ANALIZA ECONOMICO-

FINANCIARA PE BAZA DE
BILANT

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA PE BAZA DE BILANT

Bilantul constituie documentul principal care sta la baza evaluarii

patrimoniale a intreprinderii. Indiferent de momentul la care se incheie
bilantul, mentinerea egalitatii intre sumele inscrise in activul si pasivul
sau constituie o regula ce trebuie strict respectata la intocmirea
bilantului, ea reprezentand de fapt principiul financiar fundamental
care sustine constituirea patrimoniului unei intreprinderi. Egalitatea
bilantiera este necesara, nu pentru ratiuni tehnice sau conventionale
ci, pentru ca transpune o identitate fundamentala intre activ si pasiv
care sunt de fapt doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi
economice. Deoarece pasivul reflecta sursele fondurilor constituite de
intreprindere, iar activul grupeaza utilizarile carora le sunt afectate
aceste fonduri, inseamna ca nici o resursa nu poate ramane fara
alocare, dupa cum nu poate exista nici o nevoie o nevoie de finantare
fara surse de fonduri. In aceste conditii egalitatea intre suma activului
si cea a pasivului, reprezinta de fapt egalitatea necesara intre valoarea
nevoilor de finantare si cea a resurselor de care dispune
intreprinderea.

Analiza patrimoniului firmei  presupune evaluarea si interpretarea situatiei

financiare si rentabilitatii intreprinderii, astfel incat , sa se pemita determinarea,
confirmarea sau infirmarea punctelor tari, a celor slabe, in manifestarea tuturor functiilor
intreprinderii: de investitii, de exploatare, de trezorerie si de finantare.

Potrivit datelor din bilant se observa o reduce a activului firmei cu aproximativ

11%, ceea ce in principiu constituie un rezultat negativ, acesta marcand si activitatea de
ansamblu a firmei. Dar, este necesar sa fie luate in considerare elementele specifice
perioadei. Referitor la acestea se retine faptul ca s-au produs schimbari importante in
structura elementelor patrimoniale. Astfel, se constata o reducere a activelor imobilizate
care, de principiu, poate constitui un fenomen normal. In ceea ce priveste activele
circulante se remarca si in acest caz o reducere a acestora. Se poate trage concluzia, la
prima vedere, ca activitatea intreprinderii este in decline, pe de o parte datorita cresterii
stocurilor, iar pe de alta parte, datorita reducerii cu 23% a echipamentelor si instalatiilor
ceea ce inseamna restrangerea activitatii sau orientarea acesteia numai spre anumite
produse.

In ceea ce priveste pasivul, ca fenomen pozitiv, poate fi remarcata sporirea

capitalului propriu care duce la intarirea autonomiei financiare a firmei, iar in paralel cu
aceasta se inregistreaza o reducere de ansamblu a datoriilor, ceea ce confirma afirmatia
referitoare la autonomia financiara.

In vederea stabilirii si urmaririi evolutiei ponderii diferitelor elemente

patrimoniale de active si de pasiv, am analizat patrimonial SC Policolor SA din punct de
vedere structural, folosind metoda ratelor.

            Astfel, principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt:

Nr Rata Formula 2002 2003 ∆

crt % % %
1 Active Active Imo/Total activ x100 68,28 65,56 -2,72
imobilizate
2 Imobilizari ImoNecorporale/Total activx100 4,71 1,72 -2,99
necorporale
3 Imobilizari Imo corporale/Total activ x100 68 63 -5
corporale
4 Imobilizari Imo financiare/Total activ x100 0,0003 0,03 +0,03
financiare
5 Active Active circulante/Total activ x100 31,09 34,29 +3,2
circulante
6 Stocuri Stocuri/Total activ x100 0 0 0
7 Creante Clienti si conturi asimilate / 7,68 12,53 +4,85
comerciale Total activ x 100
8 Disponibilitati (Disp+Titl)/Total active x100 6,1 1,17 -4,93
2003
 
2002
 

Asa cum se poate observa, ponderea activelor imobilizate in total active este
ridicata, cu toate ca in 2003 se inregistreaza o reducere a acesteia cu aproape 3 procente.
Acest lucru este explicabil in cazul Policolor avand in vedere marimea intreprinderii.

2003
 
2002
 

In ceea ce priveste rata imobilizarilor necorporale, in scadere, deducem firesc

faptul ca la Policolor brevetele, marcile, licentele etc, detin o pondere redusa, cu toate ca
acest element este deosebit de important in aprecierea valorii de piata a intreprinderii.

2003
 
 2002
 

Rata imobilizarilor corporale reflecta ponderea capitalurilor fixe in patrimoniul

intreprinderii. Dupa cum se observa, atat in 2002 cat si in 2003, aceasta rata inregistreaza
valori ridicate, 68%, respectiv 63%, valori de altfel normale avand in vedere specificul
intreprinderii, infrastructura importanta si echipamentele costisitoare. Reducerea de 5%
intervenita de la un an la altul poate fi explicata fie prin politica de amortizare practicata
de intreprindere, fie prin renuntarea sau inlocuirea unor echipamente cu alte noi, mai
putin costisitoare si mai eficiente.

            In ceea ce priveste rata imobilizarilor financiare, foarte redusa, aceasta reflecta
intensitatea relatiilor financiare pe care intreprinderea le-a stabilit cu alte firme cu prilejul
investitiilor de portofoliu. Cresterea de 0,03% in anul 2003 semnifica faptul ca firma
incearca sa se axeze, desi in mica masura, spre o politica de investitii financiare.

Rata activelor circulante reflecta ponderea pe care activele circulante o au in

totalul mijloacelor economice ale intreprinderii, pondere pe care o apreciem ca fiind
destul de redusa.

2002
 
2003
 
 In general, rata stocurilor are valori ridicate in cazul intreprinderilor de anvergura
Policolor. Cu toate acestea, se observa o rata 0, ceea ce semnifica faptul ca firma nu
produce pe stoc.

            Creantele comerciale, inregistreaza o rata redusa atat in 2002 (7,68%), cat si in

2003 (12,53%), fapt ce duce la concluzia ca intreprinderea vine in contact direct cu o
clientela ce plateste in numerar.

2002
 
2003
 

Rata disponibilitatilor, foarte redusa in 2003, doar 1,17%, lucru care nu poate fi
catalogat drept pozitiv sau negativ tinand cont de faptul ca disponibilitatile sufera
modificari mari in perioade scurte de timp.
2002
 
2003
 

Principalele rate de structura a pasivului bilantului sunt:

Nr Rata Formula 2002 2003 ∆

crt % % %
1 Stabilitatii Capital permanent / Total pasiv x 83,47 84,79 1,32
financiare 100
2 Autonomiei Capital propriu / Capital 69,81 84,75 14,94
financiare permanent  x 100
3 Datorii pe termen Datorii pe term scurt / Total pasiv 16,55 13,34 -3,21
scurt x 100
4 Datorii totale Datorii totale / Total pasiv x 100 41,75 28,45 -13,3

            Potrivit valorilor ratei stabilitatii financiare, 83,47% in 2002, respectiv 84,79% in

2003 (  crestere 1,32% fata de 2002 ), putem spune ca intreprinderea dispune de surse de
finantare suficiente pentru o perioada mai mare de un an.

2003
 
2002
 
 Rata autonomiei financiare  inregistreaza in anul 2003 o crestere de aproape 15%,
ceea ce inseamna o autonomie financiara ridicata, rezultat al unei politici financiare
coerente si eficiente.

2002
 
2003
 

Datoriile pe termen scurt si datoriile totale au o pondere mica in totalul surselor de

finantare, aspect apreciat ca fiind pozitiv.

2002
 
2003
 
 CONCLUZII:

Intreprinderea apartine sferei productive, desfasurandu-si activitatea intr-un sector

care necesita o dotare tehnica deosebita, fapt reflectat de ponderea mare a activelor
imobilizate in total active, atat in 2002 ( 68,28%), cat si in 2003 ( 65,56%). Rata
imobilizarilor corporale este aproape egala cu cea a activelor imobilizate, ceea ce
demonstreaza preponderenta acestui element in totalul activelor ( 68% in 2002, 63% in
2003 ).

            Valoarea redusa a ratelor imobilizarilor necorporale ( 0,0003% in 2002 si 0,03%

in 2003 ) duce la concluzia ca desfasoara o activitate de  investitii financiare foarte
redusa.

            Activele circulante detin o pondere de 31,09% in anul 2002, pondere care creste
in 2003 la 34,29%. Aceasta majorare a ratei activelor circulante s-a realizat in mare
masura pe seama creantelor care in anul 2003 inregistreaza o crestere de aproape 5%.
Aceasta situatie poate fi pusa pe seama acordarii unor termene de plata pentru clienti mai
lungi sau a aparitiei unor creante incerte.

            In ceea ce priveste ratele de structura ale pasivului, se observa ca intreprinderea

prezinta o stabilitate financiara ridicata si in crestere ( 83,47% in 2002, 84,79% in 2003).
De asemenea, intreprinderea dispune de autonomie financiara ridicata .

Ponderea capitalului propriu in capitalul permanent este de 69,81% in anul 2002

si de 84,75% in 2003 ( mai mare cu 15% ), situatie la care s-a ajuns ca urmare a reducerii
cu 54% a datoriilor pe termen mediu si lung. Rata datoriilor totale a scazut de la un an la
altul, ceea ce a redus si gradul de indatorare al intreprinderii.

            Deci, intreprinderea dispune de stabilitate si autonomie financiara, ceea ce impune

continuarea politicii financiare si in perioada urmatoare.

         Patrimoniul net al firmei reprezinta averea acestuia la un moment dat. Analiza lui
presupune determinarea acestuia pe baza de bilant si explicarea modificarilor intervenite
prin prisma elementelor componente potrivit datelor din tabel :

Nr.crt. Elemente de calcul

(mii lei) 2002 2003 Diferenta
1 Active imobilizate 345682674 341286407 -4396267
2 Active circulante 157394256 178551863 21157607
3 Ct. de regularizare si asimilate 38879806 65243841 26364035
Total elemente de activ 506280794 520585519 14304725
Datorii totale 211376197 136725232 -74650965
4 Patrimoniul net 294904597 383860287 88955690

         Potrivit tabelului, rezulta o crestere a patrimoniului net fata de perioada precedenta

de 88955690 mii lei. Patrimoniul net este in mod normal pozitiv si crescator ca urmare a
unei gestiuni sanatoase. Aceasta situatie reflecta de fapt maximizarea valorii patrimoniale
a intreprinderii. Aceasta situatie este  determinata in principal de reducerea semnificativa
a datoriilor totale, dar in acelasi timp se constata si o diminuare a activelor circulante,
insa ritmul activelor totale devanseaza ritmul datoriilor totale. Asadar, intr-o asemenea
situatie, se poate spune ca averea firmei a crescut si ca exista posibilitatea de acoperire a
datoriilor pe care le are,iar cresterea solvabilitatii este asigurata.

Cat priveste modul de finantare a patrimoniului net, acesta se prezinta astfel :

Nr.                    Specificatie 2002 2003

crt.     %    %

1 Capital social 2034980 17 2555772 19
2 Rezerve 185106 2 287730 2
       
3 Diferente din 12061407 99 10433282 78
reevaluare
5 Capital propriu 12232473 100 13417327 100
         In cadrul capitalului propriu s-au produs modificari considerate normale. In acest
sens, dinamica cea mai accentuata o inregistreaza rezervele si capitalul social. Acesta este
motivul pentru care capitalurile proprii au crescut fata de perioada precedenta.

         Pe viitor firma va trebui sa-si mentina pozitia fata de capitalurile proprii prin
cresterea constanta a acestora, nivelul acestora asigurandu-i calitatea de agent economic
solvabil.

               Daca cash - flow-ul perioadei (fluxul monetar net al exercitiului) este pozitiv
aceasta semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor in consecinta o
imbogatire a activului net real, o confirmare a majorarii valorii proprietatii. O valoare
negativa a cash - flow-ului  sugereaza o situatie inversa.

Nr.crt. SEMNIFICATIA / Anul 2002 2003

1 SITUATIA NETA 12227571 13767809
  (Activ - Datorii totale)    
2 FONDUL DE RULMENT FINANCIAR 3189453 3590164
  (Capital permanent-Nevoi permanente)    
3 NEVOIA DE FOND DE RULMENT 1713715 3646351
(Stocuri + Creante - Obligatii
  nefinanciare)    
4 TREZORERIA NETA (2-3) 1475738 -56187
5 FOND DE RULMENT PROPRIU -2100501 1176503
  (Capitaluri proprii-Imobilizari nete)    
6 FOND DE RULMENT IMPRUMUTAT 5289954 2413661
  (2 - 5)    
7 CASH-FLOW-ul perioadei - -1531925
  (TN1-TN0)    
2003
 
2002
 
 Valoarea pozitiva a fondului de rulment reflecta excedentul capitalurilor
permenente in raport cu imobilizarile pe care le finanteaza, execedent ce va fi folosit
pentru finantarea activelor circulante. De asemenea, in anul 2003, intreprinderea dispune
de un fond de rulment propriu pozitiv, ceea ce indica faptul ca in anul analizat
imobilizarile sunt finantate integral din capitalurile proprii. Partea activelor circulante
nefinantata din fondurile proprii se regaseste sub forma nevoii de fond de rulment. Aceste
valori positive ale nevoii de fond de rulment reflecta existenta unui decalaj favorabil intre
lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor pe termen
scurt, pe de alta parte. 

Evolutia pozitiva a necesarului de fond de rulment, este explicata astfel: activele

de exploatare si cele realizabile sunt finantate din obligatiile nefinanciare si ramane o
nevoie de finantat in medie de 3.000.000 Euro in fiecare din anii analizati .Ea
semnifica,deci, pentru ambele perioade considerate, un surplus de nevoi temporare in
raport cu resursele temporare posibil de mobilizat. Situatia poate fi considerata normala,
numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a
ciclului de exploatare.

In cazul S.C. Policolor S.A. , nevoia de fond rulment evidentiaza un decalaj

favorabil intre lichiditatea stocurilor si creantele pe de o parte si exigibilitatea datoriilor
de exploatare pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.

            Trezoreria neta este de 1475738 in 2001 si -56187 in 2003 (FRF<NFR).

Se observa ca in anul 2003 fondul de rulment este mai mic decat necesarul de fond de
rulment, deci se inregistreaza o trezorerie neta negativa, ceea ce semnifica existenta unui
deficit monetar la sfarsitul anului, deci o situatie de dezechilibru financiar. Dezechilibrul
financiar de la incheierea exercitiului contabil reprezinta deci un deficit monetar acoperit
prin angajarea de noi credite pe termen scurt.

Aceasta situatie evidentiaza  dependenta intreprinderii de resurse financiare

externe. Astfel se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare a nevoilor
creditelor prin negocierea mai multor surse de capital (credite de scont, credite de
trezorerie, etc). Ca atare, putem spune ca, pe ansamblu, situatia intreprinderii este
vulnerabila in anul 2003. Privita la un moment dat, o asemenea stare financiara nu este
alarmanta, daca rata rentabilitatii este crescatoare, dar, in perspectiva, trebuie avut in
vedere faptul ca datoriile trebuie achitate in perioada imediat urmatoare.

Structura contului de profit si pierdere pe cele trei domenii de

activitate ofera posibilitatea determinarii unor marje de acumulari
banesti potentiale destinate sa indeplineasca o anumita functie
de  renumerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii
viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune.  Aceste solduri
reprezinta de fapt palierele succesive in formarea rezultatului final al
exercitiului. Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada pornind
de la cel cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si
incheindu-se cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului).

  2002 2003
  Vanzari de marfuri 998330 1031305
- Cost marfuri vandute 770690 856991
= Marja comerciala 227640 174314
  Productia vanduta
(CA) 26597629 25331711
± Productia stocata 1792615 916243
± Productia imobilizata 50 0
= Productia 25216649
exercitiului 27391863
  Marja comerciala + 27619503 25390963
productia exercitiului
- Consumurile 3224847 3208510
provenite de la terti
= Valoarea adaugata 24394656 22182453
+ Subventii de 0 0
 exploatare
- Impozite, taxe si 291818 259503
varsaminte asimilate
- Cheltuieli cu 3645185 3369679
personalul
= Excedent brut de 20457653 18553271
exploatare
+ Reluari 0 0
asupra provizioanelor
pt.exploat.
+ Alte venituri (din 72404 22599
exploatare)
- Amortizarea si 958416 1327062
proviz. calculate
(expl)
- Alte cheltuieli de 15760480 15655451
exploatare
= Rezultatul 4769577 2920419
exploatarii (profit)
+ Venituri financiare 277567 244215
- Cheltuieli financiare 4785360 1988345
= Rezultat curent 261784 1176289
(inainte de imp.)
± Rezultat exceptional -74923 19218
- Impozit pe profit 159021 357919
= Rezultat net al 27840 837588
exercitiului

Marja comerciala reprezinta excendentul vanzarilor de marfuri

in raport cu costul de cumparare al acestora. Costul de cumparare al
marfurilor (vandute) (revandute) include pretul de cumparare
(pret  fara TVA) majorat cu cheltuielile de cumparare si  corectat cu
variatia stocurilor de marfuri. Dupa cum se poate observa, marja
comerciala a inregistrat un excedent valoric al marfurilor vandute in
raport cu pretul platit la achizitionarea acestora.

Valoarea adaugata (primul sold  intermediar de gestiune)

exprima  cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de
productie (forta de munca si capital) peste valoarea bunurilor si
serviciilor provenind de la terti, in cadrul activitatii curente a
intreprinderii. Cifrele obtinute reprezinta de fapt sursa de acumulari
banesti din care se face renumerarea participantilor directi si indirecti
la activitatea economica a intreprinderii.
               EBE exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, resursa
principala  a intreprinderii cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii finale si a
capacitatii de dezvoltare a intreprinderii.         

               EBE exprima astfel masura resurselor degajate de exploatare pe baza carora

intreprinderea  exercita decizii strategice.  Luand in calcul   veniturile incasabile si
cheltuielile platibile, indicatorul capata o semnificatie deosebita in termen de
resurse  financiare (EBE reprezentand fundamentul autofinantarii  intreprinderii) si
trezorerie (EBE masoara trezoreria potentiala degajata de exploatare si decalajele dintre
scadenta incasarii creantelor si plata datoriilor).

               Rezultatul exploatarii reflecta marimea absoluta a rentabilitatii de exploatare

obtinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si calculate) din veniturile
exploatarii (incasabile si calculate) . Se observa ca intreprinderea inregistreaza profit in
urma activitatii de exploatare, in scadere cu 40% fata de anul precedent, ceea ce inseamna
ca in 2003 a crescut nivelul cheltuielilor in raport cu veniturile obtinute din activitatea de
exploatare.

               In ceea ce priveste rezultatul curent inainte de impozit, se observa o dinamizare

a acestuia, pozitiva, in sensul cresterii cu aproape 23%, fapt datorat reducerii cheltuielilor
financiare ( 42%).

               Rezultatul net al exercitiului evidentiaza marimea absoluta a rentabilitatii

financiare cu care vor fi renumerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Se
observa o crestere a acestuia in 2003 cu aproape 97% fata de 2002. Acest profit net
trebuie sa fie sustinut de existenta unor disponibilitati reale, altfel el va ramane doar un
potential de finantare.   

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de

crestere economica a intreprinderii respectiv sursa financiara generata
de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor
cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Acest indicator se
determina pe baza  contului de rezultate.     Comparativ cu EBE, CAF
prezinta inconvenientul de a fi mai sensibila decat primul, fiind
influentata de amortizari, provizioane si impozitul pe profit. In
compensare iinsa,  ea prezinta avantajul de a cuprinde in calcul toate
elementele care genereaza cash-flow-ul intreprinderii.  Prin limitele si
avantajele lor aceste doua notiuni (EBE + CAF) devin complementare
si nicidecum exclusive.

               Capacitatea de autofinantare exprima deci un surplus financiar degajat de

activitatea rentabila a intreprinderii. Ea nu are decat un caracter potential daca nu este
sustinuta de mijloace financiare efective. Surplusul monetar, degajat prin cresterea
trezoreriei nete dovedeste ca cea mai mare parte a acestei capacitati de autofinantare
este  sustinuta de o trezorerie efectiv disponibila.

            In perioada analizata intreprinderea SC Policolor SA inregistreaza la nivelul

fluxului de exploatare lichiditati in suma absoluta de 227640 Euro in 2002 si de 174314
Euro in 2003, ca urmare a activitatii rentabile desfasurate. Cu toate ca intreprinderea are
performante deosebite, in anul 2003 trezoreria din activitatea curenta este insuficienta
pentru acoperirea operatiilor de investitii, astfel aceasta este nevoita sa apeleze la surse
externe de finantare.

RENTABILITATEA 2002 2003

COMERCIALA
Rata marjei nete = 27840/26597629= 837588/25331711=
Rez. net al ex / CA 1,05 0,03
Rata EBE = EBE / CA 20457653/26597629=0,77 18553271/25331711
=0,73
Rata marjei nete expl = 4769577/26597629=0,18 2920419/25331711
Rez.expl / CA =0,12
Rata marjei brute de  autof. = 27840/26597629 837588/25331711
CAF / CA =1,05 =0,03
Rata marjei VA = EBE / VA 20457653/24394666 18553271/22182453
=0,84 =0,84
2002
 
2003
 
 Rata marjei nete prezinta capacitatea firmei de a realiza profit si de a rezista
concurentei, mai precis eficienta globala a intreprinderii. Aceasta rata este recomandata
pentru analizele financiare, vizand perioade scurte dar si intreprinderi mici, deoarece nu
presupune o pregatire prealabila a datelor.

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare

sub toate aspectele: industrial, administrativ si comercial.

            In cazul de fata, intreprinderea  prezinta o situatie alarmanta, pierderea urmand a

se recupera in exercitiile financiare viitoare.

Asa cum am precizat, rata marjei nete exprima eficienta de

ansamblu a firmei si anume capacitatea sa de a realiza profit si de a
rezista concurentei. Cu cat raportul este mai mare, cu atat creste
capacitatea firmei de a realiza profit. Se observa ca in perioada  2002-
2003 , aceasta prezinta un trend accentuat descrescator. Cifra de
afaceri are si ea o  evolutie descrescatoare. In intervalul de analiza,
cheltuielile totale au crescut, crestere care a determitnat ca rata sa
ajunga la 0,03, asta insemnand ca firma a cedat o parte din  marja , in
favoarea cresterii costurilor ,dar si reducerii preturilor . Se recomanda
scaderea costurilor si revizuirea tehnologiilor in favoarea cresterii
acestui indicator.
 Rata marjei nete de exploatare ( rata rentabilitatii exploatarii ) exprima eficienta
activitatii de exploatare a firmei sub aspect comercial, prezentand avantajul de a fi
influentat de amortismente si provizioane, devenind un rezultat net al exploatarii. Cu cat
raportul este mai mare, cu atat firma este capabila sa genereze profit. Forma graficului
reflecta o oarecare lipsa de preocupare din partea echipei manageriale de crestere
constanta a acestui indicator si consideram ca evolutia sa a fost influentata de factori
conjuncturali ai pietei. Aceasta situatie se poate remedia prin acordarea unei atentii
sporite asupra acestui indicator prin cresterea sa sau, macar, mentinera sa costanta prin
analiza costurilor, prin reducerea acestora, dar si printr-o analiza a pietei si a
concurentilor traditionali.
2002
 
2003
 

Aceasta rata indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja

profit.  Valoarea ridicata a ratei EBE inregistrata in anul 2002 reflecta posibilitatea
financiara de reinnoire  rapida a echipamentelor intreprinderii. Valoarea redusa
inregistrata in anul 2003 dovedeste o impovarare referitoare la costurile exploatarii.

Valoarea inregistrata in anul 2002 a ratei EBE, denota o echipa manageriala putin
preocupata de activitatea intreprinderii.

            In acest sens se recomanda urmatoarele:

         diminuarea cheltuielilor;

         majorarea veniturilor catre nivelul maximal admis de piata;

          marirea numarului de clienti;

         monitorizarea si cointeresarea angajatilor in functie de numarul si

volumul de comenzi atrase.

2003
 
2002
 

Marja valorii adaugate se mentine constanta, insa marja bruta de autofinantare a

cunoscut o decadere accentuata in anul 2003.

INDICATORI 2002 2003

     
1 RENTABILITATEA ECONOMICA 0.27 0.17
( Rezultat de exploatare /
(Imo.nete+NFR) )    
INDICELE DE FINANTARE
2 PERMANENTA 0.71 1.00
(Capitaluri permanente/Activ imobilizat)    
INDICATORUL DE LICHIDITATE
3 GENERALA 0.32 0.35
(Total active curente/Total pasive curente)    
INDICATORUL DE LICHIDITATE
4 CURENTA 0.76 0.31
(Active curente/Datorii curente)    
5 INDICATORUL DE LICHIDITATE 0.76 0.31
 IMEDIATA
((Active curente-Stocuri)/Datorii curente)    
6 GRADUL DE INDATORARE 43.15 16.93
(Capital imprumutat/Capital angajat x
100)    
GRADUL DE ACOPERIRE A
7 DOBANZILOR    
( Profit inainte de plata impozitului si
dobanzii/ 1.04 1.60
Cheltuieli dobanzi)    
VITEZA DE ROTATIE ACTIVE
8 IMOBILIZATE 1.86 2.07
(Cifra de afaceri/Active imobilizate)    
VITEZA DE ROTATIE ACTIVE
9 CIRCULANTE 4.08 3.96
(Cifra de afaceri/Active circulante)    
VITEZA DE ROTATIE ACTIVE
10 TOTALE 1.28 1.36
(Cifra de afaceri/Active totale)    
RENTABILITATEA CAPITALULUI
11 ANGAJAT    
(Profit inainte de plata impozitului si
dobanzii/ 0.01 0.06
Capital angajat)    
12 MARJA BRUTA DIN VANZARI 0.11 0.08
(Profit brut din vanzari/Cifra de afaceri)    
13 RATA MARJEI NETE 0.00 0.03
(Rezultat net al exercitiului/Cifra de
afaceri)    
14 RATA MARJEI DE EXPLOATARE 0.18 0.12
(Rezultatul exploatarii/Cifra de afaceri)    
RENTABILITATEA FINANCIARA
15 NETA 0.00 0.06
(Profit net/Capitaluri proprii)    
RATA SOLVABILITATII PE TERM.
16 LUNG 2.40 3.81
(Activ total/Datorii totale)    
17 EFECTUL DE LEVIER 0.71 0.34
(Datorii totale/Capital propriu)    
RATA AUTONOMIEI FINANCIARE
18 GLOBALE 58.41 76.35
(Capital propriu/Pasiv total x100)    
19 RATA DE INDATORARE GLOBALA 41.75 26.26
(Datorii totale/Pasiv total x100)    
 DUR.DE ROTATIE GLOBALA A
20 CAPITALULUI 286.25 268.65
(Active totale/Cifra de afaceri x365)    
RENTABILITATEA FINANCIARA
21 ANTE IMPOZIT 0.02 0.08
(Rezultat curent/Capital propriu)    

               Rentabilitatea financiara
neta reflecta scopul final al
proprietarului firmei exprimat prin rata de remunerare a investitiei de capital facuta prin
profit.

               Avand o crestere modica, rata rentabilitatii nete nu  este foarte mare, ceea ce
inseamna ca s-a promovat o politica financiara prudenta, urmarindu-se  obtinerea de
profit pe termen lung, o parte din el fiind alocat majorarii rezervelor care, in fapt,
reprezinta o crestere a valorii firmei.

Rata solvabilitatii pe termen lungreprezinta gradul in care firma face fata

datoriilor totale, calculandu-se ca raport intre activul total si datorii totale. Valoarea

rezultata, mai mare de 1.5 inseamna capacitate de a-si achita obligatiile banesti fata de

terti; in caz contrar apare riscul de insolvabilitate ceea ce genereaza dificultati financiare

si va pune in pericol desfasurarea activitatii viitoare.

            Se observa ca firma nu se confrunta cu riscul de a-si pierde credibilitatea fata de

terti deoarece acest indicator este mare, depasind fara probleme pragul critic de 1,5. La
aceasta situatie s-a ajuns datorita faptului ca firma a stiut sa-si  reduca datoriile prin
atragerea de capital de pe piata financiara, prin emisiune de actiuni si prin atragerea unor
investitori strategici care au asigurat lichiditati si astfel a crescut gradul de solvabilitate al
firmei care va duce la o buna desfasurare a activitatii si in  viitor.

Rata levierului sau coeficientul total de indatorare reflecta gradul in care

capitalurile proprii asigura finantarea activitatii intreprinderii.
2003
 
2002
 

Acest indicator poate fi interpretat si ca o rata a autonomiei a intreprinderii in

declin, gradul in care angajamentele sale, pe termen scurt sau lung, sunt garantate de
capitalurile proprii ale intreprinderii. Deoarece a inregistrat valori subunitare ,
intreprinderea nu va depinde mult de creantierii sai in cei doi ani de functionare analizati,
inregistrand o crestere substantiala a valorii in anul 2004. Valorile positive inregistrate
denota o rentabilitate economica buna, dar se impune in continuare monitorizarea cu
maximum de seriozitate a activitatii, afluentei de comenzi, a timpilor de executie, a
nivelului tarifelor practicate, astfel incat acestea sa fie suficient de acoperitoare pentru
bunul mers al firmei si respectiv sa genereze profit.

2003

 
2002
 
 Rata autonomiei financiare globale se refera la autonomia financiara a firmei in

ansamblul finantarii sale ca raport intre capitaluri proprii si pasivul total. O rata mai mare

de 30 % se considera a fi satisfacatoare pentru echilibrul financiar.

Firma, datorita capitalurilor proprii mari, prezinta o rata foarte mare,       58,41%

in 2002 si 76,35% in 2003 , ceea ce indica inca o data  faptul ca intreprinderea nu este

indatorata.

A fost posibil sa se realizeze acest lucru datorita cresterii capitalurilor proprii prin
emisiune de actiuni, prin atragerea unui investitor cu un aport semnificativ care a putut
oferi o anumita autonomie financiara firmei si,  in acelasi timp, a reusit sa reduca
datoriile de la an la an.

Complementar cu aceasta se calculeaza rata de indatorare globala care exprima

ponderea datoriilor totale in patrimoniul firmei, rata care, prin natura ei este subunitara, si
pe masura ce valoarea raportului se reduce, se diminueaza indatorarea respectiv
autonomia financiara creste.

2002
 
2003
 
 Din rezultatele obtinute in urma calculelor rezulta faptul ca firma este putin
indatorata ajungand ca in anul 2003 ponderea datoriilor totale in total pasiv sa nu
depaseasca 30% ,ceea ce indica faptul ca intreprinderea nu este dependenta decat in
aceasta proportie de creantierii sai. S-a ajuns la acest rezultat ca urmare a cresterii
ponderii capitalurilor proprii in total pasiv prin atragerea unei infuzii de capital,
majorarea capitalului social si reevaluarea patrimoniului in concordanta cu reducerea
datoriilor.

Aceste doua rate dau o apreciere globala asupra dependentei financiare a firmei
fata de creantierii sai dar, pe masura ce capitalurile proprii cresc, creste si rata autonomiei
financiare globale si, in acelasi timp, rata de indatorare globala scade.

Durata de rotatie globala a capitalurilor exprima numarul de zile in care cifra de

afaceri reinnoieste activele sau achita datoriile. 

Dat fiind faptul ca activele totale se reinnoiesc greoi, se impune ca firma sa

procedeze la urmatoarele aspecte :

-                     reducerea costurilor prin reevaluarea acestora;

-                     analiza pietei si a concurentilor traditionali;
-                     reducerea preturilor;
-                     o atentie sporita din partea echipei manageriale la posibilitatile de reducere a
pierderilor in productie.  
 Se observa in grafic ca durata de rotatie globala a capitalurilor s-
a redus din 2002 in 2003, de la 286 zile la 268 zile, ceea ce inseamna
ca a crescut viteza de  rotatie, datoriile fiind achitate din ce in ce mai
repede dar, ramane totusi o durata prea mare in care activele nu se
reinnoiesc.

2002
 
2003
 

Rentabilitatea financiara inainte de impozit constituie acea rata de rentabilitate

financiara obtinuta ca raport intre rezultatul curent inainte de impozit si capitalurile
proprii. Asadar, ea nu a intrat sub incidenta impozitului pe profit. Ca si in cazul
rentabilitatii financiare nete, si la aceasta rata rezultatul raportului este mic, dar in
crestere, datorita faptului ca firma are capitaluri proprii mari.

2002
 
2003
 
 Rata rentabilitatii economice masoara aptitudinea capitalului economic de a
asigura reinnoirea si remunerarea sa, reinnoire care ar trebui sa se realizeze intr-o
perioada cat mai scurta si se determina ca raport intre rezultatul economic si activul total.
Aceasta rata poate fi ameliorata prin cresterea vanzarilor si reducerea cheltuielilor
platibile, prin cresterea rotatiei capitalului economic prin cifra de afaceri.

2002
 
2003
 

In orice moment, prima grija a managerului financiar o constituie lichiditatea: va

putea firma sa-si onoreze obligatiile care au scadenta in viitorul apropiat? In cazul
Policolor, raspunsul la aceasta intrebare este partial afirmativ.
2002
 
2003
 

Atat in 2002, cat si in 2003, valoarea acestui indicator este subunitara, ceea ce
inseamna ca intreprinderea dispune de lichiditati mai mici decat exigibilitatile potentiale.
Aceasta se datoreaza faptului ca datoriile exigibile pe termen scurt nu sunt acoperite, in
principiu, de activele circulante. Cu toate acestea, valorile obtinute ( 0,32 in 2002 si 0,35
in 2003 ) nu constituie un pericol deoarece stocurile s-au redus treptat atingand valoarea
0, tocmai in scopul achitarii datoriilor exigibile pe termen scurt, fara a pune in dificultate
continuarea productiei. La aceleasi concluzii se ajung analizand si celelalte rate de
lichiditate.

            Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia acesteia pe total

si pe elemente componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile
intervenite in structura cifrei de afaceri. De asemenea, in analiza dinamicii si structurii
cifrei de afaceri se precizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si
modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru sporirea
vanzarilor.

Nr.
crt. Specificatia Anii Indici
  2002 2003  
    p0 p1 p1/p0
Venituri din
activitatea de
1 baza 25599298 24300406       0.95
 Venituri din
activitati
2 comerciale 998331 1031305       1.03
Total
3 venituri(CA) 26597629 25331711       0.95
Indicatori de
Specificatia structura
Euro 2002 2003
     
Venituri din
activitatea de
baza      0,96      0,95
Venituri din
activitati
comerciale        0,4        0,5
Total
venituri(CA) 1 1

Pe baza acestor date, se poate explica evolutia fiecarei categorii de venit,

contributia acestora la cifra de afaceri, precum si modificarile intervenite in structura

acesteia.
         Se poate constata din datele din tabel ca, veniturile totale si
veniturile din activitatea de baza au scazut in 2003 fata de 2002.
Veniturile din activitati comerciale au avut o evolutie ascendenta.
2003
 
2002
 
  Intr-o asemenea situatie, precizam cauzele care au determinat
cresterea veniturilor din activitatea comerciala, chiar daca intr-o
masura mica:
-           evaluarea corecta a cererii;
-                     dimensionarea corespunzatoare a stocurilor;
-                     majorarea cererii potentialilor cumparatori.
         Concluzia este ca evolutia cifrei de afaceri se inscrie pe o linie
usor descendenta, cu modificari de la an la an, insa nu
substantiale,  firma dispunand de un potential care ii permite
ascensiunea la un trend crescator, trend career face posibil ca firma
sa-si consolideze pozitia pe piata.

In ceea ce priveste cifra de afaceri critica ( minima ), analiza prin

cheltuielile directe, mai apropiata de practica din tara noastra, porneste de la identificarea
cheltuielilor legate direct de fabricarea unui produs (sau ocazionate direct de functionarea
unei masini, a unui atelier, a unei uzine). Cheltuielile indirecte comune mai multor
produse (masini, ateliere, etc.) sunt repartizate fiecarui obiect al calculatiei proportional
cu cheltuielile directe, stabilindu-se pentru aceasta o gama de chei succesive de
repartizare. Pornind de la acestea, voi determina cifra de afaceri minima la pragul de
rentabilitate.

INDICATORI CV CF
2002
Cheltuieli materii 14746084  
prime
Cheltuieli cu 3224847  
servicii externe
 Impozite si taxe   291818
Cheltuieli   958416
amortizari
 Total 17970931 1250234

                                                                            

INDICATORI CV CF
2003
Cheltuieli materii  
prime 14121094
Cheltuieli cu 3208510  
servicii externe
Impozite si taxe   259503
Cheltuieli   1327062
amortizari
 Total 17329604 1586565
  2002 2003  
EXPLICATII VAL. % VAL. %
Cifra de 26597628 100 25331711
afaceri(CA) 100
- Ch. variabile 17970931 67.57 17329604
(CV) 68.41
Marja cheltuielilor 8626697 32.43 8002107
variabile  31.59
- Ch. fixe (CF) 1250234 - 1586565 -
REZULTAT  NET 7376463 - 6415542 -

CA PR 2002 = CF (abs) / MCV (%) = 1.250.234 / 32,43% = 3.855.177

CA PR 2003 = CF (abs) / MCV (%) = 1.586.565 / 31,59% = 5.022.365

Cunoasterea pragului de rentabilitate permite fixarea obiectivului minim de

realizat (CAmin) pentru ca intreprinderea sa fie profitabila. La S.C. Policolor S.A.
CAmin  este cu mult sub nivelul cifrei de afaceri inregistrate in fiecare din anii analizati:

2003
 
2002
 
 Pragul de rentabilitate in zile (Pr zile), relativ la cifra de afaceri este:

Przile 2002 = CAPR / CArealiz x 360 = 3.855.177 / 26.597.629 x 360 =

               = 52,18 ( 21 februarie )

Przile 2003 = CAPR / CArealiz x 360 = 5.022.365 / 25.331.711 x 360 =

               = 71,38 ( 12 martie )

Valoarea adaugata dimensioneaza aportul intreprinderii in

procesul de productie si distributie a bunurilor, contribuind la formarea
PIB, cu unele ajustari la nivelul economiei nationale. Spre deosebire de
cifra de afaceri, care cumuleaza toate cifrele de afaceri din amonte,
valoarea adaugata releva exact rolul intreprinderii, fiind un indicator de
performanta economico-financiara a firmei.
Valoarea adaugata se determina insumand diferenta dintre
valoarea productiei exercitiului si consumurile intermediare, cu
valoarea marjei comerciale, dupa relatia :
VA = Productia exercitiului + marja comerciala - consumurile
intermediare;
Marja comerciala = vanzari de marfuri - cumparari de marfuri +
variatia               stocurilor
Nr                         Anii
crt Indicatori 2002 2003
 (Euro)
1 Productia 27391863 25216649
exercitiului
2 + Marja 2020255 1090557
comerciala
3 - Servicii 3224847 3208510
externe
4 - Cumparari 1792615 916243
de marfuri
5 Valoarea 24394656 22182453
adaugata
 Se constata ca, in anul 2003 fata de2002, a avut loc o
descrestere a valorii adaugate, fapt ce se apreciaza ca o situatie
nefavorabila, asta datorita cresterii volumului de marfuri si reducerii
preturilor.

         Din punct de vedere structural, diminuarea valorii adaugate in perioada se explica

astfel :

-                     marja comerciala s-a redus;

-                     serviciile externe se mentin relativ la acelasi nivel.

loading...