funcţia consumului C = 500 + 0,75 Y. Să se determine nivelul venitului corespunzător
pragului de economisire: a) 500; b) 125; c) 2000; d) 2500; e) 1000.
52. 52) Fie funcţia consumului C = 500 + 0,75 Y. La ce nivel al venitului, economiile
sunt în valoare de 400? a) 1600; b) 2000; c) 3600; d) 5600; e) 900.
53. 53) Dacă nivelul consumului autonom este de 50 u.m., iar multiplicatorul investiţiilor
K = 5, funcţiile consumului (C) şi economisirii (E) vor fi de forma: a) C = 50 + 0,2 Y;
E=50+0,8Y;b)C=−50+0,8Y; E=−50+0,2Y; c) C=50+0,8Y;E= −50 + 0,2Y; d) C = −50
+ 0,2 Y; E = 50 + 0,8 Y; e) nu se pot preciza.
54. 54) Considerăm că funcţia economisirii este E = 0,2YD – 10 (YD = venitul disponibil).
În acest caz, dacă: a) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 2 unităţi; b)
investiţiile sporesc cu 2 unităţi, YD va spori cu 8 unităţi; c) investiţiile sporesc cu 3
unităţi, YD va spori cu 15 unităţi; d) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 3
unităţi; e) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 4 unităţi.
55. 55) În anul t0, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40 u.m.
Dacă, în anul următor, venitul disponibil creşte cu 50%, iar înclinaţia marginală spre
consum este de 0,8, atunci economiile şi multiplicatorul investiţiilor vor fi, respectiv,
de: a)100 u.m. şi 4; b) 40 u.m. şi 5; c) 100 mld u.m. şi 5; d) 40.u.m. şi 4; e) 50 u.m. şi
5.
56)Fie funcţia consumului C = 150 + c’Vd (unde Vd = venitul disponibil). Venitul personal
este 1000 u.m., taxele sunt 100 u.m. iar consumul personal este 600 u.m. În aceste condiţii
multiplicatorul investiţiilor este: a) K = 0,5; b) K = 5; c) K = 0,2; d) K = 2; e) K = 1,9.
57) Creşterea venitului disponibil cu 200 u.m. este însoţită de o creştere a consumului cu 50
u.m. Înclinaţia marginală spre economii este: a) 0,25; b) 0,5; c) 0,75; d) 0,8; e) 1.
58)Înclinaţia marginală spre consum este 0,75. Care va fi creşterea veniturilor determinată de
sporul investiţiilor cu 100 mld. u.m.? a) ΔV = 2500 mld. u.m.; b) ΔV = 250 mld. u.m.; c) ΔV
= 400 mld. u.m.; d) ΔV = 100 mld. u.m.; e) ΔV = 125 mld. u.m.
59) Principiul acceleratorului scoate în evidenţă relaţia dintre: a) creşterea venitului şi
investiţiile nete; b) creşterea investiţiilor şi creşterea venitului; c) creşterea venitului şi
creşterea consumului; d) creşterea economiilor şi creşterea investiţiilor.
60) Înclinaţia marginală spre consum este c’ = 0,6, acceleratorul are valoarea a = 0,7 iar
veniturile au sporit cu 100 u.m. Pe baza acestor date valoarea investiţiilor este: a) 60 u.m.; b)
50 u.m.; c) 0,7 u.m.; d) 70 u.m.; e) 0,6 u.m.
15
61)Creşterea investiţiilor este în relaţie de acelaşi sens cu: a) rata dobânzii; b) rata inflaţiei; c)
rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă.
62)Valoarea adăugată brută într-o economie este 1000 mld. u.m. Soldul veniturilor factorilor
în relaţia cu străinătatea este 100 mld. u.m. Consumul de capital fix este 10 mld. u.m. Dacă
transferurile sunt 20 mld. u.m. iar taxele şi impozitele plătite de populaţie sunt 30 mld. u.m.,
atunci venitul disponibil este: a) 1140 mld. u.m.; b) 1100 mld. u.m; c) 880 mld. u.m; d) 1080
mld.u.m.; e) 1050 mld. u.m.
63. 63) Produsul intern brut este 10000 mld. u.m. Impozitele indirecte sunt 100 mld. u.m.
Soldul veniturilor factorilor în relaţia cu străinătatea este -1000 mld. u.m. Amortizarea
este 50 mld. u.m., iar veniturile nedistribuite sunt 2000 mld. u.m. Care este valoarea
transferurilor dacă veniturile personale sunt de 7550 mld. u.m.? a) 600 mld. u.m.; b)
700 mld. u.m.; c) 800 mld. u.m.; d) 1700 mld. u.m. e) 900 mld. um.
64. 64) Se cunosc următoarele date referitoare la o economie naţională închisă: consumul
personal, C = 150 + 0,8Yd (Yd este venitul disponibil), investiţiile I = 100 mld. u.m.,
consumul public G = 150 mld. u.m. Dacă taxele sunt T = 120 mld. u.m. iar
transferurile Tr = 30 mld. u.m. atunci venitul naţional de echilibru este: a) 1640 mld.
u.m.; b) 1400 mld. u.m.; c) 2600 mld. u.m.; d) 2000 mld. u.m.; e) 1600 mld. u.m.
65. 65) Se cunosc următoarele date referitoare la o economie naţională: consumul
personal = 8000 u.m.; consumul public = 1000 u.m.; investiţiile = 1500 u.m.; exportul
= 250 u.m.; importul = 300 u.m. Dacă output-ul corespunzător ocupării depline este
Y* = 11000 u.m., atunci care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă? a) PIB =
11450 u.m.; b) în economia respectivă există decalaj inflaţionist; c) PIB = 11000 u.m.;
d) rata şomajului corespunzătoare PIBului real de echilibru este mai mare decât
cea de la nivelul ocupării depline; e) a + b.
66. 66) Să presupunem că în prima parte a anului 2005 se construieşte o locuinţă, care
este vândută cu 100.000 u.m.. În ultimele şase luni ale anului, locuinţa este închiriată,
chiria totală fiind evaluată la 5000 u.m. Pentru acelaşi interval (de şase luni),
deprecierea locuinţei este evaluată la 2000 u.m. Ca urmare a tranzacţiilor efectuate,
PIN va creşte cu : a) 98.000 u.m.; b) 100.000 u.m.; c) 102.000 u.m.; d) 103.000 u.m.;
e) 97.000 u.m.
67. 67) În anul t1 s-a realizat o producţie internă de bunuri de consum în valoare de 100
u.m. şi de bunuri de investitii de 50 u.m.; tranzactiile intermediare din economie au
fost de 50 u.m. În t1 s-au achiziţionat bunuri de consum de 80 u.m., din care bunuri în
valoare de 10 u.m. din productia anului t0. De asemenea, s-au achiziţionat bunuri de
investiţii de 40 u.m., din care 10 din stocul de investitii al anului t0. Atunci : a) Cererea
agregată în t1 este de 120 u.m.; b) Investiţiile neplanificate din anul t1 sunt de 30 u.m.;
c) Investiţiile totale din t1 sunt de 100 u.m.; d) Produsul global brut din t1 este de 170
u.m.; e) Valoarea adăugată în t1 este de 70 u.m.
68. 68) Se cunosc următoarele date cu privire la economia unei tari: PIB = 5000;
consumul (C) = 3000; G = 200; Exp = 500; Imp = 300; valoarea tranzactiilor
intermediare = 1000; soldul veniturilor cu exteriorul (Svext) = 1000; amortizarea =
200; transferuri
16
= 200; impozite pe salariu = 100; contributii la asigurari sociale = 50; taxe vamale = 10; TVA
= 40. În aceste condiţii : a) PNB in preţurile factorilor = 5990; b) VN = 5760; c) VD = 5600;
d) VD = 5650; e) E = 2800.
69)Dacă economiile private sunt de 300 u.m., investiţiile de 200 u.m. şi deficitul bugetar de
150 u.m., atunci : a) deficitul comercial este de 150 ; b) deficitul bugetar poate fi acoperit atât
din surse interne cât şi externe; c) ţara respectivă devine creditor net; d) a) + b) + c); e) b) +
c).
70. 70) Avem următoarele informaţii despre economia unei ţări : cheltuielile de consum
(C) = 100 u.m., economiile private (Ep) = 10 u.m., cheltuielile publice (G) = 30 u.m.,
iar bugetul este echilibrat. În acest caz PIB este : a) 100; b) 110; c) 130; d) 140; e) 150.
71. 71) Presupunem că economiile private dintr-o economie deschisă sunt de 300 u.m.,
iar investiţiile interne de 400 u.m.; în condiţiile unui buget de stat echilibrat, putem
afirma că: a) înregistrează un surplus comercial; b) economia este debitoare în relaţiile
cu străinătatea; c) balanţa comercială este echilibrată; d) înregistrează un surplus de
valută în urma tranzacţiilor cu exteriorul; e) a) + d).
72)PIB-ul unei ţări a fost într-un an de 5.800 mld. u.m.. În anul următor, PIB a înregistrat o
creştere cu 25%, iar rata inflaţiei a fost de 45%. Se cere să se determine PIB în termeni reali
pentru ultimul an : a) 4.000; b) 5.000; c) 6.728; d) 7.250; e) 8.000.
73) Se cunosc următoarele date privind o economie naţională: PGB – 6.000 mld. u.m.; PIB –
60% din PGB; cheltuieli guvernamentale şi formarea brută de capital – 2.000 mld. u.m.;
soldul balanţei comerciale este deficitar şi egal cu 200 mld. u.m. Ponderea consumului
intermediar este: a) 50%; b) 23, 33%; c) 30%; d) 40%; e) 66%.
74)PIN se poate calcula scăzând: a) PIB din consumul capitalului fix; b) consumul capitalului
fix din PIB; c) impozitele directe şi indirecte din PIB; d) din PGB venitul agenţilor economici
naţionali care îşi desfăşoară activitatea în străinătate; e) amortizarea din PNB.
75. 75) Importul de bunuri şi servicii depinde de PIB conform relaţiei IM=100+0,1Y,
unde IM – importul de bunuri si servicii, iar Y = PIB. Dacă exportul net de bunuri şi
servicii este 50 u.m. iar PIB este 500 u.m., atunci exportul de bunuri şi servicii este: a)
zero unităţi monetare; b) 50 unităţi monetare; c) 200 unităţi monetare; d) 75 unităţi
monetare; e) 25 unităţi monetare.
76. 76) În condiţii de recesiune este posibil să se producă: a) creşterea mai rapidă a PIB-
ului real comparativ cu cea a PIB-ului nominal; b) deplasarea curbei ofertei agregate
spre stânga; c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate; d) creşterea inflaţiei şi
scăderea şomajului; e) oricare din cele de mai sus.
77. 77) Instituţiile financiare şi de credit au ca funcţie principală: a) consumul de bunuri
şi servicii; b) finanţarea activităţilor economice; c) tranzacţionarea bunurilor şi
serviciilor; d) emisiunea de monedă; e) producţia de bunuri şi servicii destinate pieţei.
17
78)Se se cunosc următoarele date anuale: valoarea investiţiilor pentru înlocuirea capitalului
uzat = 40, impozite indirecte = 22, investiţii brute = 100, consumul populaţiei = 850,
cheltuieli ale statului = 143, exporturi nete = 7. Să se calculeze valoarea PIB şi a investiţiilor
nete: a) 1100 şi 170; b) 1140 şi 60; c) 1060 şi 140; d) 1122 şi 50; e) 1100 şi 60.
79)Dacă un cetăţean român este angajat la o firmă din Italia, atunci venitul pe care acesta îl
câştigă este inclus în: a) P.N.N. România şi P.I.N. Italia; b) P.I.B. România şi P.I.B. Italia;
c) P.N.B. România şi P.N.B. Italia; d) P.I.B. România şi P.N.B. Italia; e) oricare din cei doi
indicatori.
80)Veniturile brute ale populaţiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe plătite de populaţie
se ridică la 200 miliarde lei. Consumul populaţiei este 380 miliarde lei. Datele anterioare arată
că: a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt 420 miliarde lei; b) înclinaţia marginală spre
consum este 0,88; c) înclinaţia medie spre consum este 0,90; d) economiile populaţiei sunt 40
miliarde lei; e) înclinaţia medie spre economisire este 0,116.
81)Teoria consumului conform căreia indivizii se comportă asemenea unor „fii risipitori”,
ţinând cont doar de veniturile curente, a fost propusă de: a) M. Friedman; b) F. Modigliani; c)
J.M. Keynes; d) P. Samuelson; e) A. Smith.
82. 82) Dacă funcţia consumului este: C = 30 + 0,7VD, atunci funcţia economiilor este:
a) E =30+0,7VD;b)E=30+0,3VD; c)E=-30+0,7VD; d)E=30-0,7VD e)E= -30 + 0,3VD
83. 83) În perioada t0 – t1, venitul creşte cu 500 u.m.. Dacă înclinaţia marginală spre
consum este de 0,8, atunci economiile: a) vor creşte cu 400 u.m.; b) vor scădea cu 400
u.m.; c) vor creşte cu 100 u.m.; d) vor scădea cu 100 u.m.; e) vor creşte cu 500 u.m.
84. 84) Dacă investiţiile de înlocuire sunt in valoare de 50 u.m., iar investiţiile brute de
200 u.m., atunci investiţiile nete sunt: a) 50 u.m.; b) 150 u.m.; c) 200 u.m.; d) 250
u.m.; e) 0 u.m.
85. 85) Într-o economie în care înclinaţia marginală spre consum este de 0,6 cu cât
trebuie să crească investiţiile pentru ca veniturile să sporească cu 500 u.m? a) cu 500
u.m.; b) 300 u.m.; c) 200 u.m.; d) 1250 u.m. e) 833,3.
86)Funcţia economiilor pe termen scurt este: E= -100+0,25VDM. Pragul de ruptură

reprezintă: a) 100; b) 800; c) 400; d) 600; e) toate răspunsurile sunt false.
87. 87) La o rată a inflaţie de 10% şi o rată nominală a dobânzii de 20%, o investiţie de
10 milioane care aduce un venit net ( valoare economică netă) de 1,1 milioane este: a)
oportună; b) inoportună; c) dependentă de rata reală a dobânzii; d) dependentă de
dobânda netă; e) oportună dacă rata inflaţiei este mică.
88. 88) Când rata venitului net actualizat este superioară ratei reale a dobânzii, stocul de
capital într-o economie în mod normal: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbat;
18
d) poate fi oricare din a,b,c dacă rata inflaţiei este 3%; e) poate fi oricare din a,b,c dacă rata
venitului net este constantă.
89. 89) Dacă indicele q al lui Tobin are valoare supraunitară: a) investiţiile sunt
stimulate; b) investiţiile sunt unhibate; c) valoarea de piaţă a firmei scade; d) capitalul
în funcţiune este apreciat; e) nici un răspuns corect.
90. 90) Care va fi creşterea venitului rezultată dintr-un spor investiţional de 5.250 mld.
u.m., ştiind că înclinaţia marginală spre consum a fost de 0.80?: a) 10.500 mld. u.m.;b)
15.750 mld. u.m.; c) 21.000 mld. u.m.; d) 26.250 mld. u.m.; e) 23.520 mld. u.m.
91. 91) Stocul de capital tehnic productiv la nivelul unei economii creşte atunci când: a)
c' > 1; b) Ib > CCF; c) In = CCF; d) PIB = consumul intermediar; e) soldul
veniturilor factorilor în raport cu străinătatea este pozitiv.
92)Pentru ca principiul acceleratorului să funcţioneze la nivelul unei economii este necesar
ca: a) c' = 1; b) toate capacităţile de producţie existente să fie utilizate integral; c)
investiţia netă să fie mai mare decât investiţia brută; d) multiplicatorul investiţiilor să fie
constant; e) între investiţie şi rata reală a dobânzii să fie o relaţie pozitivă.
93. 93) Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci când venitul creşte: a)
înclinaţia marginală spre consum este constantă; b) consumul creşte, dar mai încet;
c) înclinaţia marginală spre economisire este un număr pozitiv şi supraunitar; d) suma
dintre înclinaţia marginală spre consum şi înclinaţia marginală spre economisire este
mai mare decât 1; e) oamenii înclină să economisească tot sporul de venit.
94. 94) Care din aprecierile de mai jos sunt adevărate? a) la un venit disponibil egal cu
zero, sursa consumului echivalează cu o dezeconomisire; b) potrivit legii
psihologice fundamentale, când venitul disponibil creşte, înclinaţia marginală spre
consum creşte; c) PIB în termeni reali înmulţit cu deflatorul PIB dă naştere la PIB în
termeni nominali; d) la un multiplicator al investiţiilor egal cu 5, înclinaţia marginală
spre consum a fost 0,8; e) stagflaţia înseamnă un ritm de creştere al PIB mai mic decât
rata inflaţiei.
95. 95) În legătură cu concluziile formulate de Keynes cu privire la consum şi
economisire, teoriile actuale apreciază că: a) legea psihologică fundamentală se
verifică doar pe termen scurt; b) pe termen lung, înclinaţia marginală spre
consum este relativ constantă; c) pe termen lung, cheltuielile pentru consum depind
de venitul mediu; d) venitul curent este format din venitul permanent şi din
venitul temporar; e) averea şi venitul din muncă influenţează deciziile de consum
ale menajelor.
96)Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? a) în virtutea acceleratorului, în perioadele
de recesiune poate să apară dezinvestirea netă; b) când înclinaţia marginală spre
consum scade, multiplicatorul investiţiei scade; c) potrivit lui Keynes, înclinaţia marginală
spre consum este constantă, pe parcursul întregii vieţi; d) investiţia de dezvoltare are ca
sursă venitul net economisit; e) când venitul disponibil este zero, consumul de bază
poate antrena dezeconomisirea.
19
97. 97) Într-o anumită ţară, în perioadele tj şi t0 rata medie anuală a consumului a fost de
60%. În perioada tt faţă de t0, economiile au crescut de la 200 mld. u.m., la 300 mld.
u.m. Să se calculeze: a) venitul naţional, în t0 şi tp; b) consumul menajelor, în t0 şi tp;
c) înclinaţia marginală spre consum; d) înclinaţia marginală spre economisire.
98. 98) La nivelul unei economii naţionale, în perioada t0, venitul naţional a fost de 1000
mld. u.m. în perioada următoare t1 venitul naţional a crescut cu 200% faţă de t0, iar
multiplicatorul investiţiilor a avut valoarea 4. Se cere: a) sporul venitului naţional, în
t1/ t0; b) sporul consumului populaţiei, în t1/t0; c) sporul economiilor, în t1/t0; d) rata
medie a consumului în t, şi t0; e) înclinaţia marginală spre consum; f) înclina ţia
marginală spre economisire.
99. 99) Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte? a) în teoria kynesiană, consumul
se află în relaţie directă cu venitul pe termen lung; b) în teoria venitului permanent,
individul îşi modelează consumul după venitul net; c) averea consumatorului este
formată din totalitatea bunurilor reale şi financiare deţinute de acesta; d) în teoria
ciclului de viaţă, consumul este o variabilă dependentă de venitul permanent; e) între
teoriile referitoare la consum şi economisire nu există diferenţe insurmontabile.
100) Valoarea unei investiţii este de 175 mil.u.m. În primul an investiţia ar aduce un venit de
50 mil. u.m., în al doilea an 80 mil. u.m., iar în al treilea an 90 mil. u.m. Rata dobânzii este de
10 %, iar rata inflaţiei de 7%. Pe baza acestor date: a) nu se recomandă realizarea investiţiei;
b) valoarea actualizată este mai mare decât veniturile viitoare; c) valoarea economică netă este
negativă; d) se recomandă realizarea investiţiei; e) nici un răspuns corect
101) Faţă de t0 investiţiile sporesc cu 1000 mil. u.m., iar înclinaţia marginală spre consum este
de 0,7. Sporul de venit după 3 iteraţii şi sporul maxim de venit viitor sunt, în ordine : a) 2190;
3333; b) 1533; 2000; c) 1533; 3333; d) 2533; 2000; e) nici un răspuns corect.
102) Care dintre următoarele afirmaţii este corectă, te termen scurt: a) înclinaţia marginală
spre consum este constantă; b) înclinaţia medie spre consum este crescătoare; c) înclinaţia
medie spre consum este mai mică decât înclinaţia marginală spre consum; d) înclina ţia
marginală spre consum este descrescătoare; e) înclinaţia marginală spre economii este
descrescătoare.
103) Se dă următoarea funcţie a consumului C= 200+0,75 VD. Pragul de ruptură este : a) 200;
b) 400; c)800; d) 275; e) nici un răspuns corect
104) Pragul de ruptură reprezintă: a)acel nivel al venitului pentru care consumul este nul;
b)acel nivel al venitului la care consumul se realizează pe baza sumelor economisite anterior;
c)acel nivel al consumului necesar asigurării unui trai decent; d)acel nivel al consumului
pentru care se manifestă procesul de dezeconomisire; e) acel nivel al venitului la care
economiile sunt 0;
20
105) Cunoaştem că investiţia în t0 este de 1000, iar în t1 creşte cu 50%. În condiţiile în care
înclinaţia marginală spre consum este 0,8, sporul de venit după trei iteraţii este: a) 500; b)
1220; c) 2500; d) 3660; e) nici un răspuns corect
106) Cunoaştem că venitul naţional este de 600 mld. u.m. soldul transferurilor curente în
raport cu străinătatea este de 15 mld. u.m., transferurile sunt 50 mld.u.m. iar, impozitele şi
taxele plătite de populaţie sunt 40 mld. u.m. Venitul naţional disponibil (VND) , venitul
personal al menajelor (VPM) şi venitul disponibil al menajelor (VDM) sunt, în ordine: a) 485;
535; 495; b) 615; 665; 625; c)485; 435; 395; d) 485; 535; 575; e) nici un răspuns corect.
107) Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate: a) pe termen lung, înclinaţia medie
spre consum este egală cu înclinaţia marginală spre consum; b) dacă înclinaţia medie spre
consum este mai mică decât 1, avem un proces de dezeconomisire; c) transferurile sunt
incluse în venitul naţional disponibil (VND) d) profitul nedistribuit este inclus în VPP; e) VPP
conţine impozite şi taxe plătite de populaţie.
108) Cunoaştem că VDM este de 500 mld. u.m., impozite şi taxe plătite de populaţie50 mld.
u.m., transferurile sunt 65 mld. u.m., iar soldul transferurilor curente cu străinătatea este -25
mld. u.m. VPP, VND, VN sunt, în ordine: a)550; 485; 510; b) 450; 500; 475; c) 450; 400;
375; d) 550; 600; 575; e) nici un răspuns corect.
109) Atunci când veniturile au crescut de 2 ori, cu 1000 mld. u.m. şi în condiţiile creşterii
ratei consumului de la 30% la 50%, economiile: a) nu se modifică; b) scad cu 300 u.m; c)
cresc cu 1700 u.m.; d) cresc cu 300 u.m.; e) scad cu 700 u.m.
110) Funcţia de consum într-o economie ar putea fi descrisă prin următoarea ecuaţie
C=100+0.7Y şi investiţiile I=50. Nivelul de echilibru al venitului este: a) 100;b) 50; c) 500;d)
150; e) 0.
111) Dacă venitul creşte, atunci: a) ponderea consumului în venit creşte; b) ponderea
consumului în venit se reduce; c) creşterea absolută a economiilor este mai mare decât
creşterea absolută a venitului; d) creşterea absolută a consumului este mai mare decât
creşterea absolută a venitului; e) consumul absoarbe integral creşterea venitului.
112) În perioada T0 – T1 venitul creşte cu 4000 miliarde u.m. Dacă înclinaţia marginală spre
consum este 0,8, atunci economiile: a) se reduc cu 3200 miliarde u.m.; b) se reduc cu 800
miliarde u.m.; c) cresc cu 3200 miliarde u.m.; d) cresc cu 800 miliarde u.m.; e) nu se
modifică.
113) Curba formării naţionale de capital este descrescătoare în raport cu nivelul PIB-ului, pe
termen scurt, deoarece: a) acceleratorul investiţiilor este descresător în timp; b) exporturile
cresc atunci când nivelul general al preţurilor scade; c) economisirea scade atunci când venitul
agregat creşte; d) importurile rămân constante pe termen scurt; e) exporturile sunt relativ
constante, iar importurile cresc la o creştere a PIB.
21
114) Între multiplicatorul invetiţiilor (KI) şi multiplicatorul cheltuielilor autonome (KA)
există următoarea relaţie: a) KI este mai cuprinzător decât KA; b) KA este mai cuprinzător
decât KI; c) cei doi multiplicatori sunt indentici; d) KI măsoară efectul fluxurilor de investiţii,
pe când KA măsoară efectul cheltuielilor guvernamentale; e) indicatorii nu sunt compatibili.
115) Investiţiile scad atunci când:a) se reduce rata dobânzii;b) se reduc impozitele;c) se
accelerează amortizarea capitalului tehnic fix;d) se anticipează reducerea profiturilor
viitoare;e) creşte cererea de consum.
116) Dacă multiplicatorul investiţiilor este 10, iar sporul venitului viitor de 100 unităţi
monetare, atunci sporul investiţiilor şi înclinaţia marginală spre economii sunt: a)90; 0,9;
b)90; 0,1;c)10; 0,9;d) 10; 0,1;e) imposibil de determinat.
117) Multiplicatorul investiţiilor este egal cu 2. Care este modificarea investiţiilor ce a

determinat o creştere a venitului cu 100 miliarde unităţi monetare? a)50 miliarde unităţi
monetare;b) 100 miliarde unităţi monetare;c) 200 miliarde unităţi monetare;d) 150 miliarde
unităţi monetare;e) nu se poate determina pe baza datelor oferite.
118) Dacă funcţia consumului este concavă, atunci una dintre următoarele afirmaţii este
corectă: a) înclinaţia medie spre consum creşte pe măsura creşterii venitului; b) înclinaţia
marginală spre consum este descrescătoare pe măsură ce venitul disponibil creşte; c) înclinaţia
marginală spre consum şi înclinaţia medie spre consum sunt constante pentru orice nivel al
venitului; d) înclinaţia marginală spre economii se reduce pe măsură ce venitul creşte; e) b şi
d..
119) Fiemodelulmacroeconomic:Y=C+I+G, unde C=100+0,8VD,TBS= 50, T = 250, I = 200,

G = 150 (Y = venitul naţional, C = consumul, VD = venitul disponibil, I = investiţii, G =
cheltuieli guvernamentale, TBS = transferuri de la bugetul statului, T = taxe şi impozite).
Venitul naţional de echilibru este: a) 1450; b) 2250; c) 1500, d) 1200; e) nu poate fi calculat.
120) Se dau următoarele informaţii cu privire la o economie deschisă, exprimarea

indicatorilor fiind în mil. unităţi monetare: economii private 80, deficit bugetar 20, export net
10, impozite şi taxe colectate de stat 45, import 30. Să se determine nivelul investiţiilor
private şi cel al cheltuielilor guvernamentale: a) 50; 25. b) 30; 45. c) 110; 65. d) 50; 65. e) 30;
25.
121) Se dau următoarele informaţii cu privire la o economie deschisă, exprimarea

indicatorilor fiind în mil. unităţi monetare: economii private 80, deficit bugetar 20, export net
10, impozite şi taxe colectate de stat 45, import 30. Să se determine nivelul economiilor
naţionale şi exportului: a) 100; 20. b) 80; 65. c) 60; 65. d) 80; 40. e) 60; 40.
122) Dacă se importă şi se consumă un bun în valoare de 100 u.m., atunci: a) PIB creşte cu
100 u.m.; b) PIB scade cu 100 u.m.; c) consumul creşte cu 100 u.m.; d) exportul net creşte
cu 100 u.m.; e) nici una dintre cele de mai sus.
22
123) Se dau următoarele date (exprimarea fiind în unităţi monetare): formarea netă de capital
fix 40, investiţii de înlocuire a capitalului fix 30, variaţia stocurilor 10. Investiţia netă şi
investiţia brută (în u.m.) sunt: a) 50; 80. b) 40; 70. c) 40; 80. d) 50; 40; e) 30; 70.
124) Într-o economie se produc 2 bunuri x şi y. În 2004, preţurile bunurilor şi cantităţile
produse au fost Px,2004 = 4, Py,2004 = 5; Qx,2004 = 50, Qy,2004 = 100. În 2005, preţurile bunurilor şi
cantităţile produse au fost Px,2005 = 6, Py,2005 = 5; Qx,2005 = 100, Qy,2005 = 80. Deflatorul PIB în
anul 2005 este: a) 0,8; b) 1,2; c) 1,25; d) 0,75; e) 1.
125) Dacă nivelul consumului autonom este de 50 u.m., iar multiplicatorul investiţiilor K=5,
funcţiile consumului (C) şi economiilor (S) vor fi de forma: a) C = 50+0,2Y; S=
50+0,8Y;b)C=–50+0,8Y; S=–50+0,2Y;c)C=50+0,8 Y; S = – 50 + 0,2Y; d) C = - 50 + 0,2 Y;
S = 50 + 0,8 Y; e) nu se pot preciza.
126) Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,8 şi dacă: a) investiţiile sporesc cu o
unitate, venitul va spori cu 2 unităţi; b) investiţiile sporesc cu 2 unităţi, venitul va spori cu 8
unităţi; c) investiţiile sporesc cu 3 unităţi, venitul va spori cu 15 unităţi; d) investiţiile sporesc
cu o unitate, venitul va spori cu 3 unităţi; e) investiţiile sporesc cu o unitate, venitul va spori
cu 4 unităţi.
127) Reducerea ratei dobânzii (ceteris paribus) determină : a) creşterea valorii prezente şi a
stocului de capital; b) creşterea valorii prezente şi reducerea stocului de capital; c) reducerea
valorii prezente şi a stocului de capital; d) reducerea valorii prezente şi creşterea stocului de
capital; e) diminuarea investiţiilor economice.
128) Presupunem că înclinaţia marginală spre consum în UE este 0,85 şi în România de 0,65.
Dacă investiţiile economice private se reduc în ambele economii cu aceeaşi sumă, iar celelalte
condiţii rămân constante, atunci venitul naţional : a) scade mai mult în UE decât în România;
b) scade mai mult în România decât în UE; c) creşte mai mult în UE decât în România; d)
creşte mai mult în România decât în UE; e) scade în ambele economii cu aceeaşi sumă.
129) Presupunem că preţul de ofertă (costul) unei maşini care funcţionează trei ani este de 300
u.m.; venitul obţinut în primul an este de 110 u.m., în al doilea de 121 u.m., iar în ultimul an
de 133,1 u.m. Maşina este vândută după trei ani la preţul de 66,55 u.m. Dacă rata dobânzii
este de 10 %, atunci : a) veniturile actualizate sunt de 300 u.m.; b) investiţia nu este oportună;
c) stocul de capital nu se modifică; d) investiţia se poate efectua; e) a) + d).
130) Valoarea productiei interne totale de bunuri de consum este de 500 u.m., iar cea de
bunuri de investitii de 100 u.m. S-au achiziţionat bunuri de consum în valoare de 450 u.m. şi
bunuri de investiţii de 70 u.m. Valoarea totală a investiţiilor este de : a) 70 u.m.; b) 170 u.m.;
c) 150 u.m; d) 80 u.m.; e) 170 u.m.
131) Următoarele fluxuri se referă la o anumită economie : funcţia consumului (C) este de
forma C = 5 + 0,7 Yd (venitul disponibil), iar investiţiile (I) = 22. Care dintre enunţurile
următoare este adevărat ? : a) atunci când Yd = 80 u.m., cererea agregată este de 61 u.m.; b)
şomajul se reduce pentru un Yd = 100 u.m.; c) stocurile se reduc cu 3 u.m. atunci când cererea
agregată este de 83 u.m.; d) economia nu este
23
în echilibru pentru un Yd de 80 u.m.; e) economia este în echilibru pentru un Yd de 105 u.m.
132) Dacă înclinaţia medie spre consum pe termen lung este mai mică decât înclinaţia medie
spre consum curentă, atunci venitul temporar este, conform teoriei venitului permanent
(consumul fiind considerat constant): a) negativ; b) pozitiv; c) zero; d) este mai ridicat decât
venitul
133) Stocul de capital al unei economii scade atunci când : a) consumul este mai mare decât
investiţiile; b) importurile sunt mai mari decât exporturile; c) deprecierea capitalului este mai
mare decât investiţia netă; d) investiţia netă este negativă; e) creşte volumul economisirii.
134) În cazul unei funcţii a consumului de tip keynesian, înclinaţia medie spre consum: a) este
descrescătoare în raport cu venitul şi mai mare decît înclinaţia marginală; b) este constantă şi
mai mare decît înclinaţia marginală spre consum; c) este egală cu înclinaţia marginală spre
consum; d) este descrescătoare în raport cu venitul şi mai mică decît înclinaţia marginală ; e)
este crescătoare în raport cu venitul.
135) Care va fi creşterea venitului rezultată dintr-un spor investiţional de 800 mld. lei, ştiind
că înclinaţia marginală spre consum a fost de 0,75: a) 1.500 mld. lei; b) 2.400 mld. lei; c)
1.900 mld. lei; d) 3.200 mld. lei; e) 10.500 mld. lei.
136) Multiplicatorul fiscal (al reducerii taxelor şi impozitelor - T) se calculează conform
formulei: a) ∆T / ∆V; b) c’/ s’; c) 1 / s’; d) 1 / c’; e) 1 – c.
137) La o creştere a venitului, în mod normal: a) consumul va creşte direct proporţional cu
venitul; b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul; c) consumul va creşte într-o
proporţie mai mică decât creşterea venitului; d) consumul va rămâne constant; e) economiile
vor rămâne constante.
138) Se cunosc următoarele date: venitul disponibil al gospodăriilor populaţiei este 630 u.m.;
impozitele directe asupra gospodăriilor populaţiei sunt de 200 u.m.; consumul populaţiei este
de 380 u.m. Aceste date arată că: a) venitul disponibil al gospodăriilor populaţiei este 420
u.m.; b) înclinaţia marginală spre consum este 0,88; c) înclinaţia medie spre consum este 0,90;
d) economiile gospodăriilor populaţiei sunt 40 u.m.; e) înclinaţia medie spre economisire este
0,12.
139) Conform teoriei keynesiene a consumului, atunci când venitul unui individ înregistrează
o creştere: a) consumul va creşte cu o cantitate egală cu creşterea venitului;b) consumul va
spori însă cu mai puţin decât creşterea venitului; c) consumul va spori cu mai mult decât
creşterea venitului; c) înclinaţiile marginale spre consum şi spre economisire vor scădea;d)
înclinaţiile marginale spre consum şi spre economisire vor creşte.
140) Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,2, iar venitul disponibil înre- gistrează o
creştere cu 100 milioane unităţi monetare, atunci consumul: a) creşte cu 20 milioane unităţi
monetare; b) creşte cu 80 milioane unităţi monetare; c) scade cu 20 milioane unităţi
monetare; d) scade cu 80 milioane unităţi monetare;e) nu este afectat de creşterea venitului
disponibil.
24
141) Înclinaţia marginală spre economii este dată de raportul:a) economiilor la venit; b)
sporul economiilor la sporul venitului; c) sporul venitului la sporul economiilor; d)
economiilor la sporul de venit;e) sporului economiilor la venit.
142) Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte privind evoluţia produsului intern brut în
cursul unor perioade caracterizate prin creştere economică inflaţionistă? a) PIB nominal creşte
cu aceeaşi rată ca şi PIB real; b) PIB nominal creşte cu o rată inferioară PIB-ului real;c) PIB
nominal creşte mai rapid decât PIB real; d) PIB nominal ca şi cel real se menţin la acelaşi
nivel; e) nici una dintre afirmaţiile anterioare nu este corectă.
143) Dacă cheltuielile de consum se reduc cu 90 milioane unităţi monetare când venitul
disponibil înregistrează o scădere cu 100 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţia
marginală spre consum este:a) 1,1; b) 0,9; c) 0,1; d) –0,9; e) –0,1.
144) Înclinaţia marginală spre consum corespunde: a) intersecţiei funcţiei de consum cu axa
OY; b) pantei funcţiei de consum;c) raportului dintre nivelul consumului şi cel al venitului;d)
raportului dintre nivelul venitului şi cel al consumului;e) raportului dintre variaţia venitului şi
cea a consumului.
145) Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,25, atunci multiplicatorul investiţiilor
este: a) 1/4; b) 2; c) 4/3; d) 3; e) 4.
146) Dacă pentru 100 milioane unităţi monetare venit disponibil suplimentar cheltuielile de
consum cresc cu 65 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţiile marginale spre consum şi
spre economisire sunt: a) 35; 0,65; b) 0,65; 0,35; c) 0,65; 0,65; d) 0,35; 0,35; e) imposibil de
determinat pe baza datelor oferite.
147) Dacă consumul excede venitul personal disponibil, atunci: a) economisirea personală
este pozitivă; b) economisirea personală este zero; c) economisirea personală este negativă;
d) economisirea personală scade; e) economisirea personală creşte.
148) Într-o economie, capitalul fix este la începutul unui an de 120 miliarde unităţi monetare,
urmând ca la sfârşitul aceluiaşi an să crească cu 25%. Consumul de capital fix este de 20
miliarde unităţi monetare. În aceste condiţii, investiţia brută şi netă sunt (în miliarde unităţi
monetare): a) 20; 30; b) 30; 20;c) 30; 50; c) 50; 20; d) 50; 30.
25
Capitolul 15. Creşterea economică
1. 1) Creşterea economică este evidenţiată de: a) mărimea PIB; b) mărimea PIB pe

locuitor; c) dinamica PIB nominal; d) dinamica PIB real; e) mărimea populaţiei.
2. 2) Produsul intern brut potenţial: a) este o mărime ce nu se modifică pe termen lung;
b) este, de regulă, o mărime crescătoare pe termen lung; c) este întotdeauna egal cu
nivelul efectiv al ofertei agregate; d) creşte numai datorită progresului tehnic; e) nu
depinde de calitatea factorilor de producţie.
3. 3) Care dintre următorii factori nu reprezintă sursă a creşterii economice: a) resursele
naturale; b) educaţia; c) şomajul; d) stocul de capital; e) tehnologia.
4. 4) Creşterea economică extensivă poate fi determinată de: a) reducerea populaţiei
active; b) reducerea săptămânii de lucru de la 48 la 36 ore; c) investiţii în bunuri de
capital la nivelul tehnologic existent; d) poluarea ireversibilă a unor suprafeţe de
teren agricol; e) reducerea volumui de gaz metan extras.
5. 5) Creşterea economică intensivă este un rezultat al: a) creşterii consumului de
energie; b) creşterii consumului de materii prime pe unitate de produs; c) creşterii
ofertei de muncă; d) reducerii şomajului; e) creşterii eficienţei utilizării factorilor de
producţie.
6. 6) Costul de oportunitate al creşterii economice constă în: a) consumul efectiv de
factori de producţie; b) investiţiile în capacităţi de producţie; investiţia în educaţie; c)
protecţia mediului; d) consumul populaţiei sacrificat în prezent.
7. 7) Dezvoltarea durabilă: a) este echivalentă cu creşterea economică; b) presupune
creşterea cantităţii de factori de producţie utilizaţi în producţie; c) exprimă numai
aspectele de protecţie a mediului; d) presupune armonizarea aspectelor economice,
ecologice şi sociale ale dezvoltării; e)reflectă schimbări de natură cantitativă ale
economiei.
8. 8) Se dau următoarele date cu privire la produsul intern brut:
9. 9) Ştiind că nivelul general al preţurilor a crescut cu 30% în anul 2003 faţă de 2002,
se apreciază că în acest interval: a) s-a înregistrat creştere economică; b) creşterea
economică a fost de 29,6%; c) creşterea economică a fost de 26,7%; d) nu a avut loc
creştere economică; e) raspunsurile a-d sunt incorecte.
10)Procesul cresterii economice are o evolutie: a) constanta; b) liniara; c) neliniara; d)

crescatoare; e) descrescatoare.
11. 11) Cresterea economica zero semnifică situatia în care PIB real şi populaţia totală
sporesc: a) în acelasi ritm; b) în ritmuri diferite; c) pe termen scurt; d) pe termen lung;
e) pe termen scurt şi pe termen lung.
12. 12) PIB potential nu reprezinta: a) cel mai ridicat nivel al productiei care se poate
obtine; b) acel volum al productiei care se constituie in oferta agregata pe termen lung;
c) o scadere
2002 2003
PIB (mlde u.m. preţuri
54 70
curente)
26
a productiei pe termen lung; d) faptul ca in preioade de recesiune, economia produce sub

nivelul sau potential; e) faptul ca in preioadele de boom economic este posibila o productie
care depaseste nivelul acestuia.
13. 13) Factorii indirecti ai cresterii economice sunt: a) resursele umane; b) resursele
naturale; c) stocul de capital; d) tehnologia; e)dimensiunea cererii agregate.
14. 14) In procesul cresterii economice, progresul tehnic este privit intotdeauna ca un
factor : a) direct; b) indirect; c) neutru; d) residual; e) a si c.
15)Creşterea economică intensivă este specifică: a) tuturor economiilor; b)tarilor avansate

economic; c) tariilor inapoiate din punct de vedere economic; d) economiilor tarilor aflate in
tranzitie; e) tarilor cu economii aflate in perioade de acumulari sustinute.
16)Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de: a) cresterea PIB in
termeni reali; b) cresterea PIB in termeni nominali; c) cresterea PIB real/locuitor; d) a si b; e)
a si c.
17) Tipul intensiv de creştere economică este caracteristic acelor economii naţionale care: a)
sunt înzestrate cu resurse naturale abundente; b) sunt în general bazate pe sporirea
capacităţilor de producţie c) sunt în echilibru de subocupare; d) sunt capabile să genereze şi să
absoarbă pe scară largă progresul tehnic; e) sunt în general bazate pe sporirea volumului de
factori de producţie utilizaţi.
18)Criza dezvoltării umane actuale constă în: a) scaderea ratei natalitatii concomitent cu
cresterea ratei mortalitatii, pe fondul adancirii saraciei in toate statele lumii; b) globalizarea
efectelor negative ale cresterii economice a unor state si subdezvoltarii altor state; c)
incompatibilitatea intre mediul creat de om si mediul natural; d) dezechilibrul dintre justitia
sociala, eficienta economica si profit; e) c si d.
19)Indicele dezvoltării umane: a) absolutizează latura economică; b) neglijează aspectele

economice; c) pune problema compatibilizării aspectelor economice cu cele social-umane; d)
ţine seama gradul de globalizare; e) absolutizează latura ecologică;.
20) PNB pe locuitor creşte atunci cand: a) PNB creste mai încet decat creşte populatia; b)
PNB scade si populatia creste; c) PNB scade mai mult decat scade populatia; d) PNB si
populatia cresc in acelasi ritm; e) PNB creste si populatia scade.
21)Potrivit experientei accumulate in domeniul cresterii economice: a) fenomenul cresterii

economice se apreciaza pe termen scurt; b) aceasta presupune o sporire a productiei medii
reale pe locuitor pe termen lung; c) pentru dezvoltarea economica este de preferat cresterea
economica extensiva; d) PIB in termenii nominali este cel mai bun indicator pentru aprecierea
acestui fenomen complex; e) cea mai grava situatie pentru o tara are loc atunci cand PIB real
pe locuitor este mai mare decat PIB nominal pe locuitor.
22) Dupa natura contributiei factorilor la obtinerea PIB real, deosebim: a) o crestere
extensiva, bazata pe preponderenta influentei productivitatii factorilor; b) o crestere
economica pozitiva, cand sporeste volumul factorilor de productie utilizati; c) o crestere
intensiva, rezultat al sporirii eficientei folosirii factorilor de productie; d) o crestere extensiva,
cand
27
PIB in termini nominali este mai mic decat PIB in termeni reali; e) o crestere extensiva si o
crestere negativa.
23)Spre deosebire de cresterea economica, dezvoltarea economica: a) se refera numai la

nivelul macroeconomic; b) vizeaza si aspectele cantitative ale evolutiei economice; c) implica
schimbari structurale si de ordin calitativ in economie; d) se refera numai la consumul
populatiei; e) este conceputa pe termen scurt.
24)Care din afirmaţiile de mai jos este falsă a) creşterea economică este o premis ă a
dezvoltării economice; b) dezvoltarea economică generează progres economic; c) IDU este un
indicator de apreciere a dezvoltării durabilr în termeni umani; d) creşterea PIB real poate să
aibă loc în condiţiile scăderii producţiei fizice finale; e) PIB în termeni reali elimină influenţa
modificării preţurilor asupra valorii PIB.
25)In cazul unei cresteri economice predominant extensive: a) factorii cantitativi sunt
preponderenti in sustinerea PIB pe locuitor; b) factorii de eficienta pot sa lipseasca in
determinarea evolutiei PIB; c) PIB pe locuitor nu creste; d) nu are loc extinderea campului de
productie; e) relevanta este asigurata de cresterea productivitatii factorilor de productie.
26. 26) Cresterea economică: a) este un fenomen pe termen scurt; b) se refera la trendul
ascendent al PIB-ului real pe locuitor; c) se referă la fluctuatiile producţiei ăn jurul
unui trend ascendent; d) se caracterizează prin devansarea creşterii PIB-ului real de
către creşterea populaţiei; e) se măsoară prin intermediul PGB-ului nominal pe
locuitor.
27. 27) Daca PIB-ul real creste cu 5%, iar populatia scade cu 0,5%, atunci PIB-ul real pe
locuitor creste cu : a) 4,5%; b) 5%; c) 5,5%; d) 10%; e) 10.25%.
28. 28) Daca ritmul PIB-ului pe locuitor este de 5%, iar rata inflatiei este 15%, atunci
cresterea economica este: a) intotdeauna extensiva; b) intotdeauna intensiva; c)
neinflationista; d) inflationista; e) exclusiv nominala.
29. 29) Daca PIB-ul real creste in acelasi ritm cu populatia, atunci cresterea economica
este: a) inflationista; b) neinflationista; c) zero; d) pozitiva si extensiva; e) pozitiva,
dar intensive.
30)Dezvoltarea economica :a) este sinonima cu progresul economic; b)este sinonima cu

cresterea economica; c) presupune cresterea economica; d) este independenta de progresul
tehnic; e) este o premisa a cresterii economice.
31)Dezvoltarea economica durabilă :a) raspunde exigentelor prezentului in detrimentul

trebuintelor viitoare; b) raspunde trebuintelor viitoare in detrimentul exigentelor prezentului ;
c) reconciliaza dezvoltarea economica si exigentele mediului inconjurator; d) pune accentul
pe cresterea economica in detrimentul protectiei mediului inconjurator; e) se refera cu
precadere la latura cantitativa a activitatii economice.
32)Indicatorul dezvoltarii umane: a) coincide cu PIB-ul real pe locuitor; b) coincide cu

speanţa medie de viată; c) se foloseste pentru masurarea cresterii economice; d) se foloseste
pentru aprecierea dezvoltarii durabile; e) cumuleaza doar doi indicatori partiali: speranta
medie de viata si rata de instruire a populatiei.
28
33) Creşterea economică este extensivă sau intensivă în funcţie de: a) cum se consumă şi se
foloseşte capitalul circulant; b) amploarea diminuării poluarii; c) gradul de înzestrare tehnică;
d) contributia aspectelor cantitative şi calitative ale factorilor de productie la realizarea
creşterii productiei naţionale; e) forma de proprietate asupra factorilor de productie implicati.
34)Fenomenul de creştere economică este ilustrat în mod direct de: a) creşterea PIB
real/locuitor; b) creşterea PIB nominal/locuitor; c) creşterea VN/locuitor; d) creşterea PIB
nominal; e) creşterea deflatorului PIB.
35. 35) Care dintre indicatorii de mai jos nu poate arăta dacă o economie a înregistrat o
creştere economică: a) PIB nominal; b) PIB real; c) PIB real/ locuitor; d) PNB real; e)
venitul naţional din care s-a eliminat influenţa preţurilor.
36. 36) Indicatorul dezvoltării umane (IDU) nu ţine cont de: a) speranţa medie de viaţă;
b) PIB real pe locuitor; c) ritmul de creştere a populaţiei; d) gradul de alfabetizare;
e) gradul de cuprindere în învăţământ;
37. 37) Ca regulă, într-o economie care are o evoluţie normală, PIB-ul potenţial: a) este
egal cu PIB-ul real; b) este egal cu PIB-ul nominal; c) este crescător pe termen lung;
d) este egal cu K I ; e) cunoaşte fluctuaţii Kitchin şi Juglar.
38. 38) Pe parcursul unui an populaţia ocupată creşte cu 1%, capitalul cu 8%, PIB-ul real
cu 12%, iar 40% din venituri revin populaţiei ocupate. Din perspectiva funcţiei Solow:
a) nu s-a înregistrat creştere economică; b) creşterea economică a fost de 1%; c)
creşterea economică a fost de tip extensiv; d) ritmul progresului tehnic a fost de 3%; e)
creşterea economică a fost de tip intensiv.
39. 39) Pe baza funcţiei Solow se cunoaşte că: din venit, muncii îi revine 50%, diferenţa
dintre rata creşterii economice şi cea a capitalului a fost de 5 puncte procentuale,
diferenţa dintre rata creşterii economice şi cea a mincii a fost de 6 puncte procentuale.
Rata progresului tehnic şi tipul de creştere economică au fost: a) -1%, extensivă; b)
5,5%, intensivă; c) 4,5%, extensivă; d) 0; intensivă; e) nu se pot determina.
40. 40) Valoarea adăugată netă în preţurile pieţei a fost în 2005 de 500, taxele pe venituri
16%, iar transferurile de care a beneficiat populaţia de 100. Funcţia economiilor a fost
-100+0,4VDM , cheltuielile guvernamentale 100, iar exportul net -500. Nivelul
investiţiilor prin care se asigură echilibrul macro, într-o economie deschisă reprezintă:
a)50; b) 60; c) 38; d) -80; e) nu se poate calcula.
41)Prin conţinutul său, creşterea economică: a) este dependentă de dinamica

macroeconomică şi de dinamica demografică; b) se derulează într-un anumit cadru
spaţial şi temporal; c) reală exclude oscilaţiile conjuncturale; d) are în vedere rezultatele
macroeconomice reale; e) se referă la evoluţia demografică pe termen scurt.
42) Când rezultatele economice absolute şi populaţia totală cresc în acelaşi ritm avem de-a
face cu o: a) creştere economică negativă; b) expansiune conjuncturală neinflaţionistă; c)
creştere economică zero; d) menţinere a nivelului rezultatelor macroeconomice pe
locuitor; e) menţinere a ritmului sporului venitului naţional.
29
43) Spre deosebire de creşterea economică, dezvoltarea economică: a) are o conotaţie istorică
mai restrânsă; b) reflectă şi noile raporturi tehnico-economice şi economico-sociale ce
apar în evoluţia economiei; c) asigură îmbunătăţirea condiţiei umane, a calităţii vieţii; d)
se referă exclusiv la evoluţia structurilor psihosociale şi administrative ale economiei; e)
reflectă şi o serie de transformări calitativ-structurale ce au loc în economie, în modul de
trai şi calitatea vieţii.
44) Teoria creşterii economice: a) se caracterizează, între altele, prin operaţionalitate; b) se

bazează pe un sistem de indicatori sintetici şi modele specifice; c) îmbină achiziţii
teoretice şi aplicative specifice mai multor discipline; d) constituie o componentă
importantă a economiei politice; e) se suprapune cu teoria reproducţiei sociale.
45)Factorii creşterii economice: a) exercită o influenţă complexă, conjugată şi

contradictorie asupra evoluţiei rezultatelor macroeconomice; b) influenţează totdeauna
direct şi decisiv dinamica rezultatelor macroeconomice; c) pot să influenţeze evoluţia
rezultatelor macroeconomice fie în mod direct, decisiv, fie imediat, indirect; d) trebuie
explicaţi într-o viziune globală, delimitarea netă a efectelor lor fiind greu de realizat; e)
îşi exercită acţiunea lor sub aspect cantitative, structural şi calitativ.
46)Factorul uman intervine în procesul creşterii economice prin: a) sporirea volumului
muncii prestate la scară macroeconomică; b) evoluţia calităţii acestui factor, exprimată
în special prin productivitatea muncii; c) dimensiunile sale de ordin cantitativ,
structural şi calitativ; d) interacţiunea compensatoare dintre volumul şi calitatea
capitalului real; e) substituirea forţei de muncă.
47)Tipul extensiv al creşterii economice: a) corespunde unei contribuţii majoritare a

laturilor cantitative ale factorilor direcţi la evoluţia sportului PIB pe locuitor; b) rezultă
prin agregarea dimensiunilor structural-calitative ale factorilor ce contribuie la formarea
sporului PIB pe locuitor; c) se bazează în special pe acumulări susţinute, pe un amplu
efort investiţional; d) este caracteristic ţărilor cu un nivel de dezvoltare relativ mai
redus; e) determină, în principiu, costuri economice, sociale şi ecologice ridicate.
48)Tipul intensiv de creştere economică: a) este propriu economiilor avansate, cu structuri

tehnico-economice moderne; b) succede, în principiu, celui extensiv; c) corespunde unei
contribuţii majoritare a laturilor calitative ale factorilor direcţi la evoluţia sporului PIB
pe locuitor; d) determină, în principiu, costuri economice şi ecologice mai reduse; e) se
află la graniţa dintre tipul extensiv şi cel structural al creşterii economice.
49)Criza natural-umană a dezvoltării contemporane: a) constituie un proces ce se desfăşoară

la scară globală; b) accentuează incompatibilitatea mediului creat de om cu exigenţele
mediului natural; c) este specifică economiei de comandă; d) reprezintă consecinţa unui
anumit tip de progres economic; e) este generată de limitele absolute şi/sau relative ale
resurselor economice.
50)Indicatorul dezvoltării economiei umane: a) se bazează pe coroborarea efectelor de

natură umană ale activităţilor economico-sociale; b) nu se poate determina datorită
necuantificării aspectelor psihologice, comportamentale; c) se determină pe baza
30
corelării unor alţi indicatori ce exprimă efectele de natură umană; d) nu face abstracţie
de PIB pe locuitor; e) reliefează şi aspecte esenţiale ale evoluţiei demografice.
51) Creşterea economică intensivă : a) presupune creşterea calităţii şi eficienţei utilizării
factorilor de producţie; b) este singura cale de extindere a producţiei naţionale; c)este
sinonimă cu dezvoltarea durabilă; d) este obţinută exclusiv în ţările dezvoltate; e) nici un
răspuns corect.
52) Printre sursele de creştere economică se numără: a) progresul economic; b) capitalul; c)
progresul tehnologic; d) resursele naturale; e) nici unul de mai sus.
53)Dezvoltarea economică: a) se bazează exclusiv pe schimbările cantitative pe care le

înregistrează PIB; b) este un concept sinonim cu progresul economic; c) se poate realiza în
lipsa unui proces de creştere economică susţinută; d)este un fenomen rar întâlnit; e) nici un
răspuns corect.
54)Sunt costuri ale creşterii economice: a) sacrificarea consumului viitor; b) creşterea

şomajului pe termen lung; c) deteriorarea mediului natural; d) reducerea sau epuizarea
resurselor neregenerabile; e)egalizarea veniturilor.
55)Dezvoltarea durabilă presupune: a) asigurarea unor standarde minime de protecţie a

mediului; b) preocupare crescândă pe calitatea creşterii economice; c) un proces de
creştere bazat pe consumul de resurse neregenerabile; d) aplicarea conceptului de echitate
intergeneraţională; e) nici un răspuns corect.
56. 56) Modelul de creştere economică al lui Robert Solow: a) dezvoltă ipotezele teoriei
lui J.M. Keynes; b) aparţine teoriei noii economii clasice; c) verifică existenţa
compatibilităţii dintre creştere şi ciclicitate economică; d) analizează economia pe
termen scurt; e) testează consecinţele macroeconomice ale modificării cursului de
schimb.
57. 57) Primul model de creştere economică a fost cel al lui: a) Roy Harrod; b) Evesy
Domar; c) Robert Solow; d) Ramsey-Cass-Koopmans; e) Leonid Kantorovici.
58. 58) Principalul merit al modelui de creştere economică al lui Evesy Domar constă în
faptul că: a) arată pentru prima dată că nu este posibilă o creştere economică
echilibrată; b) atenţionează asupra tendinţei apariţiei suprainvestiţiilor; c)
defineşte ritmurile real, garantat şi natural de creştere economică; d) introduce ideea
de stabilizatori ai creşterii economice; e) analizează consecinţele pe termen scurt ale
modelului keynesian,
59)Conform modelului de creştere economică al lui Robert Solow ritmul de creştere

economic este dat de : a) n – ritmul creşterii forţei de muncă; b) δ – ritmul scoaterii din uz a
capitalului; c) g – ritmul creşterii stocului de cunoştinţe aplicate în activitatea economică;
d) s – rata economisirii; e) k – multiplicatorul investiţiilor.
60)Diferenţierea pe factori exogeni/endogeni ai creşterii economice ţine de: a) modul de

delimitare a factorilor de producţie tradiţionali faţă de neofactorii de producţie; b) modul în
care este văzută corelaţia dintre creştere şi echilibrul macroeconomic; c) abordarea
macroeconomiei ca sistem închis sau sistem dechis; d) modalitatea de explicitare a
31
variabilelor modelelor de creştere economică; e) politicile economice pe care le recomandă

fiecare model de creştere economică.
61. 61) Care dintre următoarele situaţii nu are ca efect creştere economică? a)promovarea
progresului tehnologic; b) creşterea nivelului de instruire al angajaţilor; c) creşterea
producţiei bunurilor de capital;d) creşterea şomajului; e) creşterea exporturilor.
62. 62) În modelul Solow, funcţia de productie : a) are randamente de scara
descrescatoare; b) are randamente de scara crescatoare; c) are randamente de scara
constante; d) este descrescatoare; e) nu depinde de inzestrarea economiei cu capital.
63)La starea stationara a economiei in modelul Solow : a) investitiile acopera complet

deprecierea capitalului; b) investitiile sunt mai mari decat deprecierea capitalului; c) stocul de
capital al unei tari creste; d) stocul de capital al unei tari se reduce; e) investitiile sunt mai
mici decat deprecierea capitalului.
64. 64) In modelul Solow are loc o deplasare a functiei de productie ca urmare a : a)
cresterii ratei economisirii; b) deprecierii capitalului; c) reducerii ratei economisirii; d)
progresului tehnic; e) cresterii populatiei.
65. 65) Potrivit regulii de aur, dacă raportul K/L depăşeşte stocul de capital optim care
corespunde celui mai înalt nivel al consumului, atunci avem de-a face cu următoarea
situaţie: a) o acumulare prea mare de capital, care duce la o ineficienţă economică; b)
o creştere a economiilor; c) o creştere a venitului şi a consumului de echilibru, care
duce la o eficienţă economică; d) o acumulare redusă de capital; e) nici un răspuns
corect.
66. 66) Reziduul Solow relevă contribuţia la creşterea economică a următorului factor: a)
munca; b) pământul; c) capitalul; d) renta; e) progresul tehnic
67. 67) Modelul de creştere economică al lui Robert Solow: a) dezvoltă ipotezele teoriei
lui J.M. Keynes; b) aparţine teoriei neoclasice; c) verifică existenţa compatibilităţii
dintre creştere şi ciclicitate economică; d) analizează economia pe termen scurt; e)
testează consecinţele macroeconomice ale modificării cursului de schimb.
68. 68) Raportul între PIB în termeni nominali şi acelaşi PIB în termeni reali exprimă: a)
creşterea reală a producţiei; b) evoluţia preţurilor bunurilor finale; c) caracterul
extensiv sau intensiv al creşterii economice; d) indicele de creştere al venitului
naţional; e) dinamica exportului net.
69. 69) Fie o funcţie de producţie la nivel macroeconomic de forma Y A F(K,L) ,
unde Y este produsul intern brut, A cuantifică productivitatea factorilor, K reprezintă
capitalul, iar L este forţa de muncă. Dacă în anul 2003 faţă de anul anterior, forţa de
muncă şi capitalul rămân neschimbate, atunci se poate anticipa că: a) produsul intern
brut din anul 2003 va fi egal cu zero; b) produsul intern brut din anul 2003 va fi egal
cu cel din anul 2002; c) produsul intern brut din anul 2003 va fi mai redus decât cel
din anul 2002; d) creşterea economică din anul 2003 va fi determinată de
productivitatea factorilor; e) economia va intra în recesiune.
70. 70) Dacă rata de creştere a produsului intern brut este de 5%, iar populaţia se reduce
cu 0,5%, atunci rata de creştere a produsului intern brut pe locuitor este de: a) 4,5%; b)
5,5%; c) 10,5%; d) 104,5%; e) 105,5%.
32
71. 71) John Maynard Keynes a arătat că: a) economia tinde automat către ocuparea
deplină a mâinii de lucru; b) dacă există şomaj, atunci există şi inflaţie; c) economia
poate fi în echilibru cu subocupare; d) rata dobânzii nu este importantă; e) piaţa
muncii este perfect concurenţială.
72. 72) Care dintre măsurile menţionate mai jos este necesară în condiţii de recesiune
prelungită? a)creşterea cotei obligatorii a rezervelor băncilor comerciale; b) creşterea
impozitelor; c) scăderea ratei dobânzii; d) scăderea cheltuielilor bugetare; e) controlul
preţurilor.
73)În condiţii de expansiune economică, în mod normal, are tendinţă de creştere: a) rata
şomajului; b) numărul falimentelor; c) indicele preţurilor; d) datoria publică; e) cursul de
schimb.
74. 74) Monetariştii: a) sunt adepţii stimulării economiei printr-o politică monetară
expansionistă; b) afirmă că intervenţiile guvernamentale reduc stabilitatea economiei;
c) consideră că economiile concurenţiale sunt prin natura lor instabile; d) consideră că
economiile capitaliste contemporane nu sunt concurenţiale; e) afirmă că modificarea
masei monetare influenţează creşterea economică doar pe termen lung.
75. 75) În faza de expansiune a ciclului economic: a) cererea de bani se reduce, iar ratele
dobânzii cresc; b) cererea de bani se reduce, iar ratele dobânzii se reduc de asemenea;
c) cererea de bani creşte, iar ratele dobânzii cresc de asemenea; d) cererea de bani
creşte, iar ratele dobânzii se reduc; e) nici cererea de bani şi nici ratele dobânzii nu se
modifică.
76. 76) Produsul intern brut efectiv este mai mic decât cel potenţial. Pentru creşterea
produsului intern brut la nivelul său potenţial, teoria lui J. M. Keynes recomandă: a)
creşterea cotei rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale; b) reducerea impozitelor;
c) creşterea ratei dobânzii; d) reducerea cheltuielilor guvernamentale; e) diminuarea
deficitului bugetar.
33
Capitolul 16. Fluctuatiile economice
1. 1) Ciclurile determinate de oscilaţia stocurilor au perioada de: a) 6-10 ani; b) 40 luni

în
medie; c) până la un an; d) 50-60 ani; e) 10 luni.
2. 2) Ciclicitatea: a) este un fenomen rar întâlnit în economiile contemporane; b)

reflectă succesiunea perioadelor de expansiune economică şi a celor de
contracţie; c) se caracterizează prin valori ale indicatorilor macroeconomici identice
de la o perioadă la alta; d) are întotdeauna aceeaşi durată; e) a + c.
3. 3) Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la ciclurile economice este falsă? pot fi
determinate de şocuri ale ofertei; b) pot fi determinate de şocuri ale cererii; b)
intervenţia guvernamentală poate fi una din cauzele declanşării recesiunii; c) ciclurile
economice sunt identice; e) nu există un model unic al ciclului economic.
4. 4) Ciclul afacerilor constituie o realitate pentru orice economie deoarece: a) politicile
guvernamentale nu conduc la recesiuni; b) investiţiile înregistrează variaţii ca
urmare a progresului tehnologic şi modificării preţurilor factorilor de producţie;
c) cheltuielile de consum ale menajelor înregistrează mari variaţii ca răspuns la
modificarea ratelor dobânzilor; d) importurile se modifică odată cu schimbările
produse în celelalte economii; e) toate cele de mai sus.
5. 5) Pe parcursul unei recesiuni: a) investiţiile cresc; b) gradul de ocupare creşte; c)
impozitele cresc; d) rata şomajului creşte; e) economia produce la nivel potenţial.
6. 6) În condiţii de expansiune economică, în mod normal, au o evoluţie ascendentă: 1)
rata şomajului; 2) numărul falimentelor; 3) cursurile titlurilor financiare; 4) rata
ocupării forţei de muncă; 5) nivelul preţurilor. a) (1,2,3,4,5); b) (1,2,5); c) (3,4,5); d)
(1,3,5); e) (4,5).
7. 7) Evoluţia ciclică prin fluctuaţiile investiţiilor este explicată de: a) teoriile
subconsumului; b) teoria marxistă; c) concepţia keynesistă; d) teoriile
supraacumulării de capital; e)curentul monetarist.
8. 8) Din punctul de vedere al şcolii monetariste, ciclicitatea economică este determinată
de: a) insuficienţa cererii, care frânează oferta şi creşterea producţiei; b) alternanţa
unor stări de optimism ale agenţilor economici cu cele de pesimism; c) variaţii bruşte
ale ofertei monetare; d) capacitatea agenţilor economici de a anticipa raţional
evoluţiile viitoare ale sistemului economic; e) ciclul electoral.
9. 9) Instrumentele prin care se aplică politica monetară şi de credit sunt: a) rata
dobânzii; b) creditul; c) masa monetară; d) emisiunea monetară excesivă; e) cotele de
impozit. A(a,b,d,e); B(a,b,c); C(b,c,e); D(a,d,e); E(a,e).
10)Politica fiscală recomandă, ca măsură de influenţare a cererii agregate, în faza de

recesiune: a) creşterea ratei dobânzii; b) reducerea taxelor şi impozitelor; c) reducerea
cheltuielilor publice; d) creşterea fiscalităţii; e) reducerea ratei dobânzii.
34
11. 11) În faza de boom economic prelungit politica monetară şi de credit recomandă: a)
reducerea ratei dobânzii; b) creşterea cheltuielilor guvernamentale; c) creşterea ratei
dobânzii; d) creşterea fiscalităţii; e) reducerea ratei rezervelor obligatorii.
12. 12) Creşterea cheltuielilor publice constituie, în viziunea susţinătorilor teoriilor
keynesiste, modalitatea: a) depăşirii fazei de recesiune a ciclului de afaceri; b)
adâncirii crizei; c) stopării boom-ului economic; d) reducerii fazei de expansiune; e)
reducerii gradului de ocupare.
13. 13) Din perspectiva şcolii keynesiste, în perioade de expansiune se recomandă: a)
reducerea ratei dobânzii; b) creşterea importurilor; c) creşterea fiscalităţii; d)
creşterea cheltuielilor publice; e) toate cele de mai sus.
14)Mecanismele instituţionalizate ce au rolul de a împiedica sau de a atenua fluctuaţiile

cererii agregate în raport cu conjunctura economică reprezintă: a) stabilizatori automaţi ai
ofertei gregate; b) ritmuri de creştere ale PIB; c) politici conjuncturale bazate pe stimularea
ofertei; d) stabilizatori automaţi ai cererii agregate; e)a-d false.
15) Ciclicitatea economica este determinata, in ultima instanta de modul specific de evolutie
a: a) productiei; b) nivelului general al preturilor; c) ocuparii fortei de munca; d)
randamentul utilizarii factorilor de productie; e) veniturilor factorilor de productie.
16)Ciclurile economice reprezinta: a) modul descendent al productiei; b) fluctuatiile

productiei in jurul unui trend ascendent; c) un fenomen intamplator; d) forma anormala de
evolutie a activitatii economice; e) evolutia productiei in ritm constant.
17) In cadrul fazei de expansiune a ciclului economic: a) productia se reduce; b) creste

gradul de ocupare a fortei de munca; c) cursul titlurilor de valoare se reduce; d)
oportunitatile de afaceri se reduc; e) scad investitiile.
18. 18) Expansiunea este frânată de: a) cresterea productivitatii; b) cresterea ratei
profitului; c) diminuarea dezechilibrelor economice; d) reducerea eficientei factorilor
de productie; e) reducerea semnificativa a stocurilor.
19. 19) In cadrul fazei de recesiune a ciclului economic: a) productia creste; b) rata
somajului se reduce; c) scad investitiile; d) afacerile devin prospere; e) cursul titlurilor
de valoare creste.
20)Criza ciclică marchează: a) trecerea de la expansiunea economica la recesiune; b)

inceputul fazei de expansiune economica; c) procesul ireversibil de declin al productiei; d)
procesul de progres reversibil al productiei; e) amplificarea potentialului de eficienta a
factorilor de productie.
21. 21) In cazul unei expansiuni economice prelungite se recomandă: a) expansiunea
monetara; b) cresterea ratelor dobanzii; c) reducerea fiscalitatii; d) cresterea
cheltuielilor bugetare; e) marirea deficitului bugetar.
22. 22) În cazul unei recesiuni economice prelungite se recomandă: a) controlul mai
riguros al masei monetare; b) reducerea ratelor dobânzii; c) mărirea impozitelor; d)
reducerea cheltuielilor bugetare; e) scăderea achiziţiilor de stat.
35
23)Politica monetara adecvată în cazul expansiunii prelungite constă în: a) majorarea
impozitelor; b) reducerea cheltuielilor bugetare; c) controlul deficitului bugetar; d) emisiune
monetara suplimentara; e) cresterea ratelor dobanzii.
24)Politica fiscală adecvată în cazul expansiunii prelungite constă în: a) majorarea
impozitelor; b) cresterea cheltuielilor bugetare; c) mărirea deficitului bugetar; d) emisiune
monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânzii.
25)Majorarea cheltuielilor publice în faza de recesiune economică determină (caeteris

paribus):a) scaderea productiei reale; b) cresterea somajului conjectural; c) cresterea
deficitului bugetar; d) a si b; e) a si c.
26)Dacă se doreşte relansarea cererii agregate, atunci nu ar trebui să: a) se majoreze

cheltuielile publice; b) se reducă ratele dobânzii; c) fie reduse impozitele; d) crească rata
rezervelor obligatorii ale băncilor; e) crească salariile angajaţilor.
27)Fluctuaţiile ciclice se caracterizează prin faptul că: a) sunt determinate de factori aleatori;
b) se repetă cu o anumită regularitate; c) apar cu predilecţie într-o anumită perioadă a
anului; d) se datorează unor factori sociali; e) sunt cele mai des întâlnite în activitatea
economică.
28. 28) În faza de expansiune a unui ciclu economic nu are loc: a) creşterea cererii
agregate; b) creşterea gradului de îndatorarea a firmelor; c) creşterea preţurilor; d)
creşterea şomajului; e) creşterea ratei profitului.
29. 29) În cazul în care într-o economie se manifestă o recesiune nu trebuie să se: a)
reducă impozitele; b) reducă rata scontului; c) reducă nivelul rezervelor obligatorii ale
băncilor; d) reducă deficitul bugetar; e) achiziţioneze titluri de stat de către bănci.
30. 30) În cazul unei expansiuni economice prelungite se recomandă: a) expansiunea
monetară; b) creşterea ratelor dobânzii; c) reducerea fiscalităţii; d) creşterea
cheltuielilor bugetare; e) mărirea deficitului bugetar.
31)În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic: a) producţia se reduce; b) creşte gradul
de ocupare pe piaţa muncii; c) cursul titlurilor de valoare se reduce; d)
oportunităţile de afaceri se reduc; e) scad investiţiile.
32. 32) În faza de expansiune prelungită, autorităţile şi unităţile bancare adoptă şi unele
măsuri de frânare a creşterii economice, având ca scop principal: a) să menţină
consumul în limite decente; b) să prevină o creştere exagerată a veniturilor; c) să
prevină agravarea unor dezechilibre; d) să conserve unele resurse mai limitate; e) să
elimine poluarea.
33. 33) În recesiune de tip Juglar de regulă, cunosc o contracţie: a) gradul de ocupare a
forţei de muncă; b) gradul de folosire a capitalului fix; c) investiţiile; d) rata
şomajului; e) ritmul creşterii economice.
34. 34) Criza structurală este o componentă a ciclului; a) Juglar; b) Kitchin; c)
Kondratiev; d) fiecăruia din cele anterioare; e) toate răspunsurile a-d sunt false.
36
35)În faza descendentă a ciclului secular (lung), ciclului Juglar îi sunt caracteristice: a)
expansiuni puternice şi prelungite; b) expansiuni de regulă debile şi de scurtă durată; c)
recesiuni de mică intensitate; d) recesiuni prelungite; e) crize structurale.
36. 36) În cadrul actualei faze a ciclului Kondratiev are loc tranziţia spre un nou mod
tehnic de producţie, spre un nou sistem de activitate economică caracterizat prin: a)
industrializarea tuturor ţărilor; b) dezindustrializare; c) terţiarizarea economiilor; d) se
trece la Noua economie bazată pe noile tehnologii informatice şi de comunicaţii
(NTIC); e) se declanşează trecerea la Noua Economie privită ca viitorul vieţii
economico- sociale.
37. 37) În deceniul precedent economia României a avut o evoluţie, în general,
nefavorabilă. Pentru a depăşi fazele descendente ale ciclului de afaceri s-a făcut apel
la: a) politici economice bazate pe cerere? b) politici economice bazate pe ofertă? c) şi
la a şi la b; d) nici la a nici la b; e) accentul a fost pus pe expansiunea exporturilor şi
inhibarea importurilor.
38. 38) Dintre variabilele activităţii economice (consum privat, export, investiţii, venituri,
rata şomajului, masa monetară etc.), fluctuaţiile cele mai ample în funcţie de fazele
ciclului de afaceri le înregistrează: a) rata şomajului; b) exportul; c) importul; d)
investiţiile; e) consumul de bunuri de strictă necesitate.
39)Din punctul de vedere al teoriilor monetariste, ciclicitatea este determinată de: a)

insuficienţa cererii care frânează oferta şi creşterea producţiei; b) alternanţa unor stări de
optimism al agenţilor economici cu cele de pesimism; c) creşteri bruşte ale ofertei
monetare; d) capacitatea agenţilor economici de a anticipa raţional evoluţiile viitoare ale
sistemului economic; e) ciclul politic.
40)Ciclului scurt (Kitchin) îi este specific(ă): a) alternanţa fazelor de expansiune şi încetinire
a activităţilor economice, delimitate de declanşarea crizei economice; b) o mişcare
ondulatorie pe parcursul a circa 40 de luni; c) un mod tehnic de producţie supus
restructurării; d) faptul că faza de expansiune este însoţită de creşterea producţiei şi a
stocurilor; e) nici un răspuns corect.
41)Sunt propoziţii adevărate pentru ciclul lung (secular):a) are ca principală cauză evoluţia
ciclică a cercetării ştiinţifice şi inovării tehnologice; b) se mai numeşte şi ciclul Juglar sau
al afacerilor; c) se delimitează prin perioada de tranziţie de la vechil mod tehnic de
producţie la cel nou, marcată de o criză structurală; d) se desfăşoară pe o perioadă de 10
ani; e) nici un răspuns corect.
42. 42) Încurajarea cererii pentru bunuri de consum şi investiţionale în condiţii de
recesiune se realizează prin: a) creşterea ratei dobânzii; b) diminuarea cheltuielilor
publice; c) reducerea fiscalităţii; d) majorarea fiscalităţii; e) nici un răspuns corect.
43. 43) Sunt stabilizatori automaţi ai economiei: a) impozitele progresive ;b) rata
rezervelor obligatorii ; c) rata dobânzilor, active şi pasive ;d) rata şomajului ;e) cursul
de schimb.
44)Fluctuaţiile economice: a) sunt întotdeauna întâmplătoare; b) se desfăşoară după un model

bine stabilit; c) au aceeaşi durată; d) reprezintă o caracteristică a activităţii economice; e)
nici un răspuns corect.
37
45)În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic: a) producţia se reduce; b) creşte gradul
de ocupare a forţei de muncă; c) cursul titlurilor de valoare se reduce; d) oportunităţile de
afaceri se reduc; e) scad investiţiile.
46. 46) Expansiunea este frânată de: a) creşterea productivităţii; b) creşterea ratei
profitului; c) diminuarea dezechilibrelor economice; d) reducerea eficienţei factorilor
de producţie; e) reducerea semnificativă a stocurilor din economie.
47. 47) În cadrul fazei de contracţie a ciclului economic: a) producţia creşte; b) rata
şomajului se reduce; c) scad investiţiile; d) afacerile devin prospere; e) piaţa titlurilor
de valoare este de tip “bull”.
48)Ciclurile economice: a) se succed conform unui model general unic; b) au durate şi
amplitudini neregulate; c) reprezintă o formă anormală a activităţii economice; d) nu pot fi
atenuate prin măsuri de politică economică; e) se manifestă în jurul unui trend descrescător al
producţiei.
49. 49) În cazul unei expansiuni economice prelungite se recomandă: a) expansiunea
monetară; b) creşterea ratelor dobânzii; c) reducerea fiscalităţii; d) creşterea
cheltuielilor bugetare; e) mărirea deficitului bugetar.
50. 50) În cazul unei recesiuni severe se recomandă: a) controlul mai riguros al masei
monetare; b) reducerea ratelor dobânzii; c) mărirea impozitelor; d) reducerea
cheltuielilor bugetare; e) scăderea achiziţiilor de stat.
51. 51) Politica monetară adecvată în cazul unei expansiuni prelungite constă în: a)
majorarea impozitelor; b) reducerea cheltuielilor bugetare; c) controlul deficitului
bugetar; d) emisiune monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânzii.
52)Politica fiscală adecvată în cazul unei expansiuni prelungite constă în: a) majorarea
impozitelor; b) creşterea cheltuielilor bugetare; c) mărirea deficitului bugetar; d) emisiune
monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânzii.
53. 53) Ciclicitatea macroeconomică reprezintă: a) un semn al crizei sistemului capitalist;
b) o consecinţă a instabilităţii politice, militare şi economice pe plan mondial; c) o
înlănţuire a decajalelor de tip recesionist şi de tip inflaţionist; d) o consecinţă a
schimbărilor democratice a partidelor la guvernare; e) un fenomen specific ţărilor în
dezvoltare.
54. 54) Creşterea cheltuielilor guvernamentale are ca efect direct: a) reducerea
consumului; b) creşterea economiilor; c) creşterea înclinaţiei marginale spre consum;
d) reducerea cererii agregate; e) creşterea cererii agregate.
55)politică fiscală orientată spre creşterea impozitelor poate fi însoţită de unul dintre efectele
următoare: a) încurajarea investiţiilor agenţilor economici; b) diminuarea investiţiilor
agenţilor economici; c) creşterea profiturilor firmelor; d) creşterea numărului angajaţilor; e)
creşterea pe termen lung a veniturilor bugetului de stat.
56) În condiţii de recesiune este posibil să se producă: a) reducerea şomajului; b) deplasarea
curbei ofertei agregate spre dreapta; c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate; d)
deplasarea spre stânga a curbei cererii agregate; e) creşterea mai rapidă a PIB – ului real
comparativ cu cea a PIB – ului nominal.
38
39
Capitolul 17. Piata muncii
1. 1) Putem spune că cererea de muncă este: a) elastică pe termen scurt, inelastică pe
termen lung; b) inelastică pe termen scurt, elastică pe termen lung; c) cu elasticitate
unitară atât pe termen scurt cât şi pe termen lung; d) perfect elastică pe termen scurt,
perfect inelastică pe termen lung; e) perfect inelastică pe termen scurt, perfect elastică
pe termen lung.
2. 2) Atunci când efectul de substituţie domină efectul de venit, elasticitatea ofertei
individuale de muncă în raport cu salariul este: a) pozitivă; b) nulă; c) negativă; d)
; e) .
3. 3) Curba ofertei individuale de forţă de muncă este cotită, indicând faptul că: a) dacă
salariul este ridicat, atunci efectul de substituţie este dominant; b) dacă salariul este
ridicat, atunci efectul de venit este dominant; c) efectele de substituţie şi de venit au
acelaşi sens; d) efectul de substituţie devine mai important pe termen lung; e) efectul
de venit devine mai important pe termen lung.
4. 4) Dacă efectul de venit este mai puternic decât efectul de substituţie, atunci oferta
individuală de muncă: a) este perfect elastică; b) este perfect inelastică; c) are pantă
negativă; d) are pantă pozitivă; e) este crescătoare.
5. 5) Pe piaţa muncii, cererea de forţă de muncă scade mai mult decât creşte oferta de
forţă de muncă. Salariul şi numărul de lucrători angajaţi la nivelul de echilibru: a)
cresc; b) scad; c) creşte şi respectiv, scade; d) scade şi respectiv, creşte; e) rămân
constante.
6. 6) La un moment dat, pe piaţa muncii există exces de ofertă de forţă de muncă în
domeniul informatic. În acest domeniu, salariul are tendinţa să: a) crească; b) scadă; c)
rămână constant; d) fie egal cu zero; e) fie întotdeauna într-o relaţie inversă cu
productivitatea muncii.
7. 7) Dacă cererea de muncă creşte, salariul creşte deoarece: a) la vechiul nivel de
echilibru al salariului există un exces de ofertă; b) salariul de echilibru este determinat
de cerere; c) salariul de echilibru este determinat de ofertă; d) salariul de echilibru este
permanent stabil; e) la vechiul nivel de echilibru al salariului există un exces de cerere.
8. 8) Costul de oportunitate pentru factorul muncă reprezintă: a) utilitatea acestui factor;
b) salariul în utilizarea curentă; c) salariul în cea mai avantajoasă utilizare alternativă;
d) productivitatea marginală a muncii; e) cheltuielile pentru pregătirea profesională a
forţei de muncă.
9. 9) O persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi-a găsit încă un loc de muncă
face parte din următoarea categorie de şomaj: a) voluntar; b) fricţional; c) structural; d)
tehnologic; e) de discontinuitate.
10. 10) Se cunosc următoarele date despre o firmă activă pe piaţa muncii:

Număr de
Producţia totală (bucăţi/lună)
lucrători
1 20
2 37
3 52
4 66
40
11) Dacă preţul de vânzare al bunului este 10 lei şi salariul lunar plătit de firmă acestei
categorii de lucrători este de 150 lei, nivelul maxim al angajărilor este: a) 1 lucrător; b) 2
lucrători; c) 3 lucrători; d) 4 lucrători; e) nu poate fi calculat.
12)Echilibrul pieţei muncii se realizează pentru un salariu de 167 unităţi monetare. Dacă
acţiunile sindicatului determină creşterea salariului la 175 unităţi monetare, atunci: a) creşte
numărul de lucrători care doresc să se angajeze; b) scade numărul de locuri de muncă oferite
de întreprinzători; c) numărul lucrătorilor angajaţi este mai mic comparativ cu situaţia iniţială;
d) pe piaţa muncii apare un surplus de ofertă de muncă; e) se întâmplă toate cele de mai sus.
13. 13) Dacă efectul de venit este egal cu cel de substituţie, oferta de muncă este, în
raport cu salariul: a) inelastică; b) perfect inelastică; c) elastică; d) perfect elastică; e)
cu elasticitate unitară.
14. 14) Deplasarea curbei cererii de muncă spre dreapta poate avea loc atunci când: a)
oferta de muncă scade ca urmare a scăderii populaţiei totale; b) munca este parţial
înlocuită cu capital; c) salariul orar scade ceteris paribus; d) întreprinderile anticipează
o reducere a volumului vânzărilor; e) guvernul acordă facilităţi firmelor care
angajează tineri.
15. 15) Deplasarea curbei ofertei de muncă spre dreapta are loc atunci când: a) populaţia
activă scade; b) munca este înlocuită cu capital; c) populaţia ocupată creşte; d) tot mai
multe femei casnice doresc să lucreze, intrând în categoria populaţiei active
disponibile; e) creşte volumul investiţiilor în economie.
16. 16) Dacă cererea privind bunurile realizate cu ajutorul factorului muncă va scădea,
atunci: a) creşte oferta de muncă; b) cererea de muncă va spori; c) cererea de muncă
se va reduce; d) scade oferta de muncă; e) cererea şi oferta de muncă nu vor fi
afectate.
17. 17) Dacă are loc o creştere a cererii pe piaţa bunului X, atunci: a) cererea de muncă
venită din partea firmelor producătoare de bunul X se va reduce; b) cererea de muncă
venită din partea firmelor producătoare de bunul X va creşte; c) oferta de muncă
specializată în producerea bunului X va scădea; d) salariul plătit de firmele ce produc
bunul X va scădea ; e) oferta de locuri de muncă în producerea bunului X se va
reduce.
18)Cererea de muncă este inelastică dacă: a) ponderea cheltuielilor salariale în totalul
cheltuielilor de producţie este ridicată; b) cererea pentru bunul produs este elastică; c) munca
poate fi substituită fără dificultate cu alt factor de producţie; d) munca este greu de substituit
cu un alt factor de producţie; e) preţul bunului vândut scade.
19)Atunci când cererea pentru bunurile obţinute într-o anumită ramură economică devine mai
elastică: a) cererea de muncă din ramura respectivă devine mai elastică; b) cererea de
muncă din ramura respectivă devine mai inelastică; c) cererea de muncă va avea pantă
pozitivă; d) oferta de muncă devine perfect inelastică; e) firmele vor fi stimulate să acorde
creşteri salariale.
20)Atunci când cererea pentru bunurile obţinute într-o anumită ramură economică devine mai
inelastică: a) cererea de muncă din ramura respectivă devine mai elastică; b) cererea de
muncă din ramura respectivă devine mai inelastică; c) cererea de muncă va avea
41
panta pozitivă; d) oferta de muncă devine perfect inelastică; e) nici una din cele de mai sus.
21)Salariul nu va creşte dacă: a) productivitatea muncii creşte; b) cererea de muncă

înregistrează o creştere; c) oferta de muncă se reduce; d) oferta de muncă sporeşte; e)
cererea de muncă înregistrează o creştere, iar oferta de muncă se reduce.
22) Piaţa muncii pentru profesori, într-o localitate unde există două licee, se încadrează în
tipul de piaţă: a) cu concurenţă perfectă, dacă profesorii sunt organizaţi în sindicate puternice;
b) de monopol bilateral; c) de oligopol; d) de oligopson; e) cu concurenţă monopolistică.
23)Diferenţele dintre salarii apar, între altele, şi datorită a) omogenităţii meseriilor şi
profesiilor; b) nevoilor de consum difererenţiate ale salariaţilor; c) egalizării condiţiilor de
muncă; d) mobilităţii reduse a forţei de muncă; e) echivalenţei dintre efectul de venit şi
efectul de substituţie al creşterii salariului.
24. 24) Dacă are loc o creştere a nivelului salariului minim garantat, cel mai probabil
efect va fi: a) o creştere a ocupării ca urmare a creşterii cererii de muncă; b) o reducere
a salariilor pentru salariaţii din sindicate; c) o reducere a ratei şomajului în rândul
angajaţilor mai puţin productivi; d) o creştere a şomajului în rândul persoanelor cu
experienţă redusă; e) o reducere sensibilă a ofertei de muncă.
25. 25) Atunci când un sindicat reuşeşte să obţină o creştere salarială pentru membrii s ăi,
totodată va conduce la: a) creşterea productivităţii totale în aceeaşi proporţie cu
creşterea salarială; b) o reducere a cantităţii de muncă cerute de firmă; c) o creştere
a salariilor în ramurile/firmele nesindicalizate; d) o creştere a ofertei de locuri de
muncă; e) nici unul din raspunsurile de mai sus.
26)Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează cererea de muncă: a) reprezintă nevoia
de muncă salariată; b) provine din partea firmelor; c) se poate exprima prin numărul locurilor
de muncă; d) depinde de productivitatea muncii; e) exprimă numărul persoanelor care
doresc să muncească.
27. 27) Care dintre afirmaţiile de mai jos cu privire la oferta de muncă nu este adevărată:
a) are un caracter rigid; b) provine din partea populaţiei; c) depinde de nivelul
salarizării; d) şomerii nu participă la oferta de muncă; e) curba ofertei de muncă
este crescătoare în funcţie de nivelul salariului.
28. 28) Efectul de substituţie pe piaţa muncii stimulează o persoană: a) să muncească mai
puţin; b) să substituie timpul de muncă cu timp liber; c) să muncească mai mult; d)
să accelereze ritmul de muncă; e)să preţuiască timpul liber.
29. 29) Curba ofertei individuale de forţă de muncă este cotită, indicând faptul că: a) dacă
salariul este ridicat, atunci efectul de substituţie este dominant; b) dacă salariul este
ridicat, atunci efectul de venit este dominant; c) efectele de substituţie şi de venit au
acelaşi sens; d) efectul de substituţie devine mai important pe termen lung; e) efectul
de venit devine mai important pe termen lung.
42
30. 30) La un moment dat, pe piaţa muncii există exces de ofertă de forţă de muncă în
domeniul informatic. În acest domeniu, salariul are tendinţa să: a) crească; b) scadă; c)
rămână constant; d) fie egal cu zero; e) fie întotdeauna într-o relaţie inversă cu
productivitatea muncii.
31. 31) Mărimea cererii de muncă nu depinde de: a) situaţia economică a firmelor; b)
populaţia activă şi evoluţia ei; c) faza ciclului economic; d) volumul total al
investiţiilor; e) mărimea salariului;
32. 32) Amplificarea excedentului ofertei de muncă faţă de cererea de muncă este
influenţată de: a) creşterea productivităţii muncii; b) creşterea numărului locurilor de
muncă; c) creşterea gradului de angajare; d) reducerea natalităţii; e) caracterul extensiv
al economiei.
33. 33) Activităţile care fac obiectul cererii şi ofertei de muncă sunt: a) casnice; b)
realizate de salariaţi; c) realizate de toţi cei care lucrează; d) realizate de studenţi şi
elevi; e) realizate de nesalariaţi.
34)Cererea de muncă derivă din: a) nevoia de a munci a persoanelor adulte; b) cerinţa

şomerilor de a se încadra în muncă; c) nevoia de bunuri care se pot obţine prin muncă
salariată; d) solicitarea de a munci formulată de persoanele casnice; e) nevoia de a munci a
tinerilor absolvenţi ai unei forme de calificare.
35) Cererea de muncă în raport cu nevoia de muncă: a) sunt egale; b) este mai mare; c) este
mai mică; d) este constantă; e) nu au nici o legătură.
36)Nu sunt particularităţi ale ofertei de muncă: a) perioada îndelungată în care ea se
formează; b) mobilitatea ei perfectă; c) caracterul său de a nu se conserva; d) rigiditatea ei; c)
limitarea angajării sub o anumită vârstă.
37) Având în vedere relaţiile pe piaţa muncii, salariul mediu nominal este în t0 de 4 000.000
u.m., iar în t1 creşte cu 50%. În aceeaşi perioadă, preţurile de consum au crescut cu 60%.
Aceasta înseamnă că salariul real: a) s-a redus cu 10,25%; b) s-a redus cu 6,25%; c) a crescut
cu 4,25%; d) a crescut cu 12,25%; e) s-a redus cu 8,25%.
38)Presupunem că într-un interval de timp salariul real creşte cu 15%, iar preţurile de consum
cresc cu 40%, atunci salariul nominal rezultat din negocierile între purtătorii cererii şi cei ai
ofertei de muncă: a) sporeşte cu 75%; b) sporeşte cu 175%; c) scade cu 75%; d) sporeşte cu
100%; e) scade cu 175%.
39)Evoluţia pieţei favorizează, la un moment dat, creşterea salariului nominal de 1,3 ori. Dacă
la acel moment preţurile de consum s-au dublat, atunci salariul real: a) a crescut cu 6,5%; b) a
scăzut cu 6,5%; c) a crescut cu 35%; d) a scăzut cu 35%; e) a crescut cu 1,3 ori.
40) Dacă cererea şi oferta de muncă pe ansamblu ar fi egale (realizând echilibrul pe piaţa
muncii): a) nu există şomaj involuntar şi natural; b) nu există nici un fel de şomaj; c) există
şomaj de echilibru; d) există doar şomaj fricţional; e) există doar şomaj structural
43
41) Dacă un individ care preferă timpul liber timpului de muncă, efectul de venit este mai
mare decât efectul de substituţie, diagrama ofertei de muncă: a) are pantă pozitivă; b) are
pantă negativă; c) este perfect inelastică; d) este perfect elastică; e) este independentă de
salariu.
42)Dacă efectul de substituţie pe piaţa muncii este mai mare decât efectul de venit:
a)utilitatea marginală a unei ore de muncă este mai mare decât utilitatea marginală a
unei ore de timp liber; b)utilitatea marginală a unei ore de muncă este mai mică decât
utilitatea marginală a unei ore de timp liber; c) productivitatea marginală a unei ore de muncă
este mai mare decât productivitatea marginală a unei ore de timp liber; d)productivitatea
marginală a unei ore de muncă este mai mică decât productivitatea marginală a unei ore de
timp liber; e) utilitatea marginală a unei ore de muncă este egală cu utilitatea marginală a unei
ore de timp liber.
43. 43) Cererea de muncă depinde în primul rând: a) nivelul salariului solicitat de
sindicate; b) productivitatea marginală a muncii şi salariul mediu; c) echilibrul de forţe
dintre patronate şi sindicate; d) reglementărilor impuse de guvern pe piaţa muncii; e)
fluxurile migratori ale forţei de muncă.
44. 44) Curba ofertei individuale de muncă: a) este normală în raport cu nivelul salariului;
b) nu are nici un punct de inflexiune;c) admite ca asimptotă orizontală abscisa; d)
admite ca asimptotă verticală ordonata; e) este anormală deoarece de la un anumit
nivel al salariului descreşte.
45)Nu reprezintă rigiditate a pieţei muncii: a) dimensiunea temporală; b) dimensiunea spaţială

(teritorială); c) dimensiunea structural-profesională; d) capacitatea de adaptare pe termen
scurt; e) capacitatea de a se stoca.
46. 46) Oferta de muncă perfect elastică: a) este paralelă cu abscisa întrucât creşte
exponenţial cu nivelul salariului; b) este paralelă cu ordonata deoarece nu există
condiţii pentru stocarea serviciului – muncă; c) este întâlnită în cazul forţei de muncă
necalificate; d) arată o creştere direct proporţională a cantităţii de muncă în raport cu
nivelul salariului; e) indică o relaţie invers proporţională între cantitatea de muncă şi
nivelul salariului.
47. 47) Monopsonul pe piaţa muncii are ca efect: a) atingerea nivelului de echilibru al
salariului şi un exces de cerere; b) atingerea nivelului de echilibru al ocupării şi un
deficit al nivelului de salarizare; c) restricţionarea atât a nivelului salarizării, cât şi a
nivelului ocupării; d) blocarea funcţionării pieţei muncii şi o creştere bruscă a
salariilor; e) liberalizarea circulaţiei forţei de muncă între sectoarele ecoomiei
naţionale.
48. 48) Monopolul pe piaţa muncii are ca efect: a) atingerea nivelului de echilibru al
salariului şi un exces de cerere; b) atingerea nivelului de echilibru al ocupării şi un
deficit al nivelului de salarizare; c) restricţionarea atât a nivelului salarizării, cât şi a
nivelului ocupării; d) apariţia unei creşteri artificiale a ofertei de forţă de muncă;
e) liberalizarea circulaţiei forţei de muncă între sectoarele ecoomiei naţionale.
49. 49) Nu reprezintă consecinţă a existenţei monopolului bilateral pe piaţa muncii; a)
atingerea nivelului salariului de echilibru; b) atingerea nivelului de echilibru al
ocupării forţei de muncă; c) restricţionarea nivelului ocupării forţei de muncă; d)
apariţia unor negocieri între patronate şi sindicate; e) existenţa şomajului.
44
50. 50) Dacă preţul muncii este de 1 unităţi monetare, productivitatea marginală a muncii
2 unităţi de produs, iar preţul unei unităţi de produs 5 unităţi monetare, atunci acest
producător: a) minimizează costul total; b) maximizează profitul; c) nu are profit
maxim;d) este în situaţie de monopol; e) nici una dintre cele de mai sus.
51. 51) O reducere a cererii de muncă într-un domeniu dat conduce la modificarea
salariului şi a nivelului ocupării astfel: a) creştere/creştere; b) creştere/reducere; c)
reducere/creştere; d) reducere/menţinere constantă; e) reducere/reducere.
52. 52) Dacă salariul creşte, iar efectul de substituţie este dominant, individul va decide:
a) să lucreze mai puţine ore; b) să lucreze ore suplimentare; c) să beneficieze de mai
mult timp liber; d) să nu modifice dimensiunea timpului liber; e) să renunţe la locul de
muncă pentru a deveni şomer.
45
Capitolul 18. Şomajul
1. 1) Măsurarea şomajului: 1) nu se realizează pe baza unei metodologii unice; 2) nu

este posibilă, nici necesară; 3) se realizează prin calculul unor indicatori specifici; 4)
constituie o problemă controversată; 5) implică estimarea nivelului, structurii,
intensităţii şi duratei lui. a) (1,2,3); b) (3,4,5); c) (1,3,4,5); d) (2,3,4,5); e) (1,5)
2. 2) O persoană care-şi pierde locul de muncă datorită restrângerii activităţii în
construcţii (în perioada de iarnă) poate fi încadrată în şomajul: a) tehnologic; b)
intermitent; c)structural; d) sezonier; e) de echilibru.
3. 3) Şomajul deghizat se manifestă mai ales în: a) sectorul privat; b) sectoarele cu
eficienţă sporită; c) sectorul public; d) firmele în care există o competiţie puternică
între salariaţi; e) nici o variantă nu este corectă.
4. 4) Care dintre următoarele procese contribuie direct la apariţia şi/sau extinderea
şomajului? 1) reducerea cursului valutar; 2) reducerea costului de producţie; 3)
creşterea ofertei de muncă ceteris paribus; 4) reducerea cererii de muncă ceteris
paribus; 5) reducerea puterii de cumpărare a banilor. a) (1,2,3); b (1,4); c(3,4,5);
d(3,4); e (2,5).
5. 5) Creşterea cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină, în condiţiile unei oferte
de muncă nemodificată: a) creşterea ratei şomajului; b) reducerea ratei şomajului; c)
scăderea cererii de muncă; d) reducerea salariilor; e) scăderea producţiei.
6. 6) Creşterea cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină, în condiţiile unei oferte
de muncă nemodificată: a) creşterea ratei şomajului; b) reducerea ratei şomajului; c)
scăderea cererii de muncă; d) reducerea salariilor; e) scăderea producţiei.
7. 7) Sporirea investiţiilor în retehnologizare determină, pe termen lung: a) creşterea
şomajului structural; b) creşterea şomajului tehnologic; c) reducerea şomajului
sezonier; d) reducerea şomajului structural; e) creşterea şomajului deghizat.
8. 8) Curba Phillips, în varianta sa iniţială, evidenţia o relaţie între: a) rata şomajului şi
rata salariilor nominale; c) multiplicator şi acceleratorul investiţiilor; c) investiţii şi
rata de creştere a PIB; d) viteza de circulaţie a banilor şi rata şomajului; e) rata inflaţiei
şi cursul de schimb al monedei.
9. 9) Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care: a) producţia economiei
corespunde nivelului potenţial; b) are loc accelerarea inflaţiei; c) şomajul fricţional
este nul; d) şomajul structural este nul; e) şomajul tehnologic este nul.
10. 10) Raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată este de 1 la 4. Ştiind că
populaţia activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată, rata şomajului calculată la
populaţia activă este: a) 25%; b) 20%; c) 30%; d) 8%; e) 15%.
11. 11) Populaţia totală este de 22,5 milioane persoane. Populaţia în afara limitelor pentru
vârsta de muncă este de 10 milioane persoane. Populaţia în vârstă de muncă, dar
inaptă, este de 0,2 milioane persoane. Persoanele casnice, elevii, studenţii şi militarii
în termen însumează 0,8 milioane persoane. Dacă populaţia ocupată este de 10
milioane persoane, atunci numărul şomerilor şi rata şomajului calculată în raport cu
populaţia activă sunt: a)
46
2,3 milioane, 23%; b) 2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%; d) 1,5 milioane, 13,04%; e)
2,5 milioane, 21,73%.
12) Şomajul se referă la: a) un dezechilibru economic, cererea de muncă fiind mai mare decât
oferta; b) un deficit de forţă de muncă; c) o stare pozitivă a economiei; d) neasigurarea
locurilor de muncă pentru o parte din populaţia activă disponibilă; e) satisfacerea cererilor de
angajare, indiferent dacă solicitanţii au sau nu un loc de muncă.
13)Şomajul apare atunci când: a) cererea este mai mare decât oferta pe piaţa muncii; b)
cererea este mai mică decât oferta pe piaţa muncii; c) cererea este egală cu oferta pe piaţa
muncii; d) există exces de cerere pe piaţa muncii; e) piaţa muncii este în echilibru.
14. 14) Rata şomajului se calculează ca raport între: a) populaţia ocupată şi populaţia
activă; b) populaţia ocupată şi populaţia totală; c) populaţia activă şi populaţia totală;
d) numărul şomerilor şi populaţia totală; e) numărul şomerilor şi populaţia activă.
15. 15) Din perspectiva pieţei muncii, modificarea structurii economiei pe activităţi se
reflectă în: a) şomajul ciclic; b) şomajul structural; c) şomajul tehnologic; d) creşterea
ofertei de forţă de muncă; e) creşterea resurselor de forţă de muncă.
16)Din perspectiva pieţei muncii, progresul tehnologic se reflectă în: a) şomajul ciclic; b)
şomajul structural; c) şomajul tehnologic; d) creşterea ofertei de forţă de muncă; e) creşterea
resurselor de forţă de muncă.
17)Dacă piaţa muncii este în echilibru, atunci: a) nu există şomaj; b) nu există şomaj
involuntar; c) nu există şomaj voluntar; d) populaţia ocupată este egală cu populaţia activă; e)
populaţia ocupată este mai mare decât populaţia activă.
18) Percepţia că salariile sunt prea mici determină: a) şomaj involuntar; b) şomaj voluntar; c)
creşterea ofertei de forţă de muncă; d) reducerea cererii de forţă de muncă; e) reducerea
ofertei excedentare de forţă de muncă.
19)Negocierile colective care impun un nivel ridicat al salariului determină: a) creşterea

cererii de forţă de muncă; b) reducerea cererii de forţă de muncă; c) diminuarea şomajului; d)
creşterea populaţiei ocupate în raport cu populaţia activă; e) reducerea ofertei de forţă de
muncă.
20. 20) Cauza principală a şomajului în condiţiile echilibrului keynesian de subocupare
este: a) slaba calificare a lucrătorilor; b) randamentul scăzut al capitalului; c)
insuficienţa cererii de bunuri; d) mobilitatea redusă a forţei de muncă; e) insuficienţa
echipamentului de producţie.
21. 21) Noţiunea de “şomaj involuntar” a fost introdusă în ştiinţa economică de: a) A.
Smith; b) D. Ricardo; c) V. Pareto; d) J. M. Keynes; e) P. Samuelson.
22)Relaţia inversă între variaţia salariului nominal şi rata şomajului se reprezintă prin: a)
curba Lorentz; b) curba Laffer; c) curba Friedman; d) curba Phillips; e) curba posibilităţilor de
producţie.
47
23)Dacă rata efectivă a şomajului este mai mare decât rata şomajului natural, atunci: a)
resursele economiei sunt suprautilizate; b) în economie există presiuni inflaţioniste; c) a + b;
d) resursele de muncă ale economiei sunt subutilizate; e) producţia reală este superioară
celei potenţiale.
24. 24) Rata naturală a şomajului este : a) asociată cu ocuparea deplină; b) rata şomajului
asociată cu producţia potenţială; c) rata minimă a şomajului; d) a şi b; e) a, b şi c.
25. 25) Considerăm că nivelul producţiei potenţiale (Yp) = 1500; rata naturală a
şomajului (Rn) = 6 %; rata actuală a şomajului (Ra) = 9 %. Nivelul producţiei actuale
folosind legea Okun este : a) 135; b) 1365; c) 1200; d) 300; e) 1355.
26. 26) Produsul intern brut efectiv este mai mare decat cel potential. In aceste conditii: a)
inflatia se reduce; b) rata somajului nu se modifica; c) se manifesta tendinta de
dezinflatie; d) rata somajului este mai mare decat NAIRU; e) se reduce şomajul
structural.
27. 27) Presupunem că nivelul producţiei potenţiale (Yp) = 1000 u.m.; rata naturală a
şomajului (Rn) = 5 %; rata actuală a şomajului (Ra) = 10 %; multiplicatorul fiscal
(MT) = 2. Pentru a elimina decalajul de producţie, atunci taxele autonome : a) cresc cu
25 u.m.; b) scad cu 25 u.m.; c) cresc cu 50 u.m.; d) scad cu 75 u.m.; e) scad cu 50 u.m.
28. 28) Conform legii lui Okun atunci când are loc o depăşire a ratei naturale a şomajului,
PIB real: a) depăşeşte PIB potenţial; b) scade sub nivelul PIB potenţial; c) este
influenţat doar de nivelul preţurilor; d) evoluează direct proporţional; e) se transformă
în PIB nominal.
29. 29) Dacă cererea pentru bunurile realizate cu ajutorul factorului muncă va creşte,
atunci: a) oferta de muncă creşte; b) cererea de muncă se reduce; c) cererea de muncă
va spori; d) oferta de muncă se va reduce; e) salariile vor scădea.
30. 30) creştere a ofertei de muncă concomitentă cu scăderea cererii de muncă poate
determina: a) creşterea şomajului; b) menţinerea salariului real;c) sporirea salariului
real; d) creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă; e) nici una din cele de mai
sus.
31)Dacă rata actuală a şomajului este mai mare decât rata şomajului natural, atunci: a)
resursele economiei sunt suprautilizate; b) rata şomajului natural este prea mică; c) în
economie există presiuni inflaţioniste puternice; d) toate variantele de mai sus; e) nici una
dintre variantele de mai sus.
32. 32) Care dintre afirmaţiile de mai jos cu privire la rata naturală a şomajului nu este
adevărată? a) rata naturală a şomajului este mai mare de 0%; b) rata naturală a
şomajului există în orice societate; c) rata naturală a şomajului este determinată de
factori conjuncturali; d) rata naturală a şomajului nu conduce la accelerarea inflaţiei;
e) reducerea ratei naturale a şomajului este ineficientă economic.
33. 33) Poate fi considerat şomer: a) un individ care a demisionat de bunăvoie; b) un
fost angajat care nu mai caută loc de muncă;c) un student la cursurile de zi; d) o
gospodină care munceşte în propria casă; e) un individ care s-a îmbolnăvit grav şi nu
mai poate munci.
48
34)Pentru a fi considerat şomer, un individ trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe
condiţii. Dintre acestea nu face parte condiţia: a) să fie apt de muncă; b) să nu muncească; c)
să fie disponibil pentru angajare; d) să mai fi muncit în trecut; e) să caute un loc de muncă.
35. 35) Un individ apt de muncă, ce tocmai a terminat facultatea, dar nu şi-a găsit încă un
loc de muncă, poate fi încadrat în categoria de şomaj: a) fricţional; b) structural; c)
ciclic; d) permanent; e) natural.
36. 36) Populaţia totală a unei ţări este de 20 milioane indivizi. Din aceştia 10 milioane
sunt în afara vârstei de muncă, iar alţi 500 000 sunt inapţi de muncă. Ştiind că elevii şi
studenţii, militarii în termen şi persoanele casnice sunt în număr de 500 000 şi că
populaţia ocupată este 9/10 din populaţia activă, în ţara respectivă şomajul este de: a)
100 000; b) 500 000; c) 400 000; d) 150 000 e) 855 000.
37. 37) Populaţia totală a unei ţări este 22 mil. persoane, din care 8 mil. sunt inapte de
muncă, din populaţia aptă 10 mil. au loc de muncă remunerat. Din populaţia aptă
neocupată, jumătate caută loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Numărul şomerilor şi rata şomajului calculată în raport cu populaţia activă disponibilă
sunt: a) 2,0 milioane, 23%; b) 2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%; d) 1,5
milioane, 13,4%; e) 2,0 milioane, 14,2%.
populaţia activă este:a) 25%; b) 20%; c) 30%; d) 8%; e) 15%.
39. 39) Şomajul voluntar este determinat de: a) sporul demografic mai accentuat decât
dinamica economiei naţionale; b) restructurarea activităţii economice la diferite
niveluri; c) incompatibilitatea pregătirii profesionale cu cerinţele pieţei muncii; d)
imposibilitatea de a găsi un loc de muncă la salariul dorit; e) aplicarea legislaţiei
muncii în reglementarea raporturilor de muncă.
40. 40) Rata naturală a ocupării exprimă: a) ponderea populaţiei ocupate în numărul
populaţiei totale a ţării; b) situaţia ocupării integrale a populaţiei apte şi disponibile
pentru muncă; c) situaţia în care există numai şomaj voluntar; d) situaţia în care există
numai şomaj involuntar; e) situaţia în care nu există şomaj .
41)Formarea şomajului este determinată de: a) diminuarea ratei natalităţii; b) diminuarea

puterii de cumpărare a monedei; c) sporirea ofertei de muncă, ceteris paribus; d) creşterea
cererii de muncă, ceteris paribus; e) diminuarea cursului valutar.
42) Evaluarea şomajului se poate asigura prin calcularea: a) dezechilibrului dintre producţie şi
consum; b) unor indicatori absoluţi şi relativi; c) dezechilibrului dintre oferta de muncă şi
cererea de locuri de muncă; d) ratei inflaţiei; e) vitezei de rotaţie a banilor.
43)O persoană care a ajuns în situaţia de şomer datorită recesiunii economice poate fi
încadrată în şomajul: a) intermitent; b) ciclic; c) tehnologic; d) structural; e) voluntar.
44)Costul şomajului la nivelul persoanelor şi grupurilor de persoane afectate cuprinde: a)

numai aspecte economice; b) doar aspecte psihologice, comportamentale; c) preponderent
49
aspecte morale; d) aspecte de natură economică, etică, social-economică ş.a.; e) aspecte

privind doar posibilităţile personale de consum.
45)Ţintele de restructurare a economiei pe activităţi, forme de proprietate, teritoriu ş.a.,

formează cauza esenţială pentru şomajul: a) sezonier; b) intermitent; c) structural; d)
tehnologic; e) ciclic.
46) În România, şomajul are caracteristici specifice determinate de faptul că: a) este cercetat
dintr-o perspectivă metodologică pluricriterială; b) este determinat de complexitatea tranziţiei
la economia de piaţă concurenţial-funcţională; c) este generat doar de disponibilizarea muncii
în contextul retehnologizării; d) se manifestă îndeosebi sub forma şomajului voluntar; e) se
înregistrează în special ca şomaj natural.
47)La momentul t0, populaţia activă a unei ţări este de 50 milioane persoane, iar rata
şomajului de 12,5%. La momentul t1 numărul şomerilor se reduce cu 20%, iar populaţia
activă sporeşte cu 2 milioane de persoane. În această situaţie, rata şomajului la momentul t1
va fi: a) 10,60%; b) 11,65%; c) 9,61%; d) 12,10%; e) 13,50%.
48. 48) În condiţiile în care rata şomajului este la momentul t1 de 10%, iar la momentul
t0, a fost de 12%, înseamnă că rata şomajului s-a redus cu: a) 12,57%; b) 19,76%; c)
63,33%; d) 16,67%; e) 83,33%.
49. 49) Într-o ţară, PIB potenţial=10000 mld. USD, PIB efectiv=9000 mld. USD, rata
naturală a şomajului este 4%. În baza legii OKUN, rata şomajului efectiv ar fi: a) 14%;
b) 10%, c) 6%; d) 9%; e) nici un răspuns corect.
50. 50) Şomajul explicat de J.M.Keynes şi pus pe seama variaţiilor cererii efective
globale are caracter: a) permanent; b) ciclic; c) sezonier; d)structural; e) clasic.
51. 51) Conform legii lui Okun atunci când are loc o depăşire a ratei naturale a şomajului,
de către cea efectivă, PIB real:a) depăşeşte PIB potenţial;b) scade sub nivelul PIB
potenţial;c) nu este afectat;d) oscilează în jurul PIB-ului potenţial; e) nici un răspuns
corect.
52. 52) La un nivel al salariului real mai mare decât salariul de echilibru , diferenţa dintre
oferta de muncă şi ceea ce doresc să angajeze firmele reprezintă : a) şomaj fricţinal; b)
şomaj involuntar; c) şomaj structural; d) şomaj tehnic; e) şomaj tehnologic.
53)Sunt efecte ale şomajului: a) pierderea dexterităţii datorită diviziunii muncii; b)

echilibrarea bugetului de stat; c) reducerea PIB; d) creşterea transferurilor ;e) nici un
răspuns corect.
54) O persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi-a găsit încă un loc de muncă face
parte din următoarea categorie de şomaj: a) voluntar; b) fricţional; c) structural; d)
tehnologic; e) de discontinuitate.
55)Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care: a) producţia economiei

corespunde nivelului potenţial; b) are loc accelerarea inflaţiei; c) şomajul fricţional este nul;
d) suma dintre şomajul fricţional şi cel structural este negativă; e) suma dintre şomajul
fricţional şi cel voluntar este zero.
50
populaţia activă este: a) 25%; b) 20%; c) 30%; d) 8%; e) 15%.
57. 57) Populaţia totală a unei ţări este de 22,5 milioane persoane. Populaţia în afara
limitelor pentru vârsta de muncă este 10 milioane persoane; populaţia în vârstă de
muncă, dar inaptă, 0,2 milioane persoane; persoane casnice, elevi, studenţi, militari în
termen, 0,8 milioane persoane; populaţia ocupată, 10 milioane persoane. Numărul
şomerilor şi rata şomajului calculată în raport cu populaţia activă disponibilă sunt: a)
2,3 milioane, 23%; b) 2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%; d) 1,5 milioane,
13,04%; e) 2,5 milioane, 21,73%.
58. 58) Noţiunea de “şomaj involuntar” a fost introdusă în ştiinţa economică de: a) A.
Smith; b) D. Ricardo; c) V. Pareto; d) J.M. Keynes; e) P. Samuelson.
59. 59) Cauza principală a şomajului în condiţiile echilibrului keynesian de subocupare
este: a) slaba calificare a lucrătorilor; b) randamentul scăzut al capitalului; c)
insuficienţa cererii de produse; d) rigiditatea factorului muncă între sectoarele de
activitate ale economiei; e) insuficienţa echipamentului de producţie.
60. 60) Legea lui Okun exprimă: a) relaţia pozitivă dintre şomaj şi produsul intern brut; b)
relaţia pozitivă dintre inflaţie şi produsul intern brut; c) relaţia negativă dintre şomaj
şi produsul intern brut; d) relaţia negativă dintre inflaţie şi produsul intern brut; e)
relaţia negativă dintre şomaj şi dinamica preţurilor.
61. 61) Rata şomajului se calculează ca: a) diferenţă între populaţia ocupată şi numărul de
şomeri; b) raport între numărul şomerilor şi populaţia ocupată; c) raport între
numărul şomerilor şi populaţia activă disponibilă; d) raport între populaţia ocupată
şi populaţia activă disponibilă; e) oricare dintre variantele de mai sus poate fi
acceptată.
51
Capitolul 19. Piaţa monetară
1. 1) Creşterea ratei dobânzii determină: a) creşterea costului de oportunitate pentru

cererea de monedă; b) reducerea costului de oportunitate pentru cererea de monedă; c)
creşterea masei monetare; d) creşterea produsului intern brut; e) creşterea investiţiilor.
2. 2) Cota rezervelor obligatorii ale băncilor este de 20%. Suma maximă de monedă
scripturală creată de sistemul bancar ca urmare a unui depozit iniţial de 2 miliarde
u.m. este: a) 20 miliarde u.m.; b) 10 miliarde u.m.; c) 8 miliarde u.m.; d) 5 miliarde
u.m.; e) 2 miliarde u.m.
3. 3) Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional este L1 50 0, 5Y , unde Y
este venitul agregat. Cererea de monedă pentru motivul speculativ este L2 50125r
, unde r este rata dobânzii. Dacă oferta de monedă este de 325 u.m., iar venitul agregat
este de 500 u.m., atunci rata dobânzii este: a) 10%; b) 15%; c) 20%; d) 25%; e) 30%.
4. 4) Nu este instrument al politicii monetare: a) cota rezervelor obligatorii ale băncilor
comerciale; b) cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală; c)
vânzările de titluri guvernamentale de către banca centrală; d) consumul
guvernamental de bunuri şi servicii; e) rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale
la banca centrală.
5. 5) Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: a) tipărind numerar; b)
acordând credite; c) schimbând numerarul din casierie în rezerve la banca centrală; d)
cumpărând titluri guvernamentale; e) acceptând depozite.
6. 6) Dacă banca centrală reduce cota rezervelor obligatorii, atunci: a) publicul nebancar
cumpără mai multe titluri de stat; b) băncile acordă mai puţine credite; c) băncile
creează mai mulţi bani; d) formarea capitalului este descurajată; e) preţurile se reduc.
7. 7) Atunci când veniturile consumatorilor cresc în faza de expansiune, cererea de bani:
a) creşte din motivele tranzacţional şi precauţional; b) scade din motivul speculativ; c)
creşte din motivul speculativ; d) scade din motivul tranzacţional; e) scade din motivul
precauţional.
8. 8) Care din măsurile următoare este specifică unei politici monetare expansioniste? a)
creşterea ratei dobânzii la refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală; b)
creşterea cotei rezervei obligatorii ale băncilor comerciale; c) creşterea cheltuielilor
guvernamentale; d) cumpărarea de titluri guvernamentale de către banca centrală; e)
reducerea impozitării.
9. 9) Cererea de bani este: a) direct legată de produsul intern brut şi rata dobânzii; b)
direct legată de produsul intern brut şi invers de rata dobânzii; c ) invers legată de
produsul intern brut şi direct de rata dobânzii; d) invers legată de produsul intern brut
şi rata dobânzii; e) în scădere în faza de expansiune a ciclului economic.
10. 10) Dacă Banca Naţională ar impune un plafon al ratei dobânzii, atunci: a)cantitatea
cerută de bani ar fi mai mare decât cantitatea oferită; b)cantitatea cerută de bani ar fi
mai mică decât cantitatea oferită; c)piaţa monetară ar fi în echilibru; d)oferta de bani
ar creşte, iar cererea de bani s-ar reduce; e)moneda naţională s-ar aprecia.
52
11. 11) Efectele unui exces al cererii de monedă faţă de ofertă sunt: a) creşterea ratei
dobânzii şi creşterea cursului obligaţiunilor; b) creşterea ratei dobânzii şi reducerea
cursului obligaţiunii; c) reducerea ratei dobânzii şi creşterea cursului obligaţiunilor; d)
reducerea ratei dobânzii şi reducerea cursului obligaţiunilor; e) menţinerea constantă a
ratei dobânzii şi a cursului obligaţiunilor.
12. 12) Să presupunem că o persoană a găsit o cutie îngropată ce conţinea 100.000 u.m.
Dacă persoana respectivă foloseşte aceşti bani pentru a-şi deschide un cont şi dacă
banca trebuie să păstreze sub formă de rezerve o cotă de 20% din depozite, suma
maximă cu care creşte masa monetară este:a)100.000 u.m.; b)120.000 u.m.; c)180.000
u.m.; d)400.000 u.m.; e)500.000 u.m.
13. 13) Printre măsurile de restrângere a masei monetare nu se numără:a) creşterea ratei
dobânzii; b)creşterea cotei rezervelor obligatorii; c)scăderea ratei dobânzii;d) vânzarea
de titluri de stat de către banca centrală; e)vânzarea de valută de către banca centrală.
14)Multiplicatorul creditului este influenţat direct de:a)nivelul depozitelor; b)viteza de rotaţie

a capitalului; c)producţia de bunuri şi servicii; d)cota rezervelor obligatorii; e)durata de rotaţie
a capitalului.
15) Generarea monedei de cont de către băncile comerciale: a)este limitată direct prin legea
bancară; b)este controlată indirect de banca centrală; c)asigură independenţa economiei faţă
de politica monetară a băncii centrale; d)asigură finanţarea întreprinderilor cu pierderi; e)este
rezultatul unei decizii administrative.
16)Nu reprezintă instrument de politică monetară: a)rata dobânzii la depozitele băncilor

comerciale la banca centrală; b)rata dobânzii la refinanţarea băncilor comerciale de către
banca centrală; c)cota rezervelor minime obligatorii; d)operaţiunile băncii centrale pe “piaţa
deschisă”; e)impozitele indirecte.
17) Cererea de bani pentru motivul tranzacţional depinde de: a)producţia de bunuri şi servicii;
b)depozitele bancare; c)rata dobânzii; d)cursul de schimb; e)salariile nominale.
18)Creşterea cheltuielilor guvernamentale are un efect inflaţionist mai mare dacă este
finanţată prin: a)vânzare de titluri guvernamentale către populaţie; b)vânzare de titluri
guvernamentale către societăţile comerciale private din sectorul nebancar; c)vânzare de titluri
guvernamentale către băncile comerciale; d)vânzare de titluri guvernamentale către banca
centrală; e)creşterea impozitării.
19. 19) Dacă banca centrală cumpără titluri de stat, atunci: a)investiţiile sunt descurajate;
b)au loc intrări de capital din străinătate, iar cursul de schimb se apreciază; c)au loc
ieşiri de capital în străinătate, iar cursul de schimb se apreciază; d)oferta de bani
creşte, iar ratele dobânzii se reduc; e)oferta de bani se reduce, iar ratele dobânzii cresc.
20. 20) Viteza de rotaţie a banilor se accelerează dacă: a)cantitatea bunurilor supuse
tranzacţiilor se reduce, ceilalţi factori rămânând constanţi; b)preţurile cresc, ceilalţi
factori rămânând constanţi; c)masa monetară creşte, ceilalţi factori rămânând
constanţi; d)preţurile cresc în aceeaşi măsură ca şi masa monetară, în condiţiile în care
cantitatea bunurilor supuse
53
tranzacţiilor rămâne constantă; e)preţurile cresc în măsura în care se reduce cantitatea
bunurilor supuse tranzacţiilor, în condiţiile în care masa monetară rămâne constantă.
21)Rata dobânzii se reduce dacă: a)nevoile de finanţare din economie cresc; b)oferta de
monedă se reduce, iar cererea de monedă creşte; c)oferta de monedă creşte, iar cererea de
monedă se reduce; d)deficitul trezoreriei creşte; e)banca centrală emite mai puţină monedă.
22) Rata dobânzii creşte dacă: a)disponibilităţile temporare din economie cresc; b)oferta de
monedă se reduce, iar cererea de monedă creşte; c)oferta de monedă creşte, iar cererea de
monedă se reduce; d)excedentul trezoreriei creşte; e) banca centrală emite mai multă monedă.
23)Economisirea este descurajată atunci când: a)rata dobânzii se reduce; b)rata dobânzii
rămâne constantă; c)rata dobânzii creşte; d)rata dobânzii este mai mare decât rata inflaţiei;
e)rata dobânzii este mai mare decât deprecierea monedei naţionale.
24. 24) În cadrul pieţei monetare au loc tranzacţii privind: a)emiterea de titluri de
proprietate; b)cumpărarea şi vânzarea de acţiuni; c)cumpărarea şi vânzarea de
obligaţiuni; d)finanţarea şi refinanţarea; e)cumpărarea şi vânzarea bunurilor în rate.
25. 25) Trezoreria: a)este o bancă comercială; b)atrage depozite de la populaţie şi acordă
credite agenţilor economici; c)este bancă a statului care centralizează şi gestionează
fondurile publice; d)realizează schimb valutar pentru persoanele fizice, rezidenţi şi
nerezidenţi; e)are surplus de fonduri dacă bugetul este deficitar.
26)Dacă rata dobânzii este 10%, atunci valoarea prezentă a unei unităţi monetare ce se obţine
peste doi ani este: a)0,826; b)0,910; c)1,008; d)1,101; e)1,211.
27. 27) Dacă rata anuală a dobânzii este 10%, atunci valoarea prezentă a sumei de 1
milion lei disponibilă peste un an este: a)1.100.000 lei; b)999.999,9 lei; c)909.090,9
lei; d)10.000.000 lei; e)100.000 lei.
28. 28) Viteza de circulaţie a monedei este constantă. Dacă produsul intern brut creşte cu
5%, iar masa monetară, cu 20,75%, atunci rata inflaţiei este: a)15%; b)15,75%;
c)20,75%; d)25,75%; e)26,79%.
29. 29) În T0 masa monetară este de 2.000 miliarde u.m. În perioada T0-T1, sistemul
bancar acordă credite de 450 miliarde u.m. iar credite de 250 miliarde u.m. ajung la
scadenţă şi trebuie rambursate către bănci. Atunci, masa monetară în T1 este: a) 2.300
miliarde u.m.; b) 2.000 miliarde u.m.; c) 2.200 miliarde u.m.; d) 2.100 miliarde u.m.;
e) 2.500 miliarde u.m.
30. 30) Dacă preţurile cunosc o creştere generalizată de 25%, puterea de cumpărare a
monedei: a) scade cu 20%; b) scade cu 25%; c) creşte cu 33,33%; d) nu se modifică;
e) scade cu 80%.
În condiţiile existenţei unui exces de cerere de fonduri de împrumut pe piaţa monetară, rata
dobânzii are tendinţa de a: a) scădea; b) creşte; c) rămâne la acelaşi nivel; d) egala întotdeauna
rata inflaţiei; e)ajunge la zero.
31) Pe piaţa monetară, la o rată anuală a dobânzii de 15% există un exces de cerere de fonduri
de împrumut în timp ce la o rată anuală a dobânzii de 25% apare un exces de ofertă de fonduri
de împrumut. Rata dobânzii de echilibru pe piaţa monetară este: a) mai mică de
54
15%; b) între 15% şi 25%; c) mai mare de 25%; d) întotdeauna egală cu rata inflaţiei; e) zero.
32)În situaţia în care cererea de fonduri de împrumut creşte mai rapid faţă de oferta de fonduri
de împrumut, rata dobânzii de echilibru pe piaţa monetară: a) creşte; b) scade; c) rămâne
constantă; d) este zero; e) este întotdeauna egală cu rata inflaţiei.
33)Pe piaţa monetară cererea şi oferta de fonduri de împrumut sunt Cm=10-20d’ şi
Om=530d’, unde d’ reprezintă rata dobânzii. La echilibru, rata dobânzii şi mărimea
fondurilor de împrumut (în mii mld. lei) sunt: a) 15% şi respectiv 8; b) 15% şi respectiv 10; c)
10% şi respectiv 8; d) 10% şi respectiv 10; e) 25% şi respectiv 10.
34. 34) Banca Centrală: 1) reprezintă instituţia unică de emisiune, deţinând monopolul
punerii în circulaţie a biletelor de bancă, bancnote şi moneda divizionară; 2) este
recunoscută drept bancă a băncilor; 3) are rolul de a asigura stabilitatea monetară şi de
a veghea la compatibilitatea acesteia cu expansiunea monetară; 4) acordă credite pe
termen scurt şi lung populaţiei; 5) conlucrează cu Trezoreria, acordându-i, în cazuri
bine justificate, creditele solicitate. a) (1,2,3,4,5); b) (2,3,4,5); c) (1,3,5); d) (1,4,5); e)
(1,2,3,5).
35. 35) Care dintre următoarele elemente este un exemplu de cvasi-bani? a) moneda
divizionară; b) o carte de credit; c) depozitele la vedere; d) baza monetară; e) un
depozit la termen.
36. 36) Oferta de monedă dintr-o economie este realizată de: a) instituţiile publice; b)
Ministerul Finanţelor; c) Trezorerie; d) Banca centrală şi băncile comerciale;
e)bursa de valori.
37)Băncile comerciale contribuie la expansiunea monetară: a) tipărind bani; b) acordând

credite; c) utilizându-şi rezervele de numerar pentru a satisface cererile de retrageri; d)
vânzând titluri de stat; e) atrăgând depozite.
38)Băncile comerciale se deosebesc de alte instituţii financiare prin: a) sunt principalul

finanţator al statului; b) risc mare de faliment; c) capacitatea legală de a crea monedă
scripturală; d) forma de proprietate; e) faptul că îşi constituie rezerve pentru riscuri
neprevăzute.
39)Dacă scade cursul titlurilor de valoare, cererea de monedă determinată de motivul

speculaţiei:a) creşte; b) scade; c) rămâne constantă; d) nu se poate preciza evoluţia acesteia,
informaţiile fiind insuficiente; e)a-d false.
40. 40) Creşterea ofertei de monedă determină: a) scăderea ratei dobânzii şi a cererii
agregate; b) creşterea ratei dobânzii şi a cererii agregate; c) scăderea ratei dobânzii şi
creşterea cererii agregate; d) creşterea ratei dobânzii şi scădererea cererii agregate;
e) scăderea ratei dobânzii şi menţinerea constantă a cererii agregate.
41. 41) Dacă oferta monetară este constantă, creşterea cererii de monedă determină: 1)
reducerea masei monetare din economie; 2) reducerea ratei dobânzii; 3) creşterea ratei
dobânzii; 4) creşterea masei monetare din economie; 5) menţinerea constantă a ratei
dobânzii. a) (1,3,5); b (2,4); c) (3,5); d) (3,4); e) (4,5)
42. 42) Procesul de acomodare monetară presupune: a) creşterea ofertei de monedă prin
vânzarea de titluri pe piaţa liberă de către Banca Centrală; b) creşterea cererii de
monedă ca rezultat
55
al creşterii volumului tranzacţiilor; c) creşterea ofertei de monedă prin achiziţia de către

Banca Centrală a titlurilor emise de stat; d) lipsa intervenţiei Băncii Centrale asupra masei
monetare; e) reducerea ofertei de monedă prin operaţiuni pe piaţa deschisă.
43) Atunci când rata rezervelor obligatorii se reduce (ceteris paribus), este de aşteptat ca: a)
masa monetară să scadă; b) rata dobânzii la credite să crească; c) volumul creditelor
acordate să crească; d) multiplicatorul monedei de cont să se reducă; e) cantitatea de
monedă scripturală creată în sistemul bancar să scadă.
44)În operaţiunile de open-market, rata dobânzii: a) se formează liber pe piaţă; b) este fixată
de către banca centrală; c) este fixată de către băncile comerciale; d) este aceeaşi cu rata
rescontului; e) este aceeaşi cu coeficientul rezervei obligatorii.
45. 45) Ce decizie va lua Banca Centrală dacă va aprecia că i se oferă prea multe hârtii de
valoare spre rescontare? a) va micşora rata rezervelor obligatorii ale băncilor
comerciale la banca centrală; b) va emite monedă; c) va creşte rata rescontului; d) va
micşora rata dobânzii; e) va restricţiona creditul.
46. 46) Creşterea ratei rescontului determină una din următoarele evoluţii: a) creşte
cererea pentru investiţii întrucât creditele sunt mai ieftine; b) creşte masa de monedă
scripturală creată prin acordarea de credite; c) creşte cursul obligaţiunilor pe piaţa
financiară; d) scade volumul investiţiilor în economie; e) a + b.
47. 47) Cât a fost rata rezervei obligatorii dacă la o bază monetară de 10 mld. u.m. s-a
creat, prin sistemul bancar, monedă de cont în valoare de 50 mld. u.m.? a) 10%; b)
15%; c) 20%; d) 50%; e) 25%.
48. 48) Cu cât ar trebui să sporească volumul bunurilor şi serviciilor astfel încât la o
creştere a masei monetare cu 20% şi o viteză de rotaţie constantă, puterea de
cumpărare a banilor să nu se modifice? a) 20%; b) 30%; c) 15%; d) 10%; e) 25%.
49. 49) Cererea nominală de bani este 2.500 miliarde u.m., iar viteza de rotaţie a banilor
5. Masa monetară aflată în circulaţie este egală cu: a) 500 miliarde u.m.; b) 1.500
miliarde u.m.; c) 2.500 miliarde u.m.; d) 5.000 miliarde u.m.; e) 12.500 miliarde u.m.
50. 50) Oferta de monedă şi viteza de rotaţie a monedei cresc cu 10%, respectiv 1%, iar
PIB real creşte cu 5%. În aceste condiţii, nivelul peţurilor: a) creşte cu 5,8%; b)
creşte cu 8,5%; c) scade cu 5%; d) scade cu 1,2%; e) creşte cu 1,2%.
51)
52) Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional este L1 50 0, 5Y , unde Y este
venitul agregat. Cererea de monedă pentru motivul speculativ este L2 50125r , unde r este
rata dobânzii. Dacă oferta de monedă este de 325 u.m., iar venitul agregat este de 500 u.m.,
atunci rata dobânzii este: a) 10%; b) 15%; c) 20%; d) 25%; e) 30%.
Cererea de monedă în funcţie de mobilul tranzacţional şi al prudenţei este L1 = 10 + 0,5Y, iar
cea în funcţie de mobilul speculaţiei, L2 = 50 − 125 i. Ştiind că oferta de monedă este de 100
u.m, determinaţi rata dobânzii pentru un venit de echilibru de 100 u.m. a) 5%; b) 3%; c) 8%;
d) 12%; e) 10%.
56
53)Dacă banca centrală reduce cota rezervelor obligatorii, atunci: a)publicul nebancar
cumpără mai multe titluri de stat; b) băncile acordă mai puţine credite; c) băncile creează mai
mulţi bani; d) formarea capitalului este descurajată; e) preţurile se reduc.
54)Cererea de bani pentru motivul tranzacţional depinde de: a) mărimea şi dinamica
veniturilor; b) expansiunea depozitelor de cont; c) scurgerea de bani din sistemul bancar; d)
rata dobânzii; e) cursul de schimb.
55)Dacă rata dobânzii pe piaţa monetară creşte atunci, în mod normal, cursul titlurilor de
valoare pe piaţa financiară secundară: a) creşte; b scade ; c) nu este influenţat; d) creşte sau
scade; e) creşte, după care devine instabil.
56) O politică monetară restrictivă (a banilor scumpi) va determina : a) stimularea

investiţiilor; b) creşterea salariilor; c) scăderea ratei dobânzii; d) scăderea cursului
obligaţiunilor ; e) crearea de noi locuri de muncă
57. 57) Dacă o bancă comercială creează 200 mil. u.m. monedă scripturală în baza
existenţei unor depozite de 40 mil. u.m. şi nu există scurgeri în afara sistemului
bancar, rata rezervelor bancare obligatorii este: a) 10%; b) 15%; c) 20%; d) 5%; e) nu
se poate determina.
58. 58) Viteza de rotaţie a banilor se accelerează dacă: a) cantitatea bunurilor supuse
tranzacţiilor se reduce, ceilalţi factori rămânând constanţi; b) preţurile cresc, ceilalţi
factori rămânând constanţi; c) asa monetară creşte, ceilalţi factori rămânând constanţi;
d) preţurile cresc în aceeaşi măsură ca şi masa monetară, în condiţiile în care cantitatea
bunurilor supuse tranzacţiilor rămâne constantă; e) preţurile cresc în măsura în care se
reduce cantitatea bunurilor supuse tranzacţiilor, în condiţiile în care masa monetară
rămâne constantă.
59. 59) Presupunem că rata rezervelor obligatorii ale băncilor este de 20%, iar masa
monetară este de 500 miliarde u.m. În acest caz, oferta de moneda este egală cu: a)
500 mld. u.m; b) 550 mld. u.m.; c) 600 mld. u.m.; d) 2500 mld. u.m; e) 25000 mld.
u.m.
60. 60) Care dintre următoarele funcţii ale unei bănci comerciale este considerată funcţie
activă: a) constituirea de depozite pentru economiile populaţiei; b) efectuarea de plăţi,
pe baza ordinelor de la clienţii săi; c) derularea operaţiunilor de casă ale firmelor; d)
acordarea de împrumuturi solicitanţilor; e) eliberarea cardurilor de debit pentru
cienţiisăi.
61)Creşterea cotei de rezerve obligatorii ale băncii are ca rezultat: a) creşterea ofertei de
monedă; b) scăderea ofertei de monedă; c) sporirea volumului de credite bancare; d)
sporirea masei monetare; e) reducerea şomajului.
62) Dacă indicele de creştere a P.I.B. nominal a fost de 180%, iar rata de creştere a masei
monetare a fost de 50%, atunci viteza de rotaţie s-a modificat cu: a) a crescut cu 30%; b) a
crescut cu 120%; c) a crescut cu 260%; d) a crescut cu 160%; e) a crescut cu 20%.
63)Masa monetară se află în relaţie de acelaşi sens cu: a) cantitatea bunurilor supuse
tranzacţiilor la un anumit preţ; b) viteza de rotaţie a monedei; c) viteza de rotaţie a capitalului;
d) numărul de rotaţii ale capitalului; e) numărul de rotaţii ale monedei.
64)Baza monetară este agregatul monetar: a) care cuprinde numai moneda divizionară,
biletele de bancă şi depozitele la vedere; b) operativ, curent al Băncii Naţionale a
57
României; c) constituit doar din depozitele la termen ale băncilor comerciale; d) în care se
includ numai alte active cu grade diferite de lichiditate; e) ce cuprinde doar titlurile de valoare
ale agenţilor nonbancari.
65)Cererea de monedă este determinară de: a) necesităţile firmelor pentru finanţarea activităţii
lor economice; b) existenţa excedentului bugetar; c) diminuarea vitezei de rotaţie a monedei;
d) convertibilitatea monedelor străine în monedă naţională; e) toate alternativele de mai sus.
66. 66) Majoritatea masei monetare dintr-o economie se prezintă sub formă de: a)
numerar; b) monedă scripturală; c) rezervă a băncilor; d) aur; e) valută.
67. 67) Profitul bancar: a) este sinonim cu venitul bancar; b) este mai mare decât câştigul
bancar; c) este egal cu diferenţa dintre dobânda încasată şi dobânda plătită de bancă;
d) este mai mic decât câştigul bancar; e) este invers proporţional cu durata
plasamentului.
68)Masa monetară creşte cu 26%, iar preţurile cresc cu 20%. Dacă viteza de rotaţie a monedei
este constantă, atunci volumul fizic al tranzacţiilor: a) creşte cu 5%; b) scade cu 26%; c)
creşte cu 26%; d) nu se modifică; e) creşte cu 20%.
69) Care este suma prezentă care generează peste doi ani, în regim de dobândă compusă, o
sumă finală de 144.000 u.m., în condiţiile în care rata anuală a dobânzii este de 20%?: a)
110.000 u.m.; b) 100.000 u.m.; c) 90.000 u.m.; d) 80.000 u.m.; e) 70.000 u.m.
70)Agregatul monetar M1 defineşte: a) numerarul aflat în circulaţie; b) numerarul aflat în
posesia agenţilor nonfinanciari; c) numerarul aflat în circulaţie şi soldul conturilor bancare la
vedere, operabile prin cecuri; d) numerarul aflat în circulaţie şi depozitele bancare obligatorii;
e) numerarul şi creditele bancare.
71) Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: a) creşterea deficitului bugetar determină
creşterea fondurilor de împrumut; b) atunci când banca centrală cumpără obligaţiuni ale
guvernului masa monetară creşte; c) atunci când banca centrală cumpără obligaţiuni ale
guvernului masa monetară scade; d) neutralitatea monedei exprimă influenţa nulă pe care o
are asupra economiei reale; e) nici un răspuns corect.
72)Daca rata rescontului creşte atunci:a) rata dobânzii şi oferta de monedă scad;b)rata
dobânzii şi oferta de monedă cresc; c) oferta de moneda scade si rata dobânzii creste;d)rata
dobânzii scade si oferta de moneda creste; e.)rata dobânzii scade.
73. 73) O politică monetară restrictivă (a banilor scumpi) va determina : a) crearea de noi
locuri de muncă ; b) stimularea investiţiilor ; c) stimularea economisirii ; d) creşterea
cursului titlurilor de valoare pe piaţa financiară secundara ; e) nici un răspuns corect.
74. 74) Volumul valoric al bunurilor şi serviciilor creşte de cinci ori, în timp ce viteza de
rotaţie a banilor creşte cu 150%, iar masa monetară este, la începutul perioadei 1000
miliarde u.m., atunci masa monetară de la sfârşitul perioadei este:a) tot 1000 miliarde
u.m. b) 1200 miliarde u.m. c) 2000 miliarde u.m. d) 3000 miliarde u.m. e)nici una din
variantele de mai sus.
58
75)Nu reprezintă împrejurări ce favorizează creşterea volumului masei monetare într-o
economie:a) creşterea volumului valoric al bunurilor economice marfare; b) acoperirea
deficitului bugetului de stat; c) scăderea vitezei de rotaţie a banilor; d) convertirea monedei
naţionale în monedă străină; e) nici una din cele de mai sus.
76. 76) Masa monetară este de 150 mld. u.m., din care numerarul reprezintă 10%. Un
miliard din numerar se transformă în depozite, rata rezervelor bancare obligatorii fiind
de 20%. Dacă sunt satidfăcute condiţiile pentru funcţionarea multiplicatorului
monetar, volumul de credite acordate şi masa monetară în viitor devin (în mld): a) 1;
150; b) 5; 154; c) 3; 155; d) 8; 140; e) nici un răspuns corect.
77. 77) Monetariştii susţin că: a) sporirea masei monetare are un impact puternic, pe
termen lung, asupra produsului intern brut; b) sporirea ratei dobânzii nu influenţează
investiţiile; c) sporirea masei monetare determină creşterea produsului intern brut pe
termen lung doar dacă este însoţită de creşterea fiscalităţii; d) sporirea masei monetare
determină creşterea produsului intern brut pe termen lung doar dacă este însoţită de
reducerea fiscalităţii; e) sporirea masei monetare nu influenţează, pe termen lung,
produsul intern brut.
78. 78) Care sunt efectele pe termen scurt ale unei creşteri neanticipate a masei monetare?
a) îi determină pe producători să aprecieze că a avut loc o modificare nefavorabilă a
preţurilor relative ale bunurilor; b) determină o producţie naţională mai mare şi un
nivel al preţurilor situat sub nivelul creşterii masei monetare, dar peste nivelul
anticipat al creşterii acestora; c) determină creşterea producţiei, fără a influenţa nivelul
preţurilor; d) conduce la creşterea nivelului preţului, proporţional cu creşterea masei
monetare, fără a influenţa volumul producţiei; e) lasă nemodificat nivelul preţurilor şi
producţiei.
79)Care sunt efectele pe termen scurt ale unei creşteri anticipate a masei monetare? a)
determină o creştere a nivelului preţurilor, însoţită de creşterea cantităţii produse de ofertanţi;
b) conduce la creşterea nivelului preţurilor, lăsând nemodificată cantitatea produsă; c)
generează inflaţie şi o creştere neproporţională a preţurilor; d) nu influenţează asupra cuplului
cantitate-preţ iniţial; e) determină creşterea producţiei, lăsând nemodificat nivelul preţurilor.
80. 80) În T1 faţă de T0, masa monetară în circulaţie creşte cu 200%. Dacă în acelaşi
interval valoarea tranzacţiilor pe piaţă sporeşte cu 50%, viteza de rotaţie a monedei: a)
creşte cu 50%; b) scade cu 150%; c) creşte cu 100%; d) scade cu 100%; e) scade cu
50%.
81. 81) Banii păstraţi de menaje şi firme cu scopul de a achiziţiona bunuri şi servicii
reprezintă: a) cerere de bani pentru tranzacţii; b) cerere de bani pentru motivul
precauţiei; c) cerere de bani pentru motivul speculativ; d) cerere totală de bani; e)
viteza de rotaţie a monedei.
82)Pentru diminuarea masei monetare scripturale se acţionează prin: a) creşterea ratei

dobânzii la creditele acordate de bănci; b) sporirea salariilor; c) acoperirea deficitului
bugetar; d) scăderea puterii de cumpărare a banilor; e) scăderea rezervelor monetare
obligatorii ale băncilor comerciale
83) Dacă BNR doreşte să scadă rata dobânzii atunci ar trebui: a) să restrângă masa monetară;
b) să impună restricţii privind acordarea de credite; c) să crească oferta de bani; d) să scadă
oferta de bani; e) toate răspunsurile sunt corecte.
59
84) În ecuaţia M = k P Y, factorul k: a) reprezintă procentul din venitul nominal (PNB
nominal) pe care indivizii decid să-l păstreze sub formă de bani; b) este inversul vitezei de
rotaţie a banilor; c) scade atunci când ratele nominale ale dobânzii cresc; d) toate cele de mai
sus; e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.
85)Dacă se urmăreşte creşterea ofertei de monedă, atunci banca centrală trebuie: a) să
achiziţioneze titluri guvernamentale; b) să crească rata dobânzii la refinanţarea băncilor
comerciale; c) să crească cota rezervelor obligatorii; d) toate variantele de mai sus; e) nici una
dintre variantele de mai sus.
86. 86) Panta curbei LM este : a) pozitivă; b) negativă; c) influenţată de rata marginală a
taxării; d) influenţată de înclinaţia marginală spre consum; e) a, c şi d.
87. 87) Promovarea unor politici monetare şi fiscale expansioniste determină : a)
creşterea ofertei agregate; b) reducerea producţiei reale pe termen scurt; c) creşterea
cererii agregate; d) reducerea nivelului mediu al preţurilor; e) creşterea ratei
şomajului.
88)Reducerea cheltuielilor publice (G) determină : a) scăderea ratei dobânzii; b) creşterea

ratei dobânzii; c) creşterea cererii agregate; d) creşterea ofertei agregate; e) reducerea ofertei
agregate.
89)O politică fiscală expansionistă determină : a) creşterea cererii agregate; b) creşterea

deficitului de cont curent; c) reducerea surplusului contului de capital; d) a şi b; e) a, b şi c.
90)Creşterea ofertei monetare determină ; a) creşterea cererii agregate; b) scăderea cererii

agregate; c) scăderea cererii agregate şi creşterea ofertei agregate; d) creşterea ofertei agregate
e) scăderea ofertei agregate.
91. 91) Masa monetară reprezintă la un moment dat 5000 mld. u.m. Numerarul reprezintă
20% din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecinţe este posibilă în
cazul constituirii unor depozite bancare de 100 mld. u.m.? : a) masa monetară creşte
cu 100 mld. u.m.; b) masa monetară scade cu 100 mld. u.m.; c) numerarul scade cu
10%; d) numerarul creşte cu 10%; e) banii de cont cresc cu 10%.
92. 92) În sistemul bancar, depozitele sunt de 500 u.m., iar creditele acordate sunt de 400
u.m. Ca urmare a procesului de multiplicare a banilor, masa monetară se va modifica
cu : a) 500; b) 2000; c) 1600; d) 2500; e) 1800.
93)Conform abordării monetariste privind evoluţia economiei pe termen lung, atunci când
masa monetară creşte : a) viteza tranzacţiilor creşte; b) nivelul producţiei potenţiale creşte; c)
preţurile se reduc; d) PIB-ul potenţial rămâne nemodificat; e) PIB-ul potenţial se majorează.
94) Creşterea cantităţii de bani determină, pe termen lung: a) creşterea preţurilor; b) creşterea
producţiei de echilibru; c) creşterea ratei dobânzii de echilibru; d) creşterea şomajului; e)
scăderea preţurilor.
95)O scădere a cererii de bani, în condiţii caeteris paribus, va avea ca efect: a) creşterea
preţului banilor şi a cantităţii de monedă pe piaţă; b) scăderea preţurilor bunurilor şi a
60
cantităţii de monedă pe piaţă; c) scăderea preţului banilor şi a cantităţii de monedă pe piaţă; d)
creşterea preţului banilor şi reducerea masei monetare; e) nici unul din cele de mai sus.
96) Dacă se anticipează accelerarea inflaţiei, atunci: a) rata nominală a dobânzii va creşte; b)
viteza de circulaţie a monedei va creşte; c) toate cele de mai sus; d) viteza de circulaţie a
monedei se va reduce; e) nici una din cele de mai sus.
97)Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 100%, multiplicatorul
monedei scripturale este: a) 0; b) 1; c) 10; d) 100; e) 1000.
98)În perioada T0 – T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de circulaţie
a banilor creşte de 2 ori. Volumul bunurilor economice creşte cu 100% iar ponderea bunurilor
destinate autoconsumului este 25%. În aceste condiţii, masa monetară: a) scade cu 20%; b)
scade cu 50%; c) creşte cu 100%; d) creşte cu 25%;e) rămâne neschimbată.
99)Care dintre elementele următoare reprezintă instrumente ale politicii monetare? 1.

multiplicatorul banilor de cont; 2.variaţia de ritm a dinamicii masei monetare; 3. rata dobânzii
la refinanţarea bancară; 4. cota obligatorie a rezervelor băncilor comerciale. : a) 1, 2; b) 2, 3;
c) 3, 4; d) 1, 4; e) 1, 2, 3, 4.
100) Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare
atrage modificarea: a) pe termen scurt, în relaţie directă, atât a preţurilor cât şi a producţiei
totale; b) pe termen lung, numai a producţiei totale; c) pe termen scurt, în relaţie directă,
numai a preţurilor; d) pe termen lung, în relaţie invers proporţională, numai a preţurilor; e) pe
termen scurt, în relaţie direct proporţională, a producţiei totale.
101) Dacă masa monetară creşte cu 50% iar cererea de monedă în termeni reali creşte cu 20%,
atunci rata inflaţiei este: a) 150%; b) 50%; c) 125%; d) 25%; e) 20%.
102) Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 100%, multiplicatorul
depunerilor este: a) 0; b) 0,01; c) 1; d) 10; e) 100.
103) Masa monetară reprezintă la un moment dat 5000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 20%
din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecinţe este posibilă în cazul
constituirii unor depozite bancare de 100 mld. u.m.: a) masa monetară creşte cu 100 mld.
u.m.; b) masa monetară scade cu 100 mld. u.m.; c) numerarul scade cu 10%; d) numerarul
creşte cu 10%; e) banii de cont cresc cu 10%.
61
Capitolul 20. Pieţe financiare
1. 1) Sistemul financiar coordonează două elemente care sunt esenţiale din punct de
vedere macroeconomic: a) bani şi bunăstare; b) economii şi investiţii; c) consum şi
economisire; d) taxe şi cheltuieli guvernamentale; e) risc şi deficit bugetar.
2. 2) În categoria pieţelor financiare se pot include: 1) piaţa muncii; 2) piaţa monetară;
3) piaţa valutară; 4) piaţa resurselor; 5) piaţa de capital. a) (2,3,5); b) (1,3,5); c) (4,5);
d) (1,4); e) (1,4,5)
3. 3) Când o persoană renunţă să mai consume o parte din venitul său, această acţiune:
a) evidenţiază un proces de investiţie; b) evidenţiază un proces de consum; c)
evidenţiază un proces de finanţare; d) evidenţiază un proces de economisire; e)
evidenţiază un comportament iraţional.
4. 4) Instrumentele financiare cu lichiditate perfectă sunt: a) acţiunile; b) obligaţiunile;
c) numerarul; d) titlurile de credit; e) toate cele menţionate.
5. 5) Cu privire la atitudinea în faţa riscului, indivizii sunt, în marea lor majoritate,
consideraţi a fi: a) adepţi ai riscului; b) adversari ai riscului; c) neutri în faţa riscului;
d) încrezători în viitor; e) nici una din cele de mai sus.
6. 6) Titlurile de credit generează venituri viitoare sub forma: a ) dobânzilor; b)
profiturilor; c) rentelor; d) salariilor; e) a-d corecte.
7. 7) Atunci când rata de piaţă a dobânzii creşte, cum evoluează preţurile titlurilor? a)
rămân constante; b) se reduc; c) cresc; d) depind de conjunctura economică; e) nu se
poate preciza sensul evoluţiei.
8. 8) Un investitor va prefera să cumpere de pe piaţa financiară: a) acţiuni supraevaluate;
b) acţiuni al căror preţ este superior activului; c) titluri al căror preţ este inferior
valorii activului; d) titluri la valoarea nominală; e) nici una din cele de mai sus.
9. 9) Un investitor va prefera să vândă pe piaţa financiară: a) acţiuni subevaluate; b)
titluri al caror preţ este inferior valorii activului; c) acţiuni supraevaluate; d) acţiuni al
caror preţ este superior activului; e) c şi d.
10)Dacă se anticipează o rată mare a inflaţiei, plasamentele în titluri de credit, faţă de
investiţiile în active financiare: a) devin mai atractive; b) aduc venituri mai mari; c) nu mai
aduc venituri; d) devin mai puţin atractive; e)a-d false.
11)Dacă Banca Centrală promovează o politică monetară expansionistă atunci este de

aşteptat: a) scăderea cursurilor titlurilor; b) un pesimism ridicat al jucătorilor la bursă; c)
creşterea cursurilor titlurilor; d) creşterea ratei dobânzii; e) a + b.
12) Atunci când cererea de titluri financiare creşte mai mult decât oferta: a) rata dobânzii a
crescut; b) cursurile titlurilor financiare cresc; c) cursurile titlurilor financiare scad; d)
economia traversează o perioadă de hiperinflaţie; e) nici una dintre variantele de mai sus.
62
13)Stabilirea unui impozit asupra tranzacţiilor bursiere conduce la: a) creşterea cererii de
titluri financiare; b) optimism din partea jucătorilor la bursă; c) creşterea valorii tranzacţiilor
la bursă; d) scăderea cererii de titluri financiare; e) creşterea generalizată a preţurilor.
14)În perioadele de expansiune economică se aşteaptă: a) reducerea cererii de titluri; b)

reducerea ofertei de titluri; c) reducerea cursului dacă oferta de titluri este constantă; d)
creşterea ofertei de titluri; e) pesimism sporit din partea jucătorilor la bursă.
15)Un surplus de euro pe piaţa valutară din România generează: a) deprecierea leului; b)
creşterea ratei dobânzii; c) scăderea ofertei de fonduri împrumutabile; d) creşterea cursurilor
titlurilor financiare; e) creşterea ratei inflaţiei.
16. 16) Determinaţi valoarea prezentă a unei sume viitoare de 100 unităţi monetare, ştiind
că rata dobânzii este 20%, iar durata este de 2 ani: a) 83,3; b) 69,4; c) 156,25; d) 125;
e) 144.
17. 17) Peste trei ani se poate obţine o sumă de 150 unităţi monetare. Rata dobânzii este
de 10%. Valoarea prezentă a acestei sume este: a) 123,6; b) 112,69; c) 136,36; d)
205,76; e) 165.
18)investiţie necesită costuri iniţiale de 100 milioane unităţi monetare. Veniturile anuale
estimate sunt V1 = 60 mil. unităţi monetare, V2 = 70 mil. unităţi monetare. Ştiind că rata
dobânzii anuale este 20% şi că investiţia se amortizează complet în cei doi ani, valoarea
prezentă a veniturilor viitoare este de: a) 48,6; b) 90,2; c) 108,3; d) 98,6; e) 105,4.
19. 19) Se contracteazǎ vânzarea a 6000 de acţiuni la un preţ de 32000 lei/acţiune, cu
scadenţǎ peste trei luni. La scadenţǎ, preţul la vedere este 40000 lei/acţiune, ceea ce
înseamnǎ: a) un câştig de 48 mil. lei pentru cumpǎrǎtor; b) un câştig de 24 mil. lei
pentru vânzǎtor; c) un câştig de 48 mil. lei pentru vânzǎtor; d) o pierdere de 24 mil. lei
pentru cumpǎrǎtor; e) o pierdere de 48 mil. lei pentru cumpărător.
20. 20) Se contracteazǎ vânzarea a 12000 de acţiuni la un preţ de 64000 lei/acţiune, cu
scadenţǎ peste douǎ luni. La scadenţǎ, preţul la vedere este 48000 lei/acţiune, ceea ce
înseamnǎ: a) un câştig de 48 mil. lei pentru cumpǎrǎtor; b) un câştig de 84 mil. lei
pentru vânzǎtor; c) o pierdere de 192 mil. lei pentru cumpǎrǎtor; d) o pierdere de
192 mil. lei pentru vânzǎtor; e) o pierdere de 84 mil. lei pentru vânzător.
21)Un individ cumpără 1000 de acţiuni la cursul de 10000 u.m./acţiune. La finele anului
încasează dividende de 2000 u.m./acţiune şi apoi vinde acţiunile cu 8000 u.m./acţiune. Care
este valoarea câştigului asigurat de tranzacţia respectivă? a) 20 mil. lei; b) 2 mil. lei; c) 4 mil.
lei; d) 0; e) 10 mil. lei.
22. 22) Valoarea nominală a unei obligaţiuni este 100.000 u.m. Cât a fost rata dobânzii
dacă la scadenţă deţinătorul obligaţiunii a încasat un cupon în valoare de 12.000 u.m.?
a) 2%; b) 12%; c) 10%; d) 20%; e) 120%.
23. 23) Deţineţi o sumă de 10 mil. u.m. şi doriţi să o plasaţi fie în obligaţiuni, fie într-un
depozit la bancă, pe durata unui an în ambele cazuri. Dacă rata dobânzii practicată de
bănci este 7%, atunci care va fi valoarea cuponului încasat la scadenţă cunoscând că
plasamentul pe care doriţi să-l realizaţi este indiferent? a) 500.000 u.m.; b) 800.000
u.m.; c) 700.000 u.m.; d) nu se poate preciza; e) 7 mil. u.m.
63
24. 24) Daca se acorda cresteri salariale mai mari decat cresterea productivitatii muncii
atunci: a) preturile au tendinta de reducere; b) costurile firmelor se reduc; c) preturile
au tendinta de crestere; d) oferta agregata in economie creste; e) preturile nu se
modifica.
25. 25) Pe termen scurt, Curba Phillips ilustreaza o relatie: a) pozitiva intre rata inflatiei si
rata somajului; b) negativa intre rata dobanzii si investitii; c) pozitiva intre modificarea
somajului si modificarea productiei; d) negativa intre rata inflatiei si rata somajului; e)
negativa intre rata inflatiei si rata de crestere economica.
26. 26) Când rata inflaţiei scade, dar rămâne pozitivă: a) scad preţurile; b) creşte rata
dobânzii; c) cresc preţurile; d) creşte oferta agregată; e) nici un răspuns nu este corect.
27)Dacă guvernul validează în mod repetat şocurile cererii agregate: a) oferta de monedă
rămâne nemodificată; b) banca centrală vinde titluri de stat; c) producţia creşte pe termen
lung; d) se formează anticipaţii inflaţioniste; e) b şi c
28)Un agent economic deţine un capital de 100 milioane lei. El deschide un cont la o societate
de investiţii financiare şi dă ordin de cumpărare a 10000 acţiuni la cursul de 10000 lei/acţiune.
După o lună, agentul economic dă ordin de vânzare a celor 10000 acţiuni la cursul de 12000
lei/acţiune. În condiţiile în care rata medie a dobânzii la efectuarea de depozite bancare este
de 30% pe an, putem afirma că plasamentul financiar al agentului economic este: a) avantajos;
b) dezavantajos; c) neutru; d) este întotdeauna mai puţin riscant decât efectuarea unui depozit
bancar; e) este întodeauna la fel de riscant ca efectuarea unui depozit bancar.
29)Acţiunile sunt: a) emise de administraţia publică centrală pentru finanţarea deficitului

bugetului de stat; b) emise de administraţiile publice locale pentru finanţarea deficitelor
bugetelor locale; c) titluri de credit; d) titluri de proprietate; e) instrumente ale politicii
monetare.
30. 30) Care dintre afirmaţiile următoare este falsă? a) acţiunea este un titlu de
proprietate, în timp ca obligaţiunea este un titlu de credit; b) venitul acţiunii este
dividendul, în timp ce venitul obligaţiunii este dobânda; c) acţiunea aduce un venit fix,
în timp ce venitul obligaţiunii este variabil; d) gradul de risc este mai ridicat pentru
acţiuni decât pentru obligaţiuni; e) acţiunea există atât timp cât societatea respectivă
funcţionează, în timp ce existenţa obligaţiunii este limitată la termenul de scadenţă.
31. 31) O oarecare creştere a ratei dobânzii influenţează direct: a) rata profitului; b) oferta
de bani; c) rata şomajului; d) cursul obligaţiunilor; e) mărimea salariilor.
32. 32) O obligaţiune aduce posesorului ei un venit anual de 4.800 lei în condiţiile în care
rata anuală a dobânzii este 20%. În cazul în care rata anuală a dobânzii ar fi de 25%,
obligaţiunea ar putea să fie vândută la preţul de: a) 14.400 lei; b 16.000 lei; c) 19.200
lei;
d) 24.000 lei; e) 18.000 lei.
33) O obligaţiune aduce un venit fix trimestrial de 30 000 u.m, la o rată a dobânzii trimestriale
de 15%. Cursul obligaţiunii la o rată a dobânzii de pe piaţa monetară de 80% este: a) 200 000
u.m.; b) 150 000 u.m.; c) 195 000 u.m.; d) 100 000 u.m.; e) 37 500 u.m.;
64
34)Care este rata cuponului unei obligaţiuni cu valoarea nominală de 500 000 u.m., dacă
venitul încasat în al doilea an de deţinere a titlului a fost de 10 000 u.m.: a) 10%; b) 5%; c)
20%; d) 24%; e) 40%;
35)Cuponul anual al unei obligaţiuni este de 50 000 u.m.. Cu cât se modifică preţul
obligaţiunii atunci când rata dobânzii de pe piaţa monetară creşte de la 10% la 20%: a) creşte
cu 10%; b) scade cu 10%; c) scade cu 150%; d) scade cu 50%; e) rămâne acelaşi.
36) Pentru a calcula cursul unei obligaţiuni trebuie să cunoaştem minimum: a) rata dobânzii
de pe piaţă şi valoarea anuală a cuponului; b) valoarea anuală a cuponului şi valoarea
nominală; c) valoarea nominală şi rata inflaţiei; d) cantitatea cerută şi cea oferită din
obligaţiunile respective; e) valoarea nominală a obligaţiunii şi rata dobânzii de pe piaţă.
37) Un agent economic deţine 600 de acţiuni la firma X şi doreşte să-şi transfere capitalul la
firma Y. În acest scop el încheie un contract de vânzare la termen a acţiunilor pe care le deţine
la firma X, la cursul Cx = 3.000 u.m. şi un contract de cumpărare la termen a acţiunilor Y, la
cursul de Cy = 6.000 u.m. La scadenţă, Cx = 3.500 u.m. iar Cy = 6.400 u.m. În urma acestor
tranzacţii agentul economic: a) pierde 250.000 u.m. b) câştigă 120.000 u.m. c) pierde 180.000
u.m. d) câştigă 250. 000 u.m. e) nici nu câştigă, nici nu pierde.
38)În cazul operaţiunilor la termen pe piaţa de capital, atunci când se reduce cursul la
scadenţă: a) câştigă cumpărătorul; b) câştigă vânzătorul; c) nu se înregistrează nici un avantaj
sau dezavantaj; d) cumpărătorul îşi amplifică interesul de cumpărare; e) vânzătorul îşi reduce
interesul de vânzare.
39. 39) Dividendul: a) este un venit variabil; b) este aferent acţiunilor şi obligaţiunilor; c)
este acordat doar pentru acele acţiuni care se tranzacţionează la termen; d) depinde de
mărimea firmei; e) valoarea sa poate fi stabilită doar de manager.
40. 40) În momentul t0, cursul acţiunilor unei societăţi comerciale este de 100.000 u.m.
Un agent economic vinde la piaţă 1000 de acţiuni altui agent economic, stabilind
scadenţa peste doi ani. La scadenţă, cursul acţiunilor va fi de 90.000 u.m., ceea ce
înseamnă că agentul: a) cumpărător câştigă 10 milioane u.m.; b) vânzător câştigă 10
milioane u.m.; c) vânzător pierde 10 milioane u.m.; d) cumpărător câştigă 20 milioane
u.m.; e) cumpărător pierde 20 milioane u.m.
41)Câştigul scontat de pe urma unui plasament în obligaţiuni/bonduri este mai mic decât
randamentul titlului dacă: a) rata dobânzii creşte; b) rata dobânzii scade; c) cursul titlului
creşte; d) cursul titlului scade; e) se măreşte riscul.
42)Din punct de vedere economic o obligaţiune (bond) :a) oferă deţinătorului dreptul de
proprietate asupra unei părţi din patrimoniul firmei; b) reprezintă un împrumut pe termen
lung c) nu poate fi decât nominativă, deoarece la emitere este înscris numele cumpărătorului;
d) aduce un venit din ce în ce mai mic pe măsură ce se apropie scadenţa; e) nici un răspuns
corect.
43)Cunoaştem următoarele informaţii despre un titlu de valoare: cursul actual este 10000
u.m., cursul peste un an este 11000, venitul scontat este de 5000, iar rata dobânzii este
65
10%. Câştigul scontat a se obţine este: a) 25%; b) 55%; c) 49,5%; d) 45%; e) nici un răspuns
corect.
44)Pe piaţa capitalurilor, operaţiunile la termen: a) au un caracter speculativ; b) se

realizează la cursul existent în momentul încheierii contractului; c) presupun întotdeauna o
scădere a cursului acţiunilor; d) presupun un câştig pentru cel care intuieşte cel mai bine
evoluţia cursurilor titlurilor de valoare; e) nici un răspuns corect.
45) La un curs de schimb de 34.000 lei la 1 dolar, dacă intră în ţară 100 milioane de dolari şi
ies 80 milioane de dolari, iar celelalte condiţii nu se modifică, atunci masa monetară în
circulaţie: a) scade cu 680 miliarde u.m.; b) creşte cu 680 miliarde u.m.; c) scade cu 3500
miliarde u.m.; d) creşte cu 2800 miliarde u.m.; e) scade cu 1700 miliarde u.m.
46)La începutul anului n un agent economic cumpără 100 acţiuni X la un curs de 25000
lei/acţiune. La începutul anului n1, el primeşte dividend în valoare de 300 lei/acţiune şi apoi
vinde acţiunea la un curs de 24800 lei/acţiune. În urma acestei speculaţii, agentul economic:
a) câştigă 20000 lei; b) pierde 10000 lei; c) câştigă 10000 lei; d) pierde 20000 lei; e) câştigă
30000 lei.
47)Un agent economic deţine un capital de 100 milioane lei. El deschide un cont la o societate
de investiţii financiare şi dă ordin de cumpărare a 10000 acţiuni la cursul de 10000 lei/acţiune.
După o lună, agentul economic dă ordin de vânzare a celor 10000 acţiuni la cursul de 12000
lei/acţiune. În condiţiile în care rata medie a dobânzii la efectuarea de depozite bancare este
de 30% pe an, putem afirma că plasamentul financiar al agentului economic este: a) avantajos;
b) dezavantajos; c) neutru; d) este întotdeauna mai puţin riscant decât efectuarea unui depozit
bancar; e) este întotdeauna la fel de riscant ca efectuarea unui depozit bancar.
48. 48) Un agent economic cumpără o obligaţiune la valoarea nominală de 5 milioane lei.
După 1 an, agentul economic încasează cuponul în valoare de 1 milion lei şi vinde
obligaţiunea la un curs de 4 milioane lei. În urma acestei tranzacţii, agentul economic:
a) câştigă 1 milion lei; b) pierde 1 milion lei; c) nici nu câştigă, nici nu pierde; d)
pierde 2 milioane lei; e) pierde 2 milioane lei.
49. 49) Pe piaţa financiară secundară, cererea de acţiuni X creşte mai mult decât oferta de
acţiuni X. În condiţii de echilibru pe piaţa acţiunii X, cursul şi cantitatea de acţiuni
tranzacţionată: a) scade şi respectiv, creşte; b) cresc; c) scad; d) creşte şi respectiv,
scade; e) scade şi respectiv, rămâne constantă.
50. 50) Pe piaţa financiară secundară, cererea de acţiuni X creşte în aceeaşi proporţie cu
oferta de acţiuni X. În condiţii de echilibru pe piaţa acţiunii X, cursul şi cantitatea de
acţiuni tranzacţionată: a) cresc; b) scade şi respectiv, creşte; c) scade şi respectiv,
rămâne constantă; d) scad; e)rămâne constant şi respectiv, creşte.
51. 51) Randamentul unei acţiuni se calculează potrivit formulei: a)(Cupon / Cursul
acţiunii) x 100; b) (Cursul acţiunii / Cupon) x 100; c) (Dividend / Cursul acţiunii) x
100; e) (Cursul acţiunii / Rata dobânzii) x 100; e) (Cursul acţiunii / Dividend) x 100.
52)Acţiunile sunt: a) emise de administraţia publică centrală pentru finanţarea deficitului

bugetului de stat; b) emise de administraţiile publice locale pentru finanţarea deficitelor
66
bugetelor locale; c) titluri de credit; d) titluri de proprietate; e) instrumente ale politicii

monetare.
53. 53) Între drepturile pe care le conferă acţiunea posesorului acesteia nu se include: a)
dreptul de a participa la adunarea generală a acţionarilor; b) dreptul de vot în adunarea
generală; c) dreptul de a primi dividende; d) dreptul de a încasa dobânzi; e) dreptul de
a obţine o parte din capitalul societăţii în cazul în care aceasta este lichidată.
54. 54) Care dintre afirmaţiile următoare este falsă? a) acţiunea este un titlu de
proprietate, în timp ca obligaţiunea este un titlu de credit; b) venitul acţiunii este
dividendul, în timp ce venitul obligaţiunii este dobânda; c) acţiunea aduce un venit fix,
în timp ce venitul obligaţiunii este variabil; d) gradul de risc este mai ridicat pentru
acţiuni decât pentru obligaţiuni; e) acţiunea există atât timp cât societatea respectivă
funcţionează, în timp ce existenţa obligaţiunii este limitată la termenul de scadenţă.
55)Pe piaţa financiară primară: a) se tranzacţionează emisiuni noi de titluri; b) se
tranzacţionează titluri emise anterior; c) tranzacţiile se derulează la bursă; d) tranzacţiile au
loc, în general, direct, între cumpărători şi vânzători, fără intermediar; e) posesorii titlurilor se
pot manifesta în calitate de vânzători.
56)Pe piaţa financiară secundară: a) se tranzacţionează emisiuni noi de titluri; b) se

tranzacţionează titluri emise anterior; c) titlurile se vând şi se cumpără la valoarea lor
nominală; d) cursul titlurilor este fix; e) cursul titlurilor nu se negociază.
57. 57) Vânzătorii de titluri pe piaţa financiară secundară: a) sunt speculatori “à la
hausse”; b) sunt speculatori “bull”; c) mizează pe scăderea cursului titlurilor; d)
mizează pe creşterea cursului titlurilor; e) câştigă în cazul în care cursul titlurilor
creşte.
58. 58) Cumpărătorii de titluri pe piaţa financiară secundară: a) sunt speculatori “à la
baisse”; b) sunt speculatori “bear”; c) mizează pe scăderea cursului titlurilor; d)
mizează pe creşterea cursului titlurilor; e) câştigă în cazul în care cursul titlurilor
scade.
59. 59) Deţinătorul unei acţiuni încasează la sfârşitul anului dividende, reprezentând de
fapt: a) salariul social; b) salariul colectiv; c) un procent din profitul admis; d) un
procent din profitul brut; e) un procent din impozitul pe profit.
60)Care din următoarele este un drept patrimonial ce revine deţinătorului de acţiuni într-o
societate comercială? a) dreptul de a fi informat în legătură cu situaţia financiară a firmei; b)
dreptul de a vota în cadrul adunării generale a acţionarilor; c) dreptul de a alege consiliul de
administraţie al societăţii; d) dreptul de a obţine o cotă parte din capitalul firmei la lichidarea
acesteia; e) dreptul de a participa la gestiunea firmei.
61)Care din următoarele afirmaţii este corectă cu privire la piaţa financiară? a) piaţa
financiară primară este intermediată de bănci; b) piaţa financiară secundară este intermediată
de bănci; c) piaţa financiară secundară funcţionează numai în economiile de piaţă dezvoltate;
d) piaţa financiară primară creează situaţii dezavantajoase pentru emitenţi faţă de piaţa
financiară secundară; e) piaţa financiară secundară se caracterizează prin existenţa unui preţ
ferm al acţiunilor, spre deosebire de piaţa financiară primară.
67
62) În cadrul operaţiunilor la termen, una din următoarele afirmaţii este falsă: a) vânzătorul
este un speculator „bear”; b) cumpărătorul este un speculator „bull”; c) strategia „à la baisse”
înseamnă miza pe reducerea preţului titlului de valoare; d) strategia „à la hausse” este
întotdeauna în avantajul cumpărătorului; e) ambii participanţi pot să câştige.
63)Tranzacţiile la bursa de valori sunt, în general, speculative, deoarece: a) cumpărătorii

câştigă în detrimentul vânzătorilor; b) vânzătorii câştigă în detrimentul cumpărătorilor; c) una
din părţile tranzacţiei câştigă în detrimentul celeilalte; d) cursul titlurilor are o tendinţă de
creştere; e) cursul titlurilor are o tendinţă de scădere.
64. 64) Dacă se anticipează o evoluţie pozitivă a economiei, atunci: a) cursul titlurilor
creşte, iar vânzătorii de titluri câştigă; b) cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de
titluri câştigă; c) cursul titlurilor scade, iar vânzătorii de titluri câştigă; d) cursul
titlurilor scade, iar cumpărătorii de titluri câştigă; e) atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii
de titluri câştigă.
65. 65) Dacă se anticipează accelerarea inflaţiei, atunci: a) cursul titlurilor creşte, iar
vânzătorii de titluri câştigă; b) cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă;
c) cursul titlurilor scade, iar vânzătorii de titluri câştigă; d) cursul titlurilor scade, iar
cumpărătorii de titluri câştigă; e) atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.
66. 66) Dacă rata dobânzii creşte, atunci: a) cursul titlurilor creşte, iar vânzătorii de titluri
câştigă; b) cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă; c) cursul titlurilor
scade, iar vânzătorii de titluri câştigă; d) cursul titlurilor scade, iar cumpărătorii de
titluri câştigă; e) atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.
67)Dacă rata dobânzii se reduce, atunci: a) cursul titlurilor creşte, iar vânzătorii de titluri
câştigă; b) cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă; c) cursul titlurilor scade,
iar vânzătorii de titluri câştigă; d) cursul titlurilor scade, iar cumpărătorii de titluri câştigă; e)
atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.
68
Capitolul 21. Inflaţia
1. 1) Ecartul inflaţionist este caracteristic în special inflaţiei: a) prin cerere; b) prin
costuri; c) structurale; d) hiperinflaţiei; e) inflaţiei moderate.
2. 2) Inflaţia prin costuri este generată de: a) aprecierea monedei; b) creşterea salariilor
mai încet decât productivitatea muncii; c) atragerea în activitatea economică a unor
factori de producţie cu randamente marginale descrescânde, dar cu venituri identice cu
ale factorilor anteriori; d) majorarea TVA la bunurile de consum finale; e) majorării
fiscalităţii pe locuinţe şi autoturisme.
3. 3) Dacă firmele din ţara „x” pierd o parte însemnată din piaţa de desfacere (internă şi
externă), iar costurile variabile se modifică strict proporţional cu producţia, se
scontează să apară: a) inflaţie prin cerere; b) inflaţie structurală; c) inflaţie deschisă; d)
inflaţie prin costuri;e)deflaţie
4. 4) Dacă pensiile se indexează la sfârşitul fiecărui trimestru, cu un procent egal cu IPC,
pensia reală: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbată; d) se măreşte în mod absolut;
e) se diminuează în mod absolut.
5. 5) Care din propoziţiile de mai jos sunt adevărate pentru a aprecia efectele inflaţiei: a)
ea generează pierderi, sacrificii pentru toţi agenţii economici; b) este un important
factor de redistribuire a veniturilor şi patrimoniului între diferiţi agenţi economici; c)
efectele ei sunt contradictorii; d) orice agent economic are interes ca inflaţia să fie
nulă.
6. 6) Prin indexarea în procent de 100% a salariilor şi altor venituri fixe cu rata inflaţiei
efectele negative ale inflaţiei pentru posesorii acestor venituri: a) se menţin; b) sunt
eliminate; c) unele se menţin, altele se atenuează, altele sunt eliminate;d) nu se pot
determina; e) nici un răspuns corect
7. 7) Afirmaţia „Orice inflaţie are efecte negative asupra creşterii economice” este: a)
adevărată; b) falsă.
8. 8) Dacă într-o economie intervine fenomenul de deflaţie, creşterea economică şi
gradul de ocupare a factorilor de producţie (mai ales a forţei de muncă): a) se
amplifică, sunt favorizate; b) sunt inhibate; c) nu sunt afectate
9. 9) În ţara „x” IPC se determină pe baza a patru categorii de bunuri, ale căror preţuri
pe parcursul anului şi pondere în „coşul de consum” au evoluat conform tabelului de
mai jos. Pe baza datelor rezultă că: 1) această ţară se confruntă cu: a) inflaţie
moderată; b) inflaţie deschisă; c) hiperinflaţie; d) dezinflaţie; e) deflaţie
10. 10) În anul precedent salariul mediu anual a fost 6200 RON, iar prin contractele
colective de muncă se convine indexarea salariilor în procent de 75% din rata inflaţiei.
Ca rezultat,
Categoria de bunuri Ponderea în „coş” Indicele preţului grupei Contribuţia la IPC
40% 10% 20%
ABCD 110% 120% 115% 140%
30%
Rata anuală a
inflaţiei
69
salariul real în t1: a) creşte cu ... %; b) scade cu ... %; c) rămâne neschimbat; d) nu se poate
determina, nici măcar cu aproximaţie.
11) Curba Philips: a) are valabilitate pe termen lung şi scurt; b) relevă relaţia pozitivă dintre
inflaţie şi şomaj; c) relevă relaţia negativă durabilă dintre inflaţie şi şomaj; d) M. Friedman
consideră că reflectă o relaţie durabilă pe termen lung dintre inflaţie şi şomaj; e) M. Fridman
apreciază că ea reflectă relaţia negativă inflaţie/şomaj pe termen scurt
12)În ultimii ani, în România, se înregistrează o evoluţie a preţurilor caracteristică: a) inflaţiei;
b) dezinflaţiei; c) deflaţiei; d) atât a) cât şi b) şi c); e)atât b) cât şi c).
13)În intervalul T0-T1 preţurile la bunurile de consum cresc cu 8%, masa monetară (agregatul
monetar M2) cu 12%, iar veniturile nominale nete ale menajelor cu 6%. Ca rezultat, puterea
de cumpărare a masei monetare, puterea de cumpărare a unităţii monetare şi puterea de
cumpărare a menajelor, în ordine: a) cresc; b) scad; c) rămân neschimbate; d) creşte, scade,
creşte; e) scade, creşte, scade; f) creşte, creşte, scade; g) a)-f) false; corect este ...
14)Exportatorii din România argumentează că aprecierea RON în raport cu Euro şi USD
înregistrată pe parcursul anului 2005 le-a afectat competitivitatea. În acelaşi timp, analiştii
economici susţin că aprecierea leului are şi efecte pozitive (cel puţin logice, deşi acestea nu
devin pe de-a întregul efective), inclusiv pentru unii exportatori, prin intermediul: a) inflaţiei;
b) deflaţiei; c) dezinflaţiei favorizată de reducerea unor costuri la mărfurile exportate; d)
reducerii impozitelor; e) majorării subvenţiilor la export.
15. 15) Inflaţia are atât câştigători, cât şi perdanţi; unii sunt câştigători neţi, alţii sunt
perdanţi neţi. Privind global şi cu o anumită aproximaţie, numărul celor care sunt
câştigători neţi comparativ cu cel al perdanţilor neţi este: a) mai mare; b) mai mic; c)
egal; d) poate fi > ; e) nu se poate compara.
16. 16) Inflaţia afectează bunăstarea economică. La aceeaşi rată a inflaţiei, bunăstarea
economică este influenţată mai grav de: a) inflaţia prin cerere; b) inflaţia prin ofertă
(costuri); c) inflaţia importată; d) inflaţia exportată; e) inflaţia structurală.
17. 17) Pe termen scurt, Curba Philips ilustrează o relaţie: a) pozitivă între rata inflaţiei şi
rata şomajului; b) o relaţie negativă între rata inflaţiei şi rata şomajului; c) negativă
între rata dobânzii active şi investiţii; d) pozitivă între rata dobânzii pasive şi
economii; e) pozitivă între rata şomajului şi rata creşterii economice.
18)Inflaţia prin ofertă este determinată de : a) creşterea cheltuielilor statului pentru
infrastructură; b) creşterea preţurilor la factorii de producţie importaţi ; c) scăderea
impozitului pe salariu; d) scăderea impozitului pe profit. e) nici un răspuns corect.
19. 19) Politicile de diminuare a inflaţiei presupun: a) creşterea progresivă a cantităţii de

bani aflată în posesia agenţilor economici pentru a face faţă preţurilor ridicate; b) o
scădere a taxelor şi impozitelor plătite de menaje; c) creşterea restricţiilor la
acordarea de credite; d) indexarea salariilor; e) nici un răspuns corect
20. 20) Rata inflaţiei într-o ţară se evaluează în funcţie de evoluţia preţurilor a trei
categorii de bunuri de consum: A, B şi C, care deţin 25%, 55% şi respectiv 20% în
totalul bugetelor de
70
familie. Ştiind că, în perioada de calcul, preţul bunurilor A a crescut cu 30%, al bunurilor B cu
45%, iar al bunurilor C cu 40%, determinaţi rata inflaţiei :a) 140,25% ; b) 40,25%;c)
38,3%;d) 43,3%;e) 57,5%.
21) Conform curbei lui Phillips, pe termen scurt, o creştere a masei monetare conduce la : a)
reducerea şomajului ; b) reducerea inflaţiei ; c) reducerea deficitului bugetar ; d) creşterea
şomajului ; e) reducerea PIB.
22. 22) Dacă se anticipează creşterea într-un ritm mai rapid a preţurilor, atunci: a)
consumatorii preferă să amâne deciziile de consum; b) consumatorii apelează într- mai
mică măsură la credite; c) indivizii economisesc mai mult; d) firmele acţionează într-
un mediu de afaceri stabil; e) viteza de circulaţie a banilor creşte.
23. 23) Dacă în perioada T0-T1, preţurile au crescut de 3 ori, iar în perioada T1-T2, de
două ori, atunci rata inflaţiei în T2 faţă de T0 este de: a) 100%; b) 300%; c) 500% d)
600% e) 200%.
24. 24) Procesul de încetinire a creşterii nivelului general al preţurilor se numeşte: a)
deflaţie; b) dezinflaţie;c) devalorizare;d) depreciere; e) apreciere.
25)Care din următoarele elemente nu reprezintă un cost asociat procesului inflaţionist? a)

vicierea corelaţiilor între preţurile relative; b) potenţarea incertitudinii şi riscului în economie;
c) încurajarea investiţiilor productive; d) accentuarea oscilaţiilor cursurilor valutare; e)
redistribuirea arbitrară a avuţiei şi veniturilor.
26) Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă? a) creşterea valorii
bunurilor exportate; b) creşterea costurilor de producţie; c) reducerea preţului resurselor; d)
creşterea cererii agregate; e) creşterea achiziţiilor guvernamentale.
27)Relaţia inversă între variaţia salariului nominal şi rata şomajului se reprezintă prin: a)
curba Lorenz; b) curba Laffer; c) curba Friedman; d) curba Phillips; e) curba posibilităţilor
de producţie.
28) Procesul de încetinire a creşterii nivelului general al preţurilor se numeşte: a) deflaţie; b)

dezinflaţie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere.
29)Care din următoarele procese determină deplasarea la dreapta a curbei Phillips? a)

creşterea ratei naturale a şomajului, ceteris paribus; b) creşterea ratei şomajului; c)
reducerea ratei aşteptate a inflaţiei, ceteris paribus; d) creşterea ratei inflaţiei; e) creşterea ratei
inflaţiei şi reducerea ratei şomajului.
30)Dacă preţurile la sfârşitul anului 2003 sunt de 1,25 ori mai mari decât la începutul
aceluiaşi an, iar la sfârşitul anului 2004 sunt de 1,375 ori mai mari decât la începutul anului
2003, rata inflaţiei în 2004 este: a) 1%; b) 10%; c) 37,5%; d) 25%; e) 137,5%.
31) Dacă rata inflaţiei este 25%, atunci puterea de cumpărare a unui leu: a)creşte cu 25%;
b)scade cu 25%; c)rămâne constantă; d)creşte cu 20%; e)scade cu 20%.
32)Care din următoarele elemente nu reprezintă un cost asociat procesului inflaţionist?

a)vicierea corelaţiilor între preţurile relative; b)amplificarea incertitudinii şi riscului în
71
economie; c)încurajarea investiţiilor productive; d)accentuarea fluctuaţiilor cursurilor

valutare; e)redistribuirea arbitrară a veniturilor.
33) Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă? a) creşterea valorii
bunurilor exportate; b)creşterea costurilor de producţie; c)reducerea preţului resurselor;
d)creşterea cererii agregate; e)creşterea achiziţiilor guvernamentale.
34)Diferenţa dintre indicii Laspeyres şi Paasche este dată de: a)referinţa temporală a
preţurilor; b)referinţa temporală a cantităţilor; c)nivelul de dezvoltare al economiei;
d)modalitatea de eşantionare; e)orizontul temporal (scurt, mediu, lung).
35) Legea lui Okun exprimă: a)relaţia pozitivă dintre şomaj şi produsul intern brut; b)relaţia
pozitivă dintre inflaţie şi produsul intern brut; c)relaţia negativă dintre şomaj şi produsul
intern brut; d)relaţia negativă dintre inflaţie şi produsul intern brut; e)relaţia negativă dintre
şomaj şi dinamica preţurilor.
36)Legea lui Okun corelează: a)modificarea preţurilor cu modificarea salariilor;

b)modificarea efectivă a preţurilor cu modificarea lor anticipată; c)rata şomajului cu
producţia; d)rata şomajului cu iluzia monetară; e)rata şomajului cu modificarea salariilor.
37. 37) Monetariştii susţin că: a)sporirea masei monetare are un impact puternic, pe
termen lung, asupra produsului intern brut; b)sporirea ratei dobânzii nu influenţează
investiţiile; c)sporirea masei monetare determină creşterea produsului intern brut pe
termen lung doar dacă este însoţită de creşterea fiscalităţii; d)sporirea masei monetare
determină creşterea produsului intern brut pe termen lung doar dacă este însoţită de
reducerea fiscalităţii; e)sporirea masei monetare nu influenţează, pe termen lung,
produsul intern brut.
38. 38) Dacă se anticipează creşterea într-un ritm mai rapid a preţurilor, atunci:
a)consumatorii preferă să amâne deciziile de consum; b)consumatorii apelează într-o
mai mică măsură la credite; c)populaţia economiseşte mai mult; d)producătorii
acţionează într-un mediu de afaceri stabil; e)viteza de circulaţie a banilor creşte.
39)Care sunt, în general, efectele pe termen scurt ale unei creşteri neanticipate a masei
monetare? a)îi determină pe producători să aprecieze că a avut loc o modificare nefavorabilă a
preţurilor relative; b)determină atât creşterea producţiei, cât şi a preţurilor; c)determină
creşterea producţiei, fără a influenţa nivelul preţurilor; d)conduce la creşterea nivelului
preţurilor, fără a influenţa producţia; e)lasă nemodificat nivelul preţurilor şi producţia.
40) Efectele unei creşteri anticipate a masei monetare sunt: a)creşterea nivelului general al
preţurilor şi a producţiei; b)numai creşterea nivelului general al preţurilor; c)numai creşterea
producţiei; d)creşterea nivelului general al preţurilor şi reducerea producţiei; e)reducerea
producţieinivelului general al preţurilor şi a producţiei.
41)Ipoteza anticipărilor raţionale presupune că: a)şomajul involuntar este imposibil; b)politica
monetară neanticipată nu poate afecta producţia; c)anticipaţiile depind de evoluţiile din trecut;
d)erorile de anticipare sunt nesistematice; e)anticipările sunt realiste.
72
42)În condiţiile inflaţiei neanticipate: a)creditorii pierd, iar debitorii câştigă; b)creditorii
câştigă, iar debitorii pierd; c)atât debitorii, cât şi creditorii pierd; d)atât debitorii, cât şi
creditorii câştigă; e)puterea de cumpărare a banilor creşte.
43. 43) Într-o perioadă de deflaţie, rata reală a dobânzii este: a)mai mare decât rata
nominală a dobânzii; b)negativă; c)mai mică decât rata nominală a dobânzii; d)egală
cu rata nominală a dobânzii; e)un indicator imposibil de calculat.
44. 44) Curba Phillips ilustrează: a)relaţia directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b)relaţia inversă dintre inflaţia neanticipată şi şomajul ciclic; c)relaţia inversă dintre
inflaţia anticipată şi şomajul ciclic; d)relaţia directă dintre inflaţia anticipată şi somajul
natural; e)relaţia inversă dintre inflaţia anticipată şi şomajul natural.
45)Care din următoarele procese conduc la deplasarea la dreapta a curbei Phillips? a)creşterea
ratei naturale a şomajului, ceteris paribus; b)creşterea ratei şomajului; c)reducerea ratei
anticipate a inflaţiei, ceteris paribus; d)creşterea ratei inflaţiei; e)creşterea ratei inflaţiei şi
reducerea ratei şomajului.
46. 46) Care este motivul pentru care curba Phillips, ca relaţie inversă între şomaj şi
inflaţie, s-a dovedit corectă în perioada anilor 1960? a)variaţia semnificativă a ratei
anticipate a inflaţiei;b)variaţia semnificativă a ratei naturale a şomajului;c)menţinerea
relativ constantă a ratei anticipate a inflaţiei şi a ratei naturale a şomajului;d)nivelul
redus al inflaţiei;e)nivelul redus al şomajului.
deflaţie; b) dezinflaţie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere.
48. 48) Inflaţia se manifestă atunci când:a)masa monetară scade, iar oferta de bunuri
economice creşte; b)creşterea masei monetare este mai rapidă decât creşterea ofertei
de bunuri economice; c)scăderea masei monetare este mai rapidă faţă de scăderea
ofertei de bunuri economice; d)masa monetară este constantă, iar oferta de bunuri
economice creşte; e)masa monetară se reduce, iar oferta de bunuri economice este
constantă.
49. 49) Cea mai relevantă măsură a inflaţiei are în vedere: a) deflatorul produsului intern
brut; b) deflatorul consumului individual;c)indicele preţurilor de consum; d) indicele
preţurilor mărfurilor alimentare de consum; e) indicele preţurilor mărfurilor
nealimentare de consum.
50)Spirala inflaţionistă se referă la următoarea secvenţă cauzală: a) creşterea preţurilor –

reducerea puterii de cumpărare a banilor – reducerea cheltuielilor de consum; b) creşterea mai
lentă a salariilor faţă de creşterea preţurilor – reducerea salariului real – reducerea cheltuielilor
de consum; c) creşterea mai lentă a masei monetare faţă de creşterea preţurilor – reducerea
puterii de cumpărare a masei monetare – descurajarea cererii de bunuri şi servicii; d) creşterea
salariilor – creşterea preţurilor – revendicări salariale – nouă creştere a preţurilor; e) creşterea
salariilor – creşterea costurilor cu forţa de muncă – concedieri – creşterea şomajului.
51) Inflaţia de import este cu atât mai mare cu cât: a) ponderea bunurilor importate este mai
redusă, iar elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor importate este mai ridicată; b)
ponderea bunurilor importate şi elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor
73
importate sunt mai reduse; c) ponderea bunurilor importate este mai mare, iar elasticitatea
cererii în raport cu preţurile bunurilor importate este mai redusă; d) ponderea bunurilor
importate şi elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor importate sunt mai mari; e)
firmele consumatoare ale bunurilor de import sunt mai dispuse să suporte creşterile preţurilor
externe pe seama profiturilor.
52)O politică fiscală restrictivă: a) determină accelerarea inflaţiei; b) reduce deficitul bugetar;
c) reduce rata şomajului; d) determină creşterea ratei dobânzii; e) elimină investitorii privaţi
de pe piaţa fondurilor.
53)Inflaţia contemporană reprezintă: a) inflaţia banilor de hârtie convertibili în aur; b)

deprecierea banilor neconvertibili în aur; c) devalorizarea banilor-metale preţioase; d) o
stare de echilibru monetaro-material; e) un proces de apreciere obiectivă a banilor aflaţi în
circulaţie.
54)Stabilitatea preţurilor în economia naţională se realizează când: a) toate preţurile din
economie sunt constante în perioada considerată; b) rata inflaţiei este constantă în mai mulţi
ani consecutivi; c) scade masa monetară; d) se menţine puterea de cumpărare a banilor; e)
creşte puterea de cumpărare a populaţiei.
55. 55) Valoarea banilor scade atunci când: a) există inflaţie; b) ritmul creşterii preţurilor
scade; c) creşte masa monetară fără acoperire în mărfuri; d) producţia naţională se
reduce, iar masa monetară nu se modifică; e) se întâmplă oricare din situaţiile
anterioare.
56. 56) Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a) dacă viteza de circulaţie a
banilor este supraunitară, atunci produsul intern brut nominal este mai mare decât
masa monetară; b) produsul intern brut nominal este întotdeauna dublul masei
monetare; c) masa monetară este egală cu produsul intern brut nominal; d) dacă viteza
de circulaţie a banilor este egală cu 2, atunci masa monetară este dublul produsului
intern brut nominal; e) dacă masa monetară este o treime din produsul intern brut
nominal, atunci viteza de circulaţie a banilor este 0,33.
57)Populaţia are tendinţa de a-şi reduce economiile în moneda naţională atunci când: 1)
moneda naţională se depreciază; 2) moneda naţională se apreciază; 3) rata dobânzii scade; 4)
inflaţia creşte puternic; 5) rata profitului creşte. a) (1,3,4); b) (2,4,5); c) (2,3,4); d) (2,3,5); e)
(1,4).
58)Dezinflaţie înseamnă: a) scăderea durabilă pe termen lung a nivelului preţurilor; b)

creşterea durabilă pe termen lung a nivelului preţurilor; c) menţinerea nivelului preţurilor; d)
reducerea durabilă şi controlată a ratei inflaţiei; e) menţinerea unui nivel constant al ratei
inflaţiei.
59. 59) Dezinflaţia reprezintă un proces de: a) reducere a preţurilor şi a puterii de
cumpărare a banilor; b) reducere a preţurilor şi creştere a puterii de cumpărare a
banilor; c) reducere a inflaţiei şi a puterii de cumpărare a banilor; d) reducere a
inflaţiei şi creştere a puterii de cumpărare a banilor; e) reducere a preţurilor, datorită
reducerii ofertei de monedă.
60. 60) Hiperinflaţia se caracterizează prin: a) reducerea masei monetare şi creşterea
generalizată a preţurilor; b) o rată lunară a inflaţiei de minim 50%; c) creşterea
masei monetare în
74
acelaşi ritm cu creşterea preţurilor; d) reducerea puterii de cumpărare a monedei şi reducerea
preţurilor; e) creşterea puternică a cursului de schimb al monedei naţionale.
61)Ce cauză poate sta la baza inflaţiei prin costuri? a) creşterea şomajului şi a ofertei
agregate; b) reducerea costurilor cu materiile prime pe unitate de produs; c) creşterea
salariilor nominale, fără o creştere corespunzătoare a productivităţii; d) creşterea
cheltuielilor de la bugetul statului; e)creşterea deficitului de cont curent.
62) Inflaţia are ca principală cauză creşterea: a) ratei reale a dobânzii; b) ofertei nominale de
bani; c) ratei nominale a dobânzii; d) PIB real; e) excedentului bugetului de stat.
63)Efecte economice directe ale inflaţiei sunt: a) redistribuirea arbitrară a veniturilor între
agenţii economici; b) creşterea ratei şomajului; c) creşterea eficienţei economice; d) creşterea
riscului în economie; e) stoparea creşterii economice.
64) Identificaţi afirmaţia falsă dintre următoarele: a) creşterea masei monetare peste nevoile
circulaţiei determină creşterea preţurilor; b) inflaţia presupune creşterea de ansamblu a
preţurilor; c) creşterea productivităţii muncii permite combaterea inflaţiei; d) creşterea
salariilor concomitent cu scăderea productivităţii muncii poate determina inflaţie; e) controlul
preţurilor de către autorităţile statului asigură echilibru în economie.
65)Modelul contemporan al curbei Phillips are următoarele caracteristici: 1) reprezintă

relaţia dintre rata şomajului şi rata inflaţiei; 2) curba este stabilă pe termen scurt; 3)
include ratele aşteptate ale inflaţiei ; 4) implică o reducere a ratei naturale a şomajului pe
termen lung; 5)nici o variantă nu este corectă. a) (1,2); b) (1,3); c) (1, 2, 4); d) (2,4); e) (5)
66. 66) În cadrul măsurilor antiinflaţioniste, care acţionează asupra reducerii masei
monetare, se evidenţiază: a) reducerea ratelor dobânzilor; b) liberalizarea salariilor şi a
preţurilor; c) creşterea rezervelor bancare obligatorii; d) reducerea ofertei de
bunuri; e) reducerea ratei de rescont.
67. 67) La reducerea inflaţiei pot contribui: a) creşterea salariilor nominale; b) creşterea
ofertei de bunuri; c) reducerea şomajului; d) creşterea deficitului bugetului de stat; e)
creşterea datoriei publice.
68)politică monetară care are ca obiectiv reducerea inflaţiei va urmări: a) reducerea şomajului,
atât absolut cât şi procentual; b) creşterea şomajului; c) creşterea masei monetare
proporţional cu producţia de bunuri şi servicii; d) indexarea salariilor în aceeaşi proporţie
cu creşterea preţurilor; e) reducerea Produsului intern brut.
69) Inflaţia se poate reduce dacă: a) se reduce concurenţa; b) deficitul bugetar se accentuează;
c) salariile nominale cresc întrun ritm superior creşterii productivităţii muncii; d) oferta de
bunuri se reduce; e) oferta de bunuri creşte.
75
70) Se dau următoarele date cu privire la preţurile bunurilor de consum în anii 2002 şi 2003:
Presupunând că cele trei grupe de bunuri cuprind toate bunurile de consum din economia
naţională, rata inflaţiei în anul 2003 a fost: a) 136,8% ; b) 36,8%; c) 247%; d) 47%; e) 100%.
71)Ratele inflaţiei în cursul a doi ani consecutivi sunt 20% şi, respectiv, 25%. Dacă se
urmăreşte ca, în cursul unei perioade de trei ani, rata cumulată a inflaţiei să fie 65%, atunci
rata inflaţiei în cel de-al treilea an este: a) 10%; b) 13,8%; c) 20%; d) 30%; e) 120%.
72)Printre cauzele inflaţiei nu se numără: a) creşterea volumului împrumuturilor acordate

populaţiei; b) deficitul bugetar; c) scăderea puterii de cumpărare a banilor; d) creşterea
salariilor nominale; e) creşterea costurilor.
73)Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă? a)creşterea valorii
bunurilor exportate; b)creşterea costurilor de producţie; c)reducerea preţului resurselor;
d)creşterea cererii agregate; e)creşterea achiziţiilor guvernamentale.
74)Dacă se anticipează creşterea într-un ritm mai rapid a preţurilor, atunci:a)consumatorii

preferă să amâne deciziile de consum; b)consumatorii apelează într-o mai mică măsură la
credite; c)populaţia economiseşte mai mult; d)producătorii acţionează într-un mediu de
afaceri stabil; e)viteza de circulaţie a banilor creşte.
75. 75) Curba Phillips ilustrează: a) relaţia directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei; b)
relaţia inversă dintre inflaţia neanticipată şi şomajul ciclic; c) relaţia inversă dintre
inflaţia anticipată şi şomajul ciclic; d) relaţia directă dintre inflaţia anticipată şi
şomajul natural; e) relaţia inversă dintre inflaţia anticipată şi şomajul natural.
deflaţie; b) dezinflaţie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere.
77)Inflaţia are efecte negative majore asupra: a) agenţilor economici care-şi convertesc
disponibilităţile băneşti în valute stabile; b) debitorilor ce au de rambursat împrumuturi mari;
c) agenţilor economici cu venituri ajustabile; d) agenţilor economici care investesc în acţiuni;
e) agenţilor economici care au venituri fixe.
78. 78) În 1997, rata dobânzii a fost de 80%, iar rata inflaţiei de 140%. Ce sumă va ridica
peste un an o persoană care a avut un depozit de 100 000 u.m. şi care va fi valoarea lor
reală: a) 180 000 u.m.; 75 000 u.m.; b) 80 000 u.m.; 57 142 u.m c) 180 000 u.m.; 252
000 u.m.; d) 180 000 u.m.; 128 571 u.m.; e) 180 000 u.m.; 180 000 u.m.;
79. 79) Dacă indicele general al preţurilor a fost de 240%, iar indexarea salariilor a fost
de 75% din rata inflaţiei cu cât va fi egal indicele salariului real ? a) 116,6%; b) 105%;
c) 216,6%; d) 85,41%; e) 43,75%.
Grupe de Preţuri curente (lei)
Ponderea grupei în totalul cheltuielilor de consum (%)
bunuri 2002 2003
A 20 22 10
B 5 8 60
C 15 20 30
76
80) Dacă preţul unei pâini este în prezent de 5 500 lei, iar rata inflaţiei raportată la aceeaşi
lună din anul trecut a fost de 10%, care a fost preţul pâinii în urmă cu un an ? a) 5 500 lei; b) 5
000 lei; c) 6 500 lei; d) 4 500 lei;e) 6 000 lei.
81) Într-un an rata dobânzii la depozitele bancare este de 12%, iar rata inflaţiei este 10%, în
aceste condiţii titularii de depozite bancare: a) obţin dobânzi real negative; b) obţin dobânzi
real pozitive; c) se vor orienta către piaţa acţiunilor; d) păstrează banii în conturi la vedere; e)
se vor orienta către piaţa obligaţiunilor.
77
Capitolul 22. Politica monetară,politica fiscală şi cererea agregată
1. 1) Rata de impunere fiscală a scăzut de la 22% în t0, la 16% în t1. Efectul acestei
scăderi a fost reducerea economiei subterane şi, implicit, creşterea bazei de
impozitarea de la 30 mld. u.m. la 45 mld. u.m. În aceste condiţii, veniturile la bugetul
de stat: a) au crescut cu 1,6 mld. u.m.; b) au crescut cu 15 mld. u.m.; c) au crescut cu
6,6 mld. u.m.; d) au crescut cu 7,2 mld. u.m.; e) nu s-au modificat.
2. 2) Efectul de crowding out (de evicţiune): a) diminuează efectul de multiplicare din
economie; b) determină o majorare mai mare a producţiei la creştera cheltuielilor
guvernamentale, decât cea indusă de efectul de multiplicare; c) contribuie la scăderea
ratei dobânzii dacă cresc cheltuielile publice; d) a şi b; e) a şi c.
3. 3) Multiplicatorul bugetului echilibrat este : a) egal cu zero; b) în relaţie directă cu
IMC; c) în relaţie inversă cu IMC; d) în relaţie inversă cu deficitul bugetar; e) nici un
răspuns nu este corect.
4. 4) reducere a impozitului pe venituri are ca efect creşterea : a) multiplicatorului fiscal;
b) deficitului bugetar; c) cererii agregate; d) deficitului de cont curent; e) a, b, c şi d.
5. 5) Dacă înclinaţia marginală spre import se reduce, atunci : a) multiplicatorul
cheltuielilor creşte; b) multiplicatorul transferurilor scade; c) multiplicatorul fiscal
creşte; d) cererea agregată scade; e) a, b şi c.
6. 6) Presupunem că o economie traversează o stare de recesiune. Majorarea
cheltuielilor publice în economie determină creşterea deficitului bugetar structural,
implicând : a) reducerea deficitului bugetar actual; b) promovarea unei politici fiscale
restrictive; c) reducerea surplusului bugetar actual; d) creşterea surplusului bugetar
actual; e) nici un răspuns corect.
7. 7) Presupunem că o economie traversează o stare de recesiune. Majorarea
cheltuielilor publice în economie determină creşterea deficitului bugetar structural,
implicând : a) reducerea deficitului bugetar actual; b) promovarea unei politici fiscale
restrictive; c) reducerea surplusului bugetar actual; d) creşterea surplusului bugetar
actual; e) nici un răspuns corect.
8. 8) O economie înregistrează un deficit bugetar curent şi un surplus bugetar structural.
În aceste condiţii : a) traversează o perioadă de recesiune economică; b) traversează o
perioadă de expansiune economică; c) rata actuală a şomajului este mai redusă decât
NAIRU; d) rata actuală a şomajului corespunde NAIRU; e) a şi c.
9. 9) Politicile de stabilizare au efect asupra economiei prin intermediul: a) pieţei
factorilor; b) cererii agregate; c) cererii de muncă; d) ofertei de capital; e) ofertei
agregate.
10. 10) O majorare a transferurilor în faza de recesiune economică determină (caeteris
paribus): a) reducerea venitului disponibil al populaţiei; b) reducerea deficitului
bugetar; c) reducerea investiţiilor ca urmare a efectului de evicţiune; d) stimularea
cererii interne; e) c) şi d).
78
11. 11) Dacă oferta de monedă creşte atunci, conform modelului IS-LM: a) curba IS se
deplasează către dreapta; b) curba LM se deplasează către stânga; c) nivelul producţiei
creşte; d) rata dobânzii creşte; e) vechiul nivel de echilibru al economiei corespunde
unui exces de cerere de monedă.
12. 12) O reducere a ratei de presiune fiscală determină conform modelului IS-LM: a) o
reducere a ratei dobânzii; b) creşterea ratei şomajului; c) deplasarea LM către dreapta;
d) creşterea ratei dobânzii; e) un exces de ofertă de bunuri la vechiul nivel de echilibru
al venitului.
13)O politică monetară expansionistă conduce la: a) reducerea şomajului structural; b)

creşterea producţiei pe termen scurt; c) reducerea şomajului conjunctural; d) a, b şi c ; e) b şi c
14) Corespunzător macroeconomiei monetariste moderne, pe o perioadă îndelungată de timp :

a) rata reală a dobânzii este determinată pe piaţa fondurilor de împrumut; b) există o relaţie
directă între oferta monetară şi PIB nominal; c) viteza de circulaţie a banilor este relativ
stabilă; d) există o identitate între cheltuielile cumpărătorilor şi veniturile vânzătorilor; e) a, b,
c şi d.
15)În condiţiile în care cererea monetară este constantă, politica monetară restrictivă : a)
reduce stocul monetar şi rata dobânzii scade; b) reduce stocul monetar şi rata dobânzii creşte;
c) creşte stocul monetar şi rata dobânzii creşte; d) creşte stocul monetar şi rata dobânzii scade;
e) stimulează creşterea investiţiilor economice.
16. 16) Prespunem ca economia României ar fi in echilibru la nivelul PIB-ului potential.

Dacă se majorează cererea agregată din economie în preajma alegerilor, atunci se pot
manifesta următoarele consecinţe : a) reducerea ratei inflaţiei; b) dispariţia arbitrajului
între inflaţie şi şomaj pe termen scurt; c) creşterea NAIRU pe termen scurt; d)
reducerea NAIRU pe termen scurt; e) reducerea presiunilor salariale pe piaţa muncii.
17. 17) Dacă rata actuală a şomajului este mai mică decât rata şomajului natural, atunci:
a) rata efectivă a inflaţiei tinde să fie mai mică decât rata anticipată a inflaţiei; b)
resursele economiei sunt subutilizate; c) în economie nu există presiuni inflaţioniste;
d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.
18. 18) Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise
ca rata dobânzii să: a) fie inferioară ratei şomajului; b) nu se modifice; c) crească; d)
scadă; e) fie superioară ratei şomajului.
19)Economia se află în situaţie inflaţionistă. O reducere în: a) cheltuiala guvernamentală
coboară permanent rata inflaţiei din economie; b) creşterea ofertei nominale de bani reduce
rata inflaţiei, fără nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; c) creşterea ofertei
nominale de bani reduce rata inflaţiei şi nivelul output-ului pe termen scurt; d) cheltuiala
guvernamentală reduce rata inflaţiei,fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen
scurt; e) nivelul taxelor temperează ritmul de creştere a preţurilor
20)Deficitul bugetar este de 10 miliarde u.m. În condiţiile în care deficitul bugetar se
finanţează integral prin emisiune monetară, iar multiplicatorul banilor este 4, masa monetară:
a)creşte cu 2,5 miliarde u.m.; b)se reduce cu 2,5 miliarde u.m.; c)creşte cu 40 miliarde u.m.;
d)se reduce cu 40 miliarde u.m.; e)nu se modifică.
79
21)Deficitul bugetar de 5000 miliarde lei este finanţat integral prin expansiune monetară.
Dacă rata rezervelor băncilor comerciale este 20%, atunci masa monetară: a)creşte cu 5000
miliarde lei; b)creşte cu 25000 miliarde lei; c)rămâne constantă; d)scade cu 5000 miliarde lei;
e)scade cu 25000 miliarde lei.
22)Într-o economie închisă, excedentul bugetar poate fi folosit pentru: a)rambursarea

împrumuturilor publice externe; b)rambursarea împrumuturilor publice externe şi interne;
c)rambursarea împrumuturilor publice interne; d)creşterea datoriei publice interne şi externe;
e)creşterea datoriei publice interne.
23) Creşterea deficitului bugetar determină: a)reducerea datoriei publice; b)reducerea ratelor
dobânzii şi creşterea investiţiilor private; c)reducerea ratelor dobânzii şi a investiţiilor private;
d)creşterea ratelor dobânzii şi a investiţiilor private; e)creşterea ratelor dobânzii şi reducerea
investiţiilor private.
24)Care din măsurile de politică bugetară sunt aplicate în faza de recesiune economică?
a)sporirea cheltuielilor bugetare; b)majorarea impozitelor; c)“îngheţarea” programelor de
protecţie socială; d)extinderea aparatului administraţiei publice; e)majorarea ratei dobânzii
25)Investiţiile publice cresc cu 20 miliarde u.m. Multiplicatorul bugetar este 3. Produsul

intern brut creşte cu:a)100 miliarde u.m.; b)40 miliarde u.m.; c)60 miliarde u.m.; d)6.67
miliarde u.m.; e)33 miliarde u.m.
26)Eficienţa politicilor de stabilizare a economiei este limitată deoarece: a)pot creşte

producţia reală; b)acţionează cu întârziere asupra economiei; c)pot fi folosite rapid pentru a
modifica nivelul preţurilor; d)pot reduce marja de fluctuaţie a economiei; e)toate cele de mai
sus.
27)Efectele unei politici monetare restrictive constau în: a)scăderea ofertei de monedă şi
creşterea ratei dobânzii; b)scăderea nivelului investiţiilor şi scăderea cererii agregate;
c)diminuarea inflaţiei; d)toate cele de mai sus; e)nici un răspuns corect.
28)Efectul de evicţiune se referă la faptul că: a)o creştere a cheltuielilor de consum determină
o scădere a cheltuielilor cu investiţiile; b)taxele pe venit conduc la salarii situate între venitul
total şi venitul disponibil; c)o scădere a cheltuielilor guvernamentale va determina o scădere a
consumului; d)o creştere a cheltuielilor guvernamentale va determina o creştere a ratei
dobânzii; e)nici un răspuns corect.
29. 29) Stabilizatorii automaţi sunt: a)elementele de politică fiscală care deplasează
bugetul spre deficit în timpul unei contracţii; b)elementele de politică fiscală care
deplasează bugetul spre excedent în timpul unei contracţii; c)elementele de politică
fiscală care echilibrează automat bugetul; d)nici una dintre variante nu este corectă.
e)toate de mai sus.
30. 30) Unul dintre dezavantajele politicilor de stabilizare este că: a)impozitele ar putea
scădea; b)rata dobânzii ar putea scădea; c)guvernul poate fi o cauză a ciclurilor
economice; d)se pot implementa rapid; e)toate de mai sus
80
31)Dacă PIB potenţial este mai mare decât PIB efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist; b)apare
un decalaj recesionist; c)scade şomajul; d)apare tendinţa de creştere generală a salariilor;
e)nici una dintre variante nu este corectă.
32. 32) Dacă PIB potenţial este mai mic decât PIB efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist;
b)apare un decalaj recesionist; c)creşte şomajul; d)apare tendinţa de scădere a
salariilor; e)nici una dintre variante nu este corectă.
33. 33) Presupunem că BNR scade oferta de bani. Pe termen scurt: a)investiţiile,
producţia reală şi nivelul preţurilor scad; b)cresc investiţiile, producţia reala scade, iar
nivelul preţurilor ramâne neschimbat; c)investiţiile, producţia reala şi nivelul preţurilor
cresc; d)investiţiile scad, producţia reală creşte şi nivelul preţurilor scad; e)nici una
dintre variante nu este corectă
34. 34) O ţară ar trebui să se specializeze în producerea acelor bunuri : a)care au cele mai
mari preţuri; b)care utilizează cea mai mare cantitate de muncă; c)pentru care ţara are
un avantaj absolut; d)pentru care ţara are un avantaj comparativ; e)care au cele mai
mici preţuri.
35. 35) Dacă rata anticipată a inflaţiei creşte, atunci curba Phillips: a)se deplasează în jos;
b)se aplatizează; c)se deplasează în sus; d)nu se deplasează; e)devine mai abruptă.
36)Dacă BNR creşte oferta de bani, atunci pe termen scurt: a)investiţiile cresc, producţia reală
scade şi nivelul preţurilor scade; b)investiţiile scad, producţia reală creşte şi nivelul preţurilor
scade;c)investiţiile scad, producţia reală scade şi nivelul preţurilor scade; d)inflaţia scade;
e)investiţiile, producţia reală şi nivelul preţurilor cresc.
37. 37) Mărimea efectului unei schimbări a cererii agregate asupra venitului şi preţurilor
depinde, în primul rând, de: a)orizontul de timp; b)politica monetară; c)înclinaţia
curbei cererii agregate; d)politica socială a guvernului; e)politica fiscală.
38. 38) În cazul apariţiei unui decalaj inflaţionist în economie, politica de stabilizare ar
trebui să urmărească: a)creşterea ofertei de bani; b)scăderea ofertei de bani; c)creşterea
cheltuielilor guvernamentale; d)scăderea taxelor; e)creşterea transferurilor sociale.
39)Pentru a absorbi un decalaj recesionist, politica de stabilizare trebuie să urmărească:

a)scăderea ofertei de bani; b)creşterea ofertei de bani; c)scăderea cheltuielilor
guvernamentale; d)creşterea taxelor; e)scăderea transferurilor sociale.
40) Pentru a promova stabilitatea monetară şi o inflaţie scăzută, BNR ar trebui: a)să fie aleasă
de populaţie; b)să fie numită de Parlament; c)să fie independentă; d)să aibă mandate mai
scurte pentru Guvernator şi pentru Consiliul de Administraţie; e)să urmărească concomitent
toate obiectivele politicilor macroeconomice.
41)Care dintre măsurile de mai jos nu este potrivită pentru a reduce inflaţia: a)scăderea
nivelului rezervelor fracţionare;b)creşterea nivelului rezervelor fracţionare; c)vânzarea de
obligaţiuni guvernamentale de către BNR; d)impunerea unor restricţii la acordarea de credite
de către băncile comerciale; e)toate cele de mai sus.
81
42. 42) În cadrul strategiei de ţintire a inflaţiei promovată de Banca Naţională a
României, atunci când inflaţia curentă este peste nivelul ţintă, se va promova: a)o
politică monetară expansionistă; b)o politică fiscală expansionistă; c)reducerea ratei
dobânzii; d)creşterea cererii agregate; e)creşterea ratei dobânzii.
43. 43) În cadrul strategiei de ţintire a inflaţiei promovată de Banca Naţională a
României, atunci când inflaţia curentă este sub nivelul ţintă, se va promova: a)o
politică monetară restrictivă; b)o politică fiscală restrictivă; c)reducerea ratei dobânzii;
d)scăderea cererii agregate; e)creşterea ratei dobânzii.
44)Care dintre următoarele măsuri nu concordă cu reducerea deficitelor bugetare:

a)eliminarea subvenţiilor; b)punerea accentului pe impozitele indirecte; c)mărirea bazei de
impozitare (cât mai puţin de la tot mai mulţi); d)constrângeri bugetare tari aplicate firmelor;
e)constrângeri bugetare moi aplicate firmelor de stat şi constrângeri bugetare tari aplicate
firmelor private.
45) Creşterea deficitului bugetar determină: a)reducerea ratelor dobânzii, ieşiri de capital în
străinătate şi deprecierea cursului de schimb; b)reducerea ratelor dobânzii, ieşiri de capital în
străinătate şi aprecierea cursului de schimb; c)creşterea ratelor dobânzii, intrări de capital din
străinătate şi aprecierea cursului de schimb; d)creşterea ratelor dobânzii, intrări de capital din
străinătate şi deprecierea cursului de schimb; e)creşterea investiţiilor private.
46)Dacă Ministerul de Finanţe utilizează veniturile din privatizare pentru a răscumpăra

datorie publică internă, atunci: a)ratele dobânzii cresc; b)ratele dobânzii se reduc;
c)investiţiile sunt descurajate; d)produsul intern brut se reduce; e)cheltuielile cu dobânzile la
datoria publică internă cresc.
47) Dacă veniturile bugetare sunt mai mici decât cheltuielile bugetare, atunci; a)bugetul este
excedentar; b)datoria publică se reduce; c)datoria publică se măreşte; d)statul acordă
împrumuturi interne şi externe; e)trebuie reduse impozitele pentru echilibrarea bugetului.
48)Pe termen scurt, politica monetară expansivă determină: a) creşterea ratei dobânzii;
b)scăderea producţiei reale; c)scăderea nivelului preţurilor; d) creşterea producţiei reale; e)
menţinerea constantă a ratei dobânzii.
49)Diminuarea investiţiilor ca urmare a creşterii ratei dobânzii, creştere determinată de

sporirea cheltuielilor publice ce necesită finanţare, se numeşte: a) iluzie monetară; b) efect
Okun; c) trapă de lichiditate; d) efect de avuţie; e) efect de evicţiune.
50) În viziunea teoriei keynesiste, ieşirea dintr-un decalaj recesionist prin intervenţia statului
se poate realiza prin: a) îngheţarea preţurilor; b) creşterea ratei dobânzii; c) creşterea
cheltuielilor publice; d) reducerea ritmului de creştere al masei monetare; e) diminuarea
cheltuielilor publice.
51)Efectul de crowding-out scoate în evidenţă: a) impactul pozitiv al creşterii deficitului

bugetar asupra creşterii economice; b) implicaţiile unei politici fiscale restrictive; c) impactul
pozitiv pe care-l are creşterea deficitului bugetar asupra investiţiilor private; d) impactul
negativ pe care-l are creşterea deficitului bugetar asupra investiţiilor private; e)
paradoxul economisirii.
82
52)O creştere a deficitului bugetar va conduce la: a) creşterea economiilor private; b)

creşterea economiilor naţionale; c) reducerea economiilor private; d) reducerea economisirii
naţionale; e) nici una din cele de mai sus.
53)Ce efect va avea reducerea economisirii naţionale asupra ratei dobânzii bancare şi
respectiv investiţiilor private? a) scade; cresc; b) scade; scad; c) creşte; cresc; d) creşte; scad;
e) creşte; nu se modifică.
54) În conformitate cu teoria neutralităţii banilor, o creştere a cantităţii de bani în economie va
afecta pe termen lung: a) doar nivelul preţurilor; b) doar nivelul producţiei; c) nivelul
şomajului; d) doar rata reală a dobânzii; e) doar investiţiile planificate.
83
Capitolul 23 Interdependente economice internationale
1. 1) Totalitatea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare de bani naţionali, inclusiv

reglementările şi instituţiile aferente reprezintă: a) piaţa mondială; b) comerţul
internaţional; c) piaţa bunurilor cu grad ridicat de complexitate; d) piaţa de capital; e)
piaţa valutară.
2. 2) Piaţa schimburilor valutare constă în: a) vânzare-cumpărare de bani aparţinând
diferitelor ţări; b) tranzacţii cu titluri de valoare; c) comerţ invizibil; d) vânzarea-
cumpărarea de bunuri economice între parteneri din diverse ţări; e) deficitul balanţei
de plăţi externe.
3. 3) Euro este: a) o monedă naţională; b) un echivalent monetar al unor ţări dezvoltate;
c) o monedă de schimb doar pentru ţările în tranziţie; d) o monedă unică pentru o
uniune economică internaţională; e) o simplă unitate monetară de cont.
4. 4) Când B.N.R. cumpără dolari: a) se măreşte masa monetară în circulaţie; b) se
reduce masa monetară în circulaţie; c) masa monetară în circulaţie rămâne constantă;
d) se diminuează rezerva valutară a ţării; e) se accentuează deficitul balanţei de plăţi
externe.
5. 5) Pe piaţa valutară se realizează: a) operaţiuni de finanţare şi refinanţare; b) tranzacţii
la vedere şi la termen cu titluri de valoare; c) tranzacţii la vedere şi la termen cu
acţiuni; d) tranzacţii la termen cu obligaţiuni; e) tranzacţii la vedere şi la termen cu
valute.
6. 6) Cursul valutar anunţat zilnic de către B.N.R. este: a) cursul la care se desfăşoară
toate tranzacţiile pe piaţa valutară; b) cel mai ridicat curs al pieţei valutare; c) cel mai
redus curs al pieţei valutare; d) media cursurilor valutare ale tranzacţiilor pe piaţa
valutară; e) cursul valutar obligatoriu pentru toţi agenţii economici.
7. 7) Dacă oferta este mai mare decât cererea pe piaţa valutară, atunci: a) moneda
naţională slăbeşte în raport cu valuta; b) moneda naţională se depreciază în raport cu
valuta; c) moneda naţională se apreciază în raport cu valuta; d) cursul valutar exprimat
în unităţi de monedă naţională pe unitatea de valută creşte;e) banca centrală trebuie să
vândă valută.
8. 8) Creditele acordate de către instituţiile financiare internaţionale: a) reduc deficitul
balanţei comerciale; b) măresc excedentul balanţei comerciale; c) reduc activul
balanţei de încasări şi plăţi externe; d) măresc încasările din balanţa de încasări şi plăţi
externe; e) nu au nici un efect asupra balanţei de încasări externe
9. 9) Contravaloarea mărfurilor achiziţionate din UE de către o firmă autohtonă se
înregistrează la: a) „Ieşiri” în componenta balanţă comercială; b) „Ieşiri” în
componenta investiţii străine; c) „Intrări” în componenta balanţa comercială; d)
„Intrări” în componenta transferuri externe; e) determină creşterea ofertei de valută în
România.
10)Dacă guvernul decide să reducă impozitul pe profit, atunci: a) scade cererea pentru
investiţii şi moneda naţională se apreciază; b) rata dobânzii scade şi moneda naţională se
apreciază; c) rata dobânzii creşte şi moneda naţională se depreciază; d) creşte cererea pentru
investiţii şi moneda naţională se apreciază; e) a şi b.
11) Creşterea taxelor vamale la importul de bunuri : a) creşterea cererii de valută şi aprecierea
monedei naţionale; b) creşterea ofertei de valută şi deprecierea monedei naţionale; c)
84
reducerea cererii de valută şi aprecierea monedei naţionale; d) reducerea ofertei de valută şi
deprecierea monedei naţionale; e) a şi c.
12)Un cetăţean american doreşte să cumpere un automobil de teren şi oscilează între a-l
achiziţiona din SUA sau UE. Banii plătiţi pe un autoturism achiziţionat în SUA, la preţul de
20000 $, ar permite cumpărarea doar a 3/5 din acelaşi autoturism în UE, la preţul de 22000 €.
Cursul nominal de schimb precum şi cursul de schimb în paritatea puterii de cumpărare (PPP)
sunt : a) 1€ = 1,83$; 1€ = 0,9$; b) 1€ = 0,9$; 1€ = 1,83$; c) 1€ = 1,51$; 1€ = 1,1$; d) 1$ =
1,51€; 1$ = 1,51€; e) 1€ = 1,1$; 1$ = 1,51€.
13. 13) Finanţarea deficitului bugetar din surse interne atrage după sine: a) aprecierea
monedei naţionale; b) reducerea ratei dobânzii din sectorul bancar; c) deprecierea
monedei naţionale; d) rata dobânzii nu este influenţată; e) b şi c.
14. 14) Dacă presupunem că leul s-a apreciat în anul 2004 cu 20 % în raport cu euro, şi
cunoscând că rata inflaţiei în România a fost de 10%, iar în zona euro de 2%, atunci
aprecierea reală a leului a fost: a) 8 %; b) 18 %; c) 28 %; d) 10 %; e) nu se poate
determina.
15. 15) Până în 2004, moneda naţională a cunoscut o perioadă de depreciere nominală în
raport cu euro. Presupunem că deprecierea nominală a leului a fost într-un an de 10 %,
în condiţiile în care rata inflaţiei externe a fost de 2 %, iar cea internă de 14 %. În
aceste condiţii, se poate afirma că : a) leul s-a apreciat în termeni reali cu 12 %; b) leul
s-a apreciat în termeni reali cu 4 %; c) leul s-a depreciat în termeni reali cu 2 %; d)
leul s-a depreciat în termeni reali cu 12 %; e) leul s-a apreciat în termeni reali cu 2 %.
16. 16) Dacă soldul balanţei comerciale este negativ: a) balanţa de plăţi externe este
deficitară; b) soldul contului de capital este negativ; c) investiţiile interne sunt mai
mari decât economiile interne; d) investiţiile interne sunt mai mari decât economiile
interne; e) rezervele valutare internaţionale pot creşte.
17. 17) Efectul probabil al aprecierii cursului nominal de schimb este: a) reducerea
importului; b) creşterea exportului; c) reducerea cererii de valută; d) creşterea ofertei
de valută; e) creşterea deficitului contului curent.
18. 18) Economisirea este dată de relaţia S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul
economisirii iar Y este PIB-ul. Investiţiile sunt 40 mld. u.m. iar ieşirile nete de capital
sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: a) 160
mld. u.m.; b) 200 mld. u.m.; c) 360 mld. u.m.; d) 400 mld. u.m.; e) 500 mld. u.m..
19)În condiţiile actuale, economia mondială: a) este omogenă; b) are caracter dinamic; c)
cuprinde doar economiile superdezvoltate; d) cuprinde numai economiile subdezvoltate care
sunt preponderente; e) presupune anularea suveranităţii naţionale a tuturor ţărilor.
20)Fluxurile economice internaţionale în prezent: a) se referă doar la mişcările de bunuri

materiale şi de servicii între ţări; b) nu sunt dependente organic de diviziunea mondială a
muncii; c) pot fi studiate numai la nivel regional; d) apreciate în unitatea lor organică,
constituie circuitul economic mondial; e) sunt incompatibile cu principiile autonomiei şi
independenţei naţional-statale.
85
21) Necesitatea şi posibilitatea specializării internaţionale constă în faptul că: a) permit ţărilor
dezvoltate să-şi valorifice superior factorii de producţie; b) avantajează sub toate aspectele
ţările slab dezvoltate; c) nu oferă condiţii pentru vânzarea favorabilă pe piaţa mondială a
bunurilor cu grad ridicat de prelucrări; d) oferă întotdeauna avantaje ţărilor care vând pe piaţa
mondială resursele lor naturale şi de muncă; e) evoluează în sensuri contradictorii.
22)Balanţa comercială în raport cu balanţa de încasări şi plăţi externe: a) este mai
cuprinzătoare; b) este o componentă a balanţei de plăţi externe; c) este întotdeauna
excedentară; d) este activă atunci când valoarea importului este mai mare decât valoarea
exportului; e) este mai cuprinzătoare decât balanţa de plăţi externe deoarece cuprinde şi
comerţul invizibil.
23. 23) Creşterea exportului: a) reduce deficitul balanţei comerciale; b) reduce excedentul
balanţei comerciale; c) măreşte activul balanţei de încasări şi plăţi externe; d) arată
întotdeauna o concurenţă scăzută a pieţei interne; e) menţine constante încasările din
balanţa de încasări şi plăţi externe.
24. 24) O ţară realizează exporturi de 10 miliarde dolari şi importuri de 20 milioane euro.
În cazul în care 1 euro =1,5 dolari, balanţa comercială a ţării respective înregistrează:
a) deficit de 5 miliarde dolari; b) deficit de 10 miliarde dolari; c) deficit de 20 miliarde
dolari; e) excedent de 10 miliarde dolari.
25)În condiţiile în care excedentul balanţei comerciale a unei ţări reprezintă 10 miliarde
dolari, iar exporturile reprezintă 60 miliarde dolari, atunci importurile ţării respective
reprezintă: a) 50 miliarde dolari; b) 70 miliarde dolari; c) 40 miliarde dolari; d) 60 miliarde
dolari; e) 30 miliarde dolari.
26)Balanţa comercială este afectată negativ dacă preţurile de export cresc, iar bunurile
exportate au cerere: a) elastică; b) inelastică; c) unitară; d) constantă; e) perfect inelastică.
27)Dacă autorităţile monetare acţionează în direcţia aprecierii monedei naţionale: a) sunt
avantajaţi exportatorii; b) sunt avantajaţi importatorii; c) sunt avantajaţi atât exportatorii cât şi
importatorii; d) nu sunt avantajaţi nici exportatorii nici importatorii; e) creşte datoria externă.
28)Când rata dobânzii interne este superioară celei internaţionale, are loc: a) atragerea
capitalului străin în ţară; b) deprecierea monedei naţionale; c) aprecierea monedei
naţionale; c) creşterea cursului de schimb; e) nici un răspuns corect.
29) Stimularea exporturilor este provocată de: a) scăderea cursului de schimb; b)deprecierea
monedei; c) creşterea ratei dobânzii interne peste cea internaţională; d)creşterea cursului de
schimb; e) nici un răspuns corect.
30) Apreciere a monedei naţionale conduce, pe termen scurt, la: a) stimularea exporturilor; b)
stimularea importurilor; c) scăderea deficitului balanţei comerciale; d) scăderea nivelului de
trai în ţările dezvoltate; e) stimularea importurilor şi exporturilor.
31) Sunt afirmaţii corecte privind exporturile: a) sunt incluse în contul curent; b) constituie
ieşiri de capital; c) sunt întotdeauna mai mici decât importurile în ţările dezvoltate; d) nu
86
reprezintă o componentă a balanţei de plăţi, ci o componentă a balanţei comerciale; e) sunt

influenţate de evoluţia cursului de schimb.
32)Dacă PIB potenţial este mai mare decât PIB efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist; b)apare
un decalaj recesionist; c)scade şomajul; d)apare tendinţa de creştere generală a salariilor;
e)nici una dintre variante nu este corectă.
33. 33) Dacă PIB potenţial este mai mic decât PIB efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist;
b)apare un decalaj recesionist; c)creşte şomajul; d)apare tendinţa de scădere a
salariilor; e)nici una dintre variante nu este corectă.
34. 34) Presupunem că BNR scade oferta de bani. Pe termen scurt: a)investiţiile,
producţia reală şi nivelul preţurilor scad; b)cresc investiţiile, producţia reala scade, iar
nivelul preţurilor ramâne neschimbat; c)investiţiile, producţia reala şi nivelul preţurilor
cresc; d)investiţiile scad, producţia reală creşte şi nivelul preţurilor scad; e)nici una
dintre variante nu este corectă
35. 35) O ţară ar trebui să se specializeze în producerea acelor bunuri : a)care au cele mai
mari preţuri; b)care utilizează cea mai mare cantitate de muncă; c)pentru care ţara are
un avantaj absolut; d)pentru care ţara are un avantaj comparativ; e)care au cele mai
mici preţuri.
36. 36) Dacă rata anticipată a inflaţiei creşte, atunci curba Phillips: a)se deplasează în jos;
b)se aplatizează; c)se deplasează în sus; d)nu se deplasează; e)devine mai abruptă.
37. 37) Dacă inflaţia creşte mai mult în zona euro decât în România atunci puterea de
cumpărare a unui leu relativ la euro: a)creşte; b)scade; c)puterea de cumpărare nu
depinde de inflaţie, ci de politica monetară a băncii centrale; d)nu se modifică;
e)puterea de cumpărare nu depinde de inflaţie, ci de nivelul economisirilor.
38)Dacă BNR creşte oferta de bani, atunci pe termen scurt: a)investiţiile cresc, producţia reală
scade şi nivelul preţurilor scade; b)investiţiile scad, producţia reală creşte şi nivelul preţurilor
scade;c)investiţiile scad, producţia reală scade şi nivelul preţurilor scade; d)inflaţia scade;
e)investiţiile, producţia reală şi nivelul preţurilor cresc.
39) Mărimea efectului unei schimbări a cererii agregate asupra venitului şi preţurilor depinde,
în primul rând, de: a)orizontul de timp; b)politica monetară; c)înclinaţia curbei cererii
agregate; d)politica socială a guvernului; e)politica fiscală.
40)Gradul deschiderii economiilor naţionale către economia mondială nu depinde de:a)

capacitatea de a produce bunuri şi servicii cerute de piaţa mondială; b) asigurarea unui
management de calitate; c) existenţa libertăţii economice; d) aprecierea monedei naţionale;
e) nici unul dintre factorii anteriori.
41)Grupul de naţiuni care domină economia mondială este format din: a) Uniunea Europeană
şi statele din Centrul şi Estul Europei; b) statele membre ale OPEC; c) Japonia şi celelalte
state membre ale ASEAN; d) Japonia, SUA şi Uniunea Europeană; e) statele membre ale
NAFTA (SUA, Canada şi Mexic).
87
42. 42) În cadrul formelor pieţei mondiale, rolul principal este deţinut de: a) piaţa
internaţională a muncii; b) piaţa tehnologiilor de vârf; c) piaţa monetară internaţională;
d) piaţa internaţională a capitalurilor; e) comerţul internaţional.
43. 43) Dacă soldul contului curent este negativ: a) rezervele valutare internaţionale pot
creşte; b) balanţa de plăţi externe este deficitară; c)soldul contului de capital este
negativ; d) investiţiile interne sunt mai mari decât economiile interne; e) nici un
răspuns nu este corect.
44. 44) Echilibrarea balanţei de plaţi externe se poate realiza prin: 1) reducerea protecţiei
tarifare;
2) deprecierea monedei naţionale; 3) utilizarea activelor de rezervă ale Băncii

Naţionale; 4) reducerea exporturilor; 5) stimularea importurilor. a) (1,2); b) (2,3); c)
(4,5); d) (2,4); e) (3,5)
45)Instrumente ale politicii comerciale netarifare sunt: a) taxe vamale la import; b) taxe
vamale la export; c) subvenţii la export; d) verificarea încadrării bunurilor în standarde de
calitate; e) nici un răspuns corect.
46)Nu reprezintă măsuri netarifare aplicate exporturilor: a) plafoanele cantitative; b)

exigenţele de calitate; c) taxele vamale; d) licenţele de import; e) toate cele de mai sus.
47. 47) Care dintre următoarele măsuri poate reduce competitivitatea firmelor autohtone
la export: a) reducerea protecţiei sociale a şomerilor; b) creşterea subvenţiilor acordate
firmelor autohtone; c) aprecierea monedei naţionale; d) şomajul; e) creşterea
economică.
48. 48) În prezent, pe piaţa valutară din România, exprimarea cursului de schimb
leu/dolar are loc prin metoda: a) cotării directe; b) cotării indirecte; c) administrativă;
d) parităţii puterii de cumpărare a monedelor care se schimbă; e) variantele a-d false.
49. 49) Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte? 1) cursul valutar este preţul
monedei naţionale exprimat într-o altă monedă naţională; 2) cursul valutar este un
preţ pe piaţa titlurilor de credit; 3) când moneda naţională se apreciază, cursul ei de
schimb scade; 4) când moneda naţională se apreciază, importul creşte; 5) când
moneda naţională se depreciază, exportul scade. a) (1,4); b) (1, 3); c) (2,3); d) (3,4,5);
e) (4,5)
50)Nu reprezintă un factor favorabil deprecierii unei monede: a) creşterea inflaţiei; b)

creşterea ratei dobânzii; c) deficitul balanţei comerciale; d)recesiunea; e) creşterea ratei
şomajului.
51) Importul de bunuri şi servicii depinde de produsul intern brut, conform relaţiei Imp = 200
+ 0,5Y, unde Imp reprezintă importul, iar Y produsul intern brut. Dacă soldul balanţei
comerciale este 50 u.m., iar produsul intern brut 1.000 u.m., atunci valoarea exportului de
bunuri şi servicii este (în u.m.): a) 1.000; b) 1.500; c) 500; d) 750; e) 950.
52)Economiile private reprezintă 17%, iar investiţiile private 22% din PIB. Deficitul
guvernamental de fonduri este 3,5% din PIB. Soldul contului curent reprezintă, ca procentaj
din PIB: a) 5%; b) 4,5%; c) -5,5%; d) -8,5%; e) 3%.
53) Care dintre următoarele consecinţe privind importurile şi exporturile unei ţări pentru un
bun este posibilă atunci când preţul mondial creşte relativ la preţul intern? a)importurile
88
cresc; b)importurile rămân constante; c) exporturile cresc; d) exporturile scad; e)importurile

şi exporturile scad concomitent.
54) Balanţa de plăţi externe reprezintă: a) tablou statistico-economic în care se include şi prin
care se compară încasările şi plăţile realizate de o ţară din relaţiile sale economice, financiare
şi monetare cu alte ţări pe timp de un an; b) fluxurile valorice cu străinătatea şi stocul de
resurse financiar-valutare, aflate la dispoziţia unei economii naţionale la un moment dat; c) un
instrument valutar-financiar util analizei şi controlului fluxurilor interne şi externe al unei ţări
pe timp de un an;d) componentă a balanţei comerciale; e) un instrument util doar ţărilor cu
economie de piaţă.
55)În procesul de globalizare (chiar slabă) are loc dereglementarea pieţelor. Una din
afirmaţiile de mai jos privind acest proces este falsă: a) preţurile devin mai libere; b) condiţiile
de intrare/ieşire de pe piaţă se relaxează; c) se elimină normele şi regulile esenţiale privind
concurenţa; d) are loc restrângerea drastică a intervenţiei directe a statului cu mecanismele
pieţei.
56)În planul politicilor economice şi al doctrinelor, globalizarea favorizează afirmarea

perceptelor: a) keynesiste;b) neokeynesiste; c) clasice; d) neoliberale; e) marxiste.
57)Pe pieţele globalizate, concurenţa se duce mai ales între: a) firme individuale mari,
puternice; b) firme mici şi mijlocii; c) între diferite economii naţionale privite global; d) între
sistemele internaţionale de producţie ale companiilor transnaţionale (CTN); e) între UE şi
SUA.
58) Filialele din străinătate ale CTN sunt create mai ales prin: a) export de bunuri de capital;
b) investiţii externe directe; c) investiţii externe de portofoliu; d) investiţii externe şi
organizaţiile de integrare economică interstatală; e) export de bunuri alimentare
59)CTN îşi desfăşoară activitatea în mai multe spaţii: a) cel în care are sediul societatea
mamă; b) cel al societăţii mamă şi cele ale filialelor; c) cel al societăţii mamă, cele ale
filialelor şi ale relaţiilor dintre acestea; d) cel al societăţii mamă, cele ale filialelor, ale
relaţiilor dintre ele şi cu alţi cooperanţi; e) componentele de la punctul „d” şi în plus spaţiile în
care operează statele (guvernele) în care îşi au sediile CTN.
60) Activităţile cu locaţii diferite care sunt integrate în sistemul producţiei internaţionale ale
CTN sunt selectate în funcţie de: a) afinităţi lingvistice şi politice; b) resursele naturale de
care dispun diferite locaţii; c) avantajul competitiv specific al fiecărei locaţii; d) relaţiile
economice tradiţionale; e) toate cele de mai sus.
61)Agenţii principali ai globalizării sunt CTN şi guvernele din cele mai puternice ţări. Pe
acest fond, în toate ţările sporeşte foarte rapid numărul întreprinderilor mici şi mijlocii. Ca
atare: a) forţa lor economică creşte; b) are loc concentrarea proprietăţii şi deciziei în
activitatea economică; c) în competiţia mondială ele sunt mai rezistente; d) ele devin mai
dependente de firmele mari în sectorul de servicii; e) IMM-urile produc cea mai mare parte a
PIB
62) Relaţiile economice internaţionale sunt concentrate: a) între ţările dezvoltate şi cele mai
puţin dezvoltate; b) în cadrul „triadei”; c) în interiorul UE; d) între UE şi ţările care au realizat
tranziţia la economia de piaţă; e)la nivelul continentului Europa.
89
63)Libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă este
caracteristică fazei (formei) de integrare economică internaţională: a) zonei de comerţ liber
(zonei de liber schimb); b) uniunii vamale; c) uniunii economice; d) Pieţei Comune (Unice);
e) Uniunii economice şi monetare.
64)Integrarea unui stat în Uniunea Europeană presupune: a)menţinerea unei legislaţii
naţionale independentă de cea comunitară; b) crearea unei economii de piaţă funcţionale;
c) aplicarea acquis-ului comunitar; d) practicarea de taxe vamale scăzute în relaţiile cu
ţările UE; e) nici un răspuns corect.
65. 65) Printre factorii care susţin globalizarea se numără: a)intensificarea investiţiilor
externe; b) delimitarea clară a graniţelor statelor-naţiune; c)accelerarea
schimburilor comerciale dintre diferite state ale lumii; d) creşterea
protecţionismului vamal; e) nici un răspuns corect
66. 66) Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la procesul de globalizare este
adevărată: a) se bazează pe o intensificare a interdependenţelor economice
internaţionale; b) conduce la egalizarea; c)veniturilor dintre ţările dezvoltate şi cele
slab dezvoltate; d) are câştigători şi perdanţi; e) amplifică rolul CTN
MACROECONOMIE_Alegere MULTIPLE CHOICE
1. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara ac-
tivitatea in interiorul tarii respective;

b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in
propria tara sau in alte tari;

c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale; d. eliminarea consumului
de capital fix din calculul productiei finale.
ANS: B
2. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:

1. consumul intermediar;
2. amortizarea;
3. investitia bruta;
4. investitia neta.
ANS: D
3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali,
care isi desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor
straini, care isi desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
1. PNN este egal cu PIN;
2. PNB este egal cu PIB;
3. PNB este mai mic decat PIB;
4. PNN este mai mare decat PIN;
ANS: C
4. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:

1. cresterii economice;
2. dezvoltarii economice;
3. inflatiei;
4. somajului.
ANS: C
5. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:

1. rata inflatiei;
2. PIB nominal;
3. indicele preturilor;
4. produsul national brut.
ANS: B
6. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:

1. in preturi constante;
2. in preturi curente;
3. in preturi comparabile;
4. la PPC ( Paritatea Puterii de Cumparare ).
ANS: B
7. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta
30% din PIB, atunci:
1. PIB = 9000
2. CI = 2000
3. IN = 2000
4. IB = 3000
ANS: B
8. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB
este de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci
exporturile nete vor avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15% c. 10% d. 5%
ANS: C
9. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
1. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente;
2. inregistreaza o rata redusa a somajului;
3. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic;
4. inregistraza o rata redusa a inflatiei.
ANS: C
10. In cazul in care o tara are Indicatorul Dezvoltarii Umane cuprins in intervalul 0,5 - 0,8, se
considera ca este o tara:
1. cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane;
2. mediu dezvoltata;
3. slab dezvoltata;
4. nu se poate determina nivelul dezvoltarii in acest caz.
ANS: B
11. Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:

1. cresterea venitului si cresterea consumului;
2. cresterea consumului si cresterea economiilor;
3. cresterea venitului si cresterea investitiilor;
4. cresterea economiilor si cresterea investiilor.
ANS: C
12. In cazul in care inclinatia marginala spre consum este 80%, inclinatia marginala spre economii
este: a. 100%
b. 20% c. 80% d. 0
ANS: B
13. In cazul in care inclinatia marginala spre economii este 0,2, multiplicatorul investitiilor este: a.
5
b. 2 c. 10 d. 20
ANS: A
14. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes, atunci cand venitul disponibil
creste, consumul, de regula:
1. scade;
2. creste, dar intr-o proportie mai mare decat a venitului;
3. creste, dar intr-o proportie mai mica decat a venitului;
4. ramane constant.
ANS: C
15. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:
1. investitii brute;
2. investitii nete;
3. investitii de inlocuire;
4. investitii de portofoliu.
ANS: C
16. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata: a. PGB=PNB+CI

b. CI=PIB-PNB
c. PIB=PGB-CI
d. PNN=PIB-A ANS: C
17. Punctul de relansare este punctul in care:

1. cresc variabilele care cuantifica procesul economic;
2. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra
factorilor ce
franeaza cresterea economica;
3. factorii ce concura la franarea variabilelor economice preiau dominatia asupra

factorilor ce
incurajeaza cresterea economica;
4. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii.
ANS: B
18. John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:
1. sporirea impozitelor;
2. scumpirea creditului;
3. cresterea masei monetare;
4. reducerea impozitelor.
ANS: D
19. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia: a. avantajeaza pe creditori;

b. avantajeaza pe debitori;
c. nu avantajeaza nici creditorii si nici debitorii; d. avantajeaza atat creditorii cat si debitorii.
ANS: B
20. Rata somajului se determina ca raport intre:

1. populatia totala si populatia ocupata;
2. numarul de someri si populatia totala;
3. numarul de someri si populatia activa;
4. numarul de someri si populatia ocupata.
ANS: C
21. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci cand cererea de munca (Cl) si
oferta de munca (Ol) se afla în relatia:
a. Ol=Cl
b. Ol>Cl
c. Ol<Cl
d. Ol-Cl=0
ANS: B
22. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregata constituie o cauza a :

1. inflatiei prin structuri;
2. inflatiei importate;
3. inflatiei prin costuri;
4. inflatiei prin moneda.
ANS: C
23. Curba Phillips evidentiaza:

1. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata somajului;
2. o relatie directa intre rata inflatiei si rata somajului;
3. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata dobanzii;
4. o relatie directa intre rata inflatiei si rata dobanzii.
ANS: A

1. stimularea inclinatiei spre consum;
2. stimularea inclinatiei spre economii pe termen mediu;
3. stimularea inclinatiei spre economii pe termen lung;
4. stimularea inclinatiei spre economii pe termen scurt.
ANS: A
25. In 2004 in Romania Indicele Preturilor de Consum (IPC) a fost de 111,9%. Aceasta semnifica
faptul ca:
1. rata de crestere economica reala a fost de 11,9%;
2. rata inflatiei a fost de 11,9%;
3. rata somajului a fost de 11,9%;
4. Indicele General al Preturilor a fost tot 111,9%.
ANS: B
26.
Sursa: Raport de Monitorizare Romania 2005, CE, p. 93
200
Anul 2000 2001 2003 2004
2
Rata inflatiei
45,7 34,5 22,5 15,3 11,9
(%)
Considerând datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in România a fost:
1. inflatie moderata
2. inflatie linistita
3. inflatie galopanta
4. hiperinflatie
ANS: C
27. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:

1. cresterea salariilor;
2. planificarea imperativa;
3. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat;
4. functionarea eficienta a ansamblului economic;
ANS: D
28. In totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au: a. cotizatiile pentu
asigurarile sociale;
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat;
c. imprumuturile de la organismele financiare internationale;
d. incasarile din impozite si taxe; ANS: D
29. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica bugetara, recurgand la:
1. marirea cheltuielilor publice;
2. scaderea cheltuielilor publice;
3. cresterea impozitelor;
4. sporirea fondurilor economisite;
ANS: A
30. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:

1. soldul anual al balantei de plati;
2. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar;
3. serviciul datoriei publice;
4. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB;
ANS: D
31. Datoria publica nu semnifica:

1. preluarea de catre stat a finantarii cheltuielilor de protectie sociala;
2. recurgerea statului la imprumuturi interne;
3. indatorarea externa a statului, in perioada respectiva;
4. indatorarea interna a statului;
ANS: A
32. Rata optima de presiune fiscala este:

1. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale;
2. o constructie teoretica, imposibil de atins in realitate;
3. stabilita de catre guvern;
4. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici.
ANS: A
33. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand :
1. conduce la deficite bugetare;
2. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile;
3. stimuleaza disponibilizarile;
4. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale;
ANS: B
34. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi: a. indicativa;
b. informala; c. imperativa; d. incitativa.
ANS: C
35. In conditiile actuale planificarea macroeconomica:

a. are o determinare subiectiva;
b. este un element perturbator al activitatii econommice, c. este interzisa de organismele
financiare internationale; d. are o determinare obiectiva.
ANS: D
36. Nu este o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor:

1. gradul de instruire;
2. averea mostenita;
3. varsta;
4. norocul;
ANS: C
37. Protectia sociala:

1. se asigura numai de catre stat;
2. se adreseaza intregii populatii;
3. este asigurata atat de catre stat cat si de agentii economici privati;
4. este specifica numai perioadei de tranzitie.
ANS: C
38. Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:

1. salariului mediu;
2. ratei inflatiei;
3. cursului de schimb valutar;
4. coeficientului puterii de cumparare;
ANS: D
39. Dupa mai bine de 15 ani de tranzitie putem afirma ca Romania este o tara:
1. dezvoltata;
2. mediu dezvoltata;
3. in curs de dezvoltare;
4. puternic dezvoltata.
ANS: C
40. Privatizarea are drept obiectiv:

1. imbogatirea rapida a unui numar redus de oameni de afaceri;
2. eficientizarea activitatii intreprinderilor privatizate;
3. eliminarea completa a interventiei statului in economie;
4. indeplinirea unor conditii impuse de organismele internationale.
ANS: B
41. Economiile tertializate sunt:

1. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea agriculturii;
2. economiile a caror crestere economica e bazata pe exporturi;
3. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea sectoarelor industriale;
4. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este majoritara.
ANS: D

1. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai mare in totalul
pro-
ductiei si desfacerii pe piata unui produs;
2. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri de calitate

superioara;
3. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile
cele
mai scazute fata de cele ale altor producatori;
4. castigul total realizat dintr-o afacere economica.
ANS: C

1. castigul suplimentar realizat de un agent economic care intra primul pe piata;
2. plusul de castig realizat la vanzarea unei marfi de calitate superioara;
3. castigul realizat de un producator care are costurile de productie mai mici decat cele
ale
concurentilor;
4. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de

oportunitate
mai reduse decat cele ale concurentilor.
44. ANS: D
45. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
1. ritmul cresterii economice, nivelul de cultura al populatiei, rata de crestere
demografica;
2. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de
cumparare, nivelul de instruire al populatiei;
3. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei

de
varsta scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii;
4. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in
bugetul familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori.
46. ANS: B
47. Amortizarea:
1. se include in indicatorii macroeconomici neti
2. nu se include in indicatorii macroeconomici bruti
3. nu se include in indicatorii macroeconomici neti
4. se include numai in PNB
ANS: C
46. Daca la nivelul unei economii nationale indicele PNB pe locuitor este 200%, iar deflatorul
PNB este 150%, cresterea economica este:
a. neinflationista
b. inflationista
c. zero
d. negativa
ANS: B
47. Somajul apare atunci cand:

1. piata muncii este in echilibru
2. cererea este mai mica decat oferta pe piata muncii
3. cererea este egala cu oferta pe piata muncii
4. exista exces de cerere pe piata muncii
ANS: D
Grile licență
Macroeconomie
1. Câ nd PNB-ul unei tă ri este mai mare decâ t PIB-ul creat pe teritoriul să u, înseamnă că
la nivelul ță rii respective :
d. soldul veniturilor factorilor în raport cu stră ină tatea este pozitiv
2. Potrivit teoriei keynesiste, factorul principal de care depinde consumul este : c.

venitul curent
3. Raportul între PIB nominal si PIB real exprimă : b. dinamica prețurilor bunurilor finale
4. Decalajul recensionist al venitului național apare atunci câ nd:

b. venitul național realizat este mai mic decâ t venitul național potențial
5. Una din afirmațiile de mai jos este falsă :

c. PIB include și consumul intermediar, dar fă ră amortizarea capitalului fix
6. Prin înmulțirea deflatorului PIB cu PIB real se obtine: c. PIB-ul nominal
7. Potrivit identită ții fundamentale la nivel macroeconomic, dacă în sectorul privat
economiile sunt mai mari decâ t investițiile :
d. sectorul privat economisește net
8. La o ofertă agregată data, dacă cererea crește fată de nivelul de echilibru, iar producția
totală este sub potențialul real al economiei, atunci:
a. venitul național real va spori spre nivelul potențial
9. Pentru o tară , un surplus de cont curent antrenează : b. fluxuri nete de capital spre
exterior
10. În cazul unui deficit de cont curent pentru o tară : b. moneda proprie tinde să se
deprecieze
11. Potrivit teoriei ciclului de viață :

c. consumatorul va alege alternativa unui consum relativ constant pe toată durata vieții
12. Principiul acceleratorului acționează in economie câ nd: d. capacitațile de producție

existente sunt folosite integral
13. În viziunea dezvoltă rii durabile :

c. compatibilizarea mediului creat de om cu mediul natural este problema de bază pe
termen lung
14. Curba Phillips, în varianta sa inițială , evidenția o relație ogică între:
c. rata șomajului și inversul dinamicii salariilor nominale
15. PIB real al unei tă ri în anul de bază a fost de 3500 mld u.m. ; PIB nominal în anul
current este 5000 mld u.m. Știind că deflatorul PIB a fost de 3.15, indicele PIB a fost :
d. 45,35%
16. Dacă înclinația marginală spre consum este 0,8 si :

c. investițiile sporesc cu 3 unitați, venitul va spori cu 15 unită ți
17. Selectați afirmațiile adevă rate cu privire la înclinația marginală spre consum: b. c’ =
delta C/ delta VD
18. La o rată a somajului de 10%, o populație totală de 30 milioane, o populație

neocupată de 10 milioane și o populație ocupată de 8 milioane, numă rul șomerilor este
de :
d. 0.88 milioane
19. Care este creșterea venitului disponibil rezultată dintr-un spor investițional de 5250
mld u.m. știind ca înclinația marginalia spre consum a fost de 0.80?
d. 26.250 mld u.m.
20. Într-o economie, cererea agregată reprezintă 100.000 mld u.m. Cunoscâ nd că
ponderea consumului privat, a investițiilor și a consumului public în cererea agregată
sunt de 60%, 15% și 10%, iar exporturile reprezintă 20.000 u.m., exportul net are
valoarea:
c. 15.000 mld. u.m.

21. Reducerea cotei de rezervă obligatorie a bă ncilor are drept rezultat:
d. creșterea ofertei de monedă 22. Potrivit legii lui Okun:
c. există o relație negative între fluctuațiile PIB real și fluctuațiile ratei șomajului
23. Una din afirmațiile de mai jos este adevă rată :

c. între multiplicatorul investițiilor și înclinația marginală spre economisire există o
relație inversă (negativă )

a. contul curent reflectă diferența dintre PNB și investiția brută
25. Atunci câ nd cererea de muncă sporește din cauza capitalului suplimentar sau a
progresului tehnic:
c. nivelul ocupă rii crește

a. câ nd oferta de muncă este inelastică , predomină efectul de substituție
27. Pentru caracterizarea si determinarea PIB, trebuie să ținem seama de:
c. valoarea adă ugată brută

28. Spre deosebire de inflația prin cerere, inflația pri costuri antrenează :
b. scă derea producției

29. Aprecierea ratei de schimb extern:
d. generează un flux de capital că tre exterior
30. Pentru firme și gospodă rii, care dețin bună stare sub formă de monedă , costul de
oportunitate cu care se confruntă este dat de:
b. rata dobâ nzii
31. Inflația, în calitate de proces economico-monetar: d. accentuează oscilațiile

cursurilor valutare
32. Mecanismul spiralei inflaționiste se produce atunci câ nd:

b. inflația prin costuri se produce concomitent cu inflația prin cerere
33. Una din afirmațiile urmă toare este falsă :

b. raportul dintre PIB real și PIB nominal se numește deflatorul PIB
34. În timpul perioadelor de inflație:
b.PIB nominal crește mai repede decâ t PIB real
35. La nivelul unei economii, unde investiția netă este de 60 000 mld. , iar investiția
brută este de 80 000 mld.:
e. are loc un process de creștere economică
36. Depozitul constituit de o bancă comercială la banca centrala ca rezervă obligatorie

de 10%, reprezintă 100 mil.um. Masa de credit a bă ncii comerciale este de :
d. ,1 mld. u.m.
37. Știind că raportul dintre numă rul șomerilor și populația ocupată este de 1/4 , iar
populația activă cuprinde populația ocupată si șomerii, rata șomajului, calculate la
populatia activă este de:
b. 20%
38. Evoluția pieței favorizează , creșterea salariului nominal de 1,3 ori, in condițiile
dublă rii prețurilor de consum. În acest caz, salariul real:
e. a scă zut cu 35%
39. Cu câ te unitați procentuale trebuie sa sporescă volumul bunurilor și serviciilor
tranzacționate astfel încâ t , la o creștere a masei monetare cu 20% și la o viteză de
rotație a banilor constantă , puterea de cumpă rare să nu se modifice:
a. 20%
40. La momentul T1 fată de momentul T0, masa monetară în circulație crește cu 200%.
Dacă în același interval de timp, valoarea tranzacțiilor pe piață sporește cu 50%, viteza
de rotație a monedei:
e. scade cu 50%
41. O obligațiune adduce posesorului ei un venit annual de 4800 lei, în condițiile unei
rate anuale a dobâ nzii de 20%. În cazul in care rata anuală a dobâ nzii ar fi de 25%,
obligațiunea ar putea fi vâ ndută la prețul de :
c. 19.200 lei
42. În momentul T0, cursul acțiunilor unei societă ți comerciale a fost de 100.000 u.m .
Posesorul acțiunilor vinde la piață 1000 de acțiuni, stabilind scadența peste doi ani. La
scadență , cursul acțiunilor va fi de 90.000 u.m.
Aceasta înseamnă :
b. un câ stig pentru vâ nzator de 10 mil. u.m.
43. Reducerea cotei de rezervă obligatorie a bă ncilor are drept rezultat: a. creșterea
ofertei de monedă
d. ieftinirea creditului
44. Potrivit legii lui Okun:

c. există o relație negative între fluctuațiile PIB real în jurul trendului mediu de creștere
și fluctuațiile ratei șomajului în jurul ratei de echulibru
e. șomajul crește câ nd economia scade
45. Care din afirmațiile de mai jos sunt false:

b. o creștere a ratei reale a dobâ nzii va determina creșterea stocului optim de capital
tehnic
c. funcția de investiție este într-o relație pozitivă cu rata reală a dobâ nzii
46: Atunci câ nd cererea de muncă sporește din cauza capitalului suplimentar sau a
progresului tehnic:
b. nivelul ocupă rii crește
c. salariul real crește
47. Pentru a preveni o apreciere nominală a monedei, Banca Centrală intervine pe piața
valutară prin:
a. cumpă rarea de active crește
c. vâ nzarea propriei monede pe active externe
48. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt false:

a. câ nd oferta de muncă este inelastică , predomină efectul de substituție
c. câ nd predomină efectul de substituție unui salariu real mai mare îi corespunde
sporirea timpului liber
49. Care dintre afirmațiile de mai jos nu sunt adevă rate:

a. PIB nominal se calculează în prețuri constante
e. PIB poate să fie egal cu consumul intermediar din țara respectivă
50. Spre deosebire de inflația prin cerere, inflația prin costuri antrenează : b. scă derea
gradului de ocupare
d. scă derea producției
51. Care dintre afirmațiile de ma jos sunt false?

b. venitul este alcă tuit numai din componentele permanente e. funcția consumului este
într-o relație negative cu venitul
52. Aprecierea ratei de schimb:

a. acționează în sensul reducerii surplusului de cont curent e. generează un flux de
capital că tre exterior
53. Surplusul contului curent al unei tă ri:

a. îmbracă forma unei achiziții de reserve valutare
c. este egal cu surplusul (T-G) plus surplusul din sectorul privat (S-I)
54. Dacă rata inlației este crescă toare:

a. cererea reală de monedă scade
d. cererea nominal de monedă crește mai puțin rapid decâ t cresc prețurile
55. Dacă din investiția brută scă dem consumul de capital tehnic fix, rezultă : b. investiția
netă
c. investiția pentru dezvoltare
56. Șomajul involuntar crește atunci câ nd:

a. salariile reale nu echilibrează piața
b. nu este angajată toată forța de muncă oferită de gospodă rii
57. În mod normal, suma conturilor curente ale tuturor țarilor din lume:
b. ar trebui să fie egală cu zero
c. este în mod sistematic negativă , întrucâ t încasă rile sunt mai des “omise” decâ t
cheltuielile
58. Daca raportul dintre PNB si PIB al unei tă ri într-o anumită perioadă este de - 10%,
înseamnă ca:
a. PIB>PNB
d. veniturile câ știgate în stră ină tate și repatriate de că tre rezidenți pot fi egale cu zero
59. Atunci câ nd Banca Centrală achiziționează titluri de valoare de la o bancă

comercială :
a. se crează monedă
b. Banca Centrală creditează
60. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt false?

a. rata reală a dobâ nzii este costul de oportunitate al resurselor utilizate ca investiție
c. investiția este în relație pozitivă cu rata dobâ nzii
61. Factorul “q” al lui Tobin:

b. poate să fie egal cu unitatea
e. este o aproximare a raportului dintre valoarea actualizată a randamentului marginal
al investiției și costul marginal al capitalului
62. Caracterul prociclic al ratei dobâ nzii face ca aceasta să : c. crească in perioada de
boom
d. scadă in perioada de recesiune
63. Numerarul în circulație plus depozitele la vedere operabile prin cecuri: a. formează
agregatul monedă M1
b. reprezintă partea cea mai activă a masei monetare
64. Atunci câ nd multiplicatorul investițiilor are valoarea 10, iar sporul venitului a fost de
5.000 mld. u.m:
b. sporul investițiilor a fost de 500 mld. u.m.
c. înclinația marginală spre economisire a fost de 1/10
65. La nivelul unei economii, unde investiția netă este 60.000 mld. u.m., iar investiția
brută este de 80.000 mld. u.m.:
a. stocul de capital tehnic crește
e. amortizarea capitalului tehnic fix este de 20.000 mld. u.m.
ENUNTURI + GRILE MACROECONOMIE
Enunturi piata muncii + salariu+macroeconomie
1. Cererea si oferta de munca depind in mod direct de marimea populatiei. Adevarat

2. Principiul care trebuie sa stea la baza politicelor salariale este indice salariu ≥ indice
productivitatea muncii. Fals – productivitatea muncii trebuie sa creasca mai rapid decat
salariile.
3. Pe termen scurt cererea si oferta de munca sunt elastic. Fals – atat locurile de munca cat si
personalul calificat se formeaza in timp.
4. Macroeconomia are ca obiect de studiu comportamentul individual al persoanelor,
firmelor,gospodariilor(menajelor) in procesul de alocare al proceselor. Fals – Macroeconomia
abordeaza viziunea de ansamblu asupra proceselor si fenomenelor de ansamblu precum si
corelarea dintre acestea, se ocupa cu studiul marimilor agregate respective comportamentul
agentilor economici care se afla in stransa legatura cu circuitul economic national si chiar
mondial. . Macroeconomia studiază structurile globale ale economiei, adică producţia,
repartiţia, schimbul şi consumul.
Enunturi piata monetara

1. Intre valoarea tranzactiilor si masa monetara exista o relatie de dependenta invers proportional.
Fals – intre masa monetara si preturi exista o relatie direct proportional.
2. Masa monetara depinde in mod direct de totalitatea tranzactiilor de bunuri si servicii .
Adevarat M =
3. Masa monetara este direct proportional cu viteza de rotatie a banilor. Fals este invers proportional
M=.
Enunturi piata capitalurilor + institutiile pietei de capital
1. Casele de brokeraj reprezinta intermediary de pe piata de capital . Adevarat – casele de

brokeraj asigura legatura intre piata primara si piata secundara.
2. Comisia hartiilor de valoare este cea care face legatura dintre piata primara si cea secundara
respective cei ce vand si cei ce cumpara titluri de valoare. Fals – comisia hartiilor de valoare –
institutie guvernamentala care asigura functionarea corecta a pietei capitalului.
1
3. Operatiunile la vedere cu titluri de valoare sunt operatiunile effectuate fata in fata cu clientul.
Fals – operatiunile la vedere impun ca tranzactia sa se efectueze in ziua in care s-a stabilit
cotatia.
venit fi
4. Daca rata dobanzii scade, cursul titlurilor de valoare scade. Fals – cursul creste curs = .
d
, curs curs
curs
5. Cursul obligatiunilor creste atunci cand creste rata dobanzii. Fals – cursul scade.
6. Actiunile si obligatiunile pot fi revandute numai pe piata primara. Fals – pe piata secundara
7. Cursul unei actiuni depinde de dinamica ratei dobanzii. Fals – cursul unei actiuni este
influentat
de rezultatele economico-financiare ale firmei.

Enunturi implicarea statului
1. Exporturile nete ale unei economii se calculeaza ca diferenta intre exportul si importul de
bunuri .
Adevarat => S (export net) = exporturi – importuri
2. Investitiile brute reprezinta suma dintre formarea bruta de capital fix si amortizarea.
Fals => .
3. Venitul disponibil este venitul national din care se scad taxele si la care se adauga transferurile
. Adevarat => VD = VN – impozite + transferuri .
4. Daca 2 tari se caracterizeaza prin acelasi nivel al PIB atunci si nivelul de trai din respectivele
tari este acelasi. Fals => nivelul de trai este influentat si de populatie, venitul populatiei,
marimea teritoriului.
5. Produsul global brut (PGB) reprezinta PIB la care se adauga investitiile brute.
Fals => PGB = PIB+CI ( PIB = PGB +CI).
6. Daca guvernul decide cresterea cheltuielilor publice PNB va suferi o modificare respective va
scadea. Fals PNB va creste.
7. Consumul de capital fix (amortizarea) este cuprins ca indicator global in cazul investitiilor
brute .
adevarat
8. Consumul intermediar este consumul firmelor care produc servicii. Fals => CI = bunuri +
servicii utilizate pentru producerea altor bunuri + servicii.
9. PIN se calculeaza ca diferenta intre PIB si impozitele indirecte . Fals => PIN = PIB – A .
10. Indicatorii macroeconomice care se exprima in preturi curente se numesc indicatori reali iar
cei
care se exprima in preturi constante se numesc indicatori nominal . Fals => preturi curente –
indicatori nominali ; preturi constant – indicatori reali.
2
Enunturi politici si intrumente macroeconomice
1. In perioada de crestere economica accentuate statul trebuie sa mareasca taxele si impozitele.

Adevarat
2. In perioada de recesiune economica statul trebuie sa incurajeze investitiile. Adevarat => pt a
incuraja dezvoltarea activitatii economice , pt crearea noilor locuri de munca, proiecte
strategice,
infrastructura.
Enunturi multiplicatorii investitiilor
1. Legea psihologica fundamental conform careia la cresterea venitului se inregistreaza si

cresterea consumului dar cu ritm mai scazut a fost introdusa de catre Milton Friedman .
Fals => M.J.Keynes
2. Inclinatia marginala spre consum arata cu cat scade consumul la cresterea veniturilor . Fals =>
Inclinatia marginala spre consum arata cu cat creste consumul la cresterea veniturilor.
Grile piata muncii + salariu
1. Cererea si oferta de munca au un caracter derivat. Aceasta inseamna ca :

1. a) Decurg una din alta
2. b) Sunt determinate de ansamblul activitatilor economice-sociale
3. c) Decurg din vointa somerilor de a lucre si a patronilor de a nu mai angaja lucratori.
Raspuns B - Sunt determinate de ansamblul activitatilor economice-sociale
2. Care dintre aprecierile de mai jos referitoare la salariu sunt corecte :

1. a) Este un cost
2. b) Un venit
3. c) Un pret
Raspuns : a,b,c
Grile dobanzi
1. Daca bancile acorda credite cu dobanda mare :

1. a) Masa monetara nu este afectata
2. b) Extinderea masei monetare este franata
3. c) Extinderea masei monetare este stimulate
Raspuns b - Extinderea masei monetare este franata
2. Dobanda este:
1. a) Diferenta dintre creditul acordat sic el solicitat
2. b) Comisionul pe care (probabil) banc ail percepe la intermedierea unui credit
3. c) Diferenta dintre suma restituita si cea primita sub forma de imprumut.
Raspuns c - Diferenta dintre suma restituita si cea primita sub forma de imprumut.
3. Marimea dobanzii depinde de

1. a) Cererea si oferta de credite
2. b) Gradul de acoperire al creditului prin garantii
3. c) Cursul de schimb al monedei nationale Raspuns a – cerea si oferta de credite .

Muuuult 264

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Muuuult 264

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Este o componentă a cererii agregate:

7. Pe termen scurt, echilibrul macroeconomic al cererii şi ofertei agregate presupune:

a. Capitalul externalizat de societatile straine b.

c. Totalul creditelor externe acordate

10. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin:

Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat

13. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:

retrageri din fluxurile macroeconomice:

15. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:

a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN

a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN

a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN

32. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:

c. Economiile cresc mai lent decât venitul disponibil

44. Conform teoriei „acceleratorului”, nivelul investiţiilor depinde de:

b. Scurte c. Medii d. Lungi

57. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă: a.

b. Scurte c. Medii d. Lungi

58. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al

66. Şomajul reprezintă:

cunoscuta sub numele de :

PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei

a. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state

2. Totalitatea tranzacţiilor a agenţilor economici rezidenţi cu agenţii altor state

91. Contul curent al unei ţări reprezintă:

1. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state

c. Cresterea mobilităţii forţei de muncă

103. Este considerată tendinţă actuală în comerţul internaţional:

a. Zonă a liberului schimb b. Uniune vamală

a. Zonă a liberului schimb b. Uniune vamală

1. Zonă a liberului schimb

1. Zonă a liberului schimb

1. SCN se fundamentează pe teoria factorilor de producţie, conform căreia participanţii

4. Atributul "brut", ce se confera unui indicator, are in vedere includerea consumului

5. Principalii indicatori agregaţi ai rezultatelor macroeconomice sunt : PGB ; PIB ;

6. Mărimea produsului intern brut se stabileşte ca diferenţă între PGB şi CI(consumul

7. Produsul intern net, de regulă, se calculează prin scăderea din PIB a

9. Produsul naţional net se determină prin scăderea din PNB a Am .

10. După stadiile mişcării PNN-producţie , repartiţie şi consum-se uitilizează

12. Conţinutul creşterii economice reprezintă procesul de sporire a dimensiunilor

13. Creşterea economică zero, reflectă situaţia în care rezultatele economice şi

14. Creşterea economică negativă reflectă situaţia în care rezultatele macroeconomice

16. Dezvoltarea economică durabilă reprezintă acea formă de dezvoltare economică în

17. Raportul Mondial al Dezvoltării Umane (1996) sintetizează următoarele

19. Există următoarele tipuri de creştere economică : extensiv ; intensiv şi

20. Care este relaţia condiţiei de echilibru economic : E – H = S – I

21. Subdezvoltarea este un ansamblu de fenomene complexe şi interdependente, care

22. Nivelul dezvoltării umane este expresia gradului de dezvoltare şi utilizare a

23. Reprezentând o alternativă de măsurare a nivelului de dezvoltare a ţărilor,

24. Clasificarea ţărilor în funcţie de nivelul de dezvoltare, în diferite grupe, şi

25. Subdezvoltarea se caracterizează prin următoarele trăsături :

28. Trăsăturile comune ale stării şi evoluţiei ţărilor subdezvoltate sunt :

29. Cauzele subdezvoltării pot fi grupate în cauze interne şi cauze externe .

31. Direcţiile principale de acţiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale

35. Repartiţia secundară se realizează printr-o gamă întreagă de pârghii în cadrul

37. Pe termen scurt, înclinaţia spre consum şi economii oscilează .

39. Factorii subiectivi numiţi şi mobiluri subiective şi sociale, ce influenţează

41. Investiţiile au rol hotărâtor în :

43. Fluctuaţiile activităţii economice pot fi : sezoniere ; întâmplătoare sau accidentale ;

45. Principalele determinări calitative ale ciclicităţii sunt : alternanţa ; periodicitatea ;

46. Factorii cauzali ai ciclicităţii economice sunt : de infrastructură ; de structură ; de

47. Factorii perturbatori ai ciclicităţii economice sunt : perturbaţii naturale , sociale ,