Sunteți pe pagina 1din 4

Seminarul 3 Contabilitate

1.1. Utilizatorii de informaţii contabile


1.2. Caracteristicile calitative ale informațiilor contabile

1.1. Utilizatorii de informaţii contabile

Contabilitatea ca sistem de informare şi de asistare a deciziei. Contabilitatea


este o activitate practică desfăşurată de profesionişti care au rolul de a furniza informaţii
utile pentru luarea deciziilor la nivelul entităţilor economice.
Producerea informaţiei contabile porneşte de la observarea unei entităţi şi a
activităţilor specifice acesteia, prelucrarea datelor în vederea obţinerii informaţiilor
realizându-se printr-un limbaj specific şi cu mijloacele specifice sistemului contabil,
astfel încât acestea să răspundă nevoilor utilizatorilor.
Analizând rolul serviciilor financiar-contabile în procesul de formare a
performanţei, se constată că acestea, chiar dacă nu sunt direct creatoare de valoare, se
implică activ în procesul de distribuire către cei ce au contribuit la realizarea ei. Serviciile
contabile oferă posibilitatea creării unei imagini asupra afacerii transpusă în situaţiile
financiare şi pun informaţia în slujba utilizatorilor de informaţie contabilă: utilizatorii
externi cât şi cei interni1.
Utilizatorii externi ai situaţiilor financiare includ investitorii actuali şi potenţiali,
personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, guvernul şi
instituţiile acestuia, precum şi publicul. Fiecare în parte urmăreşte a-şi satisface o parte
din diversele lor necesităţi de informaţii. Aceste necesităţi includ următoarele aspecte2:
(a) Investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupaţi de riscul
inerent pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă. Acţionarii
sunt interesaţi şi de informaţii care le permit să evalueze capacitatea entităţii de a plăti
dividende.
(b) Angajaţii. Personalul angajat şi grupurile sale reprezentative sunt interesaţi de
informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea angajatorilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi
de informaţii care le permit să evalueze capacitatea entităţii de a oferi remuneraţii, pensii
şi oportunităţi profesionale.

1
Anton, C.E., Marketingul serviciilor financiar-contabile, Edituar universitară, Bucureşti, p. 14.
2
Horomnea, M., (coord.), op. cit., p. 30.
1
Seminarul 3 Contabilitate

(c) Creditorii. Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine


dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă.
(d) Furnizorii şi alţi creditori. Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de
informaţii care le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la
scadenţã. Furnizorii şi alţi creditori sunt, în general, interesaţi de entitate pe o perioadă
mai scurtă decât creditorii, cu excepţia cazului în care ei sunt dependenţi de continuitatea
activităţii entităţii, atunci când aceasta este un client major.
(e) Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii
unei entităţi în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectivă
sau sunt dependenţi de ea.
(f) Guvernele şi instituţiile acestora. Guvernele şi instituţiile acestora sunt
interesate de alocarea resurselor şi implicit de activitatea entităţilor. Acestea solicită
informaţii şi pentru a reglementa activitatea entităţilor, pentru a determina politica fiscală
şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari.
(g) Publicul. Entităţile pot afecta publicul într-o varietate de moduri. De exemplu,
entităţile pot avea o contribuţie substanţială la economia locală în multe moduri, mai ales
prin numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta
publicul furnizând informaţii referitoare la evoluţiile recente şi tendinţele legate de
prosperitatea entităţii şi a sferei de activitate a acesteia.
Utilizatorii interni sunt reprezentaţi de managerii entităţilor economice.
Complexitatea activităţilor economice în condiţiile de concurenţă impuse de
economia de piaţă determină creşterea rolului informaţiei economico-financiare în luarea
deciziilor. De calitatea informaţiei depinde calitatea deciziilor curente şi a celor luate pe
termen lung şi, implicit, rezultatele previzionate ale întreprinderii.
Pentru a lua o decizie corectă şi eficientă managerul trebuie să stabilească scopul
urmărit, să identifice mijloacele şi variantele pentru atingerea lui, să aleagă varianta
considerată a fi optimă, să pună în practică şi să urmărească aplicarea acesteia, să
analizeze rezultatele.

2
Seminarul 3 Contabilitate

1.2. Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare

Pentru fundamentarea unor decizii corecte, informaţiile trebuie să îndeplinească


următoarele caracteristici calitative3:

✓ Caracteristici calitative fundamentale: relevanța şi reprezentarea exactă.


✓ Caracteristici calitative amplificatoare privind utilitatea informaţiilor:
comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea;

Caracteristicile calitative fundamentale


● Relevanţa, informaţia este necesară utilizatorilor în vederea fundamentării
deciziilor economice, de aceea ea trebuie să fie semnificativă. Informaţiile sunt
semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile
economice ale utilizatorilor, fundamentate pe situaţiile financiare.
De aceea, este foarte important pragul de semnificaţie, care reprezintă o limită
sub care informaţia nu mai este relevantă.
● Reprezentarea exactă. Presupune descrierea completă, neutră şi fără erori a
fenomenelor economice în cuvinte şi cifre. De exemplu, o descriere completă a unui grup
de active include cel puțin o descriere a naturii activelor respective, o descriere numerică
a tuturor activelor şi o mențiune privind descrierea numerică (de exemplu, costul inițial
sau valoarea justă). Descrierea neutră presupune prezentarea informaţiilor nedenaturate,
neponderate, fără manipulări cu influenţă favorabilă sau nefavorabilă în deciziile
utilizatorilor.
Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea
fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informațiile raportate a fost selectat şi
aplicat fără erori.

3
O. M. F. P. nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale şi situațiile financiare anuale consolidate, publicat în M.O. nr. 963 din 30 decembrie 2014,
sect. 2.3
3
Seminarul 3 Contabilitate

Caracteristicile calitative amplificatoare


● Comparabilitatea: informaţiile din situaţiile financiare trebuie să fie
comparabile în timp pentru a putea fi identificate tendinţele în ceea ce priveşte poziţia
financiară şi performanţele întreprinderii.
● Verificabilitatea: informaţiile reprezintă exact fenomenele economice
reprezentate de acestea. Verificarea poate fi directă şi presupune verificarea prin
observare directă (numărarea banilor) şi verificarea indirectă şi presupune verificarea
intrărilor pentru un model, o formulă sau o altă tehnică şi la recalcularea rezultatelor
prin utilizarea aceleiaşi metodologii.
● Oportunitatea se referă la faptul că dacă există o întârziere exagerată în
raportarea informaţiei, aceasta îşi poate pierde relevanţa, iar conducerea poate fi nevoită
să aleagă între valoarea relativă a raportării la un anumit moment şi furnizarea de
informaţii credibile.
● Inteligibilitatea, presupune ca informaţiile furnizate de situaţiile financiare să
poată fi uşor de înţeles de către utilizatorii ce au un minim de noţiuni de contabilitate şi
de cunoştinţe privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice.

În afară de caracteristicile prezentate mai sus, pentru a fi relevantă şi credibilă,


informaţia contabilă ce se desprinde din situaţiile financiare, trebuie să fie oportună şi să
prezinte un bun raport cost-beneficiu.

S-ar putea să vă placă și