CAPITOLUL 2

CARACTERISTICILE CERERII ŞI OFERTEI ÎN CADRUL PIEȚEI

SERVICIILOR FINANCIAR-CONTABILE

În cadrul economiei românești, specialiștii care dispun de cunoștințe în domeniul contabilității

și prestează servicii pe baza acestora, alcătuiesc profesia contabilă. Profesia contabilă impune
asumarea unei responsabilități față de public și contribuie la buna funcționare a mecanismului
economic.

2.1. Aspecte specifice cererii și ofertei, în cadrul pieței

serviciilor financiar-contabile

În economia modernă, importanța serviciilor s-a amplificat, remarcându-se printr-o varietate

a domeniilor de manifestare, rolul lor fiind, în esență, asigurarea în condiții superioare, a nevoilor
materiale și spirituale ale oamenilor și instituțiilor28.
Pe piața serviciilor, inclusiv a serviciilor financiar-contabile, un loc primordial îl ocupă
raportul dintre cererea și oferta de servicii. Firmele prestatoare de servicii financiar-contabile
contribuie la formarea ofertei potențiale în domeniu, transformată în ofertă reală, în momentul
manifestării cererii în domeniu. Cererea de produse, în cadrul serviciilor financiar-contabile, provine
din partea unor categorii variate de utilizatori, ea suportând influența mai multor factori, printre care
se numără29:
• potențialul informațiilor contabile de a reduce incertitudinile;
• disponibilitatea altor surse de informare.

Valorificarea optimă a informației contabile se realizează numai în cadrul sistemelor

informaționale ale firmelor, iar principala sursă de date și, totodată, una din componentele de bază
ale acestuia, este contabilitatea30.
Structurarea sistemului contabil, astfel încât să se urmărească și să se satisfacă toate nevoile
informaționale ale utilizatorilor, nu este simplu de realizat, întrucât nu există un model teoretic care
să descrie semnificația conceptului de utilitate în adoptarea deciziilor.
Potrivit cadrului conceptual internațional, informația contabilă este relevantă dacă
influențează deciziile utilizatorilor, pe care îi ajută să efectueze previzionări31.
Deoarece există o gamă foarte variată de utilizatori ai produselor furnizate de serviciile
financiar-contabile prin intermediul contabilității, iar necesitățile informaționale ale acestora sunt cel
puțin la fel de diverse, chiar contradictorii uneori, interpretarea calității informațiilor furnizate este
un proces caracterizat de subiectivism32.
Prin urmare, definirea conceptului de calitate a informației contabile pornește, în literatura de

28
Tobă, D., op.cit., p. 18.
29
Bădiță, R., op.cit., p. 13-15.
30
Pântea, I.P., Bodea, Gh., Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a III-a, Editura Intelcredo,
Deva 2006, p. 5.
31
Gîrbină, M.M., Modelul valorii juste și exigențele investitorilor privind relevanța informației contabile, Revista
“Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor”, nr. 8/2006, Editura CECCAR, București (Bromowich, M., Angel and
Trolls: The ASB Statement of Principles for Financial Reporting, The ACCA-BA Distinguished Academic, lecture, 1999),
p. 12-17.
32
Brabete, V., Bălună, R., Goagără, D., Calitatea informațiilor contabile între cerințele reglementărilor naționale și
exigențele impuse de aplicarea normelor internaționale, Revista „Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor”, nr.
8/2007, Editura CECCAR, București, p. 11.
specialitate, de la definirea și trăsăturile caracteristice procesului de comunicare a informației și are
drept scop precizarea unor criterii de calitate pe care să le îndeplinească informațiile. Din analiza
diferitelor precizări conceptuale și a textelor de normalizare contabilă, se constată un pluralism al
modalităților privind definirea noțiunii de calitate a informației contabile, diferențele putând fi
sesizate, în special, referitor la selecția și ierarhizarea caracteristicilor calitative.
Analizând, în mod concret, aspectele specifice cererii de informație financiar-contabilă, pe
baza rezultatelor anumitor cercetări cantitative de marketing întreprinse de anumite firme de
contabilitate, s-a constatat că reprezentanții întreprinderilor micro, mici și mijlocii solicită firmelor
prestatoare, următoarele tipuri de informații financiar-contabile, utilizate în activitatea curentă:
• situația fluxurilor de numerar;
• evidența datoriilor;
• situația veniturilor și a cheltuielilor;
• situația stocurilor;
• situația creanțelor și situația obligațiilor bugetare.

Aceste situații sunt utilizate, de majoritatea managerilor IMM-urilor, pentru verificarea

concordanței între evidența scriptică și existența faptică a bunurilor din averea firmei și, mai ales,
pentru determinarea rezultatelor activității curente. Într-o proporție mai redusă, aceste informații
servesc pentru previzionarea tendințelor evenimentelor viitoare, planificarea activității și elaborarea
bugetelor de activitate.
În tabelul nr. 2.1. se prezintă detaliat, pe categorii, gradul de solicitare a informațiilor necesare,
furnizate de firmele prestatoare de servicii financiar-contabile.
Tabelul nr. 2.1.
Informații solicitate de la firmele prestatoare de
servicii financiar-contabile
Informații contabile obținute Respondenți Procent
1. Fluxul de trezorerie 110 5,4%
2. Evidența datoriilor 301 14,7%
3. Situația veniturilor 377 18,4%
4. Situația cheltuielilor 375 18,3%
5. Situația stocurilor 254 12,4%
6. Situația creanțelor 247 12,1%
7. Situația obligațiilor bugetare 381 18,6%
8. Altele 4 2,0%
Total 2049 100%

Se observă că, situațiile cele mai solicitate sunt cele care redau informații referitoare la
obligațiile bugetare. Această pondere justifică, în mare măsură, convingerile unor agenți economici,
cu privire la necesitatea organizării contabilității și anume că: serviciile financiar-contabile sunt utile,
în primul rând, pentru administrația fiscală și nu pentru coordonarea și controlul afacerii.
Informațiile referitoare la situația veniturilor și a cheltuielilor înregistrează procente apropiate
(18,4% și respectiv, 18,3%). Managerii societăților comerciale care beneficiază de servicii financiar-
contabile sunt, de asemenea, puternic interesați în privința cunoașterii informațiilor referitoare la
datoriile firmei, aceasta fiind o problemă sensibilă a perioadei actuale, în care se manifestă profund
efectele crizei pandemice.
Gradul ridicat de complexitate al reglementărilor contabile, aplicabile tuturor agenților
economici indiferent de mărime și categorie, are ca rezultat o încărcare a timpului de lucru al
profesionistului contabil, o creștere a prețului serviciului și un prilej de manifestare permanentă a
birocrației, în relația cu instituțiile statului.
Un alt aspect, specific cererii și ofertei de servicii financiar-contabile, are în vedere importanța
acordată de beneficiarii acestor servicii diferitelor categorii de informații solicitate. În acest sens,
pornind de la rezultatele cercetării de marketing (prezentate anterior) în rândul managerilor unor firme
mici și mijlocii se constată următoarele:
• cea mai mare importanță se acordă situațiilor privind obligațiile bugetare;
• pe următorul loc ca importanță se află, practic la egalitate, situația veniturilor și cea a
cheltuielilor;
• o importanță ridicată se acordă și situației datoriilor;
• situațiilor legate de creanțe, stocuri și fluxul de trezorerie li se acordă o importanță mai
mică.
Având în vedere principalele categorii de servicii financiar-contabile oferite de firmele
prestatoare, beneficiarii acestora apreciază că nivelul calitativ cel mai ridicat îl înregistrează
contabilitatea generală și situațiile financiare de sinteză. Acestea au un caracter puternic formalizat,
iar informațiile transmise, prin intermediul lor, sunt sintetizate respectând în totalitate reglementările
contabile.
Componenta referitoare la contabilitatea de gestiune este prea puțin cunoscută de managerii
IMM-urilor deși aceasta prezintă toate informațiile necesare determinării costului activității și este
mult mai flexibilă, în organizare, decât contabilitatea financiară.
În acest sens, considerăm că, firmele prestatoare de servicii financiar-contabile trebuie să
dezvolte interesul conducătorilor întreprinderilor mici și mijlocii pentru contabilitatea de gestiune, al
cărei obiectiv principal este furnizarea tuturor informațiilor menite să permită adoptarea corectă a
deciziilor economice.
Analiza întreprinsă de anumite firme ce oferă servicii financiar contabile în cadrul cercetării
cantitative de marketing relevă opiniile reprezentanților IMM-urilor, cu privire la cele mai importante
trăsături pe care trebuie să le posede informațiile financiar-contabile furnizate de firmele specializate.
În tabelul nr. 2.2. sunt evidențiate aceste opinii.
Tabelul nr. 2.2.
Distribuția opiniilor privind trăsăturile informațiilor financiar-contabile
furnizate de firmele prestatoare
Informații contabile obținute Respondenți Procent
1. Rapoartele emise să fie redactate judicios 91 7,3%
2. Rapoartele să fie discutate cu beneficiarul înaintea definitivării 113 9,1%
3. Rapoartele să respecte normele și reglementările în vigoare 231 18,8%
4. Rapoartele să fie inteligibile 134 10,8%
5. Rapoartele să fie furnizate în timp real 287 23,1%
6. Rapoartele să fie neutre 57 4,6%
7. Rapoartele să fie complete 330 26,5%
Total 1243 100,0%

Observăm că cele mai multe dintre persoanele intervievate, cu funcție de răspundere în

societățile comerciale, doresc rapoarte contabile complete și doresc rapoarte furnizate în timp real.
De asemenea, se remarcă procentul ridicat al celor care doresc situații care să respecte normele
și reglementările în vigoare. Plecând de la această situație, putem spune că întrucât legislația contabilă
și mai ales cea fiscală este foarte complicată și complexă, iar constrângerile provenite din partea
statului sunt din ce în ce mai împovărătoare, majoritatea agenților economici, din dorința evitării
controalelor fiscale, se pronunță pentru respectarea riguroasă a reglementărilor legale.
Nu în ultimul rând, putem evidenția opiniile reprezentaților firmelor pentru rapoarte financiar-
contabile ușor de înțeles, concise, exprimate într-un limbaj accesibil tuturor utilizatorilor, care să
constituie fundamentul deciziilor adoptate în administrarea afacerii.