Sunteți pe pagina 1din 27

ATENȚIE:

• Avand în vedere că la cursul anterior


participarea a fost foarte redusă și că
astăzi nu s-a putut accesa Portalul,
parcurgeți cu cea mai mare atenție
cursurile 5 și 6, notați-vă toate neclaritățile
pentru a le putea lămuri la întalnirea
următoare!!
MATERIALELE CONSUMABILE
• În categoria materialelor consumabile se includ:
• materialele auxiliare;
• combustibilii;
• materialele pentru ambalat;
• piesele de schimb;
• seminţele şi materialele de plantat;
• furajele;
• alte materiale consumabile.
• Evidenţa acestora se asigură cu ajutorul contului de
activ 302 “Materiale consumabile” care prezintă o
funcţiune similară contului 301 “Materii prime”.
MATERIALELE DE NATURA
OBIECTELOR DE INVENTAR
• Materialele de natura obiectelor de inventar sunt
acele mijloace de muncă care:
• au o valoare mai mică decât limita minimă prevăzută
de lege (actualmente 2.500 lei) pentru a fi
considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de
serviciu (inclusiv cele cu durata mai mare de un an)
sau
• cu durată mai mică de un an, indiferent de valoarea
lor.
• Se asimilează materialelor de natura obiectelor de
inventar şi unele categorii de bunuri.
• Materialele de natura obiectelor de inventar prezintă
o serie de caracteristici specifice mijloacelor fixe:
• participă la mai multe cicluri de exploatare;
• îşi păstrează forma fizică pe parcursul folosirii;
• îşi transmit treptat sau integral valoarea asupra
producţiei la a căror realizare au contribuit.
• Pentru includerea pe cheltuieli a valorii materialelor
de natura obiectelor de inventar date ȋn folosințǎ se
pot utiliza urmǎtoarele metode:
• a) integral la darea ȋn folosințǎ constǎ ȋn trecerea
pe cheltuieli a ȋntregii valori a materialelor de natura
obiectelor de inventar ȋn momentul dǎrii lor ȋn
folosințǎ;
• b) metoda cotelor egale presupune trecerea pe
cheltuieli a 50% din valoarea materialelor de natura
obiectelor de inventar ȋn momentul dǎrii ȋn folosințǎ,
iar diferența la data scoaterii din uz;
• c) metoda cotelor procentuale lunare constǎ ȋn
includerea proporționalǎ pe cheltuieli a valorii lunare
rezultate din aplicarea unei cote procentuale la
valoarea materialelor de natura obiectelor de
inventar aflate ȋn folosințǎ.
• Remarcǎ: Atunci cȃnd se aplicǎ metode de
includere eșalonatǎ pe cheltuieli, trebuie sǎ se
urmǎreascǎ recuperarea integralǎ a valorii
materialelor de natura obiectelor de inventar ȋntr-o
perioadǎ de maximum 3 ani de la darea ȋn folosințǎ.
• Evidenţa existenţei, mişcării şi includerii pe cheltuieli
a valorii materialelor de natura obiectelor de inventar
se asigură prin contul de activ 303 “Materiale de
natura obiectelor de inventar”.
• Concomitent cu darea în folosinţă a materialelor de
natura obiectelor de inventar se “activează” şi contul
în afara bilanţului 8035 “Stocuri de natura
obiectelor de inventar date în folosinţă”.
• Exemplu: Se achiziţionează de la furnizori materiale
de natura obiectelor de inventar în valoare de
55.000 lei, cost de cumpărare.
• Cheltuielile de transport efectuate de furnizor în
contul clientului şi incluse în factură sunt de 1.000
lei.
• Taxa pe valoarea adăugată este de 19% din
valoarea facturată.
• Jumătate din materialele aprovizionate se dau în
folosinţă, unitatea în cauză practicând pentru
includerea pe cheltuieli metoda:
• a) integrală;
• b) cotelor egale;
• c) cotelor procentuale (cota lunară de uzură 3%).
• La expirarea duratei de folosinţă, materialele de
natura obiectelor de inventar se scot din uz, ocazie
cu care se recuperează diverse materiale evaluate
de comisia de casare la 600 lei.
• În contabilitate se reflectă următoarele operaţii:
• 1) Înregistrarea facturii primite de la furnizor şi a
recepţiei materialelor de natura obiectelor de
inventar la nivelul costului efectiv.
• % = 401 - 66.640
• 303 56.000
• 4426 10.640
• 2) Eliberarea în folosinţă a materialelor de natura
obiectelor de inventar
• D 8035 28.000 -
• 3) Afectarea cheltuielilor de exploatare ale unitӑţii cu
valoarea stocurilor date în folosinţӑ în funcţie de
metoda aplicabilă
• a) pentru metoda integrală:
• 603 = 303 28.000 28.000
• b) pentru metoda cotelor egale:
• i- în momentul dării în folosinţă
• % = 303 - 28.000
• 603 14.000
• 471 14.000
• ii- înaintea scoaterii din uz
• 603 = 471 14.000 14.000
• c) pentru metoda cotelor procentuale:
• i- în luna dării în folosinţă
• % = 303 - 28.000
• 603 840
• 471 27.160
• ii- pentru lunile 2-33 (inclusiv)
• 603 = 471 840 840
• iii- pentru luna 34
• 603 = 471 280 280
• 4) Scoaterea din folosinţă materialelor de natura
obiectelor de inventar
• C 8035 - 28.000
• 5) Evidenţierea materialelor recuperate în urma
declasării
• 3028 = 7588 600 600
• Remarcǎ: Dacă unitatea ar evalua materialele de
natura obiectelor de inventar la nivelul preţurilor
standard, concomitent cu recepţia acestora de la
furnizori s-ar evidenţia şi diferenţele de preţ apărute
(între preţul standard şi costul efectiv), iar la
trecerea pe cheltuieli s-ar înregistra proporţional şi
diferenţele de preţ aferente ieşirilor.
STOCURI ÎN CURS DE
APROVIZIONARE
• Se încadrează în această categorie stocurile pentru
care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente,
dar care la sfârşitul perioadei de raportare sunt în
curs de aprovizionare.
• Evidenţa acestor stocuri se asigură cu ajutorul
conturilor de activ din grupa 32 “Stocuri în curs de
aprovizionare”, care ȋnregistrează:
• în debit valoarea stocurilor cumpărate, pentru care
s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar
care sunt în curs de aprovizionare (401),
• iar în credit valoarea stocurilor cumpărate, pentru
care s-a încheiat procesul de aprovizionare (301,
302, 303, 361, 371, 381).
• Exemplu: Pe 29 decembrie exerciţiul N se
recepţionează de către delegatul societăţii
cumpărătoare un lot de mărfuri la furnizori, în valoare de
100.000 lei cu TVA de 19%.
• Contravaloarea bunurilor achiziţionate se achită în
aceeaşi zi din acreditivul deschis anterior la dispoziţia
furnizorului.
• Datorită condiţiilor meteo nefavorabile, mijlocul de
transport este blocat pe drum, astfel încât până la
sfârşitul exerciţiului mărfurile nu sosesc în depozitele
societăţii cumpărătoare.
• Mărfurile se recepţionează pe 2 ianuarie N+1.
• 29.12.N:
• % = 401 - 119.000
• 327 100.000
• 4426 19.000
• 29.12.N:
• 401 = 5411 119.000 119.000
• 2.01.N+1:
• 371 = 327 100.000 100.000
• (Vedeți și pag. 81-99 din carte)
CONTABILITATEA PRODUCŢIEI
• Activitatea desfăşurată de entităţile din sfera
producţiei se concretizează în obţinerea de:
• produse finite;
• semifabricate;
• produse reziduale;
• produse agricole;
• lucrări şi servicii.
• Dacă la sfârşitul perioadei de gestiune producţia nu
este finalizată, aceasta se evidenţiază ca producţie
neterminată sau în curs de execuţie.
• Exemplu: O entitate productivă prezintă la începutul
unei luni un stoc de produse finite de 12.000 buc.
evaluat la costul normat de 3,00 lei/buc. și un cost
efectiv de 2,80 lei/buc.
• Producţia în curs de execuție, stabilită prin
inventariere la sfârşitul lunii anterioare este de 1.500
lei.
• 1) În cursul lunii se înregistrează următoarele
consumuri pentru producție:
• - materii prime 329.850 lei;
• - materiale auxiliare 60.000 lei;
• - energie electrică 7.000 lei; TVA = 19%
• - apă 5.000 lei; TVA = 9%
• - telefonie și telecomunicații 2.000 lei; TVA = 19%
• - salarii 60.000 lei;
• - contribuția asiguratorie pentru muncă
• (CAM)- 2,25%*60.000 lei = 1.350 lei;
• - amortizarea utilajelor productive 30.000 lei;
• TOTAL CHELTUIELI 495.200 lei.
• 2) Se recepționează din activitatea proprie 160.000 buc.
produse finite evaluate la același cost normat de 3,00
lei/buc.;
• 3) De asemenea, se vând 168.000 buc. produse finite la
un preţ de 3,50 lei/buc.;
• 4) La sfârşitul lunii se inventariază şi se evaluează
producţia în curs de execuţie la nivelul costului efectiv de
700 lei.
• Se determină costul efectiv al produselor finite obţinute în
cursul perioadei și
• se înregistrează diferențele de preț aferente producției
obținute și, respectiv, vândute.
A) Metoda inventarului
permanent:
• 1) La începutul lunii se preia în exploatare stocul de
produse în curs de execuţie, în valoare de 1.500 lei,
cost efectiv.
• 711 = 331 1.500 1.500
• 2) Înregistrarea consumurilor pentru producție din
cursul lunii:
• 601 = 301 329.850 329.850
• 6021 = 3021 60.000 60.000
• % = 401 - 8.330
• 605/energ. 7.000
• 4426 1.330
• % = 401 - 5.450
• 605/apă 5.000
• 4426 450
• % = 401 - 2.380
• 626 2.000
• 4426 380
• 641 = 421 60.000 60.000
• 646 = 436 1.350 1.350
• 6811 = 2813 30.000 30.000
• 3) Obţinerea a 160.000 buc. produse finite la costul
normat de 3,00 lei/buc., 480.000 lei:
• 345 = 711 480.000 480.000
• 4) Vânzarea către clienţi a 168.000 buc. produse
finite la un preţ de 3,50 lei/buc., 588.000 lei:
• 4111 = % 699.720 -
• 7015 588.000
• 4427 111.720
• 5) Concomitent se descarcă gestiunea pentru produsele
livrate, la nivelul costului normat de 3,00 lei/buc.,
504.000 lei:
• 711 = 345 504.000 504.000
• 6) La sfârşitul lunii se înregistrează:
• a) valoarea producţiei în curs de execuţie la costul
efectiv de 700 lei;
• 331 = 711 700 700
• b) se determină costul efectiv și se înregistrează
diferenţele de preţ aferente producţiei finite obţinute în
cursul perioadei:
• Producţia în curs de execuție la începutul lunii: 1.500 lei;
• + Cheltuieli aferente perioadei: 495.200 lei;
• - Producţia în curs de execuție la sfârşitul lunii: 700 lei;
• = costul efectiv al producţiei finite obţinute 496.000 lei;
• costul normat al producţiei finite obţinute 480.000 lei;
• Diferenţă de preţ (+) 16.000 lei.
• 348 = 711 16.000 16.000
• c) se calculează coeficientul de repartizare a diferenţelor
de preţ şi se înregistrează repartizarea diferenţelor
aferente produselor finite vândute în cursul perioadei:
D 345 C D 348 C
Sid 36.000 2.400,00 Sic
(3) 480.000 504.000 (5) (6b) 16.000,00
Rd 480.000 504.000 Rc Rd0 16.000,00 - Rc0
Tsd 516.000 504.000 Tsc 13.283,72 (6c)
12.000 Sfd Rd1 16.000,00 13.283,72 Rc1
Tsd 16.000,00 15.683,72 Tsc
316,28 Sfd

K 348 = [Sic 348 + (Rc0 348 – Rd0 348)]/(Sid 345 + Rd 345) =


[2.400 + (0 – 16.000)]/(36.000 + 480.000) = -
13.600/516.000 = - 0,0264
Diferenţe de repartizat: K348 * Rc345 = - 0,0264 * 504.000 =
- 13.283,72 lei.
• 711 = 348 13.283,72 13.283,72
• Remarcǎ:
• Apariţia cu semnul minus a coeficientului de
repartizare a diferenţelor de preţ indică faptul că:
• diferenţele de preţ aferente produselor obţinute în
cursul perioadei sunt:
• de NATURĂ OPUSĂ şi
• MAI MARI decât cele aferente stocului existent la
începutul perioadei
• (sunt în plus, față de începutul perioadei când erau
în minus).
B) Metoda inventarului
intermitent:
• 1) a) La începutul lunii se preia în exploatare
atât stocul de produse în curs de execuţie, în
valoare de 1.500 lei,
• cât şi stocul de produse finite la costul efectiv de
33.600 lei:
• 711 = % 35.100 -
• 331 1.500
• 345 33.600
• b) De asemenea, se trece pe cheltuieli stocul de
materii prime și materiale auxiliare:
• 601 = 301 329.850 329.850
• 6021 = 3021 60.000 60.000
• 2) Înregistrarea consumurilor pentru producție din
cursul lunii:
• % = 401 - 8.330
• 605/energ. 7.000
• 4426 1.330
• % = 401 - 5.450
• 605/apă 5.000
• 4426 450
• % = 401 - 2.380
• 626 2.000
• 4426 380
• 641 = 421 60.000 60.000
• 646 = 436 1.350 1.350
• 6811 = 2813 30.000 30.000
• 3) Obţinerea de produse finite NU SE
ÎNREGISTREAZĂ:
• 4) Vânzarea către clienţi a 168.000 buc. produse
finite la un preţ de 3,50 lei/buc., 588.000 lei:
• 4111 = % 699.720 -
• 7015 588.000
• 4427 111.720
• 5) Descărcarea gestiunii pentru produsele livrate NU
SE ÎNREGISTREAZĂ:
• 6) La sfârşitul lunii se înregistrează:
• a) valoarea producţiei în curs de execuţie la costul
efectiv de 700 lei;
• 331 = 711 700 700
• b) diferenţele de preţ aferente producţiei finite
obţinute în cursul perioadei NU SE
ÎNREGISTREAZĂ:
• c) calculul coeficientului de repartizare a diferenţelor
de preţ şi repartizarea diferenţelor aferente
produselor finite vândute în cursul perioadei NU SE
IMPUNE.
• d) se determină pe baza inventarierii şi a datelor din
contabilitatea de gestiune stocul de produse finite la
nivelul costului efectiv de 12.316,28 lei, determinat
astfel: [12.000 lei (cost normat) + 316,28 lei
(diferenţă de preţ în plus)]:
• 345 = 711 12.316,28 12.316,28
• Remarcǎ:
• Întrucât inventarierea este operaţia de constatare la
faţa locului a existenţei fizice a bunurilor,
• pentru determinarea stocurilor de produse finite
existente la sfârşitul perioadei
• se folosesc datele din inventarul permanent în care
costul normat
• este corectat cu diferenţa de preţ (în plus) aferentă
• (nu există posibilitatea de a efectua inventarierea
decât la entitate).
• (Vedeți și pag. 100-107 din carte)

S-ar putea să vă placă și