Subiecte de examen

1. Ce ne arată în abordare etimologică noțiunea de economie?

”Ordine în conduita unei case, a unei orânduiri, în gospodăria unui

patrimoniu”.

2. Ce este economia națională?

Ansamblul agenților economici care își desfășoară activitatea în interiorul

țării.

3. Care sunt condițiile existenței unei economii naționale?

Condiţiile existenţei unei economii naţionale sunt:

 Naţiune
 Teritoriu naţional
 Un anumit nivel al diviziunii munci (specializarea membrilor)

4. De ce spunem că economia națională este o realitate dinamică?

Deoarece este întro continuă schimbare, transformare.

5. De ce spunem că economia națională este un sistem cibernetic?

Deoarece este înzestrat cu capacitate de autoreglare.

6. De ce spunem că economia națională este un sistem complex?

Deoarece are foarte multe elemente între care există o interdependență.

7. Cine a introdus în circuitul economic noțiunea de ”economie socială de

piață”?

Walter Eucken şi Ludwig Erhard

8. Cine a introdus în circuitul economic noțiunea de ”economie de piață

organizată”?

Lionel Stolerii şi J. K. Galbraith

9. Când a fost folosit pentru prima dată termenul de Macroeconomie în
literatura economică?

În anul 1933, de către Ragnar Frisch

10. Enumerați obiectivele macroeconomiei ca știință.

Obiectivele macroeconomiei sunt:

a. Determinarea variabilelor care permit să se explice comportamentul grupurilor

de subiecţi economici.

b. Studiul relaţiilor dintre aceste variabile

c. Analiza principalelor dezechilibre care pot să apară între agregate

d. Studiul mijloacelor care permit realizarea anumitor scopuri fixate de către

societate.

11. Ce legătură există între macroeconomie și economia de piață?

Niciuna.

12. Ce reprezintă structura economiei naționale?

Structura economiei naţionale reprezintă ponderea cu care participă fiecare

ramură la obţinerea PNB.

13. Ce este ramura de activitate?

Ramura de ectivitate este ansamblul agenţilor economici, înrudiţi prin faptul

că produc bunuri asemănătoare ca şi destinaţie economică.

14. Care sunt cele trei sfere în care sunt grupate ramurile de activitate?

Cele trei sfere sunt:

- sfera producţiei materiale, unde se obţin sau se produc bunuri materiale

sfera producţiei spirituale, unde se obţin bunuri spirituale (ştiinţifice, artistice şi

religioase)

sfera serviciilor cu cele doua grupe ale sale: servicii material, servicii spirituale
15. Ce ramuri de activitate se găsesc în sectorul primar?

Agricultura şi industria extractivă

16. Ce ramuri de activitate se găsesc în sectorul secundar?

Industria prelucrătoare şi construcţiile

17. Ce ramuri de activitate se găsesc în sectorul terțiar?

Serviciile

18. In concepția lui Adam Smith, ce cuprinde sfera productivă?

Toate ramurile producătoare de bunuri materiale sau care adăugau valoare

acestor bunuri (transporturile de mărfuri, comerţul, etc.)

19. In concepția lui Adam Smith, ce cuprinde sfera neproductivă?

Toate ramurile producătoare de bunuri nemateriale.

20. Explicați raporturile de coordonare și cooperare dintre ramurile de

activitate.

Ele pot coopera la obţinerea unui produs şi în acest scop, ele îşi coordonează
activitatea, fiecare în funcţie de activitatea celorlalte.

21. Explicați raporturile de subordonare dintre ramurile de activitate.

Ele reflectă necesitatea integrării activităţii subdiviziunilor unei ramuri, să

zicem, în activitatea de ansamblu a ramurii sau a activității ramurilor în activitatea
de ansamblu a economiei. Sunt reglementate prin instrucţiuni.

22. Ce ne arată indicatorii de bază?

Informații de bază, generale despre economia națională.

23. Ce ne arată indicatorii creșterii producției?

Evoluția producției.
24. Ce ne arată indicatorii structurii producției?

Ponderea principalelor sectoare în obţinerea produsului intern brut.

25. Ce ne arată indicatorii evoluției consumului și investițiilor?

Rata medie anuală a creşterii consumului privat, a consumului public, a

investiţiilor interne brute.

26. Ce ne arată indicatorii agriculturii și alimentației?

Valoarea adăugată în agricultură, importurile de cereale, consumul de

îngrăşăminte, indicele mediu ai producţiei alimentare pe locuitor.

27. Pe ce se bazează teoria factorilor de producție?

Factorii de producție sunt recompensați în funcție de serviciile aduse.

28. Cum sunt recompensați factorii de producției în raport cu serviciile

aduse?

Forţa de muncă cu salariul

Pământul cu renta

Capitalul cu profitul

29. Care sunt cele două extreme ale teoriei muncii productive?

1. Este productivă numai munca producătoare de bunuri obiectualmateriale

utile (valori de întrebuinţare).

2. Este productivă orice fel de activitate umană.

30. Conform SCN unde se creează venitul național?

Venitul naţional se creează în toate sectoarele.

31. Conform SPM unde se creează venitul național?

Venitul naţional se produce numai în sfera producţiei materiale.

32. Care sunt primele două principii comune SCN și SPM?

1. Includerea în calcul numai a bunurilor economice vândute pe piaţă

2. Elementele incluse în calcul sunt rezultatul activităţii perioadei pentru

care se efectuează calculul respectiv, cu precizarea că se exclud, bunurile care
reprezintă revânzări.

33. Care sunt elementele esențiale ale SCN?

a. subiecţii (agenţii) economici

b. operaţiunile

c. conturile

34. Ce reprezintă operațiunile ca și elemente esențiale ale SCN?

Operaţiunile reprezintă toate actele economice şi financiare efectuate de

subiecţi.

35. Ce evidențiază distinct conturile ca și elemente esențiale ale SCN?

Conturile evidenţiază distinct fluxurile materiale şi cele financiare.

36. Ce exprimă PGB?

PGB exprimă valoarea totală a bunurilor şi serviciilor obţinute întro anumită

perioadă de timp, de regulă un an, care poate să coincidă cu cel calendaristic.

37. Ce vizează limitele PGB?

Limitele PGB vizează înregistrările repetate.

38. Prezentați metoda de producție folosită pentru determinarea PGB.

Metoda de producţie constă în însumarea valorii consumului intermediar şi a

valorii producţiei finale.
39. Prezentați metoda utilizării finale folosită pentru determinarea PGB.

Metoda utilizării finale constă în însumarea valorii consumului intermediar

cu valoarea consumului total.

40. Prezentați metoda costurilor folosită pentru determinarea PGB.

Metoda costurilor sau a valorii adăugate contă din însumarea elementelor

care exprimă compensarea producătorilor (salariu, rentă, profit, dobândă, excedent
de exploatare) şi a alocaţiilor pentru consumul de capital fix (amortizarea) şi a
impozitelor indirecte.

41. Ce reprezintă PIB?

PIB reprezintă mărimea valorii adăugate obţinute în interiorul unei ţări de

către subiecţii (operatorii) economici autohtoni şi străini, în decursul unei anumite
prioade de timp.

42. Cum se calculează PIB pornind de la PGB?

PIB se calculează ca diferenţă dintre PGB şi consumul intermediar (Ci)

adică: PIB = PGB - Ci

43. Ce exprimă PIN?

PIN exprimă mărimea netă a valorii adăugate prin producerea bunurilor

economice finale de către subiecţii economici autohtoni şi străini întro ţară dată şi
întro perioadă dată de timp. PIN – mărimea netă a PIB-ului.

44. Cum se calculează PIN?

PIN se calculează ca diferenţă dintre PIB şi uzura capitalului fix folosit

exprimată în amortizarea acestuia (A)

PIN = PIB – A

PIN = PIB – CFc

45. Prezentați metoda de producție folosită pentru calcularea PIB la preț de
piață.

PIBT = VAB + IP – SP

unde: VAB = valoarea adăugată brută la preţ de piață

IP = impozitele pe produs

SP = subvenţii pe produs

46. Prezentați metoda cheltuielilor folosită pentru calcularea PIB la preț de

piață.

PIBT = CF + FBC + E – I

unde: CF = consumul final efectiv

FBC = formarea brută de capital

E = exportul de bunuri şi servicii

I = importul de bunuri şi servicii

47. Enumerați principalele surse de date utilizate pentru estimarea PIB

trimestrial.

Principalele surse sunt:

 surse statistice: anchete infra-anuale privind producţia industrială, de

construcţii, servicii, comerţ, contul de producţie al agriculturii, anchete infra-
anuale privind câştigurile salariale şi efectivul de salariaţi.
 surse financiarcontabile: bilanţuri contabile ale instituţiilor financiare.
 surse administrative: execuţia bugetului de stat şi a bugetelor locale, precum
şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, balanţa de plăţi.

48. Ce exprima PNB?

PNB exprimă în formă bănească rezultatele activităţii actorilor economici

authtoni care acţionează în interiorul teritoriului naţional şi în afara acestuia.
49. Care este diferența dintre PNB real si PNB nominal?

PNB calculat pe baza preţurilor curente ale fiecărui an este numit PNB
nominal iar calculat pe baza preţurilor constante (comparabile) este numit PNB
real. (Raportul dintre PNB nominal și PNB real este numit deflator)

50. Cum se calculează PNN?

PNN se calculează prin diminuarea PNB cu alocaţiile pentru consumul de

capital fix (amortizarea) adică: PNN = PNB – A

51. Ce reprezintă venitul personal?

Venitul personal reprezintă veniturile curente ale persoanelor.

52. Ce reprezintă venitul disponibil?

Venitul disponibil reprezintă acea parte a venitului personal din care sau
dedus impozitele pe veniturile personale plătite administraţiei centrale, federale şi
locale.

53. Ce exprima VN?

Venitul naţional exprimă mărimea agregată a veniturilor obţinute de

proprietarii factorilor de producţie.

54. În ce constă metoda de producție utilizată pentru calcularea VN?

Metoda de producţie (directă) constă în scăderea din producţia globală a

valorii mijloacelor de producţie (bunurile de capital) consumate, obţinânduse
producţia netă (valoarea nou creată în activitatea productivă a unităţilor).

55. În ce constă metoda de repartiție utilizată pentru calcularea VN?

Metoda de repatiţie constă în însumarea elementelor veniturilor primare ale

populaţiei din sfera productivă, ale unităţilor economice din această sferă şi ale
statului. Suma obţinută reprezintă venitul naţional repartizat.
56. În ce constă metoda utilizării finale folosită pentru calcularea VN?

Metoda utilizării finale constă în însumarea veniturilor care rezultă după

distribuirea şi redistribuirea venitului naţional şi care formează venitul naţional
utilizat.

57. Ce reprezintă consumul?

Consumul reprezintă ultimul act actul final al activităţii şi mişcării

economice.

58. Care este opinia lui J.M. Keynes cu privire la consum?

Opinia lui J. M. Keynes este că: „Consumul este singurul scop şi singura
ţintă a oricărei activităţi economice”.

59. La ce se referă consumul microeconomic?

Consumul microeconomic se referă la consumul individual, al gospodăriei

sau al familiei.

60. Care sunt formele consumului, ținând cont de subiecții acestuia?

a. Consumul privat care se concretizează într-un individ, într-o familie, într-o

gospodărie

b. Consumul public concretizat în consumul final guvernamental, consumul altor

instituţii componente ale statului.

61. Care sunt formele consumului, ținând cont de natura bunului consumat?

a. Consum de bunuri material-obiectuale sau de bunuri corporale (consumul de

bunuri obiectuale de satisfacţie)

b. Consumul de bunuri nemateriale sau consumul de servicii.

62. Care sunt formele consumului, ținând cont de durata în care bunurile se
consumă?

a. Consumul propriu-zis care cuprinde bunurile de satisfacţie ce îşi pierd utilitatea

într-un singur act de folosire
b. Consumul bunurilor durabile cu folosinţă îndelungată.

63. Care sunt formele consumului, ținând cont de modul de procurare al

bunurilor?

a. Forma consumului de mărfuri

b. Forma autoconsumului.

64. Ce reprezintă costul vieții?

Ansamblul cheltuielilor efectuate de un individ.

65. Ce influențează nivelul cheltuielilor curente?

a. Cantitatea de bunuri obiectuale şi neobiectuale achiziţionate şi incluse într-un

coş de bunuri şi servicii

b. Nivelul preţutilor şi tarifelor practicate pentru aceste bunuri în perioada data.

66. Ce sunt bugetele de familie?

Veniturile și cheltuielile efectuate de o familie.

67. Care sunt factorii obiectivi care influențează mărimea consumului?

Factorii obiectivi sunt: dimensiunea veniturilor şi dimensiunile trebuinţelor.

68. Enunțați prima lege a lui Engel.

Odată cu creşterea venitului, cheltuielile destinate alimentaţiei cresc în

mărime absolută dar scad în mărime relativă.

69. Enunțați a doua lege a lui Engel.

Ponderea cheltuielilor vestimentare rămâne aproximativ aceeaşi, oricare ar fi

mărimea venitului.

70. Enunțați a treia lege a lui Engel.

Proporţia cheltuielilor pentru locuinţă, combustibil (căldură) şi iluminat,

rămâne aproximativ aceeaşi oricare ar fi mărimea venitului.
71. Enunțați a patra lege a lui Engel.

Cu cât venitul este mai mare, cu atât este mai mare şi proporţia cheltuielilor
diverse.

72. Ce consideră J.M. Keynes că decid oamenii să facă în momentul în care

venitul lor crește?

J. M. Keynes consideră că „de regulă şi în medie, oamenii înclină să-şi

mărească consumul atunci când venitul lor creşte, dar nu cu atâta cu cât creşte
venitul”.

73. Ce înțelege J.M. Keynes prin noțiunea economică de ”economii”?

J. M. Keynes spune că „prin economii se înţelege surplusul venitului peste

cheltuielile de consum”.

74. Ținând cont de originea lor, ce tipuri de economii identificăm?

După originea lor economiile sunt interne şi externe.

75. Ce sunt economiile?

Economiile (E) reprezintă o parte a venitului obţinut de subiecţii economici

(Y). Cealaltă parte o constituie consumul (C).

76. Ce reprezintă funcția de economisire?

Funcţia de economisire reprezintă relaţia funcţional-cauzală existentă între

economii.

77. Ce reprezintă investiția în accepțiunea restrânsă a termenului?

Investiţia reprezintă un act de creare de active şi este legată de activitatea

întreprinzătorilor.

78. Ce reprezintă investiția în accepțiunea largă a termenului?

În accepţiunea largă a termenului, invetiţia poate fi efectuată de orice subiect

economic.

79. Explicați fenomenul de economisire.

 Economisirea constă în renunţarea la consumarea unei părţi din venitul
realizat de subiectul economic în vederea unui consum viitor mai mare.

80. Ce reprezintă investiția brută?

Elementul prin care are loc formarea brută a capitalului fix.

81. Ce reprezintă investiția netă?

Prin intermediul căreia se realizează formarea netă a capitalului fix.

82. Ce reprezintă investiția productivă?

Are drept obiectiv îmbunătăţirea instrumentelor (echipamentelor) de

producţie.

83. Ce reprezintă investiția administrativă civilă?

Constituie îmbunătăţirea echipamentului infrastructurii.

84. Ce reprezintă investiția de înlocuire?

Reprezintă acea parte a investiței care este folosită pentru înlocuirea

mijloacelor/bunurilor de producție vechi.

85. Ce reprezintă investiția materială?

Reprezintă acea parte a investției care are drept scop bunuri obiectual-
materiale de capital fix.

86. Ce reprezintă investiția non corporală?

Reprezintă acea parte a investiției care are ca obiect achiziționarea de

brevete și de licențe pentru cercetare și formare, cheltuieli de marketig și de
publicitate.

87. Ce reprezintă investiția financiară de portofoliu?

Are drept obiect achiziționarea de valori cel mai adesea mobiliare pentru
obținerea unui venit.

88. Ce reprezintă investiția autonomă?

 Reprezintă o investiție independentă de venitul național.

89. Ce reprezintă investiția indusă?

Reprezintă cheltuielile care se alimentează din venitul național și sunt

destinate formării nete de capital fix.

90. Ce reprezintă investiția ofensivă?

Constituie acea parte a investiției efectuată de întreprinzător cu scopul de a

cuceri un segment oricare de piață.

91. Ce reprezintă investiția defensivă?

Este investiția făcută cu scopul de apărare împotriva „atacurilor”

concurențiale ale competitorilor economici.

92. Ce reprezintă investiția tactică?

Este investiția care are ca obiectiv obținerea de câștig pe termen scurt și

mediu.

93. Ce reprezintă investiția strategică?

Este investiția care se face în obiective cu efecte pe termen lung.

94. Ce exprimă multiplicatorul ?

Multiplicatorul (K) reflectă și exprimă influența investițiilor asupra venitului

(Y).

95. Ce exprimă acceleratorul?

Acceleratorul (a) reflectă și exprimă influența consumului asupra

investițiilor.

96. Ce reprezintă mișcarea economică?

Mișcarea economică reprezintă modul de existență și de manifestare-

funcționare, schimbare, transformare, evoluție a economiei privită în ansamblul
său și a tuturor elementelor sale constitutive, în timp și spațiu.
97. Care este sursa mișcării economice?

Sursa mișcării economice o constituie interacțiunea dintre fenomenele,

relațiile și procesele vieții economice.

= trebuințele, interesele, dorințele și scopurile agenților economici

98. De unde au împrumutat științele economice conceptul de ”creștere”?

Biologie

99. În cazul creșterii economice, modificarea căror factori este analizată?

Modificarea factorilor direcți (primari) ai producției.

100. Ce exprimă ”creșterea economică zero”?

Stagnare

101. Ce exprimă ”creșterea economică negativă”?

Descreștere

102. Care sunt factorii creșterii economice?

Factorii creșterii economice sunt: munca, natura, capitalul și informația.

103. Care sunt factorii creșterii economice în concepția lui D. Flouzat?

Factorii creșterii economice în concepția lui D. Flouzat sunt: factorul muncă,

factorul capital și productivitatea.

104. Care sunt factorii extraeconomici ce influențează creșterea economică?

Factorii extraeconomici ce influențează creșterea economică sunt:

a. Fcatorii juridici și sociali

b. Factorii politici

c. Factorii culturali.

105. Ce presupune modelarea creșterii economice?

 Modelarea creșterii economice presupune elaborarea de modele economico-
statistice, economico-matematice ale evoluției vieții economico-sociale.

106. În funcție de scopurile urmărite, ce categorii de modele de creștere

economică avem?

a. Modele economico-matematice cognitive

b. Modele economico-matematice aplicative, pragmatice.

107. Ce sunt ciclurile economice?

Ciclurile economice pot fi definite ca un ansamblu, un agregat de fluctuații

economice care se succed în aceeași ordine, se repetă cu o anumită regularitate.

108. Enumerați trăsăturile ciclurilor economice.

1. Ciclul surprinde fluctuația complexă a activității economice

2. Un ciclu nu presupune o singură fluctuație

3. Repetarea cu o anumită regularitate a succesiunii de fluctuații

4. Ciclul reprezintă un sistem de fluctuații continue ale evoluției economice.

109. Prezentați ciclurile economice cu două faze.

Ciclurile cu doua faze: una descrescătoare, în care identificăm o mișcare

economică descendentă, numită cel mai adesea, depresiune și alta crescătoare,
ascendentă numită prosperitate, avânt, înflorire, expansiune.

110. Prezentați ciclurile economice cu trei faze.

Ciclurile cu trei faze: prosperitate, criză și lichidare (depresiune).

111. Prezentați ciclurile economice cu patru faze.

Ciclurile cu patru faze:

- faza ascendantă, având și mai nou expansiune

- faza descendentă, numită și depresiune și, mai nou contracție

- faza de criză care reprezintă punctul culminant, maxim

- repriza (reluarea) care reprezintă punctul minim.

112. Ce este criza ca fază ca ciclului economic?

! Aftalion întelege prin ciză „punctul de ruptură, de cotitură bruscă, de

schimbare bruscă prin care prosperitatea trece în depresiune”. Pe de altă parte,
Mentor Bouniatin definește criza drept „dezordinea organică a vieții economice
care atrage după sine pentru mulți întreprinzători pierderea situației și a veniturilor
iar uneori și revenirea completă”.

113. Unde este situată criza pe graficul ciclului economic?

În superioara nivelului mediu, punctul de maxim.

114. Prezentați ciclurile Kondratieff.

Sunt ciclurile cu o durată medie de 40-60 ani. Acest tip de ciclu este legat
organic de revoluțiile tehnologice, adică de inovații tehnologice majore.

115. Prezentați ciclurile Kuznets.

Sunt cicluri de 15-20 ani. Aceste cicluri se referă la sectorul construcțiilor de

locuințe care cunosc un ciclu mai special de 18-20 de ani. Mai sunt cunoscute sub
denumirea de hipercicluri.

116. Prezentați ciclurile Wheeler.

Sunt cicluri climaterice, având durate de 100 de ani, 500 de ani și 1000 de
ani.

117. Prezentați ciclurile Juglar.

Sunt cicluri cu o durată cuprinsă între 7 și 11 ani. Se mai numește ciclu

conjunctural, ciclu mediu, sau ciclu major.

118. Prezentați ciclurile Kitchin.

 Sunt ciclurile cu o durată medie de 40 de luni. Se mai numesc cicluri minore
sau hipocicluri.

119. Prezentați ciclurile sezoniere.

Sunt cicluri care au loc și se desfășoară în interiorul anului calendaristic.

120. Care sunt componentele politicile anticriză în concepția lui J.M. Keynes?

Politica anticriză cuprinde în structura sa politica cheltuielilor publice,

politica monetară și de credit și politica fiscală.

121. Prezentați politica cheltuielilor publice.

Ansamblul măsurilor întreprinse de autoritatea publică cu privire la

cheltuielile publice.

122. Prezentați politica monetară și de credit.

Acționează în principal prin intermediul modificării masei monetare, a ratei

dobânzii, al creditului în general.

123. Prezentați politica fiscală.

Modul în care statul gestionează impozitele și taxele în anumite perioade de

timp.

124. Care sunt funcțiile banilor?

Funcțiile banilor sunt:

a.etalon al valorii

b.mijlocitor al schimbului

c.mijloc de rezervă.

125. Potrivit teoriilor lui J.M. Keynes, ce presupune mobilul venitului?

Mobilul venitului, de a păstra banii lichizi pentru nevoi ce apar în intervalul

de timp dintre încasarea și cheltuirea venitului.

126. Potrivit teoriilor lui J.M. Keynes, ce presupune mobilul afacerilor?

 Mobilul afacerilor, de a utiliza lichiditățile pentru a asigura nevoile curente
de plăți dintre momentul declanșării afacerii și cel al încasării veniturilor.

127. Potrivit teoriilor lui J.M. Keynes, ce presupune mobilul precauției?

Mobilul precauției, de a dispune de lichidități pentru situații nerevăzute,

legate de efectuarea unor cheltuieli imediate.

128. Potrivit teoriilor lui J.M. Keynes, ce presupune mobilul speculației?

Bani pentru oportunități de afaceri care pot să apară datorită modificării Rd,
a cursului hârtiilor de valoare etc.

129. Ce reprezintă biletele de bancă?

Biletele de bancă sunt emise de Banca Centrală a fiecărei țări, ca principală

formă de lichiditate din economie.

130. Ce reprezintă moneda bancară?

Moneda bancară este rezultată din activitatea de creditare a băncilor, pe baza

depozitelor persoanelor fizice și juridice.

131. Ce reprezintă moneda comercială?

Moneda comercială este reprezentată de cambii și alte documente emise de

agenții economici privați.

132. Care sunt atributele monedei?

Atributele monedei sunt:

- acceptabilitatea ca mijloc general de schimb

- durabilitatea utilizării monedei

- convenabilitatea folosirii de agenții economici

- divizibilitatea adaptabilă oricărei mărimi a tranzacției

- uniformitatea prin calitate și funcția îndeplinită

- greutatea falsificării prin elementele tehnice ce fac imposibilă reproducerea
monedei

- stabilitatea valorii prin menținerea puterii de cumpărare pe o perioadă de timp cât

mai mare.

133. Care sunt cele trei tipuri de sisteme monetare?

Cele trei tipuri de sisteme monetare sunt:

a.Sistemele metaliste, cu doua variante: bimetalismul (aur și argint) și

monometalismul (aur)

b.Sistemele cu bază metalică și cu monedă de hârtie

c.Sistemele monetare bazate pe biletele de bancă neconvertibile și monedă

scripturală.

134. Ce este masa monetară?

Masa monetară reprezintă totalitatea instrumentelor bănești monetare și

semi-monetare, de care dispune economia națională la un moment dat.

135. Ce sunt disponibilitățile bănești?

Disponibilitățile bănești propriu-zise, se caracterizează prin lichiditate

perfectă, capabile să stingă imediat o datorie, să intermedieze o tranzacție
comercială. În această categorie includem: moneda divizionară, biletele de bancă,
depozitele la vedere.

136. Ce sunt disponibilitățile semi monetare?

Disponibilitățile semi-monetare (cvasimonetare) sub formă de: conturi pe

librete în bănci, conturi la bănci de economii și locuințe, depozite la termen în
Tezaur, bonuri pe termen la Tezaur și alte bonuri.

137. Ce este agregatul monetar?

Agregatul monetar reprezintă o parte a masei monetare și semi-monetare,

autonomizată cu funcții specifice.
138. Din ce este compus agregatul monetar M1?

Agregatul monetar M1 este constituit din bilete de bancă, moneda

divizionară și depozitele la vedere (depozitele în conturi bancare, poștale și la
Tezaur).

139. Din ce este compus agregatul monetar M2?

Agreatul monetar M2 este format și din conturile pe librete de bancă și

economii.

140. Din ce este compus agregatul monetar M3?

Agregatul monetar M3 este consituit și din depozitele la termen, certificatele

de depozit și bonurile de trezorerie.

141. Din ce este compus agregatul monetar L?

Agregatul monetar L este format din bonurile de Tezaur și titlurile

comerciale emise de unitățile economice.

142. Enumerați instrumentele monetare indirecte.

Instrumentele monetare indirecte sunt:

1.Facilitățile de refinanțare și de depozit

2.Operațiunile de piață (operațiuni de refinanțare, operațiuni de vânzare-cumpărare

de active eligibile însoțite de contracte de răscumpărare, când proprietarul inițial al
titlurilor de stat revine)

3.Rezervele minime obligatorii.

143. Enumerați instrumentele monetare directe.

Instrumentele monetare directe sunt:

1.Controlul direct al volumului creditului (plafonarea creditului)

2.Controlul direct al ratelor dobânzilor (plafoanele de dobânzi).

144. Care este opinia lui Victor Slăvescu cu privire la inflație?

 Inflația este în opinia lui Victor Slăvescu „cel mai mare și cel mai primejdios
abuzˮ, care constă în „creațiunea nemăsurată de semne monetare”.

145. Care este opinia lui M. Bronfenbrenner cu privire la inflație?

În opinia lui M. Bronfenbrenner „Inflația este o stare de generalizare a

excesului de cerere, în care ‹‹prea multi bani aleargă după prea puține lucruri››ˮ.

146. Care este opinia lui F.D. Holzman cu privire la inflație?

În opinia lui F. D. Holzman „Inflația reprezintă o creștere a rezervelor

bănești sau a veniturilor, fie în sumă totală, fie pe cap de locuitor”.

147. Cum definim inflația?

Inflația reprezintă creșterea generalizată a prețurilor, însoțită de scăderea

puterii de cumpărare a banilor.

148. Cum se calculează mărimea absolută a inflației?

Mărimea absolută a inflației poate fi determinată ca diferență dintre carerea

nominală solvabilă și oferta reală de mărfuri obiectuale și servicii.

149. Cum se calculează mărimea relativă a inflației?

Mărimea relativă a inflației este dată de raportul procentual dintre cele două
mărimi (masa monetară care exprimă cererea, pe de o parte și oferta de mărfuri
obiectuale și servicii pe de altă parte). (Ea se exprimă cu ajutorul indicilor statistici
cu bază fixă și în lanț)

150. Ce este indicele prețului?

Indicele prețului este raportul procentual între prețul actual și cel existent la
un anumit moment în trecut.

151. Ce este puterea de cumpărare a banilor?

Puterea de cumpărare a banilor reprezintă cantitatea de bunuri și servicii care

poate să fie achiziționată cu o unitate monetară.

152. Enumerați cauzele inflației pe care le considerați cele mai importante.

 Cauzele inflației sunt:

1. emiterea în exces de semne bănești

2. existența unei puteri de cumpărare în exces, care va genera și întreține creșterea

prețurilor

3. o ofertă insuficientă, prin prisma producției de mărfuri corporale și necorporale

4. existența unui decalaj între ritmurile de creștere a salariilor și a productivității

muncii

5. acordarea în mod excesiv de credite

6. prin intermediul comerțului internațional.

153. În funcție de intensitatea cu care se manifestă, ce forme ale inflației sunt?

În funcție de intensitatea cu care se manifestă inflația are următoarele forme:

a. Inflația moderată care nu depășește 3-5% și este însoțită de regulă, de o creștere

economică într-o măsură mai mare

b. Inflația rapidă care poate ajunge 10% și este însoțită de creșteri economice mai
lente sau de stagnări, dar și de fenomene de scădere a producției naționale

c. Inflația galopantă sau hiperinflația care se caracterizează printr-o creștere anuală

a nivelurilor prețurilor și printr-o reducere însemnată a puterii de cumpărare a
banilor care depășesc 10 procente ajungând uneori la depășiri mult mai mari de
100%.

154. În funcție de originea/cauzele care o generează, ce forme ale inflației

sunt?

În funcție de originea/cauzele care o generează inflația are urmăroarele

forme:

a. Inflația prin bani

b. Inflația prin cerere

c. Inflația prin costuri

d. Inflația structurală

e. Inflația importată.

155. Explicați inflația ca stimulent al creșterii economice.

Inflația ca stimulent al creșterii economice, îndeplinește un asemenea rol

deoarece favorizează, stimulează și accelerează procesul investițional.

156. De ce considerăm că inflația avantajează debitorii?

Inflația avantajează debitorii deoarece, ratele de rambursare în termeni reali

sunt mai mici.

157. De ce considerăm că inflația stimulează exportul?

Inflația stimulează exportul în condițiile în care devalorizarea monedei duce

la ieftinirea mărfurilor autohtone (naționale) pentru cumpărătorii străini.

158. Enumerați consecințele negative ale inflației.

Consecințele negative ale inflației sunt:

1. scăderea capacității concurențiale a firmelor naționale

2. coabitarea cu șomajul, care la rândul său generează un șir de efecte negative

asupra vieții economico-sociale.

159. Explicați politica blocării masei monetare, ca și parte a politicilor

antiinflaționiste.

Înghețarea masei monetare la nivelul curent.

160. Explicați politica blocării cheltuielilor publice, ca și parte a politicilor

antiinflaționiste.

Înghețarea cheltuielilor publice la nivelul curent.

161. Explicați politica blocării veniturilor și costurilor, ca și parte a politicilor

antiinflaționiste.

Înghețarea veniturilor și costurilor la nivelul curent.

162. Care este opinia lui Michel Didier cu privire la politicile antiinflaționiste?

Opinia lui Michel Didier cu privire la politicile antiinflaționiste este că „nici

una nu s-a impus până în prezent ca o soluție miracol, în general, guvernele
prudente le utilizează pe toate, în diferite grade, în forme variate și nu fără ezitări”.

163. Care este vârsta minimă de la care se poate angaja o persoană, potrivit
BIM?

Vârsta de peste 15 ani. | în Ro – 16 ani

! 164. Cum se dovedește că o persoană este efectiv în căutarea unui loc de

muncă?

Are cerere oficială depusă la Agențiile naționale pentru muncă, sau la

Oficiile de plasare a forței de muncă.

165. Ce ne arată mărimea absolută a șomajului ?

Numărul total al șomerilor

166. Ce ne arată mărimea relativă a șomajului ?

Mărimea relativă a șomajului (S0) sau rata șomajului reprezintă raportul

procetual dintre masa sau numărul total al șomerilor (N S) și masa totală sau
numărul total al populației active (Nt).

167. Care este opinia reprezentanților gândirii economice clasice cu privire la

cauzele șomajului?

Că nu există numai șomajul voluntar.

168. Care sunt consecințele pozitive ale șomajului?

Consecințele pozitive ale șomajului sunt:

- armată de rezervă

- timp liber

- factor de presiune pozitivă

- disciplinarea muncii populației ocupate

- ridicarea gradului de angajare

- impulsionarea populației ocupate

- orientarea populației ocupate spre ridicarea competenței profesionale.

169. Enumerați politicile economice conjuncturale.

Politicile economice conjuncturale:

- politica anticiclică

- politica antiinflaționistă

- politica de relansare a activităților.

170. Enumerați politicile economice structurale.

Politicile economice structurale:

- politica de amenajarea teritoriului

- politica industrială

- politica agrară

- politica energetică.

171. Ce sunt politicile economice de limitare?

Politicile economice de limitare sunt:

- de încadrare a creditului în anumite limite

- de sporire a cotizațiilor sociale.

172. Ce sunt politicile economice de incitare?

Politicile economice de incitare sunt:

- ratele dobânzilor preferențiale

- acordarea de prime și subvenții.

173. Ce reprezintă planificarea economică indicativă?

Este planificarea prin care statul precizează, indică, ce trebuie făcut pentru
ca obiectivele alese să poată fi înfăptuite

174. Ce reprezintă planificarea economică incitativă?

Este planificarea susținută de stat prin acordarea de avantaje.

175. Ce reprezintă planificarea economică strategică?

Planificarea pe termen lung.

176. Ce reprezintă planificarea economică informală?

Planificarea pe baza schimbului de informații între toate părțile implicate.