Relația dintre stres și

performanța
academică

Nume și prenume:
Vlad Pavel Dragoș

AN I, GRUPA 6

1
I. INTRODUCERE

1. Alegerea și definirea constructelor

Stres dex: STRES, stresuri, s. n. 1. (Med.) Termen general utilizat pentru orice factor din
mediu (traumatism, emoții, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare
de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave; p.
ext. efect nefavorabil produs asupra organismului ființelor de un factor de mediu. 2. (Geol.)
Presiune laterală tangențială care se produce în sinclinale și determină formarea cutelor
muntoase. – Din engl., fr. stress.

Stresul este în esență răspunsul corpului nostru la orice formă de posibilă amenințare.
Atunci când percepi un pericol – chiar dacă este unul real sau imaginar – corpul răspunde
automat la acesta, printr-un proces denumit reacție de „fugă sau luptă” (fight or flight
reaction). (conform Psychologyhub)

Performanța este definită ca nivelul la care acțiunile și comportamentul unei persoane

sunt generate în raport cu un nivel standard sau o serie de așteptări ce sunt în congruență cu
anumite scopuri sau obiective prestabilite. Astfel, ”o performanță scăzută” înseamnă a nu
atinge așteptarile sau standardele, ”o performanță bună” înseamnă a atinge aceste expectanțe
sau standarde, iar ”o performanță înaltă” înseamnă a depăși așteptările și standardele.
(conform Psychologyhub)

Legătura dintre stres și performanța academică a fost studiată atât pe populația largă, cât
și pe grupuri mici de studenți. De exemplu, un studiu a fost făcut pe 210 studenți de la o
facultate din Madrid, Spania. Trăirea unui nivel mai mare de stres în perioada examenelor a
fost asociat cu note scăzute. Însă, studenții care s-au perceput pe sine mai eficienți și au avut
încredere în ei, au avut note peste medie, mai ridicate.

Un alt studiu a fost făcut pe studenții din anul I de la Facultatea Allama Iqbal Medical
College, Lahore, în anul 2010. Din răspunsurile celor 120 de studenți care au participat s-au
înregistrat următoarele rezultate:  un nivel scăzut al stresului în procent de 7.5%, nivel
moderat al stresului în procent de 71.67% și un nivel ridicat al stresului a fost observant în
procent de 20.83% dintre studenți în perioada examenelor.

2
 Concluzionând, aceste studii arată o corelație negativă între nivelul ridicat de Stres și
Performanța academică , astfel studenții simțindu-se mai stresați în sesiune, decât în restul
timpului, performanța lor pe plan academic fiind mai slabă.

II. Metode
2. Instrument

Pentru întocmirea chestionarului, dintre cele 5 definiții pentru variabila Performanța

academică am ales definițiile a,b și c deoarece acestea surprind cel mai bine constructul de
performanță care se referă la a obține rezultate bune pe plan academic.

Pentru evaluarea simptomelor de stres am ales definițiile a,d și e deoarece pot fi

autoevaluate ușor de către participanți și cuprind marea parte a manifestărilor cele mai
frecvente ale stresului.

3. Procedură

Chestionarul a fost aplicat la subiecți, studenți în anul I din cadrul Facultății de

Psihologie, Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca. Astfel, chestionarul rezultat
cuprindea șase itemi, împărțiți pe 2 subscale (câte una pentru fiecare variabilă), fiecare având
câte 3 itemi. Participanților li s-a cerut să aprecieze, pe o scală numerică, gradul personal de
dezacord/acord cu fiecare dintre cele 6 afirmații, unde: 1-dezacord total, 2-dezacord parțial,
3-neutru, 4-acord parțial, 5-acord total. – Vezi ANEXA 1.

4. Participanți

Metoda de selecție a eșantionului folosită în studiu este Eșantionarea aleatorie simplă.

Eșantionul rezultat este format din n=49 participanți, având vârsta medie de M=25.16 și
deviația standard de SD=2.62, unde vârsta cea mai mică a fost de 18 ani, iar vârsta cea mai
mare a fost de 34 de ani. Eșantionul cuprinde fete (61,2%) și băieți (38,8%). Populația din
care provine eșantionul este formată din Studenții de anul I, forma de învățământ cu
frecvență ZI.

3
III. Rezultate
5. Date descriptive

Scorul fiecărui participant la cele 2 subscale ale chestionarului a fost calculat prin suma
răspunsurilor lui la itemii scalelor. Astfel, scorul minim posibil, atât pentru Performața
academică, cât și pentru Stres, este de 3, iar cel maxim este de 15. Scorurile brute ale
participanțiilor sunt afișate în ANEXA II. Reprezentarea grafică a celor două distribuții de
date pentru variabile:

Datele descriptive relevante pentru tendință centrală și variabilitate ale celor două
variabile se regăsesc în tabelul de mai jos. Pentru variabila Performanța academică avem o
distribuție alungită spre dreapta ceea ce rezultă că majoritatea scorurilor tind să fie scăzute, în
timp ce pentru variabila Stres, distribuția este una multimodală, având 3 moduri.

4
6. Reprezentarea grafică bivariată și coeficientul r

Coeficientul de corelație Pearson r:

∑ ( X−Xmedie ) (Y −Ymedie)
r= = -.47
nSxSy

Coeficientul de corelație Pearson r dintre variabilele studiului r = -.47 arată faptul că cele
două sunt asociate negativ. Adică, cu cât nivelul unei variabile crește, cu atât nivelul
celeilalte variabile tinde să scadă. Mai mult, corelația obținută în studiul de față este una de
intensitate medie spre intensitate crescută, însemnând că cele două variabile sunt puternic
asociate negativ între ele. Folosind un coeficient de încredere de 0.95 limita inferioară este de
-0.663 și limita superioară este de -0.218. Putem spune că în 95% din cazuri dacă vom
replica cercetarea vom găsi valoarea corelației între –0.663 și -0.218.

5
7. Coeficientul de regresie

Coeficientul de regresie calculat pentru cele două variabile este de R2= .23 însemnând că
23% din variabilitatea Performanța academică este explicată de Stres. Mai exact, Stresul este
responsabil pentru 23% din variabilitatea Performanța academică în eșantionul nostru.

8. Ecuația de regresie

În modelul nostru predictiv, Performanța academică este variabila criteriu (variabila

dependentă, y) iar Stresul este predictorul (variabila independentă, x).

IV. Interpretare și discuții

9. Generalizabilitate și ecuația de predicție

Puterea de generalizabilitate a rezultatelor obținute este una redusă din mai multe
motive. Unul dintre motive constă în faptul că eșantionul e unul prea mic pentru a putea fi
reprezentativ pentru populația din care provine. Mai mult, studiul realizat este de tip
selfreport ceea ce face ca răspunsurile să fie afectate de subiectivitate. Realizarea unui studiu
care să măsoare mai obiectiv cele două variabile și pe un eșantion cu un număr mai mare de
participanți ar duce la creșterea gradului de generalizabilitate a rezultatelor.

Ecuația de predicție: Y’= b0 + b1x

Unde: B1= (Sy/Sx) * r = -.33 și B0= My – B1*Mx = 13.52

6
ANEXA I:

Definiții operaționale

Pentru performanța academică:

a) A obține rezultate bune pe plan academic.

b) A asimila informații noi prin citirea de materiale suplimentare.
c) A te implica în activitățiile academice.
d) A trata cu responsabilitate task-urile și deadline-urile proiectelor academice.
e) A te implica în cercuri de studiu legate de materiile de la facultate.

Pentru stres:

a) A trăi un sentiment de iritare.

b) A te simți depășit de situație.
c) A experminta emoții negative foarte des.
d) A trăi un sentiment de neliniște constant, manifestat prin lipsă de încredere și de
impresia că se va întâmpla un lucru rău.
e) A experimenta o lipsă de concentrare (perioade de timp mai mici decât de obicei în
care atenția asupra unui lucru nu poate fi menținută constant).

7
 Chestionar

În funcție de măsura în care ești de acord cu următoarele afirmații, te rog să completezi

fiecare item folosind scara de măsurare de la 1 la 5 unde:

1- Dezacord total

2- Dezacord parțial

3- Neutru

4- Acord parțial

5- Acord total

8
9
ANEXA II

Participant Vârstă Gen Performanța Stres

1 19 M 9 13
2 19 F 13 11
3 19 F 10 15
4 19 F 15 3
5 19 F 8 15
6 19 F 7 15
7 19 F 7 15
8 19 F 8 9
9 19 M 7 6
10 19 F 12 15
11 20 M 4 14
12 21 M 8 8
13 25 F 15 6
14 19 M 12 6
15 20 M 7 8
16 24 M 11 5
17 19 M 10 3
18 19 M 8 11
19 18 F 14 9
20 21 F 13 15
21 29 F 12 15
22 21 F 13 15
23 21 M 10 10
24 21 M 11 12
25 18 F 7 13
26 18 F 11 15
27 19 M 10 3
28 20 M 7 13
29 19 F 7 14
30 19 M 9 12
31 18 F 11 14
32 20 F 11 9
33 22 F 9 9
34 20 F 7 15
35 21 M 12 9
36 30 M 9 13
10
 37 27 F 12 12
38 19 F 10 9
39 19 F 9 12
40 19 M 5 13
41 34 F 11 15
42 18 F 7 15
43 19 M 9 11
44 19 F 6 12
45 33 F 10 15
46 19 M 15 3
47 19 F 15 3
48 19 F 15 3
49 19 F 15 3

BIBLIOGRAFIE

https://www.psychologyhub.ro/

Sohail N. (2013). Stress and academic performance among medical students. Journal of the
College of Physicians and Surgeons--Pakistan : JCPSP, 23(1), 67–71.

Crego, A., Carrillo-Diaz, M., Armfield, J. M., & Romero, M. (2016). Stress and academic
performance in dental students: the role of coping strategies and examination‐related self‐
efficacy. Journal of dental education, 80(2), 165-172.

11