Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune Anul universitar 2008-2009, sem. 1 Anul II de studii

Titulari disciplină:

Prof. univ. dr. Mircea Boulescu Lector univ. drd. Liana Gâdău

CCOONNTTRROOLL FFIINNAANNCCIIAARR FFIISSCCAALL

SINTEZA CURSULUI

Manualul recomandat: Control financiar fiscal, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, ediţiile 2006 şi 2007; autor: prof. univ. dr. Mircea Boulescu

Obiectivul principal al cursului:

Însuşirea elementelor teoretice, legislative, metodologice şi organizatorice ale controlului financiar. Conţinut selectiv, de sinteză interdisciplinară, la nivelul specializării Contabilitate şi informatică de gestiune şi ale necesităţilor practice în domeniu prin utilizarea contributiv– interpretativă a informaţiilor obţinute la disciplinele anterioare din planul de învăţământ.

Modul de stabilire a notei finale:

Evaluare electronica

Consultatii pentru studenti:

Prof.univ.dr. Mircea Boulescu – marţi, orele 13,30-14,30 la sediul Facultăţii; Adresa e-mail responsabil pentru contactul cu studentii: lianagadau@yahoo.com

Capitolul 1. Conceptul de control financiar

Conceptual, controlul financiar este examinat:

- ca parte integranta a managementului la nivel micro si macro;

- ca forma de cunoastere;

- ca sistem metodologic.

Obiectivul capitolului:

1.1. Controlul – functie a managementului;

1.2. Obiectul, functiile si formele controlului financiar;

1.3. Sistemul de documente primare si evidenta–obiect al

si surse de informatii pentru control;

1.4. Sistemul metologic de control;

1.5. Procedee de control financiar;

1.6. Valorificarea constatarilor controlului financiar.

controlului

Concepte-cheie tratate: control, obiectul controlului financiar, control preventiv, control operativ curent, control ulterior, control financiar fiscal al statului, control financiar al entitatilor economice, surse de informatii pentru control, sistem metodologic de control, procedee si tehnici (modalitati) de control financiar, valorificarea constatarilor controlului financiar (masuri si raspunderi).

Rezumat

Controlul este:

– o analiza permanenta sau perioada a unei activitati, a unei situatii, pentru a urmari mersul

si a lua masuri de îmbunatatire;

– o supraveghere continua, morala sau materiala, stapânirea unei activitati, a unei situatii;

– o revedere, o inspectie atenta a corectitudinii unui act, o actiune de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minutioasa sau puterea de a conduce, un instrument de reglementare a unui mecanism, a unui proces;

– o functie a managementului, un mijloc de cunoastere a realitatii si de corectare a erorilor; – procesul prin care realizarea cantitativa si calitativa a sarcinilor sau lucrarilor si a performantelor se compara cu obiectivele programate si se indica masurile de corectie. Controlul este o necesitate obiectiva si subiectiva, dar nu este un scop, ci un mijloc de

perfectionare a activiatii executive, inclusiv a managementului. Pe aceasta linie, controlul are ca directii esentiale:

– organizarea mai buna a muncii;

– întarirea ordinii si disciplinei în organizarea si desfasurarea activitatii economice;

– gospodarirea mai eficienta a mijloacelor de munca, materiale si financiare;

– descoperirea operatiilor nereale, neeconomicoase si nelegale;

– preîntâmpinarea aparitiei deficientelor, neregulilor si pagubelor;

– evaluarea eficientei rezultatelor obtinute;

– remedierea abaterilor constatate si perfectionarea activitatii viitoare, etc.

Controlul financiar, ca parte integranta a managementului si ca forma de cunoastere, constituie expresia unei necesitati obiective, ceea ce îi confera o sfera mai larga si cu semnificatii multiple, care depasesc interesul strict al entitatii economice. Astfel, care se efectueaze în cadrul agentului economic, are o tripla semnificatie, fiind, în acelasi timp, un control pentru sine (control intern), un control pentru altii (control exterior) si un control pentru stat (control public). (pag.13-

16).

Obiectul controlului financiar consta în examinarea modului în care se realizeaza sau s-a realizat programul fixat anticipat si a modului în care se respecta principiile stabilite, cu scopul de a releva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele pentru a le remedia si evita în viitor. (pag. 16-17). Controlul financiar asigura realizarea unor functii specifice, cum sunt: de prevenire si perfectionare; de constatare si corectare; de cunoastere si evaluare; educativa si stimulativa, de diagnosticare a erorilor financiare; de revizuire a obiectivelor sau previziunilor viitoare; de a interveni în limita competentelor pentru redresarea sau solutionarea problemelor entitatilor economice; de reglare a activitatii; de învatare si autoînvatare a realitatilor.(pag. 17-19)

Formele controlului financiar sunt:

a. Dupa momentul în care se exercita controlul, raportat la momentul desfasurarii activitatii sau efectuarii operatiilor ce se controleaza:

anticipat sau preventiv;

concomitent sau operativ-curent;

post-operativ sau ulterior.

b.

Dupa modul de corelare cu interesele economico-financiare pentru care este organizat si

exercitat controlul financiar:

– control financiar-fiscal al statului;

– control financiar al entitatilor economice care, la rândul sau este preventiv si ulterior. (

pag. 20-24). Activitatea de conducere presupune un sistem de comunicatii care sa asigure transmisiunea clara, precisa, completa si rapida a informatiilor, instructiunilor, ordinelor, directivelor necesare asupra fundamentarii si executarii deciziilor. Evidenta si controlul sunt esentiale în conducerea activitatii economico-sociale bazata pe criterii de profit.

Sistemul de evidenta reprezinta sursa esentiala de informatii pentru controlul financiar. Pentru a obtine o imagine fidela a activitatii economico-financiare controlate este necesar ca sursele de informatii ale controlului sa fie reale, legale, corecte, de calitate. În consecinta, sistemul de documente si evidenta este atât obiect al controlului, cât si sursa de informatii pentru controlul activitatii economico-financiare. (pag. 24-25) Documentele primare sau actele justificative, constituie, de regula, surse de informatii pentru toate formele evidentei. În acelasi timp, documentele primare servesc pentru informarea operativa a conducerii agentilor economici. Pentru contabilitate, documentele îndeplinesc functia de acte justificative. În acest sens, este necesar ca fiecare document folosit ca act justificativ sa contina unele elemente obligatorii, si anume: denumirea; unitatea care îl întocmeste; numarul si data întocmirii; mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei (când este cazul); datele cantitative si valorice ale operatiei efectuate; semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei, ale celor care au sarcina executarii controlului financiar preventiv sau dreptul sa aprobe operatiile respective, etc. (pag. 25-

27)

Din punct de vedere al formei, controlul documentelor are ca obiective: autenticitatea; exactitatea întocmirii si valabilitatea documentului; efectuarea corecta a calculelor. Din punct de vedere al fondului (continutului), controlul documentelor are ca obiective:

legalitatea – justetea, realitatea – exactitatea si eficienta, respectiv, necesitatea, economicitatea si oportunitatea operatiilor economice si financiare consemnate în documente. (pag. 28-31) Un obiectiv esential al controlului documentelor îl constituie gestionarea, folosirea si evidenta formularului cu regim special si a celor personalizate si securizate, precum si circulatia documentelor justificative. pag. 31-36) Prin înregistrarile, centralizarile si prelucrarile contabile se exercita un control contabil asupra activitatii economice, financiare si gestionare a agentilor economici. În consecinta controlul

contabil este acel control asupra legalitatii, realitatii si eficientei operatiilor si activitatii economice si financiare, care se efectueaza cu ajutorul mijloacelor contabilitatii si instrumentelor specifice acestora, respectiv: înregistrari, conturi, balante de control contabil, situatii contabile, registrele contabilitatii sintetice si analitice, registrele operative ale gestiunilor în bani si materiale, corelatii bilantiere, etc. Deoarece contabilitatea are la baza documentele primare si centralizatoare, controlul contabil este strâns corelat cu cel documentar si se manifesta în unitate cu acesta ca procedeu de control documentar-contabil. Pentru a sintetiza real si legal activitatea economica si financiara este necesar ca sistemul de evidenta sa fie exact, corect, real, legal si complet. Din acest motiv se executa, în primul rând, controlul asupra organizarii si conducerii evidentei tehnico-operativ si contabile. (pag. 36-38) Reluând într-o forma sintetica cu caracter practic, principalele obiective ale controlului contabilitatii constau în:

– conducerea corecta si la zi a contabilitatii;

– întocmirea documentelor justificative pentru operatiunile patrimoniale;

– constituirea si evaluarea capitalului social si a elementelor de activ si pasiv;

– exactitatea si realitatea înregistrarilor contabile pentru stabilirea si îndeplinirea obligatiilor financiare si fiscale fata de stat;

– inventarierea patrimoniului si valorificarea rezultatelor acesteia;

– întocmirea balantelor de verificare, a bilantului contabil si a contului de profit si pierdere; (pag. 36-38) • respectarea criteriilor minimale privind programele informatice utilizate în activitatea financiara si contabila si a conditiilor în care se pot întocmi, edita si arhiva electronic registrele, jurnalele si alte documente financiar-contabile. (pag. 38-42) Prin actiunea de control se stabileste daca activitatea economica si financiara este organizata si se desfasoara conform normelor, principiilor sau regulilor stabilite. Orice operatie sau activitate economico-financiara se cerceteaza nu numai în sine, ci si în raport cu anumite criterii, respectiv, o baza de comparatie. Comparatia de control prezinta aspecte specifice în functie de natura operatiilor si activitatilor economico-financiare controlate, de metodologia de calcul si sistemul de evidenta.

Metodologic, controlul, ca proces de cunoastere si perfectionare a activitatii economico- financiare si sociale impune urmatoarele momente:

cunoasterea situatiei stabilite; cunoasterea situatiei reale; determinarea abaterilor prin compararea situatiei reale cu cea stabilita; concluzii, sugestii, propuneri si masuri.

- Metodologia de control, privita ca proces structurat pe momentele enuntate, presupune, în interdependenta, o filiera adecvata de cercetare si actiune, care, în succesiune teoretica, se prezinta astfel:

- formularea obiectivelor controlului;

- delimitarea obiectivelor pe forme de control financiar (preventiv, operativ, ulterior);

- organele componente legal sa efectueze controlul asupra obiectivelor stabilite;

- sursele de informare pentru control (documente primare, evidente tehnice – operative si contabile, alte documente);

- aplicarea procedeelor si tehnicilor de control cu ajutorul carora se realizeaza cunoasterea activitatii controlate;

- stabilirea deficientelor, lipsurilor si abaterilor, precum si a rezervelor de perfectionare, ce se pot constata, în sfera obiectivului controlat, utilizând procedeele si tehnicile de control;

- întocmirea actelor de control în care se înscriu constatarile;

- modalitatile de finalizare si valorificare a actiunilor de control;

- stabilirea eficientei controlului pe linia prevenirii, detectarii si remedierii deficientelor, lipsurilor, abaterilor, dar si pe linia perfectionarii activitatii controlate. Competenta principala a metodologiei de control o constituie ansamblul procedeelor de cercetare, cunoastere si perfectionare a activitatii economice si financiare, si anume: studiul general prealabil asupra activitatii ce urmeaza a se controla; controlul documentar contabil; controlul faptic; analiza economico-financiara; controlul total si prin sondaj; finalizarea (valorificarea) constatarilor controlului, etc. Procedeul de control reprezinta latura practica a procesului cognitiv si se compune din conexiunea unor modalitati tehnice, instrumente concrete de actiune pentru cunoasterea si perfectionarea activitatii ce se controleaza. Orice modalitate concreta de control reprezinta o maniera sau tehnica de actiune, comparatie sau judecata, în vederea cunoasterii obiectivului controlat. Modalitatile de control financiar se utilizeaza selectiv si combinat, pe baza de rationamente cu privire la aplicabilitatea si utilitatea lor în circumstante concrete diferite. (pag. 43-45)

Dintre procedeele de control folosite în practica relevam:

1. Studiul general prealabil face posibila cunoasterea elementelor esentiale si specifice ale

activitatii ce urmeaza a se controla si pe baza acestora orienteaza actiunea de organizare si

exercitare în continuare a muncii de control asupra: remedierii unor deficiente, lipsuri, abateri; mobilizarii unor rezerve de perfectionare a activitatii economice si financiare, de constituirea si utilizarea corecta a fondurilor, de cresterea rentabilitatii si eficientei economice. ( pag. 46-47)

2. Controlul documentar-contabil consta în aprecierea si analiza unor operatiuni, procese

sau fenomene economice pe baza documentelor justificative care le reflecta. Este procedeul de stabilire a realitatii, legalitatii si a eficientei operatiilor si activitatilor economice si financiare, prin examinarea documentelor primare si centralizatoare, a înregistrarilor în evidenta tehnico-operativa, a situatiilor contabile si bilanturilor. Controlul documentar-contabil se exercita printr-o serie de modalitati sau tehnici de control care se utilizeaza selectiv si combinat: controlul cronologic, controlul invers cronologic, controlul sistematic sau pe probleme, controlul reciproc, controlul încrucisat, investigatia de control, examenul critic, analiza contabila, balanta de control contabila sintetica si analitica, tehnici specifice de control în conditiile sistemelor de prelucrare automata a datelor etc.( pag. 48-51)

3. Controlul faptic este procedeul de stabilire a realitatii, existentei si miscarii mijloacelor materiale si banesti si a desfasurarii activitatilor economico-financiare. Principalele modaliati sau tehnici de control faptic sunt: inventarierea, expertiza tehnica si analiza de laborator, observarea directa, inspectia fizica.( pag.51-54) 4. Controlul total sau prin sondaj Controlul total cuprinde toate operatiile din cadrul obiectivelor stabilite si pe întreaga perioada supusa controlului. Controlul prin sondaj cuprinde numai o parte din operatiile si documentele dintr-un anumit sector. Tehnicile sau modalitatile de control se întrepatrund în forme multiple si variate, cum sunt:

controlul simultan, controlul complet, controlul continuu sau permanent, controlul progresiv, controlul periodic, controlul direct, controlul executiei si controlul de conducere.( pag. 54-58) Controlul financiar nu se limiteaza la constatarea lipsurilor, deficientelor si abaterilor. Controlul de constatare este urmat obligatoriu de controlul de remediere definitiva a neajunsurilor si abaterilor constatate. Astfel, se propun sau dispun masuri operative, în timpul desfasurarii controlului pentru înlaturarea deficientelor constatate si prevenirea repetarii lor. ( pag. 58-59) Pe baza constatarilor si propunerilor organelor de control financiar, conducerea agentului economic controlat si a organului care a dispus controlul, stabilesc o serie de masuri de remediere. Ca modalitate de finalizare a controlului financiar exista urmatoarele raspunderi:

disciplinara, contraventionala, materiala si penala. O semnificatie deosebita se acorda stabilirii raspunderii pentru fapte care constituie contraventii si infractiuni contra confidentialitatii si integritatii datelor si sistemelor informatice. (pag. 59-84)

Lista subiectelor pentru pregatirea in vedera evaluarii finale (examen) pentru capitolul 1 “Conceptul de control – financiar”

1. Controlul – functie a managementului.Controlul financiar ca parte integranta a managementului.

2. Obiectul controlului financiar.

3. Functiile controlului financiar.

4. Formele controlului financiar, dupa momentul in care se exercita, raportat la momentul desfasurarii activitatii sau sau efectuarii operatiilor ce se controleaza.

5. Formele controlului financiar, dupa modul de corelare cu interesele

6. economico – financiare care este organizat si exercitat.

7. Exercitarea controlului financiar pe baza documentelor justificative.

8. Controlul documentelor justificative din punct de vedere al formei.

9. Controlul documentelor justificative din punct de vedere al fondului (continutului).

10. Controlul gestionarii, folosirii si evidentei formularelor cu regim special.

11. Elemente specifice privind controlul formularelor personalizate si securizate.

12. Controlul circulatiei documentelor justificative.

13. Controlul organizarii si conducerii evidentei tehnic operative.

14. Controlul organizarii si conducerii evidentei contabile analitice si sintetice.

15. Controlul programelor informatice utilizate in activitatea financiara si contabila.

16. Sistemul metodologic de control financiar.

17. Studiul general prealabil privind activitatea ce se controleaza, ca procedeu de control financiar.

18. Tehnici (modalitati) specifice de control documentar – contabil.

19. Tehnici (modalitati) de control faptic.

20. Controlul total sau prin sondaj.

21. Masuri de valorificare a constatarilor controlului financiar.

22. Stabilirea raspunderii disciplinare, ca modalitate de finalizare a constatarilor controlului.

23. Stabilirea raspunderii contraventionale, ca modalitate de finalizare a constatarilor controlului.

24. Stabilirea raspunderii materiale (patrimoniale), ca modalitate de finalizare a constatarilor controlului.

25. Procedura de stabilire a raspunderii materiale pentru pagube cauzate de fapte penale.

26. Contraventii si infractiuni contra confidentialitatii si integritatii datelor si sistemelor informatice.

Capitolul 2. Controlul financiar al statului

Obiectivul capitolului 2.1.Sfera controlului financiar al statului. 2.2.Programarea si organizarea activitatii de control al statului. Registrul unic de control. 2.3.Actele de control financiar. 2.4.Valorificarea constatarilor controlului financiar al statului. 2.5.Solutionarea plangerii prealabile formulate impotriva procesului– verbal de control financiar. 2.6.Evidenta, urmarirea si raportarea rezultatelor activitatii de control financiar.

Concepte cheie tratate: sfera controlului financiar al statului; programarea si organizarea activitatii de control financiar al statului; actele de control financiar; valorificarea constatarilor controlului, solutionarea plângerii prealabile formulate împotriva procesului-verbal de control financiar; evidenta, urmarirea si raportarea rezultatelor activitatii de control financiar al statului.

Rezumat

Controlul financiar al statului include în sfera sa regiile autonome, societatile/companiile

nationale, societatile comerciale la care statul, direct sau printr-o institutie ori autoritate publica, are calitatea de actionar si la alti agenti economici în legatura cu îndeplinirea obligatiilor financiare si fiscale fata de stat. Controlul financiar al statului are ca atributii sa controleze:

a) administrarea si utilizarea fondurilor acordate de la buget pentru cheltuielile de

functionare si întretinere a organelor centrale si locale ale administratiei de stat, unitatilor finantate de la buget;

b) utilizarea fondurilor acordate de stat pentru realizarea de investitii de interes general,

subventionarea unor activitati si produse si pentru alte destinatii prevazute de lege;

c) folosirea mijloacelor si a fondurilor din dotare si respectarea reglementarilor financiar-

contabile în activitatea regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital de stat;

d) exactitatea si realitatea înregistrarilor în evidentele prevazute de lege si de actele de

constituire a societatilor comerciale si a celorlalti agenti economici, urmarind stabilirea corecta si îndeplinirea integrala si la termen a tuturor obligatiilor financiare si fiscale fata de stat. În exercitarea acestor atributii, controlul financiar are urmatoarele principale obiective:

a) modul de respectare a disciplinei economico-financiare si de realizare a prevederilor din

bugetul de venituri si cheltuieli;

b) modul de administrare si gestionare a mijloacelor materiale si a fondurilor financiare de

catre regiile autonome, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale la care statul, direct sau printr-o institutie ori autoritate publica, are calitatea de actionar;

c) modul de utilizare a ajutorului de stat: subventii, alocatii, credite cu garantia statului,

fonduri, facilitati, potrivit destinatiei prevazute de lege;

d) exactitatea si realitatea înregistrarilor în evidente, stabilirea corecta si îndeplinirea

integrala a obligatiilor financiare si fiscale fata de stat;

e) calitatea managementului. (pag. 85-86)

Activitatea de control financiar al statului:

a) se exercita prin Directia de control financiar si structurile subordonate apartinând

directiilor generale ale finantelor publice judetene, a municipiului Bucuresti si Directiei generale de administrare a marilor contribuabili din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

b) se desfasoara în baza unor programe anuale, trimestriale si lunare, aprobate de

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Selectarea agentilor economici la care urmeaza sa se efectueze controlul financiar si stabilirea duratei acestuia se fac cu respectarea urmatoarelor reguli:

- într-un an calendaristic, un agent economic face obiectul unui singur control al contabilitatii, pentru sinceritatea bilanturilor si determinarea sumelor datorate cu orice titlu statului;

- este supusa controlului întreaga perioada scursa de la precedentul control de aceeasi natura si cu aceleasi obiective, care nu se prescriu;

- fac exceptie actiunile de documentare, analiza si urmarire a implementarii unor reglementari care se pot efectua numai dupa notificarea si obtinerea acordului agentului economic, precum si controlul reclamatiilor cu privire la existenta unor eludari ale legilor financiare si fiscale, care se efectueaza ori de câte ori este cazul;

- durata maxima a unei actiuni de control, la sediul unui agent economic, este de 3 luni, indiferent de perioada supusa controlului. Prin norme, Ministerul Finantelor Publice stabileste durate maxime diferentiate în functie de categorii de agenti economici, de natura actiunilor de control, precum si de perioada cuprinsa în control. Procedura de selectare a agentilor economici tine cont, în principal, de:

- importanta agentului economic (strategica, nationala, regionala, locala);

- situatia economico-financiara a agentilor economici (pierderi, arierate);

- facilitati acordate (ajutor de stat, credite interne si externe cu garantia statului, fonduri comunitare, fonduri de cofinantare, etc.);

- programe de restructurare a activitatii economice.

La agentii economici la care statul, direct sau printr-o institutie ori autoritate publica, are calitatea de actionar, de regula, controlul financiar precede celui fiscal (inspectie fiscala). În scopul evitarii controalelor paralele sau repetate, al depasirii duratei controlului si cresterii eficientei economice a activitatii de control, fiecare directie de control tine o evidenta

stricta a actiunilor de control financiar pentru fiecare agent economic la care statul, direct sau printr- o institutie ori autoritate publica, are calitatea de actionar. În situatiile în care în efectuarea controlului financiar nu se pot respecta termenele stabilite prin program, conducatorul directiei de control analizeaza conditiile concrete si poate dispune prelungirea duratei actiunii fara a influenta realizarea celorlalte actiuni prevazute în programul de activitate si fara depasirea duratei maxime prevazute de lege. (pag. 86-89) Înaintea desfasurarii controlului financiar, organul de control financiar are obligatia sa înstiinteze agentul economic în legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare prin transmiterea unui aviz de control, care cuprinde temeiul juridic si data de începere a controlului financiar. Avizul de control se comunica agentului economic, în scris, înainte de începerea controlului financiar. Agentul economic are posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a controlului financiar, o singura data, pentru motive justificate. Comunicarea avizului de control nu este necesara:

- pentru solutionarea unor cereri ale agentului economic;

- în cazul unor actiuni îndeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati publice, potrivit legii;

- în cazul acceptarii voluntare de catre agentul economic.

La începerea controlului financiar, organul de control financiar este obligat sa prezinte agentului economic legitimatia de control si ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. (pag. 88-90) Începerea controlului financiar se consemneaza în registrul unic de control. Controlul financiar se desfasoara, de regula, în spatiile de lucru ale agentului economic, care are obligatia sa puna la dispozitie un spatiu adecvat, precum si logistica necesara desfasurarii controlului. Organul de control financiar are dreptul sa inspecteze locurile în care se desfasoara activitatea, în prezenta agentului economic sau a unei persoane desemnate de acesta. La finalizarea controlului financiar se solicita reprezentantului agentului economic o declaratie scrisa, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documentele si informatiile solicitate. În declaratie se mentioneaza si daca au fost restituite toate documentele solicitate si puse la dispozitie de agentul economic.

Agentii economici, în calitate de persoane juridice înregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului, autorizate potrivit legii, au obligatia sa tina registrul unic de control. Registrul unic de control este obligatoriu pentru toti agentii economici, indiferent de profilul de

activitate al acestora. Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fito-sanitar, urbanism, calitatea în constructii, protectia consumatorului, protectia muncii, inspectia muncii, protectia împotriva incendiilor, precum si în alte domenii. Evidentierea controalelor în registrul unic de control se face cu semnaturile reprezentantului legal al agentului economic si organului de control. Agentii economici au obligatia de a prezenta organelor de control registrul unic de control. Organele de control au obligatia:

a) de a consemna în registrul, înaintea începerii controlului, urmatoarele elemente:

- numele si prenumele persoanelor împuternicite de a efectua controlul si unitatea de care apartin, numarul legitimatiei de control, numarul si data delegatiei/ordinului de deplasare:

- obiectivele controlului;

- perioada controlului;

- perioada controlata;

- temeiul legal în baza caruia se efectueaza controlul acestor date în registrul unic de control. În situatia neprezentarii registrului unic de control, controlul se efectueaza, iar cauzele neprezentarii se consemneaza în actul de control; b) ca, înainte de începerea actiunii de control, sa consulte actele de control încheiate anterior, care au legatura cu domeniul lor de activitate, pentru a cunoaste constatarile facute, masurile stabilite si stadiul îndeplinirii lor. Dupa finalizarea controlului, în registrul unic de control se înscriu obligatoriu numarul si data actului de control întocmit.

Registrul unic de control:

se numeroteaza, se sigileaza si se pastreaza de reprezentantul legal al agentului economic controlat sau al înlocuitorului acestuia;

se tine la sediul social si la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize/autorizatii si/sau acorduri de functionare;

se elibereaza contra cost de directiile generale ale finantelor publice din raza teritoriala unde îsi are sediul social contribuabilul – agent economic, pe baza certificatului de înregistrare fiscala. (pag. 90-92) Actele de control sunt documente în care se consemneaza constatarile rezultate din

actiunea de control financiar. Organele de control financiar-fiscal întocmesc, de regula, urmatoarele acte de control:

- proces-verbal de control financiar;

- proces-verbal intermediar;

- proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor;

- nota de constatare;

- nota unilaterala;

- nota de prezentare;raport de inspectie fiscala;

A. Procesul-verbal de control financiar Procesul-verbal de control financiar:

a) este un act bilateral care se semneaza de catre organul de control financiar si de

reprezentantul legal al agentului economic; b) se întocmeste de echipa de control financiar pentru remedierea deficientelor semnalate;

c) are urmatorul continut orientativ pe capitole:

- date privind controlul financiar;

- date privind agentul economic;

- executia bugetului de venituri si cheltuieli;

- administrarea si gestionarea resurselor materiale si financiare;

- respectarea disciplinei financiar-contabile;

- calitatea managementului;concluzii si masuri finale.

La terminarea controlului financiar se restituie toate actele si documentele puse la dispozitie organelor de control, cu exceptia celor retinute, pentru care s-a întocmit proces-verbal de ridicare de înscrisuri. Asupra modului de ducere la îndeplinire a masurilor dispuse prin prezentul proces-verbal de control financiar, entitatea controlata comunica, la Directia de control financiar sau la structura de control financiar din cadrul directiei generale a finantelor publice teritoriale, modul de îndeplinire a masurilor stabilite. Procesul-verbal de control financiar se întocmeste în trei exemplare, care se înregistreaza în Registrul unic de control, din care un exemplar se lasa agentului economic, iar doua exemplare se depun la organele de control financiar. Împotriva procesului-verbal de control financiar se poate depune plângere prealabila la organul emitent. (pag.92-99) d) Constatarile ce se înscriu în procesul-verbal de control financiar trebuie sa fie precise, bazate pe date si documente expuse clar, eliminându-se orice elemente si descrieri personale, inutile si neconcludente, care încarca nejustificat continutul procesului-verbal de control financiar. e) La procesul-verbal de control financiar se anexeaza situatii, tabele, documente, acte, note explicative, necesare sustinerii constatarilor. Situatii sau tabele se întocmesc în cazurile în care deficienta se repeta în mod frecvent, constatarea se bazeaza pe un numar mai mare de operatiuni sau acte etc., pentru a sintetiza expunerea constatarilor în procesul-verbal de control financiar. Se semneaza de organele de control, conducerea si salariatii în cauza ai agentului economic controlat. Documentele sau actele, în care sunt consemnate operatiuni economice sau financiar- contabile, necesare confirmarii sau fundamentarii constatarilor se anexeaza, dupa necesitati, în copie certificata de organul de control si de seful compartimentului de la care emana. Acestea se anexeaza în original, lasându-se copii certificate de conducerea agentului economic controlat si de organul de control financiar, atunci când sunt considerate fictive sau dubioase, precum si când exista indicii ca s-ar urmari sustragerea sau distrugerea lor de cei interesati. Organele de control financiar pot solicita note explicative reprezentantului sau oricarui angajat al agentului economic, care sa contribuie la stabilirea unor elemente relevante din activitatea agentului economic, ce pot influenta procesul-verbal de control financiar. Notele explicative se iau în orice etapa a controlului financiar pentru clarificarea si definitivarea constatarilor privind nerespectarea prevederilor actelor normative. Întrebarile se formuleaza în mod clar, concis si concret, pentru a da posibilitatea unor raspunsuri la obiect. În cazul în care persoana în cauza refuza sa raspunda la întrebari, organele de control financiar transmit întrebarile printr-o adresa scrisa, înregistrata la agentul economic, stabilind un termen util de cel putin 5 zile lucratoare pentru formularea raspunsului. Refuzul de a raspunde la întrebari se consemneaza în procesul-verbal de control financiar si se aplica sanctiunile prevazute de lege. Notele explicative se pot lua în orice moment al controlului financiar, însa, numai dupa ce s- a epuizat controlul asupra obiectivului la care s-a constatat abaterea ce necesita explicatii, astfel încât organele de control sa fie în masura sa puna întrebari precise si sa combata eventualele raspunsuri necorespunzatoare. Se întocmesc sub forma de raspunsuri la întrebarile formulate de organele de control financiar. Ultima întrebare pusa de organul de control financiar trebuie sa solicite persoanei respective sa precizeze daca mai are ceva de adaugat în legatura cu constatarile facute de controlul financiar. Organele de control analizeaza raspunsurile primite si, în functie de concluzii, definitiveaza constatarile în procesul-verbal de control financiar. Daca rezulta elemente noi, se extinde controlul si asupra lor, iar daca unele constatari se infirma prin raspunsurile date în notele explicative se reexamineaza faptele si documentele care stau la baza lor.

f) Neregulile constatate se consemneaza în procesul-verbal de control financiar în mod

obligatoriu, cu precizarea concreta a actelor normative încalcate (articol, aliniat) si cu determinarea exacta a influentelor financiare, bugetare si gestionare nefavorabile.

Pentru fiecare abatere înscrisa în procesul-verbal de control financiar se nominalizeaza persoanele care nu au respectat prevederile legale si functiile acestora. Pentru fiecare abatere constatata prin procesul-verbal de control financiar se înscriu masurile luate operativ în timpul controlului financiar, cu mentionarea documentelor pe baza carora s-au materializat, sau masurile dispuse în sarcina agentului economic, cu indicarea termenului de raportare a îndeplinirii acestora.

g) Proces-verbal de control financiar separat

Pentru constatarile privind savârsirea unor fapte care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infractiuni, în conditiile prevazute de legea penala, organul de control întocmeste proces-

verbal de control financiar separat, care se înainteaza organelor abilitate prin lege pentru efectuarea cercetarilor. În cazul în care cel supus controlului refuza sa semneze procesul-verbal de control financiar separat, organul de control financiar consemneaza despre aceasta în procesul- verbal de control financiar.

h) Informarea agentului economic asupra constatarilor rezultate din control

Organul de control financiar:

– informeaza agentul economic asupra constatarilor rezultate din control, atât pe parcursul

desfasurarii controlului financiar, cât si la încheierea acestuia;

– prezinta agentului economic constatarile si consecintele, acordându-i posibilitatea de a-si

exprima punctul de vedere în scris, cu exceptia cazului în care agentul economic renunta la acest drept;

– analizeaza punctul de vedere prezentat de agentul economic si procedeaza la definitivarea actului de control. Dupa semnarea de catre reprezentantul legal al agentului economic, procesul-verbal de

control financiar se înregistreaza la registratura agentului economic. Data înregistrarii la agentul economic se considera data comunicarii. Procesul-verbal de control financiar se înregistreaza la registratura organului de control financiar, în termen de trei zile de la încheierea controlului financiar. În cazul în care reprezentantul legal al agentului economic refuza sau tergiverseaza semnarea, procesul-verbal de control financiar se comunica printr-o scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau/si prin alte mijloace, cum ar fi fax sau e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Data primirii de catre agentul economic a scrisorii, a faxului sau a e-mailului se considera ca fiind data comunicarii procesului- verbal de control financiar.

i) Îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul procesului-verbal de control financiar

Organul de control financiar poate îndrepta erorile materiale din cuprinsul procesului-verbal de control financiar din oficiu sau la cererea agentului economic, astfel:

– daca îndreptarea erorii materiale se face prin adaugiri sau stersaturi operate în cuprinsul

procesului-verbal de control financiar, acestea se semneaza si stampileaza de organul de control, în caz contrar nu se iau în considerare. Îndreptarea erorii materiale se opereaza pe toate exemplarele originale ale procesului-verbal de control financiar. Dupa efectuarea îndreptarii erorii materiale, organul de control financiar are obligatia de a comunica agentului economic de îndata operatiunea efectuata;

– în cazul în care îndreptarea erorii materiale nu se poate efectua direct pe actul de control, se emite un nou proces-verbal de control financiar, care, de asemenea, se comunica agentului economic.(pag. 99-102)

B. Procesul-verbal intermediar:

– este un act bilateral, care se semneaza de catre organul de control financiar si de reprezentantul legal al agentului economic;

– se întocmeste la unitatile subordonate agentului economic;

– are structura procesului-verbal de control financiar si nu poate fi atacat pe cale

administrativa sau judecatoreasca;

– este anexa la procesul-verbal de control financiar care se întocmeste la agentul economic.

Constatarile din procesul-verbal intermediar se analizeaza si se preiau în procesul-verbal de control financiar, în functie de prevederile legale, de realitatea constatarilor si de respectarea procedurilor specifice de control.

C. Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor

Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor se încheie pentru acele fapte ale caror constatare si sanctionare sunt de competenta organelor de control financiar, în conditiile legii si în conformitate cu procedura stabilita prin legislatia în vigoare privind regimul juridic al contraventiilor.

D. Nota de constatare

Nota de constatare se întocmeste:

– atunci când în cursul controlului financiar se fac constatari a caror reconstituire ulterioara

nu este întotdeauna posibila sau care nu pot fi dovedite;

– în alte situatii apreciate de organele de control financiar.

În nota de constatare se consemneaza situatiile de fapt, precum si masurile luate operativ pentru remedierea deficientelor constatate. În situatii mai deosebite este indicata folosirea martorilor la stabilirea realitatii faptelor constatate. Nota de constatare se semneaza de catre reprezentantul legal al agentului economic si de persoanele la care se refera constatarea, precum si de martori, dupa caz. Nota de constatare este anexa la procesul-verbal de control financiar.

E. Nota unilaterala

Nota unilaterala se întocmeste în cazurile în care, în urma controlului financiar, nu s-au constatat abateri ori acestea, prin volumul si importanta lor, nu justifica întocmirea de procese- verbale de control financiar. În nota unilaterala, organele de control financiar arata, concret, ce anume documente au controlat si constatarile facute.

F. Nota de prezentare

La actele de control încheiate se anexeaza nota de prezentare, care cuprinde, în principal, urmatoarele:

– organele sau persoanele, dupa caz, din afara agentului economic controlat, care au dat dispozitii ce au determinat abaterile respective;

– problemele care necesita control financiar în continuare si/sau extinderea controlului la alti agenti economici, facându-se propunerile corespunzatoare;

– masurile ce mai trebuie luate în continuare de agentul economic controlat si de organul ce a dispus controlul financiar;

– propuneri de aplicare a unor sanctiuni disciplinare, de imputare sau de transmitere

organelor abilitate prin lege pentru efectuarea cercetarilor, dupa caz;

– propuneri de modificare, completare, actualizare a cadrului normativ în domeniul supus

controlului financiar. În cazul în care organul de control financiar nu are nimic de aratat sau de propus fata de cele cuprinse în actul de control, nu se mai întocmeste nota de prezentare. (pag. 103-104)

G. Raportul de control fiscal

Organele de control financiar au obligatia sa controleze exactitatea si realitatea înregistrarilor în evidentele prevazute de lege, urmarind stabilirea corecta si achitarea integrala a obligatiilor financiare si fiscale fata de stat. Constatarile de natura financiara, bugetara si gestionara se consemneaza în procesul-verbal de control financiar.

Constatarile fiscale se consemneaza în raportul de control fiscal (inspectie fiscala) si în alte acte administrativ fiscale, dupa caz, cu respectarea prevederilor Codului de procedura fiscala. (pag.

104)

2.4. Valorificarea constatarilor controlului financiar al statului Organele de control financiar al statului au dreptul legal sa dispuna masuri:

– pentru înlaturarea si prevenirea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabila;

– privind suspendarea unor dispozitii care nu sunt în concordanta cu reglementarile financiar-contabile în vigoare;

– alte masuri care se impun, în functie de abaterile consemnate în procesele-verbale de

control financiar. Masurile care se dispun se iau pe baza actelor de control financiar legal întocmite de organele de control financiar al statului si se adreseaza conducatorului agentului economic controlat. Pentru dispunerea acestor masuri de valorificare a constatarilor controlului, Ministerul Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin organele specializate de control financiar al statului, emite documente si tine evidente, dupa cum sunt: Dispozitia obligatorie si sistemul de evidenta, urmarire si raportare a rezultatelor activitatii de control financiar. (pag. 104-

105)

Dispozitia obligatorie Dispozitia obligatorie se emite pentru înlaturarea si prevenirea neregulilor constatate, respectiv, suspendarea aplicarii masurilor nelegale. În cazul înlaturarii si prevenirii neregulilor

constatate, dispozitia obligatorie se da cu scopul ca cei controlati sa actioneze pentru a intra în legalitate. În cazul suspendarii dispozitiilor care nu sunt în concordanta cu reglementarile financiar- contabile în vigoare, dispozitia obligatorie se da când actul ilegal este în curs de consumare si consumarea lui nu a început si are scopul sa nu se comita o ilegalitate, sa nu se actioneze ilegal pâna când se dispune intrarea în legalitate. Suspendarea este, deci, o masura temporara. Dispozitia obligatorie:

– se întocmeste de catre organul de control financiar, se avizeaza de seful de serviciu si se aproba de conducatorul activitaii de control financiar;

– cuprinde masurile stabilite în sarcina agentului economic controlat si termenele pâna la

care acesta este obligat sa comunice organului de control financiar modul de ducere la îndeplinire;

– se transmite la sediul agentului economic controlat.

Agentul economic are obligatia sa îndeplineasca masurile dispuse prin procesul-verbal de control financiar, în termenele si conditiile stabilite de catre organele de control financiar, în caz contrar aplicându-se sanctiunile prevazute de lege. Împotriva procesului-verbal de control financiar se poate formula plângere prealabila.

Plângerea prealabila formulata împotriva procesului-verbal de control financiar:

a) este calea administrativa de atac prin care se solicita autoritatii publice reexaminarea

procesului-verbal de control financiar, în sensul revocarii acestuia;

b) cuprinde:

- datele de identificare a contestatorului;

– obiectul plângerii. Nu poate avea ca obiect alte sume si masuri decât cele stabilite prin actul de control atacat;

– motivele de fapt si de drept;

– dovezile pe care se întemeiaza;

– semnatura si stampila contestatorului.

Contestatorul poate depune în dovedirea plângerii formulate acte care nu au fost avute în vedere de organul de control financiar;

c) se depune la directia din care face parte organul de control financiar al carui act este

atacat.

În cazul în care plângerea prealabila este depusa la un organ necompetent din cadrul Agentiei Nationale de Administrare fiscala, aceasta se înainteaza, în termen de 5 zile de la data primirii, organului emitent al actului atacat;

d) se solutioneaza de catre directia din care face parte organul de control financiar al carui

act este atacat, printr-un compartiment special constituit;

e) poate fi retrasa de contestator pâna la solutionare. Organul de solutionare competent

comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renuntare la plângere. Prin retragerea plângerii nu se pierde dreptul de a se înainta o noua plângere în interiorul termenului general de

depunere a acesteia;

f) se solutioneaza de organul competent prin pronuntarea deciziei de solutionare, care este

definitiva în sistemul cailor administrative de atac. Decizia se emite în forma scrisa si cuprinde: preambulul, considerentul si dispozitivul. Preambulul cuprinde: denumirea organului de control investit cu solutionarea, numele sau denumirea contestatorului, sediul social al acestuia, numarul de înregistrare a plângerii prealabile la organul de solutionare competent si obiectul cauzei. Considerentele cuprind motivele de fapt si de drept care au format convingerea organului de control competent în emiterea deciziei. Dispozitivul cuprinde solutia pronuntata, calea de atac, termenul în care acesta poate fi exercitata si instanta competenta. Decizia se semneaza de catre conducatorul directiei din care face parte organul de control financiar al carui act a fost atacat. În solutionarea plângerii prealabile organul de control competent controleaza motivele de fapt si de drept care au stat la baza emiterii procesului-verbal de control financiar. Analiza plângerii prealabile se face în raport de sustinerile partilor, de dispozitiile legale invocate de acestea si de documentele existente la dosarul cauzei. Solutionarea plângerii prealabile se face în limitele sesizarii. Organul de solutionare competent pentru lamurirea cauzei poate solicita punctul de vedere al directiilor de specialitate din minister sau al altor institutii si autoritati. Prin solutionarea plângerii prealabile nu se poate crea o situatie mai grea contestatorului în propria cale de atac. Prin decizie, plângerea prealabila poate fi admisa, în totalitate sau în parte, ori respinsa. În cazul admiterii plângerii, se decide, dupa caz, anularea totala sau partiala a actului atacat. Daca organul de solutionare competent constata neîndeplinirea unei conditii procedurale, plângerea prealabila se respinge fara a se proceda la analiza pe fond a cauzei. Decizia se comunica contestatorului si organului emitent al actului atacat. Deciziile emise în solutionarea plângerilor prealabile pot fi atacate la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta.(pag.105-108)

2.6. Evidenta, urmarirea si raportarea rezultatelor activitatii de control financiar

Compartimentele de lucru din directia de control financiar si structurile subordonate din cadrul directiilor generale din teritoriu asigura, ori de câte ori este necesar, urmarirea la agentii economici controlati a aplicarii masurilor stabilite în timpul controlului sau a celor transmise prin documentele de valorificare. Pentru fiecare proces-verbal de control financiar se întocmeste fisa rezultatelor controlului, în care se înscriu constatarile proprii ale echipei de control. Datele din fisa rezultatelor controlului se organizeaza în evidente informatizate, care servesc

la aprecierea activitatii desfasurate de organele de control financiar, a calitatii activitatii aparatului de control si îmbunatatirii managementului controlului. Structurile subordonate din cadrul directiilor generale din teritoriu raporteaza Directiei de control financiar controalele efectuate si rezultatele acestora, dupa cum urmeaza:

a) la termenele fixate, prin program sau tematica, ori în termen de 5 zile de la finalizarea

controlului financiar;

b) în termen de 10 zile de la încheierea trimestrului, Raportul privind modul de realizare a programului de control pe trimestrul încheiat. Directia de control financiar prezinta conducerii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala raportul anual asupra activitatii aparatului de control din centrala si din teritoriu. (pag. 108-109)

Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale

( examen) pentru capitolului 2 “ Controlul financiar al statului”

1. Sfera controlului financiar al statului.

2. Programarea si organizarea activitatii de control financiar al statului.

3. Registrul unic de control.

4. Procesul – verbal de control financiar al statului.

5. Procesul – verbal intermediar, procesul – verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, nota de constatare, nota unilaterala si nota de prezentare, ca acte de control financiar al statului.

6. Dispozitia obligatorie ca masura pentru inlaturarea si prevenirea neregulilor constatate in activitatea financiar – contabila de catre organele de control financiar al statului.

7. Solutionarea plangerii prealabile formulate impotriva procesului – verbal de control financir al statului.

8. Evidenta, urmarirea si raportarea rezultatelor activitatii de control financiar al statului.

Obiectivul capitolului

Capitolul 3. Controlul fiscal

3.1.

Sfera controlului fiscal

3.1.1.

Principiile fiscalitatii – obiectiv esential al controlului fiscal

3.1.2.

Obiectiv general si atributii

3.1.3.

Formele si intinderea controlului fiscal

3.1.4.

Perioada supusa controlului fiscal

3.1.5.

Implicarea controlului fiscal in raportul de drept material fiscal

3.1.6.

Controlul fiscal – parte integranta a sistemului fiscal

3.1.7.

Regulile de aplicare generala a Codului fiscal ca obiective orientative fundamentale

pentru controlul fiscal

3.2. Realizarea controlului fiscal

3.2.1.Norme etice si principii fundamentale de executare a

3.2.2. Contributia controlului fiscal la respectarea principiilor generale de conduita in

administratia fiscala

3.2.3. Competenta de control fiscal

3.2.4. Solutionarea contribuabiliilor pentru control fiscal

3.2.5. Locul, timpul si durata controlului fiscal

3.2.6. Reguli si proceduri de control fiscal

3.2.7. Corelarea procedurilor de control fiscal

3.2.8. Documente – acte de control fiscal

3.2.9. Elemente privind valorificarea constatarilor controlului fiscal

controlului fiscal

Concepte cheie:

A. Sfera controlului fiscal: Principiile fiscalitatii ca obiectiv esential al controlului fiscal;

obiectiv general si atributii; forme si întindere; perioada supusa controlului fiscal; implicarea

controlului fiscal în raportul de drept material fiscal; controlul fiscal – parte integranta a sistemului fiscal; reguli de aplicare generala a Codului fiscal ca obiective orientative fundamentale pentru controlul fiscal.

B. Realizarea controlului fiscal: Norme etice si principii fundamentale de exercitare a

controlului fiscal; contributia controlului fiscal la respectarea principiilor generale de conduita în administrarea fiscala; competenta de control fiscal; selectionarea contribuabililor pentru controlul fiscal; locul, timpul si durata controlului fiscal; reguli si proceduri de control fiscal; corelarea procedurilor de control fiscal cu cele de administrare a creantelor fiscale; documente – acte de control fiscal; valorificarea constatarilor controlului fiscal.

Rezumat

Controlul fiscal are ca obiect fundamental respectarea prevederilor legislatiei fiscale si include în sfera sa respectarea cadrului legal cu privire la:

microîntreprinderilor, pe reprezentante, pe valoarea adaugata, accize, impozite si taxe locale; contribuabilii obligati sa plateasca impozite si taxe; modul de calcul si de plata, precum si procedura de colectare a impozitelor si taxelor;

impozitele si taxele care constituie venituri bugetare: impozitul pe profit, pe veniturile

administrarea impozitelor si taxelor. Un obiectiv esential al controlului fiscal îl constituie respectarea principiilor pe care se bazeaza impozitele si taxele, cum sunt:

– neutralitatea masurilor fiscale în raport cu diferite categorii de investitori, capitaluri si forme de proprietate, asigurând conditii egale investitorilor, capitalului român si strain;

– certitudinea impunerii, pe baza de norme juridice clare;

- eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii prevederilor fiscale.(pag. 110 -112) Controlul fiscal are ca obiectiv general modul de administrare a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat, respectiv ansamblul activitatilor

desfasurate de organele fiscale în legatura cu înregistrarea fiscala, declararea, stabilirea si colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat. Controlul fiscal are urmatoarele atributii:

- constatarea si investigarea fiscala;

- analiza si evaluarea informatiilor fiscale;

- sanctionarea, prevenirea si combaterea abaterilor de la legislatia fiscala. ( pag. 112-113) Dupa intinderea sa, controlul fiscal poate avea urmatoarele forme:

Control fiscal general si control fiscal partial. (pag. 113-114) Controlul fiscal se efectueaza in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale. (pag. 114)

În esenta sa, controlul fiscal este implicat direct în raportul de drept fiscal. Sub acest aspect, în exercitarea controlului fiscal este necesar sa se cunoasca definirea legala a unor elemente din domeniul fiscal, cum sunt: creantele fiscale si obligatiile fiscale; nasterea creantelor si obligatiilor fiscale; stingerea creantelor fiscale; creditorii si debitorii în raporturile de drept material fiscal;

platitorul; raspunderea solidara; drepturile si obligatiile succesorilor; cesiunea creantelor fiscale ale

contribuabililor.(pag.114-118)

Controlul fiscal, ca parte integranta a sistemului fiscal, are la baza regulile de aplicare generala a Codului fiscal, cum sunt:

a) impozitarea veniturilor în numerar si în natura;

b) neluarea în considerare a tranzactiei care nu are scop economic sau este efectuata de un

contribuabil inactiv; c) ajustarea sumei venitului si cheltuielii în cadrul unei tranzactii între persoane afiliate, situatie în care are ca obiectiv respectarea prevederilor legislatiei fiscale cu privire la:

persoana afiliata; reconsiderarea evidentelor persoanei afiliate din România; prescriptia ajustarii profiturilor între persoanele afiliate; pretul de piata al tranzactiei între persoanele afiliate; metodele de estimare a pretului de piata: compararii preturilor, cost-plus, pretului de

revânzare, marjei nete, împartirii profitului; compararea tranzactiilor între persoanele afiliate si cele independente; selectarea si aplicarea celei mai adecvate metode de estimare a pretului de piata al tranzactiilor între persoane afiliate. (pag.118-135) Persoanele cu atributii de control fiscal îsi desfasoara activitatea pe baza de:

a) norme etice, cu urmatoarele cerinte de baza: credibilitate, profesionalism, calitatea serviciilor; b) principii fundamentale: integritatea, obiectivitatea, legalitatea, confidentialitatea, competenta.

Controlul fiscal are menirea de a contribui la respectarea principiilor generale de conduita în administrarea fiscala si anume:

a) aplicarea unitara a legislatiei fiscale;

b) exercitarea dreptului de apreciere al organului fiscal;

c) rolul activ al organului fiscal;

d) obligatia de colaborare a contribuabilului în vederea determinarii starii de fapt fiscale;

e) secretul fiscal (pag.135-145)

Controlul fiscal se executa exclusiv, nemijlocit si neîngradit, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, respectiv de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. (pag.146) Selectarea contribuabililor pentru controlul fiscal se efectueaza pe baza de criterii specifice si criterii generale de selectie.

Controlul fiscal se desfasoara, de regula:

– în spatiile de lucru ale contribuabilului, în prezenta acestuia;

– în timpul programului de lucru al contribuabilului;

– pe o durata de cel mult trei luni;

– conform regulilor si procedurilor de control fiscal (control prin sondaj, inopinat,

încrucisat). (pag.146-151) Procedurile de control fiscal sunt corelative cu procedurile generale de administrare a creantelor fiscale care includ:

– competenta organului fiscal: generala, teritoriala, în cazul sediilor secundare, a

compartimentelor de specialitate ale autoritailor administratiei locale; speciala; conflictul de

competenta si cel de interese;

– actele administrative fiscale, ca sursa semnificativa de informatii pentru controlul fiscal:

continut, comunicare, opozabilitate, nulitate, desfiintare sau modificare, îndreptarea erorilor;

– administrarea si aprecierea probelor: mijloacele de proba, modalitati de obtinere a

informatiilor si lamuririlor, obligatia de a furniza informatii, expertiza, prezentarea de înscrisuri,

cercetarea la fata locului, colaborarea între autoritatile publice, forta probanta a documentelor

justificative si evidentelor contabile, sarcina probei în dovedirea situatiei de fapt fiscale, dovedirea titularului dreptului de proprietate în scopul impunerii, estimarea bazei de impunere. (pag.151-165) Sunt documente – acte de control fiscal: avizul de control fiscal, legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu, invitatia adresata contribuabilului pentru a se prezenta la sediul organului de control fiscal, procesul-verbal de ridicare/restituire de înscrisuri, proces-verbal de sigilare/desigilare, nota explicativa, raportul de control fiscal, proces-verbal de control inopinat/ încrucisat/ de cercetare la fata locului. Acte de control încheiate la sedii secundare. (pag.165-176) Pentru valorificarea constatarilor controlului fiscal se utilizeaza modalitati cum sunt:

a) informarea contribuabilului si asigurarea dreptului acestuia de a prezenta punct de vedere

cu privire la constatarile controlului fiscal;

b) dispunerea de masuri în sarcina contribuabilului;

c) stabilirea de obligatii fiscale suplimentare;

d) sesizarea organelor de urmarire penala. (pag. 177-179)

Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale (examen) pentru capitolul 3 “ Controlul fiscal”

1. Sfera controlului fiscal

2. Principiile fiscalitatii ca obiectiv esential al controlului fiscal

3. Obiectivul general si atributiile controlului fiscal

4. Formele si intinderea controlului fiscal. Perioada supusa controlului fiscal

5. Implicarea controlului fiscal in raportul de drept material fiscal: creante fiscale, obligatii fiscale, dreptul de creanta fiscala si obligatia fiscala corelativa, stingerea creantei fiscale, creditori si debitori, platitor al obligatiei fiscale, raspunderea solidara, drepturile si obligatiile succesorilor, cesiunea creantelor fiscale ale contribuabililor.

6. Controlul fiscal-parte integranta a sistemului fiscal cu imputerniciti si reprezentanti fiscali desemnati, curatorul fiscal si obligatiile reprezentantilor legali.

7. Regulile de aplicare generala a Codului fiscal ca obiective orientative fundamentale pentru controlul fiscal.

8. Obiectivele controlului fiscal asupra ajustarii venitului si cheltuielii in cadrul tranzactiilor intre persoane afiliate.

9. Metodele de estimare a pretului de piata al tranzactiilor intre persoanele afiliate: compararii preturilor, cost-plus, pretului de revanzare, marjei nete si impartirii profitului.

10. Cerinte de baza pentru desfasurarea la cele mai inalte standarde de profesionalism a activitatii de control fiscal: credibilitate, profesionalism, calitatea serviciilor.

11.

Principiile fundamentale care asigura cresterea increderii in autoritatea fiscala si a prestigiului controlului fiscal: integritatea, obiectivitatea, legalitatea, confidentialitatea, competenta.

12. Regulile de conduita, comportament si atitudinea fata de contribuabili a persoanelor care executa functia de control fiscal.

13. Contributia controlului fiscal la respectarea principiilor generale de conduita in administrarea fiscala: aplicarea unitara a legislatiei fiscale, exercitarea dreptului de apreciere al organului fiscal, rolul activ al organului fiscal, limba oficiala in administrarea fiscala, dreptul contribuabilului de a fi ascultat, obligatia de cooperare a contribuabilului in vederea

determinarii starii de fapt fiscale, secretul fiscal, buna – credinta in relatiile dintre contribuabili si organele fiscale.

14. Selectionare contribuabililor pentru controlul fiscal.

15. Locul, timpul si durata controlului fiscal.

16. Reguli si proceduri de control fiscal.

17. Competenta organului fiscal ca element semnificativ in exercitarea controlului fiscal – competenta generala, teritoriala, in cazul sediilor secundare, speciala, conflictul de competenta, acordul asupra competentei, conflictul de interese.

18. Actele administrative fiscale – sursa semnificativa de informatii pentru controlul fiscal:

continut, comunicare, opozabilitate, nulitate, desfiintare sau modificarea lor, indreptarea erorilor materiale.

19. Administrarea si aprecierea probelor de control fiscal: mijloace de proba utilizate, solicitarea informatiilor din partea contribuabililor si a altor persoane, solicitarea de expertize, folosirea inscrisurilor, efectuarea de cercetari la fata locului.

20. Documente - acte de control fiscal: avizul de control fiscal, legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu, invitarea contribuabilului la sediul organului de control fiscal, proces – verbal de ridicare/restituire de inscrisuri, proces – verbal de sigilare/desigilare, nota explicativa, raportul de control fiscal, proces – verbal de control inopinat/incrucisat de cercetare la fata locului, acte de control incheiate la sedii secundare, declaratia contribuabilului la finalizarea controlului fiscal.

21. Valorificarea constatarilor controlului fiscal. Modalitati: dreptul contribuabilului de a fi informat si de a prezenta punct de vedere cu privire la constatarile controlului fiscal, dispunerea de masuri in sarcina contribuabilului, sesizarea organelor de urmarire generala, stabilirea de obligatii fiscale suplimentare.

Capitolul 4 . Organizarea controlului financiar – fiscal

Obiectivul capitolului 4.1. Organe de stat cu atributii de control financiar- fiscal

4.1.1. Ministerul Finantelor Publice

4.1.2. Agentia Nationala de Administrare Fiscala

4.1.3. Garda Financiara

4.2. Controlul managerial (intern) al agentilor economici

4.2.1. Responsabilitatea managementului 4.2.2. Sistemul de control intern

4.2.3. Organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv la entitatile economice

Concepte cheie: Organe de stat cu atributii de control financiar-fiscal: Ministerul Finantelor Publice, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Garda Financiara; controlul managerial (intern) al contribuabililor – entitati economice: responsabilitatea managementului, sistemul de control intern, organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv la entitatile economice.

REZUMAT

Controlul financiar-fiscal se efectueaza de Ministerul Finantelor Publice prin:

– Agentia Nationala de Administrare Fiscala, în structura careia functioneaza Directia

generala de control financiar-fiscal si investigatii financiar-fiscale;

– structura de Administrare Fiscala – Activitatea de control fiscal din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.

Ministerul Finantelor Publice, ca de specialitate al administratiei publice centrale, are ca atributii în domeniu:

– controleaza modul de respectare a procedurilor de control financiar-fiscal;

– efectueaza investigatii si anchete fiscale;

– exercita, prin organele sale de specialitate, controlul operativ si inopinat în legatura cu aplicarea si respectarea legislatiei fiscale si vamale;

– actioneaza, prin mijloace specifice, pentru combaterea evaziunii fiscale si coruptiei etc. (pag. 180-181) Agentia Nationala de Administrare Fiscala

a) exercita:

– urmarirea, supravegherea si controlul fiscal pe întreg teritoriul national privind respectarea

legislatiei fiscale;

– controlul operativ si inopinat în legatura cu aplicarea si cu respectarea legislatiei fiscale,

prin organele sale de specialitate;

– controlul financiar preventiv propriu în scopul constituirii si utilizarii legale si eficiente a fondurilor publice;

– functia de audit public intern.

b) actioneaza prin mijloace specifice pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale etc.

În îndeplinirea atributiilor sale, Agentia Nationala de Administrare Fiscala este autorizata:

– sa exercite nemijlocit si neîngradit controlul fiscal;

– sa dea, ca urmare a controlului, dispozitii pentru luarea masurilor de respectare a legii;

– sa aplice sanctiunile prevazute de lege în competenta sa;

– sa aplice, prin organele abilitate, modalitatile de executare silita si masurile asiguratorii

pentru colectarea veniturilor bugetare ce sunt în administrarea sa etc. Directiile generale ale finantelor publice au ca atributii, în domeniul controlului, organizarea actiunilor de control fiscal/inspectie fiscale, la contribuabili, cu privire la îndeplinirea obligatiilor financiare si fiscale fata de stat. (pag. 182-198)

Garda financiara exercita control operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care au ca efect evaziunea si frauda fiscala. Are în structura Comisariatul general, comisariatele regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti. În vederea realizarii atributiilor sale, pentru combaterea actelor si faptelor de evaziune si

frauda fiscala, Garda Financiara efectueaza controlul operativ si inopinat sub forma controlului curent sau tematic, dupa caz, cu privire la:

– respectarea actelor normative în scopul prevenirii descoperirii si combaterii oricaror acte si fapte interzise de lege; – respectarea normelor de comert, urmarind prevenirea, depistarea si înlaturarea operatiunilor ilicite;

– modul de producere, depozitare, circulatie si valorificare a bunurilor în toate locurile si

spatiile în care se desfasoara activitatea entitatilor economice; – participarea, în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere si institutii specializate, la actiuni de depistare si de combatere a activitatilor ilicite care genereaza fenomene de evaziune si frauda fiscala.(pag. 198-208) La nivelul entitatilor economice, în responsabilitatea managementului, se organizeaza controlul managerial, respectiv controlul intern. Pentru management si administratie, controlul este un sistem de mecanisme si mijloace de ghidare, autoreglare sau constrângere pentru a preveni. A controla înseamna a verifica si analiza, a avea o imagine a conturilor. Un element-cheie al controlului managerial este format din sistemul de informatie manageriala. Sistemul de control intern al entitatii economice reprezinta toate politicile si procedurile (controalele interne) adoptate de management si cuprinde mediul de control si procedurile de control.

Mediul de control reprezinta atitudinea generala, constientizarea si actiunile întreprinse de management privind sistemul intern de control si importanta lui pentru entitatea economica; are efect asupra eficacitatii procedurilor de control specifice. Procedurile de control reprezinta acele politici si proceduri în plus fata de mediul de control. Controlul intern are structura organizationala si utilizeaza proceduri specifice într-un mediu de sisteme de informatii computerizate. Controlul financiar preventiv la entitatile economice are în vedere daca acestea sunt cu capital majoritar de stat sau cu capital privat. (pag. 208-230)

Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale (examen) pentru capitolul 4 “Organizarea controlului financiar- fiscal”

1. Organe de stat cu atributii de control financiar – fiscal

2. Ministerul Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala – atributii si competente de control financiar-fiscal

3. Garda Financiara

4. Controlul managerial (intern) al entitatilor economice

5. Sistemul de control intern. Definitie, mediul de control intern, proceduri de control.

6. Controlul intern intr-un mediu de sisteme de informatii computerizate.

Capitolul 5. Prevenirea si combaterea coruptiei

Obiectivul capitolului

5.1. Conceptul de coruptie. Prevenire si combatere

5.2. Riscuri pentru persoanele cu drept de decizie si cele cu atributii de control

5.2.1. Infractiuni de coruptie

5.2.2. Infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie

5.2.3. Infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie sau cu infractiunile asimilate acestora Infractiuni privind interesele financiare ale

Comunitatilor Europene

5.3. Obligatii ale persoanelor cu atributii de control in lagetura cu escoperirea faptelor ce

constituie infractiuni

Concepte cheie: coruptia – prevenire si combatere; riscuri pentru persoanele cu drept de decizie si cele cu atributii de control; infractiuni de coruptie, asimilate celor de coruptie si în legatura directa cu acestea, precum si infractiuni privind interesele financiare ale Comunitatilor Europene.

Rezumat

Coruptia reprezinta utilizarea abuziva a puterii publice în scopul obtinerii, pentru sine sau pentru altul, a unui câstig necuvenit: abuzul de putere în exercitarea atributiilor de serviciu; frauda;

favoritismul; conflictul de interese etc. Coruptia, privind atât sectorul public cât si cel privat, poate fi dupa modalitatile de savârsire, activa sau pasiva. Formele de coruptie, în functie de sectoarele vulnerabile: administrativa, în justitie, economica si politica. (pag. 231-236) Pot fi riscuri pentru persoanele cu drept de decizie si cele cu atributii de control faptele ce constituie:

a) Infractiuni de coruptie: luarea de mita; darea de mita; primirea de foloase necuvenite;

traficul de influenta; promisiunea, oferta sau darea de bani, de daruri sau alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra în atributiile sale de serviciu;

promisiunea, oferirea sau darea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase unui functionar al unui

stat strain ori al unei organizatii publice internationale, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, în scopul obtinerii unui folos necuvenit în cadrul operatiunilor economice internationale;

b) Infractiuni asimilate infractiunilor de productie;

c) Infractiuni în legatura directa cu infractiunile de coruptie sau cu infractiunile asimilate

acestora;

d) Infractiuni privind interesele financiare ale Comunitatilor Economice. (pag.137-244)

Persoanele cu atributii de control sunt obligate:

– sa înstiinteze organul de urmarire penala sau, dupa caz, organul de constatare a savârsirii infractiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit ce poate atrage raspunderea penala; – în cursul efectuarii controlului sa procedeze la asigurarea si conservarea urmelor infractiunii, a corpurilor delicte si a oricaror mijloace ce pot servi organelor de urmarire penala .

(pag.244-245)

Lista subiectelor pentru pregatirea in vedera evaluarii finale (examen) pentru capitolul 5 “Prevenirea si combaterea coruptiei”

1. Conceptul de coruptie. Prevenire si combatere

2. Riscuri pentru persoanele cu drept de decizie si cele cu atributii de control

3. Obligatii ale persoanelor cu atributii de control in legatura cu descoperirea faptelor ce constituie infractiuni

Capitolul 6. Elemente privind controlul activitatii agentilor economici

Obiectivul capitolului

6.1. Controlul angajarii gestionarilor si constituirii garantiilor

6.1.1. Controlul angajarii gestionarilor

6.1.2. Controlul garantiilor

6.2. Controlul existentei, integritatii pastrarii si pazei bunurilor si valorilor

6.3. Inventarierea bunurilor de activ si de pasiv

6.3.1. Inventarierea – definire si sfera de cuprindere

6.3.2. Comisiile de inventariere

6.3.3. Pregatirea conditiilor necesare efectuarii inventarierii

6.3.4. Obiectivele inventarierii si tehnica de efectuare

6.3.5. Evaluarea elementelor de activ si de pasiv

6.3.6. Stabilirea rezultatelor inventarierii

6.3.7. Particularitati privind inventarierea la institutiile publice

6.3.8. Formulare – documente privind inventarierea elementelor de activ si de pasiv

6.4. Controlul incasarilor si platilor

6.4.1. Controlul incasarilor si platilor in mumerar

6.4.2. Controlul incasarilor si platilor prin decontari fara numere

6.4.3. Controlul platilor/incasarilor efectuate prin carduri

6.5. Controlul gestiunii grupului de interes economic

6.5.1. Grupul de interes economic ca obiectiv al controlului

6.5.2. Riscuri de nerespectare a prevederilor legale si statutare in legatura cu constituirea si functionarea grupurilor de interes economic

Acest capitol se limiteaza, exemplificativ, la urmatoarele probleme:

– Controlul angajarii gestionarilor si constituirii garantiilor; pag. 246-255)

– Controlul existentei, integritatii, pastrarii si pazei bunurilor si valorilor; (pag. 255-262)

– Inventarierea elementelor de activ si pasiv; (pag. 262-295)

– Controlul încasarilor si platilor în numerar, prin decontari si prin carduri; (pag. 295-321)

– Controlul gestiunii grupului de interes economic. (pag. 321-340)

Lista subiectelor pentru pregatirea in vedera evaluarii finale (examen) pentru capitolul 6 “Elemente privind controlul activitatii agentilor economici”

1. Controlul angajarii gestionarilor si constotuirii garantiilor

2. Controlul existentei, integritatii pastrarii si pazei bunurilor si valorilor

3. Inventarierea elementelor de activ si de pasiv. Definire si sfera.

4. Ramurile de inventariere a elementelor de activ si de pasiv. Pregatirea conditiilor necesare efectuarii inventarierii.

5. Obiectivele inventarierii elementelor de activ si de pasiv si tehnica de efectuare

6. Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii

7. Stabilirea rezultatelor inventarierii elementelor de activ si de pasiv. Comparatia faptic –scriptic, stabilirea lipsurilor imputabile, compensarea lipsurilor cu plusurile constatate, scazaminte legale.

8. Formulare – documente privind inventarierea elementelor de activ si de pasiv. Lista de inventariere, lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice, extras de cont, registrul inventar, proces –verbal de inventariere, decizia de imputare (de recuperare a pagubei), angajamentul de plata.

9. Obiectivele controlului incasarilor si platilor in numerar

10. Surse de informatii, procedee si tehnici de control privind incasarea si plata in numerar

11. Abateri ce pot fi constatate ca urmare a contului operatiunilor de incasari si plati in numerar

12.

Controlul incasarilor si platilor prin decontari

13. Surse de informatii, procedee si tehnici de control utilizate in controlul decontarilor (incasarilor si platilor fara numerar)

14. Controlul gestiunii grupului de interes economic. Grupul de interes economic ca obiectiv al controlului

15. Riscuri de nerespectare a prevederilor legale si statutare in legatura cu constituirea si fuctionarea grupului de interes economic. Raspunderea grupului si a membrilor grupului. Fapte generatoare de riscuri pentru fondatori.

16. Administratorii grupulor de interes economic. Interdictii si raspunderi.

17. Lichidatorii grupului de interes economic. Datorii obligatii si raspunderi.

18. Controlul aplicarii corecte a doctrinei si metodologiei contabile.

19. Fapte care constituie contraventii in legatura cu organizarea si conducerea contabilitatii de catre entitatile economice.

20. Controlul intocmirii situatiilor financiare anuale.

21. Controlul respectarii Reglementarilor contabile conform cu directivele europene privind continutul si circulatia raportului administratiilor in legatura cu situatiile financiale anuale.

22. Controlul imobilizarilor corporale – aplicatie metodologica.

23. Controlul imobilizarilor corporale.

24. Obiective si tehnici privind controlul imobilizarilor financiare.

25. Controlul stocurilor. Obiective, procedee, tehnici.

26. Controlul creantelor. Obiective, surse de informatii, procedee si tehnici de control.

27. Controlul evaluarii elementelor prezentate in situatiile financiar anuale in conformitate cu principiile contabile generale: continuitatii activitatii, permanentei metodelor, independentei exercitiului, evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii, intangibilitatii, necompensarii, prevalentei economicului asupra juridicului, pragului de semnificatie.

28. Controlul respectarii regulilor generale de evaluare prevazute de reglementarile contabile conforme cu directivele europene, a elementelor prezentate in situatiile financiare anuale (pe baza principiului costului de achizitie sau a costului de productie).

29. Controlul angajamentelor si altor elemente extrabilantiere (giruri, garantii, cautiuni, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau custodie, debitori scosi din activ urmariti in continuare, redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la sacdenta, active si datorii contingente).

Capitolul 7. Controlul utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale

Obiectivul capitolului

7.1. Agentii economici care au obligatia sa utilizeze aparate electronice fiscale

7.2. Organele de control si obiectivele controlului utilizarii aparatelor de marcat electronice

fiscale

7.3. Controlul dotarii agentilor economici cu aparate de marcat electronice fiscale

7.3.1. Avizul privind distribuirea si utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale

7.3.2. Aparate de marcat electronice fiscale

7.3.3. Memoria fiscala. Inlocuirea mamoriei fiscale. Predarea raportului memoriei

fiscale.

7.3.4. Sigilarea aparatelor de marcat electronice fiscale

7.3.5. Instalarea aparatului de marcat electronic fiscal la utilizator

7.3.6. Registrul de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate in

judet sau Municipiul Bucuresti si atribuirea numarului de ordine

7.4. Controlul emiterii bonului fiscal

7.5. Controlul concordantei operatiunilor inscrise in registrul special si in raportul Z cu cele inscrise in evidenta contabila a utilizatorului.

7.5.1. Defecterea aparatelor de marcat electronice fiscale, Cartea de Interventii si registrul special

7.5.2. Raportul fiscal “Z” de ichidere zilnica (Raportul Z)

7.6. Controlul privind consumabilele

Capitolul se refera la:

– Agentii economici care au obligatia sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale;

– Organele de control si obiectivele controlului utilizarii aparatelor de marcat electronice

fiscale;

– Controlul dotarii agentilor economici cu aparate de marcat electronice fiscale;

– Controlul emiterii bonului fiscal;

– Controlul concordantei operatiunilor înscrise în registrul special si în raportul Z cu cele înscrise în evidenta contabila a utilizatorului;

– Controlul privind consumabilele. (pag. 341-377)

Nota:

Rezumatul este orientativ. Nu epuizeaza continutul, în detaliu, a problemelor prevazute de programa analitica. În vederea sustinerii examenului este necesara studierea obligatorie a manualului „Control financiar-fiscal”, tiparit, în anul 2006, de Editura Fundatiei România de Mâine si facultativ restul bibliografiei. Subiectele si grilele de examen se vor formula astfel încât sa solicite cunostinte în detaliu, cel putin la nivelul manualului mentionat.

Întrebari de autoevaluare (Exemple)

1.

Ce este controlul financiar-fiscal?

2.

Care este obiectul controlului financiar-fiscal ?

3.

Enuntati functiile specifice ale controlului financiar?

4.

Precizati care sunt formele controlului financiar si a celui fiscal?

5.

Care sunt principalele obiective ale controlului contabilitatii?

6.

Care sunt momentele metodologice ale exercitarii controlului?

7.

Care este filiera de cercetare si actiune dupa care se deruleaza metodologia de control

financiar?

8.

Precizati care sunt procedeele de control financiar?

9. Care sunt modalitatile de finalizare a constatarilor controlului financiar si a celui fiscal?

10. Care este sfera controlului financiar al statului?

11. Enuntati actele de control financiar al statului, definirea si continutul lor.

12. Actele de control fiscal: enunt si continut.

13. Delimitari între Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Garda Financiara.

14. Care sunt riscurile pentru persoanele cu drept de decizie si cele cu atributii de control în

legatura cu prevenirea si combaterea coruptiei?

TESTE GRILA (Modele)

Nota: Teste grila asemanatoare se vor da la examen.

Test de tipul Da/Nu (Yes/No):

1. Functiile specifice ale controlului financiar sunt:

a) functia de prevenire si functia de perfectionare;

b)functia de diagnosticare a erorilor financiare;

c) functia de reglare a activitatii financiare.

Test de tipul – completare (Completion):

2. Activitatea de control poate fi definita ca functie a

Test de tipul Adevarat/Fals

3. Controlul financiar semnifica o supraveghere continua, morala sau materiala, ca si

(True/False):

stapânirea unei activitati sau a unei situatii.

Test de tipul – alegere multipla (Multiple choice):

4. Principalele obiective ale controlului contabilitatii constau în:

a) conducerea corecta si la zi a contabilitatii;

b)întocmirea documentelor justificative pentru operatiunile patrimoniale;

c) inventarierea patrimoniului si valorificarea rezultatelor acesteia.

Test de tipul – completare (Completion):

5. Procedeul de control reprezinta un ansamblu de

instrumente.

specifice, tehnici si

Test de tipul – corespondenta (Matching):

6. Verificati corectitudinea corelatiilor dintre termeni si continutul lor si dati raspunsul

corespunzator.

 
 

Termeni

 

Continut

1.

Controlul

A)

aprecierea si analiza unor operatiuni, procese sau

documentar-

fenomene economice pe baza documentelor justificative, a realitatii, legalitatii si a eficientei operatiunilor si

contabil

activitatilor economico-financiare.

2.

Controlul

B) cuprinde integral/partial operatiile din cadrul obiectivelor sta-bilite pe întreaga perioada sau pe o anumita perioada de timp.

faptic

3.

Studiul

C)

cunoasterea elementelor esentiale si specifice ale

general prealabil

activitatii ce urmeaza a se controla.

Teste de tipul – alegere multipla (Multiple choice):

7.

Controlul asupra integritatii valorilor materiale urmareste:

a)

organizarea corespunzatoare a gestiunilor;

b)

organizarea integritatii bunurilor pe timpul transportului;

c)

organizarea punctelor de paza.

8.

Imobilizarile necorporale sunt reprezentate de:

a)

cheltuieli de constituire, cercetare-dezvoltare, fond comercial;

b)

terenuri, amenajari, mijloace fixe;

c)

cheltuieli de constituire, terenuri si mijloace fixe.

9.

În raport cu forma fizica pe care o îmbraca, se disting urmatoarele active circulante

materiale:

a) materiile prime, produsele si semifabricatele;

b) marfurile si ambalajele;

c) stocurile si productia în curs de executie.

10.

Deconturile fara numerar se efectueaza prin transferul unor disponibilitati banesti

elaborate de:

a) cumparator, client, platitor;

b) vânzator, furnizor, beneficiar;

c) cumparator, vânzator, beneficiar.

11. Sistemul de decontare intermediara se bazeaza pe utilizarea urmatoarelor

instrumente:

a) ordine de plata, compensare, decontari anticipate;

b) CEC, acreditiv si scrisoarea de garantie bancara;

c) ordin de plata, CEC si acreditiv.

12. Controlul fiscal poate îmbraca urmatoarele forme:

a) inspectia fiscala generala si inspectia fiscala partiala;

b) control fiscal ulterior si control preventiv;

c) control fiscal si inspectie fiscala.

13. La încheierea inspectiei fiscale organul de control încheie:

a) proces-verbal si note de constatare;

b) proces-verbal si raport de inspectie fiscala;

c) proces-verbal de constatare a contraventiei si nota de constatare;

d) nici unul din cele de mai sus.

14. Impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se

stabilesc prin:

a) decizia de impunere si decizia de imputatie;

b) declaratia fiscala si decizia de imputatie;

c) declaratia fiscala si decizia de impunere;

d) nici una din situatiile de mai sus.

Răspunsuri la testele grilă (modele):

1. Nu; 2. managementului; 3. Adevărat (True); 4.a – c; 5. reguli; 6. 1, c; 7. a; 8. a; 9. c; 10. a; 11. b; 12. a; 13. b; 14. c.

BIBLIOGRAFIE

1. Boulescu Mircea, Control financiar-fiscal, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2006, 2007.

2. Boulescu Mircea, Doina Fusaru, Zenovic Gherasim, Auditul sistemelor informatice financiar-

contabile. Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2005.

3. Boulescu Mircea, Controlul fiscal al agenţilor economici. Editura Tribuna Economică,

Bucureşti, 2005.

4. Boulescu Mircea, Controlul şi auditarea agenţilor economici, Editura Tribuna Economică,

Bucureşti, 2004.

5. Boulescu Mircea, Controlul TVA şi accizelor armonizate, Editura Tribuna Economică,

Bucureşti, 2006.

6. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,

„Monitorul Oficial al României” nr. 219 din 18 mai 2000, modificată şi completată prin Legea nr. 161/2003, „Monitorul Oficial al României” nr. 279 din 21 aprilie 2003.

7. Legea nr. 27/2002 pentru ratificarea convenţiei penale privind corupţia, adoptată la Strasboorg la

27 ianuarie 1999. Convenţia penală privind corupţia, „Monitorul Oficial al României” nr. 65 din 30 ianuarie

2002.

8. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, „Monitorul Oficial al României” nr. 279 din 21 aprilie 2003.

9. Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, „Monitorul Oficial al României” nr. 429

din 18 iunie 2003.

10. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, „Monitorul Oficial al României” nr. 927 din 23

decembrie 2003. Modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2004, „Monitorul Oficial al

României” nr. 793 din 27 august 2004, aprobată prin Legea nr. 494/2004, „Monitorul Oficial al României” nr. 1092 din 24 noiembrie 2004.

11. Legea nr. 132/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind

organizarea Gărzii Financiare, „Monitorul Oficial al României” din 28 aprilie 2004.

12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza

aparate de marcat electronice fiscale, republicată, „Monitorul Oficial al României” nr. 75 din 21 ianuarie

2005.

13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de

plată, „Monitorul Oficial al României” nr. 342 din 23 decembrie 2002, aprobată prin Legea nr. 250/2003, „Monitorul Oficial al României” nr. 429 din 18 iunie 2003.

14. Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-

fiscală, Secţiunea a 4-a, „Monitorul Oficial al României” nr. 624 din 31 august 2003.

15. Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, „Monitorul Oficial al

României” nr. 712 din 13 octombrie 2003.

16. Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, „Monitorul

Oficial al României” nr. 560 din 24 iunie 2004.

17. Ordonanţa Guvernului nr. 8/2005 privind stabilirea unor măsuri de preluare a Gărzii Financiare

şi Autorităţii Naţionale a Vămilor în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, precum şi a unor măsuri de reorganizare a Agenţiei Naţionale de Administrare fiscală, „Monitorul Oficial al României” nr. 101 din 31 ianuarie 2005.

18. Hotărârea Guvernului nr. 1065/2001 privind aprobarea Programului naţional de prevenire a

corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei, „Monitorul Oficial al României” nr. 728 din 15 noiembrie 2001.

19. Hotărârea Guvernului nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de

marcat electronice fiscale, republicată, „Monitorul Oficial al României” nr. 348 din 25 aprilie 2005.

20. Hotărârea Guvernului nr. 1253/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea

prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 pentru introducerea sistemelor

moderne de plată, „Monitorul Oficial al României” nr. 790 din 10 noiembrie 2003.

21. Hotărârea Guvernului nr. 1538/2003 pentru organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare,

„Monitorul Oficial al României” nr. 12 din 8 ianuarie 2004.

22. Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, „Monitorul Oficial al României” nr. 112 din 6 februarie 2004. Modificată

şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1840/2004, „Monitorul Oficial al României” nr. 1074 din 18

noiembrie 2004, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 84/2005, „Monitorul Oficial al României” nr. 147 din 18 februarie 2005.

23. Hotărârea Guvernului nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, „Monitorul Oficial al României” nr. 651 din 20 iulie 2004;

24. Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor

Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, „Monitorul Oficial al României” nr. 426 din 19 mai

2005.

25. Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1849/2003 privind personalizarea formularelor tipizate

cu regim special comune pe economie, „Monitorul Oficial al României” nr. 25 din 13 ianuarie 2004. Modificat şi completat prin ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 557/2005 „Monitorul Oficial al

României” nr. 404 din 13 mai 2005.

26. Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind

organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv, „Monitorul Oficial al României” nr.

1174 din 13 decembrie 2004.

27. Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1850/2004 privind registrele şi formularele financiar-

contabile, „Monitorul Oficial al României” nr. 23 bis din 7 ianuarie 2005.

28. Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 889/2005 privind aprobarea Normelor metodologice

pentru aparatul de control financiar al statului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, „Monitorul Oficial al

României” nr. 604 din 13 iulie 2005.