Sunteți pe pagina 1din 230

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti


Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune
Anul II, anul universitar 2008-2009

CONTABILITATE ŞI GESTIUNE FISCALĂ


Prof. univ. dr. Lucian Popescu
Conf. univ. dr. Aurelian BăluŃă

Sinteza cursului

Bucureşti
2009

1
CONTABILITATE ŞI GESTIUNE FISCALĂ

1. Codul cursului: CIG 2308


Denumirea cursului: Contabilitate şi gestiune fiscală
Tip curs (obligatoriu, opŃional, obligatoriu
facultativ)
Durata cursului / nr. credite: un semestru (semestrul 4) / 4 credite
Perioada de accesare a cursului prelegeri, seminarii, consultaŃii
(prelegeri, seminar, consultaŃii)
Manualul recomandat: Aurelian-Virgil BăluŃă, Contabilitate şi gestiune
(denumire, editură şi imagini fiscală, Editura FundaŃiei România de Mâine,
ale coperŃilor cărŃii) Bucureşti, 2007.
Obiectivul principal al Prin caracterul său teoretic şi ştiinŃific - aplicativ
cursului: disciplina urmăreşte însuşirea problemelor de bază
privind domeniul contabilităŃii şi gestiunii fiscale,
precum şi formarea deprinderilor de valorificare în
procesul contabil şi decizional a informaŃiilor furnizate
de legislaŃia fiscală.
Modul de stabilire a notei Examen (E4)
finale:
ConsultaŃii pentru studenŃi: Semestrul 2 - marŃea de la 12 la 14 (Bucureşti)
Semestrul 2 - vinerea de la 18 la 19 (Rm. Vâlcea)
Adrese e-mail responsabil lpopescu.mfc@spiruharet.ro
pentru contactul cu studenŃii:
Prof.univ.dr. POPESCU LUCIAN
Titularul/titularii/serie lpopescu.mfc@spiruharet.ro
Titlu didactic, nume, prenume: Conf.univ.dr. Aurelian-Virgil BALUTA
adresa e-mail : aurelian.baluta@yahoo.com
adresa la facultate : Facultatea de Management Financiar Contabil
număr de telefon : Splaiul IndependenŃei nr.313, sector 6, Bucureşti
interval orar/disponibilitate: 0213.16.97.85, 0213.16.97.86
pentru consultaŃii Prof. univ. dr. Lucian POPESCU
fotografie (opŃional) Facultatea de Contabilitate şi FinanŃe Rm. Valcea,
B-dul grl. Praporgescu, nr. 32, tel. 0350/401.626
2. ConŃinutul tematic al cursului Tema nr. 1 – CLASIFICAREA JURIDICĂ,
(programă) : CONTABILĂ ŞI FISCALĂ A ÎNTREPRINDERILOR
DIN ROMÂNIA
Tema nr. 2 – DEFINIREA ŞI CALCULUL
SALARIILOR
Tema nr. 3 – CONTRIBUłIILE DE ASIGURĂRI

2
SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE
Tema nr. 4 – CONTRIBUłIILE PRIVIND
PROTECłIA SOCIALĂ ŞI DE ASIGURARE
ÎMPOTRIVA ALTOR RISCURI PRIVIND MUNCA
Tema nr. 5 – CONTABILITATEA SALARIILOR ŞI
EVIDENłA PERSONALULUI
Tema nr. 6 – CONTABILITATEA ŞI
GESTIUNEA FISCALĂ A IMPOZITULUI PE
PROFIT ŞI PE DIVIDENDE – Amortizarea fiscală
în calculul profitului
Tema nr. 7 – FISCALITATEA,
CONTABILITATEA ŞI REGULARIZAREA TAXEI
PE VALOAREA ADĂUGATĂ
APLICAłII REPREZENTATIVE
3. Bibliografie minimă 1. BăluŃă Aurelian - Virgil „Contabilitate şi
obligatorie: gestiune fiscală” Editura FundaŃiei România de
Mâine, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, 2007;
2. Popescu Lucian: Salarizarea personalului ●
Contabilitate, fiscalitate, legislaŃie ● Editura Tribuna
Economică - Bucureşti, 2007 - ISBN 978-973-688-
070-4
Ana Stoian (Morariu)„Contabilitate şi gestiune
4. Bibliografie complementară:
fiscală” Editura Mărgăritar Bucureşti, 2005;
5. Bibliografie suplimentară:

1. Feleagă N., Ionaşcu I. Tratat de contabilitate financiară, vol. I şi II, Editura Economică,
Bucureşti, 1998;
2. Ristea M., Dumitru C.G, Contabilitate aprofundată, Editura Universitară, 2003.
3. Legea nr.571/2003 privind aprobarea Codului fiscal (Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.927 din 23/12/2003) cu modificările şi completările ulterioare cea mai
recentă fiind Legea 343/2006 (Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.662/01.08.2006).
4. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal - H.G. nr. 44 din 22 ianuarie 2004,
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575/04.07.2005 cu modificările
ulterioare: H.G. nr. 213 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 153/02.03.2007.
5. Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcŃionare a activelor fixe. H.G.
nr.2139 din 30/11/2004 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 46 din 13/01/2005.
6. Legea Nr. 15/1994* privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale, republicată în Monitorul Oficial nr. 242 din 31 mai 1999.
7. Normele metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituŃiilor publice şi al persoanelor juridice fără scop patrimonial. Ordinul
ministrului finanŃelor publice nr. 1487 / 30 octombrie 2003 emis în baza OrdonanŃei
Guvernului nr. 81 /31 august 2003.

3
8. OMFP nr. 1.752/2005 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a şi a
VII-a a ComunităŃilor Economice Europene publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.080 din 30 noiembrie 2005.
9. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 2.001/2006 privind modificarea şi completarea
Ordinului ministrului finanŃelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene - Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
994 din data de 13.12.2006.
Bibliografie facultativă:
1. Popescu Lucian, Model de impozitare a salariilor cu cota unică şi baza progresivă
Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 1/ 2008 ianuarie, Editura Tribuna
Economică pag. 7 ÷ 16, (10 pg) - 2008 - ISSN 1453-7516
2. Popescu Lucian şi Elena Diaconu, Comentarii asupra unor modificări recente privind
legislaŃia de asigurări sociale Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 1/ 2008
ianuarie, Editura Tribuna Economică pag. 22 ÷ 44, (23 pg) - 2008 - ISSN 1453-7516
3. Popescu Lucian şi Ion Suiu, Modificarea şi completarea legislaŃiei de asigurări şi
protecŃie socială Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 2/ 2008 februarie, Editura
Tribuna Economică pag. 45 ÷ 57, (13 pg) - 2008 - ISSN 1453-7516
4. Popescu Lucian, Calcule privind salariile în anul 2008 Revista „Gestiunea şi
contabilitatea firmei” nr. 3/ 2008 martie, Editura Tribuna Economică pag. 17 ÷ 28, (12 pg)
- 2008 - ISSN 1453-7516
5. Popescu Lucian, Model for personal income taxation with flat rate and progressive basis
(II) ) Model de impozitare a salariilor cu cotă unică şi bază variabilă Revista
„Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor” nr. 1 / ianuarie, 2008- Editura CECCAR –
Partea II pag. 50 ÷ 55, (6 pg)- 2008 - ISSN 1454-9263
6. Popescu Lucian, Calculul salariului brut în funcŃie de salariul net Revista
„Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor” nr. 7 / iulie 2008 - Editura CECCAR, pag.
43 ÷ 50, (8 pg) - 2008 - ISSN 1454-9263
7. Popescu Lucian, Amortizarea fiscală în România postaderare Revista „Contabilitatea,
expertiza şi auditul afacerilor” nr. 11 / noiembrie 2008 - Editura CECCAR, pag. 54 ÷ 62,
(9 pg) - 2008 - ISSN 1454-9263
8. Popescu Lucian, Costul - instrument de manipulare a rezultatului ? Revista „Gestiunea şi
contabilitatea firmei” nr. 1 / ianuarie, Editura Tribuna Economică pag. 20 ÷ 27, (8 pg) -
2007 - ISSN 1453-7516
9. Popescu Lucian, Contabilitatea românească între standardele internaŃionale şi
directivele europene Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 2 / februarie, Editura
Tribuna Economică pag. 56 ÷ 64, (9 pg) - 2007 - ISSN 1453-7516
10. Popescu Lucian, Tratamentul contabil şi fiscal al amortizării (I) Revista „Gestiunea şi
contabilitatea firmei” nr. 6 / iunie, Editura Tribuna Economică pag. 2 ÷ 14, (13 pg) - 2007
- ISSN 1453-7516
11. Popescu Lucian, Tratamentul contabil şi fiscal al amortizării (II) Revista „Gestiunea şi
contabilitatea firmei” nr. 7 / iulie, Editura Tribuna Economică pag. 6 ÷ 14, (9 pg) - 2007 -
ISSN 1453-7516
12. Popescu Lucian, DeclaraŃii fiscale 2007 Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 8
/ august, Editura Tribuna Economică pag. 41 ÷ 51, (21 pg) - 2007 - ISSN 1453-7516
13. Popescu Lucian, Regimul juridic, fiscal şi contabil al salariilor în anul 2007 (I) Revista

4
„Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 9 / septembrie, pag. 6 ÷ 20, (15 pg) Editura Tribuna
Economică - 2007 - ISSN 1453-7516
14. Popescu Lucian, Elena Diaconu, Calculul salariilor în anul 2007 Revista „Contabilitatea,
expertiza şi auditul afacerilor” nr. 10 / octombrie, Editura CECCAR pag. 54 ÷ 60, (7 pg) -
2007 - ISSN 1454-9263
15. Popescu Lucian : Cheltuieli salariale în condiŃii de impozitare cu cota unica: Revista
„Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 7 / iulie, pag. 46 ÷ 58, Editura Tribuna
Economică – 2006.
16. Popescu Lucian : „Gestiunea şi contabilitatea amortizării degresive”: Revista
„Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 3 / martie, pag. 2 ÷ 23, Editura Tribuna
Economică – 2005.
17. Popescu Lucian : „Calculul şi contabilitatea salariilor în condiŃiile aplicării cotei
unice de impozitare”: Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 8 / august, pag. 22
÷ 40, Editura Tribuna Economică – 2005.
18. Popescu Lucian : ImplicaŃii contabile şi fiscale privind reducerea cotei de TVA la
medicamente: Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 4 / aprilie, pag. 16 ÷ 21,
Editura Tribuna Economică – 2004.
19. Popescu Lucian : Calcule şi erori în gestiunea şi contabilizarea salariilor (I): Revista
„Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 7 / iulie, pag. 5 ÷ 18, Editura Tribuna Economică
– 2004.
20. Popescu Lucian : Calcule şi erori în gestiunea şi contabilizarea salariilor (II): Revista
„Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 8 / august, pag. 4 ÷ 21, Editura Tribuna
Economică – 2004.
21. Popescu Lucian : Gestiunea şi contabilitatea impozitului pe venitul global din salarii:
Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 10 / octombrie, pag. 37 ÷ 50, Editura
Tribuna Economică – 2004.
CUVINTE (CONCEPTE) CHEIE: Prezentate la fiecare temă în parte

5
CLASIFICAREA JURIDICĂ, CONTABILĂ ŞI FISCALĂ A ÎNTREPRINDERILOR
DIN ROMÂNIA

1. CLASIFICAREA JURIDICĂ A ÎNTREPRINDERILOR


 SocietăŃi comerciale
 SocietăŃi pe acŃiuni
 Regii autonome
 SocietăŃi/companii naŃionale
 Institute naŃionale de cercetare-dezvoltare
 SocietăŃi cooperative

2. CLASIFICAREA CONTABILA A ÎNTREPRINDERILOR


 Întreprinderi Mari (IM)
 Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM)

3. CLASIFICAREA FISCALĂ A ÎNTREPRINDERILOR


 Microîntreprinderi
 Intreprinderi plătitoare de impozit pe profit

3. PREZENTARE GENERALĂ A IMPOZITELOR


Caracterizare generală a impozitelor
Elemente ale impozitelor
Clasificarea impozitelor
Impozite directe şi indirecte. Caracterizare, rol
Categoriile de impozite de consumaŃie
Taxele vamale
Accizele

Cuvinte cheie: SOCIETĂłI COMERCIALE, ÎNTREPRINDERI MARI, ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII,

MICROÎNTREPRINDERI, ELEMENTE ALE IMPOZITELOR, CLASIFICAREA IMPOZITELOR, IMPOZITE

DIRECTE ŞI INDIRECTE, TAXELE VAMALE, ACCIZELE.

1
1. CLASIFICAREA JURIDICĂ A ÎNTREPRINDERILOR
În această lucrare, prin întreprindere vom înŃelege orice formă de organizare a unei
activităŃi economice, autonomă patrimonial şi autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte
şi fapte de comerŃ, în scopul obŃinerii de profit, în condiŃii de concurenŃă, respectiv: societăŃi
comerciale, (regii autonome) societăŃi cooperative, persoane fizice care desfăşoară activităŃi
economice în mod independent şi asociaŃii familiale autorizate potrivit dispoziŃiilor legale în
vigoare 1. Această definiŃie corespunde, în opinia noastră, conceptului de persoană juridică
lucrativă, şi transformă întreprinderea din activitate comercială (acte şi fapte de comerŃ) 2 în
subiect de drept 3.
Dintre întreprinderi, vom avea în vedere numai entităŃile destinate de Reglementările
4
contabile conforme cu directivele europene să organizeze contabilitate comercială, după
cum urmează:
”a) societăŃi comerciale:
- societăŃi în nume colectiv;
- societăŃi în comandită simplă;
- societăŃi pe acŃiuni;
- societăŃi în comandită pe acŃiuni;
- societăŃi cu răspundere limitată.
b) societăŃi/companii naŃionale;
c) regii autonome;
d) institute naŃionale de cercetare-dezvoltare;
e) societăŃi cooperative şi alte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare,
funcŃionează pe principiile (de organizare - s.n.- ale) societăŃilor comerciale”;
 SocietăŃi comerciale 5
În vederea efectuării de acte de comerŃ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot
asocia pentru a constitui societăŃi comerciale, cu respectarea dispoziŃiilor legii societăŃilor
comerciale. SocietăŃile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române de la
data înmatriculării în registrul comerŃului.
ObligaŃiile sociale ale societăŃilor comerciale sunt garantate cu patrimoniul economic.
AcŃionarii, asociaŃii în societatea cu răspundere limitată precum şi asociaŃii
comanditari, răspund în relaŃiile cu ceilalŃi numai în limita capitalului social subscris.
AsociaŃii în societatea în nume colectiv şi asociaŃii comanditaŃi în societatea în comandită
simplă sau pe acŃiuni răspund nelimitat şi solidar pentru obligaŃiile sociale. Societatea
comercială va avea cel puŃin doi asociaŃi, în afară de excepŃiile prevăzute prin lege.

2
Filialele sunt entităŃi cu personalitate juridică şi se constituie în una dintre formele de
societate comercială enumerate mai sus şi în condiŃiile prevăzute pentru tipul respectiv. Ele
vor avea regimul juridic al tipului de societate în care s-au constituit.
Sucursalele sunt subunităŃi fără personalitate juridică ale societăŃilor comerciale
(puncte de lucru) şi se înmatriculează, înainte de începerea activităŃii lor, în registrul
comerŃului din judeŃul în care vor funcŃiona.
În lipsă de menŃiune contrară, bunurile depuse ca aport în natură devin proprietatea societăŃii
din momentul înmatriculării ei în registrul comerŃului.
Cota-parte din profit care se plăteşte fiecărui asociat/acŃionar se numeşte dividend.
Dividendele se plătesc asociaŃilor proporŃional cu cota de participare la capitalul
social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul
stabilit de către adunarea generală sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu
de 8 luni de la data aprobării de către adunarea generală a situaŃiei financiare anuale aferentă
exerciŃiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plăti o penalitate
aferentă perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii legale. Nu se vor putea distribui dividende
decât din profituri reale stabilite potrivit reglementărilor în vigoare.
Societatea pe acŃiuni, în comandită pe acŃiuni sau cu răspundere limitată se constituie
prin contract de societate şi statut iar societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se
constituie prin contract de societate. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub
forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.
Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de către toŃi
asociaŃii/acŃionarii sau, în caz de subscripŃie publică, de către fondatori. Actul constitutiv
dobândeşte dată certă şi prin depunerea la oficiul registrului comerŃului.
Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social al societăŃii se află un teren;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
c) se constituie o societate pe acŃiuni prin subscripŃie publică.
Organul colectiv de decizie în societăŃile comerciale îl reprezintă adunarea generală
ordinară şi extraordinară a acŃionarilor/asociaŃilor societăŃii.
SocietăŃi pe acŃiuni
Societatea pe acŃiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului
social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripŃie publică.
Capitalul social al societăŃii pe acŃiuni şi al societăŃii în comandită pe acŃiuni nu poate fi mai
mic de 25.000 euro, în echivalent lei, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca

3
NaŃională a României la data subscrierii 6. În termen de un an de la data intrării în vigoare a
legii 302/2005, societăŃile pe acŃiuni şi societăŃile în comandită pe acŃiuni la care nivelul
capitalului social este inferior valorii de 25.000 euro au obligaŃia majorării capitalului social.
De la data expirării termenului de mai sus, Oficiul NaŃional al Registrului ComerŃului va
solicita tribunalelor dizolvarea societăŃilor pe acŃiuni şi a societăŃilor în comandită pe acŃiuni
care nu şi-au majorat capitalul social în limita prevăzută de lege. Numărul acŃionarilor în
societatea pe acŃiuni trebuie să fie de cel puŃin 5.
În societatea pe acŃiuni, capitalul social este reprezentat prin acŃiuni emise de societate,
care, după modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtător. Orice acŃiune plătită dă
dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel.
Societatea pe acŃiuni este administrată de unul sau mai mulŃi administratori, temporari şi
revocabili. Când sunt mai mulŃi administratori, ei constituie un consiliu de administraŃie.
Numirea şi înlocuirea administratorilor se fac exclusiv de către adunarea generală.
SocietăŃi cu răspundere limitată
Capitalul social al unei societăŃi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 Ron
şi se divide în părŃi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 Ron. PărŃile sociale nu pot fi
reprezentate prin titluri negociabile. În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaŃilor
nu poate fi mai mare de 50. Dacă numărul asociaŃilor trece de 15, este obligatorie numirea
cenzorilor. Societatea comercială cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de
voinŃă al unei singure persoane (asociat unic). În acest caz se întocmeşte numai statutul.
În societatea care se înfiinŃează de către un asociat unic, valoarea aportului în natură va
fi stabilită pe baza unei expertize de specialitate. Societatea cu răspundere limitată nu poate
emite obligaŃiuni.
 Regii autonome 7
Reprezintă întreprinderi de stat reorganizate (sau nou înfiinŃate) care funcŃionează în ramurile
strategice ale economiei naŃionale - industria de armament, energetică, exploatarea minelor şi
a gazelor naturale, poştă şi transporturi feroviare - precum şi domenii aparŃinând altor ramuri
stabilite prin Hotărâre de guvern 8. Acestea funcŃionează pe bază de gestiune economică şi
autonomie financiară. Bunurile proprietare publică se administrează cu precădere de către
regiile autonome. Prin activitatea desfăşurată, regiile autonome trebuie să-şi acopere
cheltuielile din veniturile realizate şi să obŃină profit.
 SocietăŃi/companii naŃionale 9
Reprezintă fostele unităŃi economice de stat, cu excepŃia celor constituite ca regii autonome,
care s-au organizat sub forma de societăŃi pe acŃiuni sau societăŃi cu răspundere limitată, în

4
condiŃiile prevăzute de lege. UnităŃile economice de interes naŃional au fost organizate ca
societăŃi comerciale naŃionale prin hotărâre a guvernului. Bunurile din patrimoniul societăŃii
comerciale au devenit proprietatea acesteia, cu excepŃia celor dobândite cu alt titlu.
Capitalul social al societăŃilor comerciale constituite potrivit legii de reorganizare a fost vărsat
în întregime la data constituirii societăŃii, şi a fost deŃinut integral de statul român sub forma
de acŃiuni sau părŃi sociale, până la transferul total sau parŃial al titlurilor către terŃe părŃi din
sectorul public sau privat, din Ńară sau din străinătate, în conformitate cu legislaŃia specială.
Prevederile legii de reorganizare s-au aplicat şi companiilor, corporaŃiilor, trusturilor,
grupurilor de întreprinderi şi altora asemenea, înfiinŃate prin reorganizarea unor centrale
industriale sau altor unităŃi economice de stat prin hotărâri ale guvernului.
 Institute naŃionale de cercetare-dezvoltare 10
Reprezintă entităŃi reorganizate prin Hotărâri ale Guvernului, după modelul regiilor
autonome, selectate dintre fostele unităŃile de stat cu profil de cercetare-dezvoltare indiferent
de forma de organizare, precum şi unităŃi nou înfiinŃate, cu activitate în domeniul cercetării
fundamentale, cercetării aplicative şi al dezvoltării tehnologice conform Programului naŃional
de cercetare ştiinŃifică şi dezvoltare tehnologică.
 SocietăŃi cooperative 11
Reprezintă forme de organizare specifice cooperaŃiei meşteşugăreşti asemănătoare societăŃilor
comerciale dar cu principii diferite în centrul cărora primează principiul supremaŃiei persoanei
asupra capitalului. Astfel conform acestui principiu, profitul net se distribuie în funcŃie de
12
munca depusă (salariu) şi nu în funcŃie de participarea la capitalul social . De asemenea,
capitalul social este purtător de dobânzi şi se reactualizează la inflaŃie şi în raport cu cursul
valutelor convertibile spre deosebire de societăŃile comerciale în care inflaŃia i-a decapitalizat
pe micii investitori.

2. CLASIFICAREA CONTABILA A ÎNTREPRINDERILOR


Conform Capitolului II, SecŃiunea I „DispoziŃii generale privind SituaŃiile financiare
13
anuale”, articolul 3, din Reglementările contabile conforme cu directivele europene , din
punct de vedere al întocmirii unor documente contabile de sinteză, întreprinderile se pot
clasifica în:
 Întreprinderi Mari (IM)
Întreprinderile Mari sunt persoanele juridice care la data bilanŃului depăşesc limitele a
două dintre următoarele trei criterii de mărime:
- total active: 3.650.000 euro,

5
- cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro,
- număr mediu de salariaŃi în cursul exerciŃiului financiar: 50
Totalul activelor reprezintă activele cumulate înscrise de la lit. A până la C în capitolul
"Active" din formatul bilanŃului (normal sau prescurtat) cerut de Reglementările conforme cu
directivele europene.
Din păcate, pentru cifra de afaceri, Reglementările conforme cu directivele europene
prezintă două definiŃii diferite, la art. 207.(2) şi 38.(1), motiv pentru care considerăm necesară
utilizarea sumei înscrise la rândul omonim din Contul de profit şi pierdere care conŃine în plus
şi veniturile din subvenŃii de exploatare aferente cifrei de afaceri (din cont 7411).
Întreprinderile Mari (IM) întocmesc situaŃii financiare anuale (complete) care cuprind:
- bilanŃ,
- cont de profit şi pierdere,
- situaŃia modificărilor capitalului propriu,
- situaŃia fluxurilor de trezorerie,
- notele explicative la situaŃiile financiare anuale.
SituaŃiile financiare anuale întocmite de către Întreprinderile Mari ca şi situaŃiile
financiare anuale întocmite de entităŃile de interes public trebuie auditate potrivit legii.
 Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM)
Întreprinderile care la data bilanŃului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime
prevăzute anterior sunt considerate Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
Acestea întocmesc situaŃii financiare anuale simplificate care cuprind:
- bilanŃ prescurtat,
- cont de profit şi pierdere,
- note explicative la situaŃiile financiare anuale simplificate.
OpŃional, ele pot întocmi situaŃia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaŃia fluxurilor de
trezorerie.
Prin excepŃie Întreprinderile Mici şi Mijlocii ale căror valori mobiliare sunt admise la
tranzacŃionare pe o piaŃă reglementată, aşa cum aceasta este definită de legislaŃia în vigoare
privind piaŃa de capital, întocmesc situaŃii financiare anuale la fel ca Întreprinderile Mari.
Atunci când, la data bilanŃului, o entitate depăşeşte sau încetează să mai depăşească limitele a
două dintre cele trei criterii de mărime prevăzute anterior, poate cere schimbarea încadrării,
numai dacă acest lucru are loc în două exerciŃii financiare consecutive.
Conform Legii ContabilităŃii, la Întreprinderile Mici şi Mijlocii la care contabilitatea nu este
organizată în compartimente distincte, care nu au personal calificat încadrat, potrivit legii, sau

6
contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităŃii, încheiate cu persoane fizice sau
juridice autorizate în condiŃiile OrdonanŃei Guvernului nr. 65/1994 şi care au înregistrat o
cifră de afaceri anuală de până la echivalentul în lei a 50.000 euro, răspunderea pentru Ńinerea
contabilităŃii, potrivit legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligaŃia
gestionării unităŃii respective 14.
SituaŃiile financiare anuale, respectiv situaŃiile financiare anuale simplificate constituie un tot
unitar. SituaŃiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziŃiei
financiare, profitului sau pierderii entităŃii.
SituaŃiile financiare anuale simplificate întocmite de către Întreprinderile Mici şi Mijlocii
trebuie verificate potrivit legii.
Cursul utilizat pentru conversia în moneda naŃională a situaŃiilor financiare anuale întocmite
într-o altă monedă este cursul de schimb valutar comunicat de Banca NaŃională a României,
valabil pentru data bilanŃului. Acest curs se prezintă în notele explicative.
Potrivit legii contabilităŃii, situaŃiile financiare anuale trebuie însoŃite de o declaraŃie
scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaŃiilor
financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a patra a
ComunităŃilor Economice Europene.
SubunităŃile fără personalitate juridică, care aparŃin persoanelor juridice cu sediul sau
domiciliul în România organizează şi conduc contabilitatea proprie la nivel de balanŃă de
verificare, fără a întocmi situaŃii financiare.
O caracteristică comună a tuturor acestor întreprinderi o reprezintă calculul
impozitului pe profitul realizat. Pentru a evidenŃia deosebirea fiscală faŃă de
microîntreprinderi, prezentăm succint modul de calcul al profitului impozabil şi al
impozitului pe profit.
Profitul impozabil obŃinut de întreprinderile române, atât din România, cât şi din
străinătate se calculează ca diferenŃă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile
efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului
impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor
de aplicare. Se are în vederea şi deducerea din profitul impozabil a unui credit fiscal extern.
Creditul fiscal reprezintă o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu
suma impozitului achitat în străinătate, conform convenŃiilor de evitare a dublei impuneri sau
aşa cum se stabileşte în Codul fiscal.

7
Codul fiscal enumeră, la articolul 20, cele câteva venituri neimpozabile prevăzute, respectiv
veniturile care nu se iau in considerare la determinarea profitului impozabil (fiscal) şi întrucât
pe primul loc se află dividendele primite de la o persoană juridică română, un aliniat recent
introdus reglementează şi regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale
Uniunii Europene după aderare.
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare.
Codul fiscal, în Titlul II, la art. 21-24, instituie liste detaliate şi cuprinzătoare cu cheltuielile
considerate deductibile, cu cheltuielile cu deductibilitate limitată precum şi cu cheltuielile
care nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.
În cazul contribuabililor care desfăşoară activităŃi de servicii internaŃionale, în baza
convenŃiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării
acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale
stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenŃii.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16 %.
Există totuşi unele excepŃii, precum un impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de
noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportive (nu mai puŃin de 5 % aplicat veniturilor
realizate - art. 18) ca şi cele prevăzute expres la art. 38, Cod fiscal.

3. CLASIFICAREA FISCALĂ A ÎNTREPRINDERILOR


Din categoria Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM – uri) se poate subclasifica o
categorie fiscală aparte denumită:
 Microîntreprinderi
OpŃiunea de a deveni microîntreprindere (şi de a plăti un impozit specific numit impozit pe
veniturile microîntreprinderilor) este facultativă.
În sensul Titlului IV ”Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, din Codul fiscal
15
român, articolul 103, poate deveni microîntreprindere persoana juridică română care, la
data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii:
a) realizează venituri, altele decât cele din consultanŃă şi management, în proporŃie de
peste 50% din veniturile totale;
b) are de la l până la 9 salariaŃi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;

8
d) capitalul social al persoanei juridice este deŃinut de persoane, altele decât statul,
autorităŃile locale şi instituŃiile publice.
Întreprinderile Mici şi Mijlocii (plătitoare pe impozit pe profit) pot opta pentru a
deveni microîntreprinderi începând cu anul fiscal următor dacă îndeplinesc condiŃiile
prevăzute anterior şi dacă nu au mai fost încadrate în categoria microîntreprinderilor.
O persoană juridică română nou-înfiinŃată poate opta să devină microîntreprindere,
chiar din primul exerciŃiu financiar - fiscal, dacă îndeplineşte condiŃiile prevăzute la lit. a) şi
d) la data înregistrării în registrul comerŃului iar condiŃia prevăzută la lit. b) este îndeplinită în
termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării (înmatriculării).
Nu pot opta pentru încadrarea în categoria de microîntreprinderi persoanele juridice
române care:
a) desfăşoară activităŃi în domeniul bancar;
b) desfăşoară activităŃi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieŃei de capital,
cu excepŃia persoanelor juridice care desfăşoară activităŃi de intermediere în aceste domenii;
c) desfăşoară activităŃi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive,
cazinourilor;
d) au capitalul social deŃinut de un acŃionar sau asociat persoană juridică cu peste 250
de angajaŃi.
Microîntreprinderile trebuie trecute în categoria IMM – urilor începând cu anul fiscal
următor anului în care nu mai îndeplinesc oricare dintre condiŃiile prevăzute anterior.
Microîntreprinderile pot opta şi la cerere, pentru clasificare sau reclasificare în
categoria IMM – urilor şi plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor.
OpŃiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a
datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Impozitul datorat de microîntreprinderi, denumit impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, se aplică asupra sumei tuturor veniturilor (ca bază de impozitare)
obŃinute de acestea din orice sursă, cu excepŃia următoarelor:
a) veniturile din variaŃia stocurilor;
b) veniturile din producŃia de imobilizări corporale şi necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenŃiilor guvernamentale şi a
altor resurse pentru finanŃarea investiŃiilor;
d) veniturile din provizioane;

9
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a anulării majorărilor datorate
bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil,
conform reglementărilor legale;
f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăŃile de asigurare, pentru pagubele
produse la activele corporale proprii.
De asemenea, în cazul în care o microîntreprindere achiziŃionează case de marcat,
valoarea (costul) de achiziŃie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu
documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcŃiune, potrivit legii.
Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor va fi de: 2 % în anul 2007; 2,5 % în
anul 2008; 3 % în anul 2009 16.
Prin excepŃie de la aliniatele (2) şi (3), de la ”Procedura de declarare a opŃiunii” dacă, în
cursul unui exerciŃiu fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro,
aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate cumulat
de la începutul anului fiscal. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu
trimestrul în care s-a depăşit limita prevăzută în acest articol, fără a se datora majorări de
întârziere. La calculul impozitului pe profit datorat se scad plăŃile efectuate în cursul anului
fiscal drept impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Procedura de declarare a opŃiunii de a deveni microîntreprindere se desfăşoară
astfel:
(1) Persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit comunică opŃiunea organelor
fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin depunerea declaraŃiei de menŃiuni pentru
persoanele juridice, asociaŃiile familiale şi asociaŃiile în participaŃie fără personalitate juridică,
până la data de 31 ianuarie inclusiv.
(2) Persoanele juridice care se înfiinŃează în cursul unui an fiscal înscriu opŃiunea în
cererea de înregistrare la registrul comerŃului. OpŃiunea este definitivă pentru anul fiscal
respectiv.
(3) în cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiŃiile impuse nu mai este
îndeplinită, microîntreprinderea are obligaŃia de a păstra pentru anul fiscal respectiv regimul
de impozitare pentru care a optat, fără posibilitatea de a beneficia pentru perioada următoare
de prevederile prezentului titlu, chiar dacă ulterior îndeplineşte condiŃiile prevăzute de
clasificare.
(4) Pot opta pentru plata impozitului pe venituri şi microîntreprinderile care desfăşoară
activităŃi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate.

10
Calculul şi plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectuează trimestrial,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
Microîntreprinderile au obligaŃia de a depune, până la termenul de plată a impozitului,
declaraŃia de impozit pe venit.
În cazul unei asocieri fără personalitate juridică dintre o microîntreprindere plătitoare
de impozit, conform prezentului titlu, şi o persoană fizică, rezidentă sau nerezidentă,
microîntreprinderea are obligaŃia de a calcula, de a reŃine şi de a vărsa la bugetul de stat
impozitul datorat de persoana fizică, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5 % la
veniturile ce revin acesteia din asociere.
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venit sunt obligate să evidenŃieze în
contabilitate cheltuielile de amortizare, conform art. 24 (Amortizarea fiscală), din Codul
fiscal, aplicabile plătitorilor de impozit pe profit (întreprinderilor mari, mijlocii şi mici).

Notă:
 Conform art. IV.(1) din Legea nr. 343/2006 17, la data aderării României la Uniunea
Europeană, prevederile titlului IV - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor - din
Legea nr. 571/2003 (cu modificările şi completările ulterioare) precum şi cele aduse
(titlului IV) prin legea 343/2006, se abrogă.
 Conform Rectificării publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
765/07/09/2006, la Legea nr. 343/2006, art. IV din legea susnumită se elimină.

3. PREZENTARE GENERALĂ A IMPOZITELOR

Politica financiară stabileşte nu numai soluŃiile şi provenienŃa resurselor financiare


necesare statului în anul considerat, dar şi obiectivele economice, sociale sau de altă natură
ce urmează a fi atinse în procesul mobilizării şi repartizării acestor resurse.
Prelevările fiscale reprezintă obligaŃii stabilite în baza autorităŃii de care dispune
statul, fără destinaŃie specială, obligaŃii care au caracter pecuniar şi definitiv, sub formă de
impozite şi taxe, destinate finanŃării globale a cheltuielilor publice, în diferite proporŃii.
Activitatea desfăşurată de o firmă duce la intrarea ei sub incidenŃa impozitelor. Cele
mai importante impozite ce acŃionează asupra unei firme sunt: impozitele pe profit sau pe

11
veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe salarii, impozitul pe clădiri, impozitul pe
terenuri, contribuŃiile sociale, Taxa pe valoarea adăugată, accizele.1

Caracterizare generală a impozitelor

Impozitul reprezintă o prelevare pecuniară, efectuată de autoritatea publică, cu titlu


definitiv şi fără contraprestaŃie imediată în scopul acoperirii cheltuielilor publice şi
intervenŃiei în viaŃa economică şi socială a Ńării.
Impozitul reprezintă o contribuŃie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil
datorată, conform legii, bugetului de stat de către persoanele fizice şi persoanele juridice
pentru veniturile pe care le obŃin sau bunurile pe care le posedă.
Trăsătura esenŃială a impozitelor este reversibilitatea, potrivit căreia sumele
colectate de stat, pe calea impozitelor, de la persoanele fizice şi juridice se reîntorc sub
forma unor acŃiuni, servicii, gratuităŃi, de care beneficiază populaŃia, cum sunt acŃiunile
social- culturale organizate de stat în folosul ei, şi anume: învăŃământ, ocrotirea sănătăŃii,
asistenŃa socială, ajutorul familial de stat, arta, cultura, educaŃia fizică şi sportul.
Statul, în schimbul impozitelor încasate, se obligă şi trebuie să creeze şi să asigure
un cadru general favorabil desfăşurării activităŃilor economice, sociale şi politice în
societate.
Impozitul constituie o prelevare, în sensul că vărsarea impozitului se efectuează sub formă
de bani. El are caracter definitiv şi obligatoriu, contribuabilului neretribuindu-se niciodată
suma impozitului pe care acesta a achitat-o, iar prin faptul că este o prerogativă a statului
impozitul este impus tuturor subiecŃilor economici, prin mijloacele de constrângere ale
statului.
Impozitul nu presupune o contraparte imediată. Pentru contribuabili impozitul nu
generează o contraprestaŃie imediată chiar dacă aceştia beneficiază de avantajele furnizate
prin existenŃa statului deoarece nu există nici o corelaŃie între suma impozitului achitat şi
serviciul furnizat contribuabilului de către stat.
O altă caracteristică a impozitului este aceea că el este destinat acoperirii cheltuielii
publice, dar în acelaşi timp el reprezintă şi un instrument de intervenŃie. Modularea
impozitului în scopul intervenŃiei economice acoperă doua forme esenŃiale: pe de o parte
diminuarea nivelului prelevărilor fiscale, relansând consumul şi investiŃiile iar pe de altă
1
Victor Dragotă, Lucian łâŃu, Mihaela Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Anda Racşa, „Abordări
practice în finanŃele firmei”, Editura Irecson, Bucureşti, decembrie 2005, pag. 142

12
parte creşterea presiunii fiscale globale vizând diminuarea cererii globale şi limitării astfel a
tendinŃelor inflaŃioniste.

1.1.1. Elemente ale impozitelor

Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părŃi din veniturile şi/sau averea
persoanelor fizice şi juridice la dispoziŃia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Cu alte cuvinte, rolul cel mai important al impozitelor se manifestă în plan financiar, ele
constituind mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru
acoperirea cheltuielilor publice.
Impozitele au următoarele elemente constitutive: câmpul de aplicare, reprezintă un
element complex prin care se caracterizează persoanele şi operaŃiunile impozabile;
delimitarea şi evaluarea materiei impozabile; faptul generator, reprezentat de evenimetul
juridic sau material care dă naştere la datorii fiscale; persoana îndatorată, care este
desemnată şi obligată să plătească impozitul de lege; reguli de lichidare; reguli de acoperire.
Elemente ale impozitelor sunt:
 subiectul impozabil – este persoana obligată direct (personal) potrivit legii, să
suporte plata unui impozit sau a unei taxe. În mod curent, subiectul impozabil se mai
numeşte şi contribuabil.
 plătitorul de impozit – este persoana obligată să efectueze calculul şi plata obligaŃiei
faŃă de buget. De cele mai multe ori, plătitor este însuşi subiectul impozabil.
 baza impozabilă (baza de calcul) – desemnează suma asupra căreia se aplică o cotă
de impozit pentru a se determina cuantumul impozitului datorat;
 cota de impunere – se exprimă printr-o sumă fixă sau un procent care se aplică
asupra bazei impozabile şi cu ajutorul căreia se determină impozitul datorat.
 termenul de plată – reprezintă perioada de timp în care se poate plăti impozitul, fiind
prevăzut de lege.
 înlesnirile acordate la plată (facilităŃi) – apar sub forma scutirilor, amânărilor,
eşalonărilor, reducerilor.
 sancŃiunile – apar atunci când nu se respectă termenele legale de plată a impozitelor
sau atunci când obligaŃia de plată este determinată incorect.
 impunerea – constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice sau
juridice care realizează un anumit obiect impozabil, în evaluarea bazei de calcul a
impozitului şi în determinarea exactă a mărimii acestuia.

13
Clasificarea impozitelor
Dată fiind diversitatea formelor pe care le-au îmbrăcat şi le îmbracă impozitele în
diferite state, acestea se pot grupa după diferite criterii: 2
a) După forma în care se percep, se disting impozite în natură şi impozite în bani.
b) După obiectul impunerii, impozitele se pot grupa în impozite pe avere, impozite pe
venit şi impozite pe cheltuieli.
Impozitele pe capital afectează averea, adică patrimoniul.
Există impozitul pe valoarea capitalului posedat (instrument de justiŃie fiscală
incitând proprietarii să utilizeze capitalul pentru a putea achita impozitul) şi impozitul pe
transmiterea averii, care are un caracter episodic intervenind numai atunci când se face
transferul de avere.
Impozitul pe venit este un impozit aşezat pe „bogăŃia” în curs de acumulare produsă
de capital sau de munca contribuabilului.
Impozitul pe consum afectează venitul în momentul în care acesta este folosit pentru
cumpărarea de bunuri de consum, fiind aşezat pe avantajele pe care le generează utilizarea
venitului.
c) O deosebită importanŃă teoretică şi practică prezintă gruparea impozitelor în directe şi
indirecte.
Impozitele directe, care se stabilesc asupra veniturilor şi averilor sunt: impozitul pe
venit, impozitul pe venitul societăŃii, reŃineri la sursă şi prelevări asupra veniturilor
imobiliare, impozitul pe salarii, alte impozite directe.
Impozitele indirecte, care se stabilesc cu prilejul vânzării bunurilor sau al prestării
serviciilor sunt: Taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale, alte taxe (taxe de
timbru).
d) După scopul urmărit, impozitele se grupează în impozite financiare şi impozite de
ordine. Primele se instituie în scopul realizării de venituri pentru stat şi celelalte vizează
limitarea unei acŃiuni, atingerea unui Ńel, având caracter nefiscal.
e) După frecvenŃa cu care se realizează, impozitele pot fi permanente (ordinare),
adică atribuirea şi perceperea lor prezintă o anumită regularitate şi incidentale
(extraordinare), adică se instituie şi se încasează o singură dată.

2
Cristina Cioponea, FinanŃe publice şi fiscalitate, Editura FundaŃia România de Mâine, Bucureşti, 2003, pag.
177

14
f) După instituŃia care le administrează, impozitele pot fi federale, ale statelor
membre ale federaŃiei şi locale, respectiv impozite ale statului şi impozite locale, în cazul cu
structură unitară.
Mai putem menŃiona şi alte categorii de impozite, cum ar fi: impozitul real (care
afectează bunurile), impozitul personal (se aplică persoanelor), impozitul prin cotă fixă
(comportă o rată sau un tarif fixat în avans), impozitul prin repartiŃie (suma lui globală a
fost decisă, fiind apoi repartizată între contribuabili proporŃional cu elemtele lor
impozabile), impozite specifice (exprimate în unităŃi monetare), impozite pe valoare
(exprimate ca procent din materia impozabilă), impozit analitic şi impozit sintetic.

Impozite indirecte. Caracterizare, rol

Impozitele indirecte sunt alcătuite, în cea mai mare parte, din Taxa pe valoarea
adăugată, accize şi taxe vamale, Taxa pe valoarea adăugată fiind cel mai important impozit
general asupra consumului.
Acestea se încasează prin adăugarea la preŃul mărfurilor şi tarifele serviciilor (mai
ales a celor de consum), odată cu vânzarea acestora, a unor cote de impozit, acestea fiind
numite şi impozite pe cheltuieli.
În timp, impozitele au cunoscut mari schimbări, atât din punct de vedere al
conŃinutului, cât şi ca forme de prelevare. În prezent, impozitele se percep în bani, dar în
foarte puŃine Ńări şi în mod excepŃional se mai percep încă impozite în natură.
Impozitele, atât directe cât şi indirecte pot avea un rol din ce în ce mai mare, nu ca
principală sursă de venit a statului, ci ca instrument în stimularea dezvoltării economice şi,
nu în ultimul rând, pentru realizarea echităŃii sociale.
Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic şi social. Modul
concret de manifestare a acestui rol cunoaşte unele diferenŃieri de la o etapă de dezvoltare a
economiei la alta.
Manifestarea impozitelor indirecte în plan financiar constituie mijlocul principal de
procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Pe plan social, rolul impozitelor indirecte constă în redistribuirea, prin intermediul
lor, a unei părŃi importante din produsul intern brut între grupuri sociale şi indivizi, între
persoanele fizice şi persoanele juridice. Astfel, prin intermediul impozitelor, taxelor şi

15
contribuŃiilor statul preia la buget între patru şi cinci zecimi şi chiar mai mult în PIB, în
Ńările dezvoltate şi între trei şi patru zecimi în Ńările în curs de dezvoltare. 3
Astăzi, un număr tot mai mare de economişti, teoreticieni sau practicieni, consideră
că între starea economiei şi fiscalitate există o condiŃionare reciprocă. O economie
puternică, echilibrată constituie întotdeauna premisa pentru o relaxare fiscală, cu efecte
benefice sigure asupra dezvoltării economice. În schimb, reducerea fiscalităŃii într-o
economie în tranziŃie, de cele mai multe ori nu are efectul scontat asupra dezvoltării
economico-sociale, veniturile suplimentare obŃinute de agenŃii economici în urma acestor
măsuri fiind deturnate din circuitul economic.
După 1990, în România s-a acordat o mare importanŃă folosirii impozitelor ca
pârghie în dezvoltarea economică şi soluŃionarea unor probleme sociale.
Impozitele şi taxele la care sunt obligate subiectele plătitoare îndeplinesc în principal
trei funcŃii:
 ContribuŃia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăŃii (fondurile
bugetare);
 Redistribuirea unor venituri primare sau derivate;
 Reglarea unor fenomene economice sau sociale.
Impozitele indirecte îşi definesc şi delimitează plătitorii în calitate de consumatori ai
bunurilor şi serviciilor, fiind suportate de către aceştia, indiferent de veniturile, averea,
profesia sau situaŃia personală. Aceste impozite afectează puterea de cumpărare a
consumatorului, fiind prevăzute în cote procentuale asupra valorii mărfurilor vândute sau
serviciilor prestate. Impozitele indirecte au o mişcare oscilantă, având randament fiscal
ridicat în perioadele de avânt economic şi scăderi ale randamentului în perioadele de criză şi
de presiune.
Impozitele indirecte cuprind taxele de consumaŃie, taxele vamale, monopolurile
fiscale, precum şi diferite alte taxe.
În grupa impozitelor indirecte se includ şi taxele pe care diferite persoane fizice sau
juridice le plătesc pentru serviciile de care beneficiază din partea unor instituŃii de drept
public (taxe judecătoreşti, de notariat, consulare).
Impozitele indirecte se colectează de la toŃi cei care consumă bunuri din categoria
celor impuse. Fiind percepute în cote proporŃionale asupra valorii mărfii vândute şi a
serviciilor prestate ori în sumele fixe pe unitatea de măsură, impozitele indirecte creează

3
Marin Dumitru, Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura FundaŃia România de Mâine, Bucureşti, 2006,
pag. 60

16
impresia falsă că ar fi suportate în aceeaşi măsură de toate categoriile sociale, că ar asigura
o repartiŃie echitabilă a sarcinilor fiscale.
Într-adevăr, cota impozitului indirect perceput la vânzarea unei anumite mărfi este
unică dar, cu cât o persoană realizează venituri mai mici, cu atât suportă pe calea
impozitului pe consum o sarcină fiscală mai mare.
Impozitele pe consum pot fi de două feluri:
 Speciale, când se aşează asupra anumitor mărfuri sau servicii;
 Generale, când cuprind toate mărfurile, indiferent dacă acestea reprezintă bunuri
de consum sau mijloace de producŃie.
Taxele de consumaŃie se stabilesc în sume fixe pe unitatea de măsură sau în procente
asupra preŃului de vânzare. Produsele importate sunt expuse aceloraşi taxe, ca şi produsele
indigene, iar cele livrate la export, cu unele excepŃii, sunt scutite.

Categoriile de impozite de consumaŃie

Impozitele de consumaŃie pot fi divizate în două categorii: impozitele generale


asupra consumului, cum este Taxa pe valorea adăugată (TVA) şi diferite forme de impozit
pe vânzări şi taxe specifice, denumite şi accize (impozite speciale de consumaŃie) asupra
unor produse cum sunt: alcoolul, carburanŃii auto şi tutunul.
ÎmpărŃirea în impozite generale şi speciale (specifice) diferă de la o Ńară la alta,
statele membre ale Uniunii Europene recomandă ca între 50% şi 70% din venitul din
impozitele de consumaŃie să fie realizat din impozitele generale asupra consumului.
În 1988 TVA era deja adoptat în peste 50 de Ńări. Adoptarea ei este o cerinŃă
esenŃială a Uniunii Europene şi facilitează legăturile cu Ńările membre ale U.E. Mai multe
state din centrul şi estul Europei au introdus, de asemenea, TVA în anii 1990.
Rolul şi forma taxelor speciale de consumaŃie variază foarte mult de la o Ńară la alta,
în contrast cu TVA.
Se poate observa că, în România, se impun cu taxe speciale cele trei mari categorii
de produse şi anume: băuturile alcoolice, carburanŃii auto şi tutunul.
În majoritatea Ńărilor membre ale OrganizaŃiei de Cooperare şi Dezvoltare a Uniunii
Economice Europene acestea se ridică în jur de 70% sau mai mult, din veniturile din taxe
speciale. În unele state face obiectul acestor taxe o largă varietate de alte produse: cafea,
ceai, zahăr, parfumuri, băuturi nealcoolice, aparate radio şi TV, bijuterii, autoturisme.

17
În alte state, pentru unele din aceste produse, nivelul cotelor TVA este mai mare,
astfel că se renunŃă şi la aplicarea de taxe speciale asupra respectivelor produse.

Taxele vamale

Taxele vamale se instituie asupra bunurilor şi produselor care intră şi ies din Ńară
şi/sau asupra celor care tranzitează teritoriul naŃional.
În raport cu obiectul impunerii, există trei categorii de taxe vamale;
 Taxe vamale de import, care sunt stabilite asupra mărfurilor importate în
momentul trecerii graniŃelor teritoriului vamal ale statului importator;
 Taxe vamale de export, care sunt stabilite asupra mărfurilor interne la exportul
acestora;
 Taxe vamale de tranzit, care sunt percepute asupra mărfurilor străine aflate în
trecere pe teritoriul vamal al unui stat (pe teritoriul României nu se aplică taxe de
tranzit).
România aplică numai taxe vamale de import.
Plătitorii de taxe vamale sunt persoane juridice în al căror obiect de activitate sunt
prevăzute operaŃiuni de import, precum persoanele fizice autorizate să efectueze astfel de
operaŃiuni. Plata taxelor vamale se face de către importator sau de către comisionarul în
vamă, în contul unităŃii care a efectuat vămuirea.
Sunt scutite de la plata taxelor vamale:
 bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;
 ajutoare şi donaŃii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic
primite de organizaŃii şi asociaŃii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural,
ministrele şi alte organe ale administraŃiei publice, sindicate şi partide
politice, organizaŃii de cult, federaŃii, asociaŃii sau cluburi sportive, instituŃii
de învăŃământ, fără a fi destinate sau a fi folosite pentru subvenŃionarea
campaniei electorale sau a unor activităŃi ce pot constitui ameninŃări la
siguranŃa naŃională;
 mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare, de reclamă şi
documentare;
 importul următoarelor categorii de bunuri:
- bunurile de origine română;

18
- bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele
necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanŃie.
- bunurile care se înapoiază în Ńară ca urmare a unei expedieri eronate;
Baza de impozitare o reprezintă valoarea în vamă a mărfurilor importate. Valoarea
mărfii în vamă se determină prin însumarea valorii mărfii la sosirea în vamă, a cheltuielilor
de transport pe parcurs extern, a cheltuielilor de asigurare pe parcurs extern şi a altor
cheltuieli efectuate pe parcursul extern privitoare la transportul mărfii importate.
Cotele de impunere sunt prevăzute în Tariful Vamal de Import al României.

Accizele

Accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat, pentru
următoarele produse provenite din producŃia internă sau din import: bere, vinuri, băuturi
fermentate (altele decât bere şi vinuri), produse intermediare alcool etilic, produse din tutun,
uleiuri minerale şi electricitate. 4
Produsele enumerate mai sus sunt supuse accizelor în momentul producerii lor în
România sau în momentul importului lor în Ńară.
Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată
pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Eliberarea pentru consum reprezintă:
 orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
 orice producŃie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
 orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în
regim suspensiv;
 utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, astfel decât
ca materie primă;
 orice deŃinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au
fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu.
ProducŃia şi/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost plătită,
poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal.

1
Legea nr. 346/2004 privind stimularea întreprinzătorilor privaŃi pentru înfiinŃarea întreprinderilor mici şi
mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29/07/2004, articolul 2, cu completările
şi modificările ulterioare.

4
Codul Fiscal adoptat prin Legea 571/2003 cu ultimele modificări aduse prin O.U. 33/ 02.05 2006

19
2
Enumerate în articolul 3 din Codul comercial român.
3
Stanciu D. Cărpenaru – Drept comercial român – ediŃia a III-a revizuită, editura All Beck – 2000, pg.40.
4
Ordinul MFP nr. 1.752/2005, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a
ComunităŃilor Economice Europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1.080 bis din
30/11/2005.
5
Legea nr.31/1990 privind societăŃile comerciale republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.
1.066/17/11/2004, cu completările şi modificările ulterioare.
6
LEGE nr.302/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăŃile comerciale
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953/27/10/2005.
7
Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 98 din 08/08/1990, cu completările şi modificările
ulterioare.
8
H.G. nr. 266/1993 privind ramurile şi domeniile în care funcŃionează regii autonome de interes naŃional,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 156 din 09/07/1993.
9
Idem Legea nr.15/1990.
10
O.G. nr. 25/1995 privind reglementarea organizării şi finanŃării activităŃii de cercetare-dezvoltare, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 194 din 25/08/1995, înlocuită în prezent de O.G. nr. 57/2002 -
Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 643 din 30/08/2002.
11
Legea nr.1/2005 privind organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I nr. 172 din 28/02/2005.
12
Dan Cruceru – Istoria şi doctrina cooperatistă – UCECOM, Bucureşti 1996.
13
Idem Ordinul MFP nr. 1.752/2005. Din păcate acest ordin ”devansează” Legea contabilităŃii.
14
Idem Legea contabilităŃii nr. 82/1991, art. 11.(4).
15
Legea nr.571/2003 privind aprobarea Codului fiscal (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din
23/12/2003) cu modificările şi completările ulterioare cea mai recentă fiind Legea 343/2006 (Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.662/01.08.2006).
16
Au fost practicate şi cotele de 1,5 % în varianta iniŃială a Codului fiscal (2004) şi 3 % în 2005 şi 2006 (O.U.G.
nr. 138/2004, art. 107 - Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1.281 din 30/12/2004.).
17
Lege nr. 343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 662 din 01/08/2006, intrată în vigoare la data de 04 august 2006.

20
2. DEFINIREA ŞI CALCULUL SALARIILOR

2.1 DEFINIREA SALARIILOR


2.1.1 Venitul din salariu – un concept fiscal
2.1.1.1 Venitul din salariu conform Normelor de aplicare a Codului fiscal
2.1.2 Avantaje salariale
2.1.2.1 Evaluarea avantajelor în natură
2.1.2.2 ExcepŃii privind impozitarea anumitor avantaje în natură
2.1.3 ExcepŃii privind impozitarea anumitor venituri salariale
2.1.4 Deducere personală
2.1.5 Persoane în întreŃinere
2.1.5.1 ExcepŃii privind persoane aflate în întreŃinere
2.1.6 Impozitul pe venitul din salariu
2.1.7 Termenul de plată a impozitului
2.1.8 Fişe fiscale
2.1.9 Impozitul pentru anumite venituri salariale
2.2 Calculul salariului net
2.2.1 Calculul informatizat al salariului
2.2.2 Calculul analitic al salariului net

Cuvinte cheie: VENITUL DIN SALARIU, AVANTAJE SALARIALE, DEDUCERE PERSONALĂ,

PERSOANE ÎN ÎNTREłINERE, IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARIU, TERMENUL DE PLATĂ A

IMPOZITULUI, FIŞE FISCALE.

1
2. DEFINIREA ŞI CALCULUL SALARIILOR
2.1 DEFINIREA SALARIILOR

Salariul reprezintă, într-o expresie foarte generală, preŃul forŃei de muncă. DefiniŃia
legală a salariului o regăsim însă în Codul muncii 1, după cum urmează: „salariul reprezintă
contraprestaŃia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă”.
Astfel, salariul reprezintă contravaloarea în bani sau în natură a unei activităŃi
desfăşurate în virtutea unui contract individual de muncă. Din punct de vedere fiscal, sensul şi
conŃinutul noŃiunii de salariu excede Codul muncii şi circumscrie şi activităŃi desfăşurate în
afara contractului individual de muncă. IncidenŃa Codului fiscal se manifestă prin definirea
veniturilor din salarii şi a regulilor de determinare a impozitului pe salariu respectiv a
salariului net. De aceea în materialul de faŃă vom adopta definiŃia fiscală a salariilor
considerate venituri realizate ca urmare a desfăşurării unor anumite genuri de activităŃi,
definiŃie mult mai cuprinzătoare şi mai apropiată de scopul propus.

2.1.1 VENITUL DIN SALARIU – UN CONCEPT FISCAL

Astfel, conform articolului 55 din Codul fiscal 2, sunt considerate venituri din salarii
toate veniturile în bani si/sau în natură obŃinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate
în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent
de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă,
inclusiv indemnizaŃiile pentru incapacitate temporară de muncă.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaŃiile din activităŃi desfăşurate ca urmare a unei funcŃii de demnitate
publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaŃiile din activităŃi desfăşurate ca urmare a unei funcŃii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaŃiile, primele, premiile, sporurile şi alte
drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaŃia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societăŃi naŃionale, societăŃi comerciale la care statul sau o
autoritate a administraŃiei publice locale este acŃionar majoritar, precum şi la regiile
autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăŃilor comerciale constituite prin
subscripŃie publică;
f) sumele primite de reprezentanŃii în adunarea generală a acŃionarilor, în consiliul de
administraŃie, în comitetul de direcŃie şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanŃii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaŃia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraŃia de
asigurări sociale;
i) sumele acordate de organizaŃii nonprofit şi de alte entităŃi neplătitoare de impozit pe
profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaŃia primită pe perioada
delegării şi detaşării în altă localitate, în Ńară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru
salariaŃii din instituŃiile publice;
j) indemnizaŃia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite
administratorilor societăŃilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea
generală a acŃionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

2
Conform Normelor metodologice 3 de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal veniturile de natură salarială prevăzute la art. 55 din Codul fiscal, denumite în
continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităŃi dependente, dacă sunt îndeplinite
următoarele criterii:
- părŃile care intră în relaŃia de muncă, denumite în continuare angajator şi angajat,
stabilesc de la început: felul activităŃii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităŃii;
- partea care utilizează forŃa de muncă pune la dispoziŃia celeilalte părŃi mijloacele de
muncă, cum ar fi: spaŃii cu înzestrare corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de
muncă şi altele asemenea;
- persoana care activează contribuie numai cu prestaŃia fizică sau cu capacitatea ei
intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;
- plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de deplasare în interesul
serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaŃia de delegare-detaşare în Ńară şi în străinătate,
şi alte cheltuieli de această natură, precum şi indemnizaŃia de concediu de odihnă şi
indemnizaŃia pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator potrivit legii;
- persoana care activează lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să
respecte condiŃiile impuse de aceasta, conform legii.

2.1.1.1 VENITUL DIN SALARIU CONFORM NORMELOR DE APLICARE A CODULUI FISCAL

Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca
urmare a unei relaŃii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natură salarială primite
în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, detaliate de Normele
metodologice după cum urmează:
a) sumele primite pentru muncă prestată ca urmare a contractului individual de muncă,
a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire:
- salariile de bază;
- sporurile şi adaosurile de orice fel;
- indemnizaŃii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de
muncă, pentru carantină, precum şi alte indemnizaŃii de orice fel, altele decât cele menŃionate
la pct. 3, având aceeaşi natură;
- recompensele şi premiile de orice fel;
- sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii,
personalului din instituŃiile publice, cele reprezentând stimulentele acordate salariaŃilor
agenŃilor economici;
- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepŃia sumelor primite de salariat cu
titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale
necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de
acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;
- sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;
- orice alte câştiguri în bani şi în natură, primite de la angajatori de către angajaŃi, ca
plată a muncii lor;
b) indemnizaŃiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul
organelor autorităŃii publice, alese sau numite în funcŃie, potrivit legii, precum şi altora
asimilate cu funcŃiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a
indemnizaŃiilor pentru persoane care ocupă funcŃii de demnitate publică;
c) drepturile personalului militar în activitate şi ale militarilor angajaŃi pe bază de
contract, reprezentând solda lunară compusă din solda de grad, solda de funcŃie, gradaŃii şi
indemnizaŃii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaŃiei speciale;

3
d) drepturile administratorilor obŃinute în baza contractului de administrare încheiat cu
companiile/societăŃile naŃionale, societăŃile comerciale la care statul sau o autoritate a
administraŃiei publice locale este acŃionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite
potrivit legii, cum ar fi: indemnizaŃia lunară brută, suma cuvenită prin participare la profitul
net al societăŃii;
e) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăŃi comerciale constituite prin
subscripŃie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilită de adunarea
constitutivă, potrivit legislaŃiei în vigoare;
f) sumele primite de reprezentanŃii numiŃi în adunarea generală a acŃionarilor şi sumele
primite de membrii consiliului de administraŃie şi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit
prevederilor legale;
g) sumele primite de reprezentanŃii în organisme tripartite, conform legii;
h) indemnizaŃiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi ai unor
entităŃi, cum ar fi: organizaŃii sindicale, organizaŃii patronale, alte organizaŃii
neguvernamentale, asociaŃii de proprietari/chiriaşi şi altele asemenea;
i) indemnizaŃiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii şi altele
asemenea, constituite conform legii;
j) veniturile obŃinute de condamnaŃii care execută pedepse la locul de muncă;
k) sumele plătite sportivilor ca urmare a participării în competiŃii sportive, precum şi
sumele plătite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti în domeniu pentru
rezultatele obŃinute la competiŃiile sportive, de către structurile sportive cu care aceştia au
relaŃii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se plătesc, inclusiv prima de joc,
cu excepŃia celor prevăzute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal;
l) compensaŃii băneşti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri
colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziŃiilor prevăzute în contractul de muncă;
m) indemnizaŃii sau alte drepturi acordate angajaŃilor cu ocazia angajării sau mutării
acestora într-o altă localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor
dispoziŃii legale, cu excepŃia celor prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. h) şi i) din Codul fiscal;
n) indemnizaŃia administratorilor, precum şi suma din profitul net, alta decât cea
calificată drept dividend, cuvenite administratorilor societăŃilor comerciale, potrivit actului
constitutiv, sau stabilite de adunarea generală a acŃionarilor;
o) indemnizaŃiile lunare plătite, conform legii, de angajator pe perioada de
neconcurenŃă, stabilite conform contractului individual de muncă;
p) indemnizaŃii prevăzute în contractul de muncă plătite de angajator pe perioada
suspendării contractului de muncă urmare participării la cursuri sau la stagii de formare
profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate, conform legii.
r) indemnizaŃii lunare brute şi alte avantaje de natura salariala acordate membrilor
titulari, corespondenŃi şi membrilor de onoare ai Academiei Romane.
s) alte drepturi sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

2.1.2 AVANTAJE SALARIALE

Codul fiscal consideră, la aliniatul (3) al art.55 că avantajele, cu excepŃia celor


prevăzute la alin. (4) de mai jos, primite în legătură cu o activitate dependentă includ, însă nu
se limitează la:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii,
în scop personal, cu excepŃia deplasării pe distanŃa dus-întors de la domiciliu la locul de
muncă;

4
b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri
sau servicii oferite gratuit sau la un preŃ mai mic decât preŃul pieŃei;
c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creanŃe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop
personal;
f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaŃii proprii sau alt
beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăŃii primei respective, altele decât cele
obligatorii.
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
precizează că avantajele în bani şi în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de
salariat de la terŃi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei
relaŃii contractuale între părŃi, după caz.
La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de persoana
fizică, cum ar fi:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni,
energie electrică, termică şi altele;
c) abonamentele la radio şi televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele şi
costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
d) permisele de călătorie pe diverse mijloace de transport;
e) cadourile primite cu diverse ocazii, cu excepŃia celor menŃionate la art. 55 alin. (4)
lit. a) din Codul fiscal;
f) contravaloarea folosinŃei unei locuinŃe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de
întreŃinere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică şi termică şi
altele asemenea, cu excepŃia celor prevăzute în mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul
fiscal;
g) cazarea şi masa acordate în unităŃi proprii de tip hotelier;
h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă
entitate, pentru angajaŃii proprii, precum şi pentru alŃi beneficiari, cu excepŃia primelor de
asigurare obligatorii potrivit legislaŃiei în materie.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare
este următorul:
- pentru beneficiarii care obŃin venituri salariale şi asimilate salariilor de la
suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de
această natură ale lunii în care sunt plătite primele de asigurare;
- pentru alŃi beneficiari care nu au o relaŃie generatoare de venituri salariale şi
asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea
sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.
Avantajele în bani pot fi şi sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii,
precum şi sumele acordate pentru distracŃii sau divertisment. Avantajele în bani şi
echivalentul în lei al avantajelor în natură sunt impozabile, indiferent de forma organizatorică
a entităŃii care le acordă. Fac excepŃie veniturile care sunt expres menŃionate ca fiind
neimpozabile, în limitele şi în condiŃiile prevăzute la art. 55 alin. (4) din Codul fiscal.

5
2.1.2.1 EVALUAREA AVANTAJELOR ÎN NATURĂ

Veniturile în natură, precum şi avantajele în natură primite cu titlu gratuit sunt


evaluate la preŃul pieŃei la locul şi data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata
parŃială sunt evaluate ca diferenŃă între preŃul pieŃei la locul şi data acordării avantajului şi
suma reprezentând plata parŃială.
Evaluarea avantajelor în natură sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor
din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosinŃei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de
1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este
închiriat de la o terŃă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosinŃei cu titlu gratuit a locuinŃei primite se face la nivelul chiriei
practicate pentru suprafeŃele locative deŃinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apă, gaz,
electricitate, cheltuieli de întreŃinere şi reparaŃii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea
lor efectivă;
c) evaluarea folosinŃei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul şi locuinŃa se face
la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsură specifică sau la
nivelul preŃului practicat pentru terŃi.
Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinŃă
mixtă se face astfel:
a) pentru vehicule evaluarea se face conform lit. a) de mai sus, iar avantajul se
determină proporŃional cu numărul de kilometri parcurşi în interes personal din totalul
kilometrilor;
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor lit. b) de mai sus şi
avantajul se determină proporŃional cu numărul de metri pătraŃi folosiŃi pentru interes personal
sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal.

2.1.2.2 EXCEPłII PRIVIND IMPOZITAREA ANUMITOR AVANTAJE ÎN NATURĂ

Nu sunt considerate avantaje:


- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaŃii a
căror activitate presupune deplasarea frecventă în interiorul
localităŃii;
- reducerile de preŃuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienŃii
persoane fizice;
- costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate, precum şi
utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
- diferenŃele de tarif la cazare în locaŃiile reprezentând amenajări recreative şi sportive
din dotarea ministerelor de care beneficiază personalul propriu, conform legii.
- contribuŃiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaŃii
proprii, în limita a 200 euro anual pe participant.
Angajatorul stabileşte partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentând
folosinŃa în scop personal, care reprezintă avantaj impozabil, în condiŃiile art. 55 alin. (3) din
Codul fiscal, şi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul
primeşte acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileşte limita convorbirilor telefonice
aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depăşeşte
această limită să fie considerat avantaj în natură, în situaŃia în care salariatului în cauză nu i s-
a imputat costul convorbirilor respective.

6
La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul
angajatorului cu folosinŃă mixtă, pus la dispoziŃie unui angajat, nu se iau în considerare
distanŃa dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, precum şi cheltuielile efectuate pentru
realizarea sarcinilor de serviciu.

2.1.3 EXCEPłII PRIVIND IMPOZITAREA ANUMITOR VENITURI SALARIALE

Conform art.55 alin. (4) din Codul fiscal următoarele sume, prevăzute la lit.a) – r), nu
sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile
proprii ca urmare a calamităŃilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile,
ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaŃilor,
cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al
salariatului, costul prestaŃiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaŃii
proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaŃii proprii sau
alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori
în beneficiul copiilor minori ai angajaŃilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a
sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu
ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei
persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 1.500.000 lei (150 RON).
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor
prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor
legi speciale şi finanŃate din buget;
Normele metodologice consideră că ajutoarele de înmormântare sunt venituri neimpozabile
atât în cazul angajatului, cât şi în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de
muncă sau prevederilor din legi speciale.
Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajaŃilor cu
ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase,
precum şi pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplică atât
darurilor constând în bunuri, cât şi celor în bani, în cazul tuturor angajatorilor de forŃă de
muncă.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit
din Codul fiscal:
b) tichetele de masă şi creşă 4 ca şi drepturile de hrană acordate de angajatori
angajaŃilor, în conformitate cu legislaŃia în vigoare;
Conform normelor metodologice, în această categorie se cuprind:
- alocaŃia individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, primită de
angajaŃi şi suportată integral de angajator, potrivit legii;
- alocaŃiile zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performanŃă, internă şi
internaŃională, diferenŃiată pe categorii de acŃiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru
asigurarea alimentaŃiei de efort necesare în perioada de pregătire;
- drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare
naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională;
- alte drepturi de această natură primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi:
alocaŃia de hrană zilnică pentru personalul navigant şi auxiliar îmbarcat pe nave; alocaŃia
zilnică de hrană pentru consumurile colective din unităŃile bugetare şi din regiile
autonome/societăŃile comerciale cu specific deosebit; alocaŃia de hrană acordată donatorilor

7
onorifici de sânge; alocaŃia de hrană pentru consumurile colective din unităŃile sanitare
publice şi altele asemenea.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit
din Codul fiscal:
c) contravaloarea folosinŃei locuinŃei de serviciu sau a locuinŃei din incinta unităŃii,
potrivit repartiŃiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităŃii activităŃii prin cadrul
normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul
de apărare naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională, precum şi compensarea diferenŃei
de chirie, suportate de persoana fizică, conform legilor speciale;
Conform normelor metodologice, prin locuinŃe acordate ca urmare a specificităŃii
activităŃii se înŃelege acele locuinŃe asigurate angajaŃilor când activitatea se desfăşoară în
locuri izolate, precum staŃiile meteo, staŃiile pentru controlul mişcărilor seismice, sau în
condiŃiile în care este solicitată prezenŃa permanentă pentru supravegherea unor instalaŃii,
utilaje şi altele asemenea.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit
din Codul fiscal:
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinŃele puse la dispoziŃia oficialităŃilor
publice, a angajaŃilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara Ńării, în conformitate cu
legislaŃia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecŃie şi
de lucru, a alimentaŃiei de protecŃie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor
drepturi de protecŃie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de
echipament, ce se acordă potrivit legislaŃiei în vigoare;
Conform normelor metodologice, nu sunt venituri impozabile:
- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub formă de aparatură,
dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii;
- contravaloarea echipamentului individual de protecŃie cu care este dotat fiecare
participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;
- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite
de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja
îmbrăcămintea şi încălŃămintea;
- contravaloarea alimentaŃiei de protecŃie primite în mod gratuit de persoanele fizice
care lucrează în locuri de muncă cu condiŃii grele şi vătămătoare;
- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele
fizice care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igienă
personală deosebită;
- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi,
personalul navigant şi alte categorii de personal, potrivit legii;
- contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul echipamentului, cum ar
fi: materiale de spălat şi de igienă, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de
reparaŃii şi întreŃinere, rechizite şi furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din
sectorul de apărare naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională, în condiŃiile legii;
- altele asemenea.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit
din Codul fiscal:
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care
angajaŃii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui
abonament lunar, pentru situaŃiile în care nu se asigură locuinŃă sau nu se suportă
contravaloarea chiriei, conform legii;

8
g) sumele primite de angajaŃi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, a
indemnizaŃiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în Ńară şi în
străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de
persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităŃi neplătitoare de impozit pe profit
peste limita de 2,5 ori indemnizaŃia acordată salariaŃilor din instituŃiile publice;
Conform normelor metodologice, în categoria cheltuielilor de delegare şi detaşare se cuprind
cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizaŃia de delegare şi de detaşare în Ńară şi
în străinătate, stabilită potrivit legii.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit
din Codul fiscal nici:
h) sumele primite, potrivit dispoziŃiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de
mutare în interesul serviciului;
Conform normelor metodologice, prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înŃelege
cheltuielile cu transportul personal şi al membrilor de familie ai angajatului, precum şi al
bunurilor din gospodărie, cu ocazia mutării salariatului într-o altă localitate decât cea de
domiciliu, în situaŃia în care, potrivit legii, se decontează de angajator.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit
din Codul fiscal nici:
i) indemnizaŃiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate
situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea
studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaŃiile de instalare şi
mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituŃiile publice şi celor care îşi
stabilesc domiciliul în localităŃi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au
locul de muncă;
Conform normelor metodologice, sunt considerate venituri neimpozabile indemnizaŃiile de
instalare şi mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu
prevederile legilor speciale.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit
din Codul fiscal nici:
j) sumele reprezentând plăŃile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe
unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca
urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăŃile compensatorii,
calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de
apărare naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională la încetarea raporturilor de muncă sau
de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentând plăŃile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete,
acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a
nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară
netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau
celor care nu îndeplinesc condiŃiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăŃi compensatorii
primite de poliŃişti aflaŃi în situaŃii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul
de bază lunar net, acordate potrivit legislaŃiei în materie;
k1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau
accentuat, la funcŃia de bază;
Conform normelor metodologice, nu sunt venituri impozabile veniturile din salarii realizate
de persoanele fizice cu handicap grav şi accentuat, încadrate cu contract individual de muncă,
încasate începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile menŃionate, aferente perioadei de până la
01.05.2005, sunt impozabile potrivit legii.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înŃelesul impozitului pe venit
din Codul fiscal nici:

9
l) veniturile din salarii, ca urmare a activităŃii de creare de programe pentru calculator;
încadrarea în activitatea de creaŃie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al
ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei, al ministrului comunicaŃiilor şi tehnologiei
informaŃiei şi al ministrului finanŃelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităŃi dependente
desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepŃie
veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România
sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de perioada de
desfăşurare a activităŃii în străinătate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecŃionarea
angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi
implicit la momentul acordării;
r) diferenŃa favorabilă dintre dobânda preferenŃială stabilită prin negociere şi dobânda
practicată pe piaŃă, pentru credite şi depozite.
Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează.

2.1.4 DEDUCERE PERSONALĂ

Conform art.56 din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente romane, prevăzute la art.
40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei
sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcŃia de bază.
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de
până la 10.000.000 lei (1.000 RON) inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreŃinere - 2.500.000 lei (250 RON);

- pentru contribuabilii care au o persoană în întreŃinere - 3.500.000 lei (350 RON);

- pentru contribuabilii care au două persoane în întreŃinere - 4.500.000 lei (450 RON);

- pentru contribuabilii care au trei persoane în întreŃinere - 5.500.000 lei (550 RON);

- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreŃinere - 6.500.000
lei (650 RON).
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între
10.000.001 lei (1.000,01 RON) şi 30.000.000 lei (3.000 RON), inclusiv, deducerile personale
sunt degresive faŃă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanŃelor
publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste
30.000.000 lei (3.000 RON) nu se acordă deducerea personală.
Pentru stabilirea unei relaŃii matematice privind includerea deducerii la calculul impozitului
pe veniturile din salariu se construieşte următoarea relaŃie a deducerii personale (DP) în
funcŃie de salariul brut şi de numărul de persoane aflate în întreŃinere (NPI), astfel:
DP = (250 + 100 × NPI) × K, în care NPI reprezintă numărul persoanelor aflate în
întreŃinere (deducerea se acordă pentru maxim 4 persoane în întreŃinere) iar "K" reprezintă un
parametru definit în Tabelul nr.2.1, astfel 5:

10
Tabelul nr.2.1
Salariul brut până la: 1.000
între: 1.000 ÷ 3.000 exclusiv peste: 3.000 inclusiv
(RON) inclusiv
SB − 1000
K 1 1− 0
2.000
Deducere 3.000 − SB
250 + 100 × NPI (250 + 100 × NPI) × 0
personală 2.000

2.1.5 PERSOANE ÎN ÎNTREłINERE

Persoana în întreŃinere poate fi soŃia/soŃul, copiii sau alŃi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soŃului/soŃiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei
venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei (250 RON) lunar. În cazul în
care o persoană este întreŃinută de mai mulŃi contribuabili, suma reprezentând deducerea
personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înŃelegerii între părŃi. Copiii minori, în
vârstă de până la 18 ani împliniŃi, ai contribuabilului sunt consideraŃi întreŃinuŃi.
Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreŃinerea
contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost
întreŃinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreŃinere:
a) persoanele fizice care deŃin terenuri agricole şi silvice în suprafaŃă de peste 10.000
mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane;
b) persoanele fizice care obŃin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor,
legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem
irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum
şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaŃă.
Deducerea personală determinată potrivit legii nu se acordă personalului trimis în misiune
permanentă în străinătate, potrivit legii.
Conform normelor metodologice, deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub
formă de deducere personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai
pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcŃia de bază, în limita venitului realizat.
Deducerea personală este stabilită în funcŃie de venitul brut lunar din salarii realizat la funcŃia
de bază de către contribuabil şi numărul de persoane aflate în întreŃinerea acestuia.
ObligaŃia stabilirii persoanelor aflate în întreŃinerea contribuabilului în funcŃie de care
se atribuie deducerea personală este în sarcina plătitorului de venit din salarii, la funcŃia de
bază.
Pentru ca o persoană să fie în întreŃinere, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiŃii:
- existenŃa unor raporturi juridice între contribuabil şi persoana aflată în întreŃinere;
- persoana fizică întreŃinută să aibă venituri impozabile şi neimpozabile mai mici sau
egale cu 2.500.000 lei (250 RON) lunar.
Persoana aflată în întreŃinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui
întreŃinere se află. Sunt considerate persoane aflate în întreŃinere soŃul/soŃia contribuabilului,
copiii acestuia, precum şi alŃi membri de familie până la gradul al doilea inclusiv. În sensul
art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, în categoria "alt membru de familie aflat în întreŃinere" se
cuprind rudele contribuabilului şi ale soŃului/soŃiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.
După gradul de rudenie rudele se grupează astfel:
- rude de gradul întâi, cum ar fi: părinŃi şi copii;

11
- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoŃi şi fraŃi/surori.
Sunt considerate persoane aflate în întreŃinere militarii în termen, militarii cu termen
redus, studenŃii şi elevii militari ai instituŃiilor de învăŃământ militare şi civile, peste vârsta de
18 ani, dacă veniturile obŃinute sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei (250 RON) lunar.

2.1.5.1 EXCEPłII PRIVIND PERSOANE AFLATE ÎN ÎNTREłINERE

Nu sunt considerate persoane aflate în întreŃinere persoanele majore condamnate, care


execută pedepse privative de libertate.
Copilul minor este considerat întotdeauna întreŃinut, cu excepŃia celor încadraŃi în muncă,
indiferent dacă se află în unităŃi speciale sanitare sau de protecŃie specială şi altele asemenea,
precum şi în unităŃi de învăŃământ, inclusiv în situaŃia în care costul de întreŃinere este
suportat de aceste unităŃi. În acest caz eventualele venituri obŃinute de copilul minor nu se au
în vedere la încadrarea în venitul de 2.500.000 lei (250 RON) lunar.
Pentru copilul minor aflat în întreŃinerea părinŃilor sau a tutorelui, deducerea personală se
acordă integral unuia dintre părinŃi, conform înŃelegerii dintre aceştia, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul de a fi preluat în întreŃinere
revine părintelui căruia i-a fost încredinŃat copilul sau unuia dintre soŃi care formează noua
familie, conform înŃelegerii dintre aceştia, indiferent dacă s-a făcut o adopŃie cu efecte
restrânse şi chiar dacă părinŃii fireşti ai acestuia contribuie la întreŃinerea lui prin plata unei
pensii de întreŃinere.
Plata unei pensii de întreŃinere nu dă dreptul la preluarea în întreŃinere a copilului, părintelui
obligat la această plată.
Pentru copilul minor primit în plasament sau încredinŃat unei persoane ori unei familii, dreptul
de a fi preluat ca persoană în întreŃinere pentru acest copil se acordă:
- persoanei care l-a primit în plasament sau căreia i s-a încredinŃat copilul;
- unuia dintre soŃii care formează familia căreia i-a fost încredinŃat sau
i-a fost dat în plasament copilul, conform înŃelegerii dintre aceştia.
Pentru copiii aflaŃi în întreŃinerea unei familii, dreptul de a fi luat în întreŃinere se acordă
unuia dintre părinŃi, conform înŃelegerii dintre aceştia. Astfel, în situaŃia în care într-o familie
sunt mai mulŃi copii aflaŃi în întreŃinere, aceştia vor fi preluaŃi în întreŃinerea unuia dintre
părinŃi conform înŃelegerii dintre părŃi. În aceste situaŃii contribuabilii vor prezenta plătitorului
de venit fie o declaraŃie pe propria răspundere din partea soŃului/soŃiei, fie o adeverinŃă emisă
de plătitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi
identitatea copiilor care sunt preluaŃi în întreŃinere de fiecare soŃ/soŃie.
Nu se acordă dreptul de a prelua în întreŃinere următoarelor persoane:
- părinŃilor ai căror copii sunt daŃi în plasament sau încredinŃaŃi unei familii ori
persoane;
- părinŃilor copiilor încredinŃaŃi unui organism privat autorizat sau unui serviciu public
autorizat, în cazul în care părinŃii respectivi sunt puşi sub interdicŃie sau sunt decăzuŃi din
drepturile părinteşti.
Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, încadrat în muncă în condiŃiile Codului
muncii, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală, situaŃie în care părinŃii nu
mai au dreptul de a-l lua în întreŃinere, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată.
Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în sumă de 2.500.000 lei (250 RON) lunar se
realizează prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizică aflată
în întreŃinere.
În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obŃine venituri la funcŃia de bază, pentru a
stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate în întreŃinere, se compară venitul

12
lunar realizat de persoana aflată în întreŃinere cu suma de 2.500.000 lei (250 RON) lunar,
astfel:
a) în cazul în care persoana aflată în întreŃinere realizează venituri lunare de natura
pensiilor, indemnizaŃiilor, alocaŃiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana
întreŃinută rezultă din însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună;
b) în cazul în care venitul este realizat sub formă de câştiguri la jocuri de noroc, premii
la diverse competiŃii, dividende, dobânzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana
fizică aflată în întreŃinere se determină prin împărŃirea venitului realizat la numărul de luni
rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
c) în cazul în care persoana întreŃinută realizează atât venituri lunare, cât şi aleatorii,
venitul lunar se determină prin însumarea acestor venituri.
Dacă venitul unei persoane aflate în întreŃinere depăşeşte 2.500.000 lei (250 RON) lunar, ea nu
este considerată întreŃinută.
În funcŃie de venitul lunar al persoanei întreŃinute, plătitorul veniturilor din salarii va proceda
după cum urmează:
a) în situaŃia în care una dintre persoanele aflate în întreŃinere, pentru care
contribuabilul beneficiază de deducere personală, obŃine în cursul anului un venit lunar mai
mare de 2.500.000 lei (250 RON) lunar, plătitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul
deducerii personale corespunzătoare pentru persoanele rămase în întreŃinere începând cu luna
următoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea
către angajator/plătitor;
b) în situaŃia în care contribuabilul solicită acordarea deducerii personale pentru
persoana aflată în întreŃinere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub
2.500.000 lei (250 RON) lunar, plătitorul de venituri din salarii va începe acordarea deducerii
personale reconsiderate pentru persoana în întreŃinere o dată cu plata drepturilor lunare ale
lunii în care contribuabilul a depus documentele justificative.
Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la plătitorul
de venituri din salarii o declaraŃie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele
informaŃii:
- datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele şi
prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreŃinere (numele şi prenumele,
codul numeric personal).
În ceea ce priveşte copiii aflaŃi în întreŃinere, la această declaraŃie contribuabilul care
realizează venituri din salarii va anexa şi adeverinŃa de la plătitorul de venituri din salarii a
celuilalt soŃ sau declaraŃia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere
personală pentru acel copil.
DeclaraŃia pe propria răspundere a persoanei aflate în întreŃinere, cu excepŃia copilului minor,
trebuie să cuprindă următoarele informaŃii:
- datele de identificare a persoanei aflate în întreŃinere, cum ar fi: numele, prenumele,
domiciliul, codul numeric personal;
- datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de deducerea personală, cum
ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- acordul persoanei întreŃinute ca întreŃinătorul să o preia în întreŃinere;
- nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreŃinere, inclusiv menŃiunea privind
suprafeŃele de teren agricol şi silvic deŃinute, precum şi declaraŃia afirmativă sau negativă cu
privire la desfăşurarea de activităŃi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume şi zarzavat în
sere, în solarii amenajate şi în sistem irigat; cultivare a arbuştilor şi plantelor decorative,
ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole şi pomicole;

13
- angajarea persoanei întreŃinute de a comunica persoanei care contribuie la
întreŃinerea să orice modificări în situaŃia venitului realizat.
DeclaraŃiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale nu sunt
formulare tipizate.
Contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii documentele justificative care să
ateste persoanele aflate în întreŃinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de
naştere ale copiilor, adeverinŃa de venit a persoanei întreŃinute sau declaraŃia pe propria
răspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, plătitorul de
venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.
Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influenŃă asupra nivelului reprezentând
deducerea personală acordată şi această schimbare duce la diminuarea deducerii personale,
contribuabilul este obligat să înştiinŃeze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile
calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel încât
angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care
s-a produs evenimentul.
În situaŃia în care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii
personale se face ulterior apariŃiei evenimentului care modifică, în sensul majorării, nivelul
acesteia, angajatorul/plătitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personală
reconsiderată o dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus
toate documentele justificative. Deducerea personală nu se fracŃionează în funcŃie de numărul
de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parŃial, la funcŃia
de bază.

2.1.6 IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARIU

Conform art. 57 - (1) din Codul fiscal, beneficiarii de venituri din salarii datorează un
impozit lunar, final, care se calculează şi se reŃine la sursă de către plătitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
a) la locul unde se află funcŃia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenŃă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul
brut a contribuŃiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaŃia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuŃiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se
depăşească echivalentul în lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obŃinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenŃă între venitul brut şi contribuŃiile obligatorii pe fiecare
loc de realizare a acestora.
(21) În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenŃelor de venituri din salarii stabilite
pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reŃine la data efectuării
plăŃii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara
funcŃiei de baza la data plăŃii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-
au plătit.
(3) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile
din salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinaŃiei unei sume reprezentând până la 2%
din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susŃinerea entităŃilor nonprofit care se înfiinŃează şi
funcŃionează în condiŃiile legii, unităŃilor de cult, precum şi
pentru acordarea de burse private, conform legii.

14
Conform normelor metodologice, în categoria entităŃilor nonprofit se cuprind, de exemplu:
asociaŃiile, fundaŃiile, organizaŃiile sindicale, patronatele, partidele politice, asociaŃiile de
proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariaŃilor, în măsura în care, potrivit legilor proprii
de organizare şi funcŃionare desfăşoară activităŃi nonprofit iar sumele primite din impozit să
fie folosite în acest scop.
(5) ObligaŃia calculării, reŃinerii şi virării acestei sume prevăzute la alin. (4) revine
organului fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) şi (5) se stabileşte prin ordin al
ministrului finanŃelor publice.
Conform normelor metodologice, venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea
veniturilor realizate într-o lună conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoană
fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt
acordate.
Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităŃi pe teritoriul României sunt
considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul
sau cu domiciliul în România, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în
străinătate, indiferent unde este primită suma. Contribuabilii care realizează venituri din
salarii datorează un impozit lunar final, calculat şi reŃinut de către plătitorul de venituri.
Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizează cota de impozit de 16%, luându-se în
calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la funcŃia de bază şi deducerea
personală stabilită potrivit art. 56 din Codul fiscal, după caz.
Drepturile salariale acordate în natură, precum şi avantajele acordate angajaŃilor se evaluează
conform menŃiuni anterioare şi se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele
referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natură primite de angajat se
vor anexa la statul de plată.
Transformarea în lei a sumelor obŃinute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din
salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca NaŃională
a României, astfel:
- în situaŃia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării
raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar
în vigoare în ziua precedentă celei în care se face plata; sau
- în celelalte cazuri, cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care
se face plata acestor drepturi.
Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro reprezentând contribuŃiile reŃinute
pentru fondurile de pensii facultative şi verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de
lege.
Transformarea contribuŃiilor reŃinute pentru fondurile de pensii facultative din lei în euro,
pentru verificarea încadrării în plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat
de Banca NaŃională a României în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile
salariale.
Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii
primele de asigurare voluntara de sănătate.
Pentru veniturile obŃinute în afara funcŃiei de bază, aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenŃă între venitul brut şi contribuŃiile obligatorii
pe fiecare loc de realizare se face şi în cazul veniturilor obŃinute sub forma:
- indemnizaŃiei lunare a asociatului unic;
- drepturilor de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior
încetării raporturilor de muncă;
- salariilor sau diferenŃelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti
rămase definitive şi irevocabile.

15
În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află funcŃia de
bază se înŃelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în
carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt
asimilate acestora;
b) în cazul cumulului de funcŃii, locul declarat/ales de persoanele fizice.
FuncŃia de bază poate fi declarată de angajat în condiŃiile legii şi la locul de muncă la care
acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parŃial.
Suma care reprezintă prima de vacanŃă sau o parte din aceasta se cumulează cu veniturile de
natură salarială ale lunii în care se plăteşte această primă. IndemnizaŃiile aferente concediilor
de odihnă se defalchează pe lunile la care se referă şi se impun cumulat cu veniturile realizate
în aceste luni.

2.1.7 TERMENUL DE PLATĂ A IMPOZITULUI

Conform art. 58, Cod fiscal, plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au
obligaŃia de a calcula şi de a reŃine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării
plăŃii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Conform normelor metodologice, veniturile în natură se consideră plătite la ultima plată a
drepturilor salariale pentru luna respectivă. Impozitul aferent veniturilor şi avantajelor în
natură se reŃine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeaşi lună. Impozitul pe
veniturile din salarii se calculează şi se reŃine lunar de angajatori/plătitori pe baza statelor de
salarii/plată. Calculul şi reŃinerea impozitului lunar se efectuează de către plătitori, la data
ultimei plăŃi a veniturilor din salarii aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 57 din
Codul fiscal, indiferent dacă veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub
formă de avans şi lichidare. În situaŃia în care în cursul unei luni se efectuează plăŃi de
venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru
concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, reprezentând plăŃi intermediare, impozitul
se calculează şi se reŃine la fiecare plată, prin aplicarea cotei asupra plăŃilor intermediare
diminuate cu contribuŃiile obligatorii, după caz.
La data ultimei plăŃi a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează
potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectivă, prin cumularea
drepturilor salariale respective cu plăŃile intermediare. Impozitul de reŃinut la această dată
reprezintă diferenŃa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor
reŃinute la plăŃile intermediare.
În cazul în care un angajat care obŃine venituri din salarii la funcŃia de bază
se mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursă
de venit (loc de realizare a venitului). Deducerea personală se acordă numai de primul
angajator, în limita veniturilor realizate în luna respectivă, până la data lichidării. Dacă
reangajarea are loc în aceeaşi lună cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru
determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate în această lună de la angajatorul
următor nu se va lua în calcul deducerea personală. ContribuŃiile obligatorii reprezentând
cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determină conform reglementărilor
legale în materie.
Conform art. 581, Cod fiscal, contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din
salarii, obŃinute la funcŃia de bază, cheltuielile efectuate pentru economisire în sistem colectiv
pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Legii nr. 541/2002 privind economisirea şi
creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările

16
ulterioare, în limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. ObligaŃia acordării acestei
deduceri revine organului fiscal competent şi procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al
ministrului finanŃelor publice.

2.1.8 FIŞE FISCALE

Conform art.59 - (1), Cod fiscal, informaŃiile referitoare la calculul impozitului pe


veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale.
Conform alin.(2) plătitorul de venituri are obligaŃia să completeze fişele fiscale, pe întreaga
durată de efectuare a plăŃii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe
întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare
an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul şi
conŃinutul formularelor se aprobă prin ordin al ministrului finanŃelor publice.
Conform normelor metodologice, fişele fiscale se completează de
angajatorul/plătitorul de venit şi se depun la organul fiscal la care angajatorul/plătitorul de
venit este înregistrat în evidenŃă fiscală.
Angajatorul/plătitorul de venit este obligat să înmâneze angajatului, câte o copie pentru
fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. Fişele
fiscale pentru salariaŃii care au fost detaşaŃi la o altă unitate se completează de către unitatea
care a încheiat contractele de muncă cu aceştia. În situaŃia în care plata venitului salarial se
face de unitatea la care salariaŃii au fost detaşaŃi, angajatorul care a detaşat comunică
angajatorului la care aceştia sunt detaşaŃi date referitoare la deducerea personală la care este
îndreptăŃit fiecare salariat. Pe baza acestor date unitatea la care salariaŃii au fost detaşaŃi
întocmeşte statele de salarii, calculează impozitul şi transmite lunar unităŃii de la care au fost
detaşaŃi informaŃiile solicitate prin ordinul ministrului finanŃelor publice, în scopul completării
fişei fiscale.
Fiecare angajator/plătitor de venituri din salarii este obligat, potrivit prevederilor art.
57 alin. (3) din Codul fiscal, să determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru
fiecare contribuabil prin însumarea impozitului aferent venitului fiecărei luni din anul fiscal,
indiferent de numărul de luni în care contribuabilul a realizat venituri din salarii de la acesta.
Pentru contribuabilii prevăzuŃi la art. 60 din Codul fiscal care realizează venituri din salarii şi
pentru care plătitorul de venituri nu a optat să îndeplinească obligaŃiile privind calculul,
reŃinerea şi virarea impozitului aferent acestor venituri, obligaŃia determinării impozitului
anual pe venitul din salarii, pe sursa respectivă, revine organului fiscal competent. În situaŃia
în care se constată elemente care generează modificarea veniturilor din salarii şi/sau a bazei
de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/plătitorul a
efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective şi stabilirea diferenŃelor
de impozit constatate se efectuează pentru luna la care se referă, iar diferenŃele de impozit
rezultate vor majora/diminua impozitul datorat începând cu luna constatării.
În situaŃia în care la data efectuării operaŃiunii de stabilire a diferenŃelor de impozit de către
angajator/plătitor există relaŃii contractuale generatoare de venituri din salarii, între acesta şi
persoana fizică, atunci se procedează astfel:
- impozitul reŃinut în plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele
respective a impozitului pe veniturile din salarii începând cu luna efectuării acestei operaŃiuni
şi până la lichidarea acestuia;
- impozitul nereŃinut se reŃine de angajator/plătitor din veniturile din salarii începând
cu luna constatării şi până la lichidarea acestuia.
În situaŃia în care persoana fizică pentru care angajatorul/plătitorul a efectuat calculul
impozitului lunar/anual nu mai are relaŃii contractuale generatoare de venituri din salarii şi

17
angajatorul/plătitorul nu poate să efectueze operaŃiunea de plată/încasare a diferenŃelor de
impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.

2.1.9 IMPOZITUL PENTRU ANUMITE VENITURI SALARIALE

Conform art.60 - (1), Cod fiscal, contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în
România şi care obŃin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi persoanelor
fizice române care obŃin venituri din salarii, ca urmare a activităŃii desfăşurate la misiunile
diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile următoarele
revederi.
Conform alin. (2), orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaŃia de a declara şi de a plăti
impozit lunar la bugetul de stat, potrivit art. 57, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal.
Conform alin. (3), misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum
şi reprezentanŃele organismelor internaŃionale ori reprezentanŃele societăŃilor comerciale şi ale
organizaŃiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în
România, pot opta ca pentru angajaŃii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile
în România, să îndeplinească obligaŃiile privind calculul, reŃinerea şi virarea impozitului pe
veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor în cazul în care
opŃiunea de mai sus este formulată şi comunicată organului fiscal competent.
Conform alin. (4), persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul
îşi desfăşoară activitatea potrivit alin. (1) este obligată să ofere informaŃii organului fiscal
competent referitoare la data începerii desfăşurării activităŃii de către contribuabil şi,
respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu
excepŃia situaŃiei în care îndeplineşte obligaŃia privind calculul, reŃinerea şi virarea
impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).
Conform normelor metodologice, contribuabilii care desfăşoară activitatea în România
şi obŃin venituri sub formă de salarii din străinătate, care, potrivit acestui titlu, se impun în
România, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale
posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineşte obligaŃiile
privind calculul, reŃinerea şi virarea impozitului pe salarii, au obligaŃia să depună lunar o
declaraŃie la organul fiscal competent. Organul fiscal competent este definit potrivit legislaŃiei
în materie.
Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii prevăzuŃi la art.
60 alin. (1) din Codul fiscal au obligaŃia să depună o declaraŃie informativă privind
începerea/încetarea activităŃii acestor contribuabili.
DeclaraŃia informativă se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială este
înregistrată în evidenŃa fiscală persoana fizică ori juridică la care îşi desfăşoară activitatea
contribuabilul. DeclaraŃia informativă se depune ori de cate ori apar modificări de natura
începerii/încetării activităŃii în documentele care atestă raporturile de muncă, în termen de 15
zile de la data producerii evenimentului.

2.2 CALCULUL SALARIULUI NET

După reŃinerea din venitul salarial lunar brut a tuturor contribuŃiilor şi a impozitului
datorat bugetului statului rezultă salariul net.
Nici o reŃinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiŃiilor prevăzute
de lege. Contabilitate a rezervat acestora contul 427 „ReŃineri din salarii datorate terŃilor“. O

18
reŃinere des uzitată este garanŃia materială care reprezintă 10 % din salariul de încadrare.
ReŃinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului (lipsuri în gestiune) sau rate, popriri ş.a. nu
pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost
instituită printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. ReŃinerile din salariu
cumulate nu pot depăşi în fiecare luna jumătate din salariul net. Acceptarea fără rezerve a unei
plăŃi din drepturile salariale, potrivit unor dispoziŃii legale sau contractuale nu poate avea însă
semnificaŃia unei renunŃări la drepturile salariale.
În Figura nr.1 este prezentată structura salariului brut, contribuŃiile obligatorii
individuale ale angajatului precum şi contribuŃiile obligatorii ale angajatorilor, în raport cu
fondul de salarii, pentru condiŃii normale de muncă, în anul 2009.

ContribuŃiile angajatorului
Salariul Brut
la fondul de salarii

Salariul Impozit CSI - ContribuŃii sociale


net salariu individuale CSC - ContribuŃii sociale colective Comisioane

SN IS CASJ CASS CAS CAS* CASS CASJ FGCS CAMBP CCIS CPDPH ITM 1;2

SB – CSI 16% 0,5% 5,5% 10,5% 20,8% 5,2% 0,5% 0,25% (0,15 - 0,85% 0,75%
– IS × VI × SB × SB × SB × SSB × FSB × SSB × SSB 0,85)% × FSB * (0,25%)
× SSB × FSB

Structura salariului şi a contribuŃiilor de asigurări şi protecŃie socială în anul 2009


Figura nr.1

în care: SB - Salariu brut (lunar);


VNL – Venit net lunar (SB - CSI);
VI sau VBC – venit bază de calcul sau Venit impozabil (SB – CSI - DP);
CSI - ContribuŃii sociale individuale (reŃineri din salariu);
IS - Impozit pe (venitul din) salariu;
SN - Salariu net;
SSB – Suma salariilor (veniturilor salariale) brute lunare;
FSB – Fond de salarii brute (lunare);
CSC - ContribuŃii sociale colective (contribuŃiile unităŃii);
CAS – contribuŃia pentru asigurări sociale (de stat), pentru condiŃii normale de muncă;
CASJ – contribuŃia de asigurări sociale împotriva riscului de şomaj;
CASS – contribuŃia pentru asigurări sociale de sănătate;
CAMBP – contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
CCIS – contribuŃia pentru concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate;
FGCS – Fondul pentru garantarea creanŃelor salariale;
CPDPH - ContribuŃia datorată de angajator pentru promovarea drepturilor persoanelor
cu handicap;
ITM1 (0,75%) şi ITM2 (0,25%) – comisioane – contravaloare servicii datorate
Inspectoratelor Teritoriale ale Muncii pentru gestiunea carnetelor de muncă.

Exemplu
Calculul salariului net pentru un salariu brut de 1.500 RON (15.000.000 ROL) al unui
salariat cu o singură persoană în întreŃinere, la funcŃia de bază, în luna februarie 2009, se
prezintă astfel:

19
VNL = SB – CSI = SB – CASJ – CASS – CAS =
= 1.500 – 0,5% ×1.500 – 5,5% ×1.500 – 10,5% ×1.500 = 1.500 – 8 – 83 – 158 = 1.251 RON
DP = (250 + 100 × NPI) × K, în care NPI = 1 reprezintă numărul persoanelor în
întreŃinere care din punct de vedere fiscal nu poate fi mai mare de 4, iar „K” se calculează
astfel:
SB − 1.000 1.500 − 1.000
K = 1− = 1− = 0,75
2.000 2.000
DP = (250 + 100 × 1) × 0,75 = 270 RON (rotunjire superioară la zeci de lei, de la
262,5).
VI sau VBC = VNL – DP = 1.251 – 270 = 981 RON iar impozitul pe salarii :
IS = 16 % × VBC = 16 % × 981 = 157 RON
SN = SB – CSI – IS = 1.500 – 249 – 157 = 1.094 RON

2.2.1 CALCULUL INFORMATIZAT AL SALARIULUI

FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL

Explicativă la coloana ”B”


A B
(date sau formule de calcul)
Februarie/2009
1 20 20
- Zile lucrătoare
2 Nume, prenume Spanu Ni Spanu Nicolae
FuncŃia de bază -
3 1 1
condiŃii normale
4 Zile lucrate 20 20
5 Nr. pers. întreŃinere 1 1
Salariu de
6 1.171,00 1171
încadrare
7 Salariu realizat 1.171,00 =B6*B4/B1
IndemnizaŃie de
8 0,00 0
conducere
9 Spor vechime 15 % 176,00 =ROUND(15%*(B7);0)
10 Alte sporuri 0,00 0
11 Alte venituri 0,00 0
VBLS (Venit brut
12 1.347,00 =B7+B8 +B9+B10+B11
lunar )
13 C.A.SJ. 0,5 % 7,00 =ROUND(0,5%*B12;0)
14 C.A.S.10,5 % 141,00 =ROUND(10,5%*B12;0)
15 C.A.S.S. 5,5 % 74,00 =ROUND(5,5%*B12;0)
=(IF(B12<=1000;250+IF(B5<=4;B5;4)*IF(B
5<0;0;1)*100;0)+IF(B12>1000;1;0)*IF(B12<
16 Deducere personală 290,00 =3000;ROUNDUP((250+IF(B5<=4;B5;4)*IF
(B5<0;0;1)*100)*(1-(B12-1000)/2000);-
1);0))*IF(B3>0;1;0)

20
Venit net lunar =IF((B12-B13-B14-B15)<0;0;(B12-B13-B14-
17 1.125,00
(VNL) B15))
Venit impozabil =ROUNDDOWN(IF((B17-B16)<0;0;(B17-
18 835,00
(VI sau VBC) B16));1)
Impozit pe salariu
19 134,00 =ROUND(16%*B18;0)
(IP)
20 Net de plată (NP) 991,00 =B12-B13-B14-B15-B19
21 Avans (AV - 40 %) 401,00 401
22 Rest de plată (RP) 590,00 =B20-B21

În coloana „Explicativă Excel la coloana „B”” sunt prezentate formulele de calcul


tabelar care stau „în spatele” rezultatelor afişate. Formulele „Excel” se scriu fără alte spaŃii
sau semne ortografice decât cele menŃionate în explicativă. Se remarcă funcŃia „round”
(rotunjire simplă), „rounddown” (rotunjire inferioară) utilizată la rotunjirea venitului
impozabil în favoarea contribuabilului (prin omisiune) precum şi funcŃia „roundup” pentru
rotunjire prin adăugare a deducerilor personale la un număr întreg al zecilor de lei.
Cifra „1” utilizată în celula B3 (FuncŃia de bază) face ca funcŃia „If” din finalul formulei
celulei B16 (Deducere personală) să calculeze deducerea personală numai pentru funcŃia de
bază, în caz contrar (în afara funcŃiei de bază) deducerea fiind nulă.

2.2.2 CALCULUL ANALITIC AL SALARIULUI NET ÎN ANUL 2008

În privinŃa cotelor procentuale ale contribuŃiilor sociale, Legea bugetului asigurărilor


sociale de stat pe anul 2008 6, la articolele 16-18, prevede:
”În baza art.18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru anul 2008 cotele de contribuŃie de asigurări sociale se stabilesc după cum
urmează:
În perioada Începând cu
01.01. 2008 -30.11.2008 01.12.2008
a) pentru condiŃii normale de muncă 29% 27,5%
b) pentru condiŃii deosebite de muncă 34% 32,5%
c) pentru condiŃii speciale de muncă 39% 37,5%

Cota contribuŃiei individuale de asigurări sociale, datorată potrivit art.21 alin. (2) din
Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, este de 9,5%, indiferent de
condiŃiile de muncă. În cota de contribuŃie individuală de asigurări sociale prevăzută mai sus
este inclusă şi cota de 2% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de
Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.”
Conform art.17. - (1), în baza art.29 din Legea nr.76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, şi a art.7 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea
Fondurilor de garantare pentru plata creanŃelor salariale, cu modificările ulterioare, pentru
anul 2008 se stabilesc următoarele cote ale contribuŃiilor:

21
a) contribuŃia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform
art.26 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1% în perioada
ianuarie-noiembrie şi 0,5% începând cu luna decembrie;
b) contribuŃia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.27
din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 0,5%; contribuŃia
datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanŃelor salariale în conformitate
cu art.7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006, cu modificările ulterioare, este de 0,25%.
Conform art.18, Cotele de contribuŃii datorate de angajatori în funcŃie de clasa de risc,
potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale,
cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc de la 0,4% la 2% aplicate asupra sumei
veniturilor brute realizate lunar.
Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe
anul 2008 este de 1.550 lei.

ContribuŃiile angajatorului
Salariul Brut la fondul de salarii

Salariu Imp. CSI-Contr.soc.individ. CSC-ContribuŃii sociale colective Comision


Net Salariu

SN IS CASJ CASS CAS CAS CASS CASJ FGCS CAMBP CCIS ITM 1;2
SB - 16% 0,5% 6,5% 9,5% 19,50% 6% 2,00% 0,25% (0,4 - 0,85% 0,75%
CSI-IS ×VBC ×SB ×SB ×SB ×FSB × FSB × FSB × FSB 2,0)% × FSB (0,25%)
× FSB × FSB

Structura salariului şi a contribuŃiilor de asigurări şi protecŃie socială în anul 2008


Figura nr.2

Exemplu
Calculul salariului net pentru un salariu brut de 1.500 RON (15.000.000 ROL) al unui
salariat cu o singură persoană în întreŃinere, la funcŃia de bază, în anul 2008, se prezintă astfel:
VNL = SB – CSI = SB – CASJ – CASS – CAS =
= 1.500 – 0,5% ×1.500 – 6,5% ×1.500 – 9,5% ×1.500 = 1.500 – 8 – 98 – 143 = 1.251 RON
DP = (250 + 100 × NPI) × K, în care NPI - numărul persoanelor în întreŃinere nu poate
SB − 1.000 1.500 − 1.000
fi mai mare de 4, iar „K” se calculează astfel: K = 1− = 1− = 0,75
2.000 2.000
DP = (250 + 100 × 1) × 0,75 = 270 RON (rotunjire superioară la zeci de lei, de la
262,5).
VI sau VBC = VNL – DP = 1.251 – 270 = 981 RON iar impozitul pe salarii :
IS = 16 % × VBC = 16 % × 981 = 157 RON
SN = SB – CSI – IS = 1.500 – 249 – 157 = 1.094 RON
Se observă ca pentru anul 2008 faŃă de anul 2007 singura modificare a contribuŃiilor
este reducerea contribuŃiei pentru şomaj – CASJ cu o jumătate de punct procentual, respectiv
de la 1 % la 0,5 %.

Prezentăm o foaie de calcul tabelar Excel pentru anul 2008 realizată pe baza informaŃiilor
existente până la data de 31.12.2007, respectiv Legea bugetului asigurărilor de stat pe anul
2008.

22
FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL PRIVIND SALARIUL ÎN ANUL 2008
A B Explicativă Excel la coloana „B”
Ianuarie/2008 -
1 Zile lucrătoare 21 21
2 Nume, prenume xxx Ionescu Vasile
3 FuncŃia de bază 1 1
4 Zile lucrate 21 21
5 Nr. pers. întreŃinere 0 0
6 Salariu de încadrare (tarifar) 3.363 3363
7 Salariu realizat 3.363 =B6*B4/B1
8 IndemnizaŃie de conducere 633 633
9 Prime 1.682 1.682
10 Alte sporuri 1.682 1682
11 Alte venituri 752 752
12 VBLS (SB) 8.112 =B7+B8+B9+B10+B11
(Venit brut lunar)
13 C.A.SJ. 0,5 % * 41 =ROUND(1%*B12);0)
14 C.A.S. 9,5 % 771 =ROUND(9,5%*B12;0)
15 C.A.S.S. 6,5 % 527 =ROUND(6,5%*B12;0)
=(IF(B12<=1000;250+IF(B5<=4;B5;4)*IF(B5
<0;0;1)*100;0)+IF(B12>1000;1;0)*IF(B12<=3
16 Deducere personală 0 000;
ROUNDUP((250+IF(B5<=4;B5;4)*IF(B5<0;0;
1)*100)*(1-(B12-1000)/2000);-
1);0))*IF(B3>0;1;0)
17 Venit net lunar (VNL) 6.773 =B12-B13-B14-B15
18 Venit
VBC)
impozabil (VI sau 6.773 =ROUNDDOWN(IF((B17-B16)<0;0;(B17-
B16));1)
19 Impozit pe salariu (IP) 1.084 =ROUND(16%*B18;0)
20 Net de plată (NP) 5.689 =B12-B13-B14-B15-B19
21 Avans (AV) 0 0
22 Rest de plată (RP) 5.689 =B20-B21

2.2.2 CALCULUL ANALITIC AL SALARIULUI NET ÎN ANUL 2007

Calculăm salariului net pentru un salariu brut de 6.324 RON (63.240.000 ROL) cu
structura din Tabelul nr.2.2, al unui salariat cu o singură persoană în întreŃinere, la funcŃia de
bază, în anul 2007:
Deducerea personală: DP = (250 + 100 × 1) × K = 0, deoarece K = 0 la salarii brute
mai mari de 3.000 RON. (conform Tabelului nr.2.1)
SB = 3.363 + 633 + 1.682 + 1.682 + 752 = 8.112
(salariul brut depăşeşte de 5 ori salariul mediu brut pe economie, ca atare, contribuŃia de
asigurări sociale se limitează la contribuŃia aferentă a 5 salarii medii brute pe economie
drepturile salariale acordându-se înainte de august 2007.)

23
Venitul brut lunar (VBL), respectiv diferenŃa dintre venitul salarial brut (SB) şi
contribuŃiile sociale individuale este:
VBL = SB – CASJ – CASS – CAS =
8.112 – 1 % × (3.363 + 633) – 6,5 % × 8.112 – 9,5 % × 5 × 1.270 = 6.942
Venitul bază de calcul (VBC), respectiv diferenŃa dintre venitul brut lunar (VBL) şi
deducerea personală (DP) devine: VBC = VBL – DP = 6.942
Impozitul pe salariu este: IS = 16 % × VBC = 16 % × 6.942 = 1.111
Salariul net este: SN = VBL – IS = 6.942 – 1.111 = 5.831 Ron
Calculul salariului net pentru un salariu brut de 1.500 RON (15.000.000 ROL) al unui
salariat cu o singură persoană în întreŃinere, la funcŃia de bază în anul 2008, se prezintă astfel:
DP = (250 + 100 × NPI) × K, în care NPI - numărul persoanelor în întreŃinere nu poate
fi mai mare de 4, iar „K” se calculează astfel (Tabelul nr.2.1):
SB − 1.000 1.500 − 1.000
K = 1− = 1− = 0,75
2.000 2.000
DP = (250 + 100 × 1) × 0,75 = 270 RON (rotunjire superioară la zeci de lei, de la
262,5).
VNL = SB – CASJ – CASS – CAS =1.500 – 0,5% ×1.500 – 6,5% ×1.500 – 9,5%
×1.500 = 1.500 – 8 – 98 – 143 = 1.251
VBC = VNL – DP = 1.251 – 270 = 981 RON, şi impozitul pe salarii :
IS = 16 % × VBC = 16 % × 981 = 157 RON
SN = SB – CSI – IS = 1.500 – 249 – 157 = 1.094 RON

24
Prezentăm, pentru comparaŃie, modul în care au fost calculate salariile între anii 2003
– 2006.

FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL PRIVIND SALARIUL ÎN ANUL 2003 7


A B ExplicaŃia
1 04/2003 1 1
2 Nume, prenum Ionescu Vas Ionescu Vasile
3 Salariu de bază 13.869.000 =13869000
4 Cumul 7.352.000 =7352000
5 IndemnizaŃie 2.643.300 =2643300
6 Spor stress 2.080.350 =15%*B3
7 Spor fidelitate 2.080.350 =15%*B3
8 GradaŃie merit 2.773.800 =20%*B3
9 Spor doctorat 2.080.350 =15%*B3
10 Spor vechime 5.861.700 =25%*(B3+B5+B6+B7+B8)
11 Alte sporuri 13.992.840 =13992840
12 Alte venituri 4.160.000 =4160000
13 Total brut 56.893.690 =B3+B4+B5+B6+B7+B8+B9+B10+B11+B12
14 CASJ 1% 307.988 =1%*(B3+B4+B5+B6+B7+B8)
15 CAS 9,5% 3.306.950 =IF(B13<34810000;9,5%*B13;3306950)
16 CASS 6,5% 3.698.090 =6,5%*B13
17 Deduceri 1.800.000 =(1+0)*1800000*B1
18 Cheltuieli prof. 270.000 =15%*1800000*B1
19 Venit net lunar 49.310.662 =IF((B13-B14-B15-B16-B18)<0;0;(B13-B14-
(VNL) B15-B16-B18))
20 Venit impozabil 47.510.000 =IF((1000*INT((B19-B17)/1000))<0;0;(1000*
(VI) INT((B19-B17)/1000)))
=IF(B20<=2100000;18%*B20;0)+IF(2100000<B2
0;1;0)*IF(B20<=5200000;23%*(B20-
2100000)+378000;0)+IF(5200000<B20;1;0)*IF(B
21 Impozit pe salarii 17.445.000 20<=8300000;28%*(B20-5200000)+
1091000;0)+IF(8300000<B20;1;0)*IF(B20<=1160
0000;34%*(B20-8300000)+1959000;0)
+IF(11600000<B20;1;0)*IF(B20<=10000000000;
40%*(B20-11600000)+3081000;0)
22 Net de plată 32.135.662 =B13-B14-B15-B16-B21
23 Avans 9.000.000 =9000000
24 Sindicat 100.000 =100000
25 Rest de plată 23.035.662 =(B22-B23-B24)

În anul 2003 a fost practicată o impozitare pe 5 trepte de impozitare astfel:

Venitul lunar impozabil (lei) Impozitul lunar (lei)


până la 2.100.000 18%
2.100.001 ÷ 5.200.000 378.000 + 23% pentru ce depăşeşte 2.100.000
5.200.001 ÷ 8.300.000 1.091.000 + 28% pentru ce depăşeşte 5.200.000
8.300.001 ÷ 11.600.000 1.959.000 + 34% pentru ce depăşeşte 8.300.000
peste 11.600.000 3.081.000 + 40% pentru ce depăşeşte 11.600.000

25
FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL PRIVIND SALARIUL ÎN ANUL 2004 8

A B ExplicaŃia
1 04/2004 1 1
2 Nume, prenume Ionescu Vasile Ionescu Vasile
3 Salariu de bază 16.316.000 =16316000
4 Cumul 6.283.432 =6283432
5 IndemnizaŃie 3.047.000 =3047000
6 Alte venituri 8.234.000 =8234000
Venit salarial brut
7 33.880.432 =B3+B4+B5+B6
(VSB)
8 CASJ 1% 163.160 =1%*B3
9 CAS 9,5% 3.218.641 =IF(B7<38410000;9,5%*B7;3648950)
10 CASS 6,5% 2.202.228 =6,5%*B7
11 Deduceri (DPB+DPS) 2.000.000 =(1,0+0,0)*2000000*B1
12 Cheltuieli profesionale 300.000 =15%*2000000*B1
=IF((B7-B8-B9-B10-B12)<0;
13 Venit net lunar VNL 27.996.403
0;(B7-B8-B9-B10-B12))
Venit lunar impozabil =IF((1000*INT((B13-B11)/1000))<0;0;
14 25.996.000
VI (1000*INT((B13-B11)/1000)))
=(0<B14)*(B14<=2400000)*18%*B14+(24
00000<B14)*(B14<=5800000)*(23%*(B14-
2400000)+432000)+(5800000<B14)*(B14<
Impozit lunar (anticipat) =9300000)*(28%*(B14-5800000)+1214000)
15 8.650.400
pe salarii ISL +(9300000<B14)*(B14<=13000000)*(34%*
(B14-9300000)+2194000)+(13000000<B14)
*(B14<=10000000000)*(40%*(B14-
13000000)+3452000)
16 Net de plată 19.646.003 =B7-B8-B9-B10-B15
17 Avans 7.790.560 =7790560
18 Rest de plată 11.855.443 =B16-B17

În anul 2004 a fost practicată o impozitare pe 5 trepte de impozitare astfel:

Venitul lunar impozabil (lei) Impozitul lunar (lei)


până la 2.400.000 18 %
2.400.001 ÷ 5.800.000 432.000 + 23 % pentru ce depăşeşte 2.400.000
5.800.001 ÷ 9.300.000 1.214.000 + 28 % pentru ce depăşeşte 5.800.000
9.300.001 ÷ 13.000.000 2.194.000 + 34 % pentru ce depăşeşte 9.300.000
peste 13.000.001 3.452.000 + 40 % pentru ce depăşeşte 13.000.000

26
FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL PRIVIND SALARIUL ÎN ANUL 2005 9

A B ExplicaŃia
04/2005 Zile lucrătoare
1
(ZL) 21 21
Ionescu
2 Nume, prenume Ionescu Vasile
Vasile
3 FuncŃia de bază 1 1
4 Zile lucrate (Zl) 21 21
5 Număr pers. întreŃinere 0 0
6 Salariu tarifar 10.000.000 10000000
7 Salariu tarifar realizat 10.000.000 =B6*B4/B1
8 IndemnizaŃie 2.000.000 =20%*B7
9 Spor confidenŃialitate 0 0
10 Alte venituri 2.000.000 2000000
Venit brut lunar din salarii
11 14.000.000 =B7+B8+B9+B10
VBL
12 CASJ 1% 120.000 =1%*(B7+B8)
13 CAS9,5% 1.330.000 =IF(B11<46055000;9,5%*B11;4375225)
14 CASS 6,5% 910.000 =6,5%*B11
=(IF(B11<=10000000;2500000+B5*100000
0;0)+IF(B11>10000000;1;0)*IF(B11<=300
15 Deducere personală 2.000.000 00000;ROUNDUP((2500000+B5*1000000)
*(1-(B11-10000000)/20000000);-5);0))
*IF(B3>0;1;0)
Venit net lunar
16 11.640.000 =B11-B12-B13-B14
VNL
Venit impozabil =ROUNDDOWN(IF((B16-B15)<0;0;(B16-
17 9.640.000
VI sau VBC B15));-3)
18 Impozit pe salariu IP 1.542.400 =16%*B17
19 Net de plată 10.097.600 =B11-B12-B13-B14-B18
20 Avans AV 0 0
21 Rest de plată RP 10.097.600 =B19-B20

Începând cu 1 ianuarie 2005, sistemul fiscal românesc a adoptat impozitarea cu cota


(treapta) unică de 16% şi un sistem de deduceri degresive în funcŃie de salariul brut. În prima
jumătate a anului moneda naŃională a fost leul vechi (ROL).

27
FOAIE DE CALCUL TABELAR EXCEL PRIVIND SALARIUL ÎN ANUL 2006 10

A B C Explicativă (pentru coloana B)


04/2006 Zile
1 21 21 21
lucrătoare (ZL)
2 Nume, prenume Ionescu Popa Ionescu
3 FuncŃia de bază 1 1 1
4 Zile lucrate (Zl) 21 21 21
Nr. persoane în
5 0 0 0
întreŃinere
1.64
6 Salariul tarifar 3.500 3500
5
Salariul tarifar 1.64
7 3.500 =B6*B4/B1
realizat 5
Salariul cumul
8 2.100 0 2100
realizat
9 IndemnizaŃie 700 0 =20%*B7
10 Alte venituri 0 0 0
Salariul brut (SB)
1.64
11 sau Venit brut lunar 6.300 =B7+B8+B9+B10
5
(VBL)
12 CASJ 1% 63 16 =1%*(B7+B8+B9)
13 CAS 9,5% 512 156 =IF(B11<5385;9,5%*B11;512)
14 CASS 6,5% 410 107 =6,5%*B11
=(IF(B11<=1000;250+IF(B5<=4;B5;4)*IF(
B5<0;0;1)*100;0)+IF(B11>1000;1;0)*IF(B
15 Deducere personală 0 170 11<=3000;ROUNDUP((250+IF(B5<=4;B5;
4)*IF(B5<0;0;1)*100)*(1-(B11-
1000)/2000);-1);0))*IF(B3>0;1;0)
Venit net lunar 1.36
16 5.316 =B11-B12-B13-B14
(VNL) 5
Venit impozabil 1.19 =ROUNDDOWN
17 5.315
(VI sau VBC) 5 (IF((B16-B15)<0;0;(B16-B15));1)
Impozit pe salariu
18 850 191 =16%*B17
(IP)
1.17
19 Net de plată (SN) 4.465 =B11-B12-B13-B14-B18
4
20 Avans (AV) 2.009 470 =45%*B19
21 Rest de plată (RP) 2.456 704 =B19-B20

În anul 2006 nivelul contribuŃiilor sociale individuale aferente salariilor a rămas acelaşi. De la
mijlocul anului 2005 moneda naŃională a devenit leul nou (RON).

BIBLIOGRAFIE:

28
1
Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.72/2003 cu modificările şi
completările ulterioare; cea mai recentă modificare fiind realizată prin Legea nr.94/2007, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr.264/2007.
2
Lege nr.571/2003 privind aprobarea Codului fiscal (Monitorul Oficial, Partea I, nr.927 din 23/2003) cu
modificările şi completările ulterioare; cele mai recente modificări fiind realizate prin O.U.G. nr.110/2006
(Monitorul Oficial, Partea I, nr.1.028/2006) şi O.U.G. nr.22/2007 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.230/2007).
3
H.G. nr.44 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.112/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Cea
mai recentă modificare este realizată prin H.G. nr.213/2007 pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.153/2007).
4
În MO nr.823/2006 a fost publicată HG nr.1.317/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
dispoziŃiilor Legii nr.193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă.
5
OMFP nr. 19/2005 privind aprobarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizează venituri
din salarii la funcŃia de bază începând cu luna ianuarie 2005, potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 39/2005.
6
Idem Legea nr. 387/2008.
7
Vezi articolul Calcule şi erori în gestiunea şi contabilizarea salariilor (II) în Revista „Gestiunea şi
contabilitatea firmei” nr.8 - august, pag. 4 ÷ 21, Editura Tribuna Economică – 2004, ISSN 1453-7516 - autor
Popescu Lucian.
8
Vezi articolul Calcule şi erori în gestiunea şi contabilizarea salariilor (I) în Revista „Gestiunea şi
contabilitatea firmei” nr.7 - iulie, pag. 5 ÷ 18, Editura Tribuna Economică – 2004, ISSN 1453-7516 - autor
Popescu Lucian.
9
Vezi articolul Calculul şi contabilitatea salariilor în condiŃiile aplicării cotei unice de impozitare în Revista
„Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr.8 - august, pag. 22 ÷ 40, Editura Tribuna Economică – 2005, ISSN 1453-
7516 - autor Popescu Lucian.
10
Vezi articolul Cheltuieli salariale în condiŃii de impozitare cu cota unica în Revista „Gestiunea şi
contabilitatea firmei” nr.7 - iulie, pag. 46 ÷ 58, Editura Tribuna Economică – 2006, ISSN 1453-7516 - autor
Popescu Lucian.

29
3. CONTRIBUłIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE

3.1 SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI


SOCIALE
(CONTRIBUłIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT - Legea nr.19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale)
3.1.1 AsiguraŃii
3.1.1.1 AsiguraŃii obligatoriu
3.1.1.1.1 AsiguraŃii cu declaraŃie privind evidenŃa nominală a
asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către Bugetul
asigurărilor sociale de stat
3.1.1.1.2 AsiguraŃii cu declaraŃie de asigurare socială
3.1.1.1.3 DeclaraŃia de asigurare socială
3.1.1.2 AsiguraŃii facultativ
3.1.1.2.1 Cu contract de asigurare socială
3.1.1.3 Angajatorii
3.1.1.3.1 Categorii de angajatori
3.1.1.3.2 ObligaŃiile angajatorilor
3.1.1.4 Cotele de contribuŃii
3.1.1.4.1 ContribuŃia asiguratului
3.1.1.4.2 ContribuŃia angajatorului
3.1.1.4.3 Sume asupra cărora nu se datorează contribuŃia de
asigurări sociale
3.1.2 DeclaraŃia privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată
către Bugetul asigurărilor sociale de stat
3.1.3 Depunerea declaraŃilor
3.1.3.1 Depunerea declaraŃiei privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a
obligaŃiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat
3.1.3.2 Depunerea declaraŃiei de asigurare socială
3.1.3.3 Plata contribuŃiei de asigurări sociale
3.1.4 Răspunderea juridică
3.1.4.1 ContravenŃii
3.1.4.2 InfracŃiuni
3.1.4.3 Majorări de întârziere
3.1.5 Alte reglementări referitoare la asigurări sociale şi pensii, în vigoare de la
data de 1 ianuarie 2007
3.1.6 Acte normative care reglementează sistemul public de pensii şi alte drepturi
de asigurări sociale precum şi legislaŃia auxiliară a acestui domeniu

3.2 SISTEMUL PUBLIC AL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE


(CONTRIBUłIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE - Legea nr.95/2006
privind reforma în domeniul sănătăŃii)
3.2.1 Fondul naŃional special unic
3.2.2 Categorii de asiguraŃi
3.2.2.1 AsiguraŃii fără plata contribuŃiei
3.2.2.2 AsiguraŃii cu plata contribuŃiei
3.2.2.2.1 ObligaŃiile asiguraŃilor
3.2.3 ContribuŃia şi baza de calcul a contribuŃiei persoanei asigurate
3.2.4 ContribuŃia şi baza de calcul a contribuŃiei angajatorului

1
3.2.5 Răspunderea juridică
3.2.5.1 ContravenŃii
3.2.5.2 InfracŃiuni

3.3 CONCEDIILE ŞI INDEMNIZAłIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE


SĂNĂTATE
(CONTRIBUłIA LA FONDUL PENTRU CONCEDII ŞI INDEMNIZAłII DE ASIGURĂRI
SOCIALE DE SĂNĂTATE - OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 158/2005 privind
concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate)
3.3.1 Categorii de asiguraŃi
3.3.2 ContribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii medicale
3.3.2.1 Baza lunară de calcul şi stagiul de cotizare
3.3.3 Concediul şi indemnizaŃia pentru incapacitate temporară de muncă
3.3.4 Concediile şi indemnizaŃiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea
capacităŃii de muncă
3.3.5 Concediul şi indemnizaŃia de maternitate
3.3.6 Concediul şi indemnizaŃia pentru îngrijirea copilului bolnav
3.3.7 Concediul şi indemnizaŃia de risc maternal
3.3.8 Alte dispoziŃii privind indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate
3.3.9 Răspunderea juridică
3.3.9.1 ContravenŃii
3.3.9.2 DispoziŃii finale

Cuvinte cheie: SISTEMUL PUBLIC DE PENSII, ASIGURAłII, COTELE DE


CONTRIBUłII, SISTEMUL PUBLIC AL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE,
CONCEDIILE ŞI INDEMNIZAłIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

2
CAPITOLUL 3
3. CONTRIBUłIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE

3.1 SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE


1

(CONTRIBUłIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT - Legea nr.19/2000 privind sistemul public


de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale) 2

Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiŃiile legii, prin
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. În raport de salarii, asigurările
sociale de stat sunt susŃinute de către asiguraŃi (salariaŃi în principal) şi angajatori.

3.1.1 ASIGURAłII
AsiguraŃii sunt persoane fizice asigurate în sistemul public de asigurări sociale (pensii)
şi alte drepturi de asigurări sociale, în condiŃiile legii. AsiguraŃii pot fi cetăŃeni români,
cetăŃeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau
reşedinŃa în România. AsiguraŃii au obligaŃia să plătească contribuŃii de asigurări sociale şi au
dreptul să beneficieze de prestaŃiile de asigurări sociale, conform legii.

3.1.1.1 ASIGURAłII OBLIGATORIU


3.1.1.1.1 ASIGURAłII CU DECLARAłIE PRIVIND EVIDENłA NOMINALĂ A
ASIGURAłILOR ŞI A OBLIGAłIILOR DE PLATĂ CĂTRE BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE
STAT
În sistemul public de asigurări sociale sunt asiguraŃi obligatoriu, prin efectul legii:
a) persoanele care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă şi
funcŃionarii publici;
b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi
membrii cooperatori dintr-o organizaŃie a cooperaŃiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi
obligaŃii sunt asimilate, în condiŃiile legii, cu ale persoanelor care desfăşoară activităŃi pe bază
de contract individual de muncă sau ale funcŃionarilor publici;
c) persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se suportă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în condiŃiile legii.
Pentru aceste categorii de asiguraŃi, angajatorii sunt obligaŃi să întocmească şi să
depună lunar DeclaraŃia privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către
bugetul asigurărilor sociale de stat (anexa nr.1.1 la Normele de aplicare 3 şi anexa nr.1.2 la
Normele de aplicare), până la data stabilită de către Casa judeŃeană de pensii, dar nu mai
târziu de data de 25 a fiecărei luni pentru luna anterioară.
În cazul în care intervin modificări asupra sumelor declarate iniŃial, angajatorul are
obligaŃia de a depune declaraŃii rectificative, indiferent la ce perioadă au apărut aceste
modificări. De asemenea, eventuale erori privind datele personale de identificare ale
asiguraŃilor vor fi corectate tot prin declaraŃii rectificative.

3.1.1.1.2 ASIGURAłII CU DECLARAłIE DE ASIGURARE SOCIALĂ


Persoanele care sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul public de
pensii, pe bază de declaraŃie de asigurare proprie, sunt:
- persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, (echivalent cu cel
puŃin 3 salarii medii brute) 4, şi care se află în una dintre situaŃiile următoare:
a. asociat unic, asociaŃi, comanditari sau acŃionari;

3
b. administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de
management;
c. membri ai asociaŃiei familiale;
d. persoane autorizate să desfăşoare activităŃi independente;
e. persoane angajate în instituŃii internaŃionale, dacă nu sunt asiguraŃii acestora;
f. alte persoane care realizează venituri din activităŃi profesionale;
g. persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic,
echivalente cu cel puŃin 3 salarii medii brute, şi care se regăsesc în două sau mai multe
situaŃii prevăzute mai sus.
Aceste persoane trebuie să depună obligatoriu declaraŃia de asigurare socială.

3.1.1.1.3 DECLARAłIA DE ASIGURARE SOCIALĂ


Persoanele prevăzute în Legea nr.19/2000 la art. 5, alin. 1, pct. IV sau V (menŃionate
anterior) sunt obligate să depună declaraŃia de asigurare (anexa nr.4 la Normele de aplicare) la
Casa teritorială de pensii în raza căreia au domiciliul, în termen de 30 de zile de la încadrarea
în una dintre situaŃiile menŃionate.
Se exceptează de la obligativitatea depunerii declaraŃiei de asigurare persoanele care
beneficiază de una dintre categoriile de pensii prevăzute de Legea nr.19/2000, cu modificările
şi completările ulterioare, sau care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de
muncă, funcŃionari publici, persoane care îşi desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care
sunt numite în cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului,
membrii cooperatori dintr-o organizaŃie a cooperaŃiei meşteşugăreşti sau persoane care
beneficiază de drepturi băneşti lunare, care se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
DeclaraŃia de asigurare cuprinde: datele de identificare ale asiguratului, adresa, nr. de
telefon, data de la care asiguratul se încadrează în prevederile Legii nr.19/2000, categoria
(iile) în care se încadrează asiguratul, venitul asigurat, cota şi cuantumul contribuŃiei de
asigurări sociale, termenul de plată, contul în care se plăteşte contribuŃia de asigurări sociale şi
declaraŃia pe proprie răspundere a asiguratului.
Termenul de plată a contribuŃiei de asigurări sociale este lunar, dar nu mai târziu de
ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se face plata. Nedepunerea la termen a declaraŃiei de
asigurare constituie contravenŃie şi se sancŃionează conform legii.
Neplata contribuŃiei de asigurări sociale până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, dă naştere
la dobânzi pentru fiecare zi calendaristică de întârziere şi penalităŃi de întârziere pentru fiecare
lună sau fracŃiune de lună, până la data plăŃii inclusiv.
În cazul în care intervin modificări asupra elementelor din declaraŃia de asigurare
(nume, venit asigurat, adresă, act identitate) este obligatorie încheierea unei Comunicări de
modificare (anexa nr.5 la Normele de aplicare). Comunicarea de modificare cuprinde: numele
şi prenumele asiguratului, codul numeric personal, data de la care au survenit modificări în
declaraŃia de asigurare.
Dacă persoana asigurată nu se mai încadrează în una din situaŃiile prevăzute pentru
asigurarea obligatorie, trebuie să depună Solicitarea de retragere (anexa nr.7 la Normele de
aplicare) în termen de 30 de zile, însoŃită de unul din documentele justificative:
• radiere din Registrul Oficiului ComerŃului;
• contract de administrare sau management expirat;
• încetarea calităŃii de membru a asociaŃiei familiale;
• acte emise de AdministraŃia Financiară sau Primărie;
• expirarea autorizaŃiei de desfăşurare a unei activităŃi independente;
• faliment;
• contract individual de muncă, etc.

4
Nedepunerea formularului-tip de retragere nu exonerează asiguratul de obligaŃiile
asumate prin declaraŃia de asigurare. Formularul-tip de retragere cuprinde: datele de
identificare ale asiguratului, adresa, declaraŃia pe propria răspundere a asiguratului că nu se
mai încadrează în categoriile de persoane care au obligaŃia legală de a depune declaraŃia de
asigurare, documentele cu care se dovedeşte neîncadrarea în aceste categorii.

3.1.1.2 ASIGURAłII FACULTATIV


3.1.1.2.1 CU CONTRACT DE ASIGURARE SOCIALĂ
Se pot asigura facultativ în sistemul public, pe bază de contract de asigurare socială
(anexa nr.3 la Normele de aplicare), în condiŃiile legii 19/2000, persoanele care se regăsesc în
situaŃiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) 5 din Legea pensiilor (redat în secŃiunea „Alte
reglementări …..”), şi care doresc să îşi completeze venitul asigurat, precum şi alte persoane
care nu se regăsesc în situaŃiile menŃionate anterior.
Contractul de asigurare socială pentru persoanele care doresc să îşi completeze venitul
asigurat se încheie între persoana interesată sau, după caz, mandatarul acesteia desemnat prin
procură specială şi casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau reşedinŃă a persoanei
interesate. Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la
data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii.
Venitul asigurat înscris în declaraŃia sau contractul de asigurare socială poate fi modificat prin
depunerea unei comunicări de modificare a declaraŃiei de asigurare sau, după caz, prin
încheierea unui act adiŃional la contractul de asigurare socială.
Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraŃie sau contract de asigurare nu au
achitat contribuŃia de asigurări sociale datorată nu se valorifică la stabilirea pensiilor până la
achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor şi penalităŃilor aferente.
Contractul de asigurare poate fi reziliat la iniŃiativa oricăreia dintre părŃi, conform clauzelor
prevăzute în contract.
În cazul rezilierii contractului de asigurare, contribuŃiile de asigurări sociale achitate nu se
restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie.
Calitatea de asigurat se redobândeşte după încheierea unui nou contract de asigurare.
Asigurarea facultativă, prin încheierea contractului de asigurare socială, se face în
vederea îmbunătăŃirii punctajului la pensie, precum şi pentru beneficiul celorlalte drepturi de
asigurări sociale prevăzute de lege.
Asigurarea prin contractul de asigurare socială priveşte toate riscurile sociale
prevăzute de lege, în ansamblul lor, neexistând posibilitatea încheierii a câte unui contract,
distinct, pentru fiecare dintre riscurile sociale acoperite de sistemul public.
Contractul de asigurare socială cuprinde: datele de identificare ale asiguratorului şi ale
persoanei asigurate, adresa asiguratului, condiŃiile de asigurare (venit asigurat, cota de
contribuŃie, cuantumul contribuŃiei de asigurări sociale, contul în care se plăteşte contribuŃia
de asigurări sociale, termenul de achitare), obligaŃiile asiguratorului şi ale asiguratului,
precum şi clauzele contractuale.
În cazul în care intervin modificări asupra elementelor din contractul de asigurare
(nume, venit asigurat, adresă, act identitate) este obligatorie încheierea unui Act adiŃional
(anexa nr.6 la Normele de aplicare). Actul adiŃional cuprinde: numele şi prenumele
asiguratului, codul numeric personal, data de la care intervin modificări, precum şi felul
acestor modificări survenite în contractul de asigurare socială.

3.1.1.3 ANGAJATORII
Angajatorii sunt persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat sau asimilat
acestuia sau cu care sunt în raporturi de serviciu pentru care contribuie în condiŃiile legii la
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

5
Angajatorii, precum şi instituŃiile care efectuează plată drepturilor de şomaj pentru şomerii
prevăzuŃi la art. 5 alin.(1) pct. III sunt obligate să depună în fiecare lună, la termenul stabilit
de CNPAS, declaraŃia privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către
bugetul asigurărilor sociale de stat. DeclaraŃia se depune la casa teritorială de pensii în raza
căreia se afla sediul angajatorului. În situaŃia în care se constata erori în cuprinsul
declaraŃiilor, indiferent de motivele care au cauzat producerea acestora, şi/sau modificări ale
datelor pe bază cărora se determina stagiul de cotizare şi punctajul mediu anual ale
asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute mai sus au obligaŃia să depună o
declaraŃie rectificativă privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către
bugetul asigurărilor sociale de stat la casa teritorială de pensii unde a fost depusă şi declaraŃia
pe care o modifică. DeclaraŃia propriu zisă şi declaraŃia rectificativă au regimul juridic al unei
declaraŃii pe propria răspundere.

3.1.1.3.1 CATEGORII DE ANGAJATORI


Angajatorii participanŃi la sistemul public de asigurări sociale sunt:
• persoanele juridice care, potrivit legii, angajează personal salariat, pe bază de contract
individual de muncă;
• persoanele juridice cu care funcŃionarii publici au raporturi de serviciu;
• persoanele fizice care, potrivit legii, angajează personal salariat pe bază de contract
individual de muncă;
• instituŃiile la care îşi desfăşoară activitatea persoanele care ocupă funcŃii elective;
• instituŃiile la care îşi desfăşoară activitatea persoanele numite în cadrul autorităŃii
executive, legislative sau judecătoreşti;
• organizaŃii ale cooperaŃiei meşteşugăreşti;
• AgenŃiile JudeŃene de Ocupare şi Formare Profesională.
Sunt asimilaŃi angajatorilor:
• organizaŃiile profesionale, sindicale, patronale, partidele politice, organizaŃiile de
pensionari şi alte organizaŃii şi asociaŃii, cu sau fără personalitate juridică, în condiŃiile
în care au personal care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă,
cu norma întreagă sau contract individual de muncă cu timp de lucru parŃial.

3.1.1.3.2 OBLIGAłIILE ANGAJATORILOR


Angajatorii participanŃi la sistemul public de asigurări sociale au următoarele obligaŃii:
• să reŃină din salariu şi să vireze lunar contribuŃia individuală de asigurări sociale;
• să respecte termenele de plată a contribuŃiilor;
• să depună în bancă contribuŃiile datorate odată cu documentaŃia pentru plata salariilor;
• să calculeze, să evidenŃieze şi să urmărească plata dobânzilor şi a penalităŃilor;
• să asigure evidenŃa contribuabililor şi a contribuŃiilor pe baza codului numeric
personal;
• să calculeze şi să plătească indemnizaŃiile de asigurări sociale şi să le suporte din
fondurile proprii, în condiŃiile legii;
• să depună DeclaraŃia lunară privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de
plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat;
• să respecte termenele de depunere lunară a declaraŃiilor privind evidenŃa nominală a
asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat;
• să stabilească locurile de muncă cu condiŃii deosebite şi/sau speciale;
• să calculeze şi să plătească lunar contribuŃiile de asigurări sociale;
• să reŃină sumele reprezentând prestaŃii de asigurări sociale plătite în contul asigurărilor
sociale, din contribuŃiile datorate;

6
• să depună cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare pentru persoanele
prevăzute în Legea nr.19/2000 la art. 5, alin. (1), pct. I, II şi III, în termen de 90 de zile
de la data îndeplinirii condiŃiilor de pensionare, la Casa teritorială de pensii în raza
căreia se află domiciliul asiguratului.

3.1.1.4 COTELE DE CONTRIBUłII


Cotele de contribuŃii de asigurări sociale sunt diferenŃiate în funcŃie de condiŃiile de
muncă: normale, deosebite sau speciale şi se aprobă anual prin Legea bugetului asigurărilor
sociale de stat (a se vedea Tabelul nr.5.1 din Capitolul 5).
În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000, cotele de
contribuŃii de asigurări sociale confirmate prin art. 16 alin. (1 şi 2) din Legea nr. 387/2007 a
bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008, sunt următoarele:
- pentru condiŃii normale de muncă : 29 %
- pentru condiŃii deosebite de muncă : 34 %
- pentru condiŃii speciale de muncă : 39 %
Începând cu data de 1 decembrie 2008 6:
a) pentru condiŃii normale de muncă 27,5%;
b) pentru condiŃii deosebite de muncă 32,5%;
c) pentru condiŃii speciale de muncă 37,5%.

3.1.1.4.1 CONTRIBUłIA ASIGURATULUI


Potrivit art.22 alin. (2) din Legea nr. 487/2006, a bugetului asigurărilor sociale de stat
pentru anul 2007, cota contribuŃiei individuale de asigurări sociale datorată potrivit art. 21
alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, este de 9,5%,
indiferent de condiŃiile de muncă.
ContribuŃia de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre
situaŃiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea pensiilor (Legea nr.19/2000) sau de la data
încheierii contractului de asigurare socială. Cota contribuŃiei individuale de asigurări sociale
se stabileşte prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
• Baza de calcul a contribuŃiei individuale de asigurări sociale a asiguraŃilor o constituie:
o salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile,
reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul
asiguraŃilor prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin.(1) pct. I, sau veniturile
brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asiguraŃii prevăzuŃi în
Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. II;
o venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraŃia sau în contractul de asigurare
socială, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut;
o nivelul minim al venitului asigurat lunar în cazul asiguraŃilor care depun
declaraŃie de asigurare sau încheie contract de asigurare în anul 2007 este de
318 RON, iar nivelul maxim este de 6.350 RON. ContribuŃia de asigurări sociale
datorată la un venit minim de 318 RON este de 92 RON;
o în conformitate cu prevederile articolelor 23 şi 24 din Legea nr. 19/2000, cu
modificările şi completările ulterioare, la stabilirea plafonului maxim al bazei
de calcul a contribuŃiei de asigurări sociale se are în vedere valoarea
corespunzătoare a 5 salarii medii brute, respectiv 6.350 RON.
 Obs: începând cu drepturile salariale ale lunii august 2007 limitarea
contribuŃiei de asigurări sociale datorată de asiguraŃi a fost eliminată 7.
• ContribuŃia individuală de asigurări sociale, datorată de asiguraŃii prevăzuŃi în Legea
nr.19/2000 la art.5 alin.(1) pct.I şi II, se reŃine integral din veniturile care constituie,
conform art. 23 alin.(1), baza de calcul şi/sau din cuantumul indemnizaŃiei de asigurări

7
sociale de sănătate şi se virează lunar de angajator, împreună cu contribuŃia pe care
acesta o datorează.
• ContribuŃia datorată de asiguraŃii cu declaraŃii de asigurare sau contracte de asigurare
reprezintă 29 % din venitul asigurat şi se virează lunar la casa teritorială de pensii în
raza căreia îşi află domiciliul sau reşedinŃă asiguratul.
Pentru anul 2008 au fost operate următoarele modificări 1:
Bază lunară de calcul a contribuŃiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraŃilor o
constituie:
a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile,
reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraŃilor prevăzuŃi la
art. 5 alin.(1) pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de
asiguraŃii prevăzuŃi la art. 5 alin.(1) pct. II;
b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraŃia sau în contractul de asigurare socială,
care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut.
Bază lunară de calcul a contribuŃiei individuale de asigurări sociale pentru personalul român
trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este
salariul brut lunar în lei, corespunzător funcŃiei în care persoana respectivă este încadrată în
Ńară, inclusiv sporurile şi celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii.

3.1.1.4.2 CONTRIBUłIA ANGAJATORULUI


• Cotele de contribuŃii de asigurări sociale sunt diferenŃiate în funcŃie de condiŃiile de
muncă: normale, deosebite sau speciale.
• ContribuŃia de asigurări sociale, datorată de angajatori, reprezintă diferenŃa dintre
nivelul cotelor de contribuŃii de asigurări sociale stabilite diferenŃiat, în funcŃie de
condiŃiile de muncă, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat şi nivelul
cotei de contribuŃie individuală de asigurări sociale conform art. 24. - (3) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
• Pentru anul 2007, se stabilesc următoarele cote procentuale de contribuŃii diferenŃiate,
valabile până la 1 decembrie 2008:
 - pentru condiŃii normale de muncă : 19,5 %
 - pentru condiŃii deosebite de muncă : 24,5 %
 - pentru condiŃii speciale de muncă : 29,5 %
• Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuŃia de asigurări sociale, în
anul 2007, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraŃii
prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. I şi II. Baza de calcul nu poate fi
mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraŃilor din luna pentru care se
calculează contribuŃia şi valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute 8. În fondul
total de salarii brute lunare nu se includ prestaŃiile de asigurări sociale.
Pentru anul 2008, Legea bugetului de stat pe anul 2008 a adoptat următoarele
modificări esenŃiale:
Bază lunară de calcul a contribuŃiei de asigurări sociale datorate de către angajator o
constituie suma veniturilor care constituie bază de calcul a contribuŃiei individuale de
asigurări sociale.
În cazul angajatorilor care datorează contribuŃie asupra veniturilor brute realizate lunar
în condiŃii diferite de muncă, bază de calcul la care se datorează contribuŃia de asigurări

1
OrdonanŃa de urgenŃă nr. 91/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul
protecŃiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671/2007 cu intrare în vigoare la data
de 01.01.2008..

8
sociale corespunzătoare fiecărei condiŃii de muncă o constituie suma veniturilor brute
realizate în fiecare dintre aceste condiŃii.

3.1.1.4.3 SUME ASUPRA CĂRORA NU SE DATOREAZĂ CONTRIBUłIA DE ASIGURĂRI


SOCIALE
• PrestaŃii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale de stat,
inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
• Diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaŃiile de delegare, detaşare şi transfer,
precum şi drepturile de autor.
• Sumele reprezentând participarea salariaŃilor la profit.
Sumele asupra cărora nu se datorează contribuŃia de asigurări sociale, prevăzute anterior, nu
se iau în considerare la stabilirea prestaŃiilor din sistemul public de pensii.

3.1.2 DECLARAłIA PRIVIND EVIDENłA NOMINALĂ A ASIGURAłILOR ŞI A


OBLIGAłIILOR DE PLATĂ CĂTRE BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
Asigurarea evidenŃei nominale a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către Bugetul
asigurărilor sociale de stat se realizează pe baza DeclaraŃiei privind evidenŃa nominală a
asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat (anexa nr.1.1. la
Normele de aplicare şi anexa nr.1.2. la Normele de aplicare).
Persoanele prevăzute la art. 5 alin.(1) pct. IV şi V din lege, care au cel puŃin vârsta de
18 ani sunt obligate să se asigure pe bază declaraŃiei de asigurare. DeclaraŃia de asigurare se
depune în termen de 30 de zile de la data încadrării în situaŃia respectivă la casa teritorială de
pensii din raza de domiciliu sau de reşedinŃă. Venitul lunar asigurat este cel stabilit prin
declaraŃia de asigurare. Se exceptează de la obligativitatea depunerii declaraŃiei de asigurare
persoanele prevăzute la art. 5 alin.(1) pct. IV şi V, dacă beneficiază de una dintre categoriile
de pensii prevăzute de lege sau dacă se regăsesc în situaŃiile prevăzute la art. 5 alin.(1) pct. I,
II şi III.
DeclaraŃia şi contractul de asigurare socială constituie titluri de creanŃă şi devin titluri
executorii la data la care creanŃa bugetară este scadentă conform legii.

3.1.3 DEPUNEREA DECLARAłIILOR


3.1.3.1 DEPUNEREA DECLARAłIEI PRIVIND EVIDENłA NOMINALĂ A ASIGURAłILOR ŞI
A OBLIGAłIILOR DE PLATĂ CĂTRE BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraŃii prevăzuŃi în
Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, precum şi instituŃiile care efectuează plata
drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuŃi în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. III
sunt obligate să întocmească şi să depună lunar la Casa judeŃeană de pensii până la data de 25
a fiecărei luni, DeclaraŃia privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată
către bugetul asigurărilor sociale de stat.
Începând cu luna Ianuarie 2004, angajatorii au obligaŃia de a depune DeclaraŃia
nominală în format electronic pe suport magnetic (realizată pe baza unui program pentru
angajatori), însoŃită de suportul pe hârtie, indiferent de numărul de asiguraŃi. În cazul în care
intervin modificări asupra sumelor declarate iniŃial, angajatorul are obligaŃia de a depune
declaraŃii rectificative, indiferent la ce perioadă au apărut aceste modificări.
Potrivit legii, DeclaraŃia nominală se depune lunar, la data stabilită de casa teritorială de
pensii în a cărei rază îşi are sediul angajatorul, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii
următoare celei pentru care se datorează contribuŃia de asigurări sociale.
Nedepunerea la termenele stabilite a declaraŃiilor nominale a asiguraŃilor se sancŃionează cu
amendă de la 1.500 lei (RON) la 5.000 lei (RON), conform art. 148 şi art. 149, lit. b din Legea
nr.19/2000.

9
3.1.3.2 DEPUNEREA DECLARAłIEI DE ASIGURARE SOCIALĂ
Persoanele prevăzute în Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V, care au
împlinit vârsta de 18 ani, sunt obligate să depună declaraŃia de asigurare la casă teritorială de
pensii în termen de 30 de zile de la încadrarea în situaŃiile menŃionate în lege.
Nedepunerea declaraŃiei de asigurare se sancŃionează cu amendă de la 300 RON la 600 RON,
conform art. 149, lit. a din Legea nr.19/2000.

3.1.3.3 PLATA CONTRIBUłIEI DE ASIGURĂRI SOCIALE


Termenele de plata a contribuŃiei de asigurări sociale sunt:
• Până la data de 25 ale lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor
salariale, în cazul angajatorilor,
• Până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraŃilor prevăzuŃi în Legea
nr.19/2000 la art. 5 alin.(1) pct. IV şi V şi alin.(2),
• Până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor ce
se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul asiguraŃilor prevăzuŃi în
Legea nr.19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. III.

3.1.4 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ


3.1.4.1 CONTRAVENłII
Constituie contravenŃie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiŃii
încât, potrivit legii penale, să constituie infracŃiuni:
• nedepunerea la termen a DeclaraŃiei privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a
obligaŃiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de stat;
• nedepunerea la termen a declaraŃiei de asigurare;
• nerespectarea cotelor de contribuŃie de asigurări sociale stabilite conform art. 18 alin.
(3) şi art. 21 din Legea nr.19/2000;
• nerespectarea metodologiei de încadrare în condiŃii deosebite de muncă, conform art.
19 alin. (2)-(5) din Legea nr.19/2000;
• nerespectarea prevederilor art. 23, 24 şi 25 din Legea nr.19/2000, privind baza de
calcul a contribuŃiei de asigurări sociale;
• nerespectarea prevederilor art. 31 din Legea nr.19/2000, privind dobânzile la plata
contribuŃiei de asigurări sociale;
• neachitarea de către angajator a indemnizaŃiilor de asigurări sociale care se suportă din
fonduri proprii, conform prevederilor art. 101 şi 102 din Legea nr.19/2000;
• calculul şi plata eronată ale indemnizaŃiilor şi ajutoarelor de asigurări sociale de către
angajator;
• nerespectarea prevederilor art. 189 din Legea nr.19/2000;
• nevirarea, în condiŃiile legii, la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuŃiei de
asigurări sociale la termenele prevăzute la art. 29 din Legea nr.19/2000;
ContravenŃiile se pedepsesc cu amendă conform art. 149 din Legea pensiilor (Legea
nr.19/2000). Nivelul amenzilor va fi actualizat prin Hotărâre de Guvern (art. 150 din Legea
19/2000).
DispoziŃiile legii se completează cu prevederile OrdonanŃei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenŃiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare.

10
3.1.4.2 INFRACłIUNI
Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri şi nevirarea la bugetul
asigurărilor sociale de stat a contribuŃiei de asigurări sociale, reŃinută de la asigurat, constituie
infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Completarea formularelor tip privind contribuŃia de asigurări sociale de către
funcŃionar cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenŃelor privind asiguraŃii, stagiul de
cotizare sau contribuŃia de asigurări sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din
bugetul asigurărilor sociale de stat constituie infracŃiune de fals intelectual şi se pedepseşte
potrivit prevederilor Codului penal.

3.1.4.3 MAJORĂRI DE ÎNTÂRZIERE


Pentru neplata la termenul scadent a obligaŃiilor bugetare, debitorii datorează majorări
de întârziere.
Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat
următoare termenului de scadenŃă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Nivelul
majorării de întârziere este de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin
legea bugetară anuală.

3.1.5 ALTE REGLEMENTĂRI REFERITOARE LA ASIGURĂRI SOCIALE ŞI PENSII, ÎN VIGOARE DE


LA DATA DE 1 IANUARIE 2007
Modificarea consecutivă şi repetată a legii pensiilor a condus la următoarea redactare a celui
mai important articol (art.5 - Legea 19/2000):
"Art. 5. - (1) În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
I. persoanele care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă şi
funcŃionarii publici;
II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi
membrii cooperatori dintr-o organizaŃie a cooperaŃiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi
obligaŃii sunt asimilate, în condiŃiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;
III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se suporta din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în condiŃiile legii, denumite în continuare şomeri;
IV. persoanele care se afla în una dintre situaŃiile următoare:
a) asociat unic, asociaŃi, comanditari sau acŃionari;
b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de
management;
c) membri ai asociaŃiei familiale;
d) persoane autorizate să desfăşoare activităŃi independente;
e) persoane angajate în instituŃii internaŃionale, dacă nu sunt asiguraŃii acestora;
f) alte persoane care realizează venituri din activităŃi profesionale;
V. persoanele care se regăsesc în două sau mai multe situaŃii prevăzute la pct. IV.
(2) Se pot asigura în sistemul public, pe bază de contract de asigurare socială, în
condiŃiile prezentei legi, persoanele care se regăsesc în situaŃiile prevăzute la alin.(1) şi care
doresc să îşi completeze venitul asigurat, precum şi persoanele care nu se regăsesc în
situaŃiile prevăzute la alin.(1).
(3) Salariul mediu brut este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat."
AsiguraŃii prevăzuŃi la art. 5 alin.(1) pct. IV şi V care fac dovada ca în anul fiscal
precedent nu au realizat venituri nu datorează contribuŃie de asigurări sociale pentru perioada
respectivă. În cazul în care asiguraŃii prevăzuŃi mai sus au achitat contribuŃia de asigurări

11
sociale, aceasta nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifica la stabilirea
prestaŃiilor de asigurări sociale.
În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare,
salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2007, potrivit art. 20 alin.(2) din Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe
anul 2007, este de 1.270 lei (RON).
Conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 487/2006, a bugetului asigurărilor sociale
de stat pentru anul 2007, cuantumul ajutorului de deces prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu
modificările şi completările ulterioare, se stabileşte astfel:
a) în cazul decesului asiguratului sau pensionarului: 1.270 lei (RON);
b) în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului: 635 lei
(RON).
Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 487/2006, a bugetului asigurărilor sociale de
stat pentru anul 2007, cuantumul fix al indemnizaŃiei pentru însoŃitor în cazul pensionarilor de
invaliditate încadraŃi în gradul I de invaliditate, drept ce se acordă potrivit prevederilor art. 61
alin.(1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în anul
2007 la nivelul salariului de bază minim brut pe Ńară garantat în plată (390 lei - RON – HGR
nr. 1825/2006).
Potrivit art. 20 alin.(1) din Legea nr. 487/2006, a bugetului asigurărilor sociale pe anul
2007, valoarea punctului de pensie, stabilită potrivit prevederilor art. 80 din Legea nr.
19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2007 este de 396,2 lei (RON) şi
se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2007 (416 lei - RON de la 1 septembrie 2007).
Conform legii 250/2007 articolul 80, alineatul (3) din Legea pensiilor (Legea
nr.19/2000) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Valoarea punctului de pensie, determinată conform prevederilor alin. (1) sau (2), nu
poate fi mai mică de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1
ianuarie 2009."
Pentru anul 2008 au fost operate următoarele modificări 9:
"Valoare punctului de pensie, stabilită potrivit prevederilor art.80 din Legea
nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2008, este de 581,3 lei şi
se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2008.
Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2008 este de 1.550 lei.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiŃiile legii, în cazul:
a) asiguratului sau pensionarului. la 1.550 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 775 lei.
Cuantumul fix al indemnizaŃiei pentru însoŃitor, în cazul pensionarilor de invaliditate
încadraŃi în gradul 1 de invaliditate, va fi în sumă fixă de 500 lei, ce se indexează odată cu
inflaŃia."
Calculul numărului mediu de asiguraŃi (salariaŃi) în vederea determinării bazei
de calcul a contribuŃiei de asigurări sociale a angajatorului în anul 2007 10
ContribuŃia de asigurări sociale a angajatorului, în anul 2007, s-a calculat relativ la o
Bază de calcul care nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraŃilor
din luna pentru care se calculează contribuŃia şi valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii
brute pe economie (Legea nr. 19/2000 - art.24 alin.(3)).

12
Se defineşte salariatul standard drept salariatul care efectuează integral timpul de lucru
dintr-o lună calendaristică. Timpul lunar standard TS al acestuia va fi egal cu numărul de ore
standard (8 ore) înmulŃit cu numărul de zile lucrătoare NL ale lunii respective (8 × NL).
Numărul mediu de salariaŃi NMS va fi egal cu numărul total de ore efectuate de salariaŃi
( ∑ N S × N O × N L ) raportat la timpul standard al lunii TS, în care:
NS = numărul de salariaŃi,
NO = numărul de ore lucrate zilnic,
NL = numărul de zile lucrătoare ale lunii.
Exemplu: într-o întreprindere, în cursul unei luni au desfăşurat activitate completă un număr
de 30 de salariaŃi după cum urmează:
- 15 salariaŃi cu contract de muncă şi normă întreagă (8 ore/zilnic),
- 10 salariaŃi cu contract de muncă şi timp parŃial (5 ore/zilnic),
- 5 salariaŃi cu contract de muncă şi timp parŃial (6 ore/zilnic).
În aceste condiŃii numărul mediu de salariaŃi la care se calculează (plafonează)
contribuŃia unităŃii la asigurările sociale de stat, va fi:
15 × 8 × N L + 10 × 5 × N L + 5 × 6 × N L
N MS = = 25
8× NL
Se observa diferenŃa faŃă de numărul fizic al salariaŃilor de 30.

3.1.6 ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ SISTEMUL PUBLIC DE


PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE PRECUM ŞI LEGISLAłIA
AUXILIARĂ A ACESTUI DOMENIU

ACTUL MONITOR OFICIAL


Titlu Număr Număr Dată
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
1 completarea unor acte normative din domeniul 91 671 01.10.2007
protecŃiei sociale
OrdonanŃa cu privire la rectificarea bugetului
2 40 584 24.08.2007
asigurărilor sociale de stat pe anul 2007
Ordin pentru modificarea Normelor de aplicare a
prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu
3 680 575 22.08.2007
modificările şi completările ulterioare, aprobate prin
Ordinul ministrului muncii şi solidarităŃii sociale nr.
340/2001, cu modificările şi completările ulterioare
Lege pentru modificarea Legii nr. 578/2004 privind
4 255 498 25.07.2007
acordarea unui ajutor lunar pentru soŃul supravieŃuitor
Lege pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind
5 sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări 250 486 19.07.2007
sociale
6 Lege privind fondurile de pensii administrate privat 411 482 18.07.2007
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
7 completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public 19 208 28.03.2007
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
8 Ordin privind aprobarea Procedurilor de predare- 207 205 27.03.2007

13
primire la casele teritoriale de pensii a carnetelor de
muncă aflate în păstrarea titularilor, în vederea aplicării
prevederilor art. 160 alin. (6) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, cu modificările şi completările
ulterioare
Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
9 487 1047 29.12.2006
2007
Hotărârea Guvernului privind acordarea unui ajutor
10 bănesc unor categorii de pensionari care beneficiază de 1612 951 24.11.2006
pensie din sistemul public de pensii
Ordin pentru aprobarea Procedurii privind modul de
eliberare a actelor doveditoare ale sporului pentru
11 muncă prestată în timpul nopŃii şi de valorificare a 687 801 25.09.2006
acestuia în procesul de stabilire si/sau de recalculare a
drepturilor de pensie
Hotărârea Guvernului privind indexarea
indemnizaŃiei acordate în baza Legii nr. 309/2002
privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi
12 1253 791 19.09.2006
persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul
DirecŃiei Generale a Serviciului Muncii în perioada
1950-1961
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
13 completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public 69 788 18.09.2006
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
OrdonanŃa cu privire la rectificarea bugetului
14 42 723 23.08.2006
asigurărilor sociale de stat pe anul 2006
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea art. 80 alin.
15 (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public 46 565 29.06.2006
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr.
16 148/2005 privind susŃinerea familiei în vederea creşterii 44 545 23.06.2006
copilului şi a Legii nr. 61/1993 privind alocaŃia de stat
pentru copii
Lege privind încadrarea unor locuri de muncă în
17 226 509 13.06.2006
condiŃii speciale
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
18 39 486 05.06.2006
completarea Legii Arhivelor NaŃionale nr. 16/1996
19 Lege privind pensiile facultative 204 470 31.05.2006
Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea şi
20 186 440 22.05.2006
completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea
pentru accidente de muncă şi boli profesionale
Hotărârea Guvernului privind acordarea unui ajutor
21 bănesc unor categorii de pensionari care beneficiază de 430 309 05.04.2006
pensie din bugetul asigurărilor sociale de stat

14
OrdonanŃa de urgenŃă pentru prelungirea aplicării
prevederilor art. 167^1 din Legea nr. 19/2000 privind
22 24 287 30.03.2006
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale
Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.
23 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte 44 220 10.03.2006
drepturi de asigurări sociale
Ordin pentru aprobarea procedurilor de predare/primire
a carnetelor de muncă la Casele teritoriale de pensii, în
vederea aplicării prevederilor art. 160 alin. (6) din
24 98 190 28.02.2006
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi
completările ulterioare
Lege privind instituirea indemnizaŃiei pentru
pensionarii sistemului public de pensii, membri ai
25 8 39 17.01.2006
uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca
persoane juridice de utilitate publică
Hotărârea Guvernului privind preluarea din carnetele
de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de
26 1768 1183 28.12.2005
cotizare realizate în sistemul public de pensii anterior
datei de 1 aprilie 2001
Hotărârea Guvernului privind indexarea unor venituri
27 1765 1182 28.12.2005
ale populaŃiei începând cu luna ianuarie 2006
Lege privind acordarea unui ajutor lunar pentru soŃul
28 578 1223 20.12.2005
supravieŃuitor
OrdonanŃa de urgenŃă privind concediile şi
29 158 1074 29.11.2005
indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate
OrdonanŃa de urgenŃă privind susŃinerea familiei în
30 148 1008 14.11.2005
vederea creşterii copilului
Hotărârea Guvernului pentru indexarea indemnizaŃiei
acordate în baza Legii nr. 309/2002 privind
31 recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor 1049 831 14.09.2005
care au efectuat stagiul militar în cadrul DirecŃiei
Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961
Hotărârea Guvernului privind majorarea pensiilor
32 777 678 28.07.2005
agricultorilor începând cu luna septembrie 2005
Lege recunoştinŃei faŃă de eroii-martiri şi luptătorii care
33 au contribuit la victoria RevoluŃiei române din 341 645 20.07.2005
decembrie 1989
Hotărârea Guvernului privind unele măsuri referitoare
34 la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite 733 632 19.07.2005
din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat
Lege pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei
Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor
35 drepturi persoanelor persecutate de către regimurile 323 635 13.07.2005
instaurate în România cu începere de la 6 septembrie
1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

15
Hotărârea Guvernului privind unele măsuri referitoare
36 la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite 550 517 17.06.2005
din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat
OrdonanŃa de urgenŃă privind înfiinŃarea, organizarea
37 şi funcŃionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului 50 509 15.06.2005
de Pensii Private
Lege pentru modificarea art. 7 alin. (2) din OrdonanŃa
Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor
38 drepturi persoanelor persecutate de către regimurile 148 430 20.05.2005
instaurate în România cu începere de la 6 septembrie
1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice
Lege privind instituirea indemnizaŃiei pentru activitatea
39 de liber-profesionist a artiştilor interpreŃi sau executanŃi 109 401 12.05.2005
din România
OrdonanŃa de urgenŃă privind recalcularea pensiilor
40 din sistemul public, provenite din fostul sistem al 4 119 07.02.2005
asigurărilor sociale de stat
Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru
41 848 22 07.01.2005
accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările
şi completările ulterioare
Hotărârea Guvernului privind aprobarea Normelor
42 metodologice de calcul al contribuŃiei de asigurare 2269 5 04.01.2005
pentru accidente de muncă şi boli profesionale
43 Lege a contenciosului administrativ 554 1154 07.12.2004
44 Lege privind fondurile de pensii administrate privat 411 1033 09.11.2004
Hotărârea Guvernului privind efectuarea operaŃiunilor
de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul
45 public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de 1550 897 01.10.2004
stat potrivit legislaŃiei anterioare datei de 1 aprilie 2001,
în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea art. 80 alin.
46 (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de 67 855 17.09.2004
pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Hotărârea Guvernului pentru indexarea indemnizaŃiei
acordate în baza Legii nr. 309/2002 privind
47 recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor 1427 840 14.09.2004
care au efectuat stagiul militar în cadrul DirecŃiei
Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961
Hotărârea Guvernului privind majorarea în luna
48 septembrie 2004 a pensiilor din sistemul public, 1346 807 01.09.2004
stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea Legii nr.
49 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte 59 804 31.08.2004
drepturi de asigurări sociale
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
50 1297 792 27.08.2004
sistemul public de pensii şi a unor venituri ale

16
populaŃiei începând cu luna septembrie 2004
Ordin pentru aprobarea instrucŃiunilor privind
completarea şi eliberarea certificatelor de concediu
51 399 714 06.08.2004
medical pe baza cărora se acordă indemnizaŃii
asiguraŃilor din sistemul asigurărilor sociale de stat
Lege pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind
52 sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări 352 683 29.07.2004
sociale
53 Lege privind denominarea monedei naŃionale 348 664 23.07.2004
54 Lege privind pensiile ocupaŃionale 249 600 05.07.2004
Lege pentru completarea art. 169 din Legea nr. 19/2000
55 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de 276 574 29.06.2004
asigurări sociale
OrdonanŃa de urgenŃă privind Codul de procedura
56 92 560 24.06.2004
fiscală
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
57 sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a 808 480 28.05.2004
unor venituri ale populaŃiei începând cu luna iunie 2004
Hotărârea Guvernului privind înfiinŃarea, organizarea
şi funcŃionarea comitetelor consultative de dialog civic
58 499 338 19.04.2004
pentru problemele persoanelor vârstnice, în cadrul
prefecturilor
Lege privind unele măsuri de protecŃie socială acordate,
ca urmare a restructurării SocietăŃii Comerciale
59 89 305 06.04.2004
"Compania NaŃională de Transporturi Aeriene Romane
- TAROM" - S.A., personalului aeronautic civil
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a
60 263 205 09.03.2004
unor venituri ale populaŃiei începând cu luna martie
2004
Hotărârea Guvernului privind aprobarea Statutului
61 Casei NaŃionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări 13 56 23.01.2004
Sociale
Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi
62 577 1 05.01.2004
completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Hotărârea Guvernului pentru stabilirea salariului de
63 1515 920 22.12.2003
baza minim brut pe tara garantat în plata
Lege pentru scutirea de la plată a unor debite către
64 544 917 20.12.2003
bugetul asigurărilor sociale de stat
Ordin privind modificarea şi completarea Ordinului
ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei nr.
417/2003 pentru aprobarea Normelor tehnice de
65 660 888 12.12.2003
aplicare a prevederilor OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 67/2003 privind majorarea pensiilor din
sistemul public provenite din sistemul de asigurări

17
sociale al agricultorilor
Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
66 519 864 04.12.2003
2004
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a
67 1383 856 02.12.2003
unor venituri ale populaŃiei începând cu luna decembrie
2003
OrdonanŃa de urgenŃă privind protecŃia maternităŃii la
68 96 750 27.10.2003
locurile de muncă
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
69 completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea 107 747 26.10.2003
pentru accidente de muncă şi boli profesionale
Ordin pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a
prevederilor OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr.
70 67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public 417 648 11.09.2003
provenite din sistemul de asigurări sociale al
agricultorilor
Hotărârea Guvernului privind metodologia şi criteriile
71 de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiŃii 1025 645 10.09.2003
speciale
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a
72 1006 618 30.08.2003
unor venituri ale populaŃiei începând cu luna septembrie
2003
OrdonanŃa de urgenŃă privind majorarea pensiilor din
73 sistemul public provenite din sistemul de asigurări 67 507 15.07.2003
sociale al agricultorilor
Hotărârea Guvernului privind aprobarea Statutului
74 Casei NaŃionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări 771 492 08.07.2003
Sociale
Hotărârea Guvernului privind organizarea şi
75 funcŃionarea Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale 737 483 07.07.2003
şi Familiei
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
76 sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a 614 392 06.06.2003
unor venituri ale populaŃiei începând cu luna iunie 2003
Lege pentru aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr.
77 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de 210 352 22.05.2003
serviciu şi în interes personal pe căile ferate române
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
78 de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru 23 259 14.04.2003
modificarea art. II şi III din OrdonanŃa de urgenŃă a
Guvernului nr. 9/2003
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
79 completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public 9 167 17.03.2003
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

18
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a
80 218 144 05.03.2003
unor venituri ale populaŃiei începând cu luna martie
2003
81 Lege privind CODUL MUNCII 53 72 05.02.2003
Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
82 632 871 03.12.2002
2003
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a
83 1301 864 29.11.2002
unor venituri ale populaŃiei începând cu luna decembrie
2002
OrdonanŃa de urgenŃă privind organizarea şi
84 150 838 20.11.2002
funcŃionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a
85 Guvernului nr. 65/2002 pentru modificarea art. 3 din 579 787 30.10.2002
Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R.
Hotărârea Guvernului privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.
309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor
86 1114 763 18.10.2002
drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în
cadrul DirecŃiei Generale a Serviciului Muncii în
perioada 1950-1961
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a
87 920 647 31.08.2002
unor venituri ale populaŃiei, începând cu luna
septembrie 2002
OrdonanŃa de urgenŃă privind colectarea creanŃelor
88 61 644 30.08.2002
bugetare
Lege pentru respingerea OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 26/1999 privind unele facilităŃi care se
89 acordă Companiei NaŃionale "Poşta Română" - S.A. 516 522 18.07.2002
pentru plata drepturilor de protecŃie socială la domiciliul
beneficiarilor
Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă nr.
90 491 522 18.07.2002
40/2002, pentru recuperarea arieratelor bugetare
Hotărârea Guvernului privind aplicarea în luna iulie
91 2002 a celei de-a doua etape de recorelare a pensiilor 642 463 28.06.2002
din sistemul public
Lege privind asigurarea pentru accidente de muncă şi
92 346 454 27.06.2002
boli profesionale
Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi
93 338 446 25.06.2002
completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Lege privind respingerea OrdonanŃei de urgenŃă a
94 Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea şi 341 446 25.06.2002
completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public

19
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Lege privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi
persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul
95 309 385 06.06.2002
DirecŃiei Generale a Serviciului Muncii în perioada
1950-1961
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
96 sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat şi a 518 367 31.05.2002
unor venituri ale populaŃiei începând cu luna iunie 2002
Ordin pentru aprobarea Procedurii şi competentelor de
acordare a înlesnirilor la plata creanŃelor bugetare
97 216 337 21.05.2002
administrate de Ministerul Muncii şi SolidarităŃii
Sociale
Lege pentru aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr.
98 27/2002 privind reglementarea activităŃii de soluŃionare 233 296 30.04.2002
a petiŃiilor
Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.
99 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele 167 254 16.04.2002
drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război
Lege privind respingerea OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 171/2000 pentru modificarea Legii nr.
100 16 48 24.01.2002
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale
Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea şi
101 22 50 24.01.2002
completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Lege privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 215/2000 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de
102 770 14 11.01.2002
război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război şi a Legii nr. 49/1991 privind
acordarea de
Hotărârea Guvernului privind măsuri suplimentare de
103 1315 11 10.01.2002
recorelare a pensiilor din sistemul public de pensii
Hotărârea Guvernului privind stabilirea locurilor de
muncă şi activităŃilor cu condiŃii deosebite, condiŃii
104 1294 849 29.12.2001
speciale şi alte condiŃii, specifice pentru cadrele militare
în activitate
Ordin privind modificarea Ordinului ministrului muncii
şi solidarităŃii sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea
Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000
105 718 834 27.12.2001
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, cu modificările şi completările
ulterioare
Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
106 744 785 11.12.2001
2002
107 Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din 1169 759 28.11.2001

20
sistemul public de pensii şi a unor venituri ale
populaŃiei, începând cu luna decembrie 2001
InstrucŃiune privind eliberarea certificatelor de
108 concediu medical în baza cărora se acorda 732 19.11.2001
indemnizaŃiile de asigurări sociale
Ordin pentru aprobarea InstrucŃiunilor privind
109 eliberarea certificatelor de concediu medical în baza 343 732 19.11.2001
cărora se acorda indemnizaŃiile de asigurări sociale
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor din
110 sistemul public de pensii şi a unor venituri ale 781 502 27.08.2001
populaŃiei pentru trimestrul III al anului 2001
Ordin privind modificarea şi completarea Ordinului
ministrului muncii şi solidarităŃii sociale nr. 340/2001
pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor
111 518 464 14.08.2001
Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi
completările ulterioare
Hotărârea Guvernului pentru modificarea şi
completarea Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind
112 676 424 30.07.2001
criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de
muncă în condiŃii deosebite
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
113 completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public 107 352 30.06.2001
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Ordin pentru aprobarea Normelor de aplicare a
Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi
114 352 300 07.06.2001
metodologia de încadrare a locurilor de muncă în
condiŃii deosebite
Ordin pentru aprobarea Normelor de aplicare a
prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
115 340 257 18.05.2001
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu
modificările şi completările ulterioare
Ordin pentru aprobarea Normelor de aplicare a
prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
116 de pensii şi privind modificarea Ordinului ministrului 364 257 18.05.2001
muncii şi solidarităŃii alte drepturi de asigurări sociale,
cu modificările şi completările ulterioare
Hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor şi
normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcŃional şi
117 400 251 16.05.2001
de evaluare a capacităŃii de muncă pe baza cărora se
face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate
Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Normelor
118 metodologice de aplicare a prevederilor articolului 183 403 209 25.04.2001
din Legea nr. 19/2000
Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
119 191 194 18.04.2001
2001
120 OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi 49 161 30.03.2001

21
completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Hotărârea Guvernului privind indexarea pensiilor de
asigurări sociale de stat, militare, ale agricultorilor şi a
121 294 124 13.03.2001
altor venituri ale populaŃiei pentru trimestrul I al anului
2001
Hotărârea Guvernului privind criteriile şi metodologia
122 261 114 06.03.2001
de încadrare a locurilor de muncă în condiŃii deosebite
Hotărârea Guvernului privind aprobarea statutului
123 Casei NaŃionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări 258 110 05.03.2001
Sociale
Hotărârea Guvernului pentru modificarea art. 2 din
Hotărârea Guvernului nr. 845/2000 privind unele
124 măsuri de protecŃie socială referitoare la pensiile de 1286 675 18.12.2000
asigurări sociale de stat, în lunile septembrie-decembrie
2000
OrdonanŃa de urgenŃă privind rectificarea bugetului
125 261 656 14.12.2000
asigurărilor sociale de stat pe anul 2000
Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Listei
cuprinzând urgenŃele medico-chirurgicale, precum şi
bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care
126 1186 631 05.12.2000
asiguraŃii beneficiază de indemnizaŃie pentru
incapacitate temporara de muncă fără condiŃii de stagiu
de cotizare
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de
război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
127 215 606 25.11.2000
văduvelor de război şi a Legii nr. 49/1991 privind
acordarea de indemnizaŃii şi sporuri invalizilor,
veteranilor şi văduvelor de război
Hotărârea Guvernului privind aprobarea statutului
128 Casei NaŃionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări 1065 576 17.11.2000
Sociale
Lege privind aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr.
105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-
lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi
129 persoanelor persecutate din motive politice de dictatura 189 553 08.11.2000
instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi
celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificările ulterioare
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea Legii nr.
130 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte 171 531 27.10.2000
drepturi de asigurări sociale
Hotărârea Guvernului privind unele măsuri de
131 protecŃie socială referitoare la pensiile de asigurări 845 475 29.09.2000
sociale de stat, în lunile septembrie-decembrie 2000
Hotărârea Guvernului privind corectarea, în luna
132 753 442 05.09.2000
septembrie 2000, a pensiilor agricultorilor şi a

22
ajutoarelor sociale acordate conform legislaŃiei de
pensii
Lege privind reducerile acordate pensionarilor pentru
133 147 354 28.07.2000
transportul intern
Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind
aplicarea prevederilor art. II din OrdonanŃa de urgenŃă
134 a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea şi 315 223 22.05.2000
completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Hotărârea Guvernului privind recorelarea pensiilor de
135 332 183 27.04.2000
asigurări sociale de stat
OrdonanŃa de urgenŃă pentru modificarea şi
136 completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public 41 183 27.04.2000
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
137 19 140 01.04.2000
asigurări sociale
Lege [Decret-lege] privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura
138 118 50 09.04.1999
instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi
celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri

3.2 SISTEMUL PUBLIC AL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE


(CONTRIBUłIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE - Legea nr.95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăŃii) 11

3.2.1 FONDUL NAłIONAL SPECIAL UNIC


Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanŃare a ocrotirii
sănătăŃii populaŃiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraŃi.
Pentru aceasta, se constituie Fondul naŃional special unic care se formează din
contribuŃia pentru asigurări sociale de sănătate, suportată de asiguraŃi, de persoanele fizice şi
juridice care angajează personal salariat sau asimilat, din subvenŃii de la bugetul de stat,
precum şi din alte surse - donaŃii, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului Casei
NaŃionale de Asigurări de Sănătate şi al Caselor de asigurări de sănătate potrivit legii.

3.2.2 CATEGORII DE ASIGURAłI


Sunt asiguraŃi, potrivit Legii sănătăŃii, toŃi cetăŃenii români cu domiciliul în Ńară,
precum şi cetăŃenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obŃinut prelungirea dreptului de
şedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăŃii contribuŃiei la fond, în
condiŃiile legii. În această calitate, persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu
casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator, al cărui model se stabileşte prin ordin
al preşedintelui CNAS cu avizul consiliului de administraŃie.
Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează odată cu pierderea dreptului
de domiciliu sau de şedere în România. Calitatea de asigurat se dovedeşte cu un document
justificativ - adeverinŃă sau carnet de asigurat - eliberat prin grija Casei de asigurări la care
este înscris asiguratul. Ulterior aceste documente justificative vor fi înlocuite cu cardul
electronic de asigurat, care se suportă din fond.

23
3.2.2.1 ASIGURAłII FĂRĂ PLATA CONTRIBUłIEI
Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuŃiei:
a) toŃi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani,
dacă sunt elevi, inclusiv absolvenŃii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai
mult de 3 luni, ucenici sau studenŃi şi dacă nu realizează venituri din muncă;
b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani, în condiŃiile legii, precum şi soŃul, soŃia şi
părinŃii fără venituri proprii, aflaŃi în întreŃinerea unei persoane asigurate;
c) persoanele cu drepturi stabilite prin reglementări speciale 12, persoanele cu handicap
care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse 13, bolnavii cu afecŃiuni incluse în
programele naŃionale de sănătate stabilite de Ministerul SănătăŃii Publice, până la vindecarea
respectivei afecŃiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse,
femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază
minim brut pe Ńară.

3.2.2.2 ASIGURAłII CU PLATA CONTRIBUłIEI


Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaŃii, pe durata acesteia,
cu plata contribuŃiei din alte surse, în condiŃiile legii care:
a) satisfac serviciul militar în termen;
b) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui
accident de muncă sau a unei boli profesionale;
c) se află în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi în
cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;
d) execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv;
e) persoanele care beneficiază de indemnizaŃie de şomaj;
f) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane şi se află în
timpul procedurilor necesare stabilirii identităŃii;
g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit
Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
h) pensionarii, pentru veniturile din pensii până la limita supusă impozitului pe venit;
i) persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 105, 113, 114 din
Codul penal; persoanele care se află în perioada de amânare sau întrerupere a executării
pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri.
ObligaŃia virării contribuŃiei pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei
juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă ori în
baza unui statut special prevăzut de lege, precum şi persoanelor fizice, după caz.
Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraŃii sunt obligate să
depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber de asiguraŃi declaraŃii nominale privind
obligaŃiile ce le revin faŃă de fond şi dovada plăŃii contribuŃiilor.
Prevederile anterioare se aplică şi persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt
autorizate, potrivit legii, să desfăşoare activităŃi independente.
AsiguraŃii au dreptul la un pachet de servicii de bază în caz de boală sau de accident,
din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în condiŃiile
stabilite de legea sănătăŃii.

3.2.2.2.1 OBLIGAłIILE ASIGURAłILOR


ObligaŃiile asiguraŃilor pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute anterior sunt
următoarele:
a) să se înscrie pe lista unui medic de familie;
b) să anunŃe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
c) să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru;

24
d) să anunŃe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra
modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o
anumită categorie de asiguraŃi;
e) să respecte cu stricteŃe tratamentul şi indicaŃiile medicului;
f) să aibă o conduită civilizată faŃă de personalul medico-sanitar;
g) să achite contribuŃia datorată fondului şi suma reprezentând coplata, în condiŃiile
stabilite prin contractul cadru;
h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă
calitatea de asigurat.
Persoana asigurată are obligaŃia plăŃii unei contribuŃii băneşti lunare pentru asigurările
de sănătate, cu excepŃia persoanelor prevăzute de lege la art. 213 alin. (1) din Legea sănătăŃii.

3.2.3 CONTRIBUłIA ŞI BAZA DE CALCUL A CONTRIBUłIEI PERSOANEI ASIGURATE


ContribuŃia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%,
care se aplică asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităŃi independente
care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează
contribuŃia, aceasta nu poate fi mai mică decât contribuŃia calculată la un salariu de bază
minim brut pe Ńară, lunar;
c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silvicultură,
pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b);
d) indemnizaŃiilor de şomaj;
e) veniturilor din cedarea folosinŃei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi,
veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o
formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu
realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai puŃin de un salariu de
bază minim brut pe Ńară, lunar;
f) veniturilor realizate din pensii.
În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. c) sub
nivelul salariului de bază minim brut pe Ńară şi care nu fac parte din familiile beneficiare de
ajutor social, contribuŃia lunară de 6,5% datorată se calculează asupra sumei reprezentând o
treime din salariul de bază minim brut pe Ńară.
ContribuŃia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra sumelor acordate în
momentul disponibilizării, venitului lunar de completare sau plăŃilor compensatorii, potrivit
actelor normative care reglementează aceste domenii, precum şi asupra indemnizaŃiilor
reglementate de OUG nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de
sănătate, cu modificările ulterioare.
ObligaŃia virării contribuŃiei de asigurări sociale de sănătate revine persoanei juridice
sau fizice care plăteşte asiguraŃilor veniturile prevăzute la lit. a), d) şi f), respectiv asiguraŃilor
pentru veniturile prevăzute la lit. b), c) şi e).

3.2.4 CONTRIBUłIA ŞI BAZA DE CALCUL A CONTRIBUłIEI ANGAJATORULUI


Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraŃii (angajatorii)
au obligaŃia să calculeze şi să vireze la fond, în anul 2006, o contribuŃie de 7% asupra
fondului de salarii, datorată pentru asigurarea sănătăŃii personalului din unitatea respectivă.
Prin fond de salarii realizat, în sensul legii sănătăŃii, se înŃelege totalitatea sumelor
utilizate de o persoană fizică şi juridică pentru plata drepturilor salariale sau asimilate
salariilor. Pentru perioada în care angajatorii suportă indemnizaŃia pentru incapacitate

25
temporară de muncă, aceştia au obligaŃia de a plăti contribuŃia de 7% raportată la fondul de
salarii, pentru salariaŃii aflaŃi în această situaŃie.
Cotele de contribuŃii prevăzute la art. 257 şi 258 din Legea sănătăŃii se pot modifica prin legea
bugetului de stat. "Cota de contribuŃie a angajatorului se stabileşte pentru anul 2007 la 6% şi
se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007" (art. 2581 - OUG nr
88/2006 - M.Of. nr. 941/2006).
Pentru beneficiarii indemnizaŃiei de şomaj contribuŃia se calculează şi se virează odată
cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata
acestor drepturi. Pentru pensionari contribuŃia datorată de aceştia se aplică numai la veniturile
din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit; se calculează pentru diferenŃa
între cuantumul pensiei şi această limită şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra
cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.
"ContribuŃia pentru veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile din
pensii prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, se datorează şi se calculează începând cu 1 ianuarie 2008" (art. 2581 - OUG nr
88/2006 - M.Of. nr. 941/2006). Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaŃia să îşi
asigure sănătatea potrivit prevederilor Legii sănătăŃii, sunt obligate să comunice direct casei
de asigurări alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, în vederea stabilirii şi achitării
contribuŃiei de 6,5%.
Pentru persoanele care se asigură facultativ enumerate la art. 214 alin. (2) din Legea
sănătăŃii (membrii misiunilor diplomatice, cetăŃenii străini şi apatrizii care se află temporar în
Ńară fără a solicita viză de lungă şedere, cetăŃenii români cu domiciliul în străinătate care se
află temporar în Ńară), contribuŃia lunară la fond se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la
valoarea a două salarii de bază minime brute pe Ńară, pentru un pachet de servicii stabilit prin
contractul-cadru.

3.2.5 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ


3.2.5.1 CONTRAVENłII
Constituie contravenŃii următoarele fapte:
a) nedepunerea la termen a declaraŃiei obligatorii pentru persoanele juridice sau fizice
la care îşi desfăşoară activitatea asiguraŃii;
b) nevirarea contribuŃiei datorată pentru asigurarea sănătăŃii personalului din unitatea
respectivă de către persoanele fizice şi juridice angajatoare;
c) refuzul de a pune la dispoziŃia organelor de control ale ANAF şi ale Caselor de
asigurări a documentelor justificative şi a actelor de evidenŃă necesare în vederea stabilirii
obligaŃiilor la fond;
d) refuzul de a pune la dispoziŃia organelor de control ale caselor de asigurări
documentele justificative şi actele de evidenŃă financiar-contabilă privind sumele decontate
din fond.
ContravenŃiile prevăzute anterior se sancŃionează după cum urmează:
1) cele prevăzute la lit. a) şi c), cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON);
2) cele prevăzute la lit. b şi d), cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON).

3.2.5.2 INFRACłIUNI
Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a
contribuŃiei reŃinute de la asiguraŃi constituie infracŃiunea de deturnare de fonduri şi se
pedepseşte conform prevederilor din Codul penal.
Completarea declaraŃiei de către persoanele juridice sau fizice care angajează persoane
pe bază de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege,

26
precum şi de persoanele fizice cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenŃelor privind
asiguraŃii, stadiul de cotizare sau contribuŃiile faŃă de fond, constituie infracŃiunea de fals
intelectual şi se pedepseşte conform prevederilor din Codul penal.

3.3 CONCEDIILE ŞI INDEMNIZAłIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE


(CONTRIBUłIA LA FONDUL PENTRU CONCEDII ŞI INDEMNIZAłII DE ASIGURĂRI SOCIALE DE
SĂNĂTATE - OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi
indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate) 14

3.3.1 CATEGORII DE ASIGURAłI


Persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaŃii de asigurări sociale de sănătate în
sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asiguraŃi, au dreptul, în
condiŃiile legii, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinŃa pe teritoriul României, la
concedii medicale şi indemnizaŃii de asigurări sociale de sănătate, dacă:
a) desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului
de serviciu;
b) desfăşoară activităŃi în funcŃii elective sau sunt numite în cadrul autorităŃii
executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori
dintr-o organizaŃie a cooperaŃiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaŃii sunt asimilate,
în condiŃiile ordonanŃei de urgenŃă, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);
c) beneficiază de drepturi băneşti lunare care se suportă din bugetul asigurărilor pentru
şomaj, în condiŃiile legii.
De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care nu se află în una dintre situaŃiile
prevăzute mai sus, dar sunt:
1) asociaŃi, comanditari sau acŃionari;
2) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de
management;
3) membri ai asociaŃiei familiale;
4) autorizate să desfăşoare activităŃi independente;
5) persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii şi
indemnizaŃii pentru maternitate şi concedii şi indemnizaŃii pentru îngrijirea copilului bolnav,
în condiŃiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006.
Persoanele prevăzute mai sus, care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate
conform OrdonanŃei de urgenŃă, cu excepŃia pensionarilor de invaliditate gradul III şi a
pensionarilor nevăzători, care se află în una dintre situaŃiile prevăzute la lit. 3) şi 4).
Concediile medicale şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate, la care au
dreptul asiguraŃii, în condiŃiile OrdonanŃei de urgenŃă nr. 158/2005, sunt:
• concedii medicale şi indemnizaŃii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de
boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
• concedii medicale şi indemnizaŃii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea
capacităŃii de muncă, exclusiv pentru situaŃiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă
sau boli profesionale;
• concedii medicale şi indemnizaŃii pentru maternitate;
• concedii medicale şi indemnizaŃii pentru îngrijirea copilului bolnav;
• concedii medicale şi indemnizaŃii de risc maternal.
Concediile medicale şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute mai
sus sunt denumite în continuare concedii şi indemnizaŃii.

27
3.3.2 CONTRIBUłIA PENTRU CONCEDII ŞI INDEMNIZAłII MEDICALE
Dreptul la concediile şi indemnizaŃiile prevăzute mai sus este condiŃionat de plata contribuŃiei
de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestor indemnizaŃii, denumită în
continuare contribuŃie pentru concedii şi indemnizaŃii.
La data intrării în vigoare a OrdonanŃei de urgenŃă nr. 158/2005, cotele de contribuŃii
de asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează cu
cota de contribuŃie pentru concedii şi indemnizaŃii, prin deducere din:
d) cota de contribuŃie de asigurări sociale datorată de angajator, în cazul persoanelor
prevăzute la lit. a) şi b);
e) cota de contribuŃie de asigurări sociale datorată de instituŃia care administrează
bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul persoanelor prevăzute la lit. c);
f) cota de contribuŃie de asigurări sociale datorată de persoanele prevăzute la lit. 1 - 5.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cota de contribuŃie pentru concedii şi
indemnizaŃii, destinată exclusiv finanŃării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de
OrdonanŃa de urgenŃă nr. 158/2005, este de 0,85%, aplicată la fondul de salarii sau, după caz,
la drepturile reprezentând indemnizaŃia de şomaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe
venit ori asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat de persoanele
prevăzute la lit. 5), şi se achită la bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de
sănătate.
Cota de contribuŃie prevăzută anterior (art. 4 alin. (2) din OrdonanŃă) se datorează şi se
achită de către:
A) angajatori pentru asiguraŃii prevăzuŃi anterior la lit. a) şi b);
B) instituŃia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru asiguraŃii
prevăzuŃi la lit. c);
C) persoanele prevăzute la lit. 1 - 5.
Persoanele juridice sau fizice prevăzute mai sus la lit. A) au obligaŃia plăŃii cotei de
contribuŃie pentru concedii şi indemnizaŃii de 0,85%, aplicată la fondul de salarii realizat, cu
respectarea prevederilor legislaŃiei financiar-fiscale în materie.
Persoanele respective au obligaŃia de a depune lunar la Casele de asigurări de sănătate
declaraŃii privind evidenŃa obligaŃiilor de plată către Fondul naŃional unic de asigurări sociale
de sănătate pentru concedii şi indemnizaŃii şi privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor care au
beneficiat de concedii şi indemnizaŃii, după caz, precum şi de a pune la dispoziŃia organelor
de control ale caselor de asigurări de sănătate documentele justificative şi actele de evidenŃă
necesare în vederea stabilirii obligaŃiilor la Fondul naŃional unic de asigurări sociale de
sănătate.
În situaŃia persoanelor prevăzute la lit. c), cota de contribuŃie pentru concedii şi
indemnizaŃii de 0,85% se datorează asupra drepturilor reprezentând indemnizaŃie de şomaj.
În situaŃia persoanelor prevăzute la lit. 1) – 4), cota de contribuŃie pentru concedii şi
indemnizaŃii de 0,85% se datorează asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit
prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, sau asupra veniturilor declarate în contractele de asigurare socială pentru
persoanele prevăzute la lit. 5).
ContribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii se aplică şi asupra indemnizaŃiei pentru
incapacitate temporară de muncă urmare a unui accident de muncă sau boală profesională şi
se suportă de către angajator sau din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale constituit în condiŃiile legii, după caz.

28
3.3.2.1 BAZA LUNARĂ DE CALCUL ŞI STAGIUL DE COTIZARE

Baza lunară de calcul a contribuŃiei pentru concedii şi indemnizaŃii pentru persoanele


asigurate pentru concedii şi indemnizaŃii prevăzute la lit. a)-b) nu poate fi mai mare decât
produsul dintre numărul asiguraŃilor din luna pentru care se calculează contribuŃia şi valoarea
corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe Ńară.
Baza de calcul a contribuŃiei pentru concedii şi indemnizaŃii pentru persoanele
asigurate pentru concedii şi indemnizaŃii prevăzute la lit. c) şi pct. 1)-5) nu poate depăşi
plafonul a 12 salarii minime brute pe Ńară (încadrarea în această categorie a beneficiarilor de
drepturi băneşti lunare care se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, ne aparŃine).
Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de concedii şi indemnizaŃii este de o
lună realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
Stagiul minim de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, prevăzut
anterior, se constituie din însumarea perioadelor:
• pentru care s-a achitat contribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii de către angajator
sau, după caz, de către asigurat, respectiv de către fondul de asigurare pentru accidente de
muncă şi boli profesionale sau bugetul asigurărilor pentru şomaj;
• pentru care plata contribuŃiei de asigurări sociale de sănătate se suportă din alte surse,
în condiŃiile prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr.
150/2002 privind organizarea şi funcŃionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu
modificările şi completările ulterioare 15;
• pentru care, până la data intrării în vigoare a OrdonanŃei de urgenŃă, plata contribuŃiei
de asigurări sociale de sănătate s-a făcut din alte surse, potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) lit.
b) şi d) din OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate
perioadele în care asiguratul beneficiază de concediile şi indemnizaŃiile prevăzute de
OrdonanŃa de urgenŃă nr. 158/2005.
Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi perioadele în
care asiguratul:
• a beneficiat de pensie de invaliditate;
• a urmat cursurile de zi ale învăŃământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata
normală a studiilor respective, cu condiŃia absolvirii acestora.
Perioadele menŃionate se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste
perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare în înŃelesul prevederilor OrdonanŃei de
urgenŃă.
AsiguraŃii au dreptul la concediu şi indemnizaŃie pentru incapacitate temporară de
muncă, fără condiŃii de stagiu de cotizare, în cazul urgenŃelor medico-chirurgicale,
tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA. Lista cuprinzând
urgenŃele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A este stabilită
prin Hotărâre a Guvernului.
Baza de calcul a concediilor medicale şi a indemnizaŃiilor de asigurări sociale de
sănătate, la care au dreptul asiguraŃii se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6
luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii
minime brute pe Ńară lunar, pe baza cărora se calculează contribuŃia pentru concedii şi
indemnizaŃii (art. 10 alin.1 din OrdonanŃa de urgenŃă nr. 158/2005).
În situaŃia în care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor anterioare, se
constituie baza de calcul a indemnizaŃiilor, se utilizează perioade asimilate stagiului de
cotizare veniturile care se iau în considerare sunt prevăzute la art. 10 din OrdonanŃă.

29
AsiguraŃii beneficiază de concedii şi de indemnizaŃii, în baza certificatului medical eliberat de
medicul curant, conform reglementărilor în vigoare.
În înŃelesul ordonanŃei de urgenŃă, medic curant este orice medic aflat în relaŃie contractuală
cu casele de asigurări de sănătate, precum şi orice alt medic cu autorizaŃie de liberă practică
valabilă şi care încheie o convenŃie în acest sens cu casele de asigurări de sănătate, în
condiŃiile ordonanŃei de urgenŃă.

3.3.3 CONCEDIUL ŞI INDEMNIZAłIA PENTRU INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ


IndemnizaŃia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:
A. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de
muncă;
B. din bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:
a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării
incapacităŃii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionarii acestuia;
b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul şomerilor şi a persoanelor
asigurate prevăzute la lit. 1)-5).
Durata de acordare a indemnizaŃiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult
183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire.
Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de
zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
Durata de acordare a concediului şi a indemnizaŃiei pentru incapacitate temporară de muncă
este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenŃiază conform legii.
AsiguraŃii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă
sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaŃie pentru incapacitate temporară de
muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiind întrerupt, urmând ca zilele neefectuate să fie
reprogramate.
Beneficiază de indemnizaŃii pentru incapacitate temporară de muncă, în aceleaşi condiŃii ca şi
ceilalŃi asiguraŃi, pensionarii, precum şi pensionarii de invaliditate gradul III sau, după caz,
pensionarii nevăzători, care se regăsesc în situaŃiile prevăzute de ordonanŃa de urgenŃă.
Cuantumul brut lunar al indemnizaŃiei pentru incapacitate temporară de muncă se
determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul precizată anterior (art.10).

3.3.4 CONCEDIILE ŞI INDEMNIZAłIILE PENTRU PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ŞI


RECUPERAREA CAPACITĂłII DE MUNCĂ
În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităŃii de muncă, asiguraŃii pot
beneficia de:
a) indemnizaŃie pentru reducerea timpului de muncă;
b) concediu şi indemnizaŃie pentru carantină;
c) tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare.
AsiguraŃii aflaŃi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile
consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităŃii de muncă, pe baza
biletului de trimitere, în condiŃiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiŃiile acordării
asistenŃei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Tratamentul balnear şi de recuperare a capacităŃii de muncă se desfăşoară în
conformitate cu prevederile programului individual de recuperare întocmit de medicul
specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, în funcŃie de natura, stadiul şi
prognosticul bolii, structurat pe etape.
În funcŃie de tipul afecŃiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentului balnear
este de 15 – 21 de zile şi se stabileşte de medicul curant.

30
3.3.5 CONCEDIUL ŞI INDEMNIZAłIA DE MATERNITATE
Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile
calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaŃie de maternitate.
De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor,
dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităŃii de asigurat. Faptul că pierderea
calităŃii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu
acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilaŃii acestora.
Cuantumul brut lunar al indemnizaŃiei de maternitate este de 85% din baza de calcul
stabilită conform art. 10 din OUG nr.158/2005.
IndemnizaŃia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naŃional unic de
asigurări sociale de sănătate.

3.3.6 CONCEDIUL ŞI INDEMNIZAłIA PENTRU ÎNGRIJIREA COPILULUI BOLNAV


AsiguraŃii au dreptul la concediu şi indemnizaŃie pentru îngrijirea copilului bolnav în
vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecŃiunile intercurente, până
la împlinirea vârstei de 18 ani.
IndemnizaŃia prevăzută mai sus se suportă integral din bugetul Fondului naŃional unic de
asigurări sociale de sănătate.
Beneficiază de indemnizaŃia pentru îngrijirea copilului bolnav, opŃional, unul dintre
părinŃi, dacă solicitantul îndeplineşte condiŃiile de stagiu de cotizare prevăzute la art. 7 din
OUG nr.158/2005.
Cuantumul brut lunar al indemnizaŃiei pentru îngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza
de calcul stabilită conform art. 10 din OUG nr.158/2005.

3.3.7 CONCEDIUL ŞI INDEMNIZAłIA DE RISC MATERNAL


Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condiŃiile prevăzute de OrdonanŃa
de urgenŃă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecŃia maternităŃii la locurile de muncă,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004.
Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizaŃie de risc maternal care
se suportă integral din bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate.
Concediul şi indemnizaŃia de risc maternal se acordă fără condiŃie de stagiu de
cotizare. Cuantumul indemnizaŃiei reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform
prevederilor art. 10.
Calculul şi plata indemnizaŃiilor prevăzute de ordonanŃa de urgenŃă se fac pe baza
certificatului de concediu medical eliberat în condiŃiile legii, care constituie document
justificativ pentru plată.
Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii
următoare celei pentru care a fost acordat concediul.
Plata indemnizaŃiilor se face lunar de către:
a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă,
pentru asiguraŃii care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă, în baza
raportului de serviciu sau asimilaŃi acestora;
b) instituŃia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, până la data de 10 a
lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical;
c) casa de asigurări de sănătate, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care
s-a acordat concediul medical, pentru asiguraŃii prevăzuŃi la art. 1 alin. (2) şi pentru
persoanele prevăzute la art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din OUG nr.158/2005.

31
IndemnizaŃiile cuvenite şi neachitate asiguratului decedat se plătesc soŃului
supravieŃuitor, copiilor, părinŃilor sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că l-a
îngrijit până la data decesului.

3.3.8 ALTE DISPOZIłII PRIVIND INDEMNIZAłIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE


Plata indemnizaŃiilor încetează începând cu ziua următoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiŃiile legale pentru acordarea indemnizaŃiilor;
c) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are
încheiată convenŃie de asigurări sociale;
d) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat
convenŃie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede ca indemnizaŃiile se plătesc
de către celălalt stat.
ContribuŃia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra indemnizaŃiilor
reglementate de OrdonanŃa de urgenŃă, cu excepŃia contribuŃiei de asigurări sociale de
sănătate, datorată de angajatori pentru indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate suportate
din fondurile proprii ale acestora.
ContribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii nu se datorează asupra indemnizaŃiilor
reglementate de ordonanŃa de urgenŃă, cu excepŃia contribuŃiei pentru concedii şi indemnizaŃii,
datorată de angajatori pentru indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate suportate din
fondurile proprii ale acestora şi, respectiv, a indemnizaŃiilor pentru accidente de muncă şi boli
profesionale.

3.3.9 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ


3.5.9.1 CONTRAVENłII
Constituie contravenŃii:
- nedepunerea lunară la casele de asigurări de sănătate a declaraŃiilor privind evidenŃa
obligaŃiilor de plată către Fondul naŃional unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii
şi indemnizaŃii şi a declaraŃiilor privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor care au beneficiat de
concedii şi indemnizaŃii, după caz;
- refuzul de a pune la dispoziŃia organelor de control ale caselor de asigurări de
sănătate a documentelor justificative şi actelor de evidenŃă necesare în vederea stabilirii
obligaŃiilor la Fondul naŃional unic de asigurări sociale de sănătate.
Constituie contravenŃii şi următoarele fapte:
a) refuzul nejustificat de plată a indemnizaŃiilor lunare de către cei care au această
obligaŃie;
b) calculul şi plata eronată a indemnizaŃiilor;
c) eliberarea certificatelor de concedii medicale, cu nerespectarea prevederilor legale
în vigoare.
ContravenŃiile prevăzute anterior se sancŃionează cu amendă de la 1.000 lei (RON) la
2.500 lei (RON) şi constituie venituri la Fondul naŃional unic de asigurări sociale de sănătate.
Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea amenzilor corespunzătoare se fac de către organele de
control ale CNAS şi ale caselor de asigurări de sănătate.

3.3.9.2 DISPOZIłII FINALE


Prevederile OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi
indemnizaŃiile de asigurări sociale de sănătate sunt aplicabile şi persoanelor care îşi
desfăşoară activitatea în ministerele şi instituŃiile din sectorul de apărare, ordine publică şi

32
siguranŃă naŃională, cu excepŃia cadrelor militare în activitate şi a funcŃionarilor publici cu
statut special.

1
OrdonanŃa de urgenŃă nr. 91/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul
protecŃiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671/2007 cu intrare în vigoare la data
de 01.01.2008.
2
Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 140/2000, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183/2000,
şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580/2002, cea mai recentă modificare prin OrdonanŃa de
urgenŃă nr. 91 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecŃiei sociale publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671/2007, numită în acest material Legea pensiilor.
3
Ordinul MMSS nr.340/2001 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237/2001 cu modificările şi
completările ulterioare.
4
Plafon eliminat începând cu 1 august 2007 prin Legea 250/2007;
5
Articol modificat începând cu 1 august 2007 prin Legea 250/2007 şi de la 1 ianuarie 2008 prin OG 91/2007.
6
Legea nr. 387/2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial
al României nr. 901/2007, art.16.
7
Legea nr. 250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486/2007 - art. nr. 3.
8
Conform Legii 19/2000 alin.(3) astfel cum a fost el modificat de către art. I pct. 8 din OUG nr. 9/2003.
9
Legea nr. 387/2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial
nr. 901/2007, art.13-15.
10
A se vedea şi lucrarea „LegislaŃia de asigurări sociale – Ghid practic pentru angajatori”, autor Ştefana
Aghergheloaei, distribuitor SC DAT InternaŃional SRL, ediŃia a II-a revizuită – 2004.
11
Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.372/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ultima modificare prin Legea nr.120/2007, privind
aprobarea OUG nr. 88/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi
sociale, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal, publicată în Monitorul Oficial al României
partea I-a, nr.299/2007, numită în continuare Legea sănătăŃii.
12
Stabilite prin Decretul-lege nr.118/1990, prin OrdonanŃa Guvernului nr.105/1999, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind
veteranii de război, prin Legea nr. 309/2002, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea
nr.341/2004 a recunoştinŃei faŃă de eroii din decembrie 1989, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite
din drepturile băneşti acordate de aceste legi, precum şi cele provenite din pensii;
13
cu excepŃia celor obŃinute în baza OUG nr.102/1999 privind protecŃia specială şi încadrarea în muncă a
persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi
completările ulterioare;
14
OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaŃiile de asigurări sociale de
sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 1074/2005, cu modificările şi completările
ulterioare.
15
OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 150/2002 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 95/2006.

33
4. CONTRIBUłIILE PRIVIND PROTECłIA SOCIALĂ ŞI DE ASIGURARE
ÎMPOTRIVA ALTOR RISCURI PRIVIND MUNCA

4.1 SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ ŞI STIMULAREA OCUPĂRII


FORłEI DE MUNCĂ
(CONTRIBUłIA DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA RISCULUI DE ŞOMAJ - Legea nr.76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă)
4.1.1 Concepte privind piaŃa muncii
4.1.1.1 Beneficiarii indemnizaŃie de şomaj
4.1.2 Categorii de asiguraŃi
4.1.3 ContribuŃia de asigurare la bugetul asigurărilor pentru şomaj
4.1.4 FinanŃări din bugetul asigurărilor pentru şomaj
4.1.5 IndemnizaŃia de şomaj
4.1.5.1 Acordarea indemnizaŃiei de şomaj
4.1.5.2 ObligaŃiile beneficiarilor de indemnizaŃie de şomaj
4.1.6 Reintegrarea profesională
4.1.7 Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor
4.1.8 Răspunderea juridică
4.1.8.1 ContravenŃii
4.1.8.2 InfracŃiuni

4.2 SISTEMUL DE GARANTARE LA PLATĂ A CREANłELOR SALARIALE


(CONTRIBUłIA LA FONDUL DE GARANTARE A CREANłELOR SALARIALE - Legea
nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata
creanŃelor salariale)
4.2.1 Constituirea Fondului de garantare
4.2.2 Resursele Fondului de garantare
4.2.2.1 Gestionarea şi utilizarea Fondului de garantare
4.2.3 Răspunderea juridică
4.2.3.1 ContravenŃii
4.2.4 Răspunderea juridică
4.2.4.1 ContravenŃii
4.2.4.2 InfracŃiuni

4.3 SISTEMUL DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA ACCIDENTELOR DE


MUNCĂ ŞI BOLILOR PROFESIONALE
(CONTRIBUłIA DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI
BOLILOR PROFESIONALE - Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente
de muncă şi boli profesionale)
4.3.1 Categorii de asiguraŃi
4.3.1.1 DeclaraŃia de asigurare
4.3.2 PrestaŃii şi servicii de asigurare pentru accidente de munca şi boli
profesionale
4.3.3 Baza de calcul a indemnizaŃiilor
4.3.4 Drepturile asiguraŃilor
4.3.5 Reabilitarea şi recuperarea medicală
4.3.6 IndemnizaŃii, compensaŃii şi despăgubiri
4.3.7 ContribuŃiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

1
4.3.7.1 Baza lunară de calcul a contribuŃiei
4.3.8 Majorări sau reduceri ale cotelor contribuŃiilor de asigurare
4.3.9 Răspunderea juridică
4.3.9.1 ContravenŃii
4.3.9.2 InfracŃiuni

4.4 SISTEMUL DE PROTECłIE ŞI PROMOVARE A DREPTURILOR


PERSOANELOR CU HANDICAP
(CONTRIBUłIA PENTRU PROTECłIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR
PERSOANELOR CU HANDICAP - Legea nr.448/2006 privind protecŃia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap)
4.4.1 Drepturile persoanelor cu handicap
4.4.1.1 FacilităŃi fiscale
4.4.1.2 Asistentul personal
4.4.2 PrestaŃii sociale
4.4.3 Drepturile părinŃilor copiilor cu handicap
4.4.4 ObligaŃiile persoanelor cu handicap
4.4.5 ObligaŃiile autorităŃilor administraŃiei publice locale
4.4.6 ObligaŃiile proprietarilor de spaŃii hoteliere
4.4.7 ContribuŃia pentru sprijinul persoanelor cu handicap
4.4.8 Drepturile unităŃilor protejate şi ale angajatorilor persoanelor cu handicap
4.4.9 Răspunderea juridică
4.4.9.1 ContravenŃii

4.5 SISTEMUL DE PROTECłIE A PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ


(COMISIONUL DATORAT INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCĂ - Legea nr.
130/1999 privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă)
4.5.1 Măsuri de protecŃie a persoanelor încadrate în muncă
4.5.2 ObligaŃiile angajatorilor
4.5.3 Comisionul Inspectoratului teritorial de muncă
4.5.4 DeclaraŃia fiscală
4.5.5 Răspunderea juridică
4.5.5.1 ContravenŃii
4.5.5.2 InfracŃiuni

Cuvinte cheie: SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ ŞI STIMULAREA


OCUPĂRII FORłEI DE MUNCĂ, SISTEMUL DE GARANTARE LA PLATĂ A
CREANłELOR SALARIALE, SISTEMUL DE PROTECłIE ŞI PROMOVARE A
DREPTURILOR PERSOANELOR CU HANDICAP, SISTEMUL DE PROTECłIE A
PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ.

2
4. CONTRIBUłIILE PRIVIND PROTECłIA SOCIALĂ ŞI DE ASIGURARE
ÎMPOTRIVA ALTOR RISCURI PRIVIND MUNCA

4.1 SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ ŞI STIMULAREA OCUPĂRII


FORłEI DE MUNCĂ
(CONTRIBUłIA DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA RISCULUI DE ŞOMAJ - Legea nr.76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă) 1

4.1.1 CONCEPTE PRIVIND PIAłA MUNCII


În România fiecărei persoane îi sunt garantate dreptul de a-şi alege liber profesia şi
locul de muncă, precum şi dreptul la asigurările pentru şomaj.
În sensul prevederilor legii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaŃii:
• Şomer - persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii:
a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la
îndeplinirea condiŃiilor de pensionare;
b) starea de sănătate şi capacităŃile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei
munci;
c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităŃi autorizate
potrivit legii, venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în
vigoare;
d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă şi-ar găsi un
loc de muncă.
• Şomer înregistrat - persoana care îndeplineşte cumulativ condiŃiile prevăzute
anterior şi se înregistrează la AgenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă în a cărei rază
teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinŃa ori la alt furnizor de servicii de
ocupare, care funcŃionează în condiŃiile prevăzute de lege, în vederea obŃinerii unui loc
de muncă.
• Stagiu de cotizare - perioada în care s-a plătit contribuŃia de asigurări pentru
şomaj atât de către asigurat, cât şi de angajator sau, după caz, numai de către asigurat.
• Asigurat - persoana fizică care realizează venituri, potrivit legii, şi este
asigurată pentru riscul pierderii locului de muncă, prin plata contribuŃiei de asigurări
pentru şomaj.
• IndemnizaŃie de şomaj - o compensaŃie parŃială a veniturilor asiguratului ca
urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenŃilor instituŃiilor de
învăŃământ şi militarilor care au efectuat stagiul militar şi care nu s-au putut încadra în
muncă.

4.1.1.1 BENEFICIARII INDEMNIZAłIE DE ŞOMAJ


În vederea stabilirii dreptului de indemnizaŃie de şomaj, şomerii sunt persoanele care
se pot găsi în una dintre următoarele situaŃii:
a) le-a încetat contractul individual de muncă sau contractul de muncă temporară din
motive neimputabile lor;
b) le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiŃi sau aleşi, dacă anterior nu au fost
încadraŃi în muncă sau dacă reluarea activităŃii nu mai este posibilă din cauza încetării
definitive a activităŃii angajatorului;
d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajaŃi pe bază de contract sau li s-a
desfăcut contractul din motive neimputabile lor;

3
e) le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive
neimputabile lor;
f) au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizează venituri sau
realizează din activităŃi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul de bază minim
brut pe Ńară garantat în plată ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii;
g) au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care, ulterior, au
redobândit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadreze în muncă;
h) le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, în
perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;
i) reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este
posibilă la unităŃile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a
activităŃii, sau la unităŃile care au preluat patrimoniul acestora;
j) le-a încetat activitatea desfăşurată exclusiv pe baza convenŃiei civile.

4.1.2 CATEGORII DE ASIGURAłI


În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate, în condiŃiile legii, persoanele
fizice, denumite în continuare asiguraŃi.
AsiguraŃii pot fi:
a) cetăŃenii români care sunt încadraŃi în muncă sau realizează venituri în România, în
condiŃiile legii, cu excepŃia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) cetăŃeni români care lucrează în străinătate, în condiŃiile legii;
c) cetăŃeni străini sau apatrizi care, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinŃa în
România, sunt încadraŃi în muncă sau realizează venituri, în condiŃiile legii.
AsiguraŃii au obligaŃia să plătească contribuŃiile de asigurări pentru şomaj şi au dreptul
să beneficieze de indemnizaŃie de şomaj, conform prezentei legi.
În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
a) persoanele care desfăşoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă sau pe
bază de contract de muncă temporară, în condiŃiile legii, cu excepŃia persoanelor care au
calitatea de pensionari;
b) funcŃionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităŃi pe baza actului de
numire;
c) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
d) militarii angajaŃi pe bază de contract;
e) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
f) alte persoane care realizează venituri din activităŃi desfăşurate potrivit legii şi care
nu se regăsesc în una dintre situaŃiile prevăzute la lit. a)-e).
Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj, în condiŃiile legii, următoarele
persoane:
a) asociat unic, asociaŃi;
b) administratori care au încheiat contracte potrivit legii;
c) persoane autorizate să desfăşoare activităŃi independente;
d) membri ai asociaŃiei familiale;
e) cetăŃeni români care lucrează în străinătate, conform legii;
f) alte persoane care realizează venituri din activităŃi desfăşurate potrivit legii şi care
nu se regăsesc în una dintre situaŃiile prevăzute la lit. a)-e).
Persoanele respective pot încheia contract de asigurare pentru şomaj cu AgenŃia pentru
ocuparea forŃei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinŃa,
dacă au cel puŃin vârsta de 18 ani şi sunt asigurate în sistemul public de pensii şi în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate.

4
Venitul lunar pentru care se asigură aceste persoane nu poate fi mai mic decât salariul
de bază minim brut pe Ńară garantat în plată.
Angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea persoanele asigurate obligatoriu sunt
obligaŃi să depună, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează
drepturile salariale şi/sau veniturile de natura acestora, la AgenŃia pentru ocuparea forŃei de
muncă în a cărei raza teritorială îşi au sediul sau domiciliul, DeclaraŃia lunară privind evidenŃa
nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

4.1.3 CONTRIBUłIA DE ASIGURARE LA BUGETUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ


În baza art. 23, alineatul (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2007, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă, cu
modificările şi completările ulterioare, corelat cu art.7 din Legea nr.200/2006 privind
constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanŃelor salariale, începând cu
drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007 se stabilesc următoarele cote ale contribuŃiilor
2
:
a) contribuŃia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform
art.26 din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 2 %, aplicată
asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguraŃi;
b) contribuŃia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.27
din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1 %, aplicată asupra
salariului de bază lunar brut;
c) contribuŃia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.28 din Legea
nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele asigurate în baza
contractului de asigurare pentru şomaj este de 3,25 %.
Pentru anul 2008 au fost operate următoarele modificări 3:
a) contribuŃia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform
art.26 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1% în perioada
ianuarie-noiembrie şi 0,5% începând cu luna decembrie;
b) contribuŃia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.27
din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 0,5%;
c) contribuŃia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.28 din Legea
nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele asigurate în baza
contractului de asigurare pentru şomaj este de 1,5% în perioada ianuarie-noiembrie şi de 1%
începând cu luna decembrie;
Angajatorii au obligaŃia de a reŃine şi de a vira lunar contribuŃia individuală la bugetul
asigurărilor pentru şomaj, a cărei cotă se aplică asupra bazei lunare de calcul, reprezentată de
venitul brut realizat lunar, în situaŃia persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii. De
asemenea au obligaŃia de a plăti lunar o contribuŃie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, a
cărei cotă se aplică asupra sumei veniturilor brute realizate lunar, în situaŃia persoanelor
asigurate obligatoriu, prin efectul legii.
Persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj, prevăzute la art. 20 din
lege, au obligaŃia de a plăti lunar o contribuŃie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, a cărei
cotă se aplică asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj.
Cotele contribuŃiilor prevăzute anterior se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de
stat, în funcŃie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurărilor
pentru şomaj.
Prevederile anterioare nu se aplică pe perioada în care raporturile de muncă sau de
serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevăzute la art. 19, sunt
suspendate potrivit legii, cu excepŃia perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă
aceasta nu depăşeşte 30 de zile.

5
Termenul de depunere a DeclaraŃiei lunare privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi
a obligaŃiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj constituie şi termen de plată. În caz
de neplată a contribuŃiilor datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, se aplică
reglementările legale privind executarea creanŃelor bugetare.

4.1.4 FINANłĂRI DIN BUGETUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ


Din sursele financiare constituite în cadrul bugetului asigurărilor pentru şomaj se
acoperă, în principal, următoarele cheltuieli privind:
a) plata indemnizaŃiilor de şomaj;
b) plata contribuŃiilor pentru asigurări sociale de stat şi a contribuŃiilor pentru asigurări
sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizaŃiilor de şomaj, stabilite potrivit legii;
c) plăŃile compensatorii acordate potrivit legii;
d) taxe, comisioane şi alte cheltuieli ocazionate de efectuarea plăŃilor prevăzute la lit.
a)-c);
e) finanŃarea măsurilor pentru stimularea ocupării forŃei de muncă şi a măsurilor
pentru prevenirea şomajului;
f) finanŃarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele care, potrivit legii,
beneficiază în mod gratuit de aceste servicii;
h) alte cheltuieli prevăzute de legislaŃia în vigoare.
Nivelul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj se fundamentează de Ministerul
Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, la propunerea AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea
ForŃei de muncă, în funcŃie de indicatorii sociali stabiliŃi pe baza analizelor, studiilor şi
prognozelor privind evoluŃiile de pe piaŃa muncii.

4.1.5 INDEMNIZAłIA DE ŞOMAJ


Şomerii beneficiază de indemnizaŃie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele
condiŃii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare
datei înregistrării cererii;
b) nu realizează venituri sau realizează din activităŃi autorizate potrivit legii venituri
mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată;
c) nu îndeplinesc condiŃiile de pensionare, conform legii;
d) sunt înregistraŃi la AgenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă în a căror rază
teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinŃa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au
realizat venituri în acea localitate.
La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevăzută anterior, nu se iau în calcul:
a) perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepŃia
perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depăşeşte 30 de zile;
b) perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depăşeşte 12 luni, pentru
persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g) din Legea nr.76/2002;
c) alte perioade menŃionate expres la art. 17 alin. (1) din Legea nr.76/2002.
Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parŃial, stagiul de
cotizare prevăzut la lit. a) se stabileşte proporŃional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea
stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parŃial.
Pentru persoanele încadrate cu contract de muncă temporară, stagiul de cotizare prevăzut la
lit. a) se stabileşte în funcŃie de durata fiecărei misiuni, respectiv de timpul cât persoanele se
află la dispoziŃia agentului de muncă temporară, între misiuni.
Constituie stagiu de cotizare şi perioadele în care angajatorul nu a plătit contribuŃia la
bugetul asigurărilor pentru şomaj şi se află în procedura de executare silită, reorganizare

6
judiciară, faliment, închidere operaŃională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau nu
şi-a achitat contribuŃiile datorită unor situaŃii de forŃă majoră.

4.1.5.1 ACORDAREA INDEMNIZAłIEI DE ŞOMAJ


Şomerii prevăzuŃi la art. 17 alin. (1) beneficiază de indemnizaŃie de şomaj dacă
îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare
datei înregistrării cererii;
b) nu realizează venituri sau realizează din activităŃi autorizate potrivit legii venituri
mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată;
c) nu îndeplinesc condiŃiile de pensionare, conform legii;
d) sunt înregistraŃi la AgenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă în a căror rază
teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinŃa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au
realizat venituri în acea localitate.
La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevăzută anterior, nu se iau în calcul:
a) perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepŃia
perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depăşeşte 30 de zile;
b) perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depăşeşte 12 luni, pentru
persoanele care au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care,
ulterior, au redobândit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadreze în muncă,
prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g);
c) perioada cuprinsă între data suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu şi
data încetării motivului pentru care acestea au fost suspendate, pentru persoanele cărora le-au
încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, în perioada de
suspendare a acestora, potrivit legii, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h);
d) perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu şi data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare în muncă, dacă această perioadă nu
depăşeşte 12 luni, pentru persoanele pentru care reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre
judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unităŃile la care au fost încadrate în muncă
anterior, din cauza încetării definitive a activităŃii, sau la unităŃile care au preluat patrimoniul
acestora, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. j).
Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parŃial, stagiul de
cotizare prevăzut la lit. a) se stabileşte proporŃional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea
stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parŃial.
Pentru persoanele încadrate cu contract de muncă temporară, stagiul de cotizare
prevăzut la a) se stabileşte în funcŃie de durata fiecărei misiuni, respectiv de timpul cât
persoanele se află la dispoziŃia agentului de muncă temporară, între misiuni.
Constituie stagiu de cotizare şi perioadele în care angajatorul nu a plătit contribuŃia la
bugetul asigurărilor pentru şomaj şi se află în procedură de executare silită, reorganizare
judiciară, faliment, închidere operaŃională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau nu
şi-a achitat contribuŃiile datorită unor situaŃii de forŃă majoră.
Persoanele asimilate şomerilor prevăzute la art. 17 alin. (2) beneficiază de
indemnizaŃii de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii:
a) sunt înregistraŃi la AgenŃiile pentru ocuparea forŃei de munca în a căror rază
teritorială îşi au domiciliul;
b) nu realizează venituri sau realizează din activităŃi autorizate potrivit legii venituri
mai mici decât indemnizaŃia de şomaj;
c) nu îndeplinesc condiŃiile de pensionare, conform legii.
IndemnizaŃia de şomaj se acordă şomerilor, la cerere, după caz, de la data:
a) încetării contractului individual de muncă sau a contractului de muncă temporară;

7
b) încetării raporturilor de serviciu;
c) încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese;
d) expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajaŃi pe bază de contract;
e) încetării calităŃii de membru cooperator;
f) încetării contractului de asigurare pentru şomaj;
g) încetării motivului pentru care au fost pensionate;
h) încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de
serviciu;
i) rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
j) încetării activităŃii desfăşurate exclusiv pe baza convenŃiei civile;
l) expirării perioadei de 60 de zile, prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. a);
l) absolvirii, pentru cazurile prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b);
m) expirării perioadei de 30 de zile, prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. c).
IndemnizaŃia de şomaj se acordă de la data prevăzută anterior, dacă cererea este
înregistrată la AgenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă, în termen de 30 de zile de la această
dată. Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai târziu
de 12 luni de la data prevăzută anterior, indemnizaŃia de şomaj se acordă începând cu data
înregistrării cererii. Termenul de maximum 12 luni prevăzut mai sus este termen de decădere
din drepturi.
IndemnizaŃia de şomaj se acordă şomerilor luaŃi în evidenŃă, pe perioade stabilite
diferenŃiat, în funcŃie de stagiul de cotizare, după cum urmează:
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin un an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
Cuantumul indemnizaŃiei de şomaj este o sumă acordată lunar şi în mod diferenŃiat, în
funcŃie de stagiul de cotizare, după cum urmează:
a) 75% din salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare la data
stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin un an;
b) suma prevăzută la lit. a) la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra
mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote
procentuale diferenŃiate în funcŃie de stagiul de cotizare.
Cotele procentuale diferenŃiate în funcŃie de stagiul de cotizare, sunt:
a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 3 ani;
b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 5 ani;
c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 10 ani;
d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 20 de ani.
Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare pentru
şomaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferenŃiate în
funcŃie de stagiul de cotizare, se va avea în vedere venitul lunar declarat în contractul de
asigurare pentru şomaj.
IndemnizaŃia de şomaj se acordă persoanelor asimilate şomerilor prevăzute la art. 17
alin. (2) din legea 76/2002 pe o perioadă de 6 luni şi este o sumă fixă, lunară, al cărei cuantum
reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare la data
stabilirii acesteia.
IndemnizaŃia de şomaj pentru persoanele asimilate şomerilor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit.
a) şi b), din legea 76/2002 se acordă o singură dată, pentru fiecare formă de învăŃământ
absolvită.

4.1. 5.2 OBLIGAłIILE BENEFICIARILOR DE INDEMNIZAłIE DE ŞOMAJ


Persoanele care beneficiază de indemnizaŃie de şomaj au următoarele obligaŃii:

8
a) să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenŃia
pentru ocuparea forŃei de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea
încadrării în muncă;
b) să comunice în termen de 3 zile agenŃiei pentru ocuparea forŃei de muncă la care
sunt înregistrate orice modificare a condiŃiilor care au condus la acordarea drepturilor;
c) să participe la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite
de agenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă la care sunt înregistrate;
d) să caute activ un loc de muncă.
Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul
beneficiarilor de indemnizaŃii de şomaj au obligaŃia de a anunŃa în termen de 3 zile agenŃiile
pentru ocuparea forŃei de muncă la care aceştia au fost înregistraŃi.
ObligaŃia revine şi caselor teritoriale de pensii care au stabilit şi au pus în plată
pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizaŃie de şomaj.
Nu beneficiază de indemnizaŃie de şomaj persoanele care, la data solicitării dreptului,
refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, situat la o distanŃă de cel
mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuză participarea la servicii pentru stimularea
ocupării şi de formare profesională oferite de agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă.
Nu beneficiază de indemnizaŃie de şomaj absolvenŃii care, la data solicitării dreptului,
urmează o formă de învăŃământ.
IndemnizaŃia de şomaj se plăteşte lunar. Pentru fracŃiuni de luna indemnizaŃia de
şomaj se calculează proporŃional cu numărul de zile calendaristice din luna respectivă.
Încetarea plăŃii indemnizaŃiilor de şomaj acordate beneficiarilor are loc după cum
urmează:
a) la data încadrării în muncă, conform legii, pentru o perioadă mai mare de 12 luni;
b) la data când realizează, din activităŃi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai
mari decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată;
c) la 90 de zile de la data emiterii autorizaŃiei de funcŃionare pentru a desfăşura
activităŃi independente sau a certificatului de înmatriculare, conform legii, dacă realizează
venituri lunare mai mari decât salariul de baza minim brut pe Ńară garantat în plată;
d) la data refuzului nejustificat de a se încadra conform pregătirii sau nivelului
studiilor într-un loc de muncă situat la o distanŃă de cel mult 50 km de localitatea de
domiciliu;
e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării şi
de formare profesională sau la data întreruperii acestora din motive imputabile persoanei;
f) dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăşeşte 12 luni;
g) la data îndeplinirii condiŃiilor de pensionare pentru limita de vârstă, de la data
solicitării pensiei anticipate sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă;
h) la data plecării în străinătate a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
i) la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai
mare de 12 luni;
j) în cazul decesului beneficiarului;
k) la expirarea termenelor prevăzute la art. 45 alin. (2) şi (3) din Legea 76/2002;
l) la expirarea termenelor prevăzute la art. 39 alin. (1), respectiv la art. 40 alin. (1);
m) la data admiterii într-o formă de învăŃământ, în cazul persoanelor asimilate
şomerilor, prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea 76/2002.

4.1.6 REINTEGRAREA PROFESIONALĂ


Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă prevăzute la art. 16 lit. a), b), d), e) şi
f), precum şi persoanele care desfăşoară activităŃi în mediul rural şi nu realizează venituri
lunare sau realizează venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în

9
plată şi care sunt înregistrate la agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă beneficiază, în mod
gratuit, de servicii de formare profesională.
Şomerii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaŃia de şomaj potrivit legii şi care se
angajează pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale în vigoare, şi, ca
urmare a angajării, le încetează plata indemnizaŃiei de şomaj beneficiază, din momentul
angajării până la sfârşitul perioadei pentru care erau îndreptăŃite să primească indemnizaŃia de
şomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, reprezentând 30%
din cuantumul indemnizaŃiei de şomaj, stabilită şi, după caz, reactualizată conform legii.
AbsolvenŃii instituŃiilor de învăŃământ şi absolvenŃii şcolilor speciale, în vârstă de
minimum 16 ani, înregistraŃi la agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă, în situaŃia în care se
angajează cu program normal de lucru, pentru o perioada mai mare de 12 luni, beneficiază,
din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o primă egală cu un salariu de bază minim brut pe
Ńară garantat în plată, în vigoare la data încadrării.
AbsolvenŃii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaŃie de şomaj şi se angajează în perioada
de acordare a indemnizaŃiei, în condiŃiile de mai sus, beneficiază, din bugetul asigurărilor
pentru şomaj, de o sumă egală cu indemnizaŃia de şomaj la care ar fi avut dreptul, în condiŃiile
legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi angajat.
Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaŃie de şomaj se
încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanŃă mai mare de 50 km de
localitatea în care îşi au domiciliul stabil, beneficiază de o primă de încadrare acordată din
bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu nivelul a două salarii minime brute pe Ńară în
vigoare la data acordării.
Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaŃie de şomaj se încadrează,
potrivit legii, într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul primesc o
primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu nivelul a 7 salarii
minime brute pe Ńară în vigoare la data instalării.
AngajaŃii au obligaŃia de a restitui integral sumele primite, în situaŃia în care
raporturile de muncă sau de serviciu încetează, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data
încadrării în muncă, în temeiul Codului muncii sau Statutului funcŃionarilor publici.

4.1.7 STIMULAREA ANGAJATORILOR PENTRU ÎNCADRAREA ÎN MUNCĂ A ŞOMERILOR


În scopul prevenirii şomajului şi consolidării locurilor de muncă, angajatorilor care
organizează, în baza planului anual de formare profesională, programe de formare
profesională pentru proprii angajaŃi, derulate de furnizori de servicii de pregătire profesională,
autorizaŃi în condiŃiile legii, li se acordă, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o sumă
reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un
număr de cel mult 20% din personalul angajat.
Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenŃi ai unor
instituŃii de învăŃământ sunt scutiŃi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuŃiei datorate la
bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă absolvenŃilor încadraŃi, şi primesc lunar, pe această
perioadă, pentru fiecare absolvent:
a) 1 salariu de bază minim brut pe Ńară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru
absolvenŃii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii;
b) 1,2 salarii de bază minime brute pe Ńară, în vigoare la data încadrării în muncă,
pentru absolvenŃii de învăŃământ secundar superior sau învăŃământ postliceal;
c) 1,5 salarii de bază minime brute pe Ńară, în vigoare la data încadrării în muncă,
pentru absolvenŃii de învăŃământ superior.
Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenŃi din rândul
persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele prevăzute mai sus pe
o perioadă de 18 luni.

10
Nu beneficiază de prevederile anterioare angajatorii care au obligaŃia, potrivit legii, de
a încadra în muncă absolvenŃi ai instituŃiilor de învăŃământ, pentru absolvenŃii din aceasta
categorie.
Angajatorii care au angajat absolvenŃi în condiŃiile de mai sus (art. 80) sunt obligaŃi să
menŃină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puŃin 3 ani de la data încheierii.
Angajatorii care menŃin raporturile de muncă sau de serviciu cu absolvenŃii încadraŃi
în condiŃiile art. 80 primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncă sau de
serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferentă contribuŃiilor sociale datorate de angajatori
pentru aceste persoane şi virate, conform legii.
Ajutorul financiar prevăzut anterior poate fi acordat pe o perioadă de cel mult 2 ani de
la data îndeplinirii obligaŃiei prevăzute la art. 83 alin. (1).
Prin contribuŃii sociale datorate de angajatori se înŃelege contribuŃia de asigurări
sociale, contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, contribuŃia
pentru asigurări sociale de sănătate şi contribuŃia de asigurări pentru şomaj.
Ajutorul financiar se virează, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, angajatorilor
care nu înregistrează debite provenind din neplata contribuŃiilor sociale, prin plata acestei
sume, în termen de 90 de zile de la data aprobării cererii.
Angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată şomeri în vârstă de
peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinŃi unici susŃinători ai familiilor monoparentale sunt
scutiŃi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuŃiei datorate la bugetul asigurărilor pentru
şomaj, aferentă persoanelor încadrate din aceste categorii, şi primesc lunar, pe această
perioadă, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu un salariu de
bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare, cu obligaŃia menŃinerii raporturilor de
muncă sau de serviciu cel puŃin 2 ani.
De facilităŃile prevăzute mai sus, cu excepŃia contribuŃiei la bugetul asigurărilor pentru
şomaj, datorată de angajator pentru persoanele respective, beneficiază şi angajatorii care, în
raport cu numărul de angajaŃi, nu au obligaŃia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane
cu handicap, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le
menŃin raporturile de muncă sau de serviciu cel puŃin 2 ani.
SubvenŃionarea locurilor de muncă vacante pentru încadrarea în muncă a persoanelor
cu handicap nu poate depăşi 60% din costurile salariale ale angajatorului, pe o perioada de un
an de la angajare, aferente persoanelor cu handicap încadrate în muncă.
Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu anterior termenului de 2 ani,
sunt obligaŃi să restituie, în totalitate, agenŃiilor pentru ocuparea forŃei de muncă sumele
încasate pentru fiecare persoană, plus dobânda de referinŃa a Băncii NaŃionale a României în
vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut
loc din motivele prevăzute la art. 83 alin. (2) din Legea 76/2002.
Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care în termen de 3 ani de
la data angajării îndeplinesc, conform legii, condiŃiile pentru a solicita pensia anticipată
parŃială sau de acordare a pensiei pentru limita de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiŃiile de a
solicita pensia anticipată parŃială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data
îndeplinirii condiŃiilor respective, de o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe Ńară în
vigoare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
Nu beneficiază de facilităŃile prevăzute angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în
raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele angajate din categoriile prevăzute la aceste
alineate.
Pentru crearea de noi locuri de muncă prin înfiinŃarea sau dezvoltarea de întreprinderi
mici şi mijlocii, unităŃi cooperatiste, asociaŃii familiale, precum şi activităŃi independente
desfăşurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurărilor pentru şomaj,
credite în condiŃii avantajoase.

11
Creditele se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporŃional cu numărul de locuri de
muncă ce vor fi create, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pentru investiŃii, inclusiv perioada
de graŃie de maximum 6 luni şi, respectiv, un an pentru asigurarea producŃiei, cu o dobândă de
50% din dobânda de referinŃă a Băncii NaŃionale a României.
Şomerii care se obligă să înfiinŃeze întreprinderi mici şi mijlocii, unităŃi cooperatiste, asociaŃii
familiale sau care desfăşoară în mod independent o activitate economică în calitate de
persoane fizice autorizate au prioritate la obŃinerea creditelor în condiŃii avantajoase.
Pentru crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri, se pot acorda, din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, de la capitolul "Împrumuturi", fonduri nerambursabile. Fondurile
nerambursabile se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporŃional cu numărul de
locuri de muncă ce vor fi create. Fondurile se acordă pentru înfiinŃarea sau dezvoltarea de
întreprinderi mici şi mijlocii, unităŃi cooperatiste, asociaŃii familiale, precum şi activităŃi
independente desfăşurate de persoane fizice autorizate, care îşi desfăşoară activitatea în
localităŃi confruntate cu fenomene de sărăcie şi excluziune socială din cauza nivelului ridicat
al şomajului.
Pentru acordarea creditelor în condiŃii avantajoase sau a fondurilor nerambursabile,
contribuŃia beneficiarului trebuie să fie de cel puŃin 25% din valoarea proiectului de
fezabilitate depus.
Angajatorii care încadrează în muncă persoane din rândul şomerilor, pe care le menŃin
în activitate pe o perioadă de cel puŃin 6 luni de la data angajării, beneficiază de reducerea
sumei reprezentând contribuŃia unităŃii datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj.
Reducerea contribuŃiei se acordă începând din anul fiscal următor, pentru o perioada
de 6 luni, şi constă în diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din
ponderea personalului nou-angajat în condiŃiile prevăzute mai sus din numărul mediu scriptic
de personal încadrat cu contract individual de muncă din anul respectiv.

4.1.8 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ


4.1.8.1 CONTRAVENłII
Încălcarea prevederilor Legii atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială,
civilă, contravenŃională sau penală.
Constituie contravenŃii următoarele fapte prevăzute de Legea 76/2002 cu modificările
şi completările ulterioare 4:
a) necomunicarea lunară a locurilor de muncă vacante prevăzute la art. 10 din lege;
b) neutilizarea Clasificării ocupaŃiilor din România prevăzute la art. 15 din lege;
c) nedepunerea lunară a declaraŃiei privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a
obligaŃiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzute la art. 21 din lege;
e) nerespectarea prevederilor ca angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii,
persoane din rândul beneficiarilor de indemnizaŃii de şomaj au obligaŃia de a anunŃa în termen
de 3 zile agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă la care aceştia au fost înregistraŃi.
f) nerespectarea prevederilor privind acordarea preavizului, conform Codului muncii
sau ale contractului colectiv de muncă, angajaŃilor care urmează să fie disponibilizaŃi
g) nerespectarea prevederilor de a respecta confidenŃialitatea datelor personale ale
clienŃilor de către AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă;
h) necomunicarea datelor şi informaŃiilor solicitate în scris de AgenŃia NaŃională
pentru Ocuparea ForŃei de muncă pentru îndeplinirea atribuŃiilor sale prevăzute de lege;
i) furnizarea, fără acreditarea prevăzută de lege, a serviciilor pentru stimularea ocupării
forŃei de muncă.
ContravenŃiile prevăzute anterior se sancŃionează după cum urmează:
1) cele prevăzute la lit. a), b), f) şi h), cu amendă de la 1.500 lei (RON) la 2.500 lei
(RON);

12
2) cele prevăzute la lit. c), e), g) şi i), cu amendă de la 2.500 lei (RON) la 5.000 lei
(RON).
Amenzile contravenŃionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice.
Constatarea şi sancŃionarea contravenŃiilor se realizează de organele de control ale
Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei, InspecŃiei Muncii, AgenŃiei NaŃionale
pentru Ocuparea ForŃei de muncă şi de către alte organe care, potrivit legii, au dreptul să
efectueze control.
Organele de control măsuri active ale AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de
muncă şi ale structurilor sale teritoriale vor constata şi vor sancŃiona contravenŃiile prevăzute
la lit. a), c), e), h) şi i), precum şi contravenŃia prevăzută la lit. f), în ceea ce priveşte
nerespectarea art. 50 alin. (3) privind înştiinŃarea AgenŃiilor pentru ocuparea forŃei de muncă
cu cel puŃin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere.

4.1.8.2 INFRACłIUNI
Încălcarea de către angajator a obligaŃiilor prevăzute de Legea 76/2002 la art. 26 alin.
(1) şi la art. 27, constând în sustragerea de la obligaŃia privind plata contribuŃiilor la bugetul
asigurărilor pentru şomaj, constituie infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1
an sau cu amendă.
ReŃinerea de către angajator de la salariaŃi a contribuŃiilor datorate bugetului
asigurărilor pentru şomaj şi nevirarea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite
potrivit reglementărilor în vigoare constituie infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la 6 luni sau cu amendă.
4.2 SISTEMUL DE GARANTARE LA PLATĂ A CREANłELOR SALARIALE
(CONTRIBUłIA LA FONDUL DE GARANTARE A CREANłELOR SALARIALE - Legea nr.200/2006
privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanŃelor salariale) 5

Privite din sistemul de referinŃă al angajatorului aceste sume sunt de fapt datorii
salariale (în contabilitate datoriile se plătesc iar creanŃele se încasează – nota autorului), legea
reglementând drepturile salariaŃilor izvorâte din neîncasarea salariilor, respectiv instituirea
unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenŃă financiară.
Mai adecvată, în opinia noastră, ar fi sintagma „creanŃele salariaŃilor” ce-i drept, ceva mai
greoaie, dar, după cum se observă, mai adecvată cu materia reglementată.
Prin „procedură colectivă” se înŃelege procedura prin care creditorii recunoscuŃi
participă solidar la urmărirea şi recuperarea creanŃelor, în condiŃiile prevăzute de lege.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 85/ 2006, insolvenŃa reprezintă starea patrimoniului angajatorului
(debitorului) caracterizată prin insuficienŃa disponibilităŃilor băneşti pentru îndestularea
datoriilor scadente.
Declanşarea insolvenŃei, conform legii insolvenŃei 6, se poate face la nivelul minim de
10.000 lei (RON), numit de lege valoare de prag, iar în cazul creanŃelor salariaŃilor, la valoarea
a şase salarii medii (brute) pe economie restante.

4.2.1 CONSTITUIREA FONDULUI DE GARANTARE


Legea nr. 200/2006 reglementează condiŃiile de constituire, gestionare şi utilizare a
Fondului de Garantare pentru plata drepturilor salariale în cazul angajatorilor în stare de
insolvenŃă împotriva cărora au fost pronunŃate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a
procedurii insolvenŃei şi faŃă de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parŃiale a
dreptului de administrare.
CreanŃele salariale au fost caracterizate prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi
utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanŃelor salariale (art. 4, lit. d), ca fiind

13
drepturile salariale şi alte drepturi băneşti neplătite salariatului, stabilite şi datorate conform
contractului individual şi/sau colectiv de muncă.

4.2.2 RESURSELE FONDULUI DE GARANTARE


Resursele financiare ale Fondului de garantare se constituie, în principal, din:
• contribuŃia angajatorilor 7;
• dobânzi, majorări de întârziere, alte sume prevăzute de lege.
Din acest fond se sting datoriile către salariaŃii angajatorilor pentru care starea de insolvenŃă a
fost declarată după data de 01.01.2007.
Potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 200/2006, angajatorii au obligaŃia de a plăti şi
declara lunar la Fondul de garantare, o contribuŃie lunară de 0,25 % aplicată asupra Fondului
total de salarii brute lunare realizate de către salariaŃi.
La data intrării în vigoare a prevederilor legii, cota contribuŃiei datorate la bugetul
asigurărilor pentru şomaj de angajatorii prevăzuŃi anterior, stabilită potrivit legislaŃiei în
vigoare, s-a diminuat cu 0,25 puncte procentuale.
Pentru neplata contribuŃiei datorate în termenul legal, se aplică majorări de întârziere, în
condiŃiile OrdonanŃei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare 8.
Pentru anul 2008, Legea nr. 387/2007 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, la
art.17 stabileşte că contribuŃia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata
creanŃelor salariale în conformitate cu art.7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006, cu modificările
ulterioare, este de 0,25%, aplicată asupra bazei lunare de calcul, reprezentată de venitul brut
realizat lunar, realizat de salariaŃii încadraŃi cu contract individual de muncă, potrivit legii.

4.2.2.1 GESTIONAREA ŞI UTILIZAREA FONDULUI DE GARANTARE


Gestionarea Fondului de garantare se face de către AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea
ForŃei de Muncă, prin agenŃiile teritoriale pentru ocuparea forŃei de muncă judeŃene şi a
municipiului Bucureşti.
Din resursele Fondului de garantare se suportă, în limitele şi în condiŃiile legii, următoarele
categorii de drepturi salariale:
a) salariile restante;
b) compensaŃiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă
neefectuat de salariaŃi, pentru maxim un an de muncă;
c) plăŃile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă
şi/sau contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;
d) compensaŃiile restante pe care angajatorii au obligaŃia de a le plăti, potrivit
contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor
de muncă sau bolilor profesionale;
e) indemnizaŃiile restante, pe care angajatorii au obligaŃia, potrivit legii, de a le plăti pe
durata întreruperii temporare a activităŃii.
Din Fondul de garantare nu se suportă contribuŃiile sociale datorate de angajatorii declaraŃi în
stare de insolvenŃă.
Suma maximă a creanŃelor salariale, suportate din Fondul de garantare nu poate depăşi trei
salarii medii brute pe economie, pentru fiecare salariat, ceea ce reprezintă doar jumătate din
nivelul acceptat de Legea nr. 85/2006, pentru declararea insolvenŃei.
Salariul mediu brut pe economie utilizat la despăgubire este cel comunicat de Institutul
NaŃional de Statistică în luna în care s-a deschis procedura insolvenŃei.
Conform art. 16 din Legea 200/2006 creanŃele salariale stabilite cu ocazia falimentului
(lichidării) se diminuează cu sumele achitate din Fondul de garantare.

14
În situaŃia în care se închide procedura de insolvenŃă, ca urmare a redresării
angajatorilor, salariaŃii sunt obligaŃi să restituie sumele suportate din Fondul de garantare, în
termen de 6 luni de la pronunŃarea hotărârii de închidere.

4.2.3 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ


4.2.3.1 CONTRAVENłII

Constituie contravenŃii următoarele fapte:


a) necomunicarea datelor şi informaŃiilor solicitate în scris de agenŃiile teritoriale,
pentru îndeplinirea atribuŃiilor prevăzute de Legea nr.200/2006;
b) comunicarea de date şi informaŃii incomplete sau eronate.
Prevederile anterioare se completează cu dispoziŃiile OrdonanŃei Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
ContravenŃiile prevăzute anterior se sancŃionează după cum urmează:
1) cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 3.000 lei (RON), cea prevăzută la lit. a);
2) cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), cea prevăzută la lit. b).
Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea sancŃiunilor prevăzute anterior se realizează de
către organele de control ale AgenŃiilor teritoriale.
DispoziŃiile referitoare la stabilirea şi sancŃionarea contravenŃiilor se completează cu
prevederile OrdonanŃei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.

15
4.3 SISTEMUL DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI
BOLILOR PROFESIONALE
(CONTRIBUłIA DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI BOLILOR
PROFESIONALE - Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli
profesionale) 9
Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă o asigurare de
persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde
raporturi specifice prin care se asigură protecŃia socială a salariaŃilor împotriva diminuării sau
pierderii capacităŃii de muncă şi decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă şi a
bolilor profesionale.

4.3.1 CATEGORII DE ASIGURAłI


Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii;
a) persoanele care desfăşoară activităŃi pe baza unui contract individual de muncă,
indiferent de durata acestuia, precum şi funcŃionarii publici;
b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi
membrii cooperatori dintr-o organizaŃie a cooperaŃiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi
obligaŃii sunt asimilate, în condiŃiile legii, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);
c) şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor
organizate potrivit legii;
d) ucenicii, elevii şi studenŃii, pe toată durata efectuării practicii profesionale.
Prevederile legii nu se aplică personalului militar şi civil angajat pe bază de contract şi
personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării NaŃionale, Ministerului
AdministraŃiei şi Internelor, Serviciului Român de InformaŃii, Serviciului de InformaŃii
Externe, Serviciului de ProtecŃie şi Pază, Serviciului de TelecomunicaŃii Speciale, precum şi
în cel al Ministerului JustiŃiei - AdministraŃia NaŃională a Penitenciarelor şi DirecŃia Generală
de ProtecŃie şi AnticorupŃie 10.
Se pot asigura în condiŃiile Legii nr.346/2002, pe bază de contract individual de
asigurare, persoanele care se află în una sau mai multe dintre următoarele situaŃii:
a) asociat unic, asociaŃi, comanditari sau acŃionari;
b) comanditaŃi, administratori sau manageri;
c) membri ai asociaŃiei familiale;
d) persoane autorizate să desfăşoare activităŃi independente;
e) persoane angajate în instituŃii internaŃionale;
f) proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeŃe agricole şi forestiere;
g) persoane care desfăşoară activităŃi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau
activităŃi private în domeniul forestier;
h) membri ai societăŃilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;
i) alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice
decât cele menŃionate anterior.
ConŃinutul contractului individual de asigurare se stabileşte în normele metodologice
de aplicare a Legii nr.346/2002.

4.3.1.1 DECLARAłIA DE ASIGURARE


În vederea încheierii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi a
stabilirii cotei contribuŃiei datorate, angajatorul are obligaŃia de a comunica asiguratorului,
printr-o declaraŃie pe propria răspundere, domeniul de activitate conform Clasificării
ActivităŃilor din Economia NaŃională - CAEN, numărul de angajaŃi, fondul de salarii, precum
şi orice alte informaŃii solicitate în acest scop.

16
Modelul şi conŃinutul declaraŃiei prevăzute la aliniatul anterior se stabilesc prin
normele metodologice de aplicare a Legii nr.346/2002.
DeclaraŃia se depune la sediul asiguratorului, în termen de 30 de zile de la data
dobândirii personalităŃii juridice sau a începerii raporturilor de muncă ori de serviciu între
părŃi, după caz.
În cazul modificării uneia sau mai multor informaŃii din declaraŃia prevăzută anterior,
angajatorul are obligaŃia să anunŃe asiguratorul în termen de 15 zile.
Dreptul la prestaŃiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şi încetează odată cu aceste
raporturi. Riscurile asigurate în condiŃiile prezentei legi sunt accidentele de muncă şi bolile
profesionale definite în conformitate cu prevederile Legii protecŃiei muncii nr. 90/1996,
republicată.

4.3.2 PRESTAłII ŞI SERVICII DE ASIGURARE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA ŞI BOLI


PROFESIONALE
AsiguraŃii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale au dreptul la
următoarele prestaŃii şi servicii:
a) reabilitare medicală şi recuperarea capacităŃii de muncă;
b) reabilitare şi reconversie profesională;
c) indemnizaŃie pentru incapacitate temporară de muncă;
d) indemnizaŃie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaŃie pentru
reducerea timpului de muncă;
e) compensaŃii pentru atingerea integrităŃii;
f) despăgubiri în caz de deces;
g) rambursări de cheltuieli.

4.3.3 BAZA DE CALCUL A INDEMNIZAłIILOR


Baza de calcul a indemnizaŃiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru
reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se calculează
ca medie a veniturilor brute realizate lunar de către salariat în ultimele 6 luni anterioare
manifestării riscului, respectiv a veniturilor stipulate în contractele individuale de asigurare,
pe baza cărora s-a stabilit contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale.
În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a
indemnizaŃiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă
sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă o constituie media veniturilor lunare brute,
respectiv a veniturilor stipulate în contractul individual de asigurare, pe baza căruia s-a stabilit
contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizaŃiilor o
constituie venitul lunar brut din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească
contribuŃia.
Pentru calculul indemnizaŃiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru
reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se utilizează
numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se
solicită alte drepturi de asigurări sociale.
La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de
asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se vor avea în vedere prevederile
legale cu privire la zilele de sărbători legale în care nu se lucrează.

17
4.3.4 DREPTURILE ASIGURAłILOR
AsiguraŃii au dreptul la prestaŃii medicale pentru reabilitarea stării de sănătate şi
recuperarea capacităŃii de muncă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
AsiguraŃii au dreptul la tratament medical corespunzător leziunilor şi afecŃiunilor
cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează:
a) asistenŃa medicală de urgenŃă la locul accidentului, în mijloacele de transport
specializate şi în unităŃile spitaliceşti;
b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente, prescrise de
medic;
c) servicii medicale în spitale sau în unităŃi sanitare cu personalitate juridică
specializate pentru boli profesionale;
d) tratament de recuperare a capacităŃii de muncă în unităŃi de specialitate;
e) servicii de chirurgie reparatorie;
f) cure balneoclimaterice.
Pentru bolile profesionale confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 şi pentru care
se continuă reabilitarea medicală ulterior acestei date ca urmare exclusivă a cauzei
profesionale, se decontează următoarele prestaŃii şi servicii:
a) tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente;
b) servicii medicale în spitale, în secŃii sau unităŃi sanitare cu personalitate juridică
specializate pentru boli profesionale;
c) tratament de recuperare a capacităŃii de muncă în unităŃi de specialitate;
d) servicii de chirurgie reparatorie;
e) cure balneoclimaterice;
f) dispozitive medicale în vederea corectării şi recuperării deficienŃelor organice,
funcŃionale sau fizice.

4.3.5 REABILITAREA ŞI RECUPERAREA MEDICALĂ


Pentru reabilitarea medicală şi recuperarea capacităŃii de muncă asiguraŃii beneficiază
de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asiguratorului, în
funcŃie de natura şi de diagnosticul bolii. Programul individual de recuperare poate include
tratament balnear, în funcŃie de tipul bolii.
Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul
asiguratorului, în funcŃie de tipul afecŃiunii şi de natura tratamentului. Criteriile pe baza cărora
se acordă biletele pentru tratament balnear se aprobă anual de CNPAS.
PrestaŃiile şi serviciile pentru reabilitare şi reconversie profesională se acordă de către
asigurator la solicitarea asiguraŃilor care, deşi nu şi-au pierdut complet capacitatea de muncă,
nu mai pot desfăşura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de muncă
sau a unei boli profesionale.

4.3.6 INDEMNIZAłII, COMPENSAłII ŞI DESPĂGUBIRI


IndemnizaŃia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordă lunar şi
reprezintă 70% din salariul de bază brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii
accidentului de muncă sau a bolii profesionale. IndemnizaŃia se acordă numai dacă persoana
asigurată nu beneficiază, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizaŃie
pentru incapacitate temporară de muncă sau de pensie de invaliditate gradul III, acordată
potrivit legii.
AsiguraŃii care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu îşi mai
pot desfăşura activitatea la locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat pot trece
temporar în alt loc de muncă.

18
IndemnizaŃia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă în condiŃiile în
care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de muncă este inferior mediei
veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistării afecŃiunii.
IndemnizaŃia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca urmare a
unor afecŃiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, se acordă asiguraŃilor
care, în aceste condiŃii, nu mai pot realiza durata normală de muncă.
Au dreptul la o compensaŃie pentru atingerea integrităŃii asiguraŃii care, în urma accidentelor
de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficienŃe şi
reduc capacitatea de muncă între 20-50%.
CNPAS administrează, gestionează, coordonează şi controlează întreaga activitate de
asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Răspunderea pentru asigurarea condiŃiilor de securitate şi sănătate la locurile de muncă
revine angajatorilor sau, după caz, persoanelor asigurate conform secŃiunii ”AsiguraŃii”.
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli
profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi,
după caz: soŃul supravieŃuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiŃiile
dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile
ocazionate de deces. Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute,
comunicate de Institutul NaŃional de Statistică.

4.3.7 CONTRIBUłIILE DE ASIGURARE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE


Datorează contribuŃii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale
următorii:
a) angajatorii, pentru asiguraŃii prevăzuŃi la art. 5 (asiguraŃii obligatoriu prin efectul
Legii nr.346/2002) şi art. 7 (angajaŃii români care prestează muncă în străinătate din dispoziŃia
angajatorilor români);
b) asiguraŃii prevăzuŃi la art. 6 (asiguraŃii pe bază de contract individual de asigurare).
ContribuŃia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în cazul
şomerilor, se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se datorează pe toată
durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii şi se
stabileşte în cotă de 1% aplicată asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada
respectivă.
Prin excepŃie de la prevederile de la lit. a), angajatorii nu datorează contribuŃii pentru
ucenicii, elevii şi studenŃii, pe toată durata efectuării practicii profesionale.
ContribuŃia datorată de persoanele fizice prevăzute la art. 6 (asiguraŃii pe bază de contract
individual de asigurare) este unică, în valoare de 1%, aplicată asupra venitului lunar asigurat,
indiferent de activitatea prestată.
Neplata contribuŃiei de asigurare de către asiguraŃii prevăzuŃi la art. 6 la termenul stabilit
atrage neacordarea drepturilor la prestaŃii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi
boli profesionale.
ContribuŃiile se stabilesc în funcŃie de tarife şi clase de risc. Tarifele şi clasele de risc
se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuŃiei de asigurare pentru
accidente de muncă şi boli profesionale, elaborate de CNPAS şi aprobate prin Hotărâre a
Guvernului. Încadrarea în clasele de risc se face de către asigurator, corespunzător activităŃii
principale desfăşurate în fiecare unitate.
În sensul prezentei legi se va considera activitate principală activitatea cu numărul cel mai
mare de angajaŃi.
ContribuŃiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, după calculare şi
reŃinere, se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează
drepturile salariale.

19
4.3.7.1 BAZA LUNARĂ DE CALCUL A CONTRIBUłIEI
Baza lunară de calcul la care persoanele prevăzute la art. 5 şi 7 datorează contribuŃia
de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale este reprezentată de fondul total de
salarii brute lunare realizate.
Baza lunară de calcul pentru contribuŃia asiguraŃilor pe bază de contract individual de
asigurare o reprezintă venitul lunar prevăzut în contractul individual de asigurare, care nu
poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe Ńară.
Cotele de contribuŃie datorate de angajatori în funcŃie de clasa de risc, în anul 2007 au
fost stabilite de la 0,4% la 3,6%, aplicate asupra fondului total de salarii brute lunare realizate.
Pentru anul 2008 au fost operate următoarele modificări 11:
- Cotele de contribuŃii datorate de angajatori în funcŃie de clasa de risc, potrivit Legii
nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu
modificările şi completările ulterioare, se stabilesc de la 0,4% la 2% aplicate asupra sumei
veniturilor brute realizate lunar.
Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuŃia de asigurări pentru accidente
de muncă şi boli profesionale o constituie:
a) suma veniturilor brute realizate lunar;
b) salariul de baza minim brut pe Ńară garantat în plată, corespunzător numărului
zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepŃia cazurilor de accident de muncă sau boală
profesională.
Cotele de contribuŃie datorate de angajatori în funcŃie de clasa de risc se stabilesc prin Legea
bugetului asigurărilor sociale de stat şi se aplică asupra bazei lunare de calcul prevăzute mai
sus.
ContribuŃia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se aplică asupra
sumelor reprezentând:
a) prestaŃii suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cele acordate
pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
b) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaŃiile de delegare, detaşare şi transfer,
precum şi drepturile de autor;
c) participarea salariaŃilor la profit.
Sumele asupra cărora nu se datorează contribuŃia de asigurări pentru accidente de muncă şi
boli profesionale prevăzute mai sus nu se iau în considerare la stabilirea prestaŃiilor din
sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Clasa de risc şi cota de contribuŃie datorată se comunică de către asigurator
angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie.
ContribuŃia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se aplică
asupra sumelor reprezentând:
a) prestaŃii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau
din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii;
b) drepturile plătite potrivit dispoziŃiilor legale în cazul desfacerii contractelor
individuale de muncă, al încetării calităŃii de funcŃionar public sau de membru cooperator,
altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz;
c) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaŃiile de delegare, detaşare şi transfer,
precum şi drepturile de autor;
d) sumele reprezentând participarea salariaŃilor la profit;
e) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.

20
4.3.8 MAJORĂRI SAU REDUCERI ALE COTELOR CONTRIBUłIILOR DE ASIGURARE
Asiguratorul poate să aprobe anual majorări sau reduceri ale cotelor contribuŃiilor de
asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Nivelul majorării sau al reducerii cotelor se stabileşte în principal după următoarele
criterii:
a) numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale pe o perioadă de referinŃă;
b) gravitatea consecinŃelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
c) volumul cheltuielilor pentru prestaŃii şi servicii de asigurare pentru accidente de
muncă şi boli profesionale;
d) existenŃa locurilor de muncă încadrate în condiŃii deosebite sau speciale.

4.3.9 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ


4.3.9.1 CONTRAVENłII
Constituie contravenŃii următoarele fapte şi se sancŃionează cu amendă de la 200 lei
(RON) la 500 lei (RON):
a) nedepunerea la termen a declaraŃiei privind domeniul de activitate conform CAEN,
numărul de angajaŃi, fondul de salarii precum şi declaraŃia de venituri;
b) nerespectarea obligaŃiei de comunicare prevăzute la punctul anterior precum şi a
comunicării privind accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraŃilor;
c) refuzul de a pune la dispoziŃie toate informaŃiile solicitate de asigurator în legătură
cu riscurile de la locurile de muncă;
d) nerespectarea metodologiei de încadrare în tarifele şi clasele de risc prevăzute la art.
99 şi 100 din lege;
e) nerespectarea prevederilor privind baza de calcul a contribuŃiilor prevăzute la art.
101 alin. (1) şi ale art. 102 alin. (2);
f) nerespectarea prevederilor privind stabilirea contribuŃiei de asigurare şi a cotelor
acestei contribuŃii prevăzute la art. 98, art. 101 alin. (2) şi ale art. 102 alin. (1);
g) furnizarea de informaŃii eronate la stabilirea contribuŃiilor datorate sau a prestaŃiilor
cuvenite, dacă fapta nu este săvârşită cu intenŃie;
h) nerespectarea obligaŃiei de plată prevăzută la art. 14.
Cuantumul amenzilor prevăzute anterior se actualizează în raport cu rata inflaŃiei, prin
Hotărâre a Guvernului.

4.3.9.2 INFRACłIUNI

Fapta persoanei care utilizează sumele destinate asigurării pentru accidente de muncă
şi boli profesionale în alte scopuri decât cele prevăzute de lege constituie infracŃiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Furnizarea de informaŃii false la stabilirea contribuŃiilor datorate sau a prestaŃiilor
cuvenite potrivit prezentei legi constituie infracŃiunea de fals intelectual şi se pedepseşte
potrivit dispoziŃiilor Codului penal.

21
4.4 SISTEMUL DE PROTECłIE ŞI PROMOVARE A DREPTURILOR
PERSOANELOR CU HANDICAP
(CONTRIBUłIA PENTRU PROTECłIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR PERSOANELOR CU
HANDICAP - Legea nr.448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap) 12

Legea 448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap


reglementează drepturile şi obligaŃiile persoanelor cu handicap acordate în scopul integrării şi
incluziunii sociale a acestora. Persoanele cu handicap, în înŃelesul legii, sunt acele persoane
cărora, datorită unor afecŃiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităŃile de a
desfăşura în mod normal activităŃi cotidiene, necesitând măsuri de protecŃie în sprijinul
recuperării, integrării şi incluziunii sociale.
Gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi grav. Tipurile de handicap sunt:
fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
De dispoziŃiile legii privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap beneficiază copiii şi adulŃii cu handicap, cetăŃeni români, cetăŃeni ai altor state sau
apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reşedinŃa în România.

4.4.1 DREPTURILE PERSOANELOR CU HANDICAP


Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la:
a) ocrotirea sănătăŃii - prevenire, tratament şi recuperare;
b) educaŃie şi formare profesională;
c) ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională;
d) asistenŃă socială, respectiv servicii sociale şi prestaŃii sociale;
e) locuinŃă, amenajarea mediului de viaŃă personal ambiant, transport, acces la mediul
fizic, informaŃional şi comunicaŃional;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism;
g) asistenŃă juridică;
h) facilităŃi fiscale;
i) evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de
către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.
Persoanele cu handicap beneficiază de asistenŃă medicală gratuită, inclusiv de
medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, în
cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiŃiile stabilite prin contractul-cadru.
În vederea asigurării asistenŃei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au
dreptul la:
1) dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, conform listei şi în condiŃiile
prevăzute în Contractul-cadru privind condiŃiile acordării asistenŃei medicale în cadrul
sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi a normelor sale de aplicare;
2) servicii gratuite de cazare şi masă şi pentru însoŃitorul copilului cu handicap grav
sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat în unităŃile sanitare cu paturi,
sanatorii şi staŃiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist,
conform Contractului-cadru privind condiŃiile acordării asistenŃei medicale în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate;
3) un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, pe baza programului
individual de reabilitare şi integrare socială şi a recomandării medicului de familie sau a
medicului specialist.
În termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentaŃiei de către persoana
cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia, casele de asigurări de sănătate au obligaŃia să

22
emită decizia ori aprobarea de plată pentru fiecare dispozitiv medical sau tip de dispozitiv
medical acordat persoanelor cu handicap.
Persoanele cu handicap au acces liber şi egal la orice formă de educaŃie, indiferent de
vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap şi nevoile educaŃionale ale acestora.
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obŃinerea unei locuinŃe,
autorităŃile publice au obligaŃia să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate
pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuinŃelor care aparŃin domeniului public al
statului ori unităŃilor administrativ-teritoriale ale acestuia.
AutorităŃile competente ale administraŃiei publice au obligaŃia să faciliteze accesul
persoanelor cu handicap la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu, turistice, sportive şi
de petrecere a timpului liber.
AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia să ia măsuri specifice în vederea
asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap.
Persoanele cu handicap grav şi accentuat precum şi însoŃitorii şi asistenŃii personali ai
acestora beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport
în comun de suprafaŃă şi cu metroul, în prezenŃa acestora.
Persoanele cu handicap grav precum şi însoŃitorii şi asistenŃii personali beneficiază de
gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet
la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12
călătorii dus-întors pe an calendaristic.
Persoanele cu handicap beneficiază de protecŃie împotriva neglijării şi abuzului, indiferent de
locul unde acestea se află.
Judecarea cauzelor care au ca obiect obŃinerea de către persoanele cu handicap a
drepturilor prevăzute de prezenta lege se face cu celeritate.

4.4.1.1 FACILITĂłI FISCALE


Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de următoarele facilităŃi fiscale:
a) scutire de impozit pe veniturile din salarii;
b) scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren;
c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi
mototriciclurilor, adaptate handicapului;
d) scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaŃiei de funcŃionare pentru activităŃi
economice şi viza anuală a acestora;
e) scutire de la plata taxei hoteliere.
Persoanele adulte cu handicap grav şi accentuat pot beneficia de credit pentru
achiziŃionarea unui singur mijloc de transport şi pentru adaptarea unei locuinŃe conform
nevoilor individuale de acces, cu condiŃia plăŃii la scadenŃă a ratelor creditului.
Beneficiază de această prevedere şi familia sau persoana care are în îngrijire cel puŃin
un copil cu handicap grav ori accentuat.
Persoanele cu handicap fizic grav şi accentuat beneficiază de scutire de la plata taxelor
vamale şi a accizelor, după caz, pentru introducerea în Ńară, o dată la 5 ani, la alegere, de
motociclete, motorete sau autoturisme, adaptate special pentru transportul persoanelor cu
handicap, pentru folosinŃă proprie.
Persoanele cu handicap, deŃinătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum şi
persoanele care le au în îngrijire beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a
reŃelelor de drumuri naŃionale, prevăzut în OrdonanŃa Guvernului nr. 15/2002 privind
introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

23
4.4.1.2 ASISTENTUL PERSONAL
Persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării sociopsihomedicale, la un
asistent personal.
Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcŃia de asistent personal
persoana care îndeplineşte următoarele condiŃii:
a) are vârsta minimă de 18 ani împliniŃi;
b) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracŃiuni care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea ocupaŃiei de asistent personal;
c) are capacitate deplină de exerciŃiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată de medicul de familie sau pe baza
unui examen medical de specialitate;
e) a absolvit cel puŃin cursurile învăŃământului general obligatoriu, cu excepŃia rudelor
şi afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv, ale persoanei cu handicap grav, precum şi cu
excepŃia soŃului sau soŃiei, după caz; în situaŃii excepŃionale, la propunerea asistentului social
din cadrul aparatului propriu al consiliului local în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau
reşedinŃa persoana care urmează să îndeplinească funcŃia de asistent personal, Autoritatea
NaŃională pentru Persoanele cu Handicap poate aproba derogarea de la îndeplinirea condiŃiilor
de studii şi în cazul altor persoane. Nu pot deŃine calitatea de asistent personal persoanele care
beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, de până la 7 ani.
Asistentul personal are următoarele obligaŃii principale:
a) să participe, o dată la 2 ani, la instruirea organizată de angajator;
b) să semneze un angajament, ca act adiŃional la contractul individual de muncă, prin
care îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu
handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
c) să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activităŃile şi serviciile prevăzute
în contractul individual de muncă, în fişa postului şi în planul de recuperare pentru copilul cu
handicap grav, respectiv în planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
d) să trateze cu respect, bună-credinŃă şi înŃelegere persoana cu handicap grav şi să nu
abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e) să comunice direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului judeŃene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la
cunoştinŃă, orice modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu
handicap grav şi alte situaŃii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizaŃie
de însoŃitor.
Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spaŃiu de locuit, nu
realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie
poate beneficia de îngrijirea şi protecŃia unui asistent personal profesionist.

4.4.2 PRESTAłII SOCIALE


Adultul cu handicap beneficiază, în condiŃiile prezentei legi, de următoarele prestaŃii
sociale (art. 57 alin. (4)):
a) indemnizaŃie lunară, indiferent de venituri:
1. în cuantum de 179 lei (RON), pentru adultul cu handicap grav;
2. în cuantum de 147 lei (RON), pentru adultul cu handicap accentuat;
b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
1. în cuantum de 80 lei (RON), pentru adultul cu handicap grav;
2. în cuantum de 60 lei (RON), pentru adultul cu handicap accentuat;
3. în cuantum de 30 lei (RON), pentru adultul cu handicap mediu.

24
Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaŃii sociale de către persoana cu handicap
sau familia acesteia se recuperează de la aceasta, inclusiv dobânzile aferente.
Sumele stabilite în conformitate cu prevederile anterioare, nerecuperate din cauza decesului
persoanei cu handicap, se recuperează, după caz, de la moştenitori, familie sau reprezentanŃi
legali, în condiŃiile dreptului comun.

4.4.3 DREPTURILE PĂRINłILOR COPIILOR CU HANDICAP


Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreŃinere un copil cu handicap
beneficiază, după caz, de următoarele drepturi:
A) concediu şi indemnizaŃie pentru creşterea copilului cu handicap sau, după caz,
stimulent lunar, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, în condiŃiile de acordare
prevăzute de OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 148/2005 privind susŃinerea familiei în
vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu
modificările şi completările ulterioare;
B) concediu şi o indemnizaŃie pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum de
450 lei (RON), pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani;
C) program de lucru redus la 4 ore pentru părintele care are în îngrijire copilul cu
handicap grav sau accentuat, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani, la
solicitarea părintelui;
D) concedii medicale, acordate în condiŃiile legii, pentru îngrijirea copilului cu
handicap care necesită internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afecŃiuni
intercurente, precum şi pentru recuperare/reabilitare, până la împlinirea de către copil a vârstei
de 18 ani;
E) indemnizaŃie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 450 lei
(RON), acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute
la art. 57 alin. (4) lit. a) din lege (indemnizaŃie lunară, buget personal complementar lunar),
până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;
F) indemnizaŃie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 300 lei
(RON), acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute
la art. 57 alin. (4) lit. a) din lege, pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani;
G) indemnizaŃie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 300 lei
(RON), acordată persoanei care nu îndeplineşte condiŃiile prevăzute de OrdonanŃa de urgenŃă a
Guvernului nr. 148/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, iar
pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani un ajutor lunar în cuantum de 150 lei (RON);
H) alocaŃie lunară de plasament, acordată în condiŃiile legii, în cuantum majorat cu
50%.
Persoana cu handicap care are în îngrijire, supraveghere şi întreŃinere un copil şi care
nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. a) beneficiază de
indemnizaŃie pentru creşterea copilului în cuantum de 450 lei (RON) până la împlinirea de
către copil a vârstei de 2 ani şi de un ajutor lunar pentru creşterea copilului în cuantum de 150
lei (RON) pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7 ani.
De drepturile prevăzute anterior beneficiază, la cerere, unul dintre părinŃi, persoana
căreia i s-a încredinŃat copilul în vederea adopŃiei sau care are copilul în plasament ori în
plasament în regim de urgenŃă, cu excepŃia asistentului maternal profesionist, precum şi
persoana care a fost numită tutore.

4.4.4 OBLIGAłIILE PERSOANELOR CU HANDICAP


Persoanele cu handicap au următoarele obligaŃii:

25
a) să se prezinte, din oficiu sau la solicitare, pentru evaluare şi reevaluare, la comisiile
cu competenŃă în domeniu;
b) să depună diligenŃele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege;
c) să urmeze activităŃile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul
cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;
d) să depună diligenŃe pentru încadrarea în muncă, în condiŃiile legii, în raport cu
pregătirea, posibilităŃile fizice şi psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu competenŃă în
domeniu;
e) să colaboreze cu asistenŃii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea,
reabilitarea, orientarea profesională şi integrarea socială;
f) să aducă la cunoştinŃă direcŃiilor generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului
judeŃene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la
luarea la cunoştinŃă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau
reşedinŃă, starea materială şi alte situaŃii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute
de lege.

4.4.5 OBLIGAłIILE AUTORITĂłILOR ADMINISTRAłIEI PUBLICE LOCALE


Pentru a facilita accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap la transport şi călătorie,
până la 31 decembrie 2010, autorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia să ia măsuri
pentru:
a) adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun aflate în circulaŃie;
b) adaptarea tuturor staŃiilor mijloacelor de transport în comun conform prevederilor
legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spaŃiilor de acces spre uşa de intrare în mijlocul de
transport;
c) montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap
vizual şi auditiv în mijloacele de transport public;
d) imprimarea cu caractere mari şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor
mijloacelor de transport în comun.
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, toŃi operatorii de taxi au
obligaŃia să asigure cel puŃin o maşină adaptată transportului persoanelor cu handicap care
utilizează fotoliul rulant.
Până la data de 31 decembrie 2007, autorităŃile administraŃiei publice locale
competente au obligaŃia să ia măsuri pentru:
a) adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile şi drumurile publice conform
prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil;
b) montarea sistemelor de semnalizare sonoră şi vizuală la intersecŃiile cu trafic intens.
Până la data de 31 decembrie 2010, administratorii infrastructurii feroviare şi
operatorii de transport feroviar au următoarele obligaŃii:
a) să adapteze cel puŃin un vagon şi staŃiile principale de tren, pentru a permite accesul
persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant;
b) să marcheze prin pavaj tactil contrastant căile spre peroanele de îmbarcare, ghişee
sau alte utilităŃi.
În spaŃiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum şi în cele
organizate vor fi adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn internaŃional cel puŃin 4% din
numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puŃin de două locuri, pentru parcarea gratuită
a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.

4.4.6 OBLIGAłIILE PROPRIETARILOR DE SPAłII HOTELIERE


Până la data de 31 decembrie 2007, proprietarii de spaŃii hoteliere au următoarele
obligaŃii:

26
a) să adapteze cel puŃin o cameră pentru găzduirea persoanei cu handicap care
utilizează fotoliul rulant;
b) să marcheze prin pavaj sau covoare tactile intrarea, recepŃia şi să deŃină harta tactilă
a clădirii;
c) să monteze lifturi cu însemne tactile.
Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi
capacităŃii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de
comisiile de evaluare de la nivel judeŃean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.

4.4.7 CONTRIBUłIA PENTRU SPRIJINUL PERSOANELOR CU HANDICAP


AutorităŃile şi instituŃiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel
puŃin 50 de angajaŃi, au obligaŃia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel
puŃin 4% din numărul total de angajaŃi.
AutorităŃile şi instituŃiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu
angajează persoane cu handicap în condiŃiile de mai sus, pot opta pentru îndeplinirea uneia
dintre următoarele obligaŃii:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de
bază minim brut pe Ńară înmulŃit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat
persoane cu handicap;
b) să achiziŃioneze produse sau servicii de la unităŃi protejate autorizate, pe bază de
parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condiŃiile prevăzute la
lit. a).
Fac excepŃie de la aceste prevederi instituŃiile publice de apărare naŃională, ordine publică şi
siguranŃă naŃională. Monitorizarea şi controlul respectării prevederilor se fac de către
InspecŃia Muncii.

4.4.8 DREPTURILE UNITĂłILOR PROTEJATE ŞI ALE ANGAJATORILOR PERSOANELOR CU


HANDICAP
UnităŃile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi:
a) scutire de plata taxelor de autorizare la înfiinŃare şi de reautorizare;
b) scutire de plată a impozitului pe profit, cu condiŃia ca cel puŃin 75% din fondul
obŃinut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziŃionarea de
echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalaŃii de lucru şi/sau amenajarea locurilor de
muncă protejate, în condiŃiile prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) alte drepturi acordate de autorităŃile administraŃiei publice locale finanŃate din
fondurile proprii.
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi:
a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de
muncă protejate şi achiziŃionării utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de producŃie
de către persoana cu handicap;
b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor
cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum şi a cheltuielilor cu transportul
materiilor prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată
pentru muncă la domiciliu;
c) decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de
pregătire, formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu
handicap;

27
d) o subvenŃie de la stat, în condiŃiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă, cu modificările şi
completările ulterioare.

4.4.9 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ


4.4.9.1 CONTRAVENłII
(a) Următoarele fapte constituie contravenŃii şi se sancŃionează cu amendă de la 3.000
lei la 9.000 lei:
- îngrădirea accesului liber şi egal la orice formă de educaŃie, conform art. 13 alin. (1);
- neadoptarea măsurilor specifice pentru asigurarea accesului persoanelor cu handicap
în unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ prevăzute de art. 16-18;
- neacordarea de gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări
artistice şi sportive ş.a. conform art. 19 alin. (3) şi (4) ;
- neadoptarea măsurilor specifice de către AutorităŃile administraŃiei publice locale în
vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap, conform art. 20;
- neacordarea de gratuitate persoanelor cu handicap grav şi accentuat şi însoŃitorilor
acestora pe liniile la transportul urban şi interurban cu mijloace de transport în comun de
suprafaŃă şi cu metroul conform art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 22, 29, 30;
- neacordarea accesului personalului AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu
Handicap în spaŃiile care au legătură cu furnizarea de servicii sociale, la date şi informaŃii
legate de persoanele cu handicap beneficiare ale serviciului respectiv conform art. 33 alin. (3);
- neadmiterea unei persoane cu handicap într-un centru rezidenŃial conform art. 50
alin. (4);
- nerespectarea obligaŃiei de a promova, facilita şi asigura personalului programe de
formare profesională, precum şi programe de instruire specifică cu privire la problematica
handicapului şi legislaŃia în domeniu conform art. 54 alin. (1);
- neasigurarea accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaŃional şi
comunicaŃional, de către autorităŃile publice conform art. 61-67;
- neasigurarea de către AutorităŃile şi instituŃiile centrale şi locale, publice sau private,
pentru relaŃiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, de interpreŃi
autorizaŃi ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate
conform art. 68 alin. (1);
- nerespectarea obligaŃiei de a asigura servicii de informare şi documentare accesibile
persoanelor cu handicap de către AutorităŃile centrale şi locale publice, precum şi instituŃiile
centrale şi locale, publice sau de drept privat, conform art. 69-70;
- neasigurarea confidenŃialităŃii datelor şi informaŃiilor personale colectate în cursul
procesului de evaluare şi orientare profesională care pot fi utilizate numai în interesul şi cu
acordul persoanei cu handicap în cauză, conform art. 71 alin. (3);
- neplata contribuŃiei sau nerespectarea obligaŃiilor prevăzute de art. 77 şi art. 81
privind promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Următoarele fapte constituie contravenŃii şi se sancŃionează după cum urmează:
(b) parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate şi
semnalizate prin semn internaŃional pentru persoane cu handicap, cu amendă de la 200 lei
(RON) la 1.000 lei (RON) şi ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv;
(c) eliberarea de certificate de încadrare în grad de handicap cu încălcarea criteriilor
prevăzute la art. 84 alin. (5) 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON).
Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea amenzilor contravenŃionale prevăzute la lit. a)
şi c) se fac de către personalul AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap,
împuternicit prin ordin al preşedintelui acesteia.

28
Constatarea contravenŃiei şi aplicarea amenzii contravenŃionale prevăzute la lit. b) se
fac de către agenŃii de circulaŃie sau de către personalul de control cu atribuŃii în acest sens.
Sumele obŃinute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

29
4.5 SISTEMUL DE PROTECłIE A PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ
(COMISIONUL DATORAT INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCĂ - Legea nr. 130/1999
privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă) 13

4.5.1 MĂSURI DE PROTECłIE A PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ


Pentru a asigura protecŃia persoanelor încadrate în muncă, contractele individuale de
muncă încheiate de următoarele categorii de angajatori vor fi înregistrate, în termen de 20 de
zile de la data încheierii lor, la inspectoratele teritoriale de muncă:
a) persoanele fizice;
b) societăŃile comerciale cu capital privat;
c) asociaŃiile cooperatiste;
d) asociaŃiile familiale;
e) asociaŃiile, fundaŃiile, organizaŃiile sindicale şi patronale;
f) orice alte organizaŃii care sunt constituite şi funcŃionează potrivit legislaŃiei române.
Carnetele de muncă ale salariaŃilor încadraŃi la angajatorii prevăzuŃi anterior (art. 1) se
păstrează şi se completează de către inspectoratele teritoriale de muncă în a căror rază
teritorială îşi are sediul angajatorul. Angajatorii sunt obligaŃi să depună la inspectoratele
teritoriale de muncă la care se păstrează şi se completează carnetele de muncă ale salariaŃilor:
a) actele privind executarea, suspendarea, modificarea şi încetarea contractelor
individuale de muncă, în termen de 5 zile de la perfectarea acestora;
b) lunar, dovezile de calculare a drepturilor salariale, până la data de 25 a lunii
următoare celei pentru care se face plata acestora. Angajatorii care au înfiinŃat sedii secundare
în alte judeŃe decât în cel unde angajatorul îşi are sediul pot solicita ca păstrarea şi
completarea carnetelor de muncă ale salariaŃilor care prestează munca în cadrul sediilor
secundare să se facă de către inspectoratele teritoriale de muncă în a căror rază teritorială îşi
desfăşoară activitatea acestea. În acest caz, angajatorii au obligaŃia de a înregistra contractele
individuale de muncă ale salariaŃilor şi de a depune documentele menŃionate la aliniatul
anterior la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea
sediul secundar şi de a deŃine la sediul secundar o copie a acestor documente.
La solicitarea unor angajatori care au posibilitatea de a păstra şi completa carnetele de
muncă ale salariaŃilor, inspectoratele teritoriale de muncă pot aproba ca aceste operaŃiuni să
fie efectuate de către aceşti angajatori.

4.5.2 OBLIGAłIILE ANGAJATORILOR


Aceşti angajatori au următoarele obligaŃii:
a) să depună lunar la inspectoratul teritorial de muncă dovezile de calculare a
drepturilor salariale, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata
acestora;
b) să prezinte carnetele de muncă ale salariaŃilor la inspectoratele teritoriale de muncă,
la încetarea contractelor individuale de muncă ale acestora, în vederea certificării înscrierilor
efectuate.
Angajatorii care au înfiinŃat sedii secundare în alte judeŃe decât în cel unde angajatorul
îşi are sediul pot solicita ca păstrarea şi completarea carnetelor de muncă ale salariaŃilor care
prestează munca în cadrul sediilor secundare să se facă de către acestea. În acest caz,
angajatorii au obligaŃia de a înregistra contractele individuale de muncă ale salariaŃilor şi de a
depune documentele prevăzute anterior la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază
teritorială îşi desfăşoară activitatea sediul secundar.

30
4.5.3 COMISIONUL INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCĂ
Pentru prestarea serviciilor prevăzute în lege, inspectoratele teritoriale de muncă vor
percepe un comision stabilit după cum urmează:
a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le păstrează şi le completează
carnetele de muncă;
b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le prestează serviciile de
verificare şi certificare a legalităŃii înregistrărilor efectuate de către aceştia.

4.5.4 DECLARAłIA FISCALĂ


Angajatorii au obligaŃia să calculeze comisionul şi să depună lunar la inspectoratul
teritorial de muncă o declaraŃie fiscală privind stabilirea comisionului (DeclaraŃie fiscală
privind stabilirea comisionului stabilită prin Ordinele Ministrului Muncii, SolidarităŃii Sociale
şi Familiei nr. 99 din 10.02.2006 şi nr. 100 din 10.02.2006 ). Plata comisionului şi depunerea
declaraŃiei se vor efectua până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care este datorat.
Angajatorii au obligaŃia să calculeze comisionul şi să depună lunar la inspectoratul teritorial
de muncă o declaraŃie fiscală privind stabilirea comisionului şi pentru sediile secundare în
situaŃia în care păstrarea şi completarea carnetelor de muncă ale salariaŃilor, respectiv
verificarea şi certificarea înscrierilor efectuate în carnetele de muncă, se fac de către alt
inspectorat teritorial de muncă decât cel unde îşi are sediul angajatorul.
Modelul declaraŃiei fiscale precum şi instrucŃiunile de depunere şi completare a
acesteia se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
InspecŃia Muncii şi inspectoratele teritoriale de muncă exercită controlul asupra
modului în care sunt aplicate prevederile legii privind protecŃia persoanelor încadrate în
muncă. Angajatorii au obligaŃia de a permite efectuarea controlului şi de a pune la dispoziŃie
organelor abilitate toate documentele şi actele solicitate.

4.5.5 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ


4.5.5.1 CONTRAVENłII
Constituie contravenŃie şi se sancŃionează cu amendă de la 4.500 lei (RON) la 9.000 lei
(RON) refuzul angajatorului de a permite intrarea în incinta unităŃii a organelor de control ori
de a pune la dispoziŃie acestora documentele solicitate.
Nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 1, 2, ale art. 3 alin. (2) şi ale art. 5
alin. (2) din Legea 130/1999 republicată constituie contravenŃie şi se sancŃionează cu amendă
de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON).

4.5.5.2 INFRACłIUNI
Constituie, infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu
amendă penală fapta persoanei care în mod repetat stabileşte pentru angajaŃii încadraŃi în baza
contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe Ńară garantat în
plată, prevăzut de lege. Cu aceiaşi pedeapsă se sancŃionează şi infracŃiunea constând în
refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de muncă în
oricare dintre spaŃiile unităŃii sau de a pune la dispoziŃia acestora documentele solicitate,
potrivit legii.
Constituie, de asemenea, infracŃiune şi se sancŃionează cu închisoare de la 1 la 2 ani
sau cu amendă penală fapta persoanei care în mod repetat utilizează persoane care desfăşoară
activităŃi salarizate, fără respectarea dispoziŃiilor legale ce reglementează încheierea
contractului individual de muncă.

31
Neplata sumelor reprezentând comisionul prevăzut pentru gestionarea Carnetelor de
muncă la termenul stabilit se sancŃionează potrivit prevederilor legale în materie de colectare
a creanŃelor fiscale.

1
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă, publicată în
Monitorul Oficial al României partea I, nr.103/2002, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ultima
modificare prin Legea nr.68/2006 (Monitorul Oficial al României partea I, nr.268/2006).
2
În funcŃie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj, nivelul
cotelor contribuŃiilor prevăzute la art. 26-28 din Legea nr.76/2002 se poate modifica prin Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat (art. 29).
3
Legea nr. 387/2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial
al României nr. 901/2007, art.13-15.
4
Litera „d” din lege a fost abrogată.
5
Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanŃelor salariale,
publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.453/2006.
6
Legea insolvenŃei nr.85/2006 publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.359/2006. Legea abrogă
prevederile legii reorganizării judiciare - Legea nr.64/1995 republicată în Monitorul Oficial al României, partea
I, nr.1.066/2004 şi art.282 din Legea societăŃilor comerciale nr.31/1990 republicată în Monitorul Oficial al
României, partea I, nr.1.066/2004.
7
persoane fizice sau persoane juridice, cu excepŃia instituŃiilor publice definite conform Legii nr. 500/2002
privind finanŃele publice, cu modificările ulterioare, ce poate să angajeze forŃă de muncă pe bază de contract
individual de muncă, în condiŃiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi
completările ulterioare.
8
OrdonanŃa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 863/2006 cu modificările şi completările ulterioare.
9
Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 454/2002 cu modificările şi completările ulterioare – ultima modificare OUG
nr.171/2005 şi Legea nr.186/2006 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1126/2005).
10
Conform alin. (5) al art. 60 din OUG nr. 158 din 17 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.074
din 29 noiembrie 2005, pentru personalul civil care îndeplineşte funcŃii de demnitate publică, funcŃii publice sau
este încadrat cu contract individual de muncă în instituŃiile publice prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr.
346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prestaŃiile aferente accidentelor de muncă sau bolilor
profesionale se calculează în condiŃiile prevăzute de această lege şi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele
acestor instituŃii.
11
Legea nr. 387/2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial
al României nr. 901/2007, art.18.
12
Legea nr.448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.1006/2006, şi OUG nr.14/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 187/2007.
13
Legea nr. 130/1999 privind protecŃia persoanelor încadrate în muncă, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.190/2007.

32
5. CONTABILITATEA SALARIILOR ŞI EVIDENłA PERSONALULUI

5.1 Contabilitatea salariilor


5.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul
5.3 Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecŃia socială
5.4 Contabilitatea decontărilor privind asigurarea altor riscuri privind munca
5.5 Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului
5.5.1 Contabilitatea impozitului pe salarii
5.5.2 Contabilitatea avantajelor în natură
5.6 Documente utilizate pentru evidenŃa salariilor şi altor drepturi de personal
5.6.1 Stat de salarii
5.6.2 Lista de avans chenzinal
5.6.3 Registrul general de evidenŃă a salariaŃilor
5.6.3.1 Procedura de completare şi transmitere a registrului general de
evidenŃă a salariaŃilor în format electronic

Cuvinte cheie: CONTABILITATEA SALARIILOR, DECONTĂRI CU PERSONALUL,


ASIGURĂRI ŞI PROTECłIE SOCIALĂ, IMPOZITUL PE SALARII, AVANTAJE ÎN
NATURĂ, STAT DE SALARII, LISTA DE AVANS CHENZINAL, REGISTRUL
GENERAL DE EVIDENłĂ A SALARIAłILOR.

1
5. CONTABILITATEA SALARIILOR ŞI EVIDENłA PERSONALULUI

5.1 Contabilitatea salariilor

Desfăşurarea procesului de producŃie a bunurilor materiale se sprijină pe folosirea


productivă a celor trei factori fundamentali ai săi, şi anume:
- natura care cuprinde solul, aerul, mineralele, apa, lemnul etc.;
- capitalul, reprezentat prin capitalul fix, respectiv maşini, utilaje, instalaŃii de lucru,
clădiri, mijloace de transport etc., adică mijloacele de muncă necesare procesului de
producŃie, şi capitalul circulant, format din materii prime, materiale auxiliare, combustibili,
piese de schimb etc., în calitate, în general, de obiecte ale muncii;
- munca omului.
Munca, în calitate de factor primar de producŃie, are rolul de a combina şi utiliza
eficient ceilalŃi doi factori de producŃie pentru a crea noi valori de întrebuinŃare şi dă astfel
naştere la cheltuieli cu salariile.
Remunerarea (salarizarea) reprezintă principala modalitate de recompensare a muncii
prestate de către personal (forŃa de muncă).
Costul factorului muncă sau cheltuielile de personal includ ansamblul remuneraŃiilor
brute acordate personalului cât şi cheltuielile cu caracter social care sunt suportate de
întreprindere sub forma contribuŃiilor la asigurările sociale, la asigurările pentru şomaj, la
asigurarea unui regim complementar de pensii acordat personalului etc.
Drepturile cuvenite personalului reprezintă drepturile băneşti şi în natură cuvenite
salariaŃilor pentru munca prestată sau acordate acestora ca urmare a calităŃii de angajat sau în
urma unor relaŃii de serviciu.
Fiecare unitate patrimonială în raport de modalitatea de funcŃionare şi finanŃare a activităŃii îşi
stabileşte un sistem de salarizare care cuprinde: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele
de salarizare, formele de premiere, alte elemente ale sistemului de salarizare.
RemuneraŃia cuvenită salariaŃilor pentru munca prestată este calculată şi plătită lunar, ceea ce
asigură o stabilitate a veniturilor personalului.
O unitate patrimonială care foloseşte personal salarial poate practica următoarele forme de
salarizare: acordul direct, acordul progresiv, acordul indirect, salarizarea pe bază de tarife sau
cote procentuale din veniturile realizate salarizarea în regie sau după timpul efectiv lucrat, alte
forme de salarizare.
Forma de salarizare care se utilizează la fiecare loc de muncă este prevăzută în contractul
individual sau/şi colectiv de muncă încheiat la nivelul fiecărei unităŃi sau în reglementările
unor legi sau statute speciale.
La nivel naŃional se stabilesc prin norme legale anumite aspecte privind salarizarea
personalului şi care se referă la: stabilirea salariilor de bază minim brute pe Ńară pentru
persoanele care au calitatea de salariaŃi; indexarea salariilor în condiŃiile creşterii preŃurilor şi
tarifelor; stabilirea sistemului de impozitare respectiv de îngheŃare a salariilor pe anumite
perioade de timp.
În procesul desfăşurării activităŃii curente este necesară o evidenŃă tehnic-operativă şi primară
a muncii prestate, a timpului de muncă utilizat etc. În acest scop se întocmesc pontaje, bonuri
individuale sau colective de lucru, raportul zilnic de control şi salarizare, fişa individuală de
salarizare etc. Datele sunt apoi prelucrate şi centralizate în ”Statul de plată”, în care se
regăseşte fiecare angajat până la concurenŃa fondului total efectiv de salarizare, descompus
individual, pe de o parte pe elementele ce formează totalul salariului brut (salariu de bază,
adaosuri, sporuri, indemnizaŃii etc.) iar pe de altă parte reŃinerile legale din totalul brut.
Salariile cuvenite personalului se pot compune din salariul de bază, indemnizaŃiile, sporurile,
precum şi alte adaosuri:

2
• Salariul de bază stabilit în raport de forma de salarizare practicată de unitate şi
prevăzut în contractul individual de muncă sau în alte acte normative;
• Sporurile acordate la salariul de bază cum ar fi: sporul pentru condiŃii deosebite; spor
pentru vechime în muncă; spor pentru lucrul în timpul nopŃii; spor de şantier; sporuri
pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru şi lucrul în zilele
libere şi sărbători legale, alte sporuri în funcŃie de condiŃiile concrete de muncă;
• Adaosurile la salariului de bază care se referă la: premiile acordate din fondul de
salarii, cota-parte din profit ce se cuvine salariaŃilor şi alte adaosuri.
• IndemnizaŃiile, după caz, precum indemnizaŃie de delegare, de detaşare, de
neconcurenŃă, pentru întreruperea temporară a activităŃii angajatorului, de concediu, de
formare profesională în cazul scoaterii integrale din activitate sau indemnizaŃie de
conducere.
Totalitatea salariilor de bază, indemnizaŃiilor, sporurilor şi adaosurilor constituie fondul de
salarizare al unităŃii, care reprezintă pentru acesta o cheltuială de exploatare.
Sunt asimilate salariului (conform art.55 din OUG 138/2004 de modificarea şi completare a
Legii nr.571/2003 - Codul fiscal) şi avantajele în natură distribuite personalului sub formă de:
locuinŃe de serviciu, autoturism, telefon, servicii de transport, produse etc.
Ca parte a remuneraŃiei, avantajele în natură sunt evaluate şi contabilizate ca orice salarii,
fiind şi ele supuse impozitării.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile următoarele sume: ajutoarele de
înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile; ajutoare de naştere; cadouri oferite
copiilor minori ai salariaŃilor şi salariatelor (conform limitelor impuse de lege); tichete de
masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaŃilor etc.
Convenim să numim salariul brut impozabil ca fiind suma obŃinută prin însumarea
salariului de bază, sporurilor acordate la salariul de bază şi adaosurilor la salariul de bază,
respectiv ceea ce în Codul fiscal se consideră a fi venit brut din salariu.
Salariul brut impozabil cuvenit personalului este diminuat cu o serie de reŃineri din salarii,
dintre care amintim: impozitul pe venituri de natura salariilor (reŃineri fiscale); contribuŃia
personalului pentru asigurări sociale şi de sănătate; contribuŃia angajatului pentru asigurările
de şomaj (reŃineri sociale); avansurile băneşti şi avantajele în natură acordate salariaŃilor;
reŃineri din salarii datorate terŃilor sub formă de chirii; cumpărări cu plata în rate; popriri,
debite ale personalului; alte reŃineri.
Nici o reŃinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiŃiilor prevăzute de
lege (consimŃământul scris al salariatului, hotărâre judecătorească definitivă, decizia de
imputare sau contract semnat de salariat).
ReŃinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria
salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă.
În cazul pluralităŃii de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine: obligaŃii de
întreŃinere, conform Codului Familiei; contribuŃiile şi impozitele datorate către stat; daune
cauzate proprietăŃii publice prin fapte ilicite; acoperirea altor datorii.
ReŃinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net.
În urma diminuării salariului brut impozabil cu reŃinerile din salariu se obŃine salariul net de
plată sau restul de plată.

5.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul

Pentru reflectarea în contabilitate a drepturilor de personal se folosesc conturile din


grupa 42 ”Personal şi conturi asimilate” din cadrul Planului general de conturi 1, astfel:

3
• Contul 421 ”Personal - salarii datorate” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se
Ńine evidenŃa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani
sau în natură, inclusiv a adaosurilor şi premiilor achitate din fondul de salarii.
În creditul contului se înregistrează: salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (641) iar în
debitul acestuia se înregistrează: reŃinerile din salarii reprezentând avansuri (425), sume
opozabile salariaŃilor datorate terŃilor (427), contribuŃia pentru asigurări sociale de stat şi
sănătate (431), contribuŃia pentru ajutorul de şomaj (437), impozitul pe venituri de natura
salariilor (444), precum şi alte reŃineri datorate unităŃii; valoarea la preŃ de înregistrare a
produselor acordate salariaŃilor ca plată în natură (345); drepturile (salariile) de personal
neridicate (426), salariile nete achitate personalului (512, 531).
Soldul contului este creditor şi reprezintă drepturile salariale datorate.
• Contul 423 ”Personal - ajutoare materiale datorate” este un cont de pasiv şi Ńine
evidenŃa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea
copilului, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate.
În creditul contului se înregistrează: ajutoarele materiale suportate din contribuŃia unităŃii
pentru asigurări sociale, precum şi alte ajutoare acordate (431, 645) iar în debitul contului se
înregistrează: ajutoarele materiale achitate (512, 531); reŃinerile reprezentând avansuri
acordate, sume datorate unităŃii sau terŃilor, contribuŃia pentru asigurări de sănătate şi pentru
ajutorul de şomaj şi impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444); ajutoare materiale
neridicate (426).
Soldul contului este creditor şi reprezintă ajutoarele materiale datorate.
• Contul 424 ”Prime reprezentând participarea personalului la profit” este un cont de
pasiv cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa stimulentelor acordate personalului din profitul
realizat. Acest cont se utilizează atunci când există bază legală pentru acordarea acestora, de
regulă, după aprobarea situaŃiilor financiare anuale. În România, societăŃile naŃionale,
companiile naŃionale şi societăŃile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum
şi regiile autonome care s-au angajat şi au stabilit prin bugetele de venituri şi cheltuieli
obligaŃia de participare a salariaŃilor la profit, pot acorda aceste drepturi în limita a 10% din
profitul net dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat în exerciŃiul
financiar de referinŃă.1 În creditul contului se înregistrează: sumele repartizate personalului
din profitul realizat (117) iar în debitul contului se înregistrează: impozitul reŃinut (444);
sumele achitate personalului (512, 531); sumele neridicate de personal (426).
Soldul contului este creditor şi reprezintă stimulentele din profit, datorate.
• Contul 425 ”Avansuri acordate personalului” este un cont de activ cu ajutorul căruia
se Ńine evidenŃa avansurilor acordate personalului.
În debitul contului se înregistrează: avansurile achitate personalului (512, 531); avansurile
neridicate (426) iar în creditul contului se înregistrează: sumele reŃinute pe statele de salarii
sau ajutoarele materiale reprezentând avansuri acordate (421, 423). Soldul contului este
creditor şi reprezintă avansurile acordate.
• Contul 426 ”Drepturi de personal neridicate” este un cont de pasiv cu ajutorul
căruia se Ńine evidenŃa drepturilor de personal neridicate în termenul legal.
În creditul contului se înregistrează: sumele datorate personalului, reprezentând salarii,
sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală şi alte drepturi neridicate în termen (421, 423,
424, 425) iar în debitul contului se înregistrează: sumele achitate personalului (512, 531);
drepturile de personal neridicate prescrise (758).
Soldul contului este creditor şi reprezintă drepturi de personal neridicate.

1
Legea nr.414/2004 privind repartizarea profitului la societăŃile naŃionale, companiile naŃionale şi societăŃile
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome.

4
• Contul 427 ”ReŃineri din salarii datorate terŃilor” este un cont de pasiv cu ajutorul
căruia se Ńine evidenŃa reŃinerilor şi popririlor din salarii datorate terŃilor.
În creditul contului se înregistrează: sumele reŃinute personalului, datorate terŃilor,
reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate şi alte obligaŃii faŃă de terŃi (421, 423) iar în
debitul contului se înregistrează: sumele achitate terŃilor, reprezentând reŃineri sau popriri
(512, 531).
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele reŃinute, datorate terŃilor.
• Contul 428 ”Alte datorii şi creanŃe în legătură cu personalul” este un cont
bifuncŃional cu ajutorul căruia se Ńine evidenŃa altor datorii şi creanŃe în legătură cu
personalul.
În creditul contului se înregistrează: garanŃiile gestionare reŃinute personalului (421); sumele
datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea
exerciŃiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizaŃiile pentru concediile de odihnă
neefectuate până la închiderea exerciŃiului financiar (641); sumele datorate personalului sub
forma de ajutoare (438); sumele încasate sau reŃinute personalului (531, 421, 423) iar în
debitul contului se înregistrează: sumele achitate personalului, evidenŃiate anterior în acest
cont (531); cota-parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal (758, 4427);
valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori
acordate personalului (532); datoriile prescrise sau anulate (758).
Soldul contului poate fi creditor şi reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor,
sumele datorate de personal.

OperaŃiunile privind decontările cu personalul sunt:


Salarii şi alte drepturi datorate personalului:
641 = 421
”Cheltuieli cu salariile personalului” ”Personal salarii datorate”

ReŃineri din salarii reprezentând avansuri, popriri, contribuŃia personalului la asigurările


sociale şi ajutorul de şomaj, impozitul pe venituri de natura salariilor, imputaŃii şi contribuŃia
la asigurările de sănătate care exced impozitul pe salarii:
421 = %
”Personal-salarii datorate” 425
”Avansuri acordate personalului”
427
”ReŃineri din salarii datorate terŃilor”
4312
”ContribuŃia personalului la asigurările
sociale”
4314
”ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările
sociale de sănătate”
4372
”ContribuŃia personalului la fondul de
şomaj”
444
”Impozitul pe venituri de natura salariilor”
4282
”Alte creanŃe în legătură cu personalul”

Plata avansurilor către salariaŃi:

5
425 = %
”Avansuri acordate personalului” 5121
”Conturi la bănci în lei”
531
”Casa”

Achitarea salariilor nete datorate personalului:


421 = %
”Personal-salarii datorate” 531
”Casa”
5121
”Conturi la bănci în lei”

EvidenŃierea ajutoarelor materiale:


4311 = 423
”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale” ”Personal-ajutoare materiale datorate”

ReŃineri din ajutoarele materiale şi din drepturile de protecŃie socială:


423 = %
”Personal-ajutoare materiale datorate” 425
”Avansuri acordate personalului”
427
” ReŃineri din salarii datorate terŃilor”
4312
”ContribuŃia personalului la asigurările
sociale”
4372
”ContribuŃia personalului la fondul de
şomaj”
444
”Impozitul pe venituri de natura salariilor”
4282
”Alte creanŃe în legătură cu personalul”
4314
”ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările
sociale de sănătate”

Achitarea sumelor nete reprezentând ajutoarele materiale:


423 = 531
”Personal-ajutoare materiale datorate” ”Casa”

EvidenŃierea avansurilor privind participarea salariaŃilor la profit:


129 = 424
”Repartizarea profitului” ”Prime reprezentând participarea
personalului la profit”

EvidenŃierea impozitului aferent participării salariaŃilor la profit:


424 = 444
”Prime reprezentând participarea ”Impozitul pe venituri de natura salariilor”
personalului la profit”

6
Plata impozitului:
444 = 5121
”Impozitul pe venituri de natura salariilor ” ”Conturi la bănci în lei”

Plata drepturilor cuvenite din participarea salariaŃilor la profit:


424 531
”Prime reprezentând participarea ”Casa”
personalului la profit”

EvidenŃierea sumelor neridicate reprezentând salarii şi alte drepturi datorate, ajutoare


materiale şi drepturi de protecŃie socială, drepturi privind participarea salariaŃilor la profit:
% = 426
421 ”Drepturi de personal neridicate”
”Personal-salarii datorate”
423
”Personal-ajutoare materiale datorate”
424
”Prime reprezentând participarea
personalului la profit”

Achitarea drepturilor de personal neridicate:


426 = 531
”Drepturi de personal neridicate” ”Casa”

Drepturi de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului sau înregistrate drept
alte venituri de exploatare ale gestiunii curente:
426 = %
”Drepturi de personal neridicate” 448
”Alte datorii şi creanŃe cu bugetul statului”
7582
”Venituri din donaŃii şi subvenŃii primite”

Virarea popririlor efectuate asupra drepturilor de personal:


427 = %
”ReŃineri din salarii datorate terŃilor” 5121
”Conturi la bănci în lei”
431
”Asigurări sociale”

Alte sume datorate salariaŃilor determinate de activitatea exerciŃiului financiar încheiat:


641 = 4281
”Cheltuieli cu salariile personalului” ”Alte datorii în legătură cu personalul”

Sume datorate de salariaŃi unităŃii patrimoniale:


4282 = %
”Alte creanŃe în legătură cu personalul” 758
”Alte venituri din exploatare”
4427
”TVA colectată”

7
Achitarea altor sume datorate salariaŃilor
4281 = %
”Alte datorii în legătură cu personalul” 5121
”Conturi la bănci în lei”
531
”Casa”

Încasarea altor sume datorate de salariaŃi:


% = 4282
421 ”Alte creanŃe în legătură cu personalul”
”Personal-salarii datorate”
5121
”Conturi la bănci în lei”
531
”Casa”

5.3 Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecŃia socială

UnităŃile patrimoniale care folosesc personal salariat au obligaŃia să contribuie lunar la


asigurări pentru pensie şi protecŃie socială. Aceste asigurări se bazează pe de-o parte pe seama
contribuŃiei personalului la asigurările sociale de stat şi de sănătate precum şi pentru ajutorul
de şomaj iar pe de altă parte pe seama contribuŃiilor suportate de unitate pentru asigurările
sociale de stat, constituirea asigurărilor pentru şomaj şi a altor contribuŃii pentru asigurarea
riscurilor privind munca şi salarizarea, după cum se observă în Tabelul nr.5.1

ContribuŃii de asigurări, protecŃie socială şi asigurarea


Tabelul nr.5.1
altor riscuri privind muncă în anul 2008
Nr.
Denumirea contribuŃiei Cota Temeiul legal
crt.
Art. 22 alin. (2) din Legea
9,5 % la salariul
ContribuŃia individuală de nr. 487/2006 a bugetului
individual brut lunar,
asigurări sociale indiferent de asigurărilor sociale de stat pe
1 inclusiv toate
condiŃiile de muncă, conform anul 2007, publicată în
sporurile şi
Legii nr. 19/2000 2; Monitorul Oficial nr.
adaosurile
1047/2006.
29 % la suma Art. 22 alin. (1) lit. a) din
ContribuŃia de asigurări sociale, salariilor individuale Legea nr. 487/2006 a
datorată de angajator, pentru brute lunare, cu toate bugetului asigurărilor sociale
2.
condiŃii normale de muncă, sporurile şi de stat pe anul 2007,
conform Legii nr. 19/2000; adaosurile incluse publicată în Monitorul
(27,5 %) 3 Oficial nr. 1047/2006.

2
În cota de contribuŃie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 2 % aferentă fondurilor de pensii
administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare.
3
Începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2008, conform art. 16 alin. (1), lit. B) din Legea nr.
387/2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial nr.
901/2007.

8
34 % la suma Art. 22 alin. (1) lit. b) din
ContribuŃia de asigurări sociale, salariilor individuale Legea nr. 487/2006 a
datorată de angajator, pentru brute lunare, cu toate bugetului asigurărilor sociale
3.
condiŃii deosebite de muncă, sporurile şi de stat pe anul 2007,
conform Legii nr. 19/2000; adaosurile incluse publicată în Monitorul
(32,5 %) 4 Oficial nr. 1047/2006.
39 % la suma Art. 22 alin. (1) lit. c) din
ContribuŃia de asigurări sociale, salariilor individuale Legea nr. 487/2006 a
datorată de angajator, pentru brute lunare, cu toate bugetului asigurărilor sociale
4.
condiŃii speciale de muncă, sporurile şi de stat pe anul 2007,
conform Legii nr. 19/2000; adaosurile incluse publicată în Monitorul
(37,5 %) 5 Oficial nr. 1047/2006.
Art. 17 alin. (1), lit. a) din
1 % la suma Legea nr. 387/2007 – legea
ContribuŃia datorată de angajator
veniturilor brute bugetului asigurărilor sociale
5. la bugetul asigurărilor pentru
realizate lunar de stat pe anul 2008,
şomaj, conform Legii nr. 76/2002;
(0,5 %) 6 publicată în Monitorul
Oficial nr. 901/2007
ContribuŃia datorată de angajator Art. V alin. (3) din O.U.G.
la bugetul asigurărilor pentru nr. 3/2007 privind unele
şomaj, pentru persoane care 2,25 % aplicat asupra masuri financiar-fiscale în
6
desfăşoară activităŃi pe baza venitului asigurat domeniul asigurărilor
actului de numire, conform Legii sociale, publicată în M.Of.
nr. 76/2002; nr. 67/2007
Art. 17 alin. (1), lit. b) din
Legea nr. 387/2007 – legea
ContribuŃia individuală datorată la
0,5 % la venitul brut bugetului asigurărilor sociale
7 bugetul asigurărilor pentru şomaj
realizat lunar de stat pe anul 2008,
conform Legii nr. 76/2002;
publicată în Monitorul
Oficial nr. 901/2007
Art. 17 alin. (1), lit. c) din
ContribuŃia datorată la bugetul
Legea nr. 387/2007 – legea
asigurărilor pentru şomaj de către 1,5 % asupra
bugetului asigurărilor sociale
8 persoanele asigurate în baza venitului asigurat
de stat pe anul 2008,
contractului de asigurare pentru (1,0 %) 7
publicată în Monitorul
şomaj conform Legii nr. 76/2002;
Oficial nr. 901/2007.
Art. 17 alin. (1), lit. d) din
ContribuŃia datorată de angajator
Legea nr. 387/2007 – legea
la Fondul de garantare pentru 0,25 % la venitul
9 bugetului asigurărilor sociale
plata creanŃelor salariale, conform brut realizat lunar
de stat pe anul 2008,
Legii nr. 200/2006;
publicată în Monitorul

4
începând cu drepturile salariale ale lunii decembrie 2008.
5
începând cu drepturile salariale ale lunii decembrie 2008.
6
începând cu drepturile salariale ale lunii decembrie 2008.
7
începând cu drepturile salariale ale lunii decembrie 2008.

9
Oficial nr. 901/2007.
Art. 18 din Legea nr.
ContribuŃia datorată de angajator 387/2007 – legea bugetului
0,4 % - 2,0 % asupra
pentru accidente de muncă şi boli asigurărilor sociale de stat pe
10 sumei veniturilor
profesionale în funcŃie de clasa de anul 2008, publicată în
brute realizate lunar
risc, conform Legii nr. 346/2002; Monitorul Oficial nr.
901/2007.
O.U.G. nr. 72/2006 pentru
modificarea şi completarea
ContribuŃia lunară la asigurările
Legii nr. 95/2006 privind
sociale de sănătate datorată de 6,5 % la venitul
11 reforma în domeniul
angajaŃi, conform Legii nr. salarial impozabil
sănătăŃii, publicată în
95/2006;
Monitorul Oficial nr.
803/2006.
Art. 258 alin. (1) din Legea
nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătăŃii,
ContribuŃia lunară la asigurările
publicată în Monitorul
sociale de sănătate datorată de 6 % la fondul lunar
12 Oficial nr. 372/2006,
angajator, conform Legii nr. de salarii
modificată prin O.U.G. nr.
95/2006;
88/2006, publicată în
Monitorul Oficial nr.
941/2006.
ContribuŃia la asigurările sociale Art. 259 alin. (4) din Legea
de sănătate datorată de persoanele nr. 95/2006 privind reforma
6,5 % la venitul
13 care nu sunt salariate, dar au în domeniul sănătăŃii,
impozabil realizat
obligaŃia să îşi asigure sănătatea, publicată în Monitorul
conform Legii nr. 95/2006; Oficial nr. 372/2006.
ContribuŃia la asigurările sociale
Art. 259 alin. (5) din Legea
de sănătate datorată de lucrătorii
nr. 95/2006 privind reforma
migranŃi care îşi păstrează 6,5 % la veniturile
14 în domeniul sănătăŃii,
domiciliul sau reşedinŃa în obŃinute în străinătate
publicată în Monitorul
România, conform Legii nr.
Oficial nr. 372/2006.
95/2006;
Art. 259 alin. (6) din Legea
ContribuŃia la asigurările sociale
13,5 % la valoarea a nr. 95/2006 privind reforma
de sănătate datorată de persoanele
15 două salarii minime în domeniul sănătăŃii,
care se asigură facultativ, conform
brute pe Ńară publicată în Monitorul
Legii nr. 95/2006;
Oficial nr. 372/2006.
ContribuŃia lunară la asigurările
sociale de sănătate datorată de Art. 259 alin. (9) din Legea
persoanele care au obligaŃia să se 6,5 % la salariul de nr. 95/2006 privind reforma
16 asigure şi care nu se încadrează în baza minim brut pe în domeniul sănătăŃii,
categoriile de persoane care Ńară. publicată în Monitorul
beneficiază de asigurarea de Oficial nr. 372/2006.
sănătate fără plata contribuŃiei,

10
conform Legii nr. 95/2006;
Art. II din O.U.G. nr.
ContribuŃia datorată de angajator
0,85 % la fondul 91/2006, publicată în
17 pentru concedii şi indemnizaŃii,
lunar de salarii Monitorul Oficial nr.
conform O.U.G. nr. 158/2005;
958/2006.
Art. 5 alin. (1), lit. a) din
Comisionul datorat de angajator Legea nr. 130/1999 privind
pentru păstrarea şi completarea 0,75 % la fondul protecŃia persoanelor
18
carnetelor de muncă, conform lunar de salarii încadrate în muncă,
Legii nr. 130/1999; republicată în Monitorul
Oficial nr. 190/2007.
Art. 5 alin. (1), lit. b) din
Comisionul datorat de angajator
Legea nr. 130/1999 privind
pentru verificarea şi certificarea
0,25 % la fondul protecŃia persoanelor
19 legalităŃii înregistrărilor efectuate
lunar de salarii încadrate în muncă,
în carnetele de muncă, conform
republicată în Monitorul
Legii nr. 130/1999;
Oficial nr. 190/2007.
Art. 77 din Legea
50% din salariul de
nr.448/2006 privind
bază minim brut pe
ContribuŃia datorată de angajator protecŃia şi promovarea
Ńară înmulŃit cu
pentru promovarea drepturilor drepturilor persoanelor cu
20 numărul de locuri de
persoanelor cu handicap, conform handicap publicată în
muncă în care nu au
Legii nr. 448/2006; Monitorul Oficial nr.
angajat persoane cu
1006/2006 cu modificările
handicap *
ulterioare.

* obligaŃia este alternativă şi este condiŃionată de numărul angajaŃilor, a se vedea Capitolul 3,


”ContribuŃiile de asigurări .. ” - ”Sistemul de protecŃie şi promovare a drepturilor persoanelor
cu handicap”.
Notă: începând cu 01 ianuarie 2008 potrivit OrdonanŃei de urgenŃă nr. 91/2007 a Guvernului
României 2 bazele de calcul ale contribuŃiilor sociale au fost modificate iar cotele procentuale
ale acestora vor fi stabilite prin Legea bugetului de stat.

11
ContribuŃii privind asigurările sociale, protecŃia socială şi
Tabelul nr. 5.2
împotriva altor riscuri în legătură cu munca în anul 2009
Nr.
Denumirea contribuŃiei Cota procentuală Temeiul legal
crt.
Art. 18 – alin. (1) lit. a) din
ContribuŃia individuală de
10,5 % la salariul Legea bugetului asigurărilor
asigurări sociale indiferent de
individual brut lunar, sociale de sat pe anul 2009
1 condiŃiile de muncă, conform
inclusiv toate sporurile publicată în Monitorul Oficial
Legii nr. 19/2000 3
şi adaosurile al României nr. 122, Partea I,
(art.18 alin.(2) şi (3));
din 27.02.2009.
ContribuŃia de asigurări Art. 18 – alin. (1) lit. a) din
20,8 % la suma
sociale, datorată de angajator, Legea bugetului asigurărilor
salariilor individuale
pentru condiŃii normale de sociale de sat pe anul 2009
2. brute lunare, cu toate
muncă, conform Legii nr. publicată în Monitorul Oficial
sporurile şi adaosurile
19/2000 (art.18 alin.(2) şi al României nr. 122, Partea I,
incluse
(3)); din 27.02.2009.
ContribuŃia de asigurări Art. 18 – alin. (1) lit. b) din
25,8 % la suma
sociale, datorată de angajator, Legea bugetului asigurărilor
salariilor individuale
pentru condiŃii deosebite de sociale de sat pe anul 2009
3. brute lunare, cu toate
muncă, conform Legii nr. publicată în Monitorul Oficial
sporurile şi adaosurile
19/2000 al României nr. 122, Partea I,
incluse
(art.18 alin.(2) şi (3)); din 27.02.2009.
ContribuŃia de asigurări Art. 18 – alin. (1) lit. c) din
30,8 % la suma
sociale, datorată de angajator, Legea bugetului asigurărilor
salariilor individuale
pentru condiŃii speciale de sociale de sat pe anul 2009
4. brute lunare, cu toate
muncă, conform Legii nr. publicată în Monitorul Oficial
sporurile şi adaosurile
19/2000 al României nr. 122, Partea I,
incluse
(art.18 alin.(2) şi (3)); din 27.02.2009.
Art. 19 – alin. (1) lit. a) din
ContribuŃia datorată de
Legea bugetului asigurărilor
angajator la bugetul 0,5 % la suma
sociale de sat pe anul 2009
5. asigurărilor pentru şomaj, veniturilor brute
publicată în Monitorul Oficial
conform Legii nr. 76/2002 realizate lunar
al României nr. 122, Partea I,
(art.29);
din 27.02.2009.
ContribuŃia datorată de
angajator la bugetul Art. V alin. (3) din O.U.G. nr.
asigurărilor pentru şomaj, 3/2007 privind unele masuri
2,25 % aplicat asupra
6 pentru persoane care financiar-fiscale în domeniul
venitului asigurat
desfăşoară activităŃi pe baza asigurărilor sociale, publicată
actului de numire, conform în M.Of. nr. 67/2007
Legii nr. 76/2002 (art.29);
ContribuŃia individuală Art. 19 – alin. (1) lit. b) din
0,5 % la venitul brut
7 datorată la bugetul Legea bugetului asigurărilor
realizat lunar
asigurărilor pentru şomaj sociale de sat pe anul 2009

12
conform Legii nr. 76/2002 publicată în Monitorul Oficial
(art.29); al României nr. 122, Partea I,
din 27.02.2009.

ContribuŃia datorată la
Art. 19 – alin. (1) lit. c) din
bugetul asigurărilor pentru
Legea bugetului asigurărilor
şomaj de către persoanele
1,0 % asupra venitului sociale de sat pe anul 2009
8 asigurate în baza contractului
asigurat publicată în Monitorul Oficial
de asigurare pentru şomaj
al României nr. 122, Partea I,
conform Legii nr. 76/2002
din 27.02.2009.
(art.29);
ContribuŃia datorată de Art. 19 – alin. (1) lit. d) din
angajator la Fondul de Legea bugetului asigurărilor
garantare pentru plata 0,25 % la venitul brut sociale de sat pe anul 2009
9
creanŃelor salariale, conform realizat lunar publicată în Monitorul Oficial
Legii nr. 200/2006 (art.7 al României nr. 122, Partea I,
alin.(1)); din 27.02.2009.
Art. 20 – alin. (1) din Legea
ContribuŃia datorată de
0,15 % - 0,85 % bugetului asigurărilor sociale
angajator pentru accidente de
asupra sumei de sat pe anul 2009 publicată
10 muncă şi boli profesionale în
veniturilor brute în Monitorul Oficial al
funcŃie de clasa de risc,
realizate lunar 4 României nr. 122, Partea I, din
conform Legii nr. 346/2002;
27.02.2009.
ContribuŃia lunară la
5,5 % asupra
asigurările sociale de sănătate
veniturilor din salarii Art. 1. – alin. (1) lit. a) din
datorată de asiguraŃii
sau asimilate salariilor OrdonanŃa de urgenŃă nr.
prevăzuŃi la art.257 din Legea
care se supun 226/2008 din 30.12.2008,
nr. 95/2006
11 impozitului pe venit privind unele măsuri financiar-
(angajaŃii şi asimilaŃii
precum şi asupra bugetare, publicată în
acestora ş.a., cu excepŃia
celorlalte baze de Monitorul Oficial Nr. 899,
persoanelor care beneficiază
calcul prevăzute la Partea I, din 30.12.2008.
de asigurare, fără plata
art.257.
contribuŃiei);
Art. 1. – alin. (1) lit. b) din
ContribuŃia lunară la OrdonanŃa de urgenŃă nr.
asigurările sociale de sănătate 226/2008 din 30.12.2008,
5,2 % la fondul lunar
12 datorată de angajator, privind unele măsuri financiar-
de salarii.
conform art. 258 al Legii nr. bugetare, publicată în
95/2006; Monitorul Oficial Nr. 899,
Partea I, din 30.12.2008.
ContribuŃia la asigurările
Art. 259 alin. (4) din Legea nr.
sociale de sănătate datorată de
95/2006 privind reforma în
persoanele care nu sunt 6,5 % la venitul
13 domeniul sănătăŃii, publicată în
salariate, dar au obligaŃia să impozabil realizat
Monitorul Oficial nr.
îşi asigure sănătatea, conform
372/2006.
Legii nr. 95/2006;

13
ContribuŃia la asigurările
Art. 259 alin. (5) din Legea nr.
sociale de sănătate datorată de
95/2006 privind reforma în
lucrătorii migranŃi care îşi 6,5 % la veniturile
14 domeniul sănătăŃii, publicată în
păstrează domiciliul sau obŃinute în străinătate
Monitorul Oficial nr.
reşedinŃa în România,
372/2006.
conform Legii nr. 95/2006;
Art. 1. – alin. (1) lit. c) din
ContribuŃia la asigurările OrdonanŃa de urgenŃă nr.
sociale de sănătate datorată de 10,7 % la valoarea a 226/2008 din 30.12.2008,
15 persoanele care se asigură două salarii minime privind unele măsuri financiar-
facultativ, conform Legii nr. brute pe Ńară bugetare, publicată în
95/2006 (art. 259 alin. (6)); Monitorul Oficial Nr. 899,
Partea I, din 30.12.2008.
ContribuŃia lunară la
asigurările sociale de sănătate
datorată de persoanele care au Art. 259 alin. (9) din Legea nr.
obligaŃia să se asigure şi care 6,5 % la salariul de 95/2006 privind reforma în
16 nu se încadrează în categoriile baza minim brut pe domeniul sănătăŃii, publicată în
de persoane care beneficiază Ńară. Monitorul Oficial nr.
de asigurarea de sănătate fără 372/2006.
plata contribuŃiei, conform
Legii nr. 95/2006;
ContribuŃia datorată de
Art. II din O.U.G. nr. 91/2006,
angajator pentru concedii şi 0,85 % la fondul lunar
17 publicată în Monitorul Oficial
indemnizaŃii, conform O.U.G. de salarii
nr. 958/2006.
nr. 158/2005;
Art. 5 alin. (1), lit. a) din Legea
Comisionul datorat de
nr. 130/1999 privind protecŃia
angajator pentru păstrarea şi
0,75 % la fondul lunar persoanelor încadrate în
18 completarea carnetelor de
de salarii muncă, republicată în
muncă, conform Legii nr.
Monitorul Oficial nr.
130/1999;
190/2007.
Comisionul datorat de Art. 5 alin. (1), lit. b) din
angajator pentru verificarea şi Legea nr. 130/1999 privind
certificarea legalităŃii 0,25 % la fondul lunar protecŃia persoanelor încadrate
19
înregistrărilor efectuate în de salarii în muncă, republicată în
carnetele de muncă, conform Monitorul Oficial nr.
Legii nr. 130/1999; 190/2007.
50% din salariul de Art. 77 din Legea nr.448/2006
ContribuŃia datorată de bază minim brut pe privind protecŃia şi promovarea
angajator pentru promovarea Ńară înmulŃit cu drepturilor persoanelor cu
20 drepturilor persoanelor cu numărul de locuri de handicap publicată în
handicap, conform Legii nr. muncă în care nu au Monitorul Oficial nr.
448/2006; angajat persoane cu 1006/2006 cu modificările
handicap 5 ulterioare.

14
Alte reglementări cu caracter social pentru anul 2009

Începând cu data de 1 ianuarie 2009, valoarea punctului de pensie reglementat de


Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, este de 697,5 lei. Valoarea
punctului de pensie prevăzută mai sus se va aplica până la data de 1 a lunii următoare
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii bugetului asigurărilor sociale de
stat pe anul 2009 6.
Valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 şi de 732,8 lei de la 1
octombrie 2009. Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale
de stat pe anul 2009 este de 1.693 lei 7.
Pentru anul 2009, cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiŃiile legii, în cazul:
a) asiguratului sau pensionarului, la 1.702 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 851 lei. 8

Cotele de contribuŃii de asigurări sociale sunt datorate atât de asigurat (angajat), cât şi de
angajator, astfel:
• asiguratul, care este încadrat cu contract individual de muncă, ori în baza unui statut
special prevăzut de lege sau este numit sau ales datorează şi suportă din veniturile realizate
aproximativ o treime din cota de asigurări sociale, corespunzătoare condiŃiilor normale de
muncă corespunzător bazei de calcul (salariul individual brut, realizat lunar, inclusiv sporurile
şi adaosurile legale)
În conformitate cu prevederile articolelor 23 şi 24 din Legea nr. 19/2000, cu
modificările şi completările ulterioare, la stabilirea plafonului maxim al bazei de calcul a
contribuŃiei individuală de asigurări sociale, în anul 2007, se are în vedere valoarea
corespunzătoare a 5 salarii medii brute pe economie, respectiv 6.350 RON 9.
• angajatorul datorează şi suportă prin includerea în cheltuielile de exploatare diferenŃa
până la nivelul stabilit al fiecăreia din cele trei cote aferente condiŃiilor efective de muncă
corespunzător bazei de calcul (limitată la fondul total de salarii brute lunare realizate de
asiguraŃi calculat pe baza numărului mediu de salariaŃi multiplicat cu valoarea
corespunzătoare a 5 salarii medii brute pe economie 10).
ContribuŃia pentru asigurări şi protecŃie socială se datorează, de asemenea, în cotele
prevăzute de legea bugetului de stat, de asigurat şi angajator, precum şi în cazul persoanelor
care: desfăşoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite în cadrul autorităŃii
executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului; desfăşoară activităŃi exclusiv pe
bază de convenŃii civile de prestări servicii la unul sau mai mulŃi angajatori.
Baza lunară de calcul pentru contribuŃia individuală aferentă acestor categorii de
persoane o constituie veniturile brute din salarii sau asimilate drepturilor salariale realizate de
către asiguraŃii în cauză.
ContribuŃia datorată de asigurat este reŃinută integral din salariu sau, după caz, din
venitul brut lunar realizat de acesta şi este plătită de către angajator, împreună cu contribuŃia
sa la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia. Termenul de plată este
stabilit la data când se plătesc drepturile salariale pentru luna în curs sau chenzina a 2-a, după
caz, dar cel mai târziu până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează
contribuŃia respectivă.
În cadrul aceloraşi termene se depune de către angajator, la instituŃia amintită,
DeclaraŃia privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor şi a obligaŃiilor de plată către bugetul
asigurărilor de stat.
ContribuŃia la asigurările pentru şomaj, datorată de asiguraŃi şi angajatori, se virează,
odată cu celelalte obligaŃii aferente drepturilor salariale, la agenŃiile judeŃene de orientare şi
formare profesională.

15
ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate se datorează pe de o parte, de angajator,
în cotă procentuală asupra sumei veniturilor în bani şi/sau în natură, inclusiv indemnizaŃiilor
pentru plata concediilor medicale, iar pe de altă parte, îi revine asemenea obligaŃie
asiguratului, în cotă procentuală aplicată la veniturile salariale brute realizate, indiferent dacă
desfăşoară activitate cu contract individual de muncă sau convenŃie civilă ori în baza unui
statut special prevăzut de lege.
ContribuŃia se virează la casele de asigurări de sănătate judeŃene, organizate în
subordinea Casei NaŃionale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.), la termenele stabilite pentru
plata celorlalte obligaŃii datorate de angajator sau de persoana fizică, după caz.
ContribuŃiile pentru constituirea fondurilor de asigurări sociale de stat, de sănătate şi
de şomaj datorate de angajator se includ, în mod obişnuit, în cheltuielile de exploatare
aferente lunii la care se referă, în baza statului de salarii pe care sunt calculate.
Pentru organizarea contabilităŃii decontărilor privind asigurările şi protecŃia socială se
folosesc conturile înscrise în grupa 43 ”Asigurări sociale, protecŃie socială şi conturi
asimilate” din cadrul Planului general de conturi şi anume:
• Contul 431 ”Asigurări sociale” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se Ńine
evidenŃa decontărilor privind contribuŃia angajatorului şi a personalului la asigurările sociale
şi a contribuŃiei pentru asigurările sociale de sănătate 11.
În creditul contului se înregistrează: contribuŃia angajatorului la asigurările sociale (645);
contribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (645); contribuŃia personalului
la asigurări sociale (421, 423); contribuŃia personalului pentru asigurări sociale de sănătate
(421, 423) iar în debitul contului se înregistrează: sumele virate asigurărilor sociale de
sănătate (512); sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale (423); datorii
anulate (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de
sănătate.
• Contul 437 ”Ajutor de şomaj” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se Ńine
evidenŃa decontărilor privind ajutorul de şomaj, datorat de angajator, precum şi de personal,
potrivit legii. Deşi planul de conturi a fost elaborat recent şi armonizat cu directivele europene
nu utilizează denumirile consacrate ale Legii 76/2002 actualizată, respectiv de ”bugetul
asigurărilor pentru şomaj” şi ”sistemul asigurărilor pentru şomaj” în loc de ”ajutor de şomaj –
cont 437” şi ”fond de şomaj – conturile 4371 şi 4372”.
În creditul contului se înregistrează: sumele datorate de angajator pentru constituirea bugetul
asigurărilor pentru şomaj (645); sumele datorate de personal pentru bugetul asigurărilor
pentru şomaj (421, 423) iar în debitul contului se înregistrează: sumele virate reprezentând
contribuŃia unităŃii şi a personalului pentru constituirea bugetul asigurărilor pentru şomaj
(512); datorii anulate (758).
Soldul contului reprezintă ajutorul de şomaj datorat.
• Contul 438 ”Alte datorii şi creanŃe sociale” este un cont bifuncŃional cu ajutorul
căruia se Ńine evidenŃa datoriilor de achitat sau a creanŃelor de încasat în contul asigurărilor
sociale aferente exerciŃiului în curs, precum şi plata acestora.
În creditul contului se înregistrează: sumele reprezentând ajutoare materiale achitate în plus
personalului (428) iar în debitul contului se înregistrează: sumele datorate personalului sub
formă de ajutoare materiale (428); sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii
(512); datorii prescrise sau anulate (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul
debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.
Sistematizând cele prezentate mai sus, operaŃiile privind asigurările şi protecŃia socială sunt
următoarele:

16
ObligaŃia unităŃii privind contribuŃia pentru asigurările sociale:
6451 = 4311
”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale” ”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale”

ObligaŃia unităŃii privind contribuŃia pentru constituirea bugetul asigurărilor pentru şomaj:
6452 4371
”ContribuŃia unităŃii pentru ajutorul de = ”ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj”
şomaj”

EvidenŃierea contribuŃiei unităŃii la constituirea bugetul asigurărilor sociale pentru sănătate:


6453 = 4313
”ContribuŃia angajatorului pentru ”ContribuŃia angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”

Virarea sumelor reprezentând contribuŃiile la asigurările sociale de stat şi de sănătate


precum şi la asigurările pentru şomaj:
% = 5121
4311 ”Conturi la bănci în lei”
”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale”
4312
”ContribuŃia personalului la asigurările sociale”
4313
”ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate”
4314
”ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările sociale de sănătate”
4371
”ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj”
4372
”ContribuŃia personalului la fondul de şomaj”

Sume achitate în plus reprezentând ajutoare materiale:


4282 = 4381
”Alte creanŃe în legătură cu personalul” ”Alte datorii sociale”

Sume datorate personalului aferente exerciŃiului achitate din asigurările sociale:


4382 = 4281
”Alte creanŃe sociale” ”Alte datorii în legătură cu personalul”

Virarea sumelor datorate asigurărilor sociale reflectate anterior în creditul contului 438:
4381 = 5121
”Alte datorii sociale” ”Conturi la bănci în lei”

Achitarea sumelor datorate personalului:


4281 = %
”Alte datorii în legătură cu personalul” ”531
Casa”
5121
”Conturi la bănci în lei”

17
5.4 Contabilitatea decontărilor privind asigurarea altor riscuri privind munca

ContribuŃia la fondul de garantare al creanŃelor salariale – FGCS:


6458 = 447.FGCS
”Alte cheltuieli privind asigurările şi ”Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte
protecŃia socială” asimilate”

ContribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale - CAMBP:


6451 = 4311.CAMBP
”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale” ”ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale”

ContribuŃia pentru concedii şi indemnizaŃii medicale - CCI:


6458 = 4381.CCI
”Alte cheltuieli privind asigurările şi ”Alte datorii sociale”
protecŃia socială”

Comisionul pentru servicii de gestionare a carnetelor de muncă - ITM:


635 = 447.ITM
”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi ”Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte
vărsăminte asimilate” asimilate”

ContribuŃia pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – CDPH:


6458 = 4381.CDPH
”Alte cheltuieli privind asigurările şi ”Alte datorii sociale”
protecŃia socială”

5.5 Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului

OperaŃiile de decontare cu bugetul statului se creează în cadrul unităŃilor patrimoniale sub


forma datoriilor şi într-o anumită măsură a creanŃelor provenite din subvenŃii de primit şi din
vărsăminte efectuate în plus.
Datoriile faŃă de bugetul statului sunt generate de impozitele şi taxele care, în baza
reglementărilor fiscale, se cuvin bugetului de stat, cum sunt: impozitul pe profit, taxa pe
valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, pe dividende şi alte impozite şi
taxe.
Impozitul este o prelevare obligatorie şi gratuită efectuată de către stat asupra resurselor sau
bunurilor individuale sau ale colectivităŃii şi plătită în bani.
Impozitul pe venit este un impozit anual, perceput de stat asupra venitului persoanelor fizice.
Subiectul impozitului sau plătitorul este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata
acestuia.
Obiectul impunerii este reprezentat de materia supusă impunerii (averea sau venitul).
Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul: din venit sau din avere.
Impozitul pe venituri de natura salariilor este suportat de orice persoană fizică română
sau străină ce are calitatea de angajat pentru veniturile în bani şi în natură realizate pe
teritoriul României (în conformitate O.G. nr.138/2004 pentru modificarea şi completarea
Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal). Impozitul pe venituri de natura salariilor este reŃinut
şi virat (metoda de plată a impozitului este ”stopajul la sursă”) la buget de către persoanele
fizice sau juridice care angajează personal salariat.

18
Impozitul pe venituri de natura salariilor se determină lunar, pe fiecare loc de muncă şi
angajat în parte, având ca bază de calcul totalitatea veniturilor brute obŃinute sub formă de:
drepturi salariale (salariul de bază, sporuri, recompense, indemnizaŃii, premii de orice fel),
ajutoarele materiale plătite în caz de incapacitate temporară de muncă şi maternitate, sumele
plătite pentru concediul de odihnă, sumele plătite salariaŃilor sub formă de indexare sau
compensare ca urmare a creşterii preŃurilor şi tarifelor, orice alte câştiguri, în bani, şi în
natură, primite pentru remunerarea muncii prestate. La impozitarea câştigurilor în natură se
procedează la evaluarea produselor sau serviciilor acordate personalului ca plată în natură prin
luarea în considerare a preŃurilor de vânzare practicate de unitate pentru produsele din
producŃia internă şi la preŃul de aprovizionare pentru alte produse, iar în cazul serviciilor, pe
baza tarifelor pentru aceste servicii. PreŃurile şi tarifele sunt cele practicate la data efectuării
plăŃii în natură.
Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizează cota de impozit de 16%, luându-se în
calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la funcŃia de bază şi deducerea
personală stabilită potrivit art.56 din Codul fiscal, după caz.
Drepturile salariale acordate în natură, precum şi avantajele acordate angajaŃilor se evaluează
conform Normelor de aplicare a Codului fiscal şi se impozitează în luna în care au fost
primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natură
primite de angajat se vor anexa la statul de plată.
ContribuŃiile obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar pentru persoanele
fizice care realizează venituri din salarii sunt: contribuŃia individuală de asigurări sociale;
contribuŃia individuală de asigurările sociale de sănătate, contribuŃia individuală la bugetul
asigurărilor pentru şomaj; alte contribuŃii individuale obligatorii stabilite prin lege.
Impozitul lunar prevăzut anterior se determină pentru locul unde se află funcŃia de bază, prin
aplicarea cotei de 16 % asupra bazei de calcul determinate ca diferenŃă între venitul net din
salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuŃiilor obligatorii aferente unei luni, la
care se adaugă, după caz. deducerea personală acordată pentru luna respectivă, cotizaŃia
sindicală plătită în luna respectivă precum şi contribuŃiile la fondurile de pensii facultative.
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaŃia de a calcula şi de a reŃine
impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăŃii acestor venituri, precum şi de
a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare.

5.5.1 Contabilitatea impozitului pe salarii

Pentru reflectarea în contabilitate a impozitului pe salarii se foloseşte contul 444 “Impozitul


pe venituri de natura salariilor ”, care este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează: sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura
salariilor reŃinut din drepturile băneşti cuvenite personalului, potrivit legii (421, 423, 424);
sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unităŃii pentru plăŃile efectuate
către aceştia (401) iar în debitul contului se înregistrează: sumele virate la bugetul statului
reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor şi alte drepturi similare (512); datorii
anulate (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului.
OperaŃiuni privind decontările cu bugetul statului:

Înregistrarea impozitului pe salarii reŃinut din drepturile băneşti cuvenite salariaŃilor:


% = 444
421 ”Impozitul pe venituri de natura salariilor ”
”Personal-salarii datorate”
423

19
”Personal-ajutoare materiale datorate”
424
”Prime reprezentând participarea
personalului la profit”

Înregistrarea achitării către buget a impozitul pe venituri de natura salariilor datorat de


unitate:
444 = %
”Impozitul pe venituri de natura salariilor” 5121
”Conturi la bănci în lei”
542
”Avansuri de trezorerie”
Obs: în contul 542 ”Avansuri de trezorerie” vor fi evidenŃiate şi sumele acordate prin
sistemul de card-uri.

5.5.2 Contabilitatea avantajelor în natură

Drepturile acordate salariaŃilor sub formă de avantaje în natură fac parte din salariul
brut impozabil. Aceste drepturi în natură sunt şi ele supuse impozitării. Pentru contabilizarea
avantajelor în natură datorate personalului, acestea trebuiesc evaluate şi incluse în contul 641
"Cheltuieli cu salariile personalului" prin creditarea contului 421 "Personal - remuneraŃii
datorate". Dacă este cazul, preŃul la care sunt evaluate aceste bunuri şi servicii include şi taxa
pe valoarea adăugată, iar debitarea contului 421 "Personal - remuneraŃii datorate" va
presupune şi creditarea contului 4427 “TVA colectată”, cu suma aferentă TVA).
Pentru contabilizarea acordării avantajelor în natură pot exista următoarele variante
constând în debitarea contului 421 "Personal - remuneraŃii datorate" şi creditarea unuia din
următoarele conturi:
- fie un cont de cheltuieli, în cazul acordării de avantaje în natură care provin din
cumpărări (conturile de cheltuieli sunt utilizate în funcŃie de natura avantajului acordat ca, de
exemplu, contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile”, 605 “Cheltuieli privind energia şi apa”):

421 = 607
”Personal salarii datorate” “Cheltuieli privind mărfurile”
- fie un cont de venituri din exploatare, în cazul acordării de avantaje în natură, de
regulă cele care provin din producŃie proprie (exemplu, contul 708 “Venituri din activităŃi
diverse”):
421 = 708
”Personal salarii datorate” “Venituri din activităŃi diverse”
O altă metodă de înregistrare a avantajelor acordate salariaŃilor în natură este aceea
care presupune înregistrarea acordării avantajelor ca pe o vânzare către salariat. De exemplu
în cazul în care se acordă avantaje în natură care provin din producŃie proprie (produse), paşii
care trebuiesc parcurşii sunt următorii:
1. Includerea produselor acordate drept avantaje în natură în cheltuielile cu personalul
alături de drepturile băneşti din salariu:
641 = 421
"Cheltuieli cu salariile personalului" ”Personal salarii datorate”
2. Calcularea şi înregistrarea reŃinerilor din salarii se face luând ca bază de calcul suma
dintre drepturile în bani ale salariaŃilor şi valoarea bunurilor sau serviciilor acordate ca

20
avantaje în natură. Înregistrarea reŃinerilor din salarii şi plata acestora se face conform
secŃiunilor anterioare.
3. Acordarea avantajelor în natură salariaŃilor:
421 = %
”Personal salarii datorate” 701
“Venituri din vânzarea produselor finite”
444
“Impozitul pe venituri de natura salariilor”
4. Descărcarea din gestiune a produselor acordate drept avantaje în natură:
711 = 345
“VariaŃia stocurilor” “Produse finite”
5. Dacă produsele sunt purtătoare de TVA şi accize, înregistrarea va fi:
635 = %
”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 4427
vărsăminte asimilate” “TVA colectată”
446
“Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”
Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaŃilor sub forma
avantajelor în natură este o cheltuială nedeductibilă dacă valoarea acestora nu a fost
impozitată prin reŃinere la sursă.
Prezentăm, în Tabelul nr. 5.2, notele contabile aşa cum apar acestea în Registrul
jurnal, precum şi cotele contribuŃiilor de asigurări şi protecŃie socială din câteva Ńări din estul
Europei, în Tabelul nr. 5.3.

21
S.C. ……………………………………
Registrul Jurnal Tabelul nr. 5.2
(Unitatea)
Nr. Conturi corespondente Sume
Data ExplicaŃie Document
Crt. Debitoare Creditoare (ron)
1. 29.05 Plata avansului chenzina1 Lista avans chenzinal 425 5121.01
"Avansuri acordate “Conturi curente la bănci”
personalului"
2. 13.06 Înregistrarea salariilor Centralizatoare state de 641 421
cuvenite personalului plată "Cheltuieli cu salariile "Personal – salarii datorate"
personalului"
3. 13.06 Înregistrarea prestaŃiilor de Centralizatorul listelor 4311 423
asigurări sociale cuvenite de plată a ajutoarelor "ContribuŃia unităŃii la "Personal – ajutoare materiale
personalului materiale asigurările sociale" datorate"
4. 13.06 Înregistrarea reŃinerilor din Centralizatorul statelor 421 %
salarii: de plată "Personal – salarii datorate" 4312
- contribuŃia personalului la "ContribuŃia personalului la
asigurări sociale asigurările sociale"
4372
- contribuŃia personalului la "ContribuŃia personalului la
fondul de şomaj fondul de şomaj"
4314
- contribuŃia personalului la "ContribuŃia angajaŃilor la
fondul de sănătate asigurări sociale de sănătate"
444
- impozitul pe salarii ”Impozitul pe venituri de
natura salariilor”
- reŃineri din salarii (chirii, 427
rate etc.) "ReŃineri din salarii datorate
terŃilor"
- avans chenzinal 425
"Avansuri acordate
personalului"

22
5. 13.06 Înregistrarea reŃinerilor din: Centralizatorul listelor 423 %
- ajutoare materiale de plată a ajutoarelor "Personal - ajutoare materiale 4372
materiale datorate" "ContribuŃia personalului la
- contribuŃia personalului la fondul de şomaj"
fondul de şomaj 4314
"ContribuŃia personalului la
- contribuŃia personalului la asigurări sociale de sănătate"
fondul de sănătate 444
”Impozitul pe venituri de
- impozitul pe salarii natura salariilor”
427
- reŃineri din salarii (chirii, "ReŃineri din salarii datorate
rate etc.) terŃilor"
- avans chenzinal 425
"Avansuri acordate
personalului"
6. 13.06 Înregistrarea contribuŃiei Stat de salarii 6451 4311
unităŃii la asigurările sociale "ContribuŃia unităŃii la "ContribuŃia unităŃii la
asigurările sociale" asigurările sociale"
6. 13.06 Înregistrarea contribuŃiei Stat de salarii 6452 4371
unităŃii la bugetul "ContribuŃia unităŃii pentru "ContribuŃia unităŃii la fondul
asigurărilor pentru şomaj ajutorul de şomaj" de şomaj "
7. 13.06 Înregistrarea contribuŃiei Stat de salarii 6453 4313
unităŃii la fondul de sănătate "ContribuŃia angajatorului "ContribuŃia angajatorului
pentru asigurările sociale de pentru asigurările sociale de
sănătate" sănătate"

23
CONTRIBUłIILE DE ASIGURĂRI, PROTECłIE SOCIALĂ ŞI ÎMPOTRIVA ALTOR RISCURI PRIVIND MUNCA, ÎN ROMÂNIA,
COMPARATIV CU CÂTEVA łĂRI EST EUROPENE (%)

Tabelul nr.5.3
România
Denumirea Suportator Cehia Polonia Ungaria Slovacia
2005 2006 2007 *
ContribuŃia la asigurările Angajat 8,00 9,76 0,50 4,00 9,50 9,50 9,50 **
sociale privind sistemul Angajator 26,00 9,76 18,00 14,00 22,00 19,75 19,50 24,50 29,50
public – CAS TOTAL 34,00 19,52 18,50 18,00 31,50 29,25 29,00 34,00 39,00
CAS(P) Privat Angajat - - 8,00 - - - -
Angajat 4,50 6,50 4,00 4,00 6,50 6,50 6,50
ContribuŃia la asigurările
Angajator 9,00 6,50 11,00 10,00 7,00 7,00 6,00
sociale de sănătate – CASS
TOTAL 13,50 13,00 15,00 14,00 13,50 13,50 12,50
Angajat - - - 1,00 1,00 1,00 1,00
ContribuŃia la asigurările
Angajator - - 3,00 1,00 3,00 2,50 2,00
sociale de şomaj – CASJ
TOTAL - - 3,00 2,00 4,00 3,50 3,00
ContribuŃia la fondul de
garantare a creanŃelor Angajator - - - - - - 0,25
salariale – FGCS
ContribuŃia la asigurările de Angajat - 2,45 - 1,40 - - -
accidente de muncă şi boli Angajator - 1,93-3,26 - 1,40 0,50-4,00 0,50-4,00 0,40-3,60
profesionale - CAMBP TOTAL - 4,38-5,71 - 2,80 0,50-4,00 0,50-4,00 0,40-3,60

ContribuŃia pentru concedii


şi indemnizaŃii medicale - Angajator - - - - - 0,75 0,85
CCI
Comision ITM Angajator - 4,50 - - 0,75 0,75 0,75
Angajat - - - 3,10 - -
Alte contribuŃii şi asigurări Angajator - 6,60 1,50 13,95 - - ***
TOTAL - 6,60 1,50 17,05 - -

24
Angajat 12,50 18,71 12,50 13,50 17,00 17,00 17,00
29,29- 33,25- 31,25-
Angajator 35,00 33,50 40,35 29,75-32,85
Total contribuŃii 31,22 36,75 34,75
48,00- 50,25- 48,25-
TOTAL 47,50 46,00 53,85 46,75-49,85 ****
49,33 53,75 51,75
Sursa: publicaŃiile Tribuna economică şi legislaŃia română în vigoare în trimestrul III 2007.
Note:
* Pentru anul 2008 a se vedea Tabelul nr.5.1
** ContribuŃia salariatului este unică (9,5 %) indiferent de condiŃiile de muncă. În schimb, contribuŃia angajatorului (rândul următor) se
diferenŃiază în funcŃie de condiŃiile de muncă, respectiv în normale, deosebite şi speciale (Legea 19/2000 – art. 21, alin. (2) actualizat prin Legea
nr. 487/2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat, pe anul 2007). Pentru anii anteriori diferenŃierea nu a mai fost pusă în evidenŃă.
*** conform Legii nr. 448/2007 (art. 77 aliniatul (2)).
**** pentru condiŃii normale de muncă; pentru condiŃiile de muncă deosebite şi speciale creşte corespunzător creşterii CAS – ului, până la 56,75
/ 59,95.
- Începând cu data de 01.01.2008 potrivit OrdonanŃei de urgenŃă nr. 91/2007 a Guvernului României pentru modificarea şi completarea unor acte
normative din domeniul asigurărilor sociale, protecŃiei sociale şi al asigurării împotriva unor riscuri privind munca 12 cotele procentuale ale
contribuŃiilor sociale se stabilesc prin Legea anuală a bugetului consolidat al statului.

25
5.6 Documente utilizate pentru evidenŃa salariilor şi altor drepturi de personal

Pentru a obŃine informaŃiile necesare referitoare la munca prestată, rezultatele muncii


şi remunerarea ei se organizează evidenŃa primară şi operativă a acestor aspecte deosebit de
importante atât pentru unitate cât şi pentru fiecare salariat în parte. Documentele primare
referitoare la prezenŃa la lucru, cantitatea de muncă prestată şi rezultatele muncii stau la baza
calculării salariilor cuvenite fiecărui lucrător în parte, constituind în acelaşi timp fundamentul
pentru analizarea modului de utilizare a timpului de muncă şi a obligaŃiilor contractuale.
Cunoaşterea acestor informaŃii se realizează cu ajutorul următoarelor documente,
care, în funcŃie de conŃinutul lor, se pot grupa în două categorii, şi anume:
a) documente privind prezenŃa la lucru (A1), timpul de muncă prestat (A2) şi
producŃia obŃinută (A3):
A1.
– fişa de ceas;
– fişa de pontaj;
– condica de prezenŃă.
A2.
– foaie colectivă de prezenŃă;
– carnet de pontaj;
– situaŃia prezenŃelor şi a absenŃelor.
A3.
– bon de lucru individual;
– bon de lucru colectiv;
– raport de producŃie şi salarizare;
– pontajul lucrărilor manuale;
– pontajul lucrărilor mecanice.
B) documente privind calculul drepturilor de salariu cuvenite:
– stat de plată a salariilor;
– listă de avans chenzinal;
– listă de indemnizaŃii pentru concediul de odihnă;
– desfăşurătorul indemnizaŃiilor plătite în contul asigurărilor sociale de
stat;
– fişă de evidenŃă a salariilor;
– centralizatorul statelor de plată.
Prezentăm în continuare două dintre cele mai importante documente privind calculul
drepturilor salariale:
Statul de plată serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti, cuvenite
salariaŃilor, precum şi al contribuŃiilor privind protecŃia socială şi a altor datorii. Este un
document justificativ de înregistrare în contabilitate (ANEXELE 5.1).
Listă de avans chenzinal – serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti
cuvenite salariaŃilor ca avansuri chenzinale şi pentru reŃinerea prin statele de salarii a
avansurilor chenzinale plătite (ANEXA 5.2).

26
5.6.1 Stat de salarii
(Cod 14-5-1/a, Cod 14-5-1/b, Cod 14-5-1/c şi Cod 14-5-1/k)

1. Serveşte ca:
- document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaŃilor, precum şi al
contribuŃiilor şi al altor sume datorate;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
2. Se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe secŃii, ateliere, servicii etc., pe baza
documentelor de evidenŃă a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare
a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaŃi în acord etc., a evidenŃei şi a documentelor
privind reŃinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor
medicale (în cazul statului de salarii cod 14-5-1/b şi cod 14-5-1/c) şi se semnează, pentru
confirmarea exactităŃii calculelor, de către persoana care determină salariul cuvenit şi
întocmeşte statul de salarii.
Coloanele libere din partea de reŃineri a statelor de salarii urmează a fi completate cu
alte feluri de reŃineri legale decât cele nominalizate în formular.
Pentru centralizarea la nivelul unităŃii a salariilor şi a elementelor componente ale acestora,
inclusiv a reŃinerilor, se utilizează aceleaşi formulare de state de salarii.
PlăŃile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, indemnizaŃiile de concediu,
lichidările etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor
calculate şi toate reŃinerile legale din perioada de decontare respectivă.
3. Circulă:
- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata
(exemplarul 1);
- la casieria unităŃii pentru efectuarea plăŃilor (exemplarul 1), după caz;
- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul
1);
- la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la
acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate.
4. Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăŃi
(exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
5. ConŃinutul minimal obligatoriu de informaŃii al formularului este următorul:
- denumirea unităŃii, secŃiei, serviciului etc.;
- denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;
- numele şi prenumele; venitul brut; contribuŃia individuală de asigurări sociale;
contribuŃia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj; contribuŃia pentru asigurări
sociale de sănătate; venitul net; deducere personală de bază; deduceri suplimentare; venitul
bază de calcul; impozitul calculat şi reŃinut; salariul net (rubrica cheltuieli profesionale nu se
mai calculează);
- semnături: conducătorul unităŃii, conducătorul compartimentului financiar-contabil,
persoana care îl întocmeşte.

27
ANEXA 5.2

5.6.2 Listă de avans chenzinal


(Cod 14-5-1/d)

1. Serveşte ca:
- document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaŃilor ca avansuri
chenzinale;
- document pentru reŃinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.

2. Se întocmeşte lunar, pe baza documentelor de evidenŃă a muncii, a timpului lucrat efectiv, a


certificatelor medicale prezentate şi se semnează pentru confirmarea exactităŃii calculelor de
persoana care a calculat avansurile chenzinale şi a întocmit lista.

3. Circulă:
- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata
(exemplarul 1);
- la casieria unităŃii, pentru efectuarea plăŃii avansurilor cuvenite (exemplarul 1), după
caz;
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă,
pentru înregistrare în contabilitate (exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor
de salarii la sfârşitul lunii (exemplarul 2).

4. Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă
(exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

5. ConŃinutul minimal obligatoriu de informaŃii al formularului este următorul:


- denumirea unităŃii, secŃiei, serviciului etc.;
- denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;
- numele şi prenumele; salariul de bază; timpul efectiv: lucrat, concediu medical;
avans de plată;
- semnături: conducătorul unităŃii, conducătorul compartimentului financiar-contabil,
persoana care îl întocmeşte.

5.6.3 Registrul general de evidenŃă a salariaŃilor

Încadrarea în muncă a unei persoane se realizează, potrivit prevederilor Legii nr.


53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, numai prin încheierea unui
contract individual de muncă, în temeiul căruia persoana fizică, în calitate de salariat, se
obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică,
în schimbul unei remuneraŃii denumite salariu.
Fiecare angajator are obligaŃia de a înfiinŃa un registru general de evidenŃă a
salariaŃilor 13, şi de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.
Metodologia de întocmire şi completare a registrului general de evidenŃă a salariaŃilor,
înregistrările care se efectuează, precum şi orice alte elemente în legătură cu acesta, sunt

28
elaborate în conformitate cu art. 34 alin. (7) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificările şi completările ulterioare,
Angajatorii care au înfiinŃat sucursale, agenŃii, reprezentanŃe sau alte asemenea unităŃi
fără personalitate juridică, cărora le-au delegat competenŃa încadrării personalului prin
încheierea de contracte individuale de muncă, pot delega acestora şi competenŃa înfiinŃării
registrului.
Nu au obligaŃia de a înfiinŃa registru misiunile diplomatice, oficiile consulare străine
cu sediul în România, precum şi reprezentanŃele din România ale persoanelor juridice străine
pentru perioadele în care contractele individuale de muncă încheiate cu cetăŃenii români se
înregistrează la inspectoratul teritorial de muncă.
Registrul se întocmeşte în formă electronică. Registrul se completează în ordinea
angajării şi cuprinde următoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariaŃilor: numele, prenumele, codul numeric
personal (CNP);
b) data angajării;
c) funcŃia/ocupaŃia conform specificaŃiei Clasificării OcupaŃiilor din România (COR)
sau altor acte normative;
d) tipul contractului individual de muncă;
e) data şi temeiul încetării contractului individual de muncă.
Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în format electronic, prin
utilizarea uneia dintre următoarele modalităŃi:
a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul InspecŃiei Muncii;
b) prin e-mail, pe bază de semnătură electronică;
c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă în format electronic,
însoŃit de o adresă de înaintare semnată de angajator.
EvidenŃa registrelor, respectiv a datelor cuprinse în acestea, transmise de angajatori la
inspectoratul teritorial de muncă, se Ńine într-o bază de date organizată la nivelul InspecŃiei
Muncii. Procedura privind transmiterea registrului în format electronic se stabileşte prin ordin
al ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei, după adoptarea soluŃiei tehnice a
registrului în format electronic şi în funcŃie de aceasta.
Angajatorii au obligaŃia de a transmite registrul în formă electronică la inspectoratul teritorial
de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul, după caz, în termen de 20 de
zile de la data angajării primului salariat.
Angajatorii care la data intrării în vigoare a hotărârii privind registrului general de
evidenŃă a salariaŃilor, au personal încadrat cu contract individual de muncă sunt obligaŃi să
transmită inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau
domiciliul, după caz, registrul în formă electronică, în termen de 90 de zile de la data intrării
în vigoare a acesteia 14.
După îndeplinirea obligaŃiei anterioare angajatorii vor transmite registrul la
inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul, numai
în cazul în care intervin modificări ale elementelor prevăzute la lit. a)-e).
Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi
are sediul sau domiciliul angajatorul, în cazurile menŃionate în termen de 5 zile de la data la
care au intervenit modificări ale elementelor menŃionate.
UnităŃile fără personalitate juridică ce au competenŃa înfiinŃării registrului au obligaŃia
de a transmite registrul, în termen la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială
îşi desfăşoară activitatea, cu îndeplinirea obligaŃiilor prevăzute de hotărâre.
Registrul se păstrează în formă electronică la sediul angajatorului şi, după caz, la sediul
sucursalei, agenŃiei, reprezentanŃei sau al altor asemenea unităŃi fără personalitate juridică.

29
Angajatorul are obligaŃia de a întocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariaŃi
şi de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.
Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puŃin: actele necesare angajării, contractul
individual de muncă, actele adiŃionale şi celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea
şi încetarea contractelor individuale de muncă, precum şi orice alte documente care certifică
legalitatea şi corectitudinea completării în registru.
La solicitarea scrisă a salariatului, angajatorul este obligat să îi elibereze copii,
certificate de reprezentantul legal al acestuia sau de persoana împuternicită de angajator
pentru conformitate cu originalul, ale documentelor existente în dosarul personal, ale
paginii/paginilor din registrul electronic, care cuprinde/cuprind înscrierile referitoare la
persoana sa şi/sau un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în
muncă, în meserie şi în specialitate, astfel cum rezultă din registrul general de evidenŃă şi din
dosarul personal.
Registrul electronic şi dosarele personale ale fiecărui salariat se vor păstra în condiŃii
care să asigure securitatea datelor, precum şi păstrarea lor îndelungată şi corespunzătoare.
Constituie contravenŃii următoarele fapte săvârşite de angajatori, persoane fizice sau
juridice:
a) neînfiinŃarea registrului şi/sau netransmiterea acestuia în formă electronică la
inspectoratul teritorial de muncă în termenele şi forma prevăzute de prezenta hotărâre;
b) refuzul de a pune la dispoziŃie inspectorului de muncă registrul în formă
electronică, precum şi dosarul personal al salariaŃilor;
c) necompletarea registrului în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.
ContravenŃiile prevăzute anterior se sancŃionează cu amendă de la 2.000 lei (RON) la
5.000 lei (RON).
Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea sancŃiunilor se fac de către inspectorii de
muncă.
Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din
minimul amenzii prevăzute la alin. (2), inspectorul de muncă făcând menŃiune despre această
posibilitate în procesul-verbal.
Prevederile art. 8 se completează cu dispoziŃiile OrdonanŃei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenŃiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
InspecŃia Muncii adoptă soluŃia tehnică privind registrul în formă electronică şi
aplicaŃia informatică pentru completarea şi transmiterea registrului de către angajatori.
AplicaŃia informatică este distribuită angajatorilor care au obligaŃia de a înfiinŃa registrul.
Registrele înfiinŃate şi înregistrate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
247/2003 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor, cu
modificările şi completările ulterioare, se păstrează şi se arhivează de către angajatori.
Hotărârea privind registrul în formă electronică a intrat în vigoare la data de 31 decembrie
2006 15 şi a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 247/2003 privind întocmirea şi completarea
registrului general de evidenŃă a salariaŃilor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 164 din 14 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

30
5.6.3.1 Procedura de completare şi transmitere a registrului general de evidenŃă a
salariaŃilor în format electronic

Completarea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor în format electronic 16


1. Registrul în format electronic cuprinde contractele individuale de muncă în vigoare la data
de 31 decembrie 2006, indiferent dacă acestea sunt suspendate sau nu
la data de 31 decembrie 2006. Contractele individuale de muncă ale salariaŃilor care au încetat
cu data de 31 decembrie 2006 nu se înregistrează în registrul în format electronic.
2. Registrul în format electronic se completează în ordinea încheierii, modificării sau încetării
contractelor individuale de muncă.
3. Registrul în format electronic se înfiinŃează şi se completează de către angajatori cu ajutorul
aplicaŃiei informatice distribuită gratuit de către InspecŃia Muncii sau cu ajutorul aplicaŃiilor
informatice proprii ale angajatorilor.
4. Completarea registrului electronic prin utilizarea aplicaŃiei pusă la dispoziŃie de către
InspecŃia Muncii se face în conformitate cu instrucŃiunile de utilizare obŃinute de pe pagina de
internet a InspecŃiei Muncii www.inspectiamuncii.ro sau de la sediul inspectoratelor
teritoriale de muncă.
5. În cazul în care, pentru înfiinŃarea şi completarea registrului, angajatorii folosesc aplicaŃii
informatice proprii de gestiune a salariaŃilor, aceste aplicaŃii trebuie să cuprindă şi să
furnizeze elemente obligatorii, similar aplicaŃiei informatice pusă la dispoziŃie de către
InspecŃia Muncii.
6. Structura şi formatul de fişier aferent registrului în format electronic care trebuie transmis
la inspectoratul teritorial de muncă, în cazul angajatorilor care utilizează aplicaŃii informatice
proprii, se pune la dispoziŃie de către InspecŃia Muncii.
Transmiterea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor în format electronic
1. Registrul în format electronic se transmite la inspectoratul teritorial de muncă prin una din
modalităŃile prevăzute la art. 3 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 161/2006 şi în
conformitate cu procedura stabilită în Ordinul nr. 20/2007 al Ministrului Muncii, SolidarităŃii
Sociale şi Familiei şi instrucŃiunile de utilizare a aplicaŃiilor.
2. Registrul în format electronic, completat pe baza aplicaŃiei informatice proprii sau
distribuită de către InspecŃia Muncii, se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a
cărui raza teritorială angajatorul îşi are sediul sau domiciliul, după caz.
3. EntităŃile fără personalitate juridică ale angajatorilor au obligaŃia de a transmite registrul în
format electronic la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială acestea îşi
desfăşoară activitatea.
4. Registrul în format electronic se transmite prin una din următoarele modalităŃi:
A. Transmiterea on-line prin intermediul portalului InspecŃiei Muncii
1. Transmiterea on-line se face după solicitarea şi obŃinerea de către angajator a activării
accesului la portalul InspecŃiei Munci http://itmonline.inspectiamuncii.ro şi obŃinerea
„numelui de utilizator” şi a „parolei”.
2. Activarea accesului şi obŃinerea „numelui de utilizator” şi a „parolei” se face la sediul
inspectoratului teritorial de muncă, în a cărui rază teritorială angajatorul îşi are sediul sau
domiciliul, în baza unei împuterniciri semnată şi ştampilată de reprezentatul legal al
angajatorului, însoŃită de o copie a certificatului de înmatriculare sau o copie a actului de
identitate, după caz.
3. Activarea accesului şi obŃinerea „numelui de utilizator” şi a „parolei” pentru entităŃile fără
personalitate juridică ale angajatorilor se face la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a
cărui rază teritorială acestea îşi desfăşoară activitatea, în baza unei împuterniciri semnată şi
ştampilată de reprezentantul legal al entităŃii fără personalitate juridică, însoŃită de o copie a
următoarelor documente:

31
a. delegarea de competenŃă pentru încadrarea personalului prin încheierea de contracte
individuale de muncă;
b. delegarea de competenŃă pentru înfiinŃarea şi completarea registrului general de
evidenŃă a salariaŃilor în format electronic;
c. certificatul de înmatriculare al angajatorului;
d. certificatul fiscal al entităŃii fără personalitate juridică.
4. Modelul de împuternicire poate fi obŃinut de pe pagina de internet a InspecŃiei Muncii
www.inspectiamuncii.ro sau de la sediul inspectoratelor teritoriale de muncă.
5. La solicitarea activării contului de acces angajatorul poate opta pentru atribuirea aceloraşi
„nume utilizator” şi „parolă” atât pentru depunerea on-line a declaraŃiilor fiscale privind
stabilirea comisionului datorat, cât şi pentru transmiterea on-line a registrului în format
electronic. Această opŃiune se va face în momentul solicitării activării accesului pentru
depunerea/transmiterea on-line.
B. Transmiterea prin e-mail pe bază de semnătură electronică
1. Angajatorii care deŃin semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, pot
depune registrul în format electronic la adresa de e-mail pusă la dispoziŃie de InspecŃia
Muncii.
2. Modalitatea de trimitere prin e-mail şi adresa de e-mail pot fi obŃinute de pe pagina de
internet a InspecŃiei Muncii www.inspectiamuncii.ro.
C. Depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă
1. Transmiterea registrului prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă se face
în format electronic pe suport CD, discheta 3,5 inch/ 1,44 MB, sau medii de stocare USB cu
sistem de fişiere FAT/FAT32.
2. Registrul în format electronic, însoŃit de o adresă de înaintare semnată şi ştampilată de către
reprezentantul legal, se depune după cum urmează:
a. la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială persoanele
fizice sau juridice îşi au domiciliul, respectiv sediul;
b. la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară
activitatea entităŃile fără personalitate juridică.
3. Pentru prima depunere la sediul inspectoratului teritorial de muncă a registrului în format
electronic, adresa de înaintare este însoŃită de o copie a certificatului de înmatriculare – în
cazul angajatorului persoană juridică, respectiv o copie a actului de identitate – în cazul
angajatorului persoană fizică.
4. Pentru prima depunere la sediul inspectoratului teritorial de muncă a registrului în format
electronic de către entităŃile fără personalitate juridică ale angajatorilor, adresa de înaintare
este însoŃită de o copie a următoarelor documente:
a. delegarea de competenŃă pentru încadrarea personalului prin încheierea de contracte
individuale de muncă;
b. delegare de competenŃă pentru înfiinŃarea şi completarea registrului general de
evidenŃă a salariaŃilor în format electronic;
c. certificatul de înmatriculare al angajatorului;
d. certificatul fiscal al entităŃii fără personalitate juridică.
5. În cazul modificării elementelor de identificare ale angajatorului sau ale entităŃilor fără
personalitate juridică ale acestuia, depunerea ulterioară a registrului în format electronic
trebuie însoŃită de o copie care să ateste efectuarea acestor modificări.
6. Completarea eronată a registrului în format electronic sau a datelor de identificare ale
angajatorului dă dreptul inspectoratului teritorial de muncă de a refuza înregistrarea acestuia.

32
1
Ordin nr.1.752 din 17 noiembrie 2005 al ministrului finanŃelor publice pentru aprobarea reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene publicat în M.Of. nr. 1080 bis/2005.
2
OrdonanŃa de urgenŃă nr. 91/2007 a Guvernului României pentru modificarea şi completarea unor acte
normative din domeniul protecŃiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
671/01.10.2007.
3
În cota de contribuŃie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 2,0 % aferentă fondurilor de pensii
administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare.
4
Începând cu data de 01 ianuarie 2008 potrivit OrdonanŃei de urgenŃă nr. 91/2007 a Guvernului României,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671/2007, bazele de calcul ale principalelor contribuŃii
sociale au fost modificate iar cotele procentuale ale acestora se vor stabili prin Legea bugetului asigurărilor
sociale de stat.
5
obligaŃia este alternativă şi este condiŃionată de numărul angajaŃilor, a se vedea art. 77 din Legea nr.448/2006.
6
OrdonanŃa de urgenŃă nr. 226/2008 din 30.12.2008, privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în
Monitorul Oficial Nr. 899, Partea I, din 30.12.2008 (art. 6, alin. 1) şi 2)).
7
Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul 2009 publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 122,
Partea I , din 27.02.2009 (art. 16, alin. 1) şi 2)).
8
OrdonanŃa de urgenŃă nr. 226/2008 din 30.12.2008, privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în
Monitorul Oficial Nr. 899, Partea I, din 30.12.2008 (art. 7) şi Legea bugetului asigurărilor sociale de sat pe anul
2009 publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 122, Partea I , din 27.02.2009 (art. 17).
9
Conform Legii nr. 250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486/2007, începând cu
drepturile salariale ale lunii august 2007 limitarea plafonului de CAS datorat de asiguraŃi a fost eliminată.
Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 este de 1.550 lei.
10
Conform OrdonanŃei de urgenŃă nr. 91/2007 a Guvernului României, citată mai sus, începând cu drepturile
salariale ale lunii ianuarie 2008 limitarea plafoanelor menŃionate ale contribuŃiilor sociale datorate de angajatori
a fost eliminată.
11
Există două conturi diferite, unul de activ (6451) şi unul de pasiv (4311) cu aceiaşi denumire: contribuŃia
unităŃii la asigurările sociale. Idem conturile 6453 - ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate şi 4313 - ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate.
12
Idem OrdonanŃa de urgenŃă nr. 91/2007.
13
Hotărâre nr.161/2006 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenŃă a salariaŃilor publicată
în Monitorul Oficial al României partea I-a, nr.172/2006.
14
astfel cum a fost modificat de HG nr. 53 din 24 ianuarie 2007.
15
termenul a fost prorogat prin Hotărârea Guvernului nr. 1094/2006 de la data de 1 septembrie 2006 la data de
31 decembrie 2006
16
Ordinul nr. 20/2007 al Ministrului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei privind aprobarea Procedurii de
transmitere a registrului general de evidenŃă a salariaŃilor în format electronic, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.59/2007.

33
CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA FISCALĂ A IMPOZITULUI PE
PROFIT ŞI PE DIVIDENDE – Amortizarea fiscală în calculul profitului

IMPOZITUL PE PROFIT (TITLUL II, COD FISCAL)


Gestiunea fiscală a impozitului pe profit
Impozitul pe profit - implicaŃii contabile
Calculul profitului impozabil
Rezultatul contabil şi rezultatul fiscal
Gestiunea fiscală a impozitului pe profit
IMPOZITUL PE DIVIDENDE
APLICAłIE REZOLVATĂ
TRATAMENTUL CONTABIL ŞI FISCAL AL AMORTIZĂRII
CONCEPłII PRIVIND AMORTIZAREA
AMORTIZAREA CONTABILĂ
Reguli de amortizare contabilă
Valoarea de amortizare contabilă
Durata de amortizare contabilă
AMORTIZAREA FISCALĂ
Reguli de amortizare fiscală
Valoarea de amortizare fiscală
Regimuri de amortizare fiscală
Determinarea profitului impozabil
RelaŃiile impozitării profitului
Calculul amortizării fiscale
CALCULUL PROFITULUI
CONCLUZII:
InfluenŃa amortizării asupra performanŃei financiare a întreprinderii
AplicaŃii rezolvate

Cuvinte cheie: IMPOZITUL PE PROFIT, IMPOZITUL PE DIVIDENDE, AMORTIZAREA


CONTABILĂ, AMORTIZAREA FISCALĂ, PROFIT IMPOZABIL.

1
2
IMPOZITUL PE PROFIT (TITLUL II, COD FISCAL)

Scopul temei „Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit” este de a


prezenta impactul pe care îl au în contabilitatea şi gestiunea internă a firmelor principalele
norme fiscale privind impozitul pe profit.
Obiectivele temei” Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit” sunt:
- cunoaşterea prevederilor principalelor acte normative fiscale cu impact în
contabilitatea firmelor
- aprofundarea legislaŃiei fiscale pentru gestiunea şi aplicarea ei corectă şi creativă
- înŃelegerea modului de organizare a contabilităŃii financiare şi de gestiune a
principalelor norme fiscale
- precizarea înregistrărilor contabile financiare şi de gestiune aferente fiecărui grup
de reglementări fiscale
- stăpânirea fluxurilor informaŃionale modificate cu ocazia aplicării normelor fiscale
privind impozitul pe profit
- stăpânirea mecanismelor de integrare a gestiunii contabile cu cea fiscală
- calcularea unor indicatori de venituri şi cheltuieli în funcŃie de parametri fiscali
- identificarea şi utilizarea instrumentelor de analiză economică complexă fiscală şi
contabilă.
Conceptele cheie utilizate în tema „Contabilitatea şi gestiunea fiscală a
impozitului pe profit” sunt:
- profit
- impozit pe profit
- profit impozabil
- profit brut
- cheltuieli deductibile
- cheltuieli nedeductibile.
Introducere pentru tema „Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit”.
Fiecare din impozitele datorate la bugetul public, inclusiv impozitul pe profit,
generează înregistrări specifice în contabilitatea financiară şi în cea de gestiune a
firmei. În urma acestora au loc mutaŃii în structura patrimoniului. Impactul pe care îl
are în contabilitatea firmelor din România normele fiscale privind impozitul pe profit
este abordat în tema „Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit”.
Pentru parcurgerea temei sunt necesare noŃiuni de economie politică, economia
firmei, fiscalitate, bazele contabilităŃii, contabilitate financiară.
După studierea temei “ Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit”
studenŃii vor cunoaşte modul de înregistrare a acestui impozit şi taxă, problemele de
organizare a sistemului informaŃional intern pentru a răspunde nevoilor de realizare a gestiunii
fiscale, modificările în structura patrimoniului şi în cea a calculaŃiei costurilor determinate de
legislaŃia fiscală aplicabilă. De asemenea vor putea fi abordate specializat problemele
specifice unei entităŃi patrimoniale.
Cuprinsul temei „Contabilitatea şi gestiunea fiscală a impozitului pe profit”
Impozitul pe profit - implicaŃii contabile
Rezultatul contabil şi rezultatul fiscal

3
Gestiunea fiscală a impozitului pe profit

Impozitul pe profit - implicaŃii contabile

ImplicaŃiile contabile ale impozitului pe profit vizează sistemul informaŃional capabil


să permită calcularea corectă a impozitului pe profit conform normelor fiscale şi posibilitatea
efectuării de teste şi controale asupra algoritmilor utilizaŃi. Problema a apărut deoarece
impozitul pe profit în sens fiscal nu se aplică la profitul contabil aşa cum este el definit în
teoria şi doctrina economică. Cu cât abaterile de la profitul contabil sunt mai mari cu atât
sistemul de gestiune fiscală şi implicaŃiile în contabilitate sunt mai complexe.
Înregistrarea în contabilitatea financiară a impozitului pe profit se face prin nota
contabilă:

691 = 441

În cazul în care din decontul privind impozitul pe profit rezultă la un termen de


raportare un impozit pe profit datorat mai mic decât cel din perioada anterioară de raportare se
întocmeşte aceeaşi notă contabilă în roşu. Această regulă se aplică numai în cursul aceluiaşi
exerciŃiu financiar.
Plata impozitului pe profit se face conform următoarei înregistrări contabile

441 = 5121
pentru plata prin bancă, sau

441 = 5311

în cazul plăŃii cu numerar.


Plătitorii de impozit pe profit au dreptul la restituirea impozitului plătit în plus. Pentru
aceasta se face o cerere la organul fiscal. Dacă în urma controlului nu rezultă alte obligaŃii
neachitate se restituie impozitul plătit în plus. Într-o astfel de situaŃie se întocmeşte nota
contabilă

5121 = 441

Calculul profitului impozabil

Profitul impozabil se calculează ca diferenŃă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului
impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor
de aplicare (art. 19 – Cod fiscal - Reguli generale).

Rezultatul contabil şi rezultatul fiscal

CorelaŃia dintre rezultatul contabil şi cel fiscal poate fi pusă în evidenŃă foarte bine
prin relaŃia de calcul a profitului impozabil şi a profitului net. Astfel profitul impozabil se
calculează conform următoarei relaŃii:

PI = PB + CN - VN - AD

4
în care

PI = Profit impozabil
PB = Profit brut
CN = cheltuieli nedeductibile fiscal
VN = venituri neimpozabile fiscal
AD = alte deduceri legale.

Profitul net se calculează la rândul lui pe baza formulei:


PN = PB - IP

în care
PN = Profit net
PB = Profit brut
IP = Impozit pe profit.
Impozitul pe profit, în cazul cel mai general, se stabileşte prin relaŃia:

IP = PI1*c1 + PI2*c2 + ......... + Pin*cn (2.2.2.3)


în care

IP = impozit pe profit total


PI1 = profit impozabil aferent cotei de impozitare c1
PI2 = profit impozabil aferent cotei de impozitare c2
PIn = profit impozabil aferent cotei de impozitare cn
c1 = cotă de impozitare 1 conform legislaŃiei fiscale
c2 = cotă de impozitare 2 conform legislaŃiei fiscale
cn = cotă de impozitare n conform legislaŃiei fiscale.

Nota: în prezent, Codul fiscal român stabileşte: o cota unică de impozit pe profit care se aplică
asupra profitului impozabil de 16 %, cu excepŃiile prevăzute la art. 38 (art. 17, cotele de
impozitare – Cod fiscal).

În relaŃia anterioară s-a avut în vedere existenŃa mai multor cote de impozitare pentru
diferite activităŃi care sunt derulate de aceeaşi întreprindere. În practica fiscală din România
numărul cotelor de impozitare nu a depăşit 3 sau 4. Formula a fost prezentată pentru cazul
general.
Din relaŃiile de calcul prezentate observăm că între rezultatul contabil şi cel fiscal
există o interdependenŃă foarte strânsă. Nivelul rezultatului contabil depinde de nivelul
rezultatului fiscal dar şi nivelul rezultatului fiscal depinde de nivelul rezultatului contabil. În
plus există o dependenŃă structurală între cei doi indicatori. Rezultatul fiscal depinde de
structura veniturilor şi a cheltuielilor care formează rezultatul contabil. Anumite venituri sau
cheltuieli nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal. Din acest motiv relaŃia este
proporŃională, dar nu direct proporŃională între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal. În
principiu raportarea la nivelul critic (rezultat contabil sau fiscal zero) trebuie să fie de acelaşi
tip (profitul contabil trebuie să aibă în corespondenŃă profit fiscal şi pierderea contabilă
trebuie să corespundă la pierdere fiscală). În măsura în care nu există acest tip de corelaŃie
cauzele sunt identificate în conŃinutul legislaŃiei fiscale şi în problemele de structură a
indicatorilor de care am vorbit deja. În categoriile de raportări în care apare unul dintre
indicatori interesează corelaŃia de nivel şi structură dintre rezultatul contabil şi cel fiscal.

5
InterdependenŃa dintre rezultatul fiscal şi cel contabil se manifestă şi prin intersectarea
sau sincronizarea activităŃilor de gestiune şi calcul pentru cei doi indicatori. Din formulele de
calcul se contată că nu se pot derula separat fluxurile de stabilire a rezultatului contabil şi
acelui fiscal. Putem stabili etapele şi paşii activităŃilor interdependente desfăşurate pentru
determinarea rezultatului contabil şi a celui fiscal.
Etapa 1 constă în colectarea cheltuielilor şi a veniturilor, etapă finalizată prin
finalizarea balanŃei de verificare intermediare, inclusiv a profitului brut.
Etapa 2 se materializează în gruparea şi filtrarea posturilor care ajută la calcularea
profitului impozabil şi a impozitului pe profit. Punctul final al etapei este calcularea profitului
impozabil.
Etapa 3 preia profitul impozabil de la etapa 2 şi se încheie prin calcularea impozitului
pe profit.
În etapa 4 se calculează profitul net pe baza profitului brut de la etapa 1 şi a
impozitului pe profit de la etapa 3.
În etapa 5 se înscriu rezultatele calculelor anterioare în balanŃa de verificare finală.
Pe baza informaŃiilor contabile finale se completează în etapa 6 registrele contabile
obligatorii şi cele utilizate de întreprindere.
Etapa 7 este dedicată completării Registrului de evidenŃă fiscală.
Etapa 8 este consacrată întocmirii raportărilor fiscale către autorităŃi publice, inclusiv
cea privind impozitul pe profit.
Justificarea sau controlul rezultatului fiscal se face apelând la elemente din
contabilitate, respectiv venituri şi cheltuieli. Aceleaşi elemente determină şi rezultatul contabil
dar pe baza unui algoritm diferit. În registrul de evidenŃă fiscală care stă la baza determinării
impozitului pe profit sunt trecute ca referenŃiale elemente de venituri şi cheltuieli care trebuie
să coincidă cu datele din balanŃa de verificare. Dacă am fi la disciplina chimie am avea
următoarea situaŃie: aceleaşi elemente combinate în algoritmi diferiŃi dau două rezultate
diferite (contabil şi fiscal) .
Analiza financiară a trecut la verificarea unor corelaŃii mai fine ale rezultatului
contabil şi a celui fiscal. Are loc defalcarea şi dezagregarea celor doi indicatori la nivel de
subunitate a entităŃii patrimoniale, la nivel de centru de cost, de venit sau de responsabilitate,
până la nivelul grupului de active (centrul generator de numerar) sau al locului de muncă.
LegislaŃia din România a avut în vedere un element care uşurează sau mai exact nu
îngreunează activitatea de gestiune fiscală: exerciŃiul fiscal coincide cu exerciŃiul financiar
(contabil) fiind anul calendaristic. Trebuie reŃinut că în unele Ńări exerciŃiul fiscal începe în
martie - aprilie sau septembrie - octombrie. Şi în România au existat exerciŃii bugetare în
funcŃie de ciclul agricol (octombrie - septembrie) .
Asupra relaŃiei gestiune fiscală - contabilitate şi a celei dintre rezultatul contabil şi cel
fiscal acŃionează şi pierderile fiscale din perioadele de scutire. Conform normelor fiscale
orice pierdere fiscală netă care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de
impozitul pe profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare. Pierderea fiscală
netă este diferenŃa dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire şi profitul impozabil
total în aceeaşi perioadă.

Gestiunea fiscală a impozitului pe profit

LegislaŃia fiscală nu recunoaşte toate cheltuielile efectuate de firmă ca fiind


deductibile la calculul impozitului pe profit. Din acest motiv întreprinderile plătitoare de
impozit pe profit trebuie să separe cheltuielile pe 3 categorii relevante din punct de vedere al
impozitului pe profit:
- cheltuieli total deductibile

6
- cheltuieli cu deductibilitate limitată
- cheltuieli nedeductibile fiscal.
Organizarea unei gestiuni fiscale adecvate pentru calculul impozitului pe profit poate consta
din:
- deschidere analitice în cadrul conturilor sintetice pentru fiecare categorie de
cheltuială din cele menŃionate ca fiind relevante din punct de vedere al calculului
impozitului pe profit (deductibilitate totală, limitată sau nedeductibilitate)
- definire tranzacŃii specifice cu fiecare categorie de cheltuială din cele menŃionate
ca fiind relevante din punct de vedere al calculului impozitului pe profit
(deductibilitate totală, limitată sau nedeductibilitate)
- pregătire rapoarte speciale care să separe cele 3 categorii de cheltuială relevante
pentru calculul impozitului pe profit
- identificarea unor centre de cost separate pentru cheltuielile cu regim fiscal
special(deductibilitate limitată sau nedeductibile)
Atât pentru cheltuielile cu deductibilitate limitată cât şi pentru cele nedeductibile fiscal,
întreprinderile trebuie să organizeze o gestiune fiscală adecvată care să permită organului
fiscal să le identifice şi să le separe de cele integral deductibile cu uşurinŃă. În cazul în care o
astfel de gestiune nu este adecvată complexităŃii sistemului informaŃional al întreprinderii
apare riscul să se dea datelor o interpretare defavorabilă contribuabilului.
Conform Codului fiscal următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicată asupra diferenŃei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor
impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaŃia de deplasare acordată salariaŃilor pentru
deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituŃiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2 %, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii 53/2003 - Codul muncii, cu modificările
ulterioare. Intră sub incidenŃa acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naştere, ajutoarele
pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi
cheltuielile pentru funcŃionarea corespunzătoare a unor activităŃi sau unităŃi aflate în
administrarea contribuabililor: grădiniŃe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor
profesionale şi ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe
care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând:
cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaŃilor, cadouri în bani sau în
natură acordate salariatelor, costul prestaŃiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul,
pentru salariaŃii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaŃii care
au suferit pierderi în gospodărie şi contribuŃia la fondurile de intervenŃie ale asociaŃiei
profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
d) perisabilităŃile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraŃiei
centrale, împreună cu instituŃiile de specialitate, cu avizul Ministerului FinanŃelor Publice;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută în continuare;
g) cheltuielile cu dobânda şi diferenŃele de curs valutar, în limita prevăzută mai jos;
h) amortizarea, în limita prevăzută la gestiunea activelor corporale (art.24 – Cod
fiscal);
i) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii
facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal,
pentru fiecare participant;

7
j) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume
reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile pentru funcŃionarea, întreŃinerea şi repararea locuinŃelor de serviciu
situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeŃelor construite prevăzute de legea locuinŃei, care
se majorează din punct de vedere fiscal cu 10 %. DiferenŃa nedeductibilă trebuie recuperată de
la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari;
l) cheltuielile de funcŃionare, întreŃinere şi reparaŃii aferente unui sediu aflat în
locuinŃa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile
în limita corespunzătoare suprafeŃelor puse la dispoziŃia societăŃii în baza contractelor
încheiate între părŃi, în acest scop;
m) cheltuielile de funcŃionare, întreŃinere şi reparaŃii aferente autoturismelor folosite
de angajaŃii cu funcŃii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat
la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuŃii. Pentru a
fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente
legale(Foaie de parcurs, Ordin de deplasare, Aviz însoŃire marfă între gestiuni aflate în locaŃii
diferite, etc.) .
În plus faŃă de cheltuielile cu deductibilitate limitată există o serie de cheltuieli pe care legea
fiscală nu le recunoaşte ca fiind deductibile la calculul impozitului pe profit.

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:


a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferenŃe din anii precedenŃi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit
sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereŃinute la
sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din
România;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităŃile de
întârziere datorate către autorităŃile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile,
penalităŃile sau majorările datorate către autorităŃi străine ori în cadrul contractelor economice
încheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităŃi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu
excepŃia majorărilor al căror regim este reglementat prin convenŃiile de evitare a dublei
impuneri. De reŃinut că dobânzile şi penalităŃile în cadrul contractelor comerciale sunt
deductibile fiscal.
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate
lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de
asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit
prevederilor fiscale privind taxa pe valoarea adăugată; Dacă se stabileşte răspunderea unei
persoane şi se iniŃiază procedura de recuperare lipsa din gestiune devine deductibilă la
calculul impozitului pe profit.
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaŃilor sub
forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reŃinere la
sursă;
e) cheltuielile făcute în favoarea acŃionarilor sau asociaŃilor, altele decât cele generate
de plăŃi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preŃul de piaŃă pentru
aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii (dreptului contabil în materie), prin care să se facă dovada efectuării operaŃiunii
sau intrării în gestiune, după caz;

8
g) cheltuielile înregistrate de societăŃile agricole, constituite în baza legii, pentru
dreptul de folosinŃă al terenului agricol adus de membrii asociaŃi, peste cota de distribuŃie din
producŃia realizată din folosinŃa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferenŃele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se deŃin participaŃii, precum şi de diferenŃele
nefavorabile de valoare aferente obligaŃiunilor emise pe termen lung, cu excepŃia celor
determinate de vânzarea - cesionarea acestora;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepŃia celor prevăzute la
articolul 20 lit. d) Cod fiscal, respectiv cele prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri
aprobate prin acte normative;
j) cheltuielile cu contribuŃiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt
reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care
nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform reglementărilor specifice
impozitului pe venit;
l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat,
cu excepŃia prevederilor specifice impozitului pe venit;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanŃă, asistenŃă sau alte prestări de
servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul
activităŃilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului,
precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepŃia celor care privesc
bunurile reprezentând garanŃie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităŃii
pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau
de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenŃă a creanŃelor incerte sau în litigiu,
neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion şi pierderile înregistrate la scoaterea din
evidenŃă a creanŃelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în situaŃiile prevăzute de legislaŃia în
vigoare. Contribuabilii care scot din evidenŃă clienŃii neîncasaŃi sunt obligaŃi să comunice în
scris acestora scoaterea din evidenŃă a creanŃelor respective, în vederea recalculării profitului
impozabil la persoana debitoare;
p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii şi cheltuielile
privind bursele private, acordate potrivit legii.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii
privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele
aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiŃii:
1. sunt în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depăşesc mai mult de 20 % din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de
drept public, în scopul construcŃiei de localuri, a dotărilor, achiziŃiilor de tehnologie a
informaŃiei şi de documente specifice, finanŃării programelor de formare continuă a
bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese
internaŃionale.
s) cheltuielile înregistrate în evidenŃa contabilă, care au la bază un document emis de
un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza
ordinului preşedintelui AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală.
t) cheltuielile cu taxele şi cotizaŃiile către organizaŃiile neguvernamentale sau
asociaŃiile profesionale, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m) care au legătură cu
activitatea desfăşurată şi care depăşesc 4.000 euro anual.

9
LegislaŃia fiscală stabileşte restricŃii la calculul impozitului pe profit atât în ceea ce
priveşte cheltuielile, conform celor menŃionate anterior, cât şi al veniturilor.
O primă restricŃie este legată de calitatea plătitorului de impozit pe profit. OrganizaŃiile
nonprofit, organizaŃiile sindicale şi organizaŃiile patronale sunt scutite de la plata impozitului
pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
a) cotizaŃiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuŃiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanŃilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaŃiei în vigoare;
d) veniturile obŃinute din vize, taxe şi penalităŃi sportive sau din participarea la
competiŃii şi demonstraŃii sportive;
e) donaŃiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele şi dobânzile obŃinute din plasarea disponibilităŃilor rezultate din
venituri scutite;
g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
h) resursele obŃinute din fonduri publice sau din finanŃări nerambursabile;
i) veniturile realizate din acŃiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de
fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinŃe, utilizate în scop social sau
profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile excepŃionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în
proprietatea organizaŃiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o
activitate economică;
k) veniturile obŃinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaŃiile nonprofit de
utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcŃionare, din domeniul culturii, cercetării
ştiinŃifice, învăŃământului, sportului, sănătăŃii, precum şi de camerele de comerŃ şi industrie,
organizaŃiile sindicale şi organizaŃiile patronale.
OrganizaŃiile nonprofit, organizaŃiile sindicale şi organizaŃiile patronale sunt scutite de la
plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităŃi economice realizate până la
nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10 % din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. OrganizaŃiile nonprofit, organizaŃiile
sindicale şi organizaŃiile patronale datorează impozit pe profit pentru partea din profitul
impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele exceptate.
A doua restricŃie în preluarea veniturilor la calculul impozitului pe profit este legată de
natura acestora, indiferent de tipul contribuabilului.

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:


a) dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea,
neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o
persoană juridică străină, din statele ComunităŃii Europene, dacă persoana juridică română
deŃine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă
neîntreruptă de cel puŃin 2 ani, care se încheie la data plăŃii dividendului;
b) diferenŃele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se
deŃin titluri de participare, precum şi diferenŃele de evaluare a investiŃiilor financiare pe
termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a
retragerii titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana
juridică la care se deŃin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile
din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

10
d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate
prin acte normative.
Având în vedere dispoziŃiile fiscale privind veniturile, firmele vor organiza o gestiune
adecvată a acestora similar cu cea a cheltuielilor. Complexitatea problemelor gestiunii fiscale
a veniturilor este mult mai mică decât la cheltuieli. Pot fi suficiente rapoartele sau tipurile de
tranzacŃii specifice pentru calculul profitului impozabil sau a impozitului pe profit.

Exemplu de calcul privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor


reprezentând sponsorizarea.
Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare
conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000.000 lei.
Contractul de sponsorizare se încheie în data de 2 februarie 2005.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezintă următoarele
date financiare:
Venituri din vânzarea mărfurilor = 1.000.000.000 lei
Venituri din prestări de servicii = 2.000.000 lei
Total cifră de afaceri 1.002.000.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile = 750.000.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 20.000.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare = 90.000.000 lei
din care:
15.000.000 lei sponsorizare
Total cheltuieli 860.000.000 lei
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
Avându-se în vedere condiŃiile de deducere prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul
fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 3‰ din cifra de afaceri reprezintă 3.006.000 lei;
- 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă
5.024.000 lei.
Suma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.

IMPOZITUL PE DIVIDENDE

(TITLUL II, CAPITOLUL VI, COD FISCAL)


Declararea şi reŃinerea impozitului pe dividende
O persoană juridică română care plăteşte dividende către o persoană juridică română
are obligaŃia să reŃină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende, reŃinut către bugetul
de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10 %
asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română.
(3) Impozitul pe dividende care trebuie reŃinut se declară şi se plăteşte la bugetul de
stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul, în cazul
în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat

11
situaŃiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la data de 31
decembrie a anului respectiv.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o
persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor
deŃine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale
acesteia la data plăŃii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniŃi până la data plăŃii acestora.
Prevederile prezentului alineat se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană.
(5) Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică şi asupra sumelor
distribuite fondurilor deschise de investiŃii (art. 36 – Cod fiscal). (la data 01-Jan-2007 Titlul
II, Capitol VI, art. 36 modificat de art. l, punctul 24. din Legea 343/2006)
Veniturile persoanelor fizice, sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca
urmare a deŃinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiŃii, se impun cu o cotă
de 16 % din suma acestora. ObligaŃia calculării şi reŃinerii impozitului pe veniturile sub forma
de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acŃionari sau
asociaŃi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care se face plata, în cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite
acŃionarilor sau asociaŃilor până la sfârşitul anului în care s-au aproba; situaŃiile financiare
anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv (art.
67 – Cod fiscal).

APLICAłIE REZOLVATĂ

Să se calculeze impozitul pe profit pentru o societate comercială care prezintă


veniturile şi cheltuielile de exploatare din tabelul următor:
Tabelul nr.1
Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul
ExplicaŃie
1 2 3 4
Venituri de exploatare ale perioadei 1.000 2.000 1.000 2.000
Cheltuieli de exploatare curente ale
perioadei (exclusiv cheltuiala cu 600 1.000 3.000 1.200
impozitul pe profit)

Notă:
- Între cheltuieli există amenzi şi penalităŃi faŃă de autorităŃile române: 300
- Între venituri există dividende de la persoane juridice române: 250
- Alte deduceri fiscale: 50

12
CALCULUL PROFITULUI
Tabelul
nr.2
Nr. Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul
crt. ExplicaŃie
1 2 3 4
Venituri de exploatare ale
1 1.000 2.000 1.000 2.000
perioadei (necumulate)
Cheltuieli de exploatare ale
perioadei (necumulate)
2 600 1.000 3.000 1.200
(exclusiv cheltuiala cu impozit
pe profit)
Cheltuiala cu impozitul pe
3 0 64 224 0
profit din perioada precedentă
Venituri neimpozabile inclusiv
4 0 0 0 300
deduceri
5 Cheltuieli nedeductibile 0 0 0 300
Profitul impozabil (R1cml - R2
6 400 1.400 - 600 200
cml – R3 – R4 + R3 + R5)
Impozitul pe profit datorat (16
7 64 224 0 32
% × R6)
Impozitul pe profit plătit în
8 0 64 224 224
perioadele precedente
Impozitul pe profit de plată (R7
9 64 160 - 224 - 192
– R8)
Impozitul pe profit plătit în
10 64 160 0 0
perioada curentă
Profit net (R1 cml – R2 cml – R7)
11 335 1.176 - 600 168
/ Pierdere contabilă
ExplicaŃia Note contabile
7xx 7xx 7xx 7xx
Închiderea conturilor de
= 1.000 = 3.000 = 4.000 = 6.000
venituri (provizorie - cumulat)
121 121 121 121
121 121 121 121
Închiderea conturilor de
= 600 = 1.600 = 4.600 = 5.800
cheltuieli (provizorie - cumulat)
6xx 6xx 6xx 6xx
691 691 691 691
Cheltuiala cu impozitul pe
= 64 = 224 = 0 = 32
profit (provizorie - cumulat)
441 441 441 441
121 121 121 121
Închiderea cheltuielilor cu
= 64 = 224 = 0 = 32
impozitul pe profit (prv-cml)
691 691 691 691
441 441
Plata impozitului pe profit = 64 = 160
512 512

13
BalanŃa de verificare (strict Rulaj Sold final
pentru aceste operaŃii) Debit Credit Debit Credit
121 – Profit şi pierdere 5.832 6.000 - 168
441 – Impozit pe profit 224 32 192 -
512 – Conturi la banci - 224 - 224
691 - Cheltuiala cu impozitul
- - - -
pe profit
6xx - Cheltuieli - 5800 - 5800
7xx - Venituri 6000 - 6000 -
Total 12.056 12.056 6.192 6.192

TRATAMENTUL CONTABIL ŞI FISCAL AL AMORTIZĂRII

CONCEPłII PRIVIND AMORTIZAREA

Majoritatea activelor imobilizate se degradează în timp şi, ca atare, trebuie asigurată


înlocuirea acestora. Acest fapt se realizează, de regulă, prin amortizare. Amortizarea este deci
echivalentul valoric al deteriorării ireversibile a unei imobilizări ca urmare a funcŃionării, a
acŃiunii factorilor naturali, a progresului tehnic sau a altor cauze. Nu se amortizează bunurile a
căror utilizare este practic nelimitată în timp, precum terenurile sau investiŃiile financiare, o
eventuală depreciere a acestora fiind acoperită prin intermediul provizioanelor (ajustărilor).
Există mai multe concepŃii privind amortizarea 1.
Conform concepŃiei economice a amortizării, întreprinderile utilizează bunurile
achiziŃionate pentru a obŃine avantaje economice (beneficii) pe parcursul mai multor perioade.
În virtutea contabilităŃii de angajamente şi a separării exerciŃiilor financiare, trebuie imputată
valoarea de intrare (contabilă) a bunului astfel încât fiecare exerciŃiu să suporte o cheltuială
corespunzătoare avantajelor obŃinute în urma utilizării bunului respectiv.
Conform concepŃiei financiare, amortizarea este o modalitate de recuperare a
capitalului investit. În acest caz, ea devine o prelevare asupra beneficiilor şi, de aceea,
constituie o resursă la dispoziŃia întreprinderii. Acumularea amortizărilor anuale trebuie să
permită înlocuirea activului imobilizat care nu mai poate sau nu mai trebuie (din cauza
deprecierii morale) să fie utilizat. Amortizarea devine, astfel, un element al autofinanŃării.
Conform concepŃiei juridico-contabile, amortizarea este legată de concepŃia
patrimonială a bilanŃului. Potrivit Planului contabil general francez amortizarea este "o
constatare contabilă a micşorării valorii unui element de activ, ce rezultă din utilizare, din
trecerea timpului, din schimbarea de tehnică sau din orice altă cauză".
IAS 16 „Imobilizări corporale” defineşte amortizarea ca fiind alocarea sistematică a
valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaŃă utilă.
În contabilitatea românească, la ora actuală, se observă tendinŃa tot mai pregnantă de a
separa contabilitatea de fiscalitate. De aceea, în ceea ce priveşte amortizarea, a început să se
utilizeze două concepte sensibil diferite:
1) amortizarea contabilă (prevăzută de reglementările cu caracter contabil)
2) amortizarea fiscală (prevăzută de reglementările cu caracter fiscal)

AMORTIZAREA CONTABILĂ

Amortizarea contabilă reprezintă amortizarea care se înscrie în contabilitate sub


formă de cheltuieli determinate conform unor reglementări şi reguli contabile.

14
Ca să realizăm o amortizare contabilă avem nevoie, în principal, de reguli de
amortizare contabilă, de o bază de amortizare (valoare amortizabilă), de regimuri de
amortizare precum şi de durate de amortizare definite din punct de vedere contabil.
LegislaŃia care reglementează amortizarea contabilă este formată în principal de o
serie de acte normative (hotărâri de guvern, ordine ale ministrului finanŃelor publice) dintre
care cel mai recent este OMFP nr. 1.752/2005 privind reglementările contabile conforme cu
Directivele C.E.E. 2.
Reguli de amortizare contabilă
Amortizarea contabilă rezidă din cuprinsul art. 33 alin. (1) şi (2) al OMFP 1.752/2005,
astfel: „ajustările de valoare cuprind toate corecŃiile destinate să Ńină seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanŃului, indiferent dacă acea reducere este
sau nu definitivă. Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare
amortizări, şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau
pierdere de valoare, în funcŃie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.”
Valoarea de amortizare contabilă
În ceea ce priveşte valoarea de amortizat (mărimea amortizabilă) această rezidă din
art. 97, alin. (1) şi (2) din acelaşi Ordin, astfel: „amortizarea se stabileşte prin aplicarea
cotelor de amortizare asupra valorii de intrare (valoare contabilă) a imobilizărilor corporale.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la
data punerii în funcŃiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare,
conform duratelor de utilizare economică şi condiŃiilor de utilizare a acestora”.
Pentru imobilizările necorporale valoare de intrare şi duratele de utilizare economică,
beneficiază de reglementări specifice după cum se va vedea în continuare.
Durata de amortizare contabilă
Dacă facem referire la durata de amortizare, trebuie să amintim că în anii anteriori,
atunci când armonizarea avea ca obiect standardele internaŃionale (reglementările actuale se
amortizează la rândul lor continuu cu acestea – vezi OMFP 2001/2006 3) se menŃiona că
perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de viaŃă utilă, sinonimă cu durata de
viaŃă pe care se estimează că vor fi obŃinute beneficii economice.
Din punct de vedere contabil, reglementările conforme cu directivele europene
introduc, după cum am constatat, un concept nou, acela de durata de utilizare economică.
În înŃelesul reglementărilor conforme cu directivele europene „prin durata de
utilizare economică se înŃelege durata de viaŃă utilă, aceasta reprezentând (art.65):
a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o
entitate; sau
b) numărul unităŃilor produse sau a unor unităŃi similare ce se estimează că vor fi
obŃinute de entitate prin folosirea activului respectiv”.
Reglementările armonizate instituie măsuri diferite pentru duratele de amortizare a
imobilizărilor corporale şi necorporale. Dacă pentru imobilizările corporale s-a consacrat
noŃiunea de durată economică (ca mai sus) pentru imobilizările necorporale durata de
amortizarea este prevăzută expres în actul normativ. Astfel, „o entitate poate include
cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În
această situaŃie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de
maximum cinci ani” - art. 72, alin. (1) din OMFP 1.752/2005.
Regimuri de amortizare contabilă 4
Regimurile de amortizare contabilă rezidă din cuprinsul articolelor 98 şi 99 din OMFP
1.752/2005: din punct de vedere contabil, entităŃile amortizează (toate s.n.) imobilizările
corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:

15
a) amortizarea liniară;
b) amortizarea degresivă;
c) amortizarea accelerată.
Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o
cheltuială. Terenurile nu se amortizează.
„InvestiŃiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălŃilor, iazurilor, terenurilor şi
pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în
cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraŃie sau
responsabilul cu gestiunea patrimoniului.”
Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaŃie de gestiune
se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.

AMORTIZAREA FISCALĂ

Amortizarea fiscală reprezintă amortizarea determinată conform unor reglementări şi


reguli fiscale pentru a înlocui amortizarea contabilă la calculul impozitului pe profit.
Şi pentru realiza o amortizare fiscală este nevoie, în principal, de reguli de amortizare,
de o valoare (bază) de amortizare, precum şi de regimuri şi durate de amortizare. La toate
acestea răspunde articolul 24, Cod fiscal 5 sau face trimitere, la alte acte normative, după cum
vom observa atunci când vom analiza durata de amortizare.
Reguli de amortizare fiscală
Amortizarea fiscală este reglementată de articolul omonim din Cod fiscal (art.24 -
Amortizarea fiscală) dar prevederi în acest sens sunt cuprinse şi în Normele metodologice de
aplicare a Codului fiscal 6 ca şi în Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de
funcŃionare a activelor fixe (vezi III.4 - Durata de amortizare fiscală).
Amortizarea fiscală se referă, în principal, la amortizarea mijloacelor fixe, o categorie
mai restrânsă de imobilizări corporale, astfel: „cheltuielile aferente achiziŃionării, producerii,
construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăŃirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează
din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor art.24 (1)”.
Mijlocul fix amortizabil – concept exclusiv fiscal - reprezintă orice imobilizare
corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii (2):
a) este deŃinut şi utilizat în producŃia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,
pentru a fi închiriat terŃilor său în scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Din comparaŃia definiŃiilor imobilizărilor corporale şi a mijloacelor fixe rezultă
existenŃa unor imobilizări corporale cu valoare de intrare mai mică decât limita stabilită
prin hotărâre a Guvernului pentru care, conform alin. (17), contribuabilul poate opta fie la
deducerea cheltuielilor aferente imobilizării fie pentru recuperarea acestor cheltuieli prin
deduceri de amortizare, potrivit prevederilor art.24”- Cod fiscal (Amortizarea fiscală).
Notă: în opinia noastră, opŃiunea pentru deducerea cheltuielilor cu amortizarea aferente
acestor imobilizări (obiecte de inventar) conduce la un tratament diferenŃiat al cheltuielilor cu
amortizarea, respectiv divizarea acestora în cheltuieli deductibile la calculul profitului (de
genul celor de mai sus - prevedere contabilă) şi cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
(prevedere fiscală) ceea ce ar dauna tratamentului unitar nedeductibil al amortizării contabile.
Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un
singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp,
lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată
normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare
componentă în parte.

16
Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile (3):
a) investiŃiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere,
concesiune, locaŃie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în funcŃiune parŃial, pentru care nu s-au întocmit formele de
înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se
înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor;
c) investiŃiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanŃe minerale
utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracŃiei în subteran şi la
suprafaŃă;
d) investiŃiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare
realizate în scopul îmbunătăŃirii parametrilor tehnici iniŃiali şi care conduc la obŃinerea de
beneficei economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiŃiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor
aparŃinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în
proprietate publică;
f) amenajările de terenuri.
Nu reprezintă active amortizabile (fiscal - n.a.):
a) terenurile, inclusiv cele împădurite;
b) tablourile şi operele de artă;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bălŃile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiŃii;
e) bunurile din domeniul public finanŃate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit
normelor;
g) casele de odihnă proprii, locuinŃele de protocol, navele, aeronavele, vasele de
croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor (4).
Valoarea de amortizare fiscală
Prin valoarea de intrare (amortizabilă) a mijloacelor fixe se înŃelege (5):
a) costul de achiziŃie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b) costul de producŃie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de către
contribuabil;
c) valoarea de piaŃă, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.
Regimuri de amortizare fiscală
Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform
următoarelor reguli:
a) în cazul construcŃiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaŃiilor,
precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta
pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda
de amortizare liniară sau degresivă.
În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea
cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil (7).
Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare
a mijlocului fix.
În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin
multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienŃii următori (8):
a) 1,5 - dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5
ani;

17
b) 2,0 - dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10
ani;
c) 2,5 - dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani.
În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum
urmează :
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50 % din valoarea de
intrare a mijlocului fix;
b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii
rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
Articolul 24 reglementează şi amortizarea fiscală a imobilizărilor necorporale similar
reglementării amortizării contabile (cu excepŃia fondului comercial care nu se amortizează din
punct de vedere fiscal), după cum urmează:
Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează (11):
a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în
funcŃiune;
b) pentru cheltuielile cu investiŃiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din
domeniul public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe
perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz;
c) pentru cheltuielile cu investiŃiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate
sau luate în locaŃie de gestiune de cel care a efectuat investiŃia, pe perioada contractului sau pe
durata normală de utilizare, după caz;
d) pentru cheltuielile cu investiŃiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o
perioadă de 10 ani;
e) amortizarea clădirilor şi a construcŃiilor minelor, salinelor cu extracŃie în soluŃie
prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanŃe minerale solide şi cele din industria
extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot
primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiŃiilor pentru descopertă se
calculează pe unitate de produs, în funcŃie de rezerva exploatabilă de substanŃă minerală utilă.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:
1) din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracŃii petroliere, precum şi la cheltuielile de
investiŃii pentru descopertă;
2) din 10 în 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcŃie de numărul de kilometri sau
numărul de ore de funcŃionare prevăzut în cărŃile tehnice, pentru cele achiziŃionate după data
de l ianuarie 2004;
g) pentru locuinŃele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul
corespunzător suprafeŃei construite prevăzute de legea locuinŃei;
h) numai pentru autoturismele folosite în condiŃiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n),
respectiv pentru autoturismele folosite de angajaŃii cu funcŃii de conducere şi de administrare
ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei
persoane fizice cu astfel de atribuŃii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de
autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a
lua în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din
scoaterea din funcŃiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora,
care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală.
Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenŃiată în sold la data de 31 decembrie 2003
amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare
rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la această dată (15).

18
Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de
muncă şi bolilor profesionale, precum şi în înfiinŃarea şi funcŃionarea cabinetelor medicale,
pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în
funcŃiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor
art. 24”- Cod fiscal (16).
Cheltuielile aferente achiziŃionării sau producerii de containere sau ambalaje,
care circulă între contribuabili şi clienŃi, se recuperează prin deduceri de amortizare, prin
metoda liniară, pe durata normală de utilizare stabilită de contribuabilul care îşi menŃine
dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor (18).
În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca
proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaŃional, locatorul are această calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în
cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operaŃional, cheltuielile
fiind deductibile, potrivit art. 25(1): Contracte de leasing.
Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale 7, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică la
amortizarea fiscală, numai pentru a preciza că obiectul (sau complexul de obiecte care se
utilizează ca atare) considerat mijloc fix trebuie să îndeplinească condiŃia de a avea o valoare
de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului. Această valoare poate fi
actualizată anual, în funcŃie de indicele de inflaŃie (art. 3 alin. 2 lit. a);
EXEMPLIFICARE: să se calculeze amortizarea fiscală a unui mijloc fix cu valoarea de intrare
(VI) de 6.000 roni şi o durată de amortizare (DA) de catalog de 5 ani utilizând regimurile
legale de amortizare fiscală (legislaŃia fiscală consacră regimurilor denumirea de metode).
Amortizarea liniară:
Cota procentuală de amortizare liniară:
100
CA =
Durata normală de utilizare din catalog (ani)
100 100
Cota procentuală de amortizare: C A = = = 20 %
DA 5
Amortizarea anuală (Anuitatea - An): An = C A × V I = 20 % × 6.000 = 1.200
(VI = valoare de intrare)
Amortizarea lunară se determină prin împărŃirea amortizării anuale la 12 luni.
An 1.200
Amortizarea lunară: Al = = = 100
12 12
Amortizarea accelerată:
Pentru primul an de utilizare, valoarea de amortizat maximă (Vam):
Vam = C m × V I = 50 % × 6.000 = 3.000 (Cm = cota procentuală maximă pentru primul an)
Vam 3.000
Amortizarea lunară în primul an: Al = = = 250
12 12
100 100
Cota procentuală de amortizare pentru durata rămasă (DR): C A = = = 25 %
DR 4
Amortizarea anuală pentru valoarea rămasă: An = C A × VR = 25 % × (6.000 − 3.000) = 750
An 750
Amortizarea lunară în anii următori: Al = = = 62,50
12 12
Amortizarea degresivă:
În Tabelul nr.1 este redat algoritmul de calcul al acestei metode de amortizare. Acest
gen de amortizare se caracterizează prin aceea ca în primii ani prezintă o amortizare degresivă
(descrescătoare - vezi graficul cu acelaşi nume) propriu zisă urmată de o amortizare liniară.

19
Pentru calculul amortizării conform metodei degresive se procedează astfel:
- în primul an de funcŃionare se multiplică, valoarea de amortizare (anuitatea) obŃinută
în col. 3 a Tabelului nr.1, cu coeficientul de degresivitate;
- pentru anii următori se aplică acelaşi tratament, dar de fiecare dată la valoarea
rămasă. Acest calcul se continuă exclusiv până în anul de funcŃionare în care amortizarea
anuală degresivă rezultată (col.5) devine mai mică sau cel mult egală cu amortizarea anuală
liniară, calculată pentru perioada de funcŃionare rămasă (col.8). Din acel an şi până la
expirarea duratei normale de funcŃionare, se trece la amortizarea anuală liniară.
Importantă este sesizarea momentului (anului) de trecere de la amortizarea degresivă
la amortizarea liniară. Dacă acest moment nu este stabilit corect variaŃia are de suferit în
sensul ca poate prezenta salturi care schimba caracterul de degresivitate.
Un mod de calcul simplu şi exact al acestui moment, mai precis al duratelor de
amortizare liniară şi degresivă este prezentat în cele ce urmează.
Pentru amortizarea degresivă, conform figurii omonime, se definesc:
DA = Durata de amortizare (întreagă);
DD = Durata de amortizare degresivă;
DL = Durata de amortizare liniară;
Între acestea există relaŃia evidentă: DA = DD + DL
Se poate demonstra că durata de amortizare liniară (în ani) este dată de partea întreagă
a rezultatului relaŃie 8:
DA
DL = . De exemplu, pentru un mijloc fix cu durata de amortizare de 5 ani (cazul
K
D 5
analizat mai sus) pentru care k = 1,5 rezultă: D L = A = = 3,33 ;
K 1,5
Parte întreagă este 3 ca atare durata de amortizare liniară este 3 ani şi prin diferenŃă
durata de amortizare degresivă este de 2 ani.
Pentru un mijloc fix cu durata de amortizare de 9 ani pentru care k = 2,0 rezultă:
DA 9
DL = = = 4,5 ;
K 2
Parte întreagă este 4 ca atare durata de amortizare liniară este 4 ani şi prin diferenŃă
durata de amortizare degresivă este de 5 ani.
Pentru un mijloc fix cu durata de amortizare de 14 ani pentru care k = 2,5 rezultă:
D A 14
DL = = = 5,6 ;
K 2,5
Parte întreagă este 5 ca atare durata de amortizare liniară este 5 ani şi prin diferenŃă
durata de amortizare degresivă este de 9 ani.

Tabelul nr.1
Valoarea de Anuitatea Anuitatea Valoarea Nr. ani Anuitatea
An Durata „K”
amortizat liniară degresivă rămasă rămaşi rămasă
0 1 2 3=1:2 4 5=3×4 6=1-5 7=2-0 8=6:7
1 6.000,00 5 1.200,00 1,50 1.800,00 4.200,00 4 1.050,00
2 4.200,00 5 840,00 1,50 1.260,00 2.940,00 3 980,00
588,00 1,50 882,00 2.058,00 2 1.029,00
3 2.940,00 5
980,00
4 980,00
5 980,00
TOTAL de control: 6.000,00

20
Rezultatele obŃinute sunt prezentate în Tabelul nr.2 iar reprezentările grafice efectuate
pe baza acestor date sunt redate în figurile omonime:

AMORTIZAREA LINIARĂ
3.000,00
Tabelul nr.2
2.500,00
Anul Anul Anul Anul Anul

Anuitatea (roni)
2.000,00
1 2 3 4 5
Amortizarea 1.500,00
1.200 1.200 1.200 1.200 1.200
liniară 1.000,00
Amortizarea
3.000 750 750 750 750 500,00
accelerată
Amortizarea 0,00
1.800 1.260 980 980 980
degresivă Durata (ani) 1 2 3 4 5

AM ORTIZAREA ACCELERATĂ AMORTIZAREA DEGRESIVĂ


3.000,00 3.000,00
DD DL
2.500,00 2.500,00
Anuitate (roni)

Anuitatea (roni)
2.000,00 2.000,00

1.500,00 1.500,00

1.000,00 1.000,00

500,00 500,00 DA
0,00 0,00
Durata (ani) 1 2 3 4 5 Durata (ani) 1 2 3 4 5

Durata de amortizare fiscală


„Ministerul FinanŃelor Publice elaborează normele (fiscale - n.a.) privind clasificaŃia şi
duratele normale de funcŃionare a mijloacelor fixe” (art.24, alin.19 – Cod fiscal) 9.
„Duratele normale de funcŃionare, precum şi clasificaŃia mijloacelor fixe se aprobă
prin hotărâre a Guvernului. La determinarea lor se va Ńine seama de parametrii tehnico-
economici stabiliŃi de proiectanŃi şi producători prin cărŃile sau documentaŃiile tehnice ale
mijloacelor fixe respective, precum şi de efectele uzurii morale. Aceste durate vor fi revizuite
periodic, dar nu mai târziu de 5 ani” (Legea amortizării, republicată - art. 8).
Durata normală de funcŃionare, conform Catalogului 10 „reprezintă durata de
utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a activelor fixe
pe calea amortizării. În consecinŃă (! n.a.), durata normală de funcŃionare este mai redusă
decât durata de viaŃă fizică a activului fix respectiv” (2).
Notă: Introducerea conceptului de amortizare fiscală generează dificultăŃi în privinŃa stabilirii
momentului scoaterii fizice din funcŃiune. Astfel, în cazul unor durate diferite, dacă activul
este casat după epuizarea duratei economice (contabile) este posibil să fie amortizat, în
continuare, fiscal, iar dacă se are în vedere durata normală (fiscală) există riscul să fie
amortizat, în continuare, contabil. În opinia noastră, reglementările fiscale trebuie să fie
utilizate numai în scop fiscal, extracontabil, durata de viaŃă după care se poate face casarea,
cu adevărat normală, fiind durata de utilizare economică, sinonimă cu durata de viaŃă
utilă (art.65 din OMFP 1752/2005). Incontestabil, mai trebuie lucrat asupra acestor prevederi.

21
În contextul acestor reglementări propunem ca durata reglementată prin Catalog să se
numească durată de funcŃionare fiscală iar în normele prin care din raŃiuni de uniformitate
este impusă şi în scopuri contabile să fie numită durată de funcŃionare normată.
Apreciem că astfel pot fi evitate o serie întreagă de confuzii datorită inadecvării termenilor şi
a multitudinilor de sinonime utilizate în actele normative 11.
Catalogul cuprinde „clasificarea activelor fixe utilizate în economie şi duratele
normale de funcŃionare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare în ani, aferente
regimului de amortizare liniar” (1) şi, în opinia noastră, ar trebui să se aplice activelor
recent fabricate sau puse în funcŃiune în raport cu data intrării în gestiune.
Deşi durata de funcŃionare normală este introdusă prin noul catalog în scop mărturisit
fiscal, aceasta se cere aplicată „în mod unitar de către agenŃii economici, persoanele juridice
fără scop patrimonial cât şi de către instituŃiile publice 12, asigurând determinarea uniformă
a amortizării capitalului imobilizat în active corporale” (3).
Notă: apreciem că fiind vorba de o extrapolare legislativă în contabilitate, fără scop fiscal,
aceasta se poate face numai în măsura în care nu contravine regulilor contabile europene
aplicabile iar uniformitatea se poate asigura şi prin norme contabile.
În noul catalog pentru fiecare activ fix nou achiziŃionat se utilizează sistemul unor
intervale de ani cuprinse între o valoare minimă şi una maximă, existând posibilitatea alegerii
duratei normale de funcŃionare cuprinsă între aceste limite. Astfel stabilită, durata normală de
funcŃionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de
intrare a acestuia sau până la scoaterea sa din funcŃiune (4).
Pentru activele fixe noi achiziŃionate după data de 1 ianuarie 2005 se vor înscrie
duratele normale de funcŃionare conform prevederilor din noul Catalog.
Separarea contabilităŃii de fiscalitate în privinŃa amortizării reprezintă un pas
important în eliminarea fiscalităŃii din contabilitate dar se atrage atenŃia asupra faptului că, de
data aceasta, există pericolul, ca însuşi contabilii, din comoditate, să introducă şi în
contabilitate normele fiscale.

Determinarea profitului impozabil


Pentru a justifica necesitatea introducerii conceptului de amortizarea fiscală,
prezentăm succint modul de calcul al profitului impozabil şi al impozitului pe profit.
Profitul impozabil obŃinut de întreprinderile române, atât din România, cât şi din
străinătate se calculează ca diferenŃă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile
efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului
impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor
de aplicare (art. 19- Cod fiscal: Reguli generale).
Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea asupra profitului impozabil a unei cote
procentuale de 16 %. Există totuşi unele excepŃii, pentru care amortizarea fiscală este neutră,
respectiv un impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi
pariuri sportive (nu mai puŃin de 5 % aplicat veniturilor realizate - art. 18) ca şi cele prevăzute
expres la art. 38 (DispoziŃii tranzitorii), Cod fiscal. Se are în vederea şi deducerea din
impozitul pe profit a unui credit fiscal extern. Creditul fiscal reprezintă o diminuare a
impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în străinătate,
conform convenŃiilor de evitare a dublei impuneri sau aşa cum se stabileşte în Codul fiscal.

22
RelaŃiile impozitării profitului
Din prevederile anterioare pot fi extrase relaŃiile de calcul ale profitului impozabil şi
ale impozitului pe profit:
PI = V – Ch – VNI + ChND; în care:
PI = Profit impozabil; V = Venituri totale realizate; Ch = Cheltuieli totale efectuate
VNI = Venituri neimpozabile; ChND = Cheltuieli nedeductibile
Dacă se Ńine seama şi de alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor:
PI = V – Ch – VNI + ChND – DF - PF; în care:
DF = Deduceri fiscale Deduceri asemănătoare cheltuielilor deductibile);
PF = Pierdere fiscală;
Impozitul total pe profit (IP) se calculează, în principal:
IP = 16 % PI; iar
Impozitul total pe profit datorat (IPD) reprezintă:
IPD = IP - CF; în care:
CF = Credit fiscal
Impozitul pe profit datorat cu caracter final poate fi: (IPDF):
IPDF = IPD - SP; în care:
SP = Sponsorizări
Codul fiscal enumeră, la articolul 20, veniturile neimpozabile (deductibile fiscal),
respectiv veniturile care se scad la determinarea profitului impozabil (fiscal) şi întrucât pe
primul loc se află dividendele primite de la o persoană juridică română, un aliniat recent
introdus reglementează şi regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale
Uniunii Europene după aderare.
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare.
Codul fiscal, în Titlul II, la art. 21-24, instituie liste detaliate şi cuprinzătoare cu cheltuielile
considerate deductibile, cu cheltuielile cu deductibilitate limitată precum şi cu cheltuielile
care nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.
Să analizăm ceva mai atent următoarea prevedere a Codului fiscal, referitoare la
calculul profitului supus impozitării: „următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
amortizarea, în limita prevăzută la art. 24” (art. 21: Cheltuieli - alin. (3), lit. i).
NedeductibilităŃile la calculul profitului impozabil se referă, la cheltuielile înscrise în
contabilitate deci şi la amortizarea contabilă care a devenit, de la introducerea Codului
fiscal, deductibilă numai în limita amortizării fiscale. Ca atare, avem de a face cu două feluri
de amortizări, o amortizare contabilă, înregistrată în contabilitatea drept cheltuială şi o
amortizare fiscală, înregistrată extracontabil drept deducere, în conformitate cu
reglementările fiscale. Din expunerea anterioară am constatat că ne confruntăm chiar cu o
triplă evidenŃă a amortizării: o amortizare contabilă deductibilă, o amortizare contabilă
nedeductibilă şi o amortizare fiscală (sub formă de deducere). În opinia noastră ar fi fost de
dorit ca Reglementările fiscale să separe în totalitate, amortizarea contabilă (fără deosebirea
de structura sa, deductibilă / nedeductibilă) aşa cum corect a fost prevăzută în rândul 29 din
DeclaraŃia 101 – „Cheltuiala cu amortizarea contabilă” (nedeductibilă), de amortizarea
fiscală, de asemenea, corect prevăzută în rândul 14 din DeclaraŃia 101 – „Amortizarea
fiscală” (deductibilă) 13. Din păcate, acest fapt nu rezultă clar nici din Codul fiscal şi nici din
Normele de aplicare deşi „DeclaraŃia de impunere” realizează înlocuirea extracontabilă în
totalitate a amortizării contabile cu deducerile de amortizare fiscală.
Să observăm câteva deosebiri majore între amortizarea contabilă şi cea fiscală. Spre
exemplu, fondul comercial se amortizează din punct de vedere contabil (de regulă în maxim 5
ani) şi nu se amortizează din punct de vedere fiscal. Aceasta înseamnă că extracontabil, în

23
declaraŃia de impunerea a profitului amortizarea contabilă a acestuia va fi considerată o
cheltuiala nedeductibilă fiscal (care se adună în relaŃia profitului având drept efect anularea
amortizării contabile care figurează cu semnul minus printre cheltuielile deductibile) şi se va
deduce amortizarea fiscală a acestuia care de fapt este „zero”.
Observam ca în cazul amortizării fiscale nu se admite deducerea pentru surplusul de
valoare rezultat din reevaluare, ca atare fiscal este deductibilă doar amortizarea aferentă
valorii de intrare în patrimoniu din momentul dobândirii mijlocului fix. O altă situaŃie care
poate face ca între amortizarea contabilă şi cea fiscală să existe diferenŃe este dată de cazul în
care se acordă facilităŃi fiscale pentru investiŃii, aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori, când
agenŃii economici puteau deduce fiscal 20 % din valoarea mijloacelor fixe în luna punerii în
funcŃiune, urmând ca diferenŃa de 80 % rămasă să fie amortizată liniar pe durata normală de
utilizare a mijlocului fix. Cea mai importantă deosebire rezidă însă din faptul că duratele de
amortizare pentru amortizarea fiscală sunt prevăzute de catalog, pentru amortizarea contabilă,
rămânând în principiu la latitudinea consiliilor de administraŃie. De asemenea, este posibil ca
din punct de vedere contabil, pentru un activ, să fie adoptat un anumit regim de amortizare iar
din punct de vedere fiscal un cu totul alt regim (metodă) permis de lege, iar metoda fiscală de
amortizare accelerată are o competenŃă relativ restrânsă de aplicare (art.24., alin.(6)).
Înainte de a trece la un exemplu concret reamintim că şi „persoanele juridice plătitoare
de impozit pe venit” (microîntreprinderi) sunt obligate să evidenŃieze contabil cheltuielile de
amortizare, conform art. 24, aplicabil plătitorilor de impozit pe profit” (art. 112 - Cod fiscal:
prevederi fiscale referitoare la amortizare).

Calculul amortizării fiscale


În vederea determinării impozitului pe profit entităŃile sunt obligate să întocmească un
registru de evidenŃă fiscală, într-un singur exemplar, compus din cel puŃin 100 de file, Ńinut în
formă scrisă sau electronică. Completarea se va face în ordine cronologică, iar informaŃiile
înregistrate trebuie să corespundă cu operaŃiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraŃiile
de impunere. Registrul de evidenŃă fiscală se va completa în toate situaŃiile în care
informaŃiile cuprinse în declaraŃia fiscală sunt obŃinute în urma unor prelucrări ale datelor
furnizate din înregistrările contabile. Modul de completare a registrului de evidenŃă fiscală
este la latitudinea fiecărui contribuabil, în funcŃie de specificul activităŃii şi de necesităŃile
proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobânzilor şi al diferenŃelor de curs valutar
deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenŃa
fiscală a vânzărilor cu plata în rate, valoarea fiscală în cazul efectuării operaŃiunilor prevăzute
la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaŃiuni (punctul 15 din Normelor metodologice
de aplicare a Codului Fiscal, H.G. nr. 44/2004, completate în M.O. Partea I, nr. 153/2007).

EXEMPLIFICARE
O societate comercială prezintă veniturile şi cheltuielile din tabelul următor:
Tabelul nr.3
Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul
ExplicaŃie
1 2 3 4
Venituri de exploatare ale perioadei 1.000 2.000 1.000 2.000
Cheltuieli de exploatare curente ale
perioadei (exclusiv cheltuiala cu 600 1.000 3.000 1.200
impozitul pe profit)
În luna septembrie a fost achiziŃionat un brevet de invenŃie la costul de achiziŃie de
6.000 RON. Cheltuielile, înscrise în contabilitate cu amortizarea acestuia, sunt incluse în

24
cheltuielile perioadei şi au fost determinate, pentru o durata de utilizare de 5 ani, în
conformitate cu regimul de amortizare liniar.
a) Să se calculeze impozitul pe profit şi să se completeze declaraŃia privind
impozitarea profitului.
b) Să se compare rezultatul cu cel obŃinut în situaŃia aplicării metodei degresive de
amortizare fiscală.
Notă: nu există alte cheltuieli nedeductibile fiscal.
Amortizarea liniară:
Anuală 6.000 : 5 = 1.200
Lunară 1.200 : 12 = 100
Trimestrială 100 × 3 = 300 (octombrie, noiembrie, decembrie)
Amortizarea degresivă:
Anul 1 - cota anuală liniară 6.000 : 5 = 1.200
Anul 1 - cota anuală degresivă 1.200 × 1,5 = 1.800
Lunară 1.800 : 12 = 150
Trimestrială 150 × 3 = 450 (octombrie, noiembrie, decembrie)
A se vedea exemplele de la „III.3.1,2,3 - Regimuri de amortizare fiscală”
Calculele privind impozitarea profitului sunt prezentate în Tabelul nr.4.
DeclaraŃia privind impozitul pe profit, în exemplul nostru, a fost completată numai în
situaŃia amortizării fiscale degresive. Exemplul ilustrează cazul, ce-i drept, mai rar, când
deducerea de amortizare fiscală este mai mare decât deducerea de amortizare contabilă.
DeclaraŃia privind impozitul pe profit se depune în format electronic, la unitatea
fiscală în a cărei rază teritorială plătitorul îşi are domiciliul fiscal sau acesta este luat în
evidenŃa fiscală, după caz.
Formularul declaraŃiei se editează în 2 exemplare:
-1 exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic;
-1 exemplar se păstrează de plătitor.
În cazul în care plătitorul corectează declaraŃia depusă iniŃial, declaraŃia rectificativă se
întocmeşte pe acelaşi model de formular, înscriind "×" în spaŃiul special prevăzut în acest
scop.

25
CALCULUL PROFITULUI
Tabelul nr.4
Nr. Trimestrul 4
crt. ExplicaŃie Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3
a) b)
1 Venituri de exploatare ale perioadei (necumulate) 1.000 2.000 1.000 2.000
Cheltuieli de exploatare ale perioadei (necumulate)
2 600 1.000 3.000 1.200
(exclusiv cheltuiala cu impozit pe profit)
3 Cheltuiala cu impozitul pe profit din perioada precedentă 0 64 224 0
4 Alte deduceri (amortizarea fiscală) 0 0 0 300 450
5 Alte cheltuieli nedeductibile (amortizarea contabilă) 0 0 0 300 300
6 Profitul impozabil (R1cml – R2 cml – R3 – R4 + R3 + R5) 400 1.400 - 600 200 50
7 Impozitul pe profit datorat (16 % × R6) 64 224 0 32 8
8 Impozitul pe profit plătit în perioadele precedente 0 64 224 224 224
9 Impozitul pe profit de plată (R7 – R8) / de recuperat 64 160 - 224 - 192 - 216
10 Impozitul pe profit plătit în perioada curentă 64 160 0 0 0
11 Profit net (R1 cml – R2 cml – R7) / Pierdere contabilă 335 1.176 - 600 168 192
ExplicaŃia Note contabile (sume pentru amortizarea liniară – a))
Închiderea conturilor de venituri (provizorie - cumulat) 7xx = 121 1.000 7xx = 121 3.000 7xx = 121 4.000 7xx = 121 6.000
Închiderea conturilor de cheltuieli (provizorie - cumulat) 121 = 6xx 600 121 = 6xx 1.600 121 = 6xx 4.600 121 = 6xx 5.800
Cheltuiala cu impozitul pe profit (provizorie - cumulat) 691 = 441 64 691 = 441 224 691 = 441 0 691 = 441 32
Închiderea cheltuielilor cu impozitul pe profit (prv-cml) 121 = 691 64 121 = 691 224 121 = 691 0 121 = 691 32
Plata impozitului pe profit 441 = 512 64 441 = 512 160
Rulaj Sold final
BalanŃa de verificare (strict pentru aceste operaŃii)
Debit Credit Debit Credit
121 – Profit şi pierdere (profit net) 5.832 6.000 - 168
441 – Impozit pe profit 224 32 192 -
512 – Conturi la bănci -nu s-a Ńinut cont de soldul debitor - 224 - 224
691 – Cheltuiala cu impozitul pe profit - - - -
6xx – Cheltuieli (nu s-a Ńinut cont de soldul debitor) - 5800 - 5800
7xx – Venituri (nu s-a Ńinut cont de soldul creditor) 6000 - 6000 -
Total 12.056 12.056 6.192 6.192

26
101 DECLARAłIE PRIVIND Ministerul FinanŃelor Publice
IMPOZITUL PE PROFIT 1 AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală
DeclaraŃie rectificativă |_|
Anul |_|_|_|_| Se completează cu X în cazul declaraŃiilor rectificative
A. Date de identificare ale plătitorului
Cod de identificare fiscală: ................................
Denumire .........................................................
JudeŃ ................... Localitate ............................
Strada ................ Număr ...... Bloc ..... Scara ..... Ap. ......
Cod poştal ....... Sector ...... Tel. ...... Fax ...... E-mail .......
B. Date privind impozitul pe profit
- Lei -
Nr.
DENUMIRE INDICATORI SUME
crt.
1 Venituri din exploatare 1 6.000,00
2 Cheltuieli de exploatare 2 5.808,00
3 Rezultat din exploatare (rd. 1 – rd. 2) 3 192,00
4 Venituri financiare 4 -
5 Cheltuieli financiare 5 -
6 Rezultat financiar (rd. 4 - rd. 5) 6 -
7 Venituri extraordinare 7 -
8 Cheltuieli extraordinare 8 -
9 Rezultat extraordinar (rd. 7 - rd. 8) 9 -
10 Rezultat brut (rd. 3 + rd. 6 + rd. 9) 10 192,00
11 Elemente similare veniturilor 11 -
12 Elemente similare cheltuielilor 12 -
13 Rezultat după includerea elementelor similare veniturilor/cheltuielilor 13 192,00
(rd. 10 + rd. 11 - rd. 12)
14 Amortizare fiscală 14 450,00
15 Cheltuieli cu dobânzile şi diferenŃele de curs valutar reportate din 15 -
perioada precedentă
16 Rezerva legală deductibilă 16 -
17 Rezerve deductibile constituite de: bănci, fonduri de garantare, societăŃi 17 -
de credit ipotecar şi cooperative de credit
18 Alte sume deductibile 18 -
19 Total deduceri (rd. 14 la rd. 18) 19 450,00
20 Dividende primite de la altă persoană juridică română 20 -
21 Alte venituri neimpozabile 21 -
22 Total venituri neimpozabile (rd. 20+ rd. 21) 22 -
23 Profit/pierdere (rd. 13 - rd. 19 - rd. 22) 23 - 258,00
24 Cheltuieli cu impozitul pe profit 24 8,00
25 Cheltuieli cu impozitul pe profitul/venitul realizat în străinătate 25 -
26 Amenzi, confiscări, dobânzi pentru plata cu întârziere şi penalităŃi de 26 -
întârziere datorate către autorităŃile române sau străine, altele decât cele
prevăzute în contractele comerciale încheiate între persoane rezidente
27 Cheltuieli de protocol care depăşesc limita prevăzută de lege 27 -
28 Cheltuieli de sponsorizare şi/sau mecenat, burse private, efectuate 28 -

27
potrivit legii
29 Cheltuieli cu amortizarea contabilă 29 300,00
30 Cheltuieli cu provizioanele şi cu rezervele care depăşesc limita legală 30 -
31 Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile, care nu sunt reportate pentru 31 -
perioada următoare
32 Cheltuieli cu dobânzi şi diferenŃe de curs valutar reportate pentru 32 -
perioada următoare
33 Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 33 -
34 Alte cheltuieli nedeductibile 34 -
35 Total cheltuieli nedeductibile (rd. 24 la rd. 34) 35 308,00
36 Total profit impozabil/pierdere fiscală pentru anul de raportare, înainte 36 50,00
de reportarea pierderii (rd. 23 + rd. 35)
37 Pierdere fiscală în perioada curentă, de reportat pentru perioada 37 -
următoare
38 Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenŃi 38 -
39 Profit impozabil/Pierdere fiscală, de recuperat în anii următori 39 -
(rd. 36 - rd. 37 + rd. 38)
40 Total impozit pe profit (rd. 40.1 la rd. 40.3), din care: 40 8,00
40.1 Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 16% 40.1 8,00
40.2 Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 10% 40.2 -
40.3 Impozit de 5% aplicat veniturilor din activităŃi de natura barurilor de 40.3 -
noapte, cluburilor de noapte, a discotecilor şi a cazinourilor sau
pariurilor sportive
41 Total credit fiscal (rd. 41.1 la rd. 41.3) 41 -
41.1 Credit fiscal extern 41.1 -
41.2 Impozit pe profit scutit 41.2 -
41.3 Reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislaŃiei în vigoare 41.3 -
42 Impozit pe profit datorat (rd. 40 - rd. 41) 42 8,00
43 Sume reprezentând sponsorizare şi/sau mecenat, burse private, în limita 43 -
prevăzută de lege
44 Impozit pe profit datorat final (rd. 42 - rd. 43) 44 8,00
45 Impozit pe profit stabilit în urma inspecŃiei fiscale pentru anul fiscal de 45 -
raportare şi care se regăseşte în indicatorii din formular
46 Impozit pe profit declarat pentru anul de raportare prin DeclaraŃiile 46 -
privind obligaŃiile de plată la bugetul general consolidat
47 DiferenŃa de impozit pe profit datorat [(rd. 44 - (rd. 45 + rd. 46)] 47 8,00
Cod MFP 14.13.01.04
Nr. de evidenŃă a plăŃii*) ........................
Cod bugetar ..........................................
Prezenta declaraŃie reprezintă titlu de creanŃă şi produce efectele juridice ale
înştiinŃării de plată de la data depunerii acesteia, în condiŃiile legii. Sub sancŃiunile aplicate
faptei de fals în acte publice, declar că datele din această declaraŃie sunt corecte şi complete.
Nume, prenume ...................................
FuncŃia ................................................. Semnătura şi ştampila

Loc rezervat organului fiscal


Nr. înregistrare: .......................
Data: .......................................

28
*)Se generează automat cu ajutorul programului de asistenŃă.
1
OMFP nr. 2016 din 29 decembrie 2005 (MO nr.49/2006) - Formularul 101 "DeclaraŃie
privind impozitul pe profit", – în prezent modificată nesemnificativ prin OMFP 79/2007 –
MO nr.66/29.01.2007. Se completează anual de către plătitorii de impozit pe profit, după
definitivarea impozitului pe profit. DeclaraŃia se depune în format electronic, sau pe hârtie
prin codificarea informaŃiilor sub formă de cod de bare (vezi OMFP 409/2006), prin folosirea
programelor informatice respective, puse la dispoziŃie gratuit de Ministerul FinanŃelor
Publice.

Obs: formularul 101 "DeclaraŃie privind impozitul pe profit" slujeşte la calculul treptat al
profitului impozabil şi al impozitului pe profit punând în practică relaŃiile de impozitare a
profitului redate anterior (III.5 - Determinarea profitului impozabil).
Astfel, cu notaŃiile utilizate la „III.5.1 - RelaŃiile impozitării profitului”, se regăsesc:
Venituri totale (V): rând (1 + 4 + 7) - clasificate după natură;
Cheltuieli totale (Ch): rând (2 + 5 + 8) - clasificate după natură;
Total deduceri (DF): rând (14 ÷ 18);
Total venituri neimpozabile (VNI): rând (20 ÷ 21) - se observă cât de puŃine sunt;
Total cheltuieli nedeductibile (ChND): rând (24 ÷ 34) - se observă cât de multe sunt;
Pierdere fiscală de recuperat/reportat din(în) anii anteriori/următori (PF): rând (37, 38);
Profit impozabil (PI): rând (39);
Total credit fiscal (CF): rând 41(1, 2, 3);
Impozit pe profit total (IP): rând (40);
Impozit pe profit datorat (IPD): rând (42);
Sponsorizări (SP): rând (43);
Impozit pe profit datorat final (IPDF): rând (44);
Notă: datorită faptului că cheltuielile cu amortizarea înscrise în contabilitate sunt, de regulă,
nedeductibile iar amortizarea fiscală este deductibilă are loc practic o înlocuire a amortizării
contabile cu amortizarea fiscală la calculul profitului impozabil.
Obs: în rândul 10 figurează „Rezultatul brut”. Acesta este un rezultat brut din punct
de vedere fiscal, fapt care în opinia noastră ar fi trebuit menŃionat (a nu se confunda cu
rezultatul brut contabil dinaintea impozitării). Din punct de vedere contabil reprezintă
„Rezultat net” (profit net) respectiv soldul (creditor) al contului 121 după impozitare (între
cheltuieli există şi cheltuielile cu impozitul cu profit). Caracterul de brut a fost atribuit
probabil faptului că este obŃinut înainte de prelucrare fiscală respectiv de aplicarea deducerilor
şi nededucerilor fiscale.
Pentru completarea declaraŃiei sunt emise odată cu formularul şi instrucŃiuni de utilizare.
Exemplu:
- Rândul 38 (Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenŃi) se completează
(înscrie) cu semnul minus;
- Rândul 40.2 (Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 10%) nu se mai
completează începând cu anul 2007;
- Rândul 40.1 (Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 16%) se calculează
prin aplicarea cotei procentuale asupra rezultatului din rândul 39 (indicaŃie, din păcate,
nespecificată).

CONCLUZII: InfluenŃa amortizării asupra performanŃei financiare a întreprinderii


1) Aplicarea unuia sau altuia din regimurile (metodele) de amortizare legale are ca
efect recuperarea în timp a valorii de intrare în patrimoniu a mijlocului fix. Deosebirea dintre
regimuri este data de valoarea care este trecută pe cheltuieli cu amortizarea în contabilitate în
fiecare an de funcŃionare. Astfel, prin practicarea amortizării liniare are loc o trecere constantă

29
şi uniformă pe cheltuieli a valorii mijlocului fix, pe întreaga durata normală de funcŃionare a
acestuia. Prin aplicarea regimului de amortizare degresiv, cheltuielile cu amortizarea sunt
descrescătoare an de an, iar de la un anumit timp, odată cu trecerea la amortizarea liniară,
devin egale. În cazul amortizării accelerate, în primul an de amortizare se pot trece pe
cheltuieli până la 50 % din valoarea mijlocului fix, iar diferenŃa se amortizează liniar în
perioada de amortizare rămasă.
Conform graficelor omonime din secŃiunea III.3 Regimuri de amortizare fiscală:
 în primul an de funcŃionare, dacă se aplică regimul de amortizare accelerat are loc cea
mai mare diminuare a rezultatului de exploatare, urmând apoi în sensul diminuării,
regimul de amortizare degresiv şi apoi regimul liniar;
 începând cu anul al doilea, impactul dat de amortizarea accelerată este cel mai redus
dintre regimurile de amortizare, urmând regimul liniar secondat de regimul degresiv;
 impactul cel mai mare asupra rezultatului de exploatare este dat, în ultimii ani de
amortizare, de regimul de amortizare liniar;
Deoarece cheltuiala cu amortizarea contabilă este o cheltuială suportată de
întreprindere în momentul înregistrării în contabilitate (practic a fost suportată integral în
momentul plăŃii furnizorului mijlocului fix) se observă ca regimul de amortizare ales are ca
efect doar o repartizare diferită în timp a cheltuielilor cu amortizare şi, deci, o repartizare în
timp a impactului asupra rezultatului de exploatare (şi a rezultatului brut şi net) aferent.
2) Impactul dat de regimul de amortizare se manifestă în momentul calculării
impozitului pe profit, această afectând profitul impozabil şi, deci şi impozitul de plată. La
determinarea impozitului pe profit cheltuiala cu amortizarea contabilă este considerată
cheltuială nedeductibilă şi înlocuită cu o amortizare fiscală pentru care se admite deducerea
fiscală. Ca atare doar în acest caz se poate vorbi de o economie de impozit pe profit.
Economia fiscală este dată de diferenŃa între cele două tipuri de amortizări multiplicată cu
cota de impozitare a profitului
Şi economia fiscală care rezultă în urma utilizării amortizării fiscale este aceiaşi,
indiferent de metoda de amortizare aleasă dacă este avută în vedere însumat pe întreaga
perioadă. Se constată o economie fiscală mai mare în primul an de funcŃionare dacă se
foloseşte amortizarea accelerată, urmând ca în anii următori (perioada mediană) economia
fiscală cea mai mare să se înregistreze în cazul amortizării degresive ca pentru perioada finală
să fie recomandată amortizarea liniară
3) Dacă se Ńine cont de inflaŃie, metoda de amortizare fiscală recomandată este metoda
accelerat, urmând apoi metoda de amortizare degresivă şi pe ultimul loc metoda de amortizare
liniară. Acest lucru se datorează faptului ca prin metoda de amortizare accelerată are loc
transferarea pe cheltuieli (deductibile) a unei sume mai mari în primul an, comparativ cu
celelalte metode de amortizare. Şi pentru că aceste cheltuieli nu generează o ieşire de
numerar, suma de bani aferentă rămâne la dispoziŃia entităŃii îmbunătăŃind trezorerie fără
costuri suplimentare privind îndatorarea.
4) Conform noului catalog privind clasificarea şi stabilirea duratelor normale de
utilizare, pentru fiecare categorie de mijloace fixe, durata normală de utilizare poate fi
selectată dintr-o plaje de valori, delimitate de o durata minimă şi una maximă.
Pentru a obŃine o economie fiscală actualizată cât mai ridicată prin amortizarea
mijlocului fix, indiferent de metoda de amortizare aleasă se recomandă alegerea duratei
normale minime de utilizare. Acest fapt se explică prin aceea că cu cât intervalul de
amortizare este mai mic cu atât cheltuielile cu amortizarea sunt mai mari, sunt recuperate mai
rapid şi profitul mai mic. Impactul asupra economie fiscale actualizate în funcŃie de durata de
amortizare aleasă se manifestă cel mai pregnant în cazul metodei de amortizare liniară.

30
5) În ceea ce priveşte influenŃa modificării cotei procentuale de impozitare a profitului,
pe parcursul amortizării, în funcŃie de metoda de amortizare se poate constata:
 Dacă se anticipează o majorare a cotei de impozitare a profitului atunci sunt
dezavantajate metodele accelerate şi degresive pentru că se aplică o cotă majorată la
profituri mai mari (datorate cheltuielilor mai mici);
 Dacă se aşteaptă o micşorare a cotei de impozitare a profitului atunci sunt avantajate
metodele accelerate şi degresive pentru că se aplică o cotă micşorată la profituri mai
mari (cazul concret al României, când, ca urmare a diminuării cotei de impozit pe profit
de la 25 % la 16 % au fost avantajate firmele care au recurs, pentru mijloacele fixe puse
în funcŃiune dinainte de anul 2004, la metoda de amortizare accelerată);
În concluzie, amortizarea contabilă acŃionează asupra profitabilităŃii întreprinderii în
sensul micşorării valorii rezultatului din exploatare şi indirect a valorii rezultatului net iar
amortizarea fiscală asupra trezoreriei prin intermediul impozitului pe profit de plată.

AplicaŃii rezolvate
1. Dacă folosim notaŃiile:
PI = Profit impozabil, PB = Profit brut, CN = cheltuieli nedeductibile fiscal
VN = venituri neimpozabile fiscal, AD = alte deduceri legale
atunci profitul impozabil se stabileşte prin relaŃia:

a) PI = PB + CN + VN - AD
b) PI = PB + CN - VN + AD
c) PI = PB + CN + VN + AD
d) PI = PB + CN - VN + AD
e) PI = PB + CN - VN - AD
răspuns e

2. Nota contabilă:
691 = 441 se foloseşte pentru înregistrarea:
a) plăŃii impozitului pe profit datorat
b) impozitului pe profit datorat
c) deducerii cheltuielilor cu impozitul pe profit din profitul impozabil
d) stornării impozitului pe profit declarat eronat
e) nici una dintre afirmaŃii nu este adevărată
răspuns b

3. Nota contabilă:

441 = 5311, se foloseşte pentru înregistrarea


a) plăŃii prin bancă a impozitului pe profit
b) plăŃii prin bancă sau casierie a impozitului pe profit
c) plăŃii prin casierie a impozitului pe profit
d) stornării impozitului pe profit înregistrat eronat
e) nici o afirmaŃie nu este adevărată, impozitul pe profit nu se plăteşte cu numerar
răspuns c

4. Între profitul impozabil şi profitul contabil există următoarea relaŃie:


a) profitul contabil este mai mare decât profitul fiscal
b) profitul contabil este egal cu profitul fiscal
c) profitul contabil este mai mic decât profitul fiscal

31
d) nu există nici o relaŃie între profitul contabil şi profitul impozabil
e) nici una dintre afirmaŃii nu este adevărată
răspuns e

5. Unul din paşii activităŃilor desfăşurate pentru determinarea rezultatului contabil şi a celui
fiscal este – indicaŃi varianta greşită:
a) colectarea cheltuielilor şi a veniturilor, etapă finalizată prin finalizarea balanŃei de
verificare intermediare, inclusiv a profitului brut.
b) gruparea şi filtrarea posturilor care ajută la calcularea profitului impozabil şi a
impozitului pe profit.
c) calcularea impozitului pe profit.
d) se calculează profitul net pe baza profitului brut şi a impozitului pe profit
e) determinarea fluxului de încasări şi plăŃi
răspuns e

6. Unul din paşii activităŃilor desfăşurate pentru determinarea rezultatului contabil şi a celui
fiscal este – indicaŃi varianta greşită:
a) se înscriu rezultatele calculelor privind impozitul pe profit în balanŃa de verificare
finală.
b) se completează registrele contabile obligatorii şi cele utilizate de întreprindere
c) se completează Registrul de evidenŃă fiscală
d) întocmirea raportărilor fiscale către autorităŃi publice, inclusiv impozitul pe profit
e) efectuarea inventarierii conturilor bancare
răspuns e

7. Reprezintă o categorie relevantă din punct de vedere al impozitului pe profit:


a) cheltuielile total deductibile
b) cheltuielile directe
c) cheltuielile indirecte
d) cheltuielile fixe
e) cheltuielile variabile
răspuns a

8. Reprezintă o categorie relevantă din punct de vedere al impozitului pe profit:


a) cheltuielile indirecte
b) cheltuielile fixe
c) cheltuielile variabile
d) cheltuielile cu munca vie
e) cheltuieli cu deductibilitate limitată
răspuns e

7. Reprezintă o categorie relevantă din punct de vedere al impozitului pe profit:


a) cheltuielile materiale
b) cheltuieli nedeductibile fiscal
c) cheltuielile variabile
d) cheltuielile cu munca vie
e) cheltuielile variabile
răspuns b
9. Organizarea unei gestiuni fiscale adecvate pentru calculul impozitului pe profit poate
consta din - indicaŃi varianta greşită:

32
a) deschidere analitice în cadrul conturilor sintetice pentru fiecare categorie de cheltuială
din cele menŃionate ca fiind relevante din punct de vedere al calculului impozitului pe
profit (deductibilitate totală, limitată sau nedeductibilitate)
b) definire tranzacŃii specifice cu fiecare categorie de cheltuială din cele menŃionate ca
fiind relevante din punct de vedere al calculului impozitului pe profit (deductibilitate
totală, limitată sau nedeductibilitate)
c) pregătire rapoarte speciale care să separe cele 3 categorii de cheltuială relevante pentru
calculul impozitului pe profit
d) identificarea unor centre de cost separate pentru cheltuielile cu regim fiscal
special(deductibilitate limitată sau nedeductibile)
e) stabilirea exactă a bugetului de venituri şi cheltuieli al firmei
răspuns e

10. Întreprinderile trebuie să organizeze o gestiune fiscală adecvată care să permită:


a) mascarea minusurilor din gestiune
b) calculul corect al fluxului de trezorerie
c) organului fiscal să identifice cheltuielile cu deductibilitate limitată şi cele nedeductibile,
să le separe de cele integral deductibile cu uşurinŃă
d) să reducă durata ciclului afacerilor
e) să uşureze colaborarea informaŃională patronat - management
răspuns c
1
Feleagă N., Ionaşcu I. Tratat de contabilitate financiară, vol. II, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 236
(citat prelucrat);
2
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 30 noiembrie 2005.
3
Ordinului ministrului finanŃelor publice nr. 2.001/2006 privind modificarea şi completarea Ordinului
ministrului finanŃelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene - Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din data de 13.12.2006.
4
După cum constatăm, reglementările contabile nu menŃionează un anume regim de amortizare pentru
imobilizările necorporale; în schimb, după cum vom observa, reglementările fiscale impun, pentru acestea, cu
excepŃia brevetelor de invenŃie, regimul liniar.
5
Legea nr.571/2003 privind aprobarea Codului fiscal (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din
23/12/2003) cu modificările şi completările ulterioare cea mai recentă fiind Legea 343/2006 (Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.662/01.08.2006).
6
H.G. nr. 44 din 22 ianuarie 2004, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575/04.07.2005 cu
modificările ulterioare: H.G. nr. 213 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
153/02.03.2007.
7
Legea Nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată în
Monitorul Oficial nr. 242 din 31 mai 1999.
8
A se vedea articolul „Gestiunea şi contabilitatea amortizării degresive” autor Popescu Lucian în Revista
„Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 3 / martie, pag. 2 ÷ 23, Editura Tribuna Economică – 2005.
9
H.G. nr.2139 din 30/11/2004 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 46 din 13/01/2005 pentru aprobarea
Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcŃionare a activelor fixe.
10
Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcŃionare a activelor fixe aprobat prin H.G. nr.2139 din
30/11/2004 (M.O. nr.46/2005)
11
Spre exemplu, a se vedea şi observaŃia de la rândul 10 din DeclaraŃia privind impozitul pe profit.
12
În baza art. 25 din OrdonanŃa Guvernului nr. 81 /31 august 2003 s-a emis Ordinul ministrului finanŃelor
publice nr. 1487 / 30 octombrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea şi
amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituŃiilor publice şi al persoanelor juridice fără scop
patrimonial.
13
DeclaraŃie privind impozitul pe profit – Formularul 101, recent modificată prin OMFP 79/2007 – MO
nr.66/29.01.2007.

33
7. FISCALITATEA, CONTABILITATEA ŞI REGULARIZAREA TAXEI PE
VALOAREA ADĂUGATĂ

Reglementări fiscale privind Taxa pe valoarea adăugată (TITLUL VI - Cod fiscal)


Definitia taxei pe valoarea adaugata
Aplicare teritoriala
Operatiuni impozabile
Persoane impozabile
Operatiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei
Prestarea de servicii
Schimbul de bunuri sau servicii
Achizitiile intracomunitare de bunuri
Importul de bunuri
Locul operatiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei
Locul achizitiei intracomunitare de bunuri
Locul importului de bunuri
Locul prestarii de servicii
Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata
Faptul generator pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii
Exigibilitatea pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii
Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa
Faptul generator şi exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri
Faptul generator şi exigibilitatea pentru importul de bunuri
Baza de impozitare
Ajustarea bazei de impozitare
Baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare
Baza de impozitare pentru import
Cotele de taxa
Operatiuni scutite de taxa
Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achizitii intracomunitare
Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare, pentru livrari
intracomunitare şi pentru transportul international şi intracomunitar
Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri
Scutiri pentru intermediari
Regimul deducerilor
Conditii de exercitare a dreptului de deducere
Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial impozabila
Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa
Rambursarile de taxa catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA
Regimuri speciale
Perioada fiscala
Decontul de taxa
Plata taxei la buget
Exemple
Regularizarea TVA
Sistem informaŃional aferent centralizării datelor pentru Decontul de TVA

Cuvinte cheie: PERSOANE IMPOZABILE, BAZA DE IMPOZITARE, COTELE DE


TAXA, REGIMUL DEDUCERILOR, REGIMURI SPECIALE, REGIMURI SPECIALE,
PERIOADA FISCALĂ, DECONTUL DE TAXA, REGULARIZAREA TVA.

1
Una dintre cele mai moderne şi eficiente taxe, care se generalizează în Ńările europene,
o reprezintă TVA.
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă o taxare a consumului cu caracter general care se
aplică o singură dată produselor indiferent dacă acestea reprezintă bunuri de consum, servicii
sau mijloace de producŃie.
Sub incidenŃa acestui impozit, de regulă, intră livrările de bunuri atât către terŃi cât şi
consumul propriu, achiziŃiile de bunuri, prestările de servicii, bunurile importate. De
asemenea, sunt impozabile şi unele operaŃiuni asimilabile din punct de vedere fiscal vânzării
sau cumpărării. Este cazul schimbului (fiecare produs este taxat la rândul său), cel al cesiunii
de mărfuri şi în general al oricărei tranzacŃii referitoare la transferul de proprietate asupra unui
bun material sau imaterial.
Datorează T.V.A. toŃi cei care îndeplinesc o activitate economică indiferent de locul,
scopul sau rezultatele economice. Prin activitatea economică se înŃelege desfăşurarea
acŃiunilor în domeniul industriei, agriculturii, prestării de servicii, comerŃ care comportă
exploatarea unui bun corporal sau necorporal în vederea obŃinerii de venituri.
În principiu, nu sunt impozabile exporturile, prestaŃiile cu caracter cultural şi social
efectuate de şcoli, teatre, muzee, spitale, organisme sportive, emisiunile, spectacole de artă şi
manifestări sportive, emisiunile radio-tv, editarea unor ziare sau periodice, manuale,
transporturile publice de călători etc.
Taxa pe valoarea adăugată o suportă consumatorul dar obligaŃia colectării şi virării la
bugetul de stat revine agenŃilor economici care, din acest punct de vedere sunt adevăraŃi
perceptori ai statului.
Această taxă se aplică numai valorii adăugate de către fiecare participant în procesul
de producŃie şi circulaŃie, respectiv asupra diferenŃei dintre preŃul de vânzare şi cel de
cumpărare şi reprezintă valoarea propriei prelucrări (valori încorporate).

Considerăm un exemplu:
O societate comercială (”X”), cu profil de comerŃ „en gross” (situaŃia este similară
oricărei alte activităŃi) cumpără mărfuri în valoare de 1.000 ron.
În factura furnizorului (cel care livrează marfa) vor fi înscrise:
Mărfuri: 1.000
TVA (Deductibilă) 19 % 1.000 190
Total factură 1.190
Ca atare, societatea comercială (”X”), va plăti furnizorului suma de 1.190 (cu TVA inclus).
Să reŃinem, că din motive de metodologie de aplicare a TVA, aceasta se numeşte TVA
deductibilă şi în contabilitate se înregistreză în contul cu acelaşi nume, respectiv 4426.
Să presupunem ca societatea comercială (”X”), la randul ei, vinde integral marfurile
achiziŃionate, cu un adaos comercial de 50 %, respectiv:
Adaos comercial = 50 %  1.000 = 500 ron

Societatea comercială (”X”) va înscrie în factura către clientul său următoarele:


Mărfuri: 1.500
TVA (Colectată) 19 % 1.500 285
Total factură 1.785

Ca să recapitulăm, la toate vânzările se înregistrează TVA colectat de la clienŃi (simbol 4427)


şi se înscrie într-un jurnal al vânzărilor şi la toate cumpărările se înregistrează TVA deductibil
(care se deduce adică se scade) şi se înscrie într-un jurnal al cumpărărilor.

2
Reglementări fiscale privind Taxa pe valoarea adăugată
(TITLUL VI - Cod fiscal)
Definitia taxei pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care
este colectat conform prevederilor prezentului titlu.
Semnificatia unor termeni şi expresii

1251. - (1) în sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au urmatoarele
semnificatii:
1. achizitie reprezinta bunurile şi serviciile obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de o
persoana impozabila, prin urmatoarele operatiuni: livrari de bunuri şi/sau prestari de servicii,
efectuate sau care urmeaza a fi efectuate de alta persoana catre aceasta persoana impozabila,
achizitii intracomunitare şi importuri de bunuri;
2. achizitie intracomunitara are intelesul 1301;
3. active corporale fixe reprezinta orice activ detinut pentru a fi utilizat în productia sau
livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri
administrative, daca acest activ are durata normala de utilizare mai mare de un an şi valoare
mai mare decat limita prevazuta prin hotarare a Guvernului sau prin prezentul titlu;
4. activitate economica are intelesul prevazut la 127 alin. (2). Atunci cand o persoana
desfasoara mai multe activitati economice, prin activitate economica se intelege toate
activitatile economice desfasurate de aceasta;
5. baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii
impozabile, a unui import impozabil sau a unei achizitii intracomunitare impozabile, stabilita
conform cap. VII;
6. bunuri reprezinta bunuri corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinatie.
Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de aceasta natura
se considera bunuri corporale mobile;
7. produse accizabile sunt produsele energetice, alcoolul şi bauturile alcoolice şi tutunul
prelucrat, astfel cum sunt definite de legislatia în vigoare, cu exceptia gazului distribuit prin
sistemul de distributie a gazelor naturale şi a energiei electrice;
8. codul de inregistrare în scopuri de TVA reprezinta codul prevazut la 154 alin. (1), atribuit
de catre autoritatile competente din Romania persoanelor care au obligatia sa se inregistreze
conform 153 sau 1531, sau un cod de inregistrare similar, atribuit de autoritatile competente
dintr-un alt stat membru;
9. data aderarii este data la care Romania adera la Uniunea Europeana;
10. decont de taxa reprezinta decontul care se intocmeste şi se depune conform 1562;
11. Directiva 112 este Directiva 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene din 28
noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, publicata în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 347 din 11 decembrie 2006, cu modificarile
şi completarile ulterioare. Referirile din facturile transmise de furnizori/prestatori din alte
state membre la articolele din Directiva a 6-a, respectiv Directiva 77/388/CE a Consiliului din
17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra
de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adaugata: baza unitara de stabilire,
publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 3 iunie 1977,
vor fi considerate referiri la articolele corespunzatoare din Directiva 112, conform tabelului de
corelari din anexa XII la aceasta directiva;
12. factura reprezinta documentul prevazut la 155;
13. importator reprezinta persoana pe numele careia sunt declarate bunurile, în momentul în
care taxa la import devine exigibila, conform 136;

3
14. intreprindere mica reprezinta o persoana impozabila care aplica regimul special de scutire
prevazut la 152 sau, dupa caz, un regim de scutire echivalent, în conformitate cu prevederile
legale ale statului membru în care persoana este stabilita, conform 24 şi 24 (a) ale Directivei a
6-a;
15. livrare intracomunitara are intelesul prevazut la 128 alin. (9);
16. livrare catre sine are intelesul prevazut la 128 alin. (4);
17. perioada fiscala este perioada prevazuta la 1561;
18. persoana impozabila are intelesul 127 alin. (1) şi reprezinta persoana fizica, grupul de
persoane, institutia publica, persoana juridica, precum şi orice entitate capabila sa desfasoare
o activitate economica;
19. persoana juridica neimpozabila reprezinta persoana, alta decat persoana fizica, care nu
este persoana impozabila, în sensul 127 alin. (1);
20. persoana neimpozabila reprezinta persoana care nu indeplineste conditiile 127 alin. (1)
pentru a fi considerata persoana impozabila;
21. persoana reprezinta o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila sau o
persoana neimpozabila;
22. plafon pentru achizitii intracomunitare reprezinta plafonul stabilit conform 126 alin. (4)
lit. b);
23. plafon pentru vanzari la distanta reprezinta plafonul stabilit conform 132 alin. (2) lit. a);
24. prestarea catre sine are intelesul prevazut la 129 alin. (4);
25. regim vamal suspensiv reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata,
regimurile şi destinatiile vamale prevazute la 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7;
26. servicii furnizate pe cale electronica sunt: furnizarea şi conceperea de site-uri informatice,
mentenanta la distanta a programelor şi echipamentelor, furnizarea de programe informatice -
software - şi actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte şi de informatii şi punerea
la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme şi de jocuri, inclusiv jocuri de
noroc, transmiterea şi difuzarea de emisiuni şi evenimente politice, culturale, artistice,
sportive, stiintifice, de divertisment şi furnizarea de servicii de invatamant la distanta. Atunci
cand furnizorul de servicii şi clientul sau comunica prin curier electronic, aceasta nu inseamna
în sine ca serviciul furnizat este un serviciu electronic;
27. taxa inseamna taxa pe valoarea adaugata, aplicabila conform prezentului titlu;
28. taxa colectata reprezinta taxa aferenta livrarilor de bunuri şi/sau prestarilor de servicii
taxabile, efectuate de persoana impozabila, precum şi taxa aferenta operatiunilor pentru care
beneficiarul este obligat la plata taxei, conform 150-1511;
29. taxa deductibila reprezinta suma totala a taxei datorate sau achitate de catre o persoana
impozabila pentru achizitiile efectuate;
30. taxa de dedus reprezinta taxa aferenta achizitiilor, care poate fi dedusa conform 145 alin.
(2)-(4);
31. taxa dedusa reprezinta taxa deductibila, care a fost efectiv dedusa;
32. vanzarea la distanta reprezinta o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate
dintr-un stat membru în alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana în numele
acestuia.

(2) în intelesul prezentului titlu:


a) o persoana impozabila are un sediu fix în Romania daca dispune în Romania de suficiente
resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri şi/sau prestari de servicii
impozabile;
b) o persoana impozabila este stabilita în Romania în cazul în care sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:

4
1. persoana impozabila are în Romania un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o
agentie, un birou, un birou de vanzari sau cumparari, un depozit sau orice alta structura fixa,
cu exceptia santierelor de constructii;
2. structura este condusa de o persoana imputernicita sa angajeze persoana impozabila în
relatiile cu clientii şi furnizorii;
3. persoana care angajeaza persoana impozabila în relatiile cu clientii şi furnizorii sa fie
imputernicita sa efectueze achizitii, importuri, livrari de bunuri şi prestari pentru persoana
impozabila;
4. obiectul de activitate al structurii respective sa fie livrarea de bunuri sau prestarea de
servicii, conform prezentului titlu.
(3) în intelesul prezentului titlu, mijloacele de transport noi sunt cele definite potrivit lit. a) şi
care indeplinesc conditiile de la lit. b), respectiv:
a) mijloacele de transport reprezinta o nava care depaseste 7,5 m lungime, o aeronava a carei
greutate la decolare depaseste 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a carui capacitate
depaseste 48 cm3 sau a carui putere depaseste 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau
bunuri, cu exceptia:
1. navelor maritime folosite pentru navigatie în apele internationale şi care transporta calatori
cu plata sau pentru desfasurarea de activitati comerciale, industriale sau de pescuit ori pentru
operatiuni de salvare sau asistenta în larg ori pentru pescuitul de coasta; şi
2. aeronavelor folosite pe liniile aeriene care opereaza cu plata, în principal, pe rute
internationale;
b) conditiile care trebuie indeplinite sunt:
1. în cazul unui vehicul terestru, acesta sa nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data
intrarii în functiune sau sa nu fi efectuat deplasari care depasesc 6.000 km;
2. în cazul unei nave maritime, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii în
functiune sau sa nu fi efectuat deplasari a caror durata totala depaseste 100 de ore;
3. în cazul unei aeronave, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii în
functiune sau sa nu fi efectuat zboruri a caror durata totala depaseste 40 de ore.

Aplicare teritoriala

1252. - (1) în sensul prezentului titlu:


a) Comunitate şi teritoriu comunitar inseamna teritoriile statelor membre, astfel cum sunt
definite în prezentul articol;
b) stat membru şi teritoriul statului membru inseamna teritoriul fiecarui stat membru al
Comunitatii pentru care se aplica Tratatul de infiintare a Comunitatii Europene, în
conformitate cu 299 din acesta, cu exceptia teritoriilor prevazute la alin. (2) şi (3);
c) teritorii terte sunt teritoriile prevazute la alin. (2) şi (3);
d) tara terta inseamna orice stat sau teritoriu pentru care nu se aplica prevederile Tratatului de
infiintare a Comunitatii Europene.
(2) Urmatoarele teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii se exclud din
teritoriul comunitar din punct de vedere al taxei:
a) Republica Federala Germania:
1. Insula Heligoland;
2. teritoriul Busingen;
b) Regatul Spaniei:
1. Ceuta;
2. Melilla;
c) Republica Italiana:
1. Livigno;

5
2. Campione d'Italia;
3. apele italiene ale Lacului Lugano.
(3) Urmatoarele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii se exclud din
teritoriul comunitar din punct de vedere al taxei:
a) Insulele Canare;
b) Republica Franceza: teritoriile din strainatate;
c) Muntele Athos;
d) Insulele Aland;
e) Insulele Channel.
(4) Se considera ca fiind incluse în teritoriile urmatoarelor state membre teritoriile mentionate
mai jos:
a) Republica Franceza: Principatul Monaco;
b) Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: Insula Man;
c) Republica Cipru: zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al
Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Operatiuni impozabile

126. - (1) Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile în Romania cele care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) operatiunile care, în sensul 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau
o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în Romania, în
conformitate cu prevederile 132 şi 133;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel
cum este definita la 127 alin. (1), actionand ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice
prevazute la 127 alin. (2);
(2) Este, de asemenea, operatiune impozabila şi importul de bunuri efectuat în Romania de
orice persoana, daca locul importului este în Romania, potrivit 1322.
(3) Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile şi urmatoarele operatiuni efectuate cu plata,
pentru care locul este considerat a fi în Romania, potrivit 1321:
a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse
accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana
juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza
unei livrari intracomunitare efectuate în afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce
actioneaza ca atare şi care nu este considerata intreprindere mica în statul sau membru, şi
careia nu i se aplica prevederile 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac
obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta;
b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana;
c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care
actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile
în Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau
prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica
neimpozabila;

6
b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului
calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de
10.000 euro, al carui echivalent în lei este stabilit prin norme.
(5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) este constituit din
valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata în statul membru din
care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele
decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.
(6) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea
prevazuta la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevazut la alin. (3) lit. a).
Optiunea se aplica pentru cel putin doi ani calendaristici.
(7) Regulile aplicabile în cazul depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, prevazut
la alin. (4) lit. b), sau al exercitarii optiunii sunt stabilite prin norme.
(8) Nu sunt considerate operatiuni impozabile în Romania:
a) achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare în Romania ar fi scutita conform 143
alin. (1) lit. h)-m);
b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata în cadrul unei operatiuni triunghiulare de o
persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care este inregistrata în scopuri de
TVA în alt stat membru, dar nu este stabilita în Romania, în cazul în care sunt indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:
1. achizitia sa fie efectuata în vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe
teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este
stabilita în Romania;
2. bunurile achizitionate de cumparatorul revanzator sa fie transportate de furnizor sau de
cumparatorul revanzator ori de alta persoana, în contul unuia din acestia, direct dintr-un stat
membru, altul decat cel în care cumparatorul revanzator este inregistrat în scopuri de TVA,
catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate în Romania;
3. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica
neimpozabila, inregistrata în scopuri de TVA în Romania, conform 153 sau 1531;
4. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de
persoana impozabila care nu este stabilita în Romania;
c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi de
antichitati, în sensul prevederilor 1522, atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila
revanzatoare, care actioneaza în aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru
de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile,
în sensul 313 şi 326 din Directiva 112, sau vanzatorul este organizator de vanzari prin licitatie
publica, care actioneaza în aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru
furnizor, conform regimului special, în sensul 333 din Directiva 112;
d) achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate în regim
vamal suspensiv sau sub o procedura de tranzit intern, daca pe teritoriul Romaniei se incheie
aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri.
(9) Operatiunile impozabile pot fi:
a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la 140;
b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este
permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. în prezentul titlu aceste
operatiuni sunt prevazute la 143-1441;
c) operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa şi nu este
permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. în prezentul titlu aceste
operatiuni sunt prevazute la 141;
d) importuri şi achizitii intracomunitare, scutite de taxa, conform 142;

7
e) operatiuni prevazute la lit. a)-c), care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de
intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevazut la 152, pentru care nu se
datoreaza taxa şi nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.

Persoane impozabile

Persoane impozabile şi activitatea economica

127. - (1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera
independenta şi indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2),
oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.
(2) în sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor
comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole şi
activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate
economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obtinerii de venituri cu
caracter de continuitate.
(3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate de
angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care
creeaza un raport angajator/angajat în ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau
alte obligatii ale angajatorului.
(4) Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate în
calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep
cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce
distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile,
precum şi a celor prevazute la alin. (5) şi (6).
(5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate în calitate de
autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa, conform 141.
(6) Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activitati:
a) telecomunicatii;
b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific şi altele de
aceeasi natura;
c) transport de bunuri şi de persoane;
d) servicii prestate în porturi şi aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;
f) activitatea targurilor şi expozitiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activitatile organismelor de publicitate comerciala;
i) activitatile agentiilor de calatorie;
j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemanatoare;
k) operatiunile posturilor publice de radio şi televiziune.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), orice persoana care efectueaza ocazional o livrare
intracomunitara de mijloace de transport noi va fi considerata persoana impozabila pentru
orice astfel de livrare.
(8) în conditiile şi în limitele prevazute în norme, este considerat ca persoana impozabila
unica un grup de persoane impozabile stabilite în Romania, care, independente fiind din punct
de vedere juridic, sunt în relatii stranse una cu alta din punct de vedere organizatoric, financiar
şi economic.
(9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizatii fara personalitate juridica este
considerat persoana impozabila separata pentru acele activitati economice care nu sunt
desfasurate în numele asocierii sau organizatiei respective.

8
(10) Asocierile în participatiune nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Asocierile
de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au
personalitate juridica şi sunt constituite în temeiul legii, sunt tratate drept asocieri în
participatiune.

Operatiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei

Livrarea de bunuri

128. - (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi
un proprietar.
(2) Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza în nume propriu, dar în contul
altei persoane, în calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat şi livrat
bunurile respective ea insasi, în conditiile stabilite prin norme.
(3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, în sensul alin.
(1):
a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede
ca plata se efectueaza în rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este
atribuita cel mai tarziu în momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de
leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executarii silite;
c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în
conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica şi regimul juridic al
acesteia, în schimbul unei despagubiri.
(4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:
a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de
catre aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatura cu activitatea economica
desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa
total sau partial;
b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de
catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane în mod gratuit, daca taxa aferenta
bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau
produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la 149 alin. (1) lit. a),
pentru a fi utilizate în scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa
aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;
d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8)
lit. a)-c).
(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau
actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara
lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie
livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor
componente a fost dedusa total sau partial.
(6) în cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra
unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca bunul este
transportat direct beneficiarului final.
(7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de
active sau, dupa caz, şi de pasive, indiferent daca este realizat ca urmare a vanzarii sau ca
urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport în natura la capitalul unei

9
societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila.
Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce priveste ajustarea
dreptului de deducere prevazuta de lege.
(8) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora,
precum şi bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevazute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi
activele corporale fixe casate, în conditiile stabilite prin norme;
c) perisabilitatile, în limitele prevazute prin lege;
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promotionale, pentru
incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate în
scopul stimularii vanzarilor;
f) acordarea de bunuri de mica valoare, în mod gratuit, în cadrul actiunilor de sponsorizare,
de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinatii prevazute de lege, în conditiile
stabilite prin norme.
(9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, în intelesul alin. (1), care sunt
expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de catre furnizor sau de
persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana în contul acestora.
(10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana
impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat
membru, cu exceptia non-transferurilor prevazute la alin. (12).
(11) Transferul prevazut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri
mobile corporale din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta
persoana în contul sau, pentru a fi utilizate în scopul desfasurarii activitatii sale economice.
(12) în sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun
din Romania în alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana în contul sau,
pentru a fi utilizat în scopul uneia din urmatoarele operatiuni:
a) livrarea bunului respectiv realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de
destinatie a bunului expediat sau transportat în conditiile prevazute la 132 alin. (5) şi (6)
privind vanzarea la distanta;
b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru
de destinatie a bunului expediat sau transportat, în conditiile prevazute la 132 alin. (1) lit. b)
privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de catre furnizor sau în numele acestuia;
c) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila la bordul navelor, aeronavelor
sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunitatii, în
conditiile prevazute la 132 alin. (1) lit. d);
d) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila, în conditiile prevazute la 143
alin. (2) cu privire la livrarile intracomunitare scutite, la 143 alin. (1) lit. a) şi b) cu privire la
scutirile pentru livrarile la export şi la 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) şi m) cu privire la scutirile
pentru livrarile destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare,
precum şi organizatiilor internationale şi fortelor NATO;
e) livrarea de gaz prin reteaua de distributie a gazelor naturale sau de electricitate, în
conditiile prevazute la 132 alin. (1) lit. e) şi f) privind locul livrarii acestor bunuri;
f) prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra
bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termina expedierea sau transportul
bunului, cu conditia ca bunurile, dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din
Romania de la care fusesera expediate sau transportate initial;

10
g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a
bunului expediat sau transportat, în scopul prestarii de servicii în statul membru de destinatie,
de catre persoana impozabila stabilita în Romania;
h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioada care nu depaseste 24 de luni, pe
teritoriul unui alt stat membru, în conditiile în care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, în
vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire
integrala de drepturi de import.
(13) în cazul în care nu mai este indeplinita una din conditiile prevazute la alin. (12),
expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Romania în alt
stat membru. în acest caz, transferul se considera efectuat în momentul în care conditia nu mai
este indeplinita.
(14) Prin ordin al ministrului finantelor publice, se pot introduce masuri de simplificare cu
privire la aplicarea alin. (10)-(13).

Prestarea de servicii

129. - (1) Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de
bunuri, asa cum este definita la 128.
(2) O persoana impozabila, care actioneaza în nume propriu, dar în contul altei persoane, ca
intermediar în prestarea de servicii, se considera ca a primit şi a prestat ea insasi aceste
servicii, în conditiile stabilite prin norme.
(3) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:
a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor în cadrul unui contract de
leasing;
b) transferul şi/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale şi a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana
sau de a tolera o actiune ori o situatie;
d) prestarile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autoritati
publice sau potrivit legii;
e) servicii de intermediere efectuate de persoane care actioneaza în numele şi în contul altei
persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
(4) Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele:
a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în
scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, în
vederea utilizarii în mod gratuit, altor persoane, daca taxa pentru bunurile respective a fost
dedusa total sau partial;
b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate în mod
gratuit pentru uzul personal al angajatilor sai sau pentru uzul altor persoane.
(5) Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata:
a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a
unei prestari de servicii efectuata în mod gratuit, în cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat
sau protocol, precum şi pentru alte destinatii prevazute de lege, în conditiile stabilite prin
norme;
b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate în mod
gratuit în scop de reclama sau în scopul stimularii vanzarilor;
c) servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garantie de catre persoana care a
efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

11
(6) în cazul în care mai multe persoane impozabile, care actioneaza în nume propriu, intervin
prin tranzactii succesive în cadrul unei prestari de servicii, se considera ca fiecare persoana a
primit şi a prestat în nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o
prestare separata şi se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct
catre beneficiarul final.
(7) Prevederile 128 alin. (5) şi (7) se aplica în mod corespunzator şi prestarilor de servicii.

Schimbul de bunuri sau servicii

130. - în cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în
schimbul unei livrari de bunuri şi/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se
considera ca a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plata.

Achizitiile intracomunitare de bunuri

1301. - (1) Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune,


ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata
de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, în contul
furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a
transportului sau de expediere a bunurilor.
(2) Sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele:
a) utilizarea în Romania, de catre o persoana impozabila, în scopul desfasurarii activitatii
economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alta persoana, în
numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase,
achizitionate, dobandite ori importate de catre aceasta, în scopul desfasurarii activitatii
economice proprii, daca transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost
efectuat din Romania în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat
membru, în conformitate cu prevederile 128 alin. (10) şi (11);
b) preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil
din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit în alt stat membru, care este parte
a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi la a caror
achizitie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situatia în
care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevazuta la 142 alin. (1)
lit. g).
(3) Se considera, de asemenea, ca este efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a
caror livrare, daca ar fi fost realizata în Romania, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri
efectuata cu plata.
(4) Este asimilata unei achizitii intracomunitare şi achizitionarea de catre o persoana juridica
neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana în Comunitate şi transportate sau
expediate intr-un alt stat membru decat cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridica
neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite în Romania pentru importul bunurilor,
daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei în statul membru de
destinatie a bunurilor expediate sau transportate.
(5) Prin ordin al ministrului finantelor publice se pot reglementa masuri de simplificare cu
privire la aplicarea alin. (2) lit. a).

Importul de bunuri

12
131. - Importul de bunuri reprezinta:
a) intrarea pe teritoriul Comunitatii de bunuri care nu se afla în libera circulatie în intelesul 24
din Tratatul de infiintare a Comunitatii Europene;
b) pe langa operatiunile prevazute la lit. a), intrarea în Comunitate a bunurilor care se afla în
libera circulatie, provenite dintr-un teritoriu tert, care face parte din teritoriul vamal al
Comunitatii.

Locul operatiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei

Locul livrarii de bunuri

132. - (1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri:


a) locul unde se gasesc bunurile în momentul cand incepe expedierea sau transportul, în cazul
bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert. Daca
locul livrarii, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaza în afara teritoriului comunitar,
locul livrarii realizate de catre importator şi locul oricarei livrari ulterioare se considera în
statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate
din statul membru de import;
b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta
persoana în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui
montaj;
c) locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, în cazul
bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;
d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrarile de bunuri sunt
efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri
efectuata în interiorul Comunitatii, daca:
1. partea transportului de pasageri efectuata în interiorul Comunitatii reprezinta partea
transportului, efectuata fara nici o oprire în afara Comunitatii, intre locul de plecare şi locul de
sosire ale transportului de pasageri;
2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a
pasagerilor în interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire în afara Comunitatii;
3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazut în
interiorul Comunitatii pentru pasagerii care s-au imbarcat în interiorul Comunitatii, eventual
inainte de o oprire în afara Comunitatii;
e) în cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau al livrarii de
energie electrica, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul
unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau are un sediu fix pentru care se
livreaza bunurile sau, în absenta unui astfel de sediu, locul în care acesta are domiciliul stabil
sau resedinta sa obisnuita. Comerciantul persoana impozabila reprezinta persoana impozabila
a carei activitate principala în ceea ce priveste cumpararile de gaz şi energie electrica o
reprezinta revanzarea de astfel de produse şi al carei consum propriu de astfel de produse este
neglijabil;
f) în cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau de energie
electrica, în situatia în care o astfel de livrare nu se regaseste la lit. e), locul livrarii reprezinta
locul în care cumparatorul utilizeaza şi consuma efectiv gazul natural sau energia electrica. în
situatia în care bunurile nu sunt consumate de cumparator, ci sunt livrate unei alte persoane,
partea neutilizata de gaz sau energie electrica se considera ca fiind utilizata şi consumata la
locul în care noul cumparator este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile.

13
în absenta unui astfel de sediu, se considera ca acesta a utilizat şi a consumat bunurile în locul
în care isi are domiciliul sau resedinta sa obisnuita.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vanzari la distanta care se
efectueaza dintr-un stat membru spre Romania, locul livrarii se considera în Romania daca
livrarea este efectuata catre un cumparator persoana impozabila sau persoana juridica
neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la 126 alin. (4), sau catre orice alta persoana
neimpozabila şi daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere în Romania se
realizeaza de catre un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumita vanzare la
distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau în anul calendaristic precedent,
depaseste plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al carui echivalent în lei se
stabileste prin norme; sau
b) furnizorul a optat în statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea
vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în
Romania, ca avand loc în Romania.
(3) Locul livrarii este intotdeauna în Romania, în cazul vanzarilor la distanta de produse
accizabile, efectuate dintr-un stat membru catre persoane neimpozabile din Romania, altele
decat persoanele juridice neimpozabile, fara sa se aplice plafonul prevazut la alin. (2) lit. a).
(4) Derogarea prevazuta la alin. (2) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din alt stat
membru în Romania:
a) de mijloace de transport noi;
b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau în numele acestuia;
c) de bunuri taxate în statul membru de plecare, conform regimului special prevazut la 313,
326 sau 333 din Directiva 112, privind bunurile second-hand, operele de arta, obiectele de
colectie şi antichitatile, astfel cum sunt definite la 1522 alin. (1);
d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural şi de electricitate;
e) de produse accizabile, livrate catre persoane impozabile şi persoane juridice neimpozabile.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrarii pentru vanzarile la distanta
efectuate din Romania catre alt stat membru se considera în acest alt stat membru, în cazul în
care livrarea este efectuata catre o persoana care nu ii comunica furnizorului un cod de
inregistrare în scopuri de TVA, atribuit de statul membru în care se incheie transportul sau
expedierea, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) valoarea totala a vanzarilor la distanta, efectuate de furnizor şi care presupun transportul
sau expedierea bunurilor din Romania catre un anumit stat membru, în anul calendaristic în
care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau
în anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta, stabilit conform
legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata din statul membru respectiv, astfel de vanzari
avand locul livrarii în statul respectiv; sau
b) furnizorul a optat în Romania pentru considerarea tuturor vanzarilor sale la distanta, care
presupun transportul bunurilor din Romania intr-un anumit stat membru, ca avand loc în
respectivul stat membru. Optiunea se exercita în conditiile stabilite prin norme şi se aplica
tuturor vanzarilor la distanta, efectuate catre respectivul stat membru, în anul calendaristic în
care se exercita optiunea şi în urmatorii doi ani calendaristici.
(6) în cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile efectuate din Romania catre persoane
neimpozabile din alt stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile, locul livrarii
este intotdeauna în celalalt stat membru.
(7) Derogarea prevazuta la alin. (5) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din Romania
catre un alt stat membru:
a) de mijloace de transport noi;
b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de alta persoana în numele acestuia;

14
c) de bunuri taxate în Romania, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere
de arta, obiecte de colectie şi antichitati, prevazut la 1522;
d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural şi de electricitate;
e) de produse accizabile, livrate catre persoane juridice neimpozabile şi persoane impozabile.
(8) în aplicarea alin. (2)-(7), atunci cand o vanzare la distanta presupune expedierea sau
transportul bunurilor vandute dintr-un teritoriu tert şi importul de catre furnizor intr-un stat
membru, altul decat statul membru în care se expediaza sau se transporta în vederea livrarii
acestora catre client, se va considera ca bunurile au fost expediate sau transportate din statul
membru în care se efectueaza importul.

Locul achizitiei intracomunitare de bunuri

1321. - (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc
bunurile în momentul în care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) în cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la 126 alin. (3) lit. a), daca
cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare în scopuri de TVA valabil, emis
de autoritatile unui stat membru, altul decat cel în care are loc achizitia intracomunitara,
conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera în statul membru
care a emis codul de inregistrare în scopuri de TVA.
(3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei în alt stat membru, conform
alin. (1), şi în Romania, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzator
în Romania.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica daca cumparatorul face dovada ca achizitia
intracomunitara a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata în statul membru în care are
loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1).
(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata
conform alin. (1), în cadrul unei operatiuni triunghiulare în alt stat membru decat Romania, de
catre cumparatorul revanzator inregistrat în scopuri de TVA în Romania, în conformitate cu
153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata în acel alt stat
membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
a) cumparatorul revanzator inregistrat în scopuri de TVA în Romania în conformitate cu 153
face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara în vederea efectuarii unei livrari ulterioare
în acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul care este inregistrat în scopuri de TVA
în statul membru respectiv a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;
b) obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de
catre cumparatorul revanzator inregistrat în scopuri de TVA în Romania în conformitate cu
153.

Locul importului de bunuri

1322. - (1) Locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru în care se
afla bunurile cand intra pe teritoriul comunitar.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), atunci cand bunurile la care se face referire la 131
lit. a), care nu se afla în libera circulatie, sunt plasate, la intrarea în Comunitate, în unul dintre
regimurile sau situatiile la care se face referire la 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7, locul importului
pentru aceste bunuri se considera a fi pe teritoriul statului membru în care bunurile inceteaza
sa mai fie plasate în astfel de regimuri sau situatii.
(3) Atunci cand bunurile la care se face referire în 131 lit. b), care se afla în libera circulatie
la intrarea în Comunitate, sunt în una dintre situatiile care le-ar permite, daca ar fi fost

15
importate în Comunitate, în sensul 131 lit. a), sa beneficieze de unul dintre regimurile
prevazute la 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 sau sunt sub o procedura de tranzit intern, locul
importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul caruia se incheie aceste regimuri sau
aceasta procedura.

Locul prestarii de servicii

133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau
are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul
prestarii este considerat a fi:
a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate în legatura
cu bunurile imobile;
b) locul unde se efectueaza transportul, în functie de distantele parcurse, în cazul serviciilor
de transport, altele decat cele de transport intracomunitar de bunuri;
c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin exceptie, în cazul în care
serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizeaza un
cod valabil de inregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat
membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc în statul
membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri de TVA.
Prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri ale carui:
1. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în doua state membre diferite; sau
2. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în acelasi stat membru, dar transportul este
efectuat în legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri;
d) locul în care se presteaza serviciile, în cazul unei prestari de servicii constand în activitati
accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea şi servicii similare
acestora. Prin exceptie, în cazul în care astfel de servicii implica activitati accesorii unui
transport intracomunitar de bunuri şi sunt prestate pentru un client care furnizeaza pentru
prestatia respectiva un cod de inregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile
competente dintr-un stat membru, altul decat cel în care se presteaza efectiv serviciile, se
considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri
de TVA;
e) în statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate în
legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza în
numele şi în contul altor persoane. Prin exceptie, în cazul în care clientul furnizeaza pentru
aceste servicii un cod valabil de inregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritatile
competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca
prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri de TVA;
f) locul în care se presteaza serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate în
legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de catre intermediarii
care actioneaza în numele şi în contul altor persoane. Prin exceptie, în cazul în care clientul
furnizeaza pentru aceste servicii un cod de inregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de
autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel în care au fost prestate serviciile,
se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în
scopuri de TVA;
g) locul unde clientul caruia ii sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu
conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix în afara Comunitatii ori sa
fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix în Comunitate,
dar nu în acelasi stat cu prestatorul, în cazul urmatoarelor servicii:

16
1. inchirierea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport;
2. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu exceptia
mijloacelor de transport;
3. transferul şi/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale şi a altor drepturi similare;
4. serviciile de publicitate şi marketing;
5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor şi avocatilor, contabililor şi expertilor
contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii similare;
6. prelucrarea de date şi furnizarea de informatii;
7. operatiunile bancare, financiare şi de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii
de seifuri;
8. punerea la dispozitie de personal;
9. acordarea accesului la sistemele de distributie a gazelor naturale şi a energiei electrice,
inclusiv serviciile de transport şi transmitere prin intermediul acestor retele, precum şi alte
prestari de servicii legate direct de acestea;
10. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect
transmiterea, emiterea şi receptia de semnale, inscrisuri, imagini şi sunete sau informatii de
orice natura, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv
cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii.
Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, şi furnizarea accesului la reteaua
mondiala de informatii. în cazul în care serviciile de telecomunicatii sunt prestate de catre o
persoana stabilita în afara Comunitatii sau care are un sediu fix în afara Comunitatii de la care
serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil
sau resedinta obisnuita în Comunitate, se considera ca prestarea are loc în Romania, daca
serviciile au fost efectiv utilizate în Romania;
11. serviciile de radiodifuziune şi televiziune. în cazul în care serviciile de radiodifuziune şi
de televiziune sunt prestate de catre o persoana stabilita în afara Comunitatii sau care are un
sediu fix în afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila
care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita în Comunitate, se considera ca
locul prestarii este în Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate în Romania;
12. serviciile furnizate pe cale electronica. în cazul în care serviciile furnizate pe cale
electronica sunt prestate de o persoana stabilita în afara Comunitatii sau care are un sediu fix
în afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este
stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita în Romania, se considera ca locul
prestarii este în Romania;
13. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati
economice sau a unui drept prevazut la prezenta litera;
14. prestarile de servicii de intermediere, efectuate de persoane care actioneaza în numele şi
contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate în legatura cu serviciile prevazute la
prezenta litera;
h) locul unde sunt prestate serviciile, în cazul urmatoarelor servicii:
1. servicii culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare,
inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activitati;
2. expertize privind bunurile mobile corporale, precum şi lucrarile efectuate asupra acestora.
Prin exceptie, se considera ca aceste servicii au loc:
- în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care
aceste servicii sunt prestate unui client care ii comunica prestatorului un cod de inregistrare în
scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat
cel în care se presteaza efectiv serviciile, şi se refera la bunuri transportate în afara statului
membru în care serviciile sunt prestate;

17
- în Romania, daca o persoana impozabila stabilita în Romania exporta temporar bunuri în
afara Comunitatii, în scopul expertizarii sau pentru alte lucrari efectuate asupra acestora, şi
ulterior le reimporta, iar serviciile respective sunt tranzactionate altor persoane, potrivit 129
alin. (6);
i) locul operatiunii de baza pentru serviciile de intermediere aferente acestei operatiuni,
prestate de intermediari care actioneaza în numele şi în contul altor persoane, cand aceste
servicii sunt prestate în legatura cu alte operatiuni decat cele prevazute la lit. e), f) şi g). Prin
operatiune de baza se intelege livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achizitia
intracomunitara sau importul de bunuri efectuate de persoana în numele şi în contul careia
actioneaza intermediarul. Prin exceptie, în cazul în care, pentru serviciile prestate, clientul a
furnizat un cod de inregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un
stat membru, altul decat cel în care se realizeaza operatiunile, se considera ca prestarea are loc
în statul membru care a atribuit codul de inregistrare în scopuri de TVA.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), inchirierea sau leasingul de mijloace de transport
se considera ca are locul prestarii:
a) în Romania, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau care
are un sediu fix în afara Comunitatii, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt
efectiv utilizate în Romania de beneficiar;
b) în afara Comunitatii, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita
sau avand sediul fix în Romania, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv
utilizate în afara Comunitatii de beneficiar.

Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Faptul generator şi exigibilitatea - definitii

134. - (1) Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare
pentru exigibilitatea taxei.
(2) Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, în baza
legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe
poate fi amanata.
(3) Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la
bugetul statului, conform prevederilor 157 alin. (1). Aceasta data determina şi momentul de la
care se datoreaza majorari de intarziere pentru neplata taxei.

Faptul generator pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii

1341. - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor,
cu exceptiile prevazute în prezentul capitol.
(2) Pentru livrarile de bunuri în baza unui contract de consignatie sau în cazul operatiunilor
similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri în vederea testarii sau a
verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt
livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.
(3) Pentru livrarile de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt
indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la
cumparator.
(4) Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt serviciile de
constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza şi alte servicii similare, faptul generator ia

18
nastere la data emiterii situatiilor de lucrari sau, dupa caz, la data la care aceste situatii sunt
acceptate de beneficiar.
(5) Prin derogare de la alin. (1), faptul generator intervine:
a) în cazul livrarilor de bunuri şi/sau al prestarilor de servicii, altele decat operatiunile
prevazute la lit. b), care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum
sunt: livrarile de gaze naturale, de apa, serviciile telefonice, livrarile de energie electrica şi
altele asemenea, în ultima zi a perioadei specificate în contract pentru plata bunurilor livrate
sau a serviciilor prestate, dar perioada nu poate depasi un an;
b) în cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare şi arendare de bunuri, la data
specificata în contract pentru efectuarea platii.

Exigibilitatea pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii

1342. - (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile în avans efectuate inainte de data la care
intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata
importurilor şi a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum şi orice avansuri
incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata
partiala sau integrala a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuata inainte de data livrarii
sau prestarii acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate
prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.

Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa

1343. - (1) Prin exceptie de la prevederile 1342, în cazul unei livrari intracomunitare de
bunuri, scutite de taxa conform 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a
lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul generator.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii
prevazute la 155 alin. (1), daca factura este emisa inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare celei
în care a intervenit faptul generator.

Faptul generator şi exigibilitatea pentru achizitii


intracomunitare de bunuri

135. - (1) în cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data
la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, în statul membru în care
se face achizitia.
(2) în cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a
15-a zi a lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul generator.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii
facturii prevazute în legislatia altui stat membru la articolul echivalent 155 alin. (1), daca
aceasta este emisa inainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul
generator.

19
Faptul generator şi exigibilitatea pentru importul de bunuri

136. - (1) în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau
altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi
exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptul generator şi
exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.
(2) în cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la alin.
(1), faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care ar
interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe comunitare daca bunurile importate ar fi
fost supuse unor astfel de taxe.
(3) în cazul în care, la import, bunurile sunt plasate intr-un regim vamal special, prevazut la
144 alin. (1) lit. a) şi d), faptul generator şi exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea
inceteaza a mai fi plasate intr-un astfel de regim.

Baza de impozitare

Baza de impozitare pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii


efectuate în interiorul tarii

137. - (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) şi c), din
tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori
prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct
legate de pretul acestor operatiuni;
b) pentru operatiunile prevazute la 128 alin. (3) lit. c), compensatia aferenta;
c) pentru operatiunile prevazute la 128 alin. (4) şi (5), pentru transferul prevazut la 128 alin.
(10) şi pentru achizitiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata şi prevazute la 1301
alin. (2) şi (3), pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în
absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii. în cazul în
care bunurile reprezinta active corporale fixe, baza de impozitare se stabileste conform
procedurii stabilite prin norme;
d) pentru operatiunile prevazute la 129 alin. (4), suma cheltuielilor efectuate de persoana
impozabila pentru realizarea prestarii de servicii;
e) în cazul schimbului prevazut la 130 si, în general, atunci cand plata se face partial ori
integral în natura sau atunci cand valoarea platii pentru o livrare de bunuri sau o prestare de
servicii nu a fost stabilita de parti sau nu poate fi usor stabilita, baza de impozitare se
considera ca fiind valoarea normala pentru respectiva livrare/prestare. Este considerata ca
valoare normala a unui bun/serviciu tot ceea ce un cumparator, care se afla în stadiul de
comercializare unde este efectuata operatiunea, trebuie sa plateasca unui furnizor/prestator
independent în interiorul tarii, în momentul în care se realizeaza operatiunea, în conditii de
concurenta, pentru a obtine acelasi bun/serviciu.
(2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:
a) impozitele şi taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe valoarea
adaugata;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului. Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac
obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de
servicii în cauza, se considera cheltuieli accesorii.

20
(3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de pret, acordate de furnizori
direct clientilor la data exigibilitatii taxei;
b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva şi
irevocabila, penalizarile şi orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a
obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile şi/sau tarifele negociate. Nu se
exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobanzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere;
d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa şi clienti, prin schimb, fara
facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se
deconteaza acestuia, precum şi sumele incasate în numele şi în contul unei alte persoane.

Ajustarea bazei de impozitare

138. - Baza de impozitare se reduce în urmatoarele situatii:


a) daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de
livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;
b) în cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor
livrate sau ale serviciilor prestate, în conditiile anularii totale ori partiale a contractului pentru
livrarea sau prestarea în cauza, declarata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva şi
irevocabila, sau în urma unui arbitraj, ori în cazul în care exista un acord scris intre parti;
c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de pret prevazute la 137
alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa
din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii
hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva şi irevocabila;
e) în cazul în care cumparatorii returneaza ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru
ambalajele care circula prin facturare.

Baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare

1381. - (1) Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileste pe


baza acelorasi elemente utilizate conform 137 pentru determinarea bazei de impozitare în
cazul livrarii acelorasi bunuri în interiorul tarii. în cazul unei achizitii intracomunitare de
bunuri, conform 1301 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determina în conformitate cu
prevederile 137 alin. (1) lit. c) şi ale 137 alin. (2).
(2) Baza de impozitare cuprinde şi accizele platite sau datorate în alt stat membru decat
Romania de persoana care efectueaza achizitia intracomunitara, pentru bunurile achizitionate.
în cazul în care accizele sunt rambursate persoanei care efectueaza achizitia intracomunitara
în statul membru în care a inceput expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a
achizitiei intracomunitare efectuate în Romania se reduce corespunzator.

Baza de impozitare pentru import

21
139. - (1) Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vama a bunurilor,
stabilita conform legislatiei vamale în vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite,
comisioane şi alte taxe datorate în afara Romaniei, precum şi cele datorate ca urmare a
importului bunurilor în Romania, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata care urmeaza a fi
perceputa.
(2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de
ambalare, transport şi asigurare, care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor în
Romania, în masura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilita
conform alin. (1). Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia indicata în
documentul de transport sau în orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra în
Romania, sau, în absenta unor astfel de documente, primul loc de descarcare a bunurilor în
Romania.
(3) Baza de impozitare nu cuprinde elementele prevazute la 137 alin. (3) lit. a)-d).

Cursul de schimb valutar

1391. - (1) Daca elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri
se exprima în valuta, cursul de schimb valutar se stabileste conform prevederilor comunitare
care reglementeaza calculul valorii în vama.
(2) Daca elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operatiuni, alta decat
importul de bunuri, se exprima în valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul curs de
schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de banca prin
care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea
în cauza.

Cotele de taxa

Cotele

140. - (1) Cota standard este de 19% şi se aplica asupra bazei de impozitare pentru
operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

(2) Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de
servicii şi/sau livrari de bunuri:
a) serviciile constand în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectura şi arheologice, gradini zoologice şi botanice, targuri,
expozitii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele scutite conform 141 alin. (1)
lit. m);
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare şi reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau
în principal publicitatii;
c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv
inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

(21) Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca
parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este

22
construita locuinta include şi amprenta la sol a locuintei. în sensul prezentului titlu, prin
locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege:
a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
camine de batrani şi de pensionari;
b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 m2, exclusiv anexele
gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma
de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana
necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr.
114/1996, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt
cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare. Cota redusa se aplica numai în cazul
locuintelor care în momentul vanzarii pot fi locuite ca atare şi daca terenul pe care este
construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuintei, în
cazul caselor de locuit individuale. în cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota
indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 m2, inclusiv
amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate
achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:
1. în cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut şi sa nu detina nicio locuinta în
proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;
2. în cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut şi sa nu detina, fiecare sau impreuna,
nicio locuinta în proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii în vederea
atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie
economica nu le permite accesul la o locuinta în proprietate sau inchirierea unei locuinte în
conditiile pietei.
(3) Cota aplicabila este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia
cazurilor prevazute la 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota în vigoare la data exigibilitatii
taxei.
(4) în cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare
la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la 1342 alin. (2).
(5) Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul Romaniei
pentru livrarea aceluiasi bun.
(6) Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe teritoriul
Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun şi care este în vigoare la data la care intervine
exigibilitatea taxei.

Operatiuni scutite de taxa

Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii

141. - (1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa:


a) spitalizarea, ingrijirile medicale şi operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de
unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale,
sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale,
centre de ingrijire medicala şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, statii de salvare
şi alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;

23
b) prestarile de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de catre stomatologi şi tehnicieni
dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi şi de tehnicieni dentari;
c) prestarile de ingrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical,
conform prevederilor legale aplicabile în materie;
d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest
scop, de catre entitati autorizate în acest sens;
e) livrarile de organe, sange şi lapte, de provenienta umana;
f) activitatea de invatamant prevazuta în Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu
modificarile şi completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor, precum şi prestarile
de servicii şi livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutiile
publice sau de alte entitati autorizate;
g) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele şi cantinele organizate pe
langa institutiile publice şi entitatile autorizate prevazute la lit. f), în folosul exclusiv al
persoanelor direct implicate în activitatile scutite conform lit. f);
h) meditatiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul invatamantului scolar,
preuniversitar şi universitar;
i) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta şi/sau protectia
sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter
social, inclusiv cele livrate de caminele de batrani;
j) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor şi a
tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter
social;
k) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv,
în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care
au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica,
patronala, profesionala sau civica, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor
lor, în conditiile în care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;
l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate
de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia
fizica;
m) prestarile de servicii culturale şi/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate
de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca
atare de catre Ministerul Culturii şi Cultelor;
n) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni
sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)-m), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin
financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca
distorsiuni concurentiale;
o) activitatile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decat activitatile de
natura comerciala;
p) serviciile publice postale, precum şi livrarea de bunuri aferenta acestora;
q) prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror
operatiuni sunt scutite sau nu intra în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul
prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, în
cazul în care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli
comune, în limitele şi în conditiile stabilite prin norme şi în conditiile în care aceasta scutire
nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale;
r) furnizarea de personal de catre institutiile religioase sau filozofice în scopul activitatilor
prevazute la lit. a), f), i) şi j).
(2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:
a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara:

24
1. acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de catre persoana
care le acorda;
2. negocierea garantiilor de credit ori a altor garantii sau orice operatiuni cu astfel de garantii,
precum şi administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul;
3. tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plati,
viramente, creante, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptand recuperarea creantelor;
4. tranzactii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca mijloc
legal de plata, cu exceptia obiectelor de colectie, şi anume monede de aur, argint sau din alt
metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plata sau monede
de interes numismatic;
5. tranzactii, inclusiv negocierea, dar exceptand administrarea sau pastrarea în siguranta, cu
actiuni, parti sociale în societati comerciale sau asociatii, obligatiuni garantate şi alte
instrumente financiare, cu exceptia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;
6. administrarea de fonduri speciale de investitii;
b) operatiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestarile de servicii în legatura
cu operatiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care
intermediaza astfel de operatiuni;
c) pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform
legii, sa desfasoare astfel de activitati;
d) livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale, de
timbre fiscale şi alte timbre similare;
e) arendarea, concesionarea, inchirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele
exceptii:
1. operatiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu
functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
3. inchirierea utilajelor şi a masinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
4. inchirierea seifurilor;
f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia şi a terenului pe
care este construita, precum şi a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru
livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. în sensul
prezentului articol, se definesc urmatoarele:
1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa
constructii, conform legislatiei în vigoare;
2. constructie inseamna orice structura fixata în sau pe pamant;
3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel
tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a
constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, în urma transformarii;
4. o constructie noua cuprinde şi orice constructie transformata astfel incat structura, natura
ori destinatia sa au fost modificate sau, în absenta acestor modificari, daca costul
transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei,
exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;
g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, în temeiul prezentului articol,
daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum şi livrarile de bunuri a caror
achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform 145 alin. (5) lit. a) şi b).
(3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2)
lit. e) şi f), în conditiile stabilite prin norme.

Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achizitii intracomunitare

25
142. - (1) Sunt scutite de taxa:
a) importul şi achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare în Romania este în orice
situatie scutita de taxa în interiorul tarii;
b) achizitia intracomunitara de bunuri al caror import în Romania este în orice situatie scutit
de taxa, conform prezentului articol;
c) achizitia intracomunitara de bunuri pentru care, în conformitate cu 145 alin. (2) lit. b)-d),
persoana care cumpara bunurile în orice situatie ar avea dreptul la rambursarea integrala a
taxei care s-ar datora, daca respectiva achizitie nu ar fi scutita;
d) importul definitiv de bunuri care indeplinesc conditiile pentru scutire prevazute de:
Directiva 83/181/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 ce determina domeniul 14 (1) (d) al
Directivei 77/388/CEE privind scutirea de plata a taxei pe valoarea adaugata la importul final
al anumitor marfuri, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 105
din 23 aprilie 1983, cu modificarile şi completarile ulterioare, Directiva 2007/74/CE a
Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoarea adaugata şi de accize
pentru bunurile importate de catre persoanele care calatoresc din tari terte, publicata în
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 346 din 29 decembrie 2007, şi
Directiva 79/2006/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind exceptarea de la taxele de
import a micului trafic de bunuri cu caracter necomercial din tarile terte, publicata în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L 286 din 17 octombrie 2006;
e) importul, în regim diplomatic sau consular, al bunurilor scutite de taxe vamale;
f) importul de bunuri efectuat în Romania de organismele internationale recunoscute ca atare
de autoritatile publice din Romania, precum şi de catre membrii acestora, în limitele şi în
conformitate cu conditiile stabilite în conventiile de infiintare a acestor organizatii sau prin
acorduri de sediu;
g) importul de bunuri efectuat în Romania de catre fortele armate ale statelor straine membre
NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea
popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forte iau parte la efortul comun de aparare.
Acesta include importul realizat de fortele Marii Britanii şi ale Irlandei de Nord stabilite în
insula Cipru, conform Tratatului de infiintare a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru
uzul fortelor armate sau al personalului civil care insoteste fortele armate ori pentru
aprovizionarea cantinelor lor;
h) reimportul de bunuri în Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara
Comunitatii, daca bunurile se afla în aceeasi stare în care se aflau la momentul exportului şi
daca importul respectiv beneficiaza de scutire de taxe vamale;
i) reimportul de bunuri în Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara
Comunitatii, pentru a fi supuse unor reparatii, transformari, adaptari, asamblari sau altor
lucrari asupra bunurilor mobile corporale, cu conditia ca aceasta scutire sa fie limitata la
valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afara Comunitatii;
j) importul, efectuat în porturi de catre intreprinderi de pescuit maritim, de produse piscicole
pescuite, neprelucrate sau dupa ce au fost conservate în vederea comercializarii, dar inainte de
livrare;
k) importul de gaze naturale prin sistemul de distributie a gazelor naturale şi importul de
energie electrica;
l) importul în Romania de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu tert sau o tara
terta, atunci cand livrarea acestor bunuri de catre importator constituie o livrare scutita
conform 143 alin. (2);
m) importul de aur efectuat de Banca Nationala a Romaniei.

26
(2) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica
scutirea de taxa pentru operatiunile prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura şi conditiile
care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa.

Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare, pentru livrari


intracomunitare şi pentru transportul international şi intracomunitar

143. - (1) Sunt scutite de taxa:


a) livrarile de bunuri expediate sau transportate în afara Comunitatii de catre furnizor sau de
alta persoana în contul sau;
b) livrarile de bunuri expediate sau transportate în afara Comunitatii de catre cumparatorul
care nu este stabilit în Romania sau de alta persoana în contul sau, cu exceptia bunurilor
transportate de cumparatorul insusi şi care sunt folosite la echiparea ori alimentarea
ambarcatiunilor şi a avioanelor de agrement sau a oricarui alt mijloc de transport de uz privat.
Este scutita, de asemenea, şi livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul personal al
calatorilor care nu sunt stabiliti în Comunitate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- calatorul nu este stabilit în Comunitate, respectiv adresa sau domiciliul permanent nu este în
interiorul Comunitatii. Adresa sau domiciliul permanent inseamna locul specificat astfel în
pasaport, carte de identitate sau în alt document recunoscut ca document de identitate de catre
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
- bunurile sunt transportate în afara Comunitatii inainte de sfarsitul celei de-a treia luni ce
urmeaza lunii în care are loc livrarea;
- valoarea totala a livrarii, plus TVA, este mai mare decat echivalentul în lei a 175 euro,
stabilit anual prin aplicarea cursului de schimb obtinut în prima zi lucratoare din luna
octombrie şi valabil de la data de 1 ianuarie a anului urmator;
- dovada exportului se va face prin factura sau alt document care tine locul acesteia, purtand
avizul biroului vamal la iesirea din Comunitate;
c) prestarile de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, altele decat
cele prevazute la 141, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimurile
ori situatiile prevazute la 144 alin. (1) lit. a);
d) prestarile de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, altele decat
cele prevazute la 141, daca acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea
acestora este inclusa în baza de impozitare a bunurilor importate potrivit 139;
e) prestarile de servicii efectuate în Romania asupra bunurilor mobile achizitionate sau
importate în vederea prelucrarii în Romania şi care ulterior sunt transportate în afara
Comunitatii de catre prestatorul serviciilor sau de catre client, daca acesta nu este stabilit în
Romania, ori de alta persoana în numele oricaruia dintre acestia;
f) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din şi în insulele care formeaza regiunile
autonome Azore şi Madeira, precum şi serviciile accesorii acestuia;
g) transportul international de persoane;
h) în cazul navelor destinate navigatiei maritime, utilizate pentru transportul international de
persoane şi/sau de bunuri, pentru pescuit ori alta activitate economica sau pentru salvare ori
asistenta pe mare, urmatoarele operatiuni:
1. livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, navlosirea, leasingul şi inchirierea de nave,
precum şi livrarea, leasingul, inchirierea, repararea şi intretinerea de echipamente incorporate
sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;
2. livrarea de carburanti şi provizii destinate a fi utilizate pe nave, dar inclusiv pentru navele
de razboi incadrate în Nomenclatura Combinata (NC) cod 8906 10 00, care parasesc tara şi se

27
indreapta spre porturi straine unde vor fi ancorate, cu exceptia, în cazul navelor folosite pentru
pescuitul de coasta, a proviziilor;
3. prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1, efectuate pentru nevoile directe
ale navelor şi/sau pentru incarcatura acestora;
i) în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene, în principal pentru transportul
international de persoane şi/sau de marfuri, efectuat cu plata, urmatoarele operatiuni:
1. livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, leasingul şi inchirierea aeronavelor, precum şi
livrarea, leasingul, inchirierea, repararea şi intretinerea echipamentelor incorporate sau
utilizate pe aeronave;
2. livrarea de carburanti şi provizii destinate utilizarii pe aeronave;
3. prestarea de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1 sau la 1441, efectuate pentru
nevoile directe ale aeronavelor şi/sau pentru incarcatura acestora;
j) livrarile de bunuri şi prestarile de servicii în favoarea misiunilor diplomatice şi oficiilor
consulare, a personalului acestora, precum şi a cetatenilor straini cu statut diplomatic sau
consular în Romania ori intr-un alt stat membru, în conditii de reciprocitate;
k) livrarile de bunuri şi prestarile de servicii în favoarea organismelor internationale
recunoscute ca atare de autoritatile publice din Romania, precum şi a membrilor acestora, în
limitele şi în conformitate cu conditiile precizate în conventiile de infiintare a acestor
organisme sau prin acorduri de sediu;
l) livrarile de bunuri netransportate în afara Romaniei şi/sau prestarile de servicii efectuate în
Romania, destinate uzului oficial al fortelor armate ale statelor straine membre NATO sau al
personalului civil care insoteste fortele armate ori aprovizionarii popotelor sau cantinelor,
daca fortele iau parte la efortul de aparare comun;
m) livrarile de bunuri sau prestarea serviciilor intr-un alt stat membru decat Romania, în
scopul utilizarii de catre fortele armate ale oricarui stat membru NATO, altul decat statul
membru de destinatie, sau de catre personalul civil care le insoteste sau pentru aprovizionarea
popotelor ori cantinelor, daca aceste forte iau parte la efortul de aparare comun; livrarea
bunurilor sau prestarea serviciilor catre fortele armate ale Regatului Unit stationate în insula
Cipru ca urmare a Tratatului de infiintare a Republicii Cipru, datat 16 august 1960, care sunt
destinate utilizarii de catre aceste forte sau personalului civil care le insoteste ori pentru
aprovizionarea popotelor sau cantinelor;
n) livrarile de aur catre Banca Nationala a Romaniei;
o) livrarile de bunuri catre organismele recunoscute care transporta sau expediaza aceste
bunuri în afara Comunitatii, ca parte a activitatilor umanitare, caritabile sau de instruire;
scutirea se acorda prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al
ministrului finantelor publice.
(2) Sunt, de asemenea, scutite de taxa urmatoarele:
a) livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod
valabil de inregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru,
cu exceptia:
1. livrarilor intracomunitare efectuate de o intreprindere mica, altele decat livrarile
intracomunitare de mijloace de transport noi;
2. livrarilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-
hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor 1522;
b) livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi catre un cumparator care nu ii
comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare în scopuri de TVA;
c) livrarile intracomunitare de produse accizabile catre o persoana impozabila sau catre o
persoana juridica neimpozabila care nu ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare
în scopuri de TVA, în cazul în care transportul de bunuri este efectuat conform 7 alin. (4) şi
(5) sau 16 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992, privind regimul

28
general, depozitarea, circulatia şi controlul produselor supuse accizelor, publicata în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 76 din 23 martie 1992, cu modificarile şi
completarile ulterioare, cu exceptia:
1. livrarilor intracomunitare efectuate de o intreprindere mica;
2. livrarilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de
arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor 1522;
d) livrarile intracomunitare de bunuri, prevazute la 128 alin. (10), care ar beneficia de
scutirea prevazuta la lit. a) daca ar fi efectuate catre alta persoana impozabila, cu exceptia
livrarilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de
arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor 1522.
(3) Prin ordin al ministrului finantelor publice se stabilesc, acolo unde este cazul,
documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operatiunile prevazute la alin.
(1) şi (2) si, dupa caz, procedura şi conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii
de taxa.

Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri

144. - (1) Sunt scutite de taxa urmatoarele:


a) livrarea de bunuri care urmeaza:
1. sa fie plasate în regim vamal de admitere temporara, cu exonerare totala de la plata
drepturilor de import;
2. sa fie prezentate autoritatilor vamale în vederea vamuirii si, dupa caz, plasate în depozit
necesar cu caracter temporar;
3. sa fie introduse intr-o zona libera sau intr-un antrepozit liber;
4. sa fie plasate în regim de antrepozit vamal;
5. sa fie plasate în regim de perfectionare activa, cu suspendare de la plata drepturilor de
import;
6. sa fie plasate în regim de tranzit vamal extern;
7. sa fie admise în apele teritoriale:
- pentru a fi incorporate pe platforme de forare sau de productie, în scopul construirii,
repararii, intretinerii, modificarii sau reutilarii acestor platforme ori pentru conectarea acestor
platforme de forare sau de productie la continent;
- pentru alimentarea cu carburanti şi aprovizionarea platformelor de forare sau de productie;
8. sa fie plasate în regim de antrepozit de TVA, definit dupa cum urmeaza:
- pentru produse accizabile, orice locatie situata în Romania, care este definita ca antrepozit
fiscal, în sensul 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu modificarile şi completarile ulterioare;
- pentru bunuri, altele decat produsele accizabile, o locatie situata în Romania şi definita prin
norme;
b) livrarea de bunuri efectuata în locatiile prevazute la lit. a), precum şi livrarea de bunuri
care se afla în unul dintre regimurile sau situatiile precizate la lit. a);
c) prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la 143 alin. (1) lit. c) şi la 1441, aferente
livrarilor prevazute la lit. a) sau efectuate în locatiile prevazute la lit. a), pentru bunurile aflate
în regimurile sau situatiile prevazute la lit. a);
d) livrarile de bunuri care inca se afla în regim vamal de tranzit intern, precum şi prestarile de
servicii aferente acestor livrari, altele decat cele prevazute la 1441;
e) importul de bunuri care urmeaza sa fie plasate în regim de antrepozit de TVA.
(2) Prin ordin al ministrului finantelor publice se stabilesc documentele necesare pentru a
justifica scutirea de taxa pentru operatiunile prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura şi
conditiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de taxa.

29
Scutiri pentru intermediari

1441. - Sunt scutite de taxa serviciile prestate de intermediarii care actioneaza în numele şi în
contul altei persoane, în cazul în care aceste servicii sunt prestate în legatura cu operatiunile
scutite prevazute la 143 şi 144, cu exceptia operatiunilor prevazute la 143 alin. (1) lit. f) şi
alin. (2), sau în legatura cu operatiunile desfasurate în afara Comunitatii.

Regimul deducerilor

Sfera de aplicare a dreptului de deducere

145. - (1) Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei.


(2) Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea
sunt destinate utilizarii în folosul urmatoarelor operatiuni:
a) operatiuni taxabile;
b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera
ca fiind în strainatate, daca taxa ar fi deductibila, în cazul în care aceste operatiuni ar fi fost
realizate în Romania;
c) operatiuni scutite de taxa, conform 143, 144 şi 1441;
d) operatiuni scutite de taxa, conform 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 şi lit. b), în cazul în care
cumparatorul ori clientul este stabilit în afara Comunitatii sau în cazul în care aceste
operatiuni sunt în legatura directa cu bunuri care vor fi exportate intr-un stat din afara
Comunitatii, precum şi în cazul operatiunilor efectuate de intermediari care actioneaza în
numele şi în contul altei persoane, atunci cand acestia intervin în derularea unor astfel de
operatiuni;
e) operatiunile prevazute la 128 alin. (7) şi la 129 alin. (7), daca taxa s-ar fi aplicat
transferului respectiv.
(3) Daca nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabila are dreptul de deducere a
taxei şi pentru cazurile prevazute la 128 alin. (8) şi la 129 alin. (5).
(4) în conditiile stabilite prin norme se acorda dreptul de deducere a taxei pentru achizitiile
efectuate de o persoana impozabila inainte de inregistrarea acesteia în scopuri de TVA,
conform 153.
(5) Nu sunt deductibile:
a) taxa aferenta sumelor achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se deconteaza
acestuia, precum şi taxa aferenta sumelor incasate în numele şi în contul altei persoane, care
nu sunt incluse în baza de impozitare a livrarilor/prestarilor efectuate conform 137 alin. (3) lit.
e);
b) taxa datorata sau achitata pentru achizitiile de bauturi alcoolice şi produse din tutun, cu
exceptia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi utilizate
pentru prestari de servicii.

Conditii de exercitare a dreptului de deducere

146. - (1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:

30
a) pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie
livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate în beneficiul sau, sa detina o
factura care sa cuprinda informatiile prevazute la 155 alin. (5);
b) pentru taxa aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care
i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate în beneficiul sau, dar pentru care persoana impozabila
este obligata la plata taxei, conform 150 alin. (1) lit. b)-g):
1. sa detina o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la 155 alin. (5) sau documentele
prevazute la 1551 alin. (1); şi
2. sa inregistreze taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere
exigibilitatea taxei;
c) pentru taxa achitata pentru importul de bunuri, altele decat cele prevazute la lit. d), sa
detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa
mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei,
precum şi documente care sa ateste plata taxei de catre importator sau de catre alta persoana
în contul sau. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate
eliberata de alt stat membru trebuie sa detina o declaratie de import pentru TVA şi accize;
d) pentru taxa datorata pentru importul de bunuri efectuat conform 157 alin. (4) şi (5), sa
detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa
mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor în scopuri de taxa, precum şi suma
taxei datorate. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate
eliberata de alt stat membru trebuie sa detina o declaratie de import pentru TVA şi accize. De
asemenea, persoana impozabila trebuie sa inscrie taxa pe valoarea adaugata ca taxa colectata
în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea;
e) pentru taxa aferenta unei achizitii intracomunitare de bunuri:
1. sa detina o factura sau documentul prevazut la 1551 alin. (1); şi
2. sa inregistreze taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere
exigibilitatea;
f) pentru taxa aferenta unei operatiuni asimilate cu o achizitie intracomunitara de bunuri,
prevazuta la 1301 alin. (2) lit. a), sa detina documentul prevazut la 155 alin. (4), emis în statul
membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevazut la 1551
alin. (1) şi sa inregistreze aceasta taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în
care ia nastere exigibilitatea taxei.
(2) Prin norme se vor preciza cazurile în care documentele sau obligatiile, altele decat cele
prevazute la alin. (1), se vor prezenta sau indeplini pentru a justifica dreptul de deducere a
taxei.

Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt


si persoana partial impozabila

147. - (1) Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care
dau drept de deducere, cat şi operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita în
continuare persoana impozabila cu regim mixt. Persoana care realizeaza atat operatiuni pentru
care nu are calitatea de persoana impozabila, în conformitate cu prevederile 127, cat şi
operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila este denumita persoana partial
impozabila.
(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizitiilor efectuate de catre o persoana
impozabila cu regim mixt se determina conform prezentului articol. Persoana partial
impozabila nu are drept de deducere pentru achizitiile destinate activitatii pentru care nu are
calitatea de persoana impozabila. Daca persoana partial impozabila desfasoara activitati în
calitate de persoana impozabila, din care rezulta atat operatiuni cu drept de deducere, cat şi

31
operatiuni fara drept de deducere, este considerata persoana impozabila mixta pentru
respectivele activitati şi aplica prevederile prezentului articol. în conditiile stabilite prin
norme, persoana partial impozabila poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale în situatia în
care nu poate tine evidente separate pentru activitatea desfasurata în calitate de persoana
impozabila şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoana impozabila.
(3) Achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care permit exercitarea dreptului de
deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-o
coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestora se
deduce integral.
(4) Achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere,
precum şi de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu intr-o
coloana distincta din jurnalul pentru cumparari pentru aceste operatiuni, iar taxa deductibila
aferenta acestora nu se deduce.
(5) Achizitiile pentru care nu se cunoaste destinatia, respectiv daca vor fi utilizate pentru
realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau pentru operatiuni care nu dau drept de
deducere, ori pentru care nu se poate determina proportia în care sunt sau vor fi utilizate
pentru operatiuni care dau drept de deducere şi operatiuni care nu dau drept de deducere se
evidentiaza intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta
acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata.
(6) Pro-rata prevazuta la alin. (5) se determina ca raport intre:
a) suma totala, fara taxa, dar cuprinzand subventiile legate direct de pret, a operatiunilor
constand în livrari de bunuri şi prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de
deducere, la numarator; şi
b) suma totala, fara taxa, a operatiunilor prevazute la lit. a) şi a operatiunilor constand în
livrari de bunuri şi prestari de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la
numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în
scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla
în sfera de aplicare a taxei.
(7) Se exclud din calculul pro-rata urmatoarele:
a) valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabila
în activitatea sa economica;
b) valoarea oricaror livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine efectuate de persoana
impozabila şi prevazute la 128 alin. (4) şi la 129 alin. (4), precum şi a transferului prevazut la
128 alin. (10);
c) valoarea operatiunilor prevazute la 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operatiunilor
imobiliare, altele decat cele prevazute la lit. a), în masura în care acestea sunt accesorii
activitatii principale.
(8) Pro-rata definitiva se determina anual, iar calculul acesteia include toate operatiunile
prevazute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia nastere în timpul anului calendaristic
respectiv. Pro-rata definitiva se determina procentual şi se rotunjeste pana la cifra unitatilor
imediat urmatoare. La decontul de taxa prevazut la 1562, în care s-a efectuat ajustarea
prevazuta la alin. (12), se anexeaza un document care prezinta metoda de calcul al pro-rata
definitiva.
(9) Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este pro-rata definitiva, prevazuta la alin. (8),
determinata pentru anul precedent, sau pro-rata estimata pe baza operatiunilor prevazute a fi
realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea
operatiunilor cu drept de deducere în totalul operatiunilor se modifica în anul curent fata de
anul precedent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal competent, la
inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata
provizorie care va fi aplicata în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia. în

32
cazul unei persoane impozabile nou-inregistrate, pro-rata aplicabila provizoriu este pro-rata
estimata pe baza operatiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent,
care trebuie comunicata cel mai tarziu pana la data la care persoana impozabila trebuie sa
depuna primul sau decont de taxa, prevazut la 1562.
(10) Taxa de dedus intr-un an calendaristic se determina provizoriu prin inmultirea valorii
taxei deductibile prevazute la alin. (5) pentru fiecare perioada fiscala din acel an calendaristic
cu pro-rata provizorie prevazuta la alin. (9), determinata pentru anul respectiv.
(11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaza definitiv prin inmultirea sumei
totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevazuta la alin. (5), cu pro-rata
definitiva prevazuta la alin. (8), determinata pentru anul respectiv.
(12) La sfarsitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie sa ajusteze taxa dedusa
provizoriu astfel:
a) din taxa de dedus determinata definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusa intr-un an
determinata provizoriu, conform alin. (10);
b) rezultatul diferentei de la lit. a), în plus sau în minus dupa caz, se inscrie în randul de
regularizari din decontul de taxa, prevazut la 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului,
sau în decontul de taxa aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul
anularii inregistrarii acesteia.
(13) în ceea ce priveste taxa de dedus aferenta bunurilor de capital, definite conform 149 alin.
(1), utilizate pentru operatiunile prevazute la alin. (5):
a) prima deducere se determina în baza pro-rata provizorie prevazuta la alin. (9), pentru anul
în care ia nastere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaza, conform alin.
(12), în baza pro-rata definitiva prevazuta la alin. (8). Aceasta prima ajustare se efectueaza
asupra valorii totale a taxei deduse initial;
b) ajustarile ulterioare iau în considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o
douazecime, pentru bunurile imobile, dupa cum urmeaza:
1. taxa deductibila initiala se imparte la 5 sau la 20;
2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se inmulteste cu pro-rata definitiva prevazuta
la alin. (8), aferenta fiecaruia dintre urmatorii 4 sau 19 ani;
3. taxa dedusa initial în primul an, conform pro-rata definitiva, se imparte la 5 sau la 20;
4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 şi 3 se compara, iar diferenta în plus sau în
minus reprezinta ajustarea de efectuat, care se inscrie în randul de regularizari din decontul de
taxa prevazut la 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului.
(14) în situatii speciale, cand pro-rata calculata potrivit prevederilor prezentului articol nu
asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de
specialitate, poate, la solicitarea justificata a persoanelor impozabile:
a) sa aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Daca aprobarea a fost acordata în timpul anului,
persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa dedusa de la inceputul anului pe baza
de pro-rata speciala aprobata. Persoana impozabila cu regim mixt poate renunta la aplicarea
pro-rata speciala numai la inceputul unui an calendaristic şi este obligata sa anunte organul
fiscal competent pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv;
b) sa autorizeze persoana impozabila sa stabileasca o pro-rata speciala pentru fiecare sector al
activitatii sale economice, cu conditia tinerii de evidente contabile distincte pentru fiecare
sector.
(15) în baza propunerilor facute de catre organul fiscal competent, Ministerul Finantelor
Publice, prin directia sa de specialitate, poate sa impuna persoanei impozabile anumite criterii
de exercitare a dreptului de deducere pentru operatiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
a) sa aplice o pro-rata speciala;
b) sa aplice o pro-rata speciala pentru fiecare sector al activitatii sale economice;

33
c) sa-si exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, în conformitate cu
prevederile alin. (3) şi (4), pentru toate operatiunile sau numai pentru o parte din operatiuni;
d) sa tina evidente distincte pentru fiecare sector al activitatii sale economice.
(16) Prevederile alin. (6)-(13) se aplica şi pentru pro-rata speciala prevazuta la alin. (14) şi
(15). Prin exceptie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata speciala se vor lua în
considerare:
a) operatiunile specificate în decizia Ministerului Finantelor Publice, pentru cazurile
prevazute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b);
b) operatiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevazute la alin.
(14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b).

Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa

1471. - (1) Orice persoana impozabila inregistrata în scopuri de TVA, conform 153, are
dreptul sa scada din valoarea totala a taxei colectate, pentru o perioada fiscala, valoarea totala
a taxei pentru care, în aceeasi perioada, a luat nastere şi poate fi exercitat dreptul de deducere,
conform 145-147.
(2) în situatia în care nu sunt indeplinite conditiile şi formalitatile de exercitare a dreptului de
deducere în perioada fiscala de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de
justificare a taxei prevazute la 146, persoana impozabila isi poate exercita dreptul de deducere
prin decontul perioadei fiscale în care sunt indeplinite aceste conditii şi formalitati sau printr-
un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, incepand cu data de 1 ianuarie
a anului care urmeaza celui în care a luat nastere dreptul de deducere.
(3) Prin norme se vor preciza conditiile necesare aplicarii prevederilor alin. (2), pentru
situatia în care dreptul de deducere este exercitat dupa mai mult de 3 ani consecutivi dupa
anul în care acest drept ia nastere.
(4) Dreptul de deducere se exercita chiar daca nu exista o taxa colectata sau taxa de dedus
este mai mare decat cea colectata pentru perioada fiscala prevazuta la alin. (1) şi (2).

Rambursarile de taxa catre persoanele impozabile inregistrate


in scopuri de TVA, conform 153

1473. - (1) în situatia în care taxa aferenta achizitiilor efectuate de o persoana impozabila
inregistrata în scopuri de TVA, conform 153, care este deductibila intr-o perioada fiscala, este
mai mare decat taxa colectata pentru operatiuni taxabile, rezulta un excedent în perioada de
raportare, denumit în continuare suma negativa a taxei.
(2) Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pentru operatiunile din
perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile
prevazute în prezentul articol, prin decontul de taxa prevazut la 1562.
(3) Suma negativa a taxei, cumulata, se determina prin adaugarea la suma negativa a taxei,
rezultata în perioada fiscala de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din
decontul perioadei fiscale precedente, daca nu s-a solicitat a fi rambursat.
(4) Taxa de plata cumulata se determina în perioada fiscala de raportare prin adaugarea la
taxa de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, pana la
data depunerii decontului de taxa prevazut la 1562, din soldul taxei de plata al perioadei
fiscale anterioare.
(5) Prin decontul de taxa prevazut la 1562, persoanele impozabile trebuie sa determine
diferentele dintre sumele prevazute la alin. (2) şi (3), care reprezinta regularizarile de taxa şi

34
stabilirea soldului taxei de plata sau a soldului sumei negative a taxei. Daca taxa de plata
cumulata este mai mare decat suma negativa a taxei cumulata, rezulta un sold de taxa de plata
în perioada fiscala de raportare. Daca suma negativa a taxei cumulata este mai mare decat
taxa de plata cumulata, rezulta un sold al sumei negative a taxei în perioada fiscala de
raportare.
(6) Persoanele impozabile, inregistrate conform 153, pot solicita rambursarea soldului sumei
negative a taxei din perioada fiscala de raportare, prin bifar