Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pag.
Asociatii familiale;
Regii autonome;
Societati comerciale;
Scopul oricarui agent economic este acela de a obtine profit, dar cu respectarea
cadrului legal stabilit de catre stat care prin instrumente juridice financiare exercita o
interventie indirecta si globala asupra economiei de piata, o completeaza si sprijina, îi
corecteaza esecurile si vegheaza asupra functionarii ei.
În acest context, controlul este o functie eficienta si necesara conducerii care asigura
cunoasterea si perfectionarea modului de gestionare a patrimoniului si de orientare,
organizare si desfasurare a activitatii de productie, distributie si desfacere.
În conditiile economiei de piata, controlul, ca forma de cunoastere, are in vedere trei
pozitii de interese economico-financiare:
Interesele statului;
Prin control, conducerea îsi asigura informarea dinamica, reala, preventiva, care
indica valoarea concluziilor si calitatea deciziilor.
Documentele primare sau justificative, ca dovezi scrise ale faptelor economice si financiare,
constituie de regula surse de informare pentru toate formele evidentei. Totodata, documentele
primare, în care operatiile economice si financiare se consemneaza la locul si în momentul
efectuarii lor servesc pentru informarea operativa a conducerii agentilor economici.
Documentele trebuie sa îndeplineasca anumite cerinte, atât în ceea ce priveste structura cât si
circulatia în pastrarea lor, indiferent de mijloacele utilizate pentru întocmirea lor si
prelucrarea datelor.
Denumirea documentului;
Comparatii în timp.
Prin tehnica, modalitate sau instrument de control întelegem o categorie specifica unui
domeniu restrâns de activitate, care desemneaza mijlocul utilizat de organul de control în
vederea rezolvarii problemelor care rezulta din prerogativelor functiei sale.
Sub aspect teoretic, dar si practic, metoda controlului financiar reprezinta modul de
cercetare si actiune într-un sistem de interconditionare reciproca a tuturor procedeelor,
tehnicilor, instrumentelor si formelor de control, în vederea prevenirii constatarii si înlaturarii
eventualelor lipsuri, abateri sau deficiente constatate în desfasurarea activitatii economic-
financiare.
Deci, metoda reprezinta sistemul logic, ce presupune o cale stiintifica de cercetare si
actiune, un sistem metodologic cu ajutorul caruia sa se oglindeasca realitatea, legalitatea si
eficienta în activitatile controlate.
Controlul formal;
Controlul calculelor;
Controlul cronologic;
Controlul încrucisat;
Controlul reciproc;
Acestea sunt:
Erorile de imputatie sunt generate de trecerea unor sume corecte din Jurnal în cartea
Mare, dar în alte conturi decât cele continute în formula contabila.
Exemplu: în bonul de vânzare figureaza un pret unitar superior celui real al marfii
vândute plusul încasat fiind însusit de gestionar.
Pe baza formulei Stoc final = Stoc initial + Intrari - Iesiri se stabileste cantitativ stocul
final.
Cum stocul final inventariat este inferior celui stabilit prin calcul, rezulta ca din sortimentul
respectiv s-a vândut o cantitate la un pret superior.
Efectuarea de control încrucisat în cadrul a doua sau mai multe gestiuniare loca
atunci când se explica minusul de la gestiunea controlata, prin existenta unui plus la aceleasi
articole, într-o alta gestiune, la nivelul aceluiasi agent economic.
2.2.3. Controlul faptic
Inventarierea;
Observarea directa;
Inspectia fizica;
In acest fel, prin control se stabileste atât modul de gestionare a mijloacelor materiale
si banesti, cât si calitatea informatiilor cu privire la activitatea controlata
Urmareste stabilirea modului cum s-a îndeplinit programul de activitate factorii care l-
au influentat si care au contribuit la obtinerea rezultatului financiar.
Diviziunea si descompunerea;
Gruparea ;
Substituirea în lant;
Balanta elementelor si modificarii lor;
Corelatia;
Calculul matricial;
Cercetarea operationala;
Calculul matricial se aplica în cazul existentei unor relatii functionale de produs sau
raport între fenomenul analizat si factorii de influenta. Se poate aplica de pilda, la analiza
cheltuielilor materiale pe unitatea de produs, pentru a obtine influenta factorilor (abaterea,
cheltuielilor materiale, consumul specific, pretul de aprovizionare unitar)
Acesta din urma cerceteaza cele mai reprezentative documente si operatii, care permit
obtinerea unor concluzii cu caracter general asupra obiectivului verificat.
De asemenea, eficienta controlului depinde în mare masura de modul cum sunt alese
reperele principale si de proportia operatiilor în fiecare reper si se refera atât la acele repere
din cadrul gestiunilor materiale a caror evidenta se tine cantitativ si valoric pe fiecare
material, produs etc, cât si la cele din cadrul cheltuielilor. La gestiunile a caror evidenta
analitica se tine global valoric, reperele nu se pot controla prin sondaj.
Inventarierea prin sondaj este mai operativa dar are o precizie mai scazuta. Gradul de
precizie al inventarierii prin sondaj este asigurat prin perfectionarea continua a tehnicilor de
lucru astfel încât sondajul sa satisfaca tot mai mult cerintele unui control selectiv.
Controlul financiar propriu al unui agent economic se organizeaza sub forma controlului
financiar preventiv si a controlului financiar de gestiune.
Împuternicirea se face pe baza de ordin sau decizie a conducatorului unitatii prin care se
stabilesc concret operatiunile asupra carora se exercita C.F.P., conditiile si perioada în care se
desfasoara aceasta activitate.
Prin gestiune se întelege totalitatea bunurilor, valori materiale sau banesti, încredintate uneia
sau mai multor persoane, în vederea primirii pastrarii si eliberarii acestora prin operatii legale
care sa asigure integritatea lor.
C.F.G. se efectueaza cel putin odata pe an, în totalitate sau prin sondaj, în raport cu volumul,
valoarea si natura bunurilor, posibilitatilor de sustrageri, conditiile de pastrare si gestionare,
precum si de frecventa abaterilor constatate anterior, cuprinzându-se un numar reprezentativ
de repere si documente, care sa permita tragerea unor concluzii temeinice asupra respectarii
actelor normative din domeniul financiar, contabil si gestionar.
Activitatea de control se desfasoara pe baza unor programe de lucru semestriale întocmite de
seful compartimentului de control financiar de gestiune, aprobate de conducatorul în
subordinea caruia se afla acest compartiment. În aceste programe se vor nominaliza gestiunile
si activitatile ce urmeaza a fi controlate, perioada supusa controlului si cea stabilita pentru
efectuarea controlului ca si organele care efectueaza controlul.
Se va verifica modul cum sunt gestionate, utilizate si justificate formularele cu regim special
si daca s-au respectat regulile de evidenta ale acestora.
4.Organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv si a controlului ierarhic
interior.
Salariatii împuterniciti sa exercite C.F.G. raspund disciplinar, contraventional sau penal, dupa
caz, în situatiile în care:
a) nu efectueaza controlul conform programului de activitate aprobat;
b) înscriu în actele de control date sau fapte ireale ori inexacte, sau cu buna stiinta nu
consemneaza toate deficientele constatate.
c) lucreaza cu superficialitate, nesemnalând încalcarile de la dispozitiile legale în
vigoare constatate cu ocazia normelor legale.
d) Dispun, prin interpretarea sau aplicarea gresita a dispozitiilor legale în vigoare,
masuri care produc prejudicii.
e) Nu întocmesc si înainteaza conducatorului unitatii actele de control la termenele
stabilite.
f) Nu iau sau nu propun masurile necesare pentru înlaturarea lipsurilor si abaterilor
consemnate în actele de control, tragerea la raspundere a celor vinovati.
g) Nu îndeplinesc sau îndeplinesc defectuos sarcinile ce le revin.
Angajarea gestionarilor, constituirea garantiilor si raspunderea acestora în legatura cu
gestionarea bunurilor sunt reglementate de Legea nr.22-1969 care defineste si notiunea de
gestionar ca fiind acea persoana încadrata de o unitate, care are ca atributii principale de
serviciu primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri aflate în unitate indiferent de modul lor
de dobândire si de locul unde se afla.
Rezulta deci doua criterii pentru determinarea calitati de gestionar :
a) Criteriul material
b) Criteriul formal
a) Potrivit criteriului material o persoana poate fi considerata gestionar daca este
încadrata în unitate cu contract de munca si îndeplineste cele trei categorii de
atributii)primirea, pastrarea si eliberarea bunurilor) ca atributii principale de serviciu.
Sunt unele situatii speciale când unei persoane i se poate atribui calitatea de gestionar alaturi
de calitatea functiei pe care s-a încadrat, dupa cum urmeaza:
a) în sectii mici de fabricatie nu se justifica din punct de vedere economic încadrarea
unei persoane care sa aibe ca sarcina principala de serviciu, pastrarea, primirea si
eliberarea bunurilor sectiei, astfel aceasta sarcina i se poate încredinta maistrului de
fabricatie sau sefului sectiei care va avea dubla calitate de maistru sau sef de sectie si
gestionar.
b) merceologul care achizitioneaza materiale de la furnizori si le transporta sau însoteste
transportul lor sediul sau depozitele societatii, poate fi considerat gestionar. Functia de
merceolog poate fi inclusa de unitate pe lista functiilor cu gestiune deoarece el trebuie sa
raspunda de integritatea bunurilor achizitionate din momentul preluarii lor de la depozitul
furnizorului si pâna la predarea efectiva a acestora la magazia societatii beneficiare.
c) personalul încadrat pe baza cota procentuala - remizerii.
Listele de inventariere se pot întocmi într-o forma simplificata cu exceptia gestiunilor a caror
evidenta se tine global valoric, în sensul ca în aceste liste se înscriu numai sortimentele la
care cu ocazia inventarierii se constata lipsuri sau plusuri de inventar. În acest caz este
necesar sa se asigure urmatoarele conditii.
respectarea normelor metodologice cu privire la înregistrarea în fisele de
magazie si în contabilitate a tuturor documentelor de intrare si iesire a valorilor
materiale
concordanta dintre evidenta gestionara si contabila
confirmarea stocurilor inventariate în fisa de magazie, prin semnatura, de catre
comisia de inventariere.
înscrierea în listele de inventariere a eventualelor plusuri sau minusuri
constatate, evaluarea si regularizarea lor potrivit normelor legale.
CAPITOLUL IV
1.proces verbal
2.nota de constatare
3.nota unilaterala
1. Procesul verbal
Constatarile ce se înscriu în procesul verbal trebuie sa fie proprii ale organelor de control,
bazate pe date si documente expuse clar si precis eliminându-se orice elemente si descrieri
personale inutile si neconcludente, care încarca nejustificat continutul procesului verbal.
La procesul verbal se vor înscrie la fiecare abatere constatata masurile luate operativ, în
timpul controlului, cu mentinea documentelor pe baza carora s-a materializat sau masurile ce
urmeaza a fi luate în continuare.
Procesul verbal se semneaza de organele de control si de conducerea unitatii iar daca s-au
constatat si consemnat în procesul verbal fapte ce atrag raspunderea penala se semneaza
obligatoriu si de persoanele facute raspunzatoare.
La procesul verbal se vor anexa situatii, tabele, documente acte, note explicative, strict
necesare sustinerii constarilor.
În situatiile în care cei în cauza refuza sa dea nota explicativa sau sa raspunda la unele
întrebari, organele de control vor formula întrebarile printr-o adresa scrisa înregistrata la
registratura agentului economic, stabilind termenul în cadrul caruia trebuie primit raspunsul.
În cazul în care nu primeste raspuns va consemna refuzul în procesul verbal) anexând copia
adresei, si se vor aplica sanctiunile prevazute de lege.
Daca în urma controlului efectuat a rezultat savârsirea unor fapte revazute de legea penala,
constatarile se consemneaza în proces verbal separat si se înainteaza procurorului în
termenele si conditiile prevazute de dispozitiile legale.
2. Notele de constatare se întocmesc atunci când în cursul controlului se fac constatari
a caror reconstituire ulterioara nu este întotdeauna posibila sau care nu pot fi dovedite,
sau în alte situatii apreciate de organul de control.
În cazul în care organul de control nu are nimic de aratat sau propus fata de cele cuprinse în
actul de control nu se mai întocmeste nota de prezentare.
Organele de conducere ale unitatii trebuie sa stabileasca masuri pentru desfasurarea normala
a activitatii ca de exemplu: protectia patrimoniului, ameliorarea conditiilor de munca,
prevenirea producerii pierderilor de productie, a risipei si abaterilor de la disciplina muncii,
etc.
Daca angajatul, societatii economic încalca cu vinovatie obligatiile sale, inclusiv normele de
comportare, el comite o abatere disciplinara, care atrage raspunderea cu caracter disciplinar.
Daca se încalca, în acelasi timp, mai multe norme de drept, rezulta mai multe raspunderi. De
pilda, nerespectarea conditiilor legale privind predarea primirea unei gestiuni este o abatere
disciplinara si deci, opereaza o sanctiune disciplinara, dar este si o contraventie si implica si o
raspundere contraventionala, iar în caz de paguba poate fi si o raspundere materiala.
Raspunderea penala sau materiala nu exclude raspundere disciplinara, daca, prin fapta ilegala,
s-au încalcat si obligatii de munca.
Împotriva sanctiunii disciplinare cel sanctionat poate face, în scris contestatie si în cazul în
care se face dovada nevinovatiei sale persoana în cauza are dreptul la o despagubire egala cu
partea de salariu de care a fost lipsita, iar peroanele care cu rea credinta au aplicat sau au
determinat aplicarea unei sanctiuni disciplinare raspund disciplinar, material si penal, dupa
caz.
2. Raspunderea contraventionala
Prin contraventie se întelege o fapta comisa cu vinovatie dar cu un pericol social mai mic
decât infractiunea si este prevazuta si sanctionata prin legi sau prin acte normative
Avertismentul se aplica daca fapta comisa este de mica importanta si consta în atragerea
atentiei contravenientului asupra faptei comise cu recomandarea ca pe viitor sa respecte
legea.
Avertismentul se comunica oral sau în scris prin procesul verbal de constatare a contraventiei,
încheiat de agentul constatator.
Aceleasi persoane i se poate aplica câte o amenda pentru fiecare contraventie comisa suma
amenzilor neputând depasi dublul maximului prevazut pentru contraventia cea mai grava.
Caracterul ilicit al unei fapte, care caracterizeaza culpa contractuala, rezulta din încalcarea
unei obligatii contractuale sau unei obligatii existând în afara vreunei legaturi contractuale, cu
conditia ca fapta sa fie generatoare de pagube.
b) Prejudiciul trebuie sa fie real adica el sa constituie o paguba efectiva si nu o paguba
aparenta, îndoielnica, ipotetica sau eventuala.
Bunul asupra caruia s-au produs prejudiciul trebuie sa fie în posesia unitatii indiferent de
titlul sub care este detinut.
În practica judiciara s-a statuat ca vina oricât ar fi de usoara, ea atrage raspunderea materiala
a persoanei respective.
Paguba se suporta de coautori, proportional cu contributia fiecaruia la producerea ei, iar daca
acest lucru nu este posibil de stabilit, paguba se suporta proportional cu salariile de la data
constatarii pagubei, iar pentru pagubele din gestiuni proportional cu timpul lucrat de la ultima
inventariere.
c) Raspunderea solidara este aceea în care doi sau mai multi autori raspund pentru
aceeasi datorie iar plata unuia dintre debitorii fata de unitatea pagubita anuleaza
obligatiile celorlalti. Deci, urmarirea unui debitor solidar întrerupe prescriptia în contra
tuturor codebitorilor.
d) Raspunderea subsidiara este aceea în care persoana vinovata a generat indirect
paguba adica o facilitat, nerespectând unele obligatii de serviciu. Raspunderea subsidiara
este precedata si conditionata de existenta unei raspunderi directe din partea vinovatului
principal.
Daca raspunderea directa sau principala este anulata atunci raspunderea subsidiara dispare.
Titlul executoriu este actul legal prin care se porneste executarea silita în vederea recuperarii
unei pagube.
Decizia de imputatie este emisa de conducatorul unitatii pagubite în termen de 60de zile de la
data actului constatator întocmit de organul de control.
Daca conducatorul unitatii nu respecta aceste termene atunci el va raspunde material fata de
unitate.
Titlul executoriu judecatoresc este calitatea capatata de o hotarâre definitiva prin investirea ei
cu formula executorie.
Raspunderea penala este generata de o infractiune adica de o fapta care prezinta pericol social
savârsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.
În cazul în care unitatea este pagubita de salariatul ei printr-o fapta penala în legatura cu
munca acestuia raspunderea pecuniara a salariatului infractor nu este o raspundere materiala
ci patrimoniala, civila, delictuala.
În aceasta situatie la stabilirea întinderii pagubei se are in vedere atât paguba respectiva, cât si
beneficiul nerealizat.
În cazul faptei penale comune raspund solidar toti infractorii fata de unitate pagubita.
Savârsirea unei infractiuni da loc si unei actiuni civile care are ca obiect tragerea la
raspundere civila a participatiilor la infractiune si a persoanei responsabile civilmente.
Actiunea civila este de regula alaturata actiunii penale în procesului penal si este exercitata de
partea vatamata, în urma constituirii sale ca parte civila. Repararea pagubei produsa prin
infractiuni se face potrivit legii civile.
În cazuri prevazute de lege actiunea civila izvorâta din savârsirea unei infractiuni poate fi
judecata separat de actiunea penala, în fata instantei civile.
Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanei vinovate din
savârsirea infractiunii, într-un asemenea caz raportul juridic de drept penal are loc între
participantii la infractiune (inculpat, complice, instigator) si societate reprezentata de
procuror, unic titular al actiunii penale în numele statului.
STUDIU DE CAZ
DECIZIA NR.166
DIN 01.09.1998
În aducerea la îndeplinire a:
- Legii Contabilitatii nr.82/24.12.1991 si a prevederilor art.4 din HG nr.704-1993
privind aprobarea unor masuri de executare a legii contabilitatii;
- Legii nr.30/1991 art.3 privind organizarea si functionarea controlului financiar;
- Statutul societatii si contractul colectiv de munca;
- H.G nr.720/10.10.1991 privind aprobarea Normelor de organizare si executare a
controlului financiar elaborate de Ministerul Finantelor.
Art2. Controlul financiar preventiv va fi exercitat si coordonat de drept de catre dl. Ec.
Dumitru Gheorghe- director economic
Pe timpul când acesta lipseste din societate, controlul financiar se va exercita de catre d-
na ec. Vorel Alexandrina sef serviciu financiar ca înlocuitor.
Art4. Controlul financiar preventiv va fi exercitat în mod exclusiv de dl.ec. Cândea Filip
asupra operatiilor si documentelor înscrise în anexa nr.2 la prezenta decizie, având ca
înlocuitor pe dl.Caprita Teodor.
Art5. Persoanele prevazute în anexele nr.1 si nr.2 care executa control financiar preventiv
urmaresc respectarea stricta a legii privind utilizarea fondurilor, identificarea si eliminarea
cheltuielilor care nu sunt necesare, oportune si economicoase, preîntâmpinarea, oricarei
forme de risipa, atestând aceasta prin semnatura, aplicarea stampilei si a datei pe
documente, potrivit Fiselor de delimitare a raspunderilor, anexate la prezenta
decizie(anexa nr.7)
Art6. Persoanele care exercita control financiar preventiv le revine sarcina de a se
documenta asupra operatiilor, studiind legislatia în vigoare, consultându-se cu salariatii de
specialitate, iar atunci când situatia se impune se vor deplasa la fata locului pentru
stabilirea situatiei reale
Acestia vor semna, aplica stampila pe care o detin si vor pune data, raspunzând de
realitatea operatiilor cuprinse în documente potrivit Fiselor de delimitare a raspunderilor,
anexate la prezenta decizie(anexa nr.7).
Art10. Operatiile privind miscarea valorilor materiale în cadrul societatii se fac pe propria
raspundere a sefilor compartimentelor sau a înlocuitorilor acestora în care au loc
operatiile respective.
Art11. În cazul în care dispozitiile legale prevad avizarea operatiilor de catre jurist
consult, documentele respective vor fi supuse controlului financiar preventiv împreuna cu
avizul acestuia(contractele economice, documentele privind trecerea pe cheltuieli sau la
pierderi a daunelor aduse societatii pentru care nu se iau masuri de stabilire a raspunderii
materiale si altele).
Art12. Pentru a se putea exercita un control financiar preventiv cât mai aprofundat si
operativ, compartimentele de specialitate sunt obligate sa depuna în timp util documentele
si documentatia respectiva la persoanele care exercita acest control, cunoscând termenele
maxime, diferentiate pe operatii, în cadrul carora urmeaza a se efectua verificarea si a se
acorda viza de control financiar preventiv sunt urmatoarele:
Art14. seful compartimentului financiar contabil în situatiile în care el sau celelalte persoane
desemnate sa exercite controlul financiar preventiv constata ca operatiile prezentate la control
sunt nelegale sau neeficiente, iar conducatorul unitatii dispune pe propria raspundere
efectuarea lor, va informa în scris atât Consiliul de Administratie, cât si Directia Generala de
Control Financiar de Stat din Ministerul Finantelor sau Directia Generala a Controlului
Financiar de Stat a judetului, care dupa caz, vor dispune masurarile necesare potrivit
competentelor.
Art15. Documentele referitoare la operatii supuse controlului preventiv care nu au fost vizate
nu pot fi înregistrate în contabilitate. Ele vor fi evidentiate separat. De asemenea, se va
întocmi o evidenta separata a documentelor vizate pentru control preventiv din dispozitia
conducatorului societatii.
Art17. Persoanele care exercita controlul financiar preventiv au obligatia sa înscrie si contul
respectiv de cheltuieli.
Art20. Directorul economic este obligat sa ia sau propuna masuri de sanctionare pentru
persoanele care au întocmit, avizat si prezentat la control financiar preventiv documente în
care sunt consemnate operatii fara baza legala, operatii care nu sunt necesare, oportune,
operatii neeconomicoase etc.
Art22. Se interzice contabililor sefi de fabrica, a gestionarilor si altor persoane sa execute sau
sa înregistreze operatii supuse controlului financiar preventiv daca documentele respective nu
sunt vizate de persoanele împuternicite cu efectuarea acestui control.
d) Vizarea pentru controlul financiar preventiv a documentelor care contin operatii prin
care se încalca reglementarile în vigoare;
Director General,
ANEXA 1
Tabel
ANEXA 2
Tabel
Cu persoanele care exercita control financiar preventiv în mod exclusiv si operatiunile
si documentele ce le revin spre verificare
Nr. Numele si Functia Nr. Operatiile si documentele asupra
carora se exercita controlul financiar
Crt Prenumele stampila preventiv
1 CÂNDEA FILIP Economist 11 - cererile de aprovizionare cu
materiale întocmite de servicii pentru
Înlocuit de necesitati administrative.
CĂPRIŢĂ Contabil 15 - Comenzi, confirmari de comenzi,
TEODOR contracte, acte aditionale privind
aprovizionarea cu materiale pentru
necesitati productive de
compartimentele: aprovizionare,
cooperare, export, autobaza, service;
- Comenzi de lucrari si contracte
întocmite de servicii si ateliere;
- Facturi privind aprovizionare
materiale si prestari servicii
prezentate de biroul ordonantari din
cadrul serviciului financiar;
- Facturile privind lucrarile
contractate de servicii si ateliere;
ANEXA 3
Tabel
financiar preventiv
Nr. Numele si prenumele Functia si serviciul Codul Nr.stampila
Crt. serv.
1 Vasile Stoica Subinginer corp cons. 02 1226
2 Ec. Mucuta Viorela sef serv. Personal 43 836
3 Leahu Dumitru Sef serv. Administrativ 44 236
4 Ing.Vasilescu Florian Sef serv. Org. productiei 54 103
5 Ec. Vorel Alexandrina Sef serv. Financiar 82 208
6 Ec. Dumitru Sonia sef serv.Contabilitate 83 242
7 Ec. Panchici Stana Sef. Serv. Preturi 84 855
8 Ing. Stoica Nicoleta Inginer preturi 84 156
9 Ing.Negoita Constantin Sef serv. Preg. Fabric. 61 122
10 Ing. Dobrota Nicolae Sef birou import 69 735
11 Ing. Spiridon Costel Sef serv. Marketing 96 136
12 Ec. Economu Nicolae Sef. Serv. Aprovizionare 72 1102
13 Ing. Draghici Ion sef Birou Desfacere 73 1103
14 Ing. Lal Petru Sef. Serv. Pret Oferta 79 148
15 Ing. Rugina Teodor Sef departament CTC 55 1040
16 Ec. Poleacu Ioan sef birou CFI 55 1222
17 Ing. Axente Eugenia sef sectie Prod. 12 1066
Turnatorie
18 Ing. Blesleaga Nicolae sef sectie Forja 22 790
19 Putinica Viorel Sef At. Cuptoare TO2 12 983
110 Ing. Ion Argentina Sef At. Scularie 15 641
114 Ing. Bontescu Valentin sef sectie Uzinaj 13 1106
115 Ing. Militaru Tudorel Sef sectii C-tii Metal 14 227
116 Sing. David Vasile sef sectii Osii Montate 29 844
117 Voicu Toma sef sectie Ans. Sudate 30 842
118 Ing. Sofronov Florin Sef Autobaza 78 653
119 Ing. Radu Cezar Sef sectie Montaj Excav. 50 726
120 Ing. Curcan Vasilica sef sectie Prel. Mec. 60 147
121 Ing. Bararu Petrica sef serv. Investitii 46 854
122 Ing. Pâtrniche Grigore sef serv. Service 56 1270
123 Ing. Spânu Marian Sef serviciu C.calcul 45 467
Director General, Director Economic,
ANEXA 4
Tabel
Crt serv.
1 Zainea Vasile Ms. Sculerie 15 366
2 Marin Stan Ms. Pr. To1 12 1168
3 Mihai Gheorghe Ms. Forja 22 829
4 Malnichi Radu Ms. Pr. To2 28 1080
5 Oprisanu Ion Ms. Pr. Uzinaj 13 125
6 Costin Marcel Ms. C-tii metalice 14 189
7 Constantinescu Nicu Ms. Pr. M.e.ptr. uzinaj 18 995
8 Boboc Tudorel Ms. Pr. Montaj 23 1042
9 Petrica Ilie Ms. Osii montate 29 1069
10 Cristea Nicolae Ms. Prel. Mec 40 652
11 Oancea Ion Ms. Pr. Montaj exc. 50 663
12 Malomen Arcadie Ms. Pr. Cut. Vit 70 629
13 Apostolache Vasile Ms. Cazangerie 14 109
ANEXA 5
32 33 34 35 36 37 38 39 40 41
42 43 44 45 46 47 48 49 50 51
ANEXA 6
si documentelor G
A
1 Contract, comanda de aprovizionare cu materii prime, materiale de
protectie pentru activitatea de productie
Contract, comanda de aprovizionare cu obiecte de natura fondurilor
fixe, piese de schimb, obiecte de inventar si materiale ptr. Produse
tehnologice sau alte scopuri ptr. Activitatea de productie
2 Contractul privind livrarea de produse, executarea de lucrari sau
prestarea de servicii
3 Contract economic de livrare, executari sau prestari la export
confirmata în scris.
4 Contractul economic de comision.
5 Factura privind aprovizionarea cu materiale, piese de schimb,
ambalaje, obiecte de inventar, echipament de protectie etc., ptr.
Reparatii, investitii, prestari servicii, executari de lucrari.
a) cecul de decontare din carnet cu limita de suma
b) ordinul de plata
c) dispozitia de plata
d) dispozitia de incasare
6 Contract de munca, lista de avans chenzinal, statul de salarii,
documentul de aprobare a premiilor, profitului, liste de idemniyatii,
ptr. Concediu de odihna, lista de indeminzatii platite în contul
asigurarilor socilale de stat, cecurile de numerar, ordinul de
deplasare, detasare, decontul de cheltuieli.
7 Referat, proces verbal(lipsuri în gestiune, acordarea bonifacatiei
pentru stingerea unor reclamatii din operatii de export, deteriorari
de bonuri, pierderi din întreruperi din rebuturi, calamitîti, pierderi
din casarea si declasanrea mijloacelor circulante mijloace
circulante, amenzi, penalitati, locatii etc.
8 Factura pentru livrari:
- de produse, marfuri, executari de lucrari sau prestari de
servicii
- facturi pentru vânzari de produse, materii si materiale din
stocuri supranormative disponibile sau fara miscare sau cu
miscare lenta.
- Dispozitie de încasare sau de plata, dupa caz, cu factura si
fara factura si cec de decontare fara limita de suma.
9 Factura externa pentru livrari de produse, marfuri, lucrari executate
sau servicii prestate.
10 Ordinul de pret sau decizia pentru stabilirea pretului si tarifului si
documentatia privind sustinerea nivelului pretului sau tarifului.
Negocierea pretului de productie.
11 Cecul de decontare cu limita sau limita sau fara limita de suma.
12 Actul de garantie privind gestionarii.
ANEXA NR.7
e) Documentele sunt
avizate de
compartimentul
juridic.
f) S-a mentionat pe
comanda destinatia
lucrarii în cazul
lucrarilor de plan
tehnic.
j) Necuprinderea în contract a
unor clauze contra
dispozitiilor legale .
k) Realitatea datelor si a
tuturor elementelor care au
stat la baza
încheierii contractului de
livrari, executare de lucrari
sau prestari de servicii la
export
BIBLIOGRAFIE
1.CHIMON MAZARACHI CONTROL FINANCIAR SI EXPERTIZA
CONTABILA EDITURA ,,PORTO FRANCO"
IAMANDI LUCA
2. DAN DROSU SAGUNA DREPT FINANCIAR SI FISCAL EDITURA ,,OSCAR
PRINT" BUCURESTI 1994
3. XXX LEGEA 32/1968 PRIVIND STABILIREA SI
SANCTIONAREA CONTRAVENTIILOR M.O.
NR.148/14.11.1968
4. XXX LEGEA 22/1969 PRIVIND INCADRAREA
GESTIONARILOR, CONSTITUIREA DE GARANTII
DE RASPUNDERE IN LEGATURA CU
GESTIONAREA BUNURILOR AGENTILOR
ECONOMICI AUTORITATILOR SAU
INSTITUTIILOR PUBLICE, M.O. 132/18.11.1969
MODIFICATA PRIN LEGEA 54/1994, M.O. NR.181
DIN 15.07.1994
5. XXX LEGEA NR.30/1991 PRIVIND ORGANIZAREA SI
FUNCTIONAREA CONTROLULUI FINANCIAR SI
A GARZII FINANCIARE, M.O NR.64/27.03.1991
6. XXX LEGEA CONTABILITATII NR.82/1991. M.O. NR.225
DIN 27 DECEMBRIE 1901.
7. GUVERNUL ROMANIEI H.G 720/1991 PRIVIND APROBAREA NORMELOR
DE ORGANIZARE SI EXERCITARE A
CONTROLULUI FINANCIAR M.O. NR.75 DIN 24
APRILIE 1992
8. GUVERNUL ROMANIEI H.G NR.704/1993 PENTRU APROBAREA UNOR
MASURI DE EXECUTIE A LEGII CONTABILITATII
NR.82/1991, M.O NR.303 DIN 22 NOIEMBRIE 1993
9.MINISTERUL FINANTELOR ORDINUL NR.316/27.05.1991 PRIVIND NORMELE
DE LUCRU PENTRU APARATUL DE CONTROL
FINANCIAR DE STAT AL MINISTERULUI
FINANTELOR
10.TRIBUNA ECONOMICA REVISTA CONTROL ECONOMIC FINANCIAR
COLECTIA 1998-1999
11.TRIBUNA ECONOMICA CONTROL FINANCIAR, COLECTIA 1992-1998
EDITURA LUMINA LEX.