Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Psihologie Experimentală și Metode de

Analiză a Datelor
Proiect de semestru
EFECTUL SIMILARITĂȚII FONOLOGICE ASUPRA MEMORIEI
DE LUCRU ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI

Student: Baciu Alexandru Gabriel

AN I, ZI

2021
1
1.Scopul cercetării

Cercetarea de față dorește să investigheze modul în care efectul similarității

fonologice (variabila independentă) influențează calitatea memoriei de lucru (variabila
dependent). Mai mult de atât, își propune să observe dacă există diferențe între genuri
(variabila etichetă) când vine vorba de reproducerea cuvintelor similare (ex. măr, păr).

2.Fundamentarea teoretică

“Termenul ‘memorie de lucru’ se referă la stocarea temporară a informației în

conexiune cu performanța altor task-uri cognitive cum ar fi cititul, rezolvarea de probleme
sau învățatul. Conceptualizat aici drept un procesor central cu o capacitate limitată, centrul
executive, care angajază alte sisteme susidiare precum niște sclavi.“(Baddeley, 1983).

În general ne este ușor să reținem versuri datorită rimelor care le oferă o asemănare
din punct de vedere fonologic. “Totuși o descoperire proeminentă în cercetarea memoriei de
scurtă durată(memorie de lucru) este aceea că similaritatea fonologică conduce la o capacitate
a memoriei mai proastă. “(Conrad & Hull, 1964).

“Acest effect e caracterizat de o performanță mai proastă când cuvintele dintr-o listă
sunt similare fonologic(e.g. bat, flat, mat) decât atunci când acestea sunt disimilare
fonologic(e.g. dirt, pen, hug).“ Se consideră că asemănarea cuvintelor dintr-o serie ar
îngreuna stocarea lor datorită unor coduri similare pe care le prezintă, astfel omiterea unui
cuvânt devine foarte probabilă.

Într-o cercetare derulată de către Copeland & Radvansky în 2001 aceștia au

investigat dacă acest efect al similarității fonologice poate să și faciliteze memoria într-un test
diferit. Pentru a ajunge la aceste rezultate, care s-au și confirmat, în primul experiment
cercetătorii au testat efectul într-un context classic cu o listă de cuvinte. Rezultatul primului
experiment, la care au luat parte 27 de femei si 29 de bărbați, a fost cel așteptat. Subiecții au
avut scoruri mai mari în condiția cuvintelor disimilare decât în condiția celor disimilare, iar
prin testul ANOVA unifactorial s-a obținut un Fglobal=3.87. În acest sens, replicarea
efectului de similaritate fonologică în cadrul studiului a avut success, subiecții performând
mai bine lista cu acele cuvinte neasemănătoare.

Așadar, aceasta este fundamentarea teoretică și rezultatele care stau la baza cercetării
de față, care dorește replicarea acestui efect printre studenții de la Psihologie și urmărirea

2
rezultatelor posibile, care să arate diferențe între genuri în capacitatea de a reține cuvinte
similare.

3.Ipotezele cercetării

Studiile anterioare au arătat că similaritatea fonologică a cuvintelor unei liste

îngreunează redarea lor în memoria de lucru comparativ cu o listă cu unele disimilare. Se
asumă că itemii similari pot produce confuzie datorită asemănarii codurilor lor în cadrul
stocării. Astfel prima ipoteză de cercetare urmărește cum funcționează acest efect în cadrul
studențiilor prin replicarea sa. Cea de-a doua ipoteză susține că există diferențe între genuri în
redarea cuvintelor similare, iar acestă cercetare ar putea să arate în ce măsură sunt prezente
aceste diferențe. Prima ipoteză poteza nulă este H0: Cuv. Sim.=Cuv. Dis., iar a doua este H0:
F-B=0.

4.Metode

Participanții au fost selectați din cadrul studenților din anul întâi ai Facultății de
Psihologie și Științe ale Educației, UBB de la Psihologie. Populatia la care se vor generaliza
rezultate obținute este tocmai aceasta a studenților de la Psihologie din primul an. Astfel, am
oținut randomizând stratificat, cu ajutorul random.org, 28 de participanți în cele patru condiții
ale variabilelor, independentă și etichetă, iar apoi am trimis linkul în privat pe Facebook celor
selectați. Cele patru eșantioane arată așa: 14 participanți în condițiile de control (adică 7
băieți și 7 fete au primit lista de cuvinte disimilare) și 14 participanți în condițiile
experimentale (adică 7 băieți și 7 fete au primit lista de cuvinte similare).

5.Instrumentul

Instrumentul studiului a fost construit online datorită situației pandemice care nu

permite contactul fizic cu subiecții. Așadar, am realizat în aplicația Open lab un instrument
care să măsoare variabila dependentă, memoria de lucru, pe o scală numerică, prin numărul
de cuvinte reamintite. Am creat două liste de șapte cuvinte, unele similare fonologic, iar
altele disimilare, pe care subiecții să le rostească cu voce tare în fața computerului/laptopului.
Apoi în faza următoare participanții au fost rugați să le reproducă pe cele amintite(în cazul în
care au fost trecute cuvinte ce nu figurau în listă, ele nu au fost luate în considerare).

6.Procedura

3
 Prima etapă a cercetării a fost alegerea designului experimental, acesta fiind unul cu
eșantioane independente 2x2. Următorul pas a fost alegerea variabilelor independete,
condițiile lor și variabila independetă: efectul similarității fonologice(variabila independentă)
cu nivelurile lista de cuvinte disimilare și similare, genul(variabila etichetă) cu nivelurile
masculin și feminin și memoria de lucru(variabila dependentă). După această etapă am
stabilit ipotezele.

În urma randomizării, am invitat colegii selectați să participe la studiu, pe Facebook,

dar nu am oferit niciun indiciu despre constructele folosite pentru a nu exista posibilitatea să
formez așteptări participanților. În schimb i-am înștiințat cu privire la caracterul anonim al
datelor personale care sunt folosite strict în scopul studiului și le-am oferit instrucțiuni cu
privire la studiu. Subiecții au fost rugați să citească cu voce tare cuvintele din listă(oricare ar
fi ea, condiția 1 sau 2) în momentul în care ele apar pe ecran pentru a spori efectul
similarității în condiția experimentală. Cuvintele apăreau la o distanță de o secundă între ele.
Prima listă conținea: Cor, Ceas, Stop, Carte, Sticlă, Mers și Aer, iar cea de-a doua listă era
formată din: Dar, Jar, Zar, Apar, Măgar, Morar, Mărar, aceasta fiind operaționalizarea
efectului de similaritate. Următoarea etapa a constat în reproducerea listei primite și
memorate de către participanți, numărul de cuvinte reamintite reprezentând măsurătorile
memoriei de lucru.

În final, am cerut date demografice de la toți subiecții pentru a putea să îi repartizez în

cadrul variabilei gen și pentru a avea o evidență a vârstei lor, acestea fiind cuprinse între 18 și
32 de ani. Toate aceste date obținute au fost introduse în SPSS unde am realizat mai departe
analiza statistică.

7.Metode de analiză statistică

Media și abaterea standard au fost calculate in SPSS, iar mediana și varianța le-am
calculat manual și am obținut:

4
 Efectul similarității Genul Mediana Varianța
Cuvinte Similare Masculin 4 1,476
Feminim 4 2.286
Cuvinte Disimilare Masculin 4 1,334
Feminin 5 0,476
Valorile pentru gradele de libertate, testele F calculate ale fiecărei variabile
independente și a interacțiunii, plus semnificativitatea statistică și analizele statistice
complementare sunt redate în tabelele:

8.Rezultatele obținute și interpretarea rezultatelor

După ce am derulat testul F pentru ANOVA bifactorial, cu design 2x2, am obținut trei
teste F câte unul variabila etichetă și independentă și încă unul pentru efectul de interacțiune
care este absent. F critic pentru df. within egal cu 24 și df. between egal cu 3 este 3,01. Astfel
avem un F calculat mai mare decât cel critic numai în cazul variabilei gen, unde p > 0.05, dar
nu cu mult nivelul de semnificție în cazul acestui efect este 0,067. În acest caz se respinge cea

5
de-a doua ipoteză nulă și putem afirma uitându-ne la diferețele intre mediile condițiilor
variabilei gen în cazul cuvintelor similare că există o diferență. Totuși mărimea efectului în
acest caz este una foarte redusă eta2 fiind 0,133.

În cazul efectului similarității fonologice diferența dintre mediile celor două condiții
nu este mare(Cuv.Similare=4,57 și Cuv.Dis=4,14), iar deoarece condiția cuvintelor similare
are o medie mai mare nu se confirmă replicarea rezultatelor anterioare. Așadar pentru un
Fcalculat=0,923<Fcrit=3.01 ipoteza nulă H0: Cuv.Sim=Cuv.Dis. este reținută și nu există un
efect semnificativ. În plus, uitându-ne la intervalele de încredere putem observa că toate îl
conțin pe 0, deci în cadrul unor repetări ale studiului media populației ar putea lua această
valoare, fapt ce confirmă că există o semnificativitate redusă în toate cazurile, chiar și când
H0 e respinsă.

Cercetarea prezintă mai multe limite, lipsa de interes aparcurgerii instrumentului

consider că este una dintre variabilele externe confundate. Dacă participanții s-au fi grăbit și
nu au citit instrucțiunile este foarte posibil să aibă un randament mai mic decât cel normal,
totuși există și posibilitatea ca listele de cuvinte ce au constituit instrumentul să nu fie
construite corect încât să confrime efectul similarității fonologice. În plus în cadrul
eșantionării nu am avut de la secretariat o listă cu toti studenții și este posibil ca lista grpului
de pe Facebook să nu îi cuprindă pe toti în întregime. Și aceasta ar fi o eventuală limită care
scade din validitatea internă a studiului. Așadar, rezultatele studiului puțin diferite de
așteptările din ipoteze, cred că se datorează mai multor variabile externe nesistematice și
controlului redus din cadrul experimentului, deoarece nu am avut un contact direct cu
participanții în acest demers.

Bibliografie

Copeland, D.E., Radvansky, G.A. Phonological similarity in working memory. Memory &

Cognition 29,  774–776 (2001). https://doi.org/10.3758/BF03200480

6
Baddeley, A. D. (1983).  Working Memory. Philosophical Transactions of the Royal Society
B: Biological Sciences, 302(1110), 311–324.  doi:10.1098/rstb.1983.0057 

Salamé, P., Baddeley, A. Phonological factors in STM: Similarity and the unattended
speech effect. Bull. Psychon. Soc. 24,  263–265 (1986).
https://doi.org/10.3758/BF03330135