UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE CLUJ-NAPOCA
PROGRAM DE STUDII DE MASTERAT
CONTABILITATEA ŞI AUDITUL AFACERILOR

PROIECT
LA DISCIPLINA
PROIECTE ŞI CERCETĂRI
FINANCIAR-CONTABILE
STAGIU DE PRACTICĂ

MASTERAND
TARTA CRINA ALINA
ANUL II
 Lucrul cel mai important nu este numărul de idei adunate in mintea ta,ci legătura
care le uneşte”.
TITU MAIORESCU

INTRODUCERE

Intr -o economie globală şi bazată pe cunoştinţe, in care informaţia

reprezintă al doilea factor important după resursele umane, auditul şi controlul sistemelor
informaţionale devine din ce in ce mai important, ca urmare a impactului competitive pe care il
are tehnologia informaţiei asupra mediului de afaceri. Mediul economic, tehnologia, se află in
continuă schimbare. Ceea ce a fost valabil ”ieri”, poate fi depăsit ”maine”. In consecinţa,
menţinerea echilibrului necesită permanente acţuni corective.
Auditorul viitorului se va confrunta şi in multe cazuri deja se confruntă cu competiţa agenţilor
fiscali, consultanţilor de afaceri, contabililor necalificaţi, analiştilor financiari şi a diverşilor
consultanţi. De aceea auditorii trebuie să se axeze pe punctele lor tari tradiţionale, precum
independenţa şi grija pentru interesul public, prin migrarea căre activităti cu o valoare adăgată
inaltă urmărind să şi dezvolte cunoşinţele printr-o perfecţonare continuă .Orice profesie, şi
cea de auditor, are drept caracteristică fundamentală acceptarea responsabilitătii acesteia
faţa de public.
Interesul public reprezintă binele comunitătii de indivizi şi instituţii pe care o deserveşe un
auditor profesionist.
Funcţia de auditor intern are o apariţie relativ recentă in viaţa unei intreprinderi sau
instituţii.
Apariţia auditorilor interni a fost generată de criza economică din anul 1929 din S.U.A., care in
perioada crizei au căpătat cunoşinţe necesare, şi au fost folosiţe şi in continuare.

Se poate spune, “Auditorul intern nu este cineva care face lucrurile, ci este cineva care
priveşe
cum sunt făcute aceste lucruri”.

1. Organizarea auditului public intern la nivelul instituţiilor publice

În România, structura de audit public intern este organizată în conformitate cu art. 4

din Legea nr. 672/2002, astfel:
1. Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (U.C.A.A.P.I.),
constituită ca structură distinctă în cadrul Ministerului Finanţelor Publice având
compartimente de specialitate şi subordonată direct Ministrului Finanţelor Publice.
2. Comitetul pentru Audit Public Intern (C.A.P.I.), organism cu caracter consultativ,
constituit din 11 membrii specialişti din afara Ministerului Finanţelor Publice, organizat pe
lângă U.C.A.A.P.I.
3. Compartimentele de audit public intern din entităţile publice – care reprezintă
structuri funcţionale de bază în domeniul auditului public intern, care exercită efectiv funcţia
de audit public intern. Acest compartiment este constituit în directa subordonare a conducerii
entităţii publice şi prin atribuţiile sale nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de
control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse auditului public intern.
Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit de conducătorul
instituţiei publice cu avizul U.C.A.A.P.I., iar pentru unităţile publice subordonate numirea se
face cu avizul organului ierarhic superior.
Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru
organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit.

Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca

activitate profesională orientată spre recompensă sau profit.

2. Atribuţiile compartimentelor de audit public intern

Atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt stabilite în conformitate cu

prevederile art. 11 din Legea nr. 672/2002, astfel:
- elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară
activitatea, cu avizul U.C.A.A.P.I. sau cu avizul ierarhic imediat superior în cazul entităţilor
publice subordonate;
- elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
- efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de
management financiar şi controlul entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu
normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
- informează U.C.A.A.P.I. despre recomandările neînsuşite de către conducătorul
entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
- raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din
activităţile sale de audit;
- elaborează anual raportul activităţii de audit public intern;
- în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat
conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate.
Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate
publică, inclusiv din entităţile subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor
publice, precum şi administrarea patrimoniului public.
Compartimentul de audit public intern auditează cel puţin o dată la 3 ani, fără a se
limita la acestea, următoarele:
- angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată,
inclusiv din fondurile comunitare;
- plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile
comunitare;
- vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al
statului sau al unităţilor administrativ teritoriale;
- concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al
unităţilor administrativ teritoriale;
- constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor
de creanţă, precum şi facilităţile asociate la încasarea acestora;
- alocarea creditelor bugetare;
- sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
- sistemul de luare a deciziilor;
- sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
- sistemele informatice.

3. Normele de funcţionare ale compartimentelor de audit public intern

Normele aplicabile compartimentului de audit public intern şi auditorilor interni se

rezumă la următoarele:

Norme de calificare

A. Carta auditorului intern şi Codul privind conduita etică a auditorului intern

Aceasta este elaborată de către şeful compartimentului de audit public intern şi este
aprobată de către conducătorul entităţii publice. Carta auditului public intern fixază drepturile
şi obligaţiile auditorului intern şi urmăreşte să informeze despre obiectivele şi metodele de
audit; să clarifice misiunile de audit; să fixeze regulile de lucru între auditor şi auditat; să
promoveze regulile de conduită.

B. Codul privind conduita etică a auditorului intern

Codul privind conduita etică a auditorului intern reprezintă un ansamblu de principii şi
reguli de conduită care trebuie să guverneze activitatea auditorilor interni.
Scopul Codului privind conduita etică a auditorului intern este de a promova cultura
etică în viziunea globală a profesiei de auditor intern.
Codul privind conduita etică a auditorului intern cuprinde reguli pe care auditorii
externi trebuie să le respecte în executarea atribuţiilor.

Independenţă şi obiectivitate

A. Independenţa organizatorică
Compartimentul de audit public intern funcţionează în subordinea directă a
conducătorului instituţiei publice, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile
instituţiei publice.
Prin atribuţiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie să fie implicat în
elaborarea procedurilor de control intern.

Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerinţelor externe începând
de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor şi până la comunicarea
rezultatelor acesteia.

B. Obiectivitate individuală
Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială, să nu aibă prejudecăţi şi să evite
conflictele de interese.
Auditorii interni trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent,
cu profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit
public intern.

C. Pierderea independenţei şi obiectivităţii auditorilor interni

Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, cu
conducătorul entităţii publice, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi publice.
Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o
structură/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, cu
conducătorul acesteia sau cu membri organului de conducere colectivă.
Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor
finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană, nu trebuie implicaţi în auditarea acestor
programe.
Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în
sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod.
Această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.
Auditorii interni care se găsesc în una din aceste situaţii prevăzute mai sus, au
obligaţia de a informa de îndată, în scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de
audit public intern.

Competenţa şi conştiinţa profesională

A. Competenţa
Pregătirea şi experienţa auditorilor interni constituie un element esenţial în atingerea
eficacităţii activităţii de audit.
Auditorii interni trebuie să posede cunoştinţe, îndemânare şi alte competenţe necesare
pentru a-şi exercita responsabilităţile individuale, mai ales:
- competenţe în vederea aplicării normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit;
- competenţă în ceea ce priveşte normele şi tehnicile contabile;
- cunoaşterea principiilor de bază în economie, în domeniul juridic şi în domeniilor
tehnologiilor informatice;
- cunoştinţe suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate şi fraudă, nefiind
în sarcina auditorilor interni investigarea acestora;
- capacitatea de a comunica oral şi în scris , de a putea expune clar şi eficient
obiectivele, constatările şi recomandările fiecărei misiuni de audit public intern;
Compartimentul de audit public intern trebuie să dispună în mod colectiv de toată
competenţa şi experienţa necesară în realizarea misiunilor de audit.
Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern vor fi încredinţate acelor
persoane cu o pregătire corespunzătoare nivelului de complexitate al sarcinii.
Compartimentul de audit public intern trebuie să dispună de metodologii şi sisteme IT
moderne, de metode de analiză analitică, eşantioane statistice şi instrumente de control a
sistemelor informatice.
Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să se asigure că pentru fiecare
misiune de audit public intern, auditorii desemnaţi posedă cunoştinţele, îndemânarea şi
competenţele necesare pentru desfăşurarea corectă a misiunii.
Pentru cunoştinţe de strictă specialitate pot fi contractate servicii de
expertiză/consultanţa din afara entităţii publice.
B. Conştiinţa profesională
Auditorul intern trebuie să depună toate eforturile în decursul executării funcţiei sale şi
să ia în considerare următoarele elemente:
- perioada de lucru necesară pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit;
- complexitatea şi importanţa domeniilor auditate;
- pertinenţa şi eficacitatea procesului de gestiune a riscurilor de control;
- probabilitatea execuţiei erorilor, iregularităţilor şi a unor disfuncţionalităţi
semnificative;
- costurile implementării unor controale suplimentare în raport cu avantajele
preconizate.
Fiind conştient că procedurile de audit public intern nu pot garanta că toate riscurile
semnificative au fost detectate, auditorul intern trebuie să dea dovadă de o vigilenţă sporită în
ceea ce priveşte riscurile semnificative susceptibile să afecteze obiectivele, activităţile şi
resursele entităţii publice.

C. Pregătirea profesională continuă

Auditorii interni trebuie să-şi îmbunătăţească cunoştinţele şi practica profesională

printr-o pregătire continuă.
Şeful compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entităţii publice,
va asigura condiţiile necesare pregătirii profesionale, perioadă destinată în acest scop fiind de
minimum 15 zile pe an.
În scopul auditării specifice, pot fi contractate servicii de expertiză/consultanţă din
afara entităţii publice. Competenţa şi capacitatea acestor servicii trebuie să verifice şi lucrările
supervizate de către structura de audit public intern solicitată.

DESFĂŞURAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN

Tipurile de audit intern sunt următoarele:

a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere
şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi
eficient,
pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) auditul performanţei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea
obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi
apreciază
dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor
financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării
ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile
Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate intr-o entitate
publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea
fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.
Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se
limita la acestea, următoarele:
a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată,
inclusiv din fondurile comunitare;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile
comunitare;
c) vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al
statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al
unităţilor administrativ-teritoriale;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor
de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la incasarea acestora;
f) alocarea creditelor bugetare;
g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
h) sistemul de luare a deciziilor;
i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
j) sistemele informatice.
Proiectul planului de audit public intern se elaborează de către compartimentul de
audit public intern, pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activităţi,
programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin preluarea sugestiilor conducătorului entităţii
publice, prin consultare cu entităţile publice ierarhic superioare, ţinand seama de
recomandările Curţii de Conturi.
Conducătorul entităţii publice aprobă anual proiectul planului de audit public intern.
Auditorul intern desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu
caracter excepţional, necuprinse in planul anual de audit public intern, in condiţiile prevăzute .

In realizarea misiunilor de audit auditorii interni işi desfăşoară activitatea pe bază de

ordin de serviciu, emis de şeful compartimentului de audit public intern, care prevede in mod
explicit scopul, obiectivele, tipul şi durata auditului public intern, precum şi nominalizarea
echipei de auditare.
Compartimentul de audit public intern notifică structura care va fi auditată, cu 15 zile
inainte de declanşarea misiunii de audit; in notificare se precizează scopul, principalele
obiective şi durata misiunii de audit.
Compartimentul de audit public intern notifică, de asemenea, tematica in detaliu,
programul comun de cooperare, precum şi perioadele in care se realizează intervenţiile la
faţa
locului, conform normelor metodologice.
Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile, inclusiv la cele existente in
format electronic, pe care le consideră relevante pentru scopul şi obiectivele precizate in
ordinul de serviciu iar personalul de conducere şi de execuţie din structura auditată are
obligaţia să ofere documentele şi informaţiile solicitate.
Auditorii interni pot solicita date, informaţii, precum şi copii ale documentelor,
certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice şi juridice aflate in legătură cu structura
auditată, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată. Totodată auditorii
interni pot efectua la aceste persoane fizice şi juridice orice fel de reverificări financiare şi
contabile legate de activităţile de control intern la care acestea au fost supuse.
Reprezentanţilor autorizaţi ai Comisiei Europene şi ai Curţii de Conturi Europene li se
asigură drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării intereselor
financiare ale Uniunii Europene; aceştia trebuie să fie imputerniciţi in acest sens printr-o
autorizaţie scrisă, care să le ateste identitatea şi poziţia, precum şi printr-un document care
să
indice obiectul şi scopul controlului sau al inspecţiei la faţa locului.
Auditorii interni elaborează un proiect de raport de audit public intern la sfarşitul fiecărei
misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit public intern reflectă cadrul
general, obiectivele, constatările, concluziile şi recomandările. Raportul de audit public intern
este insoţit de documente justificative.
Proiectul de raport de audit public intern se transmite la structura auditată; aceasta
poate trimite, in maximum 15 zile de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor fi
analizate de auditorii interni.
In termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere compartimentul de audit public
intern organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, in cadrul căreia se
analizează constatările şi concluziile, in vederea acceptării recomandărilor formulate.
Şeful compartimentului de audit public intern trimite raportul de audit public intern
finalizat, impreună cu rezultatele concilierii, conducătorului entităţii publice care a aprobat
misiunea, pentru analiză şi avizare; pentru instituţia publică mică, raportul de audit public
intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia. După avizare recomandările
cuprinse in raportul de audit public intern vor fi comunicate structurii auditate.
Structura auditată informează compartimentul de audit public intern asupra modului
de implementare a recomandărilor, incluzand un calendar al acestora. Şeful compartimentului
de audit public intern informează UCAAPI sau organul ierarhic superior, după caz, despre
recomandările care nu au fost avizate; aceste recomandări vor fi insoţite de documentaţia de
susţinere.
Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează UCAAPI sau organului
ierarhic superior, asupra progreselor inregistrate in implementarea recomandărilor.

Auditul intern desfăşurat in cadrul organizaţiilor este o funcţie, şi aceasta se exercită in

baza unor standarde profesionale acceptate pe plan internaţional. In acest sens auditorii
interni se supun unor reguli comune pe care şi le-au impus şi care au totuşi un caracter
relativ, in funcţie de cultura specifică organizaţiei şi cultura naţională.
Organizarea internaţională a activităţii de audit intern a fost iniţiată prin fondarea
Institutului Auditorilor Interni. Inceputurile au fost marcate puternic de originile sale
anglosaxone,dar internaţionalizarea s-a realizat progresiv, pe măsura afilierii altor institute
naţionale şi chiar a unor membri individuali.
In Romania s-a infiinţat Asociaţia Auditorilor Interni din Romania-AAIR .

STANDARDE DE AUDIT INTERN

Auditul intern se efectuează in diferite entităţi, deci in medii culturale şi juridice

eterogene, avand mărimi, structuri şi obiective diverse, precum şi secialişti care la randul lor,
sunt formaţi de şcoli diferite, cu practici diferite. Toate aceste particularităţi pot influenţa intr-o
măsură mai mare sau mai mică practica auditului intern in fiecare mediu.
Avand in vedere aceste aspecte, pe plan internaţional au apărut standarde de practică
profesională a auditului intern care sunt recomandate auditorilor interni indiferent de mediul in
care işi desfăşoară activitatea.
Aplicarea in practică a standardelor recomandate contribuie la:
- definirea principiilor de bază pe care practica auditului intern trebuie să le urmeze;
 -furnizarea unui cadru de referinţă in vederea realizării şi promovării unei game largi de
activităţi de audit intern, care să aducă un plus de valoare propriei organizaţii;
 -stabilirea prin criterii de apreciere a funcţionării auditului intern, a performanţelor
acestuia;
- favorizarea imbunătăţirii proceselor şi operaţiilor organizaţiei;
Standardele profesionale ale auditorilor interni cuprind mai multe componente, legate
logic intr-un tot unitar, care ghidează activitatea acestora, recunoscute de practicieni in
domeniuşi anume:
● codul deontologic al auditorilor interni care asigură promovarea unei culturi a eticii
in cadrul profesiei de audit intern;
● normele de calificare sau standarde de calificare - descriu caracteristicile pe care
trebuie să le posede organizaţiile şi exigenţele pe care trebuie să le indeplinească persoanele
care
efectuează activităţi de audit intern;
● normele de funcţionare sau standarde de funcţionare – descriu natura activităţilor
de audit intern şi definesc criterii de calitate care permit evaluarea serviciilor furnizate, de fapt
se
referă la auditorii interni şi serviciile de audit intern;
● normele de implementare sau standarde de implementare - in cadrul misunilor
specifice.

CODUL DEONTOLOGIC
Este o declaraţie asupra valorilor şi principiilor care trebuie să călăuzească activitatea şi
practica cotidiană a auditorilor interni.
Acest scurt document este de acum inainte plasat la inceputul Normelor, ca pentru a
sublinia importanţa acestora şi pentru a arăta că el enunţă principii de care auditorul nu s-ar
putea indepărta fără să-şi trădeze misiunea.
Codul enunţă patru principii fundamentale:
=integritatea
=obiectivitatea
=confidenţialitatea
=competenţa

PREGĂTIREA MISIUNII DE AUDIT

 INIŢIEREA AUDITULUI

Procedura de iniţiera a auditului presupune intogmirea unor documente care autorizează

misiunea şi creează independenţa auditorilor faţă de cel auditat.
Autorizarea efectuării misiuni de audit intern se realizează prin intocmirea şi transmiterea
ordinului de serviciu echipei de auditori interni. Rolul acestui document este de a repartiza
sarcinile pe audit.

COLECTAREA ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR

Procedura de colectare şi prelucrare este de fapt pregătirea informaţiilor in vederea

efectuării analizei de risc şi pentru identificarea informaţilor necesare, fiabile, pertinente şi
utile
in vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit.
Cunoaşterea domeniului auditabil il ajută pe auditor să se familiarizeze cu entitatea
auditată. Colectarea informaţilor din etapa de pregătire a desfăşurării misiunii de audit
facilitează realizarea procedurilor specifice.

RISC DE AUDIT .RISC DE CONTROL.RISC INERENT

Concret auditorii interni:

-poartă discuţii cu conducerea pentru a li se prezenta cadrul general de funcţionare a
entităţii cand se vor solicita principalele documente.
- se deplasează la fiecare compartiment implicat in misiunea de audit unde se desfăşoară
activităţile cuprinse in plan şi familiarizarea cu activitatea ce va fi auditată şi solicită:
- posturile cuprinse in schemă;
 -circulaţia documentelor şi situraţia de la faţa locului;
 -modul de derulare a activităţii cu caracter general;
 - proceduri, norme interne, circularele, etc.
Realizarea procedurii de colectare şi prelucrare a informaţilor presupune din partea
auditorilor un dialog profesional cu cei auditaţi, cărora trebuie să le comunice că sunt prezenţi
pentru a inţelege specificul activităţii lor şi a-i sprijini pentru imbunătăţirea acesteia.
Auditorii interni completează informaţiile culese cu cadrul general, respectiv legea de
organizare şi funcţionare a entităţii publice, norme metodologice de aplicare, instrucţiunile şi
alte acte care reglementează domeniul auditat, aflate de regulă la sediul structurii de audit.
Prelucrarea informaţilor presupune analiza acestora cu identificările obiectivelor
auditabile:
- identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional socio-economic
- analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii auditate.
- analiza entităţii auditate şi acivităţilor, regulamentelor de funcţionare, fişelor
postului.
- analiza factorilor susceptibili de a impiedica buna desfăşurare a audit intern.
- identificarea punctelor cheie ale funcţionării entităţii auditatea şi ale sistemelor sale
de control, pentru o evaluarea prealabilă a punctelor tari şi slabe.
- identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă.
- identificarea surselor potenţiale de informaţii carea ar putea fi folosite ca dovezi;

IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA RISCURILOR

Identificarea şi analiza riscurilor reprezintă poate cea mai importantă procedură de

pregătire a misiunilor de audit intern şi se realizează in vederea elaborării programului de
audit.
Desfăşurarea corectă a acestei proceduri, conform normelor metodologice, va contribui in
mare măsură la realizarea obiectivelor misiunii de audit intern.
Normele generale de aplicare a auditului public intern stabilesc o metodologie de
evaluare a riscurilor care presupune parcurgerea următoarelor faze:
a) identificarea operaţiunilor auditabile;
b) identificarea ameninţărilor, a riscurilor inerente asociate operaţiilor;
c) stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor şi a nivelurilor de apreciere a acestora;
d) stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere;
e) determinarea punctajului total al riscului;
f) clasarea operaţilor pe baza analizei riscurilor;
g) ierarhizarea operaţiilor in funcţie de analiza riscurilor;
h) elaborarea tematicii in detaliu a obiectivelor auditabile selectate;

ELABORAREA PROGRAMULUI DE AUDIT

Programul de audit intern se realizează pe baza datelor de identificare a misiunii de audit

şi a analizei riscurilor efectuate mai sus, cuprinde patru etape, respectiv procedurile pregătirii
misiunii de audit, intervenţia la faţa locului, raportarea activităţii de audit intern şi urmărirea
implementărilor recomandărilor.
Programul de audit intern este un document intern de lucru al structurii de audit intern şi
cuprinde, pe fiecare obiectiv din tematica detaliată, acţiunile concrete de efectuat necesare
atingerii obiectivului auditat, precum şi repartizarea acestora pe fiecare auditor.
Programul de audit intern are următoarele scopuri:
 -il asigură pe şeful structurii de audit intern că au fost luate in considerare toate
aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit intern;
- garantează repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţilor de către supervizor.

RAPORTUL DE AUDIT

Etapa constă in elaborarea, tansmiterea şi difuzarea raportului de audit intern prin

parcurgerea următoarelor proceduri:
a) elaborarea proiectului de raport de audit intern
b) transmiterea raportului de audit intern
c) reuniunea de conciliere
d) intogmirea raportului de audit intern final
e) difuzarea raportului de audit intern
Structura raportului este prezentată in figura.
 STUDIU DE CAZ PRIVIND ACTIVITATEA DE AUDIT
IN CADRUL TREZORERIEI Dej

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Structura de audit public intern din cadrul Trezoreriei Cluj Napoca funcţionează in
subordinea directă a conducatorului entităii publice, exercitand o funcţie distinctă şi
independentă de activitatea entităţii . Prin atribuţiile sale de audit public intern nu trebuie să
fie
implicată in elaborarea procedurilor de control intern.
Compartimentul de audit este format dintr-un număr de patru persoane şi anume:
· 2 auditori superiori
· un auditor asistent
· un expert asistent
din cadrul serviciului de Audit Public Intern al D.G.F.P Cluj.

Activităţile Compartimentului de Audit Public Intern sunt:

· misiuni audit de regularitate
· misiuni audit de sistem
· misiuni audit de consiliere
· misiuni audit de performanţă

DATE DE IDENTIFICARE A MISIUNII DEAUDIT PUBLIC INTERN

Misiunile de audit public intern au fost efectuate pe baza Ordinelor de serviciu nr.146∕
01.10.2020, nr.110∕ 20.10.2020 avizate de către Seful Serviciului de Audit Public Intern.

Structurile auditate:

A fost auditată activitatea din cadrul:

♦ Trezoreriei Dej ( Serviciul incasare şi evidenţa veniturilor bugetare, Serviciul

verificarea şi decontarea cheltuielilor publice şi Serviciul vanzare şi gestiune a titlurilor de stat
şi certificatelor de trezorerie);

Durata de auditare:
Misiunile de audit public intern s-au desfăşurat in perioada 01.10.2020-30.10.2020, astfel:

Perioada auditată:
A fost auditată perioada: 01.01.2020-30.03.2020

Tipul de audit efectuat:

A fost efectuat un audit de regularitate şi un audit de sistem.

Baza legală:
Misiunile de audit public intern s-au desfăşurat in baza:
- art. 11, lit e, din Legea nr. 679/19.12.2002 privind auditul public intern



MODUL DE DESFĂŞURARE A MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Misiunile de audit au utilizat metoda sondajului statistic, pe baza tabelelor cu numere

intamplătoare, alegandu-se eşantioane care să permită examinarea a cel puţin 20% din
totalul
operaţiunilor derulate in perioada auditată. Eşantioanele sunt prezentate in cadrul fiecărui
raport de audit incheiat.

Acest eşantion de timp a permis examinarea a 20 % din totalul operaţiunilor şi

activităţior derulate in perioada auditată la: Serviciul incasare şi evidenţa veniturilor bugetare,
serviciul verificarea şi decontarea cheltuielilor publice şi Serviciul vanzare şi gestiune a
titlurilor
de stat şi certificare de trezorerie.
Activităţile şi operaţiunile desfăşurate in cadrul structurii auditate in perioada
01.01.2020-31.03.2020 au fost auditate pe intregul parcurs logic şi cronologic de desfăşurare
a acestora.

Documentare
Documentarea s-a realizat in perioada de preaudit şi a constat in studierea cadrului legal
de reglementare a activităţilor şi operaţiunilor auditate.
Metode, tehnici şi instrumente utilizate
Au fost utilizate următoarele metode, tehnici şi instrumente:
Metode:
· sondajul;
· analiza riscurilor;
Tehnici:
· verificarea(comparaţia, examinarea, recalcularea, confirmarea, punerea de acord,
garantarea);
· intervievarea;
· analiza;
Instumente:
· chestionar de luare la cunoştinţă;
· chestionar de control intern;
· liste de verificare;
· teste;
· fişe de identificare şi analiză a problemelor;

Documete examinative

In timpul desfăşurării misiunilor de audit public intern au fost examinate:

· cereri de deschidere de conturi
· liste cu specimene de semnături
· acte de numire in funcţie a persoanelor desemnate să efectueze plăţi din conturile
insituţiilor publice
· bugete de venituri şi cheltuieli
· liste de investiţii
· file CEC pentru ridicare de numerar
· dispoziţii bugetare de repartizare sau de retragere de credite
· chitanţe
· borderouri cu sumele incasate de la populaţie şi agenţii economici pentru bugetul
local
· jurnale de casă
· extrase de conturi
· jurnal de inregistrare a operaţiunilor in debitul şi creditul conturilor
· ordine de plată
· note contabile
· jurnale sinteză
· conturi de execuţie
· balanţe de verificare
· borderouri privind documentele transmise la bancă privind efectuarea plăţilor in
numerar
· decizii de rambursare TVA
· note de compensare-restituire
· certificate de trezorerie
· fişe de calcul a certificatelor de trezorerie∕ depozit
· note de fundamentare interne pentru răscumpărare
· dispoziţii de plată
· situaţii analitice zilnice a certificatelor de trezorerie transformate in depozit
· situaţii ale certificatelor de trezorerie transformate in depozit şi ale certificatelor
de trezorerie răscumpărate
· situaţii sintetice zilnice pe valori nominale a certificatelor de trezorerie
· chitanţe de predare a monetarului din caserie
· procese verbale privind stocul de certificate
· situaţii ale certificatelor de trezorerie vandute şi a certificatelor de depozit aflate in
sold la finele lunii.
· situaţii ale titlurilor de trezorerie vandute populaţiei in perioada emisiunii
· registrul pentru evidenţa certificatelor de trezorerie

Nu au fost constatate recomandări făcute cu ocazia misiunilor de audit public intern

anterioare.

Documentele elaborate pe timpul auditării activităţii, in principal sunt:

· analiza riscurilor;
· tabelele punctelor tari şi slabe;
· tematica in detaliu a misiunii de audit;
· programul de audit intern;
· programul intervenţiei la faţa locului;
· liste de verificare structurate pe obiective
· foi de lucru pentru stabilirea eşantioanelor;
· chestionare de control intern;
· teste;
· liste de control;
· fişe de identificare şi analiză a principalelor probleme constatate
· formulare de constatare şi raportare a iregularitatilor
· raportul preliminar de audit intern;
· minutele şedinţelor de deschidere, de inchidere şi de conciliere;
· raportul final de audit intern;
· planul de acţiune şi calendarul de implementare a recomandărilor;
· fişa de urmărire a implementărilor recomandărilor.

ANALIZA RISCURILOR

Lista obiectivelor auditabile

La analiza au fost identificate obiecte auditabile ca făcand parte din zonele de risc la
activităţile trezoreriei. In principal, acestea sunt:
 -semnarea documentelor prin care se dispun plăţi din conturile instituţiilor publice şi a
altor documente;
- efectuarea de plăţi de către insituţile publice numai in conturile agenţilor economici
deschise la trezoreria statului;
 -asigurarea conducerii evidenţei veniturilor bugetare şi intogmirea dosarului zilei
 -incadrarea veniturilor incasate in conturile corespunzătoare in jurnalele de inregistrare;
- respectarea procedurilor la incasările in numerar şi prin virament bancar;
 -efectuarea rambursărilor şi restituirilor din conturile de venituri bugetare in baza
documentelro prezentate de serviciile fiscale;
 -organizarea activităţii de vanzare a titlurilor de trezorerie;
 -urmărirea circuitului strict al tuturor documentelor legate răscumpărarea
certificatelor de trezorerie;

Riscurile identificate au fost:

 riscuri de organizare ( nerespectarea principiului separării indatoririlor, lipsa unei linii

de demarcaţie pentru aşteptare in faţa ghişeelor );
 riscuri operaţionale ( dosare ale zilei privind incasarea şi evidenţa veniturilor intocmite
necorespunzător; inregistrarea eronată in evidenţă a unor venituri incasate; existenţa unor
documente privind incasarea veniturilor nedate şi nesemnate corespunzător; existenţa
unor documente privind vanzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie nesemnate
corespunzător; lipsa actelor de numire in funcţie pentru unele persoane inscrise in fişa
specimenelor de semnături )
 riscuri financiare ( plata contravalorii unor facturi, de către instituţiile publice in conturi
ale agenţilor economici persoane juridice deschise la bănci comerciale; acceptarea unor
documente de plată nesemnate şi neştampilate corespunzător, efectuarea de rambursări de
TVA şi restituiri de sume din bugetul de stat pe baza unor documente de restituire cu
argumentare legală incorectă şi a unor decizii de ramburasare TVA pe care nu se
menţionează perioada in care s-a efectuat analiza de risc/inspecţia fiscală, imposibilitatea
efectuării de plăţi in numerar prin caseria proprie a instituţiei publice datorită
neintogmirii programului lunar, pană la data de 25 a lunii curente pentru necesarul lunii
următoare, efectuarea de plăţi pentru investiţii fără existenţa documentelor legale: lista de
investiţii aprobate, situaţii de lucrări, facturi, fişa plăţilor privind finanţarea investiţiilor ).

Tabelul „ Puncte tari şi puncte slabe”

Analiza riscurilor pentru fiecare obiect auditabil luat in analiză, a permis identificarea
zonelor in care riscurile au fost menţinute la un nivel rezonabil pentru atingerea obiectivelor,
precum şi a zonelor in care controlul intern trebuie imbunătăţit, pentru reducerea gradului de
risc.
Tabelul „Puncte tari şi puncte slabe” prezintăpunctele forte ş punctele slabe exprimate
cumulativ in funcţe de rezultatele aşeptate ş de condiţile de obţnere a acestora. (Anexa 5)
Din tabelul acesta reiese că au fost identificate punctele slabe cu risc mare:
● lipsa actelor de numire in funcţe pentru persoanele menţonate in listele cu specimene
de semnăuri;
● neverificarea concordanţi intre specimenele de semnăuri din listăş semnăurile de pe
documentele de plată
●inregistrarea eronatăin evidenţ. a unor venituri incasate;
● efectuarea de rambursăi de TVA pe baza unor documente de restituire cu argumentare
legalăincorectăş a unor decizii de rambursare de TVA pe care nu se menţoneazăperioada in
care s-a efectuat analiza de risc/inspecţa fiscală
ş puncte slabe cu risc mediu:
● efectuarea plă.ii unor facturi, reprezentand produse, lucrăi ş servicii achizitionate de
căre instituţile publice de la agenţ economici, in conturi deschise la băci comerciale;
● dosare ale zilei privind incasarea ş evidenţ veniturilor, nedate ş nesemnate
corespunzăor;
● existenţa unor documente privind incasarea ş evidenţ veniturilor, nedate ş nesemnate
corespunzăor;
● existenţ unor documente privind vanzarea ş răcumpăarea certificatelor de trezorerie
nesemnate corespunzăor;
● lipsa unei linii de demarcaţe pentru aşeptarea in faţa ghişeelor;

Punctele tari identificate de auditori se referă in principal la:

● transferarea in mod eronat a unor sume in conturi bugetare care nu fac obiectul
compensăii;
● decontarea eronatăa dobanzilor la certificatele de depozit din creditele bugetare
repartizate de M.F.P.;
● neasigurarea cu numerarul necesar Băcii Naţonale, pentru deservirea instituţlor
publice din raza teritorială datorităneintogmirii ş netransmiterii programului privind asigurarea
cu numerar;

OBIECTIVELE MISIUNII DE AUDIT

Misiunea de audit public intern a avut ca obiective:

A. Evaluarea funcţiei de control a Trezorerie statului privind utilizarea creditelor bugetare
de către insituţile publice;
B. Evaluarea sistemului de ţinere şi conducere a evidenţei contabile a veniturilor
bugetare;
C. Evaluarea sistemului de plăţi asumate prin angajamente bugetare privind
imprumuturile de stat de pe piaţa internă.
In vederea atingerii la termen a acestor obiective, echipele de auditori şi-au desfăşurat
activitatea pe baza unor Programe ale misiunii de audit public intern, elaborate in perioada de
preaudit.

CONSTATĂRI ŞI RECOMADĂRI LA OBIECTIVUL A

A. Evaluarea funcţiei de control a Trezoreriei statului privind utilizarea creditelor

bugetare de către instituţiile publice.
Referitor la depunerea listei cu specimenele de semnătură şi a actelor de
numire in funcţie a persoanelor abilitate să dispună plăţi din conturile instituţilor
publice deschise la Trezorerie
Constatări:

Pe raza de activitate a Trezoreriei DEJ functionează un număr de 40 instituţii

publice care efectează operaţiuni prin conturi deschise la această unitate. In vederea
formulării unei opinii fundamentate asupra obiectului stabilit in cadrul misiunii, intervenţia la
faţa locului a avut in vedere două direcţii principale, şi anume:
- pentru un număr de instituţii publice, alese in mod aleator, s-a urmărit verificarea
existenţei documentelor necesare funcţionăriilor trezoreriei in vederea acceptării plăţilor
propuse,şi anume: cereri de deschidere de cont, liste cu specimene de semnături, acte de
numire in funcţiea persoanelor abilitate să efectueze plăţi, bugetele de venituri şi cheltuieli,
liste de investiţii;
- pentru aceleaşi instituţii publice, in cadrul perioadei cuprinse in sondaj s-a urmărit
verificarea legăturii plăţilor efectuate, dispunerea lor de către persoanele abilitate, incadrarea
in creditele bugetare deschise şi aprobate şi in listele de investiţii, plata furnizorilor persoane
juridice in conturi deschise la unităţi ale trezoreriei statului;
Din cele 40 de instituţii publice , in 6 cazuri la fişa specimenelor de semnăturilor nu s-
au anexat acte de numire in funcţie pentru toate persoaneleM abilitate să semneze
documente prin care se dispun plăţi din conturile instituţilor publice. Dintr un total de 80 de
persoane inscrise in fişele specimenelor de semnături ale celor 40 de instituţii publice,
numărul de persoane pentru care nu s-au depus la dosarul instituţiei documente de numire in
funcţie este de 74.
Intr-un număr de 4 cazuri, fişa specimenelor de semnătură nu are inscrisă data aprobării,
astfel că nu se poate stabili de la ce date persoanele menţionate in aceasta au drept de
semnătură.

Cauze:
Nerespectarea punctului 5.1.5. din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr.
146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobate
prin
O.M.F.P. nr. 1235/2003, in care se menţionează că „documentele prin care se dispun plăţi din
conturile instituţilor se semnează de către persoanele abilitate de lege, aprobate prin
specimenele de semnături de către ordonatorii de credite, la care se anexează copii ale
actelor de numire în funcţie a acestora”
Necuprinderea in graficul privind ciruclaţia documentelor a fişelor specimenelor de
semnături şi a actelor de numire in funcţie a persoanelor abilitate să semneze documentele
de
plată.
Consecinţa:
Dispunerea de plăţi din conturile insituţilor publice de către persoane pentru care nu s-a
făcut dovada că ocupă funcţiile inscrise in listele cu specimenele de semnături sau pentru
care nu se poate stabili cu exactitate data de la care au dreptul să semneze documente de
plată.
Recomanări:
Completarea dosarelor instituţilor publice cu actele de numire in funcţie a tuturor
persoanelor inscrise in listele cu specimenele de semnături.

Completarea graficului de circulaţie a documentelor cu fişele specimenelor de

semnături şi cu actele de numire in funcţie a persoanelor inscrise in acestea.

Referitor la modul de achitare de către insituţiile publice a contravalorii

bunurilor/serviciilor/lucrărilor executate de către agenţii economici.
Constatare 1:
1.Trezoreria Dej
Din verificarea operaţiunilor de plăţi aferente perioadelor cuprinse, s-au
constatat cazurile in care instituţiile publice au achitat contravaloarea unor bunuri, lucrări sau
servicii către agenţii economici persoane juridice in conturi ale acestora deschise la bănci
comerciale.

Cauze:
Acceptarea la plată a unor documente prin care instituţiile publice efectuează plăţi de
genul celor prevăzute la art.6 alin.1 din OUG nr.146/2002, fără indeplinirea obligaţiei
prevăzută
pentru unităţiile trezoreriei statului la pct 5.3.2. din Normele metodologice aprobate prin
OMPF
nr.1235/203, şi anume: „verificarea efectuării de către insituţiile publice a plăţilor prevăzute la
art. 6 alin 1, din ordonanţa de urgenţă numai in conturile agenţilor economici deschise la
trezoreria statului”.

Consecinţe:

In cazul in care agenţii economici beneficiari ai sumelor in cauză sunt in executare silită
sau inregistrează restanţe la plata obligaţiilor bugetare, recuperarea obligaţiilor acestora va fi
ingreunată.

Recomandare:
Neacceptarea la plată a documentelor prin care instiuţiile publice achită produse, lucrării
şi servicii către agenţii economici persoane juridice in alte conturi decat cele deschise la
unităţile trezoreriei statului; eventualele excepţii vor fi justificate prin reglementări legale in
vigoare.

Referitor la modul de corectare a inregistrărilor eronate in conturile de venituri

Constatare

Referatele emise in vederea corectării unor inregistrări eronate in trezorerie sunt semnate,
atat de intocmit, cat şi de aprobat, de către şefa Serviciului verificarea şi decontarea
cheltuielilor instituţiilor publice, lipsind in schimb viza şefului de serviciu. Exemplu: referatul
intocmit in data de 02.03.2020 pentru SC SOMPAN S.A.

Cauze:
Neasigurarea aplicării in toate cazurile a principiului separării atribuţilor, astfel incat
operaţiunile de inregistrare, control şi aprobare să fie efectuate de persoane diferite.

Consecinţe:
Omiterea unor etape ale controlului intern, fapt care poate favoriza efectuarea unor
operaţiuni eronate.

Recomandare
Asigurarea de către seful Serciului verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor
publice, a respectării principiului separării indatoririlor la intocmirea referatelor pentru
corectara inregistrărilor eronate.

Constatare 2:

In data de 15 martie 2020 au fost primite şi acceptate la plata un numerar de 3 ordine

de plată emise de Primăria Dej, prin care s-au efectuat transferuri de sume intre conturile
de venituri ale bugetului local. Aceste ordine de plată nu sunt semnate „ de către persoanele
abilitate de lege, aprobate prin specimenele de semnături de către ordonatorii de credite” aşa
cum este prevăzut la pct5.1.5. din Normele metodologice aprobate prin OMFPnr 1235/2003 ş
nu poartă şampila insituţiei emitente.
Cauze:

Nerespectarea prevederilor pct.5.3.2. din Normele metodologice apobate prin OMFP

nr.1235/2003 referitoare la verificarea documentelor prezentate de către instituţiilor publice in
vederea acceptării la plată.

Consecinţe:
Efectuarea de transferuri intre conturile de venituri ale unei instituţii publice fără
angajarea răspunderii reprezentanţilor acesteia.

Recomandare
Neacceptarea la plată in cadrul Serviciului verificarea şi decontarea cheltuielilor
instituţiilor publice a documentelor nesemnate şi neştampilate corespunzător.

Ca aspecte pozitive pot fi menţionate: structura adecvată a dosarelor, precum şi modul

de urmărire a incadrării cheltuielilor de capital in sumele aprobate pentru obiectivele de
investiţii şi in listele de investiţii aprobate, precum şi verificarea de către trezorerie a situaţilor
recapitulative privind plata salariilor, depuse de către instituţii.

CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI LA OBIECTIVUL B

B. Evaluarea sistemului de ţinere şi conducere a evidenţei contabile a veniturilor

bugetare.
La examinarea documentelor din perioadele cuprinse in eşantion, pentru fiecare din
structurile auditate, a rezultat următoarele aspecte pozitive:
- compensării intre conturile de venituri bugetare ale aceluiaşi buget s-au făcut corect;
- sumele menţionate pe documentele de incasare a veniturilor corespund cu cele
menţionate in jurnalele analitice pe operaţiuni şi in registrele jurnal- operaţiuni trezoreriei
intocmite zilnic;
 -a fost asigurată inchiderea conturilor sintetice şi analitice de venituri la finele anului şi au
fost intocmite sinteze ale incasării veniturilor pe localităţi şi in cadrul acestora pe bugete
componente.

B.1. Referitor la modul de intocmire a dosarelor cuprinzand actele de incasare a

veniturilor pe zile.

Constatare:

Au fost identificate, in perioada cuprinsă in eşantion, dosare ale zilei neintocmite

corespunzător.
Astfel există:
· dosare care conţin documente puse cu antetul in jos
· dosare cu documente care pot să cadă nefiind prinse corespunzător
· dosare ale zilei in care filele nu sunt numerotate

Cauze

Timp de muncă insuficient alocat operaţiunii de indosariere a documentelor,

indosarierea
documentelor in grabă fără o verificare atentă a tuturor documentelor care intră in
componenţa
dosarului zilei şi fără efectuarea numerotării filelor din dosarul intocmit.

Consecinţe
Dificultăţi la studierea dosarului zilei şi la găsirea unor documente care trebuie să facă
parte din dosarul zilei şi fără efectuarea numerotării filelor din dosarul zilei, in vederea
confurntării datelor de pe aceste documente cu cele din evidenţa informatică.

Recomandare

Alocarea, de către şeful Serviciului incasare şi evidenţa veniturilor bugetare, de timp de

munca suficient pentru gruparea şi verificarea documentelor care intră in componeneţa
dosarului zilei, compactarea corespunzătoare a acestor documente şi numerotarea tuturor
filelor din dosarul zilei după alcătuirea acestuia.

B.2. Referitor la inregistrarea in evidenţa contabilă a venitrilor incasate de trezorerie

Constatare 1:

Au fost identificate in eşantionul luat prin sondaj, cazuri de inregistrare eronată in

evidentă a unor venituri incasate. Aceste cazuri se referă la contribuţia de sanatate aferente
DUF pe anul 2019 .

Cauza
Conturi eronate indicate de contribuabili pe documentele de plată şi inregistrarea in
evidenţă a veniturilor sau contribuţiilor in aceste conturi fără corectare.

Consecinţe
Posibilitatea de apariţie de suprasolviri in acelaşi timp cu menţinerea in evidenţă a unor
obligaţii neachitate (dar incasate).

Recomandare
Verificarea şi analiza fiecărui document de incasare a veniturilor inaintea inregistrării, in
vederea corectării operative a conturilor eronate indicare de contribuabili, verificarea şi
analiza
celor 13 documente de plată şi corectarea inregistrării in conturi dacă este cazul.

 La reuniunea de conciliere, care s-a desfăşurat la Trezoreria DEJ, aceasta a

menţionat că problema inregistrării eronate in evidenţă a unor venituri incasată va fi rezolvată
prin transmiterea electronică a documentelor de incasare şi eliminarea din programul
informatic a inregistrărilor eronate, acceptand recomandarea aşa cum a fost
formulată in raport.

Constatare 2:

Au fost identificate documente privind incasarea şi evidenţa veniturilor bugetare

nesemnate corespunzător. Astfel:
· taloane pentru incasarea impozitelor, taxelor şi contribuţilor nesemnate de către
contribuabili
.taloane pentru incasarea impozitelor, taxelor şi contribuţilor nesemnate de către
Casier sau referent
Cauze:

Omiterea unor etape in derularea controlului intern şi acceptarea in fază de verificare,

avizare şi aprobare a unor documente nesemnate corespunzător

Consecinţe

Dificultăţi in stabilirea responsabiliţăţii persoanelor care au efectuat operaţiuni legate de

incasarea şi evidenţa veniturilor, nesemnarea documentelor de incasare poate trezi
contribuabililor suspiciuni privind corecta inregistrare in evidenţă a acestor documente.

Recomandare
Verificarea, de către şeful Serviciului incasare şi evidenţa veniturilor bugetare
sau de către o persoană desemnată de acesta, a modului de semnare a documentelor de
incasare intocmite in cadrul trezoreriei şi luarea măsurilor pentru semnarea şi
corespunzătoare a acestora.
 La reuniunea de conciliere, structura auditată a justificat apariţia acestor aspecte prin
faptul că au existat scăpări in zilele foarte aglomerate, dar documentele au fost
inregistrate la data de pe dosarul zilei in care au fost puse, acceptand recomandarea aşa
cum a fost formulată.

B Referitor la documentele in baza cărora se operează rambursări T.V.A./

restituiri de sume de la buget
Constatare:

In preioada 01.01.2020-31.03.2020, au fost efectuate rambursări de sume reprezentand

T.V.A. fără a se observa că există „Note privind restituirea unor sume de la bugetul de stat” cu
argumentarea legală incorectă şi „deciziile de rambursare de T.V.A.” pe care nu este
menţionată perioada in care s-a efectuat inspecţa fiscală şi fără a informa compartimentele de
la care au provenit documentele in legătură cu aceste aspecte.

Cauze
Utilizarea unor formulare vechi de Note privind restituirea unor sume de la bugetul de
stat, fără corectarea argumentării legale şi nesesizarea compartimentului care a intocmit
aceste note in legătură cu acest aspect.

Consecinţe
Efectuarea unor rambursări de T.V.A. sau a unor restituiri de sume din bugetul de stat pe
baza unor documente nule din punct de vedere juridic

Recomandare
Efectuarea in cadrul Serviciului incasare şi evidenţa veniturilor bugetare, şi respectiv in
cadrul Trezorerie Dej, a restituirilor de sume din bugetul de stat numai pe baza unor
documente completate şi semnate corespunzător.

 La reuniunea de conciliere structura auditată a menţionat că efectuarea rambursării de

T.V.A. pe baza de documente cu justificarea lagală incorectă nu prezintă risc pentru
trezorerie, deoarece aceste documente se intocmesc in alte structuri. Recomandarea este
acceptată sub forma prezentată in raport.

CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI LA OBIECTIVUL C

C. Evaluarea sistemului de plăţi asumate prin angajamente bugetare pentru

imprumuturile de stat de pe piaţă internă.
La examinarea documentelor din eşantion, a reieşit ca aspecte pozititve următoarele:
 -in perioada auditată inregistrarea in eviedenţă a sumelor referitoarea la vanzarea şi
răscumpărarea certificatelor de trezorerie s-au făcut corect;
 -dobanzile acordate, in perioada auditată, s-au incadrat in creditele bugetare deschise cu
această destinaţie
 -situaţiile şi rapoartele zilnice şi periodice, privind vanzarea şi răscumpărarea certificatelor
de trezorerie, au fost intocmite şi transmise la termen

C.1. Referitor la modul de completare a documentelor de vanzare/răscumpărare a

certificatelor de trezorerie;

Constatare 1:

In dosarele zilelor au fost identifivate documente şi situaţii, privind vanzarea şi

răscumpărarea certificatelor de trezorerie, nesemnate sau semnate necorespunzător:
● există note contabile pentru numerar nesemnate de persoana cu atribuţi pentru viza de
control financiar preventiv;
● există fişe de calcul a dobanzii la certificate de trezorerie/ depozit semnate la „bun de
plată” de persoana care a intocmit fişa;
● situaţa analitică zilnică a titlurilor de trezorerie vandute căre populaţe din ziua
de 7.03.2020 pentru emisiunea 033 nu prezintă nici o semnătură
● există diferite situaţii zilnice, privind răcumpărarea certificatelor de
trezorerie, nesemnate de şeful trezoreriei;

CONCLUZII
A. Evaluarea funcţiei de control a Trezoreriei statului.
B.
La serviciul verificarea şi decontarea cheltuielilor publice este necesară imbunătăţirea
controlului intern pe linia verificării şi semnării documentelor.
Ponderea mică a operaţiunilor pe care s-au constatat disfuncţionalităţi şi faptul că aceste
disfuncţionalităţi nu au avut ca efect nerealizarea unor obiective ale structurii auditate, ne face
să apreciem că funcţia de control a trezoreriei la acest serviciu a fost realizată corespunzător
.

La Serviciul incasarea şi evidenţa veniturilor bugetare este necesară imbunătăţirea

controlului intern la:
· intocmirea corespunzătoare a dosarelor zilei
· inregistrarea in evidenţă a veniturilor incasate
· verificarea modului de datare şi semnare a documentelor in baza cărora se fac restituiri de
sume de la bugetul de stat

La şedinţa de inchidere au fost prezenţi pentru clarificarea tuturor problemelor şeful

Serviciului incasare şi evidenţa veniturilor bugetare şi şeful serviciu Trezorerie şi
contabilitate publică.
In urma informaţilor suplimentare primite de la aceştia cu ocazia reuniunii de conciliere,
a reieşit că disfuncţionalităţile constatate ocupă o pondere mică in totalul operaţiunilor
efectuate in perioada auditată şi că nu a fost compromisă realizarea obiectivelor structurilor
auditate.
In aceste condiţii apreciem că funcţia de control a trezoreriei a fost realizată
corespunzător in perioada auditată la activitatea de incasare şi evidenţă a veniturilor.

OPINIA AUDITORILOR
Evaluăm controlul intern al Trezoreriei DEJ ( Serviciul verificarea şi decontarea
cheltuielilor publice, Serviciul incasare şi evidenţa veniturilor bugetare şi Serviciul vanzare şi
gestiunea titlurilor de stat şi certificatelor de trezorerie ), ca fiind corespunzătoare.
La aceste structuri auditate sunt indeplinite următoarele condiţii menţionate pentru acest
nivel de evaluare a controlului intern in „Ghidul de evaluare a controlului intern” din „Normele
proprii privind exercitarea auditului public intern in cadrul M.F.P.”
- conducerea şi personalul demostreză o atitudine constructivă existand preocuparea de a
anticipa şi inlătura problemele;
- auditurile anterioare şi studiile preliminare nu au descoperit probleme semnificative;
 -analiza arată că sunt in funcţiune tehnici de control intern eficiente;
 -procedurile sunt bine susţinute de documente

Evaluăm controlul intern fiind insuficient ca urmare a incadrării in condiţiile

specificate la acest nivel de evaluare de „Norme proprii privind exercitarea activităţii de audit
public intern in cadrul M.F.P.”

Ca şi o propunere pentru o mai bună funcţionare in cadrul Administraţiilor Finanţelor Publice

ar fi efectuarea unui control intern corespunzător sau dacă acesta a fost corespunzător s-au
ataşat anumite menţiuni referitoare la obiectivele auditate.

După cum spunea Jacques Renard " Auditul intern este ca un miros de gaz: este rareori
agreabil, dar poate, de regulă să evite explozia".