ECONOMETRIE

Curs 4 - Regresia liniară simplă

Conf. univ. dr. Mariana HATMANU

anul universitar 2020-2021

1
 Structura

• 1. Regresia prin origine

• 2. Problema liniarității. Exemple de modele
liniare / neliniare din enonomie
• 3. Exemplu

2
 1. Regresia prin origine
- parametrul de regresie  0 nu este semnificativ statistic
• Consecinţe:
– Nu se respectă condiţia i ei  0
– Raportul de determinaţie poate lua şi valori negative, R 2  0
– în literatura de specialitate a fost propus un alt indicator
pentru regresia prin origine
Observaţii
- în practica modelării econometrice, se recomandă
păstrarea în model a parametrului  0 , chiar dacă nu
este semnificativ statistic;
- Regresia liniară simplă cu variabile standardizate nu
prezintă aceste probleme (   1)

3
 2. Problema liniarității
• În practica economică și socială, există puține situații
în care o variabilă dependentă poate fi explicată,
printr-o legătură liniară, de o singură variabilă
independentă.
• Modelul de regresie linară simplă reprezintă baza
metodologică, pentru modelele de regresie liniară
multiplă sau pentru modelele neliniare, simple sau
multiple.
• Liniaritatea în variabile nu reprezintă o condiție
(ipoteză) a aplicării MCMMP de estimare a
parametrilor modelului. (se va discuta la tema
Modele neliniare de regresie) 4
Exemple de modele liniare din economie
Funcţia keynesiană a consumului

în care:
 C – reprezintă consumul
 VD – venitul disponibil al gospodăriilor populaţiei
- mărimi existente în statisticile oficiale sau calculabile pe
baza acestora
- sensul influenţei venitului disponibil asupra consumului
este precis definit
-  – partea stabilă a consumului, care nu poate fi decât
0
pozitivă 5
 Exemple de modele neliniare din
economie (I)
Curba Phillips - Model hiperbolic (reciproc,
invers)
- descrie legătura dintre rata şomajului (X) şi rata
inflaţiei sau rata variaţiei salariului nominal (Y);
 Forma generală a modelului:
1
Y   0  1   
X

6
 Exemple de modele neliniare din
economie (II)
Funcţia de producţie (Funcţia Cobb-Douglas) – model
log-liniar
Forma generală a modelului:
1 2 
Y   0  X 1  X 2  e ,  0  0; 1 ,  2  R
unde: Y  productia ( P)
X 1  factorul muncă ( L)
X 2  capitalul ( K )

Ecuaţia se liniarizează prin logaritmare:

ln Y  ln  0  1  ln X 1   2  ln X 2  
7