Sunteți pe pagina 1din 70

Bazele Functiilor Marfurilor

-cursuri si seminarii-

Curs 1 Capitolele cursurilor: 1. 2. 3. . !. 6. $. '. ). 10. 11. 12. Obiectivul si metoda de studiu. Proprietatile generale ale marfurilor, caracteristici de calitate. Calitologia stiinta calitatii marfurilor si produselor Calimetria masurarea si evaluarea calitatii marfurilor. "nnoirea gamei sortimentale de produse # servicii. Clasificarea si calificarea marfurilor. %tandardi&area la nivel national, european si international. (arcarea produselor si serviciilor. Calitatea si protectia consumatorilor. Calitatea si protectia mediului incon*urator. +mbalarea marfurilor. Calitatea in relatii cu pastrarea marfurilor.

11.10.2006

Bibliografie: ,Calitologia. %tiinta calitatii marfurilor- ". %tanciu ,Calimetria. +nali&a comparativa a calitatii marfurilor.- ". %tanciu Reviste: ,.ribuna calitatii,+sigurarea calitatii,Calitatea medie,%tandardi&areaSistem de evaluare: .este partiale/ 20 punte0 Pre&enta la cursuri si seminarii/ 30 puncte0 1ecen&ii si referate/ 10 puncte0 %tudiu de ca&/ 20 puncte.

Capitolul 1 Obiectul si metoda de studiu


Obiectul de studiu: economic, social 3 stiinta

calitatea si sortimentul marfurilor din punct de vedere te2nic, etimologia termenului merceologie ,merces- 3 marfa, ,legos-

Evolu ia obiectului merceologiei: primul manual/ - studiul originii produselor0 - studiul proprietatii esentiale0 - studiul indicilor de veritabilitate0 - studiul descoperirii falsificarilor. orientarea moderna/ - calitate 3 calitologie0 - sortiment. are caracter interdisciplinar si comple40 este una din disciplenele cele mai vaste si comple4e 5de4 italian6. !emele calitologiei: calitatea produselor si serviciilor/ concepte, organi&are, relatii cu alte categorii0 proprietati generale, specifice0 factorii care determina calitatea si influentea&a calitatea0 calimetria0 standardi&area0 relatia calitate protectia mediului0 relatia calitate protectia consumatorilor0 costul calitatii0 anali&a valorii. !eme referitoare la sortimente: clasificarea si codificarea marfurilor0 receptia calitativa a marfurilor0 arcarea si etic2etarea marfurilor0 pastrarea marfurilor0 optimi&area gamei sortimentale. Merceologia studiaza marfurile in toate etapele logistice ale acestora nevoi productie comert turism consum mediu Merceologia studiaza marfurile din punct de vedere/ te2nic/ - proprietatile produselor finite0 - factorii care determina si influentea&a calitatea0 economic/ - implicatiile economice ale calitatii0 3

- optimi&area calitatii si a structurii sortimentale. social/ relatia produs confort, sanatate, mediul incon*urator. Cone"iunile merceologiei cu alte #tiin e: disciplene te2nice/ - te2nologia0 - fi&ica0 - c2imia0 - metrologia 5unitati de masura60 - standardi&are. disciplene economice/ - economie politica0 - managementul0 - mar7eting0 - eonomia comertului. discipline sociale/ - sociologia0 - psi2ologia0 - ecologia0 - protectia consumatorului0 - estetica marfurilor. Merceologia are: caracter modern, dinamic/ au aparut ,managementul calitatii- si ,.8(-0 caracter practic, formativ/ de cunoastere a marfurilor si de formare a unor aptitudini. Evolutii si perspectiva: primul curs de merceologie in sec 1' 9o2an :ec7manm 5;ermania60 pionerii merceologiei/ scoala germana si scoala italiana0 in tara noastra/ +%< si catedra de merceologie a =niversitatii din Clu* 51)2060 la nivel international/ asociatia interna>ionala de (erceologie si .e2nologie din ?iena. Metoda merceologiei Consideratii internationale/ cercetea&a calitatea produselor in comple4ivitatea si dinamica ei in timp0 produsul este consacrat ca un sistem de structuri si functii0 cercetare dialectica, sistemica a produselor. Principiile metodologice de cercetare multilaterala/ stabilirea gradului de concordanta dintre/ necesitate, produs si eficienta economica la producator si beneficiar0 integrarea re&ultatelor partiale intr-un sistem logic, pentru constituirea intregului, a calitatii 5valoare de intrebuintare6 a calitatii produsului0 completarea reciproca a metodelor si anali&elor pentru obtinerea re&ultatului final, e4act al calitatii produsului.

Curs 2

1'.10.2006

.ipuri de metode si anali&e ale merceologiei


(erceologia si-a adaptat continuu metoda de cercetare in func>ie de/ <volu>ia produc>iei de m@rfuri Ae&voltarea interna si interna>ionala Ae&voltarea altor Btiin>e Clasificarea metodelor si anali&elor/ "nductive Aeductive +nali&a %inte&a (atematica# "nformatica %tatistica psi2osen&oriale e4perimentale +nali&a valorii (orfologica :rainstorming

;enerale

Metode

Clasice 5specifice merceologiei6 (oderne 5de concep>ie6

$nalize

structurale func>ionale comparative

Caracterizarea metodelor si analizelor: $% Metoda generala 1. metoda dialectica Permite Cn>elegerea si interpretarea fenomenelor din teoria si practica merceologica. <4emple/ corela>iile/ - nivelul caracteristicilor de calitate grad de satisfacere - acumul@rile cantitative 5salt calitativ6 - modificarea structurii sortimentale, in func>ie de factorii economici a cererii - ciclul de viata a produselor %ta la ba&a cuplului de metode deductiva si inductiva. a6 metoda inductiva deductiva o inductiva leg@tura cau&ale si legitati generale ale datelor acumulate in timp eleborarea de progno&e plecand de la particular la general o deductive utili&area de te2nici plecand de la general la particular conditiile de pastrare 5modificare calitative6 caracteri&area unui produs nou 5din prospect6 comportarea in utili&area b6 anali&a si sinte&a o anali&a descompunerea unui fenomen # produs in parti constitutive pt a cunoaste aportul fiecarei parti la calitatea asamblului se foloseste la anali&a valorii si calitatea optima o sinte&a recompunerea fenomenului, obiectul cercetat pe parti prin anali&a produsul se cercetea&a in unitatea sa ca sistem de relatie dintre necessitate, proprietati si calitatea produsului 2. metoda matematica "nstrument de lucru si de anali&a a problemelor privind/ - calitatea produselor0 - optimi&area structurii sortimentale0 - estimarea si cuantificarea calitatii. Calimetria/ metode matematice de comensare a calitatii 3. metoda statistica o Prelucrare, anali&a si interpretare a re&ultatelor o ;enerali&area re&ultatelor/ esantion - lot B% Metode clasice &specifice' ". psi2onsen&oriale 5organoleptice6 6

"".

ba&ate pe utili&area organelor de simt pt cunoasterea caracteristicilor/ forma, culoare, gust, miros 5prospetime, degradare60 au un grad de subiectivism ridicat0 sunt 2otaratoare pt calitatea produsului observatie poate fi directa 5cu oc2iul liber6, instrumentala 5lupa, microscop60 rapide, economice. metode e4perimentale caracter stiintific0 sunt re&ultate ale testarilor, anali&elor, simularilor0 sunt reproductibile0 sunt standardi&ate in cea mai mare parte0 la inerpretarea re&ultatelor se folosesc cuplurile de metode/ anali&a sinte&a, deductive inductive0 necesita aparatura de laborator0 in aprecierea calitatii produselor se corelea&a re&ultatele psi2onse&oriale in cele e4perimentale.

C% Metode moderne de conceptie 1. anali&a valorii 5te2nico-economice a produselor6 stabileste corelatii rationala optime intre aportul subasamblelor la valoarea de intrebuintare a intregului produs # serviciu si costul afferent acestora0 reduce costuri inutile0 ridicarea continua a calitatii produselor si servicilor0 aplicabilitate in/ moderni&area, reproiectarea produselor si creearea de produse si servicii noi0 D.A. (iles autorul ei 5%=+60 din 1)$) s-a standardi&at si in tara noastra. E 60 !0 0 30 20 10 0 + : C caliate cost proprietati A

<

2. anali&a morfologica 3. urmareste reali&area de noi produse, te2nologii pentru imbunatatirea calitatii prin studierea sistematica a mai multor variante de caracteristici cuprinse intr-o matrice in scopul alegerii variantei optime a P1OP1"<.+." b c $

?1 F1 G1 ?2 F2 G2 ?3 F3 G3 ? F G . metoda brainstorming

H1 H2 H3 H

%e foloseste pentru identificarea, cautarea in colectiv a solutilor sau a ideilor de produse si servicii noi. 5autor +.I. Osborn, %=+6

Jr "dei

<4aminare te2no-economica %eria 0 lansare comerciali&are " "" """ "? ? timp

$nalizele utiliate in cercetarea merceologica 1. anali&a structurii si a compo&itiei c2imice a produsului pentru/ - identificarea naturii materiilor prime0 - aprecierea calitatii in functie de ponderea dieritelor parti structurale 2. anali&a functionala - pentru produse comple4e cu grad inalt de te2nicitate0 - se verifica pentru standuri de probe nivelul caracteristicilor te2nicofunctionale, economice si evolutia lor in timp 5consum, randament, fiabilitate etc60 - se foloseste mai mult datorita e4tinderii grupei de produse de folosinta indelungata. 3. anali&a comparative - permite ierar2i&area produselor si servicilor dupa nivelul calitatii si eficientei economice - inconveniente/ - lipsa criteriilor unice0 - multitudinea caracteristicilor0 - indicatorul sintetic elimina nea*unsurile anali&ei valorii.

'

(ntrebari: 1. Care este obiectul de studiu al merceologieiK 2. "n ce consta caracterul interdisciplinar al merceologieiK 3. Care este etimologia termenului de ,merceologie-K . Care sunt factorii care determina calitateaK !. Care sunt factorii care influentea&a calitateaK 6. Care sunt etapele logistice ale marfurilorK $. "n ce consta functia te2nica a merceologieiK '. "n ce conssta functia economica a merceologieiK ). "n ce consta functia sociala a merceologieiK 10. Care sunt disciplene economice cu care se inrudeste merceologiaK 11. Care sunt disciplene sociale cu care se inrudeste merceologiaK 12. Care au fost scolile de merceologie din tara noastraK 13. Care sunt sunt principile de cercetare a marfurilorK 1 . Care sunt tipurile de metode si anali&e folositeK 1!. Care este esenta metodelor deductive si inductiveK 16. Care este esenta metodelor anali&a sinte&aK 1$. Care sunt particularitatile metodei psi2osen&orialeK 1'. Care sunt particularitatile e4perimentaleK 1). Care sunt particularitatile moderne de anali&a a marfurilorK 20. Care sunt particularitatile anali&ei utili&ate in cercetarea marfurilorK

Curs 3

2!.10.2006

Capitolul ) *roprietati generale ale marfurilor


Caracteristicile de calitate Proprietatile 3 toate insusirile unei marfi care ii dau o anumita valoare de intrebuintare. Caracteristici de calitate 3 cele mai importante proprietati care determina calitatea. (mportanta cunoasterii proprietatilor: stabilirea unui limba* comun cu furni&orul stabilirea pretului mentinerea calitatilor pe circuitul furni&or-client Factorii determinanti ai proprietilor: materie prima procesul te2nologic +cesti factori 2otarasc structura si compo&itia c2imica si stau la ba&a proprietatilor intreseci ale marfurilor. Clasificarea proprietatilor: ". Aupa aportul adus la satisfacerea nevoilor clientului - te2nice 5fi&ice, c2imice, etc60 - functional constructive 5pentru marfurile de folosinta indelungata60 Iiabilitate (entenabilitate Aisponibilitate - psi2osens&oriale 5organoleptice, estetice6 - economice 5c2eltuieli de mentenanta, consum energie, combustibil, etc60 - ecologice 5grad poluare60 - ergonomice 5relatia om-marfa6. "". Aupa importanta 5"%L"M+N+6 - critice - principale - secundare - minore prop secundare prop minore prop principale ,diagrama cau&a-efect-

10

Proprietatile principale afectea&a calitatea, acestea 2otarasc pretul. Proprietatile secundare afectea&a mai putin calitatea, acestea influentea&a proprietatile principale. Proprietatile minore afectea&a intr-o mica masura calitatea. """. Aupa modalitatea de apreciere si masurare - proprietati atributive 5psi2osen&oriale6/ e4primare notionala0 - masurabile 5intrinseci6/ - e4primare numerica - obiectivitate mai mare - valorile sunt intrun camp de imprastiere Optimizarea marimii proprietatilor ?aloare Proprietati %upracalitate Optim

Jon calitate

Proprietati + : C A < I ; *roprietati functionale Iiabilitate (entenabilitate Aisponibilitate

<4prima aptitudinea unui produs de folosinta indelungata de a satisface nevoile clientilor pe o perioada de timp fara caderi 5sa fie fiabil6 la defectare sa poate fi repus in functiune 5sa fie mentenabil6 deci sa fie disponibil. +ceste caracteristici depinde de/ %olutia constructiva adoptata0 Ae caracteristici te2nice0 Ae structura0 Ae componentele c2imice incorporate. "ntre caracteristicile te2nice 5fi&ice, c2imice, mecanica6 si caracteristicile functionale sunt relatii de interconditionare. Caracteristicile functionale influentea&a caracteristicile economice e4priamte prin c2eltuielile oca&ionate cu reparea si intretinerea si functionarea produselor. %unt specifice produselor de folosinta indelungata. 11

Fiabilitatea:
". Concept/ ca domeniu/ stiinta interdisciplinara, elaborea&a modele matematice, indicatori, etc0 ca notiune/ - proprietate 5caracteristica60 - e4prima aptitudinea sau probabilitatea ca un produs sa functione&e da un moment dat sau intr-un interval de timp 50OO. t6, fara cadere, in conditii de functionare specificate, standardi&ate0 - se simboli&ea&a ,1t-0 - provine din france&a fiabilite 3 siguranta engle&a reabilitP sensuri folosite in practica/ - marimea care e4prima siguranta in functionare0 - masura a probabilitatii de buna functionare a unui produs, conform cu normele scrise0 - sansa ca timpul de functionare 5.6 sa depaseasca o durata stabilita 5t6. 1t I5t6 nonfiabilitate

15t6 fiabilitate timp repre&entarea grafica a fiabilitatii si nonfiabilitatii 15t6 functie decrescatoare0 functie e4perimentala de fiabilitate. Du t30 15t6 3 1 Du tQR 15t6 Q 0 I5t6 functie crescatoare0 functia e4perimentala de nonfiabilitate 5ponderea produselor defecte pana la momentul t6. Du t30 I5t6 3 0 Du tQR I5t6 Q 1 1t S It 3 1 It 3 P 5t T 16 1elatia intre fiabilitate si calitatea produselor/ fiabilitatea este probabilitatea mentinarii calitatii in timp0 face parte din grupa caracteristicilor

12

te2nico functionale disponibilitate fiabilitate mentenabilitate

Conclu&ii/ - fiabilitatea este dimensiunea in timp a calitatii0 - raportul dintre fiabilitate 51t6 si calitate este de la parte la intreg. "". "ndicatorii fiabilitatii/ - indicatori specifici/ fiabilitate Q functionare nonfiabilitate Q defectare, avariare - prelucrarea datelor fiabilitatii/ e4perimentala operationala Etape si activitati: 1. culegerea datelor/ - incercari laborator - urmarirea in e4ploatare 2. observarea functionarii produsului in e4ploatare Iiabilitatea se urmareste si se calculea&a dupa natura produselor/ - nereparabile/ <4. becuri, tran&istori0 %e evaluea&a prin intervalul .:I 5timp de buna functionare6 de la t0 la ti0 Da produsele de masa 5serie mare6 se e4trage un esantion de n e4emplare identice0 %e pun simultan in functiune la t00 %e inregistrea&a timpul de buna functionare al fiecarui e4emplar de esantion t1,

t2Oti pana la defectare0


%e ordonea&a datele defectelor pe perioada de observatie0 %e trasea&a curba de supravetuire. J

13

- reparabile/ "si reiau functionarea dupa indepertarea defectului0 %e calculea&a in functie de starile in care se afla la diferite perioade ale ,vietii- lor0 .imp de buna functonare 5t60 .impuri de mentenanta 5tUi6 reparatii, intretinere0 .impi stabiliti de re&erva.

%c2ema functionarii unui produs in timp/ t1 t2 t3 .c 3 V .f S V .d S V .i tU1 tU2 tU3 .c 3 timp calendaristic .f 3 timp functionare .d 3 timp defectare .i 3 timp intreruperi f si d variabile aleative

%istemati&area datelor privind fiabilitatea/ ;ruparea defectelor dupa cau&e si gravitate0 "ntocmirea tabelelor de corelatii0 Ordonarea crescatoare # decrescatoare a datelor Calcularea indicatorilor de fiabilitate/ (edia timpului de functionare 5(.:I60 1ata caderilor 5W6 (.:I/ o se calculea&a ca medie a sumei timpurilor de functioanare o se calculea&a la u&ura produselor sau numai dupa un numar de cicluri de u&ura o se e4prima in unitati de timp 5ore, &ile, luni6 - e4prima intensitatea de defectare, frecventa caderilor prin numarul de caderi in unitatea de timp - se calculea&a prin intermediul .(:I XXX 1epre&entarea grafica a lui W are foram ,cada de baie-

n/ W/

numarul total al caderilor

W
" "" """ . " - nr mare de defectari.

" roda* "" W 3 constant """ u&ura fi&ica

maturitate

Curs

"" funtionare normala, frecventa defectelor constanta, perioada economica de functionare. """ u&ura fi&ica, imbatranirea pieselor, W are valori mari, necesita c2eltuieli ridicate pt mentinerea in functionare, sfarsitul vietii produsului. 01.11.2006 """. "posta&ele fiabilitatii/ a6 Aupa etapa de rieali&are a fiabilitatii fiabilitate proiectata 5preliminata6 pe ba&a datelor fiabilitatii componentelor prin calcule te2nico-economice0 fiabilitate e4perimentala pe ba&a datelor din laborator, standarduri de proba. =nde sunt create conditii simulate de e4ploatare0 fiabilitate operationala 5la beneficiar6 pe ba&a datelor din e4ploatare in conditii reale, prescrise, o perioada de timp a unui numar de produse. b6 Aupa modalitatea de estimare fiabilitate nominala prescrise in standarde, norme egala cu cea proiectata fiabilitate estimata calculata cu un interval de incredere0 pe ba&a datelor din laborator, a celora de la beneficiari, din e4ploatare.

Mentenabilitatea si mentenanta
(entenabilitate 3 probabilitatea ca un produs defect sa fie restabilit si repus in stare de functioanre intr-un anumit interval de timp. (entenanta 3 este strans legata de (entenabilitate si fiabilitate0 consta in asamblul tuturor activitatilor te2nice si organi&atorice, efectuate in scopul mentinarii sau restabilirii unui produs defect in stare de a-si indeplini functiile preva&ute. !ipuri de mentenanta: preventiva 3 efectuata la intervale de timp prestabilite 5revi&ii periodice6. corectiva 3 efectuata dupa aparitia unei defectari pentru stabilirea capacitatii de functionare. !ipuri de reparatii: curente 51C, revi&ii te2nice6 mi*locii 51(, inlocuirea componentelor u&ate6 capitale 51M, revi&uirea completa a utila*elor, inlocuirea totala a pieselor de defecte6 "ntervalul dintre doua reparatii capitale 3 ciclul total de functioanre 5ore6 (ndicatorii mentenabilitatii: media timpului de reparatii (.1 3 V tUi # n

tUi 3 timp de reparatii aferent fiecarui ciclu


n 3 numarul de calcul de reparatii

1!

"mportanta/ calculul disponibilitatii produsului. 1ata reparatilor 5Y6/ repre&inta numarul de reparatii pe unitatea de timp.

Y 3 1 # (.1
Factorii mentenabilitatii: accesibiliate0 piese de sc2imb0 service-ul. +ccesibilitatea/ aptitudinea unui produs comple4 de a permite accesul la demontatea si montarea rapida a oricarei piese componente0 influentea&a po&itiv disponibilitatea prin cresterea productivitatii numai in operatiile de mentenanta0 este un principiu constructiv urmarit inca de la proiectare. Piese desc2imb/ necesarul se stabileste in functie de/ - fiabilitatea fiecarei piese0 - modul de conectare 5re&ervare6. sunt doua sisteme de re&ervare/ - re&ervare activa 5calda6 Q doua nu mai multe piese in paralel - re&ervare pasiva Q piesa conectata nu este solicitata cu cea de ba&a, ci intra in functiune cand se defectea&a cea de ba&a. %ervice-ul/ mi*loc eficient de urmarire a comportarii produselor la utili&ator0 disponibilitatea e4prima modul de manifestare al calitatii produselor in procesul de utili&are, fiind determinata de fiabilitate si mentenanta. "ndicatorii disponibilitatii sunt/ +5t6 3 (.:I # (.:I S (I1 1aportul intre (.:I si suma timpului calendaristic de functionare si reparatie/ +5t6 3 (.:I # 5(.:I S (.16 1aportul intre rata reparatilor si suma ratelor reparatilor si a caderilor. +5t6 3 Y

# 5Y S W6

principipalele cai de crestere a disponibilitati sunt/ fiabilitate, mentenabilitatea, utili&area corecta a produselor. corelatiile disponibilitatii fiabilitatii mentenabilitatii in functie de calitate si cost/ cost disponibil fiabilitate

16

mentenanta intretinere optim nivel calitativ

1$

(ntrebari: 1. 2. 3. . Ce diferenta e4ista intre proprietatile si caracteristicile de calitateK Ce importanta are cunoasterea proprietatilorK Care sunt factorii determinanti ai proprietatilor care 2otarasc structura si compo&itia c2imica a produselorK Care sunt relatiile de interconditionare intre proprietatiK !. "n ce consta optimi&area marimii proprietatilorK 6. Cum se clasifica proprietatile dupa aportul adus la satisfacerea nevoilor clientilorK $. Cum se clasifica proprietatile dupa importanta lorK '. Cum se clasifica proprietatile dupa modalitatea de apreciere si masurareK ). Ce relatie este intre proprietatile functionaleK 10. Care sunt sensurile fiabilitatii folosite in practicaK 11. Iunctia de fierbere este crescatoare sau descrescatoare in timpK 12. Care este raportul intre fiabilitate si calitateK 13. Care sunt indicatorii de fiabilitateK 1 . Cum se e4prima grafic fiabilitatea produselor reparabileK 1!. Ce este mentenabilitateaK 16. Ce este mentenantaK 1$. Ae cate feluri poate fi mentenantaK 1'. Care sunt indicatorii de mentenabilitateK 1). Care sunt factorii mentenabilitatiiK 20. Ce este disponibilitateaK 21. Care sunt indicatorii disponibiltatiiK 22. Care sunt caile de imbunatatire a disponibilitatiiK

1'

Capitolul + Calitologia -stiinta calitatii marfurilor calitatea, e4prima insusirile esentiale ale unui obiect0 calitatea produsului este conferita de sinte&a optima a principalelor proprietati 5caracteristici de calitate6 care e4prima gradul de utilitate in satisfacerea nevoilor implicite sau e4plicite0 ,calitatea este aptitudinea unui asamblu de caracteristici intreseci de a satisface cerintele.- 5"%O )0000 anul 20006 caracterul comple4 al calitatii/ fi&ice caracteristici te2nice proprietati c2imice mecanice caracteristici functionale calitatea caracteristici functionale caracteristici sociale caracteristici economice Caracterul dinamic al calitatii dat de: - progresul te2no-stiitific0 - e4igentele crescande ale consumatorilor0 - concurenta. J8P +8D 100 J8( $! !0 2! 0 produs etapele ciclului de viata transport depo&itare utili&are mentenanta J8A J8( disponibilitate estetice organoleptice ergonomice/ ecologice/ marfa om marfa mediu om fiabilitate mentenabilitate

costuri utili&are la beneficiar c2eltuieli de mentenanta

1)

,egenda: J8P 3 nivel de calitate proiectat0 +8D 3 limita calitatii acceptabile0 J8A 3 nivelul calitatii dupa depo&itare0 J(8 3 nivel minim de calitate0 J8( 3 nivel de clalitate dupa mentenanta 5reparatia capitala6. (postazele calitatii: calitatea proiectata 3 de catre furni&or pentru a satisface pretentiile clientului, are o importanta foarte mare asupra calitatii produsului finit0 calitetea omologata 3 calitate acceptata de o comise de specialisti0 calitate prescrisa 3 o prescriem in standard luata ca referinta la receptia loturilor de marfa de la furni&or la client 5re&istenta, compo&itie60 calitatea contractata 3 calitate convenita intre partile contractate0 calitatea reala 3 calitatea la un moment dat pe circuitul furni&or client, cea mai interesata de client. (postaze din alt punct de vedere: furni&or si beneficiar/ calitatea te2nica, calitatea comerciala 5service-ul6, diversitatea gamei sortimentale. Relatia dintre -calitate. si -valoarea de intrebuintare.: raport de la ,parte- la ,intreg-0 valoare de ,intrebuintare- a unei marfi # serviciu data de totalitatea proprietatilor0 ,calitatea- data de principalele proprietati care permit diferentierea produselor cu aceeasi destinatie, dar cu grad diferit de satisfacere a nevoii. Functiile calitatii: functia produsului marfa 3 o parte din proprietatea ce confera acestuia caracterele unei valori de intrebuintare partiala, componenta a valori de intrebuintare totala0 functia este generata dintr-o parte 5subasamblu6 din corpul material al produsului0 produsul este important prin utilitatea pe care i-o confera functiile sale, nu prin continutul material ci prin serviciul adus clientului0 produsul 5marfa #servici6 suma ponderata de functii partiale 5sau valori de intrebuintare partiale6, distincte intre ele si in acelasi timp se interconditionea&a reciproc pentru obtinerea calitatii optime.

20

Curs !

0'.11.2006

Relatia dintre -calitate / utilitate. &valoarea de intrebuintare'


calitate/ categorie te2no economica datorita legaturilor sale cu utilitatea 5valoarea de intrebuintare60 utilitatea/ totalitatea proprietatilor care dau o anumita satisfactie nevoilor consumatorilor0 raportul dintre calitate si utilitate 5valoarea de intrebuintare6 este ca de la ,parte- la ,intreg-0 utilitatea diferentia&a produsele intre ele in grupe si subgrupe dupa destinatie, fara sa indice in ce masura satisfac nevoile0 masura, gradul de satisfactie este determinat de calitate care diferentia&a produseleZ servicile intre ele prin caracteristici de calitate0 categorii de calitate 5clasa de calitate, stele6/ satisfacerea acelorasi nevoi la cote diferite. Cerinte de calitate &e"igente': 3 e4presii general formulate de clienti in timpul cercetarilor de piata, privind unele aspecte 5laturi, functii6 ale calitatii fara sa preci&e&e valoarea unei proprietati. 3 se e4prima in termeni calitativi sau cantitativi pentru nevoi e4primate si implicite. *roprietati 3 toate insusirile atribuite unui produs Caracteristici: cele mai importante proprietati care confera produsului o anumita trasatura definitorie a gradului de utilitate pentru satisfacerea unei nevoi la un moment dat. repre&inta prima treapta a sinte&ei care urmareste evaluarea corecta a calitatii. grupea&a proprietati apropiate care satisfac un segment al nevoii 5te2nic, economic, social, psi2osen&oriale60 e4primarea poate fi/ calitativa 5calificative6, cantitative 5cifre # valori6. Functiile calitatii: grupea&a doua sau mai multe caracteristici inrudite, complementare care e4prima gradul de satisfacere a nevoii sau al unei segment de cercetare0 penultima treapta a sinte&ei caracteristicilor in vederea stabilirii calitatii produsului luat ca intreg0 dupa natura aportului adus la satisfacere e4ista trei functii esentiale/ te2nica economica, sociala. ". Iunctia te2nica a calitatii/ conferita de caracteristici intreseci de natura te2nica ,emite sa satisfaca intr-un anumit grad utilitatea e4primata prin serviciul adus0 caracteristicile se impart in/ tehnice: proprietati fi&ice, c2imice, mecanice0

21

isi au originea in calitatea materiilor prime si in calitatea procesului te2nologic0 au rol deteriminant asupra caractersticilor functionale, economice, sociale0 sunt caracteristici generale0 se pot masura cu preci&ie, direct sau indirect. functionale: specifice produsului de folosinta indelungata, disponibilitatea/ fiabilitatea si mentenabilitatea0 e4prima calitaeta pe termen lung verificabila prin testul social0 determina c2eltuielile la beneficiar, care influentea&a costul global0 nivelul caracteristicilor te2nico functionale determina gradul de competitivitate.

"". Iunctia economica a calitatii/ Calitatea 3 gradul indisciplinirii serviciului in conditiile de cost global minim 8 3 serviciu # cost global cost c a

b optim serviciul 3 sinte&a optima cost global nivel calitativ

calitate initiala fiabilitate 5calitate in timp6 la furni&or/ cost productie la beneficiar/ c2eltuieli de mentenanta

<ficienta economica consta in/ - stabilirea unui raport optim intre efortul prodcatorului pentru asigurarea calitatii si c2eltuielile in utili&are0 - nivelul serviciuliu 5grad de satisfacere a nevoii6. "nfluente economice ale calitatii/ - la producator/ costul de productie0 - la beneficiar/ veniturile datorita c2eltuielilor mai mari sau mai mici in functie de fiabilitate si mentenabilitate. Costurile calitatii se impart in patru categorii/ 1. de prevenire/ pentru a reduce efectul aparitiei defectelor0 2. de evaluare 5de identificare6 a gradului de conformitate a produsului0 3. de remediere interna a defectelor aparute inainte de livrare0 22

. de remediere e4terna/ a defectelor dupa livrare, la clienti. """. Iunctia sociala a calitatii/ Aeriva din afluenta asupra/ conditiilor de munca0 conditiilor de trai0 mediului incin*urator0 calitatile vietii. Caracteristici ergonomice si sociale sunt acele caracteristici care se manifesta in timpul utili&arii si uneori dupa consum si influentea&a direct sau indirect calitatea vietii0 sunt diferite dupa natura produselor/ grad de confort, comoditate si usurinta in utili&area sigurantei in utili&are0 grad de poluare/ cer/ nivel &gomot, praf0 apa/ re&iduri c2imice si radioactive0 sol/ ploi acide, radioactive, pesticide0 Ain sinte&a optima a celor trei functii/ te2nica, economica si sociala 3[ sensul modern al conceptului de calitate. (odalitati de e4primare a calitatii/ parametri, indici. *arametri: e4presii numerice sau notionale ale proprietatilor sau caracteristicilor de calitate0 notionale/ dulce, amar etc numerice/ cu interval !0-60 7g I#m\ cu toleranta !0 ] ! E limita 5ma4im, minim6 (ndici: e4prima valoriile relative ale marimii unei proprietati fata de cea prescrisa sau de referinta. %e e4prima in procente. (ndicatorii calitatii: - e4presii numerice # optionale ale functiilor calitatii sau a calitatii produselor # servicilor - au o sfera de cuprindere mai mare 5lot firma6 - e4emplu/ durabilitatea covorului 3 10 ani loturi refu&ate la receptie # an calitate produs !riung0iul Calitatii C caracteristici ale produselor : caracteristici calitative + cerinte clientilor

calitate conceptie

23

calitative finit calitati fabricate masini utila*e preci&ie

omologate

(aterii prime puritate

muncitori calificare

amplasarea masinilor prevenire defecte metode de organi&are managementul calitatii 1 (S2(1$3$

produs

(ntrebari: 1. Ce sunt cerintele de calitateK 2. Ce relatii sunt intre proprietati, caractere, functii, calitate, cerinteK 3. "n ce consta caracterul comple4 al calitatiiK . "n ce consta caracterul dinamic al calitatiiK !. Care sunt factorii care determina caracterul dinamic al calitatiiK 6. Care sunt iposta&ele calitatiiK $. Care are ponderea mai mare in reali&area calitatiiK '. Care este esenta calitatii te2niceK ). Care este esnta calitatii comercialeK 10. Ce raport e4ista intre calitate si valoarea de intrebuintareK Ae ceK 11. Care sunt functiile calitatiiK 12. Care sunt caile de crestere a calitatiiK 13. Care sunt factorii care determina si care influentea&a calitatea produsuluiK 1 . Cum evoluea&a calitatea pe carnetul te2nic furni&or comert consumatorK 1!. Da ^ 8 ce se are in vedereK 16. Aecala*ul intre calitate la producator si client trebuie sa fie mare, mica, sau delocK 1$. "ntre calitatea ceruta, specificata si reali&ata cum trebuie sa fie decalogulK

1'. "ntre calitate si nivelul te2nic ce relatie e4istaK 1). Ce relatie este intre factorii care determina calitatea dupa diagrama "s2i7a_aK 20. "n ce consta functia te2nicaK 21. "n ce consta functia economicaK 22. "n ce consta functia socialaK Curs 6 1!..11.2006

Capitolul 4 Calimetria
Calimetria 3 masurarea si estimarea calitatilor marfurilr prin metode matematice si statistice in principalele etape de reali&are si comerciali&are a produselor. Estimare 3 calculu apro4imativ al nivelului calitatii. Cuantificare 3 e4primarea nivelului calitaii prin puncte 5cuante6. 5ecesitate6 rol 3 planificare, urmarirea si diri*area nivelului calitaii de catre managerul firmei. *rincipii de baza ale calimetriei: ponderea caracteristicilor dupa importanta0 suma ponderilor este constanta0 convertirea parametrilor numerici, nationalisti intr-o singura scara generala0 calitatea este o functie matematica 8 3 I 54, P, &, O..6 se calculea&a astfel/ 8 3 V Mi ` V P* Mi valoarea caracteristicii P* valoarea poonderei .ipuri de scari pentru caracteristici atribuite/ Q S 2 I.: QS1: Q S 0 obisnuit Q - 1 slab Q - 2 I.% %cara punctelor de calitate 5de la 0Q1, 1Q!, !Q106 pentru caracteristicile atributive si variabile. Sisteme de indicatori ai calitatii - sistem agregat de indicatori piramidali caracteristici calitate grupe de caracteristici indicatorul sintetic 5comple46. indicatorul sintetic

2!

indicatorii analitici pe grupe de caracteristici te2no functionale economice psi2osen&oriale ecologice ergonomice

valorile caracteristicilor de calitate Sistem indicatori dupa sfera de curpindere: caracteristici calitate calitatea produselor servite non calitate 5defecte6 indicatori analitici indicatori analitici reclamatii rebuturi declarate refu&ate te2nico functionale economici psi2ose&oriale ergonomice#ecologice demerite partiale globale

calitatea productiei

indicatori analitici

Metodele calimetriei: dupa mi*loace folosite o e4perimentale/ de laborator e4perti&ei merceologice o sociologice/ de tip mar7eting dupa tip o statistice o te2no economice/ is2i7a_a 5cau&a efect6 gestiunea calitatii dupa modul de calcul o caracteristici de calitate/ valori absolute 5sindicator sintetic al calitatii6 puncta*ul general o non calitate/ demerite o grafice/ timp frecventa diagrama is2i7a_a diagrama pareto 5regula '0#206 (etoda valorilor absolute este metoda indicatorului sintetic al calitatii 5se foloseste la lucrarea personala6. Metoda puncta7ului general al caracteristicilor de calitate:

26

acordare de puncte de la 1Q100 de catre un grup de consumatori sau e4perti diferitelor caracteristici de calitate in ordinea crescatoare a gradului de satisfactie. avanta*e/ aplicabilitate generala pentru caracteristicile numerice sau notionale0 de&avanta*e/ grad de subiectivism mare0 coeficientul de calitate pentru fiecare caracteristica se calculea&a cu relatia/ C4 3 i ` Ci # 100\ i 3 puncta* acordat 51Q1006 Ci 3 procentul de specialisti care au acordat puncta* C4, CP, C& 3 coeficientul de calitate pentru fiecare caracteristica n numar caracteristici utili&ate

XXX

(ndicatorii non calitatii: metoda demeritelor/ determina nivelul calitatii prin penali&area defectelor dupa gravitatea lor etapele aplicarii/ o dupa natura defectelor - functionale - aspect - ambalare o dupa gravitate si penali&are - critice cu 100 puncte - principale cu !0 puncte - secundare cu 10 puncte - minore cu 1 punct demeritul mediu pe lot controlat0 suma valorilor demeritelor totale pe unitatea de produs controlat, impartita la un numar de produse verificate/ A 3 1#n ` 5100 Jc S !0 Jp S 10 Js S Jm6 n 3 numar unitati controlate Jc, Jp, Js, Jm numar produse cu defecte critice, principale, secundare, minore. Metode grafice de analize a calitatii - au la ba&a metodele statistico matematice - avanta*e/ aprecierea evolutiei calitatii in timp si in frecventa forma simpla, vi&uala, concisa folosirea calculatorului Metode principale 1. metode de e4primare a erorilor de prelevare a probelor la receptii repre&entativitatea probei a6 b6

2$

a6 cu diferenta mare intre 4 si a b6 cu diferenta mica intre 4 si a 2. anali&a grafica a calitatii a produsului - gradul de timp 5cronograma6 pentru variatia in timp a caracteristicilor de calitate - ofera informatii pentru/ campul de imprastiere a valorilor si cau&ele intamplarilor si cronice Aiagrama "s2i7a_a aprecierea calitatii/ - caracteristica calitatii 586 - lipsa caracteristicilor calitatii sau abateri 5Jon 86/ 8 S JOJ 8 3 1 anali&a calitatii in doua fa&e ale produsului 5obtinere si utili&are6 in iposta&ele 8 producator S 8 beneficiar si contractele acestora 5decala*6 Aiagrama Pareto/ permite anali&a ponderii defectelor calitatii. avante*e/ cunoasterea ponderii defectelor si a posibilitatilor de inlaturare a defectelor cu ponderea cea mai mare. etape/ identificare defectelor0 clasificarea defectelor/ critice, ma*ore si minore 8estiunea calitatii: Concept/ ansamblul activitatilor de conducere a calitatii prin costurile generate in toate etapele/ proiectare, obtinere, e4ploatare. %cop/ evidentia&a, anali&ea&a evolutia costurilor calitatii pentru aplicarea masurilor te2no economice pentru corelarea optima a nivelului calitatii si a costurilor. Principiul de ba&a/ o crestere relativ mica a c2eltuielilor de prevenire, determina o scadere relativ mare a c2eltuielilor de identificare de remediere. Promotorii/ 9.( 1en 5%=+6, P. Domaitre 5Iranta6, (. Ji4on 5+nglia6 +paritia/ 9aponia 5anii U!06, program calitate 9uran %=+, +nglia, ;ermania, %uedia 51)$!6, 1omania 51)$' - 1)'06 (mportanta: pentru cresterea competitivitatii produselor # servicilor reducerea costului produsului # serviciilor fara sa afecte&e calitatea prin eliminarea non calitatii si supra calitatii, redimensionarea c2eltuielilor in scopul prevenirii c2eltuielilor.

2'

(etodologia aplicarii gestiunii calitatii


Etape: 1. anali&a si calcularea tuturor c2eltuielilor pentru calitate pe trei categorii/ prevenirea, identificarea, remedierea defectelor. 2. intocmirea bilantului calitatii pentru evidentierea costurilor defectiunilor si a consecintelor acestora. 3. anali&area cau&elor non calitatii si a responsabilitatilor pe compartimente/ proiectarea fabricatia receptia beneficiar. %e anali&ea&a/ tipurile de defecte 5critice, ma*ore, minore60 frecventa si cau&ele lor0 costul mediu al defectelor. . stabilirea masurilor de imbunatatire a calitatii produselor si reducerea in limite rationale a costurilor de calitate/ se calculea&a procentul de defecte ma4im tolerate 5+8D6 pentru care se evaluea&a costul controlului pentru a se evita depasirea +8D-ului0 se aplica corecturile necesare pentru cresterea calitatii produselor si servicilor. !. intocmirea bugetelor previ&ionale pe compartimente si etape

+nali&a costurilor calitatii


Costul la producator: costurile calitatii 3 toate c2eltuielile pentru mentinerea si ridicarea nivelului calitatii 5cercetare, proiectare, productie, circulatie, servicii60 relatia dintre costurile calitatii si costurile de productie 3 parte 512E6 din intreg0 necesitatea obiectiva a reducerii costului pentru calitate, pentru asigurarea competitivitatii dar nu in detrimentul calitatii0 structura c2eltuielilor pentru calitate/ evitabile si inevitabile0 efectele imbunatatirii calitatii/ modificarea favorabila a caracteristicilor reflectarea in eficienta economica 5sporul productiei, productivitatea, venituri, benificii6 relatia dintre/ - nivelul calitatii 2)

- costuri - efecte economice

%tructura costului dupa destinatie


+ 3 costul prevenirii : 3 costul identificarii C 3 remedieri 5non calitate6

defectelor

+. costul de prevenire a defectelor/ - sistemul de asigurare a calitatii pune accent pe controlul prevenirii - structura costului de prevenire Cnd 3 V 5+1 S +2 S +3 S + S +!6 +1 3 cost standarde calitatii, aparate masura +2 3 cost control de calitate, procese te2nologice, receptie +3 3 cost prelucrare suplimentara a materiilor prime in defecte + 3 cost ridicarea calificarii personalului +! 3 cost ambala* de protectie speciala

30

Curs $

22.11.2006

Casificarea si codificarea marfurilor


5ecesitatea cunoasterii clasificarii si codificarii marfurilor: de&voltarea comertului international0 diversificarea gamei sortimentale0 globali&area economiei mondiale0 utili&area pe scara larga a informaticii. Cerintele de baza ale unei clasificari: sa fie elastica, fle4ibila pentru incadrarea corecta a produselor si servicilor noi0 sa fie ferma pentru incadrarea fara ec2ivoc a produselor si servicilor in grupele respective0 sa aiba o corespondenta cu cele nationale si internationale0 sa permita codificarea pentru a se putea utili&a metodele informaticii de utilitate ale datelor referitor la/ productie si comerciali&are0 criteriile au evoluat odata cu de&voltarea productiei de marfuri si a comertului intern si e4tern0 nu sunt criterii unice de clasificare0 criterii generale/ - destinatie - materie prima - prelucrarea te2nologica - proprietatile specifice Concepte de baza: clasificare 3 operatie te2nico economica de grupare a servicilor si produselor dupa anumite criterii in vederea/ sortimente 3 o colectivitate de marfuri reali&ate sau comerciali&ate de o organi&atie in scopul satisfacerii unui segment de clienti/ gama de produse 3 grupare de marfuri inrudite prin/ articol 3 individualitatea de ba&a a sortimentului de produse care se distinge prin mai multe proprietati 5e4emplu/ costum barbati60 sortul 3 unitatea elementara dintr-un sortiment care se distinge printr-o singura proprietate 5e4emplu/ costum barbat cu marimea F si talie G6.

31

!ipuri de clasificari: 1. merceologica/ este arborescenta0 imparte produsele in familii, grupe, subgrupe, articole, sorturi0 pentru primele trei trepte de detaliere se folosesc criteriile/ destinatia, natura materiei prime, iar pentru ultimele doua se utili&ea&a proprietati. 2. comerciala/ clasificarea comerciala este folosita in comertul electronic0 grupea&a produsele dupa destiantie si care se gasesc pe mai multe situri0 serveste ca g2id interactiv pentru clientii care doresc sa-si fundamente&e deci&ia de cumparare pe un studiu comparativ pe mai multe produse ce satisfac aceleasi nevoi0 permite cumpararea online prin intermediul calculatorului dupa consultarea ba&ei de date, a fotografiilor, preturi si a proprietatilor specifice. 3. clasificari folosite in intreprinderi/ clasificari sistematice/ - grupea&a produsele pe categorii omogene intre care sunt relatii de interconditionare0 - sunt arborescente, cu mai multe trepte de detaliere denumite divi&iuni, sectiuni, grupe, clase etc.0 clasificari nesistematice/ - evidentia&a produsele in ordinea aparitiei lor. clasificari combinate/ - grupea&a produsele pe categorii omogene in cadrul lor se aplica clasificarea nesistematica. "n tara noastra se aplica din U)' clasificarea internationala a produselor # serviciilor, ca urmare a aderarii noastre la J"%+, are 3 clase de productie si ' clase de servicii. Criteriile folosite sunt provenienta, destinatia, si natura produselor si serviciilor. Codificarea produselor si serviciilor: - codificarea 3 operatia de transpunere in cod a elementelor esentiale ale produselor sau serviciilor. Codul este alcatuit din litere ca& in care se numeste cod alfabetic, din cifre cod numeric, litere si cifre alfanumeric. - obiectivul codificarii/ identificarea rapida, precisa a produselor, serviciilor. Sisteme de codificare utilizate in organizatii: coduri sistematice coduri nesistematice coduri combinate.

Clasificarea si codificarea pe plan international


Codul universal al produselor 5=PC6 %=+ si Canada0 Codul european al articolului 5<+J6 32

%istemul de codificare *apone& 5C+D1+6 Primele doua utili&ea&a codul cu bare care este o repre&entatie grafica a caracterelor numerice si alfanumerice prin intermediul unor bare albe si negre cu latimi diferite bine grupate care dau informatii precise0 descifrarea codului se face prin metoda citirii optice cu scannerul. +plicatiile codului cu bare sunt foarte multe, mai ales in industrie, comert, administratie publica/ numerotarea, codificare, identificarea automata a produselor # serviciilor0 gestionarea si urmarirea automata a stocurilor0 identificarea partenerilor de afaceri in comertul electronic0 inregistrarea automata la casele de marca*0 avanta*ele codului de bare pentru consumator, reducerea timpului la casele de marca*0 eliminarea erorilor de pret0 eliminarea facturilor si inlocuirea cu bonuri de casa, denumirea produsului si a pretului. Structura codurilor cu bare este aceeasi la toate tipurile si anume: - dimensiunea/ latimea barei sau a spatiului celui mai ingust0 - &ona libera/ portiunea nimprimata de la inceputul si sfarsitul codului, asigura citirea corecta a codurilor0 - elemente de start, de stop/ sunt combinatii de bare si de spatiu care marc2ea&a inceputul si sfarsitul si sensul citirii0 - codul in cler 5linie de interpretare6/ corespunde codului de bare, serveste la introducerea manuala a datelor cand sistemul informatic este inutili&abil0 - cifra de control pentru identificarea erorilor sau reconstituirea codului deteriorat. primele 2 elemente Q codul tarii urmatoarele 6 elemente Q codul producatorului urmatoarele ! elemente Q codul produsului ultimul element Q cifra de control (mprimarea codului de bare se face dupa standarde europene care prevad: te2nologia de imprimare0 natura raportului0 tipul, culoarea cernelii0 po&itia codului/ ambala*, etic2eta. Cerintele raportului si te2nologiei, aplicarea comoda si rapida, de&lipirea etic2etelor sa determine distrugerea lor 5elimina falsul6. Cerneala si etic2eta sa re&iste la factorii de mediu 5umiditate, temperatura, radiatii solare etc.6. +de&ivul etic2etei sa re&iste pe diferite suporturi 5sticla, metal, plastic etc.6. Aispo&itivul de citire optica/ creion optic 5se deplasea&a dea-lungul codului6, cititor cu laser 5fi4 # mobil6. Citire omnidirectionala independenta de vite&a si uniformitatea miscarii parcurgerii codului. *rincipalele coduri utilizate in comertul international: 1. universal al produsului 5=PC6/ are 12 caractere grupate in grupe/

33

grupa 1: un caracter care este c2eia clasificarii si cuprinde cifre cu urmatoarea semnificatie/ 0 Q produse bacanie si coloniale0 2 Q produse de cerere neuniforma0 3 Q produse cosmetice si farmaceutice0 Q produse nealimentare0 ! Q solduri. grupa 2: are ! caractere care identifica producatorul0 grupa 3: are ! caractere care identifica produsul0 grupa 4: are 1 caracter care identifica cifra de control.

2. codul al articolelor european 5<+J6 - replica la cel american pentru uniformi&area sistemului de codificare in comertul international. - are 13 caractere/ primele 2 repre&inta codul tarii, iar celelalte caractere identice cu cel american. Caracteristicile codului EAN: este compatibil cu =PC, latimi varibaile ale linilor, ale caror semnificatie sunt e4clusiv numerice. are capacitate mare de cuprindere0 este fle4ibil 5produse # servicii60 toleranta liniilor ]0.1 mm0 necesite case de marcat cu lector optic fotosensibil pentru citire. Codul EAN pentru Romania: indicativul tarii are 3 cifre 5!) 60 codul producatorului are cifre0 codul produsului are ! cifre. Cazurile particulare ale EAN: ". "%:J/ - pentru carti - are 10 caractere cu sectiuni/ o codul tarii 5)$3 pentru 1omania60 o coduri pentru identificare editurii0 o numarul de ordin al cartii0 o cifra de control. - este gestionat de centrul roman "%:J - avanta*e/ o facilitea&a gestionarea cartilor0 o identificarea precisa a cartilor si prelucrarea datelor referitoare la numarul de e4emplare0 o permite accesul la programul international de catalogare inainte de publicare. "". "%%J/ - pentru publicatii o are ' caractere numerice 5$ pentru codul publicatiei si 1 pentru control60 3

avanta*e, asemanatoare cu "%:J.

3. sistem de codificare *apone& 5C+D1+6 format dintr-un sir de patrate, fiecare divi&ate in alte patrate numerotate 1, 2, 3, . caracteristici/ capacitate mare de cuprindere0 toleranta de ]1 mm0 citirea se face prin ec2ipamente mai sigure0 aplicarea codului se face pe etic2ete speciale0 este mai bun si mai ieftin decat <+J.

%isteme de codificare si clasificare in sistemul international


<4ista preocupari pentru informarea clasificarilor, a documentelor comerciale, a te2nologiei vamale. Se folosesc + sisteme de clasificare si codificare: 16 nomenclatura consiliului de cooperare vamala0 26 clasificare tip pentru comertul intern 5C.C"60 36 nomenclatura sistemului armoni&at al descrierii si codificarilor marfurilor 5J+AC(6. 16 clasificare ierar2ica cu niveluri de detaliere numite/ sectiuni, capitol, po&itie, subpo&itie0 criterii clasificare/ ramura activ0 originea marfurilor 5vegetala, animala, minerala60 destinatia0 grad prelucrare te2nologica. avanta*e/ - facilitatea compararii tarifelor0 - facilitatea negocierilor in cadrul conventiilor si acordurilor comerciale si vamale, bicamerale si multilaterale. 26 este adoptata de OJ=0 se foloseste in statisticile comertului international0 are 6 trepte/ - sectiune0 - divi&iune0 - grupa0 - subgrupa0 - po&itie0 - subpo&itie. criterii de clasificare/ grad de prelucrare, materii prime, destinatia, caracteristica calitatii. 36 este o clasificare polivalenta 5statistici, comert, international60 pastrea&a avanta*ele primelor doua clasificari0

3!

! trepte0 avanta*e/ asigura un limba* comun pentru comerciali&area marfurilor, stabilirea tarifelor vamale, prelucrarea datelor statistice in comertul international0 permite clasificare nationala cu cele internationale, armoni&area.

Curs '

2).11.2006

1eceptia calitativa a loturilor de m@rfuri


Receptia 3 operatie de verificare a calitatii si cantitatii marfurilor de catre client pentru stabilirea 5ne6concordantei calitatii reale cu calitatea prescrisa contractata. (mportanta: ,filtru- pentru calitatea produselor0 cresterea raspunderii furni&orului si clientului determina ridicarea continua a calitatii. ,ocul receptiei: de regula este la furni&or sau # si client0 la alte verigi este verificare calitatii. Efectele receptiei: sc2imbarea patrimoniului si a riscurilor0 furni&orul 5vicii ascunse60 client 5vicii aparente60 incepe termenul de garantie 5pentru produsele industriale6. forta probanta intr-un litigiu 5actele de receptie/ proces verbal de receptie, proces verbal, fisa de receptie6. Metodologii receptie: 16 verificarea starii mi*locului de transport integralitatea sigilului aplicat de furni&or 26 verificarea actelor insotitoare lotului/ certificat calitate, buletin anali&e etc.0 se confrunta cu prevederile contractului. 36 alegerea tipului de verificare/ caracteristici atributive psi2osen&oriale/ - impartirea produselor corespun&atoare si necorespun&atoare0 - este o metoda simpla0 - e4primata in/ numar defecte # =( si numar de produse defecte la 100 e4emplare. 36

caracteristici variabile 5masurabile6/ compara media masuratorilor cu intervalul precis0 este mai comple4a, mai e4acta0 necesita aparate de masura si control0 necesita personal calificat0 calcularea indicatorilor statistici0 aplicarea unor coeficienti de calitate. 6 alegerea metodei de verificare/ in func>ie de natura produselor, de particularitatile metodelor si de criteriul economic0 verificare 100E 5integrala6/ produse de valoare ridicata0 care pun in pericol sanatatea oamenilor0 instalatii comple4e0 loturi mici0 nu se aplica cand determinare unor caracteristici presupune distrugerea probelor 5e4emplu/ verificarea conservelor6. verificare prin esantioane/ se aplica in ca&urile impuse ca celor pre&entate la controlul integral0 reduce volumul de munca0 luarea mai rapida a deci&iei de acceptare sau respingere. !6 stabilirea parametrilor statistici/ AQ : procentul ma4im de obiecte defecte la 100 de e4emplare, pentru care lotul se considera acceptat din punct de vedere al calitatii medii a produc>iei0 are 26 de valori/ 0,1 100 cand se e4prima in numarul mediu de defecte la 100 de e4emplare are valori de la 10 10000 se stabileste in func>ie de importanta caracteristicilor la controlul prin atribute. Nc: stabileste relatia dintre marimea lotului 5J6 si cea a esantionului 5n60 sunt 3 grade de severitate/ a6 Jc " esantion mic, iar riscul de acceptare a loturilor defecte este mai mare0 b6 Jc """ esantion mare, iar riscul este mai mic0 c6 Jc "" este cel mai folosit. N: - influentea&a eficienta controlului0 - loturile sunt mai avanta*oase, deoarece c2eltuielile pe unitatea de produs scad pe masura ce loturile cresc in volum0 marimea esantionului nu creste proportional cu volumul lotului. !lan control: - repre&inta sinte&a parametrilor statistici necesari esantionarii 5+8D, n6 si deci&ia de a cceptare sau respingere, in func>ie de constantele/

3$

+ 3 limita ma4ima a defectelor pentru care lotul este acceptat0 1 3 limita minima a defectelor la care lotul este respins. - sunt trei tipuri de planuri de control/ o simple cu un singur esantion e4tras0 o duble0 o multiple cu ma4im $ esantioane e4trase0 o sunt mai avanta*oase cele duble si multiple. .recerea de la normal la sever se face cand se resping 2 loturi din ! verificate consecutiv. .recerea de la normal la redus se face cand nu se respinge nici un lot din 10 verificate consecutiv, iar numarul cumulat al e4emplarelor defecte nu depaseste o anumita limita preva&uta in standard. 66 prelevare esantion/ $6 interpretarea re&ultatelor si luarea deci&iei de/ +#1 a lotului in func>ie de numarul defectelor 576 fata de + 5acceptare6 si 1 5refu&are6.

3'

<valuarea calitatii marfurilor


Capitolul/ metoda merceologiei0 Capitolul/ metoda proprietatilor generale ale marfurilor0 Capitolul/ calitologia0 Capitolul/ calimetria0

(ntrebari: 1. 2. 3. . !. 6. $. <ste esenta receptiei calitative a lotului de m@rfuriK 1aspunderile furni&orului si clientului dupa receptieK Care este locul receptieiK <tapele metodologiei de receptieK Cand se aplica controlul integralK 100E Cand se aplica controlul prin esantioaneK Parametrii negociabili la receptie si in ce consta esenta lorK

3)

Capitolul 9 (nnoirea sortimentelor de m:rfuri


*rincipiile innoirii: proces te2no economic de modificare a structurii sortimentale in timp0 consta in inlocuirea ritmica a unei parti din sortimentele intreprinderii in altele noi. Factorii care determina innoirea: sttinta te2nica0 cerinte economice0 e4igentele consumatorului. .ermeni utili&ati in procesul de innoire/ produs nou, moderni&at, diversificare. .oti termenii vi&ea&a modificarea structurii sortimentelor prin imbunatatirea calitatii produsului in conditiile de eficienta economica la furni&or si client. *rodus nou: se considera atunci cand e4ista diferentiere fata de produsele similare, cand se depaseste un prag minim al noutatii0 adauga caracteristici noi 5caracter e4tesiv6 rdica nivelul caracteristicilor e4istente 5caracter intensiv60 satisface la un alt nivel 5superior6 nevoile clientului. Categorii produse noi: - criterii cumulate de apreciere0 gradul de noutate determinat de/ tipuri de nevoi/ noi 5potentiale sau latente6 si e4istente0 nivel de crestere a gradului de satisfacere a nevoilor consumatorilor0 efortul intreprinderii 5economic6 la reali&area produsului nou 5c2eltuielile6. ". produse absolut noi/ - grad cel mai mare de noutate0 - premiere absoluta, valoare noua de intrebuintare0 - destinate sa acopere noi nevoi0 - ponderea lor este redusa0 - efortul economic al intreprinderilor este foarte mare. "". produse care satisfac nevoi la un nivel superior fata de cele e4istente pe piata 5produse similare6/ - principii noi de functionare, materii prime, proces te2nologic nou0 - produsele coe4ista simultan pe piata si se substituie in timp0 - sta la ba&a diversificarii gamei sortimentale0 - aportul intreprinderi este considerabil0 - ponderea este mai mare. """. produse care satisfac nevoi noi complementare, neesentiale/ - largesc gama sortimentala prin mai multe variabile0 - modele imbunatatite calitativ, moderni&ate, perfectionate0 - ridicarea nivelelor caracteristicilor e4istente0 - ponderea mare, efort economic mic.

Etapele procesului de innoire: ". +nali&a produselor din fabricatia curenta %copul/ stabilirea ordinii de scoatere din fabricatie a produselor necorespun&atoare invec2ite, diagnosticarea calitatii produselor de fabricatie curenta prin/ - anali&a calitatii produselor pe clase de calitate0 - anali&a non calitatii0 - anali&a rentabilitatii. "". +legerea variantelor optime de produs - identificarea nevoilor nesatisfacute0 - selectionarea ideilor de produse noi. """. Optimi&area gamei sortimentale a intreprinderii - calitatea comerciala este determinata si de structura sortimentala/ calitativ si cantitativ. Obiectivele innoirii sortimentale: - satisfacerea nevoilor clientilor care trebuie indeplinite simultan0 - a cererii 5calitativ, cantitativ6 - cresterea eficientei economice. (etode de optimi&are/ programare multidimensionala 5multifactorial6 pe ba&a estimarii utilitatii. Principiul metodei/ alege structura optima stabilind cantitatile pe fiecare sortiment in parte in func>ie de modul de corelatie a factorilor 5criterilor6 de optimi&are 5calitative, economice6 fara sa elimine nici un sortiment pe piata. Criteriile de optimizare sunt de naturi diferite: - indicatorul sintetic al calitatii0 - consum 5cost6 materii prime, manopera0 - profit0 "mportanta criteriilor si modul de corelare a lor ce determina structura optima pe cele 3 nivele/ minim, mediu, ma4im.

Curs )

06.12.2006

Capitolul ; Standardizarea la nivel national6 european si international


Concepte de baza: activitate comple4a de elaborare a unor documente de referinte 5standarde60 activitate de uniformare planificata a unor produse si servicii efectuata in comun de factorii interesati in folosul general0 promovea&a rationali&area si asigurarea calitatii in economie, te2nica, stiinta, administratie pentru cresterea securitatii oamenilor si produselor0 contribuie la cresterea calitatii in toate sectoarele vietii. Ofera: increderea utiliatorului in produse0 protectia consumatorului0 protectia muncii0 protectia mediului incon*urator. <efinitia din standardul roman: ,+ctivitate specifica pentru care sunt stabilite prevederi destinate unei utili&ari comune si respectate va&and obtinerea ordinei intr-un anumit domeniu.Standardul 3 document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut, prin care se furni&ea&a reguli, linii directoare sau caracteristici referitoare la activitati sau a re&ultatelor, garantand un nivel optim pentru continuitatea in asamblul sau. (n documentele =E se precizeaza: ,%tandardul este o specificatie te2nica, aprobate de un organism de standardi&are recunoscut, utili&at pentru aplicari repetate sau continue, a carui respectare nu este obligatorieCaracterul facultativ al standardului se argumenteaza astfel: elaborarea lui se face prin acordul liber consimtit al partilor interesate/ producatori, comercianti, consumatori si administratia publica0 este elaborat prin consens de cei care il doresc sa fie aplicat de toti care il vor0 obligativitatea standardelor ar fi o bariera in calea comertului0 agentii economici nu au aceleasi posibilitati te2nice de reali&are a produselor si serviciilor. Obiectivele standardizarii: a6 asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor # serviciilor/ standardele cuprind toate proprietatile produselor, necesare pentru producerea si comerciali&area lor0 preci&ea&a valorile minime ale fiecarei proprietati0 cuprind/ 2

calitatii/

metode de anali&a si incercari0 metodologia receptiei calitatii marfurilor0 ambalarea, pastrarea, transport0 marcarea si etic2etarea. standardele sunt cele mai bune surse de documentare in domeniul

cai de reducere a pierderilor datorate non calitatii dar si supra calitatii la nivel micro macro economic0 se asigura protectia consumatorilor si a mediului incon*urator0 se modifica in func>ie de progresul te2nico stiintific0 standardele "%O )000/2000 5sistem de managementul calitatii6 contribuie la ridicare calitatii produselor # serviciilor. b6 rationali&area economica prin/ tipi&are, unificare si modulare/ tipizare 3 stabilirea unei game rationale de tipuri si marimi ale produselor dupa necesitatile clientilor, intr-o perioada de timp. functiile tipi&arii/ - selectiva 3 limitarea gamei sortimentale la nivel minim, prin eliminarea tipurilor destinate sa satisfaca aceleasi nevoi dar care au caractere constructive diferite. - constructiva 3 diversificare sortimentala prin folosirea unui numar restrans de elemente constructive de ba&a care se pot combina multiplu. contribuie la solutionarea optima a celor tendinte de unificare si diversificare0 numarul optim de tipuri de produse dintr-o grupa de m@rfuri se stabileste in func>ie de c2eltuielile in productie si e4ploatare

cost 2

cost total

1 J1 optim J2 1 c2eltuielile de productie 2 c2eltuielile de e4ploatare unificare 3 consta in solutinoarea dimensiunilor tip ale elementelor structurale 5piese, subasamblate6 pentru utili&area a cel putin doua produse dintr-o serie sau familie de produse. nivel calitativ

familie de produse 3 grupuri de m@rfuri similare compuse dintr-un element de ba&a si mai multe variante tip, caracteri&ate printr-un grad ridicat de unificare, asigurandu-se intersc2imbabilitatea pieselor. modulare 3 corelarea dimensiunilor unor componente unificate constructiv 5modul6, care pot fi combinate in mai multe variante re&ultand produse diversificate care satisfac nevoi diferite. <4emplu/ mobila moderna, ambala*. <fectele economice ale tipi&arii, unificarii, modualrii/ o documentatia de proiectare se reduce de ! $ ori0 o durata proiectarii scade de ! ori0 o c2eltuielile cu manopera se reduc cu 0 !0 E. c6 facilitatea sc2imbului de / m@rfuri si informatii te2nico stiintifice/ stabilirea unui limba* comun intre partenerii de afaceri/ - te2nologia adoptata0 - simboli&ari, codificari0 - marcarea, etic2etarea etc.. se evita litigiile si confu&iile in circulatia marfurilor prin stipulare in contracte a standardului de referinta0 e4tinderea utili&arii standardelor si in alte domenii/ - mar7eting0 - cercetare0 - managementul calitatii0 - servicii 5turism, transport, etc.60 - comert. ,fara standarde nu e4ista comert- te2nologiile internationale care nu pot fi tratate decat la nivel international.

!ipuri de standarde: dupa continut/ - standarde de produs # servicii0 - standarde generale0 - standarde terminologice0 - incercari0 - procese0 - date. dupa nivelul de standardi&are/ - standarde de firma0 - standarde profesionale0 - standarde nationale0 - standarde regionale 5=<60 - standarde internationale. dupa principalii operatori ai standaridi&arii/ - intreprinderi de m@rfuri si servicii0 - administrare nationala, ministere/ transport, mediu etc. - laboratoare de anali&a si incercari0 - consumatori0 - sindicate etc.

industrie,

agricultura,

%tandarde pentru calitatea serviciilor/ necesitatea elaborarii standardelor de terminologie. <4emplu/ responsabilitate, transparenta, incredere, calitate ca punct de referinta. Jevoia de standarde in servicii/ transport, turism, educatie, sanatate, banci si administratie publica.

Standarde pentru calitatea serviciilor in turism: Obiectiv urmarit/ definirea unui nivel de calitate atractiv de turism pentru un segment de clienti si pentru obtinerea unei marci distincte0 adaptarea standardelor si pentru intreprinderilor si institutiile care au legaturi diferite sau indirecte ale turismului. <4emplu/ drumuri, transport, comert, mu&ee. %copul standardi&arii in tursim/ elaborarea unor normative de referinta0 obtinerea ununi consens cu partile interesate0 evaluarea ca&arii prin ,numarul stelelor-0 evaluarea activa din turism. *rincipiile de baza a standardizarii: activitatea voluntara0 publicitate0 participarea tuturor factorilor interesati0 uniformitatea/ cuprinde toate domeniile0 veridicitatea/ reflecta realitatea0 aplicarea in interes general0 luarea in considerarea a nivelului te2nicii0 luarea in considerarae a situatiei economice0 internationalitate/ comertul mondial fara bariere te2nice. Efectele standardizarii: terminologia/ e4plicata prin definitii sintetice, pentru facilitatea intelegerii0 sistemati&area/ optimi&area informatiilor din diferite domenii/ informatica, comert electronic0 siguranta/ standardele cuprind reguli de securitate pentru ca riscul limita sa nu fie depasit0 ergonomie/ crearea conditiilor de munca prin luarea in consideratie a datelor antropometrice, fi&iologice, psi2ologice0 managementul calitatii/ totalitatea actiunilor de conducere a calitatii, planificare, asigurare si control de calitate0 protectia mediului incon*urator0 te2nica informatiei/ sistem desc2is de comunicare. Standardizarea in Romania: +%1O 5asociatia de standard din 1omania60 atributii +%1O/ - elaborarea, modificarea, anularea standardelor0 - adaptarea standardelor cu cele europene, internationale.

Curs 10 -

editarea si publicarea standardelor0 acordarea drepturilor de utili&are a marfurilor de conformitate cu standardele nationale0 prestarea de servicii de consultanta, de e4perti&a, instruire in domeniul standardi&arii0 gestionea&a fondul documentar de standard national0 adopta masuri de aplicare a standardelor nationale in economie si de&voltare standardi&arii in tara noastra. 13.12.2006

Obiectivele standardizarii nationale: imbunatatirea calitatii vietii, protectia sanatatii/ oamenilor, animalelor, mediului0 obtinerea de economii globale de/ materii, energetice, efort uman0 recunoasterea interna>ionala a produselor # serviciilor romanesti0 inlaturarea barierelor te2nice din comertul international0 promovarea re&ultatelor stiintei si te2nicii0 stabilirea unui sistem unitar de certificare a conformitatii produselor si serviciilor repre&entarea 1omaniei in organisme europene si internationale. Structura organismului standardizare la nivel national: colegiul organismelor de acreditare, cuprinde/ laboratoare, organisme de certificare, inspectii0 colegiul beneficiarilor cuprinde/ agentii economici0 "((-urile0 organisme financiar bancare0 asigurari, etc. colegiul consumatorilor apara/ intereselor consumatorilor0 drepturile omului0 protectia mediului etc. colegiul cercetarii de&voltarii, inovarii, cuprinde/ institutie de invatamant0 centre de cercetare. departamentul cercetarii din (<C are responsabilitatea in domeniul standardi&arii Standardul national: are sigla ,%1bb3 standard roman0 are caracter voluntar pentru produse obisnuite0 are caracter obligatoriu pentru 20 de grupe de produse care nu pun in pericol viata oamenilor, animalelor, mediului. Standardizarea europeana: comitetul european de standardi&are 5C<J6 din 1)61 pentru tarile membre ale =</ +<D% 5"slanda, Jorvegia, <lvetia60 comitetul de standardi&are in domeniul electrote2nicii 5C<(<D<C6 din 1)620 institutul european de standardi&are in telecomunicatii 5<.%"6. Obiectivele organismelor europene de standardizare:

organi&area activelor de standardi&are in domeniile respective0 publicarea standardelor europene cu organismul standardi&are0 promovarea standardelor europene in domeniile respective si spre domenii ca/ sanatate, servicii turism, telecomunicatii0 organismele nationale de standardi&are fundamentul sistemului european de standardi&are.

Standardele europene &EM6 CE5E,EC6 E!S(' elaborate: obligativitatea preluarii de catre standardele nationale a celor europene0 obligativitatea sistarii elaborarii standardelor nationale in perioada elaborarii standardelor europene0 obligativitatea retragerii standardelor nationale care vin in contradictie cu cele europene0 2otararea ma*oritatii poate fi luata in considerare daca nu este consens. *entru realizarea obiectivelor se urmareste: armoni&area standardelor nationale cu cele europene. elaborarea de noi standarde. promovarea unui sistem uniform de implementare a standardelor. cooperarea cu =< si +<D% si cu organisme internationale pentru ca acestea sa faca referire la standarde europene principiile de ba&a in elaborarea standardelor europene/ consens 3 parti interesate0 desc2idere si transparenta 3 program de lucru, proceduri cunoscute0 coerenta 3 continuitate si unitate intre standardele europene si nationale0 obligatia la nivel national pentru tarile membre =<. Standardizarea interna ionala: importanta a crescut datorita/ tendintei de mondiali&are a pietei si interconectare dintre productie si comerciali&are0 de&voltarea sistemelor globale de telecomunicatii0 aparitia sistemului desc2is de interconectare al ".%.O.0 transfer de te2nologie si e4perienta intre tarile de&voltate si in curs de de&voltare. Facilitati de standarde internationale: obtinerea de produse de calitate superioara la preturi acceptabile. asigurarea unui cadru corespun&ator pentru protectia vietii, sanatatii, mediului. simplificarea produselor pentru o mai buna utili&are a lor. asigurarea unei game sorto- tipo dimensiunii pentru reducerea costurilor. cresterea eficientei distributiei si facilitarea desfasurarii mentenantei in utili&are. Organizatii internationale de standardizare:

obiectul de activitate este acelasi ca la cele europene

- "%O0 - comisia electrote2nica interna>ionala 5C<"60 - uniunea interna>ionala a telecomunicatilor 5=".60 - comisia code4 alimentarius0 - federatia interna>ionala pentru aplicarea standardelor 5"I+(6.

Comisia Code" alimentarius: apartine OJ= pentru alimentatie si agricultura 5I+O6 si organi&atii mondiale a sanatatii0 133 de tari membre0 scopul/ elaborea&a norme de recomandare pentru tarile membre privind cerintele/ 2rana, igiena alimentara, aditivi, pesticide, etc. rolul/ de a facilita comertul international si de a asigura santatea consumatorului. (F$M: este o asociatie te2nico stiintifica a organi&atilor din diferite tari0 pentru punerea in practica a standardelor/ nationale, regionale, internationale0 coordonea&a activitatile de instruire in domeniul standardi&arii0 organi&ea&a conferinte, simpo&ioane, pentru aplicarea standardelor0 are grupe de lucru pentru economia standerdelor si managementul calitatii etc. Standardele armonizate 3 suport al comertului liber international in perspectiva mondiali&arii. pentru acest scop trebuie ca procedurile de evaluare a conformitatii sa fie compatibile, recunoscute, mutual intre partenerii de afaceri0 armoni&area presupune ca o firma sa vanda produse # servicii oriunde in lume fara costuri suplimentare pentru certificare0 este necesar aplicarea standardelor "%O )0000 tendinta de globali&are impune un rol, din ce in ce mai important al standardului ca ba&a impartiala de acceptare interna>ionala a produselor # serviciilor0 organi&area mondiala a comertului a elaborat acordul asupra obstacolelor in calea comertului din care re&ulta ca/ ,mondiali&area comertului face necesar crearea unui sistem global al standardului.-

'

Curs 11

20.12.2006

Capitolul > Marcarea produselor si serviciilor


Marca 3 un semn susceptibil de repre&entare grafica pentru deosebirea produselor si serviciilor apartinand unei persoane fi&ice # *uridica de cele apartinand altor persoane. Semne distinctive pot fi: cuvinte 5nume persoana60 desene0 litere0 cifre0 elemente figurative0 forme tridimensionale/ forma produs si forma ambala*0 combinatii de culori0 orice combinatie de semne. Caracteristicile generale ale marcilor: caracterul distinctiv0 garantarea calitatii constante0 formea&a obiectul unui drept privat, de proprietate intelectuala. Conditiile de forma si fond: 1. (arci verbale numele de marca/ - numele patronului, pseudonismul, nume istorice, geografice, etc. - conditii/ aspect caracteristic si combinatii cu elemente figurative, culori, etc. - e4emplu/ IO1A, ;"DD<..<, CL+J<D, etc. sigla/ nume,denumire din mai multe cuvinte, prescurtari, e4emplu/ ":(, Iiat, :(N. 2. (arci figurative Dogotipul

- repre&entarea grafica de marca0 - elemente figurative/ linii, curbe, vignete 5addidas60 - culori, asocieri de culori. <mblema - semn figurativ semnificand/ originea geografica si obiectul de activ - e4emplu/ P=(+, +=A", 9+;=+1. Aesign-ul - forma, culoarea produsului # ambala*ului0 - e4emplu/ P<P%"-COD+, COC+ COD+. 3. (arci sonore pentru serviciu0 repre&inta o melodie la radio sau .?0 dreptul asupra marcii este dobandit si prote*at de catre oficul de stat pentru inventii si marci O%"(. Marcile nu pot fi inregistrate si prote7ate cand nu indeplinesc anumite conditii: lipsite de caracter distinctiv0 induc in eroare publicul0 contin o indicatie geografica eronata0 sunt contrarii ordinii publice sau bunelor moravuri0 este similara cu o marca anterioara sau cu o marca notorie in 1omania. Conditiile esentiale ale marcilor competitive: sa aib@ caracter distinctiv, de noutate0 sa fie e4presive, clare, usor de pronuntat si de memorat0 sa nu induca in eroare publicul0 sa aiba leg@tura cu calitatea produsului # serviciului intreprinderii. Functiile marcilor: identificarea produselor # servicilor fata de ale concurentilor0 calitate constanta0 concurenta si monopol al pietei0 reclama. Functiile marcilor pentru producatori: semn de proprietate si de diferentiere a produselor # serviciilor0 autentificarea creearii produselor # serviciilor0 comunicatie, transmite ideea de valoare, sugerea&a calitatea produselor # serviciilor pe &one geografice, asocierea in teme istorice, facilitea&a comunicarea cu anumite categorii de consumatori. Functiile marcilor pentru consumatori: garantarea calitatii0 identificarea si recunoasterea rapida a produselor # serviciilor0 personali&are, e4.- (<1C<A<%, IO1A,satisfacerea alegerii marcii preferate. func>ie distinctiva- pentru produse care nu se deosebesc esential prin compo&itie, forma, culoare.

!0

Functiile marcilor pentru distribuitori: marca contribuie la cresterea fidelitatii clientilor. Clasificare marcilor: 1. Aupa destinatie/ marci de fabrica/ MOA+M, P<P%" COD+0 marci de comert/ (+DD, (<.1O=, C+11<IO=10 marci de servicii/ +%"1O(, .+1O(, :C1, L"D.OJ. 2. Aupa titularul dreptului de marca/ marci individuale0 marci colective. 3. Aupa normele de reglementare/ marci facultative0 marci obligatorii. . Aupa normele de reglementare/ marci verbale0 marci figurative0 marci sonore. +lte tipuri de marci/ marca de certificare pentru produse # servicii certificate0 marca de conformitate.

!.

*rotectia marcilor la nivel european si international: conventia uniunii de la Paris 51'' 6/ pre&inta formele de propritate industriala care fac obiectul protectiei/ brevetele de inventii, desene, marci de fabrica, comert, servicii, indicatiile de provenienta, denumirile geografice0 1omania este membra din 1)200 in ba&a conventiei s-au inc2eiat mai multe aran*amente/ aran*amentul de la (adrid- pentru inregistrarea marcilor0 reglementarile =< de protectie a marcilor s-au aplicat dupa 1)'6 cand s-a semnat actul unic european0 dreptul marcilor prevede coe4istenta marcilor nationale cu cele europene. Masurile =E in domeniul marcilor: armoni&area legislatiei prin tarile membre0 instituirea unei marci comunitare 5C<60 inter&icerea importului in =< a produselor cu marci contrafacute si a produselor falsificate0 s-a adoptat principiul ,epui&are comunitara- 3 produs comerciali&at de titularul marcii intr-un stat din =< poate fi comerciali&at si in celelalte state membre =<0 intreprinderile pot alege intre folosirea marcii nationale si cea comunitara care are 3 functii/ garantea&a originalitatea0 garantea&a calitatea0 mi*loc de comunicare/ reclama si publicitate.

!1

Reglementarea 7uridica a marcilor in Romania: in 1))' s-a adoptat legea ' # 1))' privind marcile si indicatile geografice organi&atia nationala cu atributii in domeniul marcilor este O%"( oficiul de stat pentru inventii si marci/ inregistrea&a, e4aminea&a si publica cererile0 eliberea&a certificate de inregistrare a marcilor si indicatiilor geografice. <repturile conferite de marca: folosirea e4clusiva timp de 10 ani a marcii pentru produse # servicii0 aplicarea marcii pe produse, ambala*, documente0 transmiterea drepturilor conferite de marca se poate face prin contract de cesiune sau licenta.

Stingere drepturilor oferite de marca: renuntarea de catre titular0 e4pirarea duratei de protectie0 decaderea din drepturi pentru nefolosirea marcii timp de ! ani0 incetarea activitatii intreprinderii. (ndicatiile geografice: este o denumire care identifica un produs originar dintr-o tara, regiune, localitate, in ca&ul inc are are o calitate renumita care se poate atribuii regiunii geografice0 dreptul asupra indicatiei geografice este dobandit si prote*at prin inregistrarea la O%"( si este folosit numai de persoanele care produc si comerciali&ea&a produsele pentru care aceste indicatii au fost inregistrate0 acordarea de catre O%"( a acestui drept se face dupa ce (inisterul +griculturii si +limentatiei atesta indicatia geografica, caracteristicile de calitate, conditiile de obtinere0 dreptul de utili&are este de 10 ani, daca se mentin conditiile initiale0 aplicarea indicatiei geografice se poate face pe produs, ambala*, documente, prospecte, reclame, mentionand ,indicatia geografica inregistrata-0 este inter&isa mentionarea ,tip-, ,gen- si ,imitatie-0 dreptul de folosire a unei indicatiii geografice nu poate sa faca obiectul nici unei transmiteri 5e4emplu/ vinul Cotnari6. Marcarea ecologica a produselor si ambala7elor scopul legal/ prevenirea deteriorarii mediului la actiuni asupra apei, solului, aerului in timpul utili&arii sau dupa consum, ca deseuri care nu sunt biodegradabile0 preocupari in diferite tari/ o ;ermania/ - marca ,:lue +ngel- produsele se supun unor teste privind protectia mediului0 - marca ,Aer ;rune Pun7t- pentru ambala*.

!2

sistemul german de marcare ecologica a fost preluat de Iranta, +nglia, Aanemarca0 sistemele de marcare ecologica in/ 9aponia 5<7o (ar76, Canada, Jorvegia, %uedia si Iinlanda.

Sistemul comunitar de marcare ecologica: este conceput ca un sistem voluntar deci centrali&at0 dreptul de aplicare este de competenta unui organism national din fiecare tara din =<0 sistemul PO%. PD=% din =< are ca obiectiv reciclarea si incinerarea cu recuperare de energie, '0E din deseurile de ambala*. Reglementarea consilului =E din 1?@) $ introdus un sistem comunitar de marcare ecologica: promovea&a produsele cu impact mai redus asupra mediului pe tot ciclul de viata0 informea&a corect consumatorii asupra performantelor ecologice a produselor comerciali&ate, pe piata comunitara0 e4emplu/ marca pentru produse reciclabile si marca ecologica europeana. Marcarea ecologica a produselor dupa standardele internationale (SO 14%AAA obiectivele standardelor/ armoni&area standardelor de mediu pt facilitarea comertului international0 sa ofere intreprinderilor un instrument care sa facilite&e imbunatatirea performantei lor de mediu. standardele "%O 1 .000 se refera la/ anali&a ciclului de viata al produselor de la proiectare la reintegrarea in natura. marcarea ecologica a produselor # serviciilor/ o model international de evaluare a caracteristicilor ecologice0 o informarea consumatorilor asupra acestor caracteristici. Marca de calitate Concept simbol, semn distinctiv aplicat pe produse cu cele mai inalte performante nationale, internationale0 modalitate de atestare si garantare a nivelului inalt al calitatii produselor. Jecesitatea aparitiei/ amploarea comertului internetional0 calitatea a devenit factor/ - de concurenta0 - de reglare a pietei0 - de monopol a pietelor de desfacere. aparitia in primele decenii ale sec.FF 5fata de marca de fabrica aparuta in antic2itate6. Aeosebiri fata de marca de fabrica/

!3

este marca de stat atribuita prin certificatul de marca garantand calitatea la nivel international0 se atribuie pe timp limitat 52-3 ani6, se poate retrage cand nu sunt respectate conditiile din contract/ - nivelul calitatii0 - plata sumei pentru/ despagubiri si apararea *uridica. se atribuie si de organi&atii internationale asociatiile de produse 5NOOD(+1M60 =< instituie o marca europeana ,e<-.

Curs 12

10.01.200$

Capitolul 11 Calitatea si evaluarea marfurilor


$mbala7: te2nic 3 ansamblu de materiale destinat pentru/ protectia calitatii si facilitatea operatiilor de transport, manipulare0 economic 3 produs cu c2eltuielile materiale si de productie0 destinat promovarii desfacerilor. Functiile ambala7ului: conservare si pastrare a calitatii marfurilor la actiunea factorilor interni si e4terni facilitatea transportului, manipularii, stocarii0 promovarea van&arilor 5rolul de ,van&ator mut-6 $mbala7 total: "nclude functia sociala si compatibilitatea ambientala. Aatorita utili&arii noilor materiale a caror volum si masa sunt limitate la minimum fara sa afecte&e functiile. +mbala*ul mar7eting -comunicare prin imagine +mbala* pentru pastrarea calitatii -comoditate in utili&are

+mbala* industrial - pastrarea produsului ,+mbala*ul total-

+mbala* social -compatibilitatea ambientala

(mportanta ambala7ului a crescut datorita noutatilor: materiale noi/ tip ,bariera- si comestibile0 metode noi/ in atmosfera modificata0 aseptica0 aerosol0 in vid0 folii contractibile. reglementari europene si internationale pentru protectia consumatorului si a mediului0 ambala*ul intra in strategia de productie si comerciali&are a produselor0 tari cu traditia in domeniul produc>iei de ambala*/ %=+, "talia, +nglia, ;ermania, Iranta, 9aponia0 costul ambala*ului varia&a intre ! 1!E din costul produsului si intre 30 !0E la produsele de lu4. ambala*ul a devenit indispensabil in circulatia marfurilor 5))E din productia de m@rfuri este ambalata 6. Functia de conservare si protectie a marfurilor .ipuri de protectie/ la actiunea factorilor e4terni/ fi&ici/ temperatura, umiditate, lumina, mecanici0 c2imici/ aer, apa, O2. %O2, CO20 biologici/ - microorganisme, insecte, etc. protectia mediului la actiunea to4ica a unor produse ambalate 5c2imice, ga&e etc6 se folosesc ambala*e etanse re&istente la socuri mecanice protectia calitatii marfii la contactul dintre produs si ambala*0 interactiunea dintre ambala* mediu de ambala*, apar fenomene de suprafata/ absorbtia ga&elor0 difu&iunea in mediul e4terior a componentelor din ambala* sau produs0 fenomene c2imice 5coro&iunea ambala*ului60 umectarea ambala*ului. ambala*ul trebuie sa fie compatibil cu produsul, sa nu intre in reactie c2imica cu marfa pana la consum. Functia de transport manipulare ambala*ul trebuie sa prote*e&e produsul la socuri mecanice, vibratii care sunt inerente in timpul transportului0 operatii de manipulare 530- 06 pe tot parcursul circuitului te2nic al marfurilor0 costa 10 1! E din pretul produsului0 rationali&area operatiei de transport/ paleti&are, containeri&are, modulare. Paleti&are/ metoda de manipulare, stivuire cu a*utorul paletei si a electrostivuitoarelor0 !!

paleta de transport asigura leg@tura dintre intreprinderi dupa relatia/ initatea de incarcare 3 unitate de transport 3 unitate de depo&itare palete/ - u& general 3 intersc2imbabile intre furni&or caraus client0 - u& special Q pentru acelasi tip de Cntreprindere0 Q pentru u& portuar. palete/ Q la&i pentru produsele in vrac0 Q cu motan>i pentru unitatile mari de ambalare.

Containeri&are/ containerul 3 utila* folosit pentru transportul economic al marfurilor0 containere/ re&istente0 pliante0 usor fle4ibile0 demontabile. avanta*e/ folosirea repetata0 transportare usoara0 adaptarea tipului diferitelor mi*loace de transport0 prote*ea&a marfa la socuri, sustrageri.

(odulare/ sta la ba&a sistemului paleti&are containeri&are0 consta in corelarea dimensiunilor cu ale celui de transport 5container etc.6 si a spatiului de depo&itare0 dimensionarea abala*ului de desfacere se face tinand cont de/ deformatiile ma4ime ale ambala*ului0 marimea *ocului in ambala*ele de transport0 grosimea totala a separatoarelor0 numar de cuprindere a ambala*ului de desfacere in cel de transport. Ambalajul mijloc de promovare a vanzarii "mportanta acestei functii/ asta&i cererea de a ambala* a devenit un element al strategiei intreprinderilor pentru comerciali&are0 inlocuieste arta van&atorului prin contactul direct/ produs consumator0 caracteristicile estetice ale ambala*ului trebuie sa puna in valoare calitatea produsului0 subrietatea si claritatea grafica sa permita citirea rapida si corecta0 culoarea adecvata produsului0 forme de pre&entare trebuie sa cree&e imaginea calitatii produsului0 sa faca publicitate produsului fara sa induca in eroare cumparatorul0 sa comunice publicului despre calitatea produsului, in limitele cadrului te2nic si *uridic0 adaptarea ambala*ului la sc2imbarile sortimentelor, lainnoirea gamei produselor0

!6

trebuie sa fie superior vec2iului ambala*, sanu determine scaderea increderii consumatorului in produs0 adaptarea ambala*ului la dorma de van&are autoservire la produsele alimentare

Cerintele si factorii de calitate in corelatie cu obiectivele standardi&arii ambala*ului


Cerintele consumatorilor fata de calitatea ambala7ului: protectie conservare0 estetice/ forma/ - adecvata pentru manuire usoara0 - desc2idere lesnicioasa. masa redusa/ - coeficient de greutate 3 masa ambala* # masa produs. comoditate functionalitate. Factorii care determina alegerea ambala7ului: caracteristicile produsului0 conditiile de transport # manipulare0 caracteristicile materialelor de ambalare0 metoda de ambalare0 c2eltuielile pentru reali&area si transportarea. Standardizarea ambala7ului urmareste: rationali&area produselor si comerciali&arii0 reducerea numarului de tipuri constructive0 corelarea dimensiunilor cu cele ale paletelor0 verificarea calitatii ambala*ului0 federatie europeana de ambala*e0 birou international de conatainere0 "%O are comitete speciale pentru standardi&are/ palete pentru transportare si manipulare a marfurilor0 containere pentru transportul marfurilor. Materiale pentru ambala7: Clasificare dupa po&itia si rolul acestora/ ambala*e e4terioare0 ambala*e de protectie interioara0 ambala*e de pre&entare. Ponderea materialelor de ambalare/ carton, 2artie 0E0 sticla 20E0 lemn 1!E0

!$

plastice 1!E0 metal 10E.

Competitivitatea materialelor se face prin prisma/ functiilor 5protectie, transport, promovare60 costul ambala*ului fata de produs. "ticla: material ideal pentru ambalare/ protectie buna, transparenta, opinie favorabila din partea consumatorului0 de&avanta*e/ fragilitate, greutate mare0 reali&ari recente/ sticla usoara, sticla incasabila, sticla re&istenta la socuri termice. #etalu: industrie alimentara conserve 60E0 opinie consumator/ ,gust metalic-0 avanta*e/ rigiditate. #ateriale plastice: greutate mica, adaptarea formei produsului0 opinia consumatorului/ modifica gustul0 tendinta de crestere a ponderii acestora.

Recuperarea si reciclarea obligatorie a ambala7elor: cerinta impusa de alinierea la normele =< de protectie a mediului0 reglementari prin J; 3 ) # 2002 privind gestionarea ambala*elor si deseurilor de ambala* prevede recuperarea a 10E pentru 200! si 1$E pentru 20060 la integrarea in =< cota este de !0E0 perspectiva =< este de 6!E0 organi&area recuperarii si reciclarii ambala*elor/ infiintarea unor firme speciali&ate prin asocierea mai multor agenti economici0 obligativitatea producatorilor de a plati 3E din valoarea ambala*elor pentru fondul de mediu. Materiale comple"e de ambalare: scop/ pastrarea calitatii o perioada cat mai mare0 caracteristicile de calitate/ impermeabilitatea la vapori de apa si ga&e0 transparenta0 sudabilitate0 re&istenta la temperaturi ridicate si la actiunea luminii. permit ambalarea/ in vid0 in ga&e inerte 5a&ot60

!'

produse supercongelate. tipuri dupa natura materialului suport/ pe ba&a de aluminiu0 pe ba&a de 2artie si carton0 pe ba&a de materii plastice. materialele ,bariera- au 3 straturi/ 2artie 5proprietati mecanice60 aluminiu 5proprietate bariera60 filtru politelena 5inc2idere ermetica6. materiale plastice metali&ate 5aluminiu60 polietilena tereftalat 5P<.6 S 10E polimeri de cristale lic2ide care dublea&a proprietatile ,bariera- si triplea&a proprietatile mecanice0 materiale plastice cu depunere de silice tip ,sandvis2- cu proprietati ,bariera- S re&istenta la socuri mecanice si termice. $lte noutati: ambala* digerabil/ pentru alimente ambalate in straturi de amidon0 este biodegradabil. material ,celmar-/ solubil in apa si biodegradabil0 asemanator cu capsulele farmaceutice.

*rotectia consumatorilor la interactiunea produs / ambala76 s-au adoptat norme de igiena pentru ambala7: materialele de ambala* trebuie sa aib@ stabilitate fi&ico-c2imica pentru a nu ceda substante straine peste limitele admise0 cernelurile si colorantii de la imprimarea ambala*ului care vin in contact cu produsul alimentar trebuie sa fie avi&ate de ministerul sanatatii0 nu se admite contactul direct intre produs si partea colorata a ambala*ului0 sa nu fie to4ice0 sa nu influente&e proprietatile organoleptice, fi&ico-c2imice, precum si valoarea nutritiva0 nu este admisa 2artia din deseuri pentru ambalare0 in =< s-a emis un document care autori&ea&a materiale care pot fi utili&ate, care pot veni in contact cu alimentele/ au un simbol si o mentiune/ ,poate veni in contact cu produsul alimentar-

Metode de ambalare: alegerea metodei se face in functie de proprietatea produsului si ambala*ului0 !)

obiectivele metodelor de ambalre/ reducerea consumului de materiale prime0 cresterea performantelor ambala*elor prin folosirea materialelor comple4e0 reconsiderarea relatiei/ produs ambala* mediu. principiile metodelor de ambalare/ do&area volumetrica a cantitatii de produs din ambala*0 do&area gravimetrica a cantitatii de produs din ambala*. procedee de ambalare/ ambalare colectiva/ mai multe produse preambalate0 ambalare portionata 5produse perisabile untul6. metode de ambalare/ aseptica0 aerosol0 folie contractibile0 in vid0 in atmosfera modificata.

$mbalare aseptica &sterilizarea': absenta microorganisme0 garantea&a securitatea microbiologica0 nu afectea&a proprietatile organoleptice sau nutritive0 procedeu/ L.%. temperaturi intalte, temperaturi sca&ute 5)0c-120cC60 =L. temperaturi ultrainalte 513!c-1!0cC6. Curs 13 1$.01.200$

+mbalarea in relatia cu protectia consumatorului


(nformatiile primite de consumator prin ambala7: calitatea produsului0 utili&area produsului, restrictii0 pastrarea produsului0 materiale de ambala*/ daca este compatibil cu produsul, daca este reciclabil sau nu, folosind simboluri, imagini, cuvinte, etc.0 este ,van&atorul mut-0 ambala*ul prote*ea&a consumatorul/ impotriva falsificarilor de m@rfuri prin modul de inc2idere si etansei&are0 reali&are de forme deosebite0 inscriptii si forme deosebite si semne specifice greu de imitat0 etic2ete speciale aplicate pe ambal*0 impotriva migratiilor de substante catre produsulambalat 5materiale plastice6, apar riscuri de into4icatie alimentara. Reglementari in =E pentru protectia consumatorului: 60

verificarea migratiilor unor substante din materiale plastice0 lista substantelor care migrea&a 5produse alimentare60 lista materialelor celulo&ice regenerate destinate contactului cu alimente0 necesitatea armoni&arii legislatiei nationale cu cele ale =<.

*unctul de prospetime Barilla &(talia' Pentru produsele alimentare/ proaspete0 refrigerate0 amabala*e preva&ute cu un indicator special timp # temperatura care permite sa se afle gradul de prospetime sau cat de aproape se afla la limite de consum0 punctul de prospetime se afla pe etic2eta sau ambala* a carei culoare se modifica de la galben, initiala, spre gri-negru care indica calitatea negativa. (mpactul ambala7ului si protectia mediului: ambala*ele ocupa 0 !0 E din deseurile solide0 fiecare consumator arunca 120 1'0 Mg # an0 directiva =< pentru ambala*e si re&iduuri/ promovarea ambala*elor standard pentru reutili&are0 reducerea volumului si a masei ambala*elor. tendinte in domeniul materialelor de ambala*/ prelungirea in timp a utili&arii lor ambala*e perpetue 5Pac7-man60 biodegradabile, nepoluante 5celmar60 reciclarea cu usurinta a ambala*elor. criterii de apreciere a gradului de poluare/ reducerea volumului 5masei6 ambala*ului dupa utili&are0 distrugerea materialelor dupa utili&are0 lipsa de nocitivitatea prin distrugerea materialului de ambalat0 reutili&area materialului de ambalat. degradarea naturala se poate face prin/ o4idare c2imica coro&iune, distrugere0 biodegradare distrugerea de catre microorganismelor din sol. la incinerarea deseurilor se urmaresc/ cantitate re&iduuri0 procent ardere0 nocivitatea ga&elor re&ultate. programul pe 10 ani adoptat de =</ reducerea re&iduurilor din ambala*0 cresterea recuperarii ambala*elor0 e4cluderea de pe piata a ambala*elor nerecuperabile, nereciclabile. adoptarea de catre tarile =< a unor noi reglementari/ stabilirea unui ambala* standard pentru a facilita reutili&area acestuia0 micsorarea greutatii ambala*ului prin utili&area produselor concentrate0 promovarea distributiei standardi&ate. caile de reducere a poluarii adoptate de =</ reducerea pierderii ambala*elor nerecuperabile fi4area unor ta4e pentru limitarea raspandirii ambala*elor nerecuperabile0 61

introducerea unor ambala*e mai putin poluante 5e4emplu/ ambala*ul aseptic/ cutii pentru bauturi60 eliminarea deseurilor din materiale de ambalare polistratificate prin arderea ambala*ului si recuperarea energiei. directiva =< din 1))2/ )0E valorificarea deseurilor din ambala*0 60E din materialele constitutive ale ambala*elor.

(ndicatorii de apreciere economica a ambala7elor: "ndicatorii spatiali/ gradul de utili&area a spatiului de transport si depo&itare0 ambala*ul este un bun cand/ are un volum util cat mai mare in raport cu volumul sau0 ocupa un spatiu cat mai redus in stare pliata sau demontata0 foloseste complet paleta de transport0 are o suprafata mica fata de masa ambalata. "ndicatorii de masa/ compara ambala*ul cu/ - volumul interior0 - masa continutului0 - numarul unitatilor cuprinse in ambala*.

"ndicatorii de consum ai materialelor fata de aceleasi elemente, ca la masa. "ndicatori de productivitate a muncii/ la operatiile de ambalare, umplerea pe un sc2imb sau la numarul de lucratori. "ndicatori de apreciere a costului/ costul ambalarii 5ambala*ului6 fata de pretul produsului, de masa, de volumul interior de numarul produselor de ambala*.

Capitolul 1) *astrarea marfurilor


<tapa importanta a circuitului te2nic al produselor, de la furni&or la beneficiar. %e face in spatiu/ fi4e 5depo&ite6 si mobile 5mi*loace de transport6. Factorii care influenteaza calitatea: Iactorii care determina modificarile calitative in timpul pastrarii/ interni: compo&itia c2imica a produselor si integritatea produselor0 proprietatile biologice care stau la ba&a conservarii alimentare/ bio&a, anabio&a, cenoanabio&a, obio&a0 proprietatile fi&ice e$terni: parametrii atmosferici0 radiatii luminoase0 compo&itia aerului0 62

microorganismelor din e4teriorul marfii0 natura ambala*ului0 starea de igiena a depo&itului vecinatatea produselor. 1egimul optim de pastrare este determinat de e4istenta unui ec2ilibru intre actiunea factorilor interni si e4terni. Modificarile calitative in timpul pastrarii: actiuniile factorilor interni si e4terni determina modificari fi&ice, c2imice, bioc2imice, microbiologice. (odificari fi&ice/ datorata actiunii factorilor fi&ici0 au loc procese de ing2etare, topire, evaporare, sublimare, pulveri&are, aglomerare0 aceste modificari sunt datorate sc2imbarii temperaturii/ ing2etarea si dilatarea produsului0 precipitarea0 modificarea solubilitatii, a vasco&itatii0 aparitia bomba*ului fi&ic la conserve. instabilitatea solutiilor/ separarea tartratului din vid si a colorantilor din bauturi alcoolice tari0 cresterea temperaturii peste limitele admise/ dilatarea, cresterea presiunilor vaporilor in recipiente e4plo&ii 5e4emplu/ alcoolul etilic are coeficient de dilatare mai mare de '.! fata de cel al apei6 separarea emulsiilor la S 2!cC Q S 3!cC0 bomba* fi&ic la conserve0 pulveri&area produselor 5&a2ar60 aglomerarii 5faina, bomboane6. #odificarile fizice datorate umiditatii relati%e a aerului: la produsele 2igroscopice au loc procese de umectare sau uscare, datorita fluctuatiilor umiditatii relative0 e4ista corelatia intre cantitatea de apa din produs, umiditatea relativa si temperatura 5e4emplu/ i&otermele absorbtiei lemnului60 modificarea dimensiunilor0 modificarea fibrelor te4tile 5re&istenta6/ cresterea la bmbac, canepa0 scaderea la vasco&a, matase. aglomerarii la produse c2imice 2igroscopice 5ciment, detergenti60 scaderea umiditatii relative sub limita preva&uta determina/ constrangerea la produsele din lemn0 veste*irea la fructe si legume. umiditatea de ec2ilibru la produse se stabileste cantitatea de apa admisa la o anumita umiditate relativa si temperatura de 20cC <4emplu/ bumbac ' E la 6! E0 faina de grau 1 E la 60 6! E0 cafea ! E la 30 E. 63

(odificari c2imice/ participa mai multi factori interni si e4terni0 temperatura si umiditatea relativa influentea&a vite&a reactiilor c2imice si initia&a procese c2imice 5o4idare, conservare60 +ctiunea 82 S . S =1 3[ o4idarea grasimilor, a pigmentilor. Corodarea am&ala'elor metalice: acumularea de L Q bomba* c2imic Q ,gust metalic-, creste procentul de staniu, fier in produsul alimentar conservat0 alti factori care influentea&a coro&iunea/ umiditatea relativa mai mare de $! E0 impuritatile o pe suprafata metalului0 o c2imice atmosferice. natura etalului0 sarurilor marine0 durata cotactului metal mediu. tipuri de coro&iune dupa modul de desfasurare/ distrugerea egala a suprafetei0 distrugerea locala in adancime. (odificari microbiologice/ datorate actiunii microorganismelor 5bacteriilor, dro*diei6 si a en&imelor asupra unor substante din produsele alimentare 5glucide, lipide 6, pe care le transforma prin mucegaire, fermentatie, putrefactie. (odificari bioc2imice/ modificari ale respiratiei si maturatiei. Respiratia: produse in stare 2emibiotica0 proces de o4idare in celule vii. Respiratia aero&a in pre&enta O2 dega*a o mare cantitate de caldura. Respiratia anaero&a: - in absenta O20 - similara in fermentatia alcoolica0 - trebuie intensitate redusa la produsele in stare 2emibiotica pentru ca se reduce O2 si incepe respiratia anaerobica 5fermentatia6. $lti factori e"terni care influenteaza pastrarea: compo&itia aerului/ O2, CO2, O&on, ga&e, particule, microorganisme0 radiatiile/ ra&ele ultraviolete, care influentea&a negativ pastrarea, modifica culoarea legumelor, fructelor, accelerea&a o4idarea grasimilor, catali&ea&a reactiile c2imice, voalea&a marfurile fotosensibile, imbatranesc cauciucurile, etc.0 ventilarea pentru reglarea ., =1/ - pasiva 5desc2iderea orificiilor de aerisire60 - activa 5cu instalatii speciale6. <iri7area conditiilor de pastrare: - necesitatea controluli permanent al parametrilor atmosferici si diri*area marimii lor pentruasigurarea regimului optim de pastrare0

- controlul sireglarea temperaturii, umiditatii relative, vite&ei de miscare a aerului, compo&itia aerului, verificarea calitatii produselor. Controlul calitatii produselor intimpul pastrarii/ - pentru preintampinarea degradarii produselor la anumite perioade prestabilite, in func>ie de natura produsului. <4emple/ conserve cu carne sterili&ate - 6 luni0 apa minerala 2 luni0 lapte praf luni0 e4aminari organoleptice si de laborator cand sunt modificari bruste de . si =1. *erisabilitatea marfurilor: 3 pierderi naturale0 sunt reduceri cantitative in greutate si volum in timpul pastrarii, transportului datorita factorilor interni si e4terni care modifica valoarea unor proprietati specifice produselor. Cau&e obiective/ - respiratia - la legume, fructe. etc0 - evaporare la carne, preparate din carne0 - catali&area la solventi, bauturi alcoolice - fermentarea la bran&eturi, paste fainoase - portionarea - la van&are Cau&e neobiective/ - dotarea te2nica a depo&itelor0 - aparate de control0 - transport si manipulare0 - calificarea profesionala0 - sistemul de ambalare0 - frecventa operatiei de sortare, depo&itare, etc0 - perioada de pastrare0 Cuantumul perderilornaturale/ - se stabileste pe ba&a e4perimentala sub forma de norme, cote procentuale diferentiate pe grupe de marfuri si verigi comerciale0 - nivelul lor se revi&uieste periodic in vederea micsorarilor acestora. %eminar 1 02.11.2006

Caracteristicile principalelor proprietati ale marfurilor 5dupa natura lor6


(% *roprietati fizice +. %tructurale 16 (asa/ pe unitatea de lungime Mg#m 5tevi, cabluri, fire te4tile60 pe unitatea de suprafata Mg#m\ 5covoare60 pe unitatea de volum Mg#md 5lemn60 comerciala 5piei, fibre naturale6. (c 3 (n 5100 S =admisa6 # 5100 =reala6

6!

repre&inta cantitatea platita din masa reala a unei marfi 2idroscopice 5care absoarbe sau cedea&a apa6 26 Aensitatea cantitatea de materie constinuta intr-o unitatea de volum din produsul considerat relativa la produsele cu structura neomogena0 masa specifica in gramada 5materiale de constructii, ingrasaminte c2imice60 masa 2ectolitrica 5cereale6. 36 Lidroscopicitatea/ proprietatea unor m@rfuri de a face sc2imb de vapori de apa cu mediul. +re forme/ absorbtia 5la suprafata60 absorbtia 5toata masa lui60 desorbtia 5cedea&a apa60 c2emosorbtia 5intereactiunea c2imica a vaporilor de apa cu produsul6. 6 =miditatea/ repre&inta continutul de apa al unui produs

=5E6 3 5(i (f6 # (f ` 100


legala 5repri&a6/ produse te4tile 5bumbac '.!E6 !6 Permeabilitatea/ proprietatile unor m@rfuri de a lasa sa treaca prin ele apa, vapori, ga&e0. 66 Poro&itatea/ raportul dintre volumul unui produs si volumul porilor din masa produsului respectiv 5panificatie, confectie, incaltaminte6. Compactitatea inversul.

:. Optice 16 26 36 6

culoare/ lumino&itate, saturatie, tonalitate0 transparenta0 luciu indicele de refractie/ pentru aprecierea puritatii sau a concentratiei unui produs 5ulei, parfum, lapte, bauturi alcoolice60 avanta*e/ grad ridicat de preci&ie 53- &ecimale6, consum redus de substante 51-2 picaturi6 si rapiditatea terminarilor 5constanta fi&ica60 raportul dintre vite&a luminii in vid si vite&a luminii in mediu respectiv

C. .ermice 16 caldura specifica0 26 dilatare termica0 36 conductibilitate termica0 6 termoi&olarea. 66

A. (ecanice 16 re&istenta la tindere0 26 alungirea la rupere0 36 re&istenta la incovaiere0 6 re&istenta la compresiune0 !6 re&istenta la u&ura0 66 re&ilienta0 $6 duritate. <. <lectrice 16 conductibilitate electrica0 26 re&istenta electrica0 36 tensiunea de alimentara. ((% *roprietati c0imice 16 compo&itie c2imica 5presupune cunoasterea proportiei diferitelor componente ale marfurilor6/ de ba&a si secundare, se trece pe etic2eta. 26 stabilitatea la actiunea agentilor c2imici. (((% *roprietati biologice potential nutritiv (B% *roprietati economice 16 consumul de energie si carburanti0 26 c2eltuieli de monta*, de utili&are de intretinere. ?. *roprietati estetice 16 linia0 26 forma0 36 aspect0 6 armonia cromatica0 !6 design0 66 stilul. ?". *roprietati ergonomice confort in utili&are ?"". *roprietati ecologice grad de poluare a mediului B(((% *roprietati organoleptice 16 proprietati oflactive 5miros60 26 proprietati gustative 5gust60 36 aroma0 6 proprietati tactile 5duseul produse te4tile60 !6 altele 5culoare, consistenta, buc2et6.

%eminar 2

12.12.2006

6$

Calitatea
Principalele directoare de la OJ= pentru protectia consumatorului 5adoptate in 1)'!6/ protectia fi&ica sau siguranta in consum0 promovoarea si protectia intereselor economiei ale consumatorilor0 adaptarea de standarde pentru siguranta si calitatea bunurilor de consum si a serviciilor0 identificarea cailor de desfacere pentru bunuri de consum si servicii esentiale0 adoptarea de masuri care sa permita consumatorilor sa obtina compensatii0 elaborarea de programe de educare si informare a consumatorilor0 adoptarea de masuri privind protectia consumatorilor in domenii specifice cum ar fi/ calitatea alimentelor, apei si a produselor farmaceutice. Arepturile fundamentale ale consumatorilor/ 16 dreptul la satisfacerea necesitatilor fundamentale0 26 dreptul la libera alegere a produselor0 36 dreptul la protectia sanatatii si securitatii0 6 dreptul la informare si educare0 !6 dreptul la protectia intereselor economice ale consumatorului0 66 dreptul la compensare0 $6 dreptul la asociere si repre&entare.

%istemul de protectie a consumatorilor din 1omania este format din doua tipuri de organisme/ guvernamentale si negurvernamentale. $% Organisme guvernamentale Organismul de specialitate a administratiei publice centrale aflate in subordinea directa a guvernului este autoritatea nationala +JPC. +re in subordine centrul national pentru incercarea si e4perti&area produselor 5CJ"<P Dare46, in cadrul caruia e4ista un organism de certificare produse de terta parte denumit D+1<FC<1. +lte organisme ale statului cu atributii in domeniu controlului si protectiei consumatorilor/ garda financiara0 directia generala a vamilor0 inspectoratul general al politiei0 registru auto roman0 biroul roman de metrologie legala0 6'

directia generala sanitar veterinara.

:. Organisme negurvernamentale, fac parte/ asociatia pentru protectia consumatorilor 5+PC, 1))060 institutul pentru protectia consumatorului si a concurentei 5"PCOP60 centrul consumatorului din 1omania 5CC160 Pentru adoptarea si perfectionarea mai rapida a cadrului legislativ si institutional din tara noastra la nivelul =< s-a elaborat programul national de adoptare a +eui-ului comunitar in domeniul protectiei consumatorului. %eminar 3 1).12.2006

1eceptia calitativa
!erminologie: J 3 efectivul lotului0 receptia 100E pentru obiecte de lu4, loturi mici etc0 n 3 efectivul esantionului0 esantionarea poate fi/ - simpla/ presupune e4tragerea unui singur esantion0 - dubla/ ma4im 2 esantioane0 - multipla/ ma4im $ esantioane egale intre ele. M 3 defect0 5defectiv 3 produs cu defecte60. +8D 3 nivelul calitatii acceptate0 J f Jc 3 nivel de verificare 5leaga J de n60 Dc 3 litera de cod0 + 3 numarul de acceptare 5valoarea ma4ima a numarului de defecte gasite in esantion care permite acceptarea lotului6 M T + 3[ lotul se accepta 1 3 numarul de respingere 5valoarea medie a numarului de defecte gasite in esantion si care conduce la deci&ia de respingere a lotului6/ M [ 1 Parametrii statului negociabil/ - +8D - Jv -J - tipul planului de verificare %e caracteri&ea&a prin/

6)

-n -+ -1 3 grade de severitate/ - normal - redus - sever .recerea de la normal la sever se face cand se resping 2 loturi din ! verificate consecutiv, iar de la normal la redus cand nu se respinge nici un lot din 10 verificate consecutiv. "ar numarul cumulat al e4emplarelor defecte nu dispune o anumita limita preva&uta in standard.

$0