Obiectivul general al acestui studiu este să investigheze dacă există asocieri între o funcție

cognitivă, respectiv memoria de lucru, și diferențele individuale cu privință la respectarea și

conformarea la normele de distanțare socială în stadiu incipient al pandemiei globale în urma
virusului COVID-19.Ulterior emiterii măsurii de carantinare, o parte din populație a respectat
acest lucru, dar totodată, cealaltă parte nu a luat în considerare restricțiile impuse. Primul studiu a
examinat diferențele individuale în urma raportării de către participanți a nivelurilor lor de
conformitate socială. Cel de al doilea studiu a replicat concluziile primului studiu și a luat în
considerare contribuțiile mai multor variabile de personalitate și inteligență fluidă în relația
analizată dintre capacitatea memoriei de lucru și respectarea, respectiv conformarea la normele
impuse de distanțare socială.

2. Acestă ipoteză a fost testată la un număr de 850 de rezidenți ai Statelor Unite, în primele
două saptămâni după impunerea restricțiilor pe plan național în urma răspândirii virusului
COVID-19. Participanții la studiu au completat un sondaj demografic, acesta incluzând vârsta,
sexul, etina, educația și nivelul veniturilor în raport cu grupa lor de vârstă. Pentru estimarea
validității măsurătorii, scorurile totale ale participanților pentru respectarea distanțării sociale au
fost corelate cu numărul de auto raportări (self reports) privind părăsirea domiciliului și cu
frecvența spălării pe mâini, cu o săptămână în urma. Au fost folosite corelații Spearman. De
asemenea, ambele studii au fost programate folosind platforma PsyToolkit.

3. Ca și rezultat, s-a constatat faptul că participanții cu scoruri mai ridicate în ceea ce

privește respectarea și conformarea la normele de distanțare socială au raportat, de asemenea, că
au părăsit de mai puține ori reședința.

4. Concluzionând, capacitatea de memorie de lucru a determinat în mod semnificativ

diferențele individuale în ceea ce privește respectarea și conformarea la normele de distanțare
socială.

Plusul de credibilitate pentru rezultatele obținute este adus de faptul că persoanele care au un
nivel al memoriei de lucru ridicat, au un grad de conștientizare sporit a beneficiilor pe timp lung
în ciuda costurilor aduse de distanțarea socială. Dintr-un punct de vedere critic, contribuția
capacității de memorie de lucru la diferențele individuale nu poate fi explicată prin factori socio-
economoci sau psihologici. Mai mult, rolul critic al capacității memoriei de lucru cu privire la
respectarea și conformarea la normele de distanțare socială poate fi generalizat cu un alt set de
reguli pentru interacțiunile sociale.
Din păcate, acest studiu are anumite limite. În primul rând, având în vedere rolurile teoretice ale atenției în
memoria de lucru, relațiile dintre capacitatea memoriei de lucru și respectarea și conformarea la normele de
distanțare socială, care se urmăresc în acest studiu, pot rezulta din diferențele individuale în capacitatea fiecăruia
de a controla conținutul atenției. Astfel, ca și rezolvare la acest impediment se poate face o evaluare sistematică a
contribuțiilor celorlalți factori cognitivi, precum controlul atenției, în legătură cu normele sociale impuse.

Astfel, inferența întâmplătoare în ceea ce privește relația dintre capacitatea WM și conformitatea socială la
distanță trebuie testată în studii viitoare, cum ar fi prin antrenamentul WM sau prin stimularea neinvazivă a
creierului

Studiul nou propus, care să extindă rezultatele studiilor anterioare, realizate de Xie,
Campbell și Zhang, vizează analiza unei noi variabile. Această variabilă pune în prim plan
abilitatea de a conștientiza pericolele la care un individ se expune dacă nu se conformează la
normele de distanțare socială. Ipoteza de la care se pornește cercetarea susține identificarea unei
corelații mari între cele două variabile. De asemenea, se vor colecta date cu caracter personal
despre participanți, cum ar fi genul, vârsta și stare civilă.

Participanții la experiment vor fi selectați prin intermediul unei platforme online,

criteriul de selecție fiind acela al eșantionului de conveniență (“primul venit, primul servit”).
Aceștia urmează să completeze un chestionar cu datele demografice. Apoi, pentru a stabili
nivelul de conștientizare ale pericolelor/hazardurilor naturale, participanții vor fi nevoiți să
vizioneze patru videoclipuri, în care sunt prezentate daunele provocate de catastrofe naturale și
epidemii. După vizionarea acestor videoclipuri, aceștia vor fi nevoiți să completeze formulare în
care să își exprime nivelul de discomfort în legatură cu videoclipurile vizionate. Va fi utilizată
scala Likert (de la 1-5, 1 reprezentând dezacord puternic, iar 5 acord puternic). Următorul pas
este completarea unui chestionar care privește nivelul de conformare la restricțiile impuse și
deciziile luate în urma pandemiei de COVID-19 (purtarea măștii de protecție, distanțarea socială
și spălarea, respectiv igienizarea mâinilor).

Pe baza rezultatelor obținute în urma măsurătorilor, se va observa nivelul corelației

dintre abilitatea de conștientizare a pericolelor și conformarea la normele de distanțare socială,
urmând să fie făcută o clasificare în urma datelor demografice ale participanților.

În urma studiului realizat, se anticipează un nivel puternic de corelație între cele două
contructe studiate, anume abilitatea de conștientizare a pericolelor și conformarea la normele de
distanțare socială. Totodată, se anticipează faptul că persoanele cu o vârstă mai mare de 22 de ani
să dea dovadă de o înțelegere mai clară a pericolelor din jur, iar prin prisma acestui aspect, să dea
dovadă de un nivel mai ridicat de respectare și conformare la distanțarea socială. Întradevăr, pot
exista diferențe ale rezultatelor în funcție de gen, dar mai ales de vârstă, dar se pot observa
aștepări predictibile în rânduri celor cu scoruri mai mari la primul chestionar, să aibă scoruri
ridicate și la cel de al doilea.