Sunteți pe pagina 1din 13

badoiu Anda Cirtina Alina

Controlul financiar,componenta a controlului economic are ca obiectivitate cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrate mijloacele materiale si financiare, de catre societatile comerciale, publice, modul de realizare si cheltuire a banului public, urmareste asigurarea si consolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficientei economico-financiare, dezvoltarea economiei nationale. Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar reprezinta un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii.

Controlul este actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale, care se efectueaza anticipat executarii acestora, concomitant sau la scurt interval de la desfasurarea operatiunilor. Controlul consta in a verifica daca totul a fost efectuat in conformitate cu programul fixat, dupa ordinele date si principiile stabilite.De asemenea, poate fi considerata o actiune de control, supravegherea sistematica si continua a unei activitati. Controlul se poate exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale de control.

Controlul financiar cuprinde in sfera sa, sub aspect legal, teoretic si practic, o problematica foarte specifica domeniului economic si financiar in interactiunea si conditionarea sa reciproca cu domeniul tehnic-tehnologic, juridic etc.Controlul financiar cerceteaza viata economica la nivelul micro si microeconomic. Privita prin prisma corectitudinii operatiilor, dar si a eficientei cu care sunt gospodarite, utilizate si cheltuite resursele materiale, financiare si umane. Controlul financiar este o activitate de larg interes social, deosebit de utila si necesara pentru practica economica si sociala, care presupune nenumarate probleme teoretice, organizatorice si metodologice.

Obiectul controlului financiar consta in examinarea modului in care se realizeaza sau s-a realizat programul fixat anticipat si a modului cum se respecta principiile stabilite, cu scopul de a releva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele pentru a le remedia si evita in viitor. In cadrul economiei de piata controlul are o sfera de actiune aproape nelimitata fiind implicat in toate activitatile economico-sociale. El se manifesta ca functie a managementului, contribuind logic la imbinarea si reglarea intereselor individuale si sociale intr-un ansamblu unitar.
Importanta si necesitatea controlului financiar in conditiile economiei de piata sunt unanim recunoscute. El este considerat ca indispensabil desfasurarii activitatilor economico-sociale atat de factorii de conducere cat si de cei condusi.

Rolul controlului financiar reiese pregnant in evidenta, in toate fazele proceselor de productie, incepand de la activitatile de proiectare, contractare si pana la finalizarea acestora si inregistrarea rezultatelor obtinute. Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar reprezinta un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii.

Prin modul de organizare si exercitare, precum si prin modul si obiectivele ce le urmareste, controlul financiar indeplineste doua categorii de funtii si anume:
a. functii cu caracter general b. functii cu caracter particular

a. functiile cu caracter general sunt : - functia de evaluare - functia preventiva sau functia de constatare a situatiei si functia de cercetare - functia de documentare sau functia de cunoastere si functia de evaluare - functia recuperatorie - functia pedagogica sau functia educativa si functia stimulativa.

1. Functia de evaluare cuprinde acte si operatiuni de estimare a situatiei de factori, comparative cu realizarile obtinute in raport cu obiectivele si scopurile prestabilite. De asemenea, prin intermediul acestei functii, pe langa constatarea starii reale, se efectueaza si o apreciere a performantelor unei actiuni economice, precum si a unor entitati organizate ca persoane juridice. Astfel, se urmareste preintampinarea producerii unor deficiente.
2. Functia preventiva sau functia de constatare a situatiei si functia de cercetare consta intr-o serie de masuri luate de catre organele de control, in vederea evitarii si eliminarii unor fraude, inainte de a se produce efectele negative ale acestora, prin identificarea si anularea cauzelor care le genereaza sau favorizeaza. Prin aceasta actiune, controlul are sarcina de a opri actele si operatiunilor care nu sunt legale, in faza de angajare a societatii comerciale de consiliu de administratie al acesteia.

3. Functia de documentare sau functia de cunoastere si functia de evaluare permite cunoasterea proceselor care au loc in activitatea economica, a rezultatelor activitatii din structurile economice, relevarea fraudelor si depistarea cauzelor acestora, precum si identificarea actiunilor eficiente pentru a fi generalizate.Functia de cunoastere presupune o analiza riguroasa in vederea sesizarii operative a tuturor neregulilor si a eventualelor tendinte negative in activitatea agentilor economici. Ea se completeaza cu functia de evaluare a controlului financiar, care, in conditii de realitate si legalitate, stabileste, si in limita posibilitatilor individualizeaza consecintele gestionare, patrimoniale, financiare, bugetare, fiscale si sociale. Astfel, controlul participa nemijlocit la actul de conducere, furnizand date si informatii pentru fundamentarea deciziilor economicofinanciare.

4. Functia recuperatorie evidentiaza un aspect foarte important al controlului financiar, deoarece ea nu se limiteaza la prevenirea si aprecierea starii de fapt, dar actioneaza si pentru descoperirea si recuperarea pagubelor, precum si pentru stabilirea, conform legii, a raspunderii juridice. Pentru recuperarea prejudiciilor constatate, organele de control au obligatia de a stabili forma procedurala prin care urmeaza sa se faca recuperarea, pentru stabilirea integritatii avutului public.

5. Functia pedagogica sau functia educativa si functia stimulativa permite actiuni de educare a celor care au drepturi si obligatii in formarea si utilizarea fondurilor publice. Controlul, prin rezultatele sale, contribuie la formarea deontologiei profesionale, indeosebi a celor implicate in administrarea fondurilor publice.

b)

In acelasi timp, controlul financiar indeplineste si o serie de functii particulare, care reies din natura acestuia, cum ar fi:

-functia de masurare a posteriori ai ecarturilor (abaterii planificate anticipat) -functia de diagnosticare a erorilor financiare pe baza ecarturilor simptomatice care afecteaza sau ameninta activitatea agentului economic -functia de revizuire a obiectivelor sau a previziunilor viitoare, pe baza diagnosticului financiar constatat -functia de a interveni in cadrul competentelor date, pentru redresarea sau solutionarea problemelor firmei

-functia de reglementare a activitatii firmei, prin asigurarea coerentei actiunii de control in raport cu obiectivele firmei focalizandu-se asupra activitatilor in curs de desfasurare -functia de pregatire a agentului economic pentru luarea deciziilor, pe baza rezultatelor controlului a priori -functia de invatare si autoinvatarea realitatilor pe care controlul le ridica in permananta, prin actiunea sa coercitiva, asupra pertinentei si a normelor legale folosite.

Concluzii
Controlul este deci o necesitate obiectiv i subiectiv, dar nu este un scop n sine ci un mijloc de perfecionare a activitii executive, inclusiv a procesului de conducere a acesteia. Controlul are ca direcii eseniale: orientarea mai bun a muncii, ntrirea ordinii i disciplinei n organizarea i desfurarea activitii economice, gospodrirea mai bun a mijloacelor materiale i financiare. Controlul financiar este asadar actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale, care se efectueaza anticipat executarii acestora, concomitant sau la scurt interval de la desfasurarea operatiunilor. Controlul consta in a verifica daca totul a fost efectuat in conformitate cu programul fixat, dupa ordinele date si principiile stabilite.De asemenea, poate fi considerata o actiune de control, supravegherea sistematica si continua a unei activitati. Controlul se poate exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale de control.