Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare, în conformitate cu Cadrul contabil IASB sunt:
3. Conform Cadrului contabil IASB elementele legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt:
4. Informaţiile cu privire la poziţia financiară a unei întreprinderi sunt oferite în primul rând de:
a. bilanţ;
b. situaţia fluxurilor de numerar;
c. notele explicative la situaţiile financiare;
d. situaţia modificărilor capitalului propriu;
e. contul de profit şi pierdere.
6. Conform Cadrului contabil IASB acele resurse economice controlate de către întreprindere ca
rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare
pentru întreprindere reprezintă:
a. active;
b. datorii;
c. venituri;
d. cheltuieli;
e. capitaluri proprii.
7. Conform Cadrului Contabil IASB acea obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din
evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care
încorporează beneficii economice reprezintă:
a. cheltuială;
b. venit;
c. datorie;
d. activ;
e. capital propriu.
9. Conform Cadrului contabil IASB, acele creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale
datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
contribuţii ale acţionarilor, reprezintă:
a. active;
b. cheltuieli;
c. capitaluri proprii;
d. venituri;
e. datorii.
10. Conform Cadrului contabil IASB, acele diminuării ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale
datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari, reprezintă:
a. active;
b. cheltuieli;
c. capitaluri proprii;
d. venituri;
e. datorii.
12. Atunci cand se aplica criteriul "cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta",
termenul valoare realizabila neta semnifica:
13. Potrivit Cadrului general IASB si IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare" informatiile
prezentate in situatiile financiare sunt credibile in masura in care asigura:
14. Care dintre sintagmele de mai jos poate fi retinuta pentru prevalenta economicului asupra
juridicului:
15. Una din valorile enumerate mai jos nu poate fi retinuta ca baza de evaluare a elementelor in
situatiile financiare:
a. costul curent
b. costul istoric
c. valoarea amortizabila de intrare
d. valoarea realizabila (de decontare)
e. valoarea actualizata
16. Unul din principiile enumerate mai jos nu este retinut in mod explicit de IAS 1 "Prezentarea
situatiilor financiare" pentru a sta la baza intocmirii si prezentarii situatiilor financiare:
17. Conform OMFP 1752/2005, schema contului de profit si pierdere adoptat in contabilitatea din
tara noastra este:
18. Care din afirmatiile de mai jos, privind recunoasterea si evaluarea veniturilor in situatiile
financiare, potrivit Cadrului General IASB, nu este corecta:
a. veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand a avut loc o
crestere a beneficiilor economice viitoare, aferente cresterii unui activ sau diminuarii
unei datorii, modificare ce poate fi evaluata in mod credibil;
b. recunoasterea veniturilor se poate realiza simultan cu recunoasterea cresterii
activelor;
c. recunoasterea veniturilor se poate realiza simultan cu recunoasterea reducerii
datoriilor;
d. veniturile sunt evaluate la valoarea justa a mijloacelor de plata sau a creantelor de
incasat;
e. recunoasterea veniturilor se realizeaza, dupa caz, simultan cu recunoasterea cresterii
datoriilor sau a reducerii activelor.
19. Conceptul de mentinere a capitalului fizic presupune obtinerea unui profit numai atunci cand:
20. Baza de evaluare aleasa in elaborarea situatiilor financiare este costul istoric. O asemenea baza
de evaluare conduce la supraevaluare a rezultatului intr-o economie inflationsita crescatoare. Pentru
a depasi aceasta limita, OMFP 1752/2005, prevede urmatoarele alternative:
Variante de raspuns:
a. (b) si (c)
b. (a) si (d)
c. (d) si (e)
d. (b) si (e)
e. (c) si (e)
a. suma platita in numerar sau in echivalente ale numerarului sau valoarea justa din
momentul cumpararii
b. valoarea in numerar sau echivalente ale numerarului, care poate fi obtinuta in prezent
prin vanzarea normala a activelor
c. valoarea in numerar sau echivalente ale numerarului, care ar trebui platita daca
acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in prezent
d. valoarea in numerar sau echivalente ale numerarului, care poate fi obtinuta in prezent
prin vanzarea normala a activelor, dupa deducerea cheltuielilor de vanzare
e. valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza sa fie
generate in derularea normala a activitatii intreprinderii
22. Conform IAS 16 “Imobilizari corporale” valoarea amortizabila reprezinta:
a. costul activului sau o alta valoare substituita costului in situatiile financiare din care s-a
scazut valoarea reziduala;
b. costul activului sau alta valoare substituita costului in situatiile financiare;
c. costul activului sau alta valoare substituita costului in situatiile financiare din care s-a scazut
valoarea justa;
d. costul activului sau alta valoare substituita costului in situatiile financiare din care s-a scazut
pierderea din depreciere;
e. costul activului sau alta valoare substituita costului in situatiile financiare din care s-a scazut
valoarea reziduala si pierderea din depreciere;
a. alocarea sistematica a valorii contabile a unui activ pe intreaga sa durata de viata utila;
b. alocarea sistematica a valorii juste a unui activ pe intreaga sa durata de viata utila;
c. alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga sa durata de viata utila;
d. alocarea sistematica a costului a unui active pe intreaga sa durata de viata utila;
e. alocarea sistematica a valorii nete a unui activ pe intreaga sa durata de viata utila.
24. Conform IAS 16 “Imobilizari corporale” valoarea contabila a unui activ reprezinta:
a. valoarea la care activul este recunoscut in bilant dupa scaderea amortizarii cumulate pana la
acea data;
b. valoarea la care activul este recunoscut in bilant dupa scaderea amortizarii cumulate pana la
acea data, precum si a pierderilor cumulate din depreciere;
c. valoarea la care activul este recunoscut in bilant dupa scaderea pierderilor cumulate din
depreciere;
d. valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfarsitul
duratei de viata utila a acestuia dupa deducerea prealabila a costurilor de cesiune
previzionate;
e. suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in
cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
25. Care dintre urmatoarele grupuri de utilizatori sunt interesati cu precadere de informatiile privind
stabilitatea si profitabilitatea intreprinderii:
a. angajatii;
b. investitorii;
c. furnizorii;
d. clientii;
e. publicul.
26. Care dintre urmatoarele grupuri de utilizatori sunt interesati cu precadere de informatiile privind
continuitatea activitatii unei intreprinderi:
a) angajatii;
b) investitorii;
c) creditorii financiari;
d) clientii;
e) guvernul.
27. O intreprindere trebuie sa-si intocmeasca situatiile sale financiare folosind contabilitatea de
angajamente cu exceptia informatiilor privind:
a. bilantul;
b. contul de profit si pierdere;
c. situatia modificarilor capitalului propriu;
d. fluxurile de numerar;
e. notele explicative.
28. Una din modalitatile de mai jos nu poate fi retinuta pentru stingerea unei obligatii:
29. In baza formularului de bilant din tara nostra, conform OMFP 1752/2005, subventiile pentru
investitii apar:
30. Precizaţi care din următoarele afirmaţii reprezintă definiţia capitalurilor proprii conform
Cadrului general IASB:
32. Intr-o economie inflationista crescatoare intre principiul costului istoric si principiul prevalentei
exista o incompatibilitate caracterizata prin:
33. La o societate comerciala capitalul social este 5.000 lei, rezervele 1.000 lei, prime de capital
1.000 lei, numarul de actiuni 2.000. Se decide reducerea capitalului social prin rascumpararea si
anularea a 30 % din numarul actiunilor emise, pretul de rascumparare al unei actiuni fiind de 2
lei/actiune. Care sunt sumele si inregistrarile corecte privind anularea actiunilor:
b.
c.
d.
1 500 lei 1012 = 109 1 200 lei
e.
34. La o societate comerciala capitalul social este 20.000 lei, rezervele 5.000 lei, subventiile pentru
investitii 2.000 lei numarul de actiuni 1.000. Se procedeaza la majorarea capitalului social prin
emiterea a 1.000 actiuni noi, la valoarea nominala 20 lei/actiune, egala cu pretul de emisiune. Care
este valoarea contabila a unei actiuni inainte si dupa majorarea capitalului , marimea teoretica a DS-
ului si raportul de paritate intre vechile si noile actiuni.
35. La o societate comerciala capitalul social este de 150.000 lei, primele de emisiune 10.000 lei,
rezervele 20.000 lei, subventiile pentru investitii 2.000 lei, numarul de actiuni 6.000 bucati. Se
decide cresterea capitalului social prin incorporarea unei parti din rezervele existente in valoare de
20.000 lei pentru care se emit 2.000 de actiuni. In aceasta situatie care este valoarea matematica
contabila veche si noua, marimea teoretica a DA-ului si formula contabila:
a.
30 lei 22,5 lei 7,5 lei
b.
30 lei 22,5 lei 7,5 lei
c.
25 lei 22,5 lei 2,5 lei
d.
2,5 lei 30 lei 5 lei
36. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris nevarsat 50.000 lei; capital social
subscris varsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in
actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold
debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei;
subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1752/2005, marimea capitalurilor proprii este:
a. 70 000 lei
b. 52 000 lei
c. 68 000 lei
d. 62 000 lei
e. 55 000 lei
37. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris nevarsat 50.000 lei; capital social subscris
varsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000
lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold creditor) 8.000
lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 15.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii
pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1752/2005, marimea capitalurilor proprii este:
a. 78 000 lei
b. 52 000 lei
c. 68 000 lei
d. 62 000 lei
e. 96 000 lei
a.
b.
c.
d.
1 500 lei 161 = 505 1 500 lei
e.
39. Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 500.000 lei
impartit in 10.000 de actiuni; rezerve 150.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla
marire astfel: faza I aporturi in numerar pentru care se emit 4.000 actiuni a 54,50 lei/actiune - pret
de emisiune iar in faza a II-a incorporari de rezerve in valoare de 100.000 lei, pentru care se emit
2.000 de actiuni. Determinati marimile teoretice ale DA-ului si DS-ului.
DA DS
40. Dispuneti de urmatoarele date legate de un utilaj: in urma unei prime reevaluari s-a inregistrat o
diferenta pozitiva egala cu 9.000 lei; in urma celei de a doua reevaluari s-a inregistrat o diferenta
negativa egala cu 11.000 lei; in urma celei de a treia reevaluari s-a inregistrat o diferenta pozitiva
egala cu 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 "Imobilizari corporale", cea de a treia reevaluare
determina:
41. O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie fiind:
pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de
montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca
la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea
amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au
inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 "Imobilizari
corporale" care este costul de achizitie:
43. O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000 lei;
reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiară 5 % (scont de decontare), TVA 19 %. In
conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul anului,
care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie:
a.
b.
c.
d.
o 2 250 lei
44. O societate achizitioneaza in anul N un utilaj la pretul de 70.000 lei, amortizat in 5 ani. Utilajul
este pus in functiune pe data de 17 mai anul N si este amortizat degresiv, varianta AD1. Valoarea
reziduala estimata la sfarsitul duratei de viata utila este de 15.000 lei. In conformitate cu IAS 16
"Imobilizari corporale" marimea amortizarii in primul an va fi de:
a. 16 500 lei
b. 12 250 lei
c. 9 625 lei
d. 6 417 lei
e. 11 000 lei
45. O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata de
viata 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare 55.000 lei; rabat 1 %, remiza 2 %. In
conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1) care este valoarea amortizarii in primul
an si formula corespunzatoare:
a.
b.
c.
d.
e.
46. O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei, amortizat
liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In
conditiile aplicarii IAS 16 "Imobilizari corporale", ce inregistrari se efectueaza in anul 4:
a.
b.
o 10 000 lei
c.
o 10 000 lei
d.
o 2 500 lei
e.
o 12 500 lei
47. Un utilaj are o valoare de intrare de 36.000 lei si o durata de amortizare de 5 ani, fiind intrat si
pus in functiune pe data de 28.12.N. Aplicandu-i regimul de amortizare degresiv (AD1), în care an
se va trece la valori anuale de amortizare egale (liniare) si la ce suma se ridica amortizarea:
La scoaterea din gestiune a instalaţiei tehnologice, în condiţiile necapitalizării nici unei părţi din
valoarea rămasă neamortizată, înregistrările contabile corecte sunt:
51. Situaţia înainte de creşterea capitalului se prezintă astfel: capital social 200.000 lei, împărţit
în 20.000 acţiuni; rezerve 160.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin noi aporturi în
numerar pentru care se emit 10.000 acţiuni la un preţ de emisiune de 12 lei/acţiune. Care este
valoarea matematică contabilă nouă a unei acţiuni, mărimea D.S.-ului, raportul acţiuni vechi/acţiuni
noi şi formula contabilă ?
D.S.- ul = 20 lei/acţiune
D.S.- ul = 2 lei/acţiune
D.S.- ul = 16 lei/acţiune
53. Situaţia înainte de dubla mărire a capitalului se prezintă astfel: capital social 100.000 lei
împărţit în 10.000 acţiuni; rezerve 80.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin dubla
mărire astfel:
• în faza I: noi aporturi în numerar pentru care se emit 5.000 acţiuni a 12 lei/acţiune preţ de
emisiune;
• în faza II: încorporarea de rezerve în sumă de 10.000 lei pentru care se emit 1.000 acţiuni.
55. Situaţia înainte de creşterea capitalului se prezintă astfel: capital social 100.000 lei, împărţit
în 10.000 acţiuni; rezerve 80.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin noi aporturi în
numerar pentru care se emit 5.000 acţiuni la un preţ de emisiune de 12 lei/acţiune. Care este
valoarea matematică contabilă nouă a unei acţiuni, mărimea D.S.-ului, raportul acţiuni vechi/acţiuni
noi şi formula contabilă ?
D.S.- ul = 2 lei/acţiune
D.S.- ul = 2 lei/acţiune
D.S.- ul = 2 lei/acţiune
D.S.- ul = 2 lei/acţiune
56. Se transformă 20.000 obligaţiuni în 8.000 acţiuni. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este
1 leu/obligaţiune. Valoarea nominală a unei acţiuni este 1,5 lei/acţiune. Indicaţi formula contabilă
corectă:
57. Situaţia înainte de dubla mărire a capitalului se prezintă astfel: capital social 100.000 lei
împărţit în 10.000 acţiuni; rezerve 80.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin dubla
mărire astfel:
• în faza I: noi aporturi în numerar pentru care se emit 5.000 acţiuni a 12 lei/acţiune preţ de
emisiune;
• în faza II: încorporarea de rezerve în sumă de 50.000 lei pentru care se emit 5.000 acţiuni.
Care este valoarea matematică contabilă nouă a acţiuni, mărimea DA-ului, raportul acţiuni
vechi/acţiuni noi ?
62. Acţiunile sunt înscrisuri care dau dreptul ….. acestora de a participa la constituirea ……..
unei întreprinderi, aceştia devenind………. ai acesteia.
63. Cheltuielile de ….. sunt efectuate de către fondatorii întreprinderii societare şi constau în
cheltuielile de înregistrare a întrepriderii ca persoană…….., cheltuieli cu emiterea şi vânzarea de
……
64. Pe parcursul funcţionării unei întreprinderi societare, capitalul…. poate fi majorat prin
utilizarea uneia dintre următoarele modalităţi: aporturi în……şi/sau în …., operaţiuni interne, dubla
mărire şi conversia……. în acţiuni.
65. Stabilirea preţului de …. sub valoarea matematică contabilă a vechilor acţiuni presupune ca
acţionarii vechi care nu participă la …… să fie protejaţi împotriva înregistrării de ……..
67. Creşterea capitalului social prin dubla mărire se realizează prin capitalizarea……,
………sau…..din reevaluare şi aporturi în…..
68. Rezervele sunt …….. constituite de o întreprindere în vederea asigurării unor măsuri de
……… împotriva eventualelor pierderi.
69. ………exerciţiului poate îmbrăca forma …… atunci când veniturile au o valoare totală mai
mare decât valoarea totală a cheltuielilor, fie forma…… în situaţia inversă.
70. Împrumuturile din emisiunea de ……. reprezintă datorii externe create prin vânzarea de
titluri de valoare cu venit….către terţe persoane fizice sau……
71. Activele…… sunt definite ca fiind active identificabile nemonetar, fără suport material,
deţinute în vederea utilizării în procesul de ……., furnizării de bunuri sau servicii, închirierii
acestora …..sau pentru nevoi administrative.
72. Fondul comercial reprezintă o imobilizare…… care reprezintă orice exces al costului de
achiziţie peste interesul celui care achiziţionează la valoarea…..a activelor şi datoriilor achiziţionate
la data tranzacţiei de schimb.
73. Gruparea activelor corporale în conturi sintetice şi……, în funcţie de natura lor dau o
imagine fidelă asupra structurii acestora în cadrul întreprinderii, datele şi informaţiile furnizate de
……reprezentând factori importanţi în analiza poziţiei întreprinderii, luarea deciziilor manageriale
care să conducă la eficientizarea …..şi îndeplinirea obiectivelor întreprinderii.
74. Activele corporale în curs reprezintă investiţii…..efectuate în regie proprie sau în antrepriză,
care se efectuează la costul de …. sau costul de ….., reprezentând preţul de deviz al investiţiei.
75. Amortizarea reprezintă operaţia de alocare sistematică a valorii……a unui ……..de-a lungul
duratei sale de……
76. Metoda amortizării….. presupune includerea uniformă în cheltuielile de …….a unor sume
fixe, stabilite …….cu numărul de ani ai duratei de viaţă a activului amortizabil.
80. Vărsarea capitalului subscris în numerar prin depunere la bancă în momentul constituirii
unei întreprinderi se înregistrează astfel:
83. În situaţia în care valoarea matematică contabilă este mai mare decât valoarea nominală a
unei acţiuni, creşterea de capital social se înregistrează contabil astfel:
a). 5121 = %
1011
1041
b). 201 = %
1012
1041
e). 456 = %
1011
1041
c). 456 = %
1012
1061
d). 104 = %
1012
1061
e). 104 = %
1012
1041
87. Dacă la o instalaţie tehnologică apare o rezervă din reevaluare are loc înregistrarea
contabilă:
88. Înregistrarea privind acordarea de dividende în anii ce s-au încheiat cu pierderi este:
90. Dacă o societate primeşte de la bugetul de stat suma de 10.000 lei drept compensaţie pentru
pierderile înregistrate ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare,
aceasta va înregistra încasarea subvenţiei astfel:
93. O întreprindere achiziţionează licenţa privind folosirea unui program informatic, în valoare
de 15.000 lei, TVA 19%. Care este înregistrarea contabilă ?
95. Recepţia şi punerea în funcţiune a unei instalaţii tehnologice realizată în regie proprie se
înregistrează astfel:
c) 2131 = 5121
96. Înregistrarea imobilizărilor în curs din producţie proprie pe baza bonului de predare-primire
şi a procesului-verbal de recepţie este:
b) 231 = 233
98. Dispuneţi de următoarele date: valoarea contabilă a unei construcţii scoasă din funcţiune
6.000 lei, valoarea amortizată până la scoaterea din funcţiune 3.600.000 lei, subansamblele
recuperate din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este
înregistrarea corectă a scoaterii din evidenţă a construcţiei:
100. O societate achiziţionează în anul N un utilaj la preţul de 70.000 lei amortizat în 5 ani.
Utilajul este pus în funcţiune pe data de 17 mai anul N şi este amortizat degresiv, varianta AD1
(fără uzura morală) începând cu luna următoare datei punerii în funcţiune. Valoarea reziduală
estimată la sfârşitul duratei de viaţă utilă este de 15.000 lei. În conformitate cu IAS 16 Imobilizări
corporale, mărimea amortizării în primul an va fi de:
101. SC RAMO SA, în perioada N, începe lucrările pentru realizarea unei clădiri în regie
proprie. Clădirea va fi dată în funcţiune în cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe
parcursul celor două perioade sunt: în exerciţiul N de 70.000 lei; în exerciţiul N+1 de 30.000
lei. Înregistrarea recepţiei clădirii în cursul perioadei N+1 se face prin formula contabilă:
102. SC ILI SA, achiziţionează şi pune în funcţiune, în cursul lunii decembrie 2005, o
instalaţie în valoare contabilă de intrare de 80.000 lei, amortizabilă în 5ani. Instalaţia este
finanţată în proporţie de 75% din resurse proprii şi 25% din subvenţii guvernamentale (de la
bugetul de stat). Metoda de amortizare utilizată de societate este degresivă (AD1). Să se
stabilească operaţiile contabile înregistrate în anul 2007.
107. Valoarea recuperabilă a unui activ, potrivit IAS 36 Deprecierea activelor, reprezintă:
a) valoarea care se poate obţine prin utilizarea continuă a activului, inclusiv valoarea
reziduală;
108. Un activ identificabil, în stare de utilizare continuă, are valoarea contabilă de 2.200 lei,
valoarea de utilizare de 1.800 lei şi preţul de vânzare net de 1.500 lei. Care este valoarea
recuperabilă a activului respectiv, potrivit IAS 36 Deprecierea activelor?
a) 2.200 lei
b) 4.000 lei
c) 1.800 lei
d) 1.500 lei
e) nu se poate stabili.
109. Un activ identificabil, în stare de utilizare continuă, are valoarea contabilă de 2.200 lei,
valoarea de utilizare de 1.800 lei şi peţul de vânzare net de 1.500 lei. Care va fi pierderea din
depreciere ce trebuie recunoscută ca o cheltuială, conform IAS 36 Deprecierea activelor?
a) 700 lei
b) 300 lei
d) 400 lei
e) nu se poate stabili.
Instalaţia are o durată de utilizare de 10 ani şi o valoare reziduală de 3.000 lei, iar
cheltuielile pentru dezafectare recunoscute printr-un proviziona de riscuri şi cheltuieli sunt
estimate la 1.000 lei. Metoda de amortizare utilizată liniară.
111. Conform IAS 16 Imobilizări corporale, un bun economic care este recunoscut ca un activ
trebuie măsurat iniţial:
b) la valoarea de inventar;
c) la valoarea reziduală;
d) la costul său;
e) la valoarea de amortizare.
112. Cheltuielile ulterioare aferente unui activ recunoscut ca o imobilizare corporală sunt, potrivit
IAS 16 Imobilizări corporale:
a) trecute pe cheltuieli;
113. În care din situaţiile de mai jos se găseşte Cadrul contabil IASB?
e) nu se poate face o legătură între cadrul contabil IASB şi conceptele aplicate în elaborarea şi
prezentarea situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi.
114. Potrivit Cadrului contabil general IASB, două criterii stau la baza recunoaşterii elementelor în
situaţiile financiare:
115. La o societate comercială, capitalul social este de 50.000 lei, rezervele 5.000 lei, numărul de
acţiuni 2.000. Se hotărăşte reducerea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea a 20% din
numărul de acţiuni emise. Preţul de răscumpărare este de 30 lei/acţiune.
Cum se înregistrează în contabilitate această operaţiune?
116. În conformitate cu legislaţia din România, una din metodele (regimurile) de amortizare de mai
jos nu este admisă:
117. Bilanţul contabil permite cunoaşterea următoarelor elemente: capital social: subscris vărsat
10.000 lei şi subscris nevărsat 2.000 lei; prime de capital 3.000 lei; rezerve din reevaluare 5.000 lei;
rezerve legale 1.500 lei; acţiuni proprii deţinute 500: pierdere neacoperită reportată 2.500 lei; profit
curent 6.000 lei; repartizarea profitului 2.500 lei; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 8.000
lei.
a) 20.000 lei;
b) 22.000 lei;
c) 30.000 lei;
d) 28.000 lei;
e) 22.500 lei.
118. Unde se găsesc înregistrate în structura şi conţinutul formularului de bilanţ conform OMFP
1752/2005, valoarea subvenţiilor pentru investiţii?
121. Situaţia înainte de creşterea capitalului social se prezintă astfel: capital social 100.000 lei
împărţit în 10.000 acţiuni; rezerve 80.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin noi aporturi
în numerar pentru care se emit 5.000 de acţiuni la un preţ de emisiune de 12 lei acţiune.
Care este valoarea matematică contabilă nouă a unei acţiuni, mărimea DS-ului, raportul acţiuni
vechi/acţiuni noi şi formula contabilă?
124. Situaţia înainte de dubla mărire a capitalului social se prezintă astfel: capital social 100.000
lei împărţit în 10.000 acţiuni; rezerve 80.000 lei.
– în faza I – noi aporturi în numerar pentru care se emit 5.000 de acţiuni × 12 lei/acţiune preţ de
emisiune;
– în faza a II-a – încorporare de rezerve în sumă de 10.000 lei pentru care se emit 1.000 de
acţiuni.
DS-ul DA-ul
a) 2 lei 1 leu;
b) 2 lei 3 lei;
c) 2 lei 0 lei;
d) 7,23 lei 1 leu;
e) 7,23 lei 3 lei.
a) 7.875 lei;
b) 4.500 lei;
c) 3.375 lei;
d) 18.000 lei;
e) 11.250 lei.
126. O societate comercială procedează la vânzarea unei clădiri cu o valoare contabilă de 100.000
lei, cu o durată de viaţă utilă de 100 de ani, durata efectiv consumată 60 ani. Preţul de vânzare,
inclusiv TVA 95.200 lei, TVA 19%, metoda de amortizare folosită: metoda liniară.
127. În cursul exerciţiului N o societate a angajat un proces juridic împotriva unui client în
valoare de 10.234 lei, TVA 19% inclus. Ea estimează că pentru a face faţă acestui proces trebuie
constituit un provizion; probabilitatea de pierdere a procesului 75%.
Care este mărimea amortizării în primul an de funcţionare, numărul de ani în care se realizează
amortizarea degresivă şi numărul de ani în care se realizează amortizarea liniară?
a. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă
de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în
creşteri ale capitalului propriu;
b. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă
de ieşiri sau descreşteri ale activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în
scăderi ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea către acţionari;
c. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă
de intrări sau creşteri ale activelor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu,
altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;
d. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă
de ieşiri sau scăderi ale activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri
ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea către acţionari;
e. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă
de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în
creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
a. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă
de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în
reduceri ale capitalului propriu;
b. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă
de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în
reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către
acţionari;
c. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă
de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor;
d. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă
de intrări sau creşteri ale valorii activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează
în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;
e. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă
de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în
reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către
acţionari.
133. Situaţia înainte de creşterea capitalului social se prezintă astfel: capital social 100.000 lei
împărţit în 10.000 acţiuni; rezerve 80.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin noi aporturi
în numerar, pentru care se emit 5.000 de acţiuni, la un preţ de emisiune de 12 lei acţiune.
Care este valoarea matematică contabilă nouă a unei acţiuni, mărimea DS-ului, raportul acţiuni
vechi/acţiuni noi şi formula contabilă?
134. Conform Cadrului contabil IASB, diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile
financiare în combinaţii variate. Ele sunt următoarele:
a. costul curent;
b. valoarea realizabilă;
c. costul istoric;
d. valoarea actualizată;
e. nici una.
136. O societate comercială a obţinut la 01.07.N un împrumut pe termen lung de 100.000 lei, la o
rata a dobânzii de 20%. Care este formula contabilă de înregistrare a dobânzii în anul N, ştiind că la
calculul dobânzii anul are 360 de zile şi luna 30 de zile?
138. O societate comercială vinde un mijloc de transport, care are o valoare contabilă de 135.000
lei şi o durată de viaţă utilă de 10 ani. La data vânzării durata de viaţă utilă efectiv consumată este
de 9 ani. Metoda de amortizare folosită: liniară. Preţul obţinut din vânzarea mijlocului de transport
este de 9.520 lei, inclusiv TVA 19%.
139. Următoarea definiţie de mai jos reprezintă una din bazele de evaluare. Care?
a. costul istoric;
b. valoarea realizabilă;
c. valoarea actualizată;
d. nici una;
e. costul curent.
Valoarea pe care întreprinderea ar primi-o /ar plăti-o dacă ar vinde azi în mod normal activul sau
ar achita datoriile.
140. Următoarea definiţie de mai jos reprezintă una din bazele de evaluare. Care?
a. costul curent;
b. nici una;
c. valoarea actualizată;
d. valoarea realizabilă;
e. costul istoric.
Costul pe care întreprinderea îl acceptă pentru a dobândi, la nivelul valorii actuale, un bun similar
cu cel delimitat ca obiect al evaluării.
141. Se transformă 10.000 de obligaţiuni în 5.000 acţiuni.
144. În vederea stabilirii valorii amortizabile a unui activ corporal conform normelor contabile
internaţionale (IAS 16) o societate dispune de următoarele date şi informaţii:
a. 50.000 lei;
b. 45.000 lei;
c. 55.000 lei;
d. 25.000 lei;
e. 75.000 lei.
145. Următoarea definiţie de mai jos reprezintă una din bazele de evaluare. Care?
a. costul istoric;
b. costul curent;
c. valoarea realizabilă;
d. nici una;
e. valoarea actualizată.
Reprezintă o estimare la timpul prezent a valorii în funcţie de fluxul de beneficii viitoare ce apar
în desfăşurarea normală a activităţii, adică aducerea la zi a unei valori care devine disponibilă mai
târziu.
146. Suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie de bună voie, între părţi
aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv,
reprezintă:
a. valoarea actualizată;
b. valoarea realizabilă;
c. costul istoric;
d. valoarea justă (reală sau corectă);
e. costul curent.
147. O societate comercială scoate din funcţiune o instalaţie tehnologică ca urmare a vânzării, a
cărei valoare contabilă de intrare este de 150.000 lei. Durata normală de utilizare este de 10 ani, iar
durata consumată este de 9 ani. La data scoaterii din funcţiune, instalaţia tehnologică era amortizată
(metoda amortizării liniare) în proporţie de 90%. Achiziţia instalaţiei tehnologice a fost posibilă ca
urmare a subvenţiei pentru investiţii primite, în sumă de 100.000 lei.
La scoaterea din gestiune a instalaţiei tehnologice, în condiţiile necapitalizării nici unei părţi din
valoarea rămasă neamortizată, înregistrările contabile corecte sunt:
148. Una din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o regulă şi formă de evaluare:
a. evaluarea la intrare;
b. evaluarea la ieşire;
c. evaluarea la inventar;
d. evaluarea la bilanţ;
e. evaluarea la amortizare.
149. Stingerea unei obligaţi se poate face în mai multe moduri. Unele din afirmaţiile (modurile)
de mai jos sunt false.
1) plata de numerar;
3) prestarea de serviciu;
8) vânzarea obligaţiei;
a) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 7 + 8 + 9 + 10;
b) 1 + 2 + 3 + 4 + 6 + 10;
c) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6;
d) 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10;
e) 7 + 8 + 9 + 10.
150. O societate comercială contractează la data 01.09.N un împrumut pe termen lung în valoare
de 80.000 lei, la o rată a dobânzii de 15%. Care este formula contabilă de înregistrare a dobânzii în
anul N, ştiind că la calculul dobânzii anul are 360 de zile şi luna are 30 zile?
152. O societate comercială vinde o instalaţie tehnologică, care are o valoare contabilă de
140.000 lei şi o durată de viaţă utilă de 9 ani. La data vânzării, durata de viaţă utilă efectiv
consumată este de 7 ani. Metoda de amortizare folosită: accelerată (în primul an s-a amortizat 40%
din valoarea de intrare a instalaţiei tehnologice). Preţul obţinut din vânzarea instalaţiei tehnologice
este de 10.000 lei (fără TVA). TVA 19%.
Reprezintă:
a. recunoaşterea datoriilor;
b. recunoaşterea cheltuielilor;
c. recunoaşterea veniturilor;
d. recunoaşterea activelor;
e. recunoaşterea capitalurilor proprii.
Reprezintă:
a. recunoaşterea datoriilor;
b. recunoaşterea cheltuielilor;
c. recunoaşterea veniturilor;
d. recunoaşterea activelor;
e. recunoaşterea capitalurilor proprii.
155. O societate comercială dispune la sfârşitul exerciţiului financiar N de constituirea unui
provizion de 20.000 lei, având în vedere eventuala pierdere a litigiului aflat pe rol la judecătorie. La
sfârşitul exerciţiului financiar N+1, se consideră că valoarea necesară de provizionat este de 25.000
lei.
a. 105.000 lei;
b. 15.000 lei;
c. 90.000 lei;
d. 75.000 lei;
e. 80.000 lei.
158. Recunoaşterea în contul de profit şi pierdere a unui element atunci când acesta:
– duce la o creştere a beneficiilor economice viitoare prin creşterea unui activ sau diminuarea
unei datorii;
Reprezintă:
a) recunoaşterea datoriilor;
b) recunoaşterea cheltuielilor;
c) recunoaşterea veniturilor;
d) recunoaşterea activelor;
159. Recunoaşterea în contul de profit şi pierdere a unui element atunci când acesta:
– duce la o scădere a beneficiilor economice viitoare prin scăderea unui activ sau creşterea unei
datorii;
a) recunoaşterea datoriilor;
b) recunoaşterea cheltuielilor;
c) recunoaşterea veniturilor;
d) recunoaşterea activelor;
160. Dispuneţi de următoarele date legate de un utilaj: în urma unei prime reevaluări, s-a
înregistrat o diferenţa pozitiva egala cu 9.000 lei; în urma celei de a doua reevaluări, s-a înregistrat
o diferenţă negativă egală cu 11.000 lei; în urma celei de a treia reevaluări, s-a înregistrat o
diferenţă pozitivă egală cu 6.000 lei. În condiţiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale”, cea de a
treia reevaluare determină:
e) o creştere a rezervei din reevaluare cu 4.000 lei şi un venit de 2.000 lei, care să compenseze
descreşterea de valoare înregistrată anterior.
161. O societate comercială achiziţionează o clădire în baza facturii: preţ de cumpărare – 50.000
lei; reducere comercială – 10 % (rabat), scontul de decontare – 5 %, TVA 19 %. În condiţiile în care
clădirea nu se recepţionează şi nu se pune în funcţiune până la sfârşitul anului, care sunt
înregistrările contabile legate de achiziţie?
162. Unul din următoarele active de mai jos nu este considerat ca activ curent:
a. stocurile vândute;
b. stocurile cumpărate;
c. creanţele comerciale;
d. titlurile de plasament care se aşteaptă să fie realizate în 12 luni de la data bilanţului;
e. titlurile de plasament care se aşteaptă să fie realizate într-o perioadă ce depăşeşte 12 luni de
la data bilanţului.
164. O societate comercială procedează la vânzarea unei clădiri cu o valoare contabilă de 100.000
lei, cu o durată de viaţă utilă de 100 de ani, durata efectiv consumată este de 60 ani. Preţul de
vânzare, inclusiv TVA 11.900 lei, TVA19%, metoda de amortizare folosită: metoda liniară.
165. În baza formularului de cont de profit şi pierdere din ţara noastră, conform OMFP
1752/2005, veniturile din exploatare sunt egale cu:
a. costul activului sau o altă valoare substituită costului în situaţiile financiare din care s-a
scăzut valoarea justă;
b. costul activului sau o altă valoare substituită costului în situaţiile financiare din care s-a
scăzut valoarea reziduală;
c. costul activului sau o altă valoare substituită costului în situaţiile financiare din care s-a
scăzut pierderea din depreciere;
d. costul activului sau o altă valoare substituită costului în situaţiile financiare;
e. suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie de bună voie, între părţi
în cadrul unei tranzacţii în care preţul este estimat a se obţine.
b) alocarea sistematică a valorii juste a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă;
e) alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă.
168. Care din următoarele elemente nu se includ în costul de achiziţie al unui calculator?
B) cheltuielile de instalare;
C) onorariile inginerilor;
a) B şi D;
b) C şi D;
c) A şi E;
d) D şi E;
e) A, B şi C.
169. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale”, valoarea contabilă a unui activ reprezintă:
a. valoarea la care activul este recunoscut în bilanţ după scăderea amortizării acumulate până
la acea dată;
b. valoarea la care activul este recunoscut în bilanţ după scăderea amortizării acumulate până
la acea dată, precum şi a pierderilor acumulate din depreciere;
c. valoarea la care activul este recunoscut în bilanţ după scăderea pierderilor cumulate din
depreciere;
d. valoarea netă pe care o întreprindere estimează că o va obţine pentru un activ la sfârşitul
duratei de viaţă utilă a acestuia, după deducerea prealabilă a costurilor de cesiune
previzionate;
e. suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două părţi aflate în
cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
170. Indicaţi care dintre următoarele afirmaţii reprezintă definiţia capitalurilor proprii conform
codului general IASB:
171. Unul din conceptele de bază definit de cadrul contabil IASB este cel al contabilităţii de
angajament. Care din elementele enumerate mai jos nu este propriu contabilităţii de angajament?
172. Se achiziţionează o linie tehnologică pentru extracţia petrolului în următoarele condiţii: preţ
de cumpărare 150.000 lei; comision vamal 2.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare 30.000 lei;
cheltuieli de transport pe parcurs intern 9.000 lei; cheltuieli reprezentând pierderi la punerea în
funcţiune 18.000 lei. Nefuncţionând la parametrii proiectaţi se schimbă o piesă în valoare de 5.000
lei înainte de începerea funcţionării; reducerea comercială primită 1.000 lei. Costul de achiziţie
conform IAS 16 „Imobilizări corporale” este:
a. 191.000 lei;
b. 190.000 lei;
c. 209.000 lei;
d. 194.000 lei;
e. 195.000 lei.
173. O societate comercială vinde un mijloc de transport, care are o valoare contabilă de 135.000
lei şi o durată de viaţă utilă de 10 ani. La data vânzării durata de viaţă utilă efectiv consumată este
de 9 ani. Metoda de amortizare folosită: liniară. Preţul obţinut din vânzarea mijlocului de transport
este de 9.520 lei, inclusiv TVA 19%.
174. O societate achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata
de viaţă – 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: preţ de cumpărare – 55.000 lei; rabat – 1 %, remiză – 2
%. În condiţiile aplicării metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizării în
primul an şi formula corespunzătoare:
a) 635 = 5121
b) 201 = 5121
c) 201 = 456
d) 5121 = 201
e) 5121 = 456
176. În cursul exerciţiului N, societatea X procedează la producţia unei clădiri pentru nevoi
proprii; la sfârşitul exerciţiului cheltuielile implicite de investiţie sunt de 80.000 lei. La 30 iunie
N+1, investiţia materială este finalizată şi recepţionată, costul ei total de producţie fiind de 125.000
lei.
177. În vederea stabilirii valorii amortizabile a unui activ corporal, o societate dispune de
următoarele date şi informaţii:
a) 5.000 lei;
b) 25.000 lei;
c) 75.000 lei;
d) 50.000 lei;
e) 45.000 lei.
178. O societate comercială deţine un utilaj care are valoarea contabilă de 125.000 lei. Durata de
viaţă utilă, 10 ani. În condiţiile amortizării utilajului, utilizând metoda de amortizare degresivă
(fără influenţa uzurii morale), mărimea amortizării în anul al doilea de viaţă utilă, numărul de ani în
care se realizează amortizarea degresivă şi numărul de ani în care se realizează amortizarea liniară
sunt:
179. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale”, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ
este majorată ca urmare a unei reevaluări, această majorare este înregistrată:
A) direct în creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare;
B) direct ca un venit;
a) A şi D;
b) A şi C;
c) A;
d) E;
e) C şi D.
180. O societate comercială deţine o instalaţie procurată în anul N la valoarea de 50.000 lei,
amortizată liniar în 5 ani. La sfârşitul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea justă stabilită
25.000 lei. În condiţiile aplicării metodei actualizării valorii brute, conform IAS 16, înregistrările
contabile sunt:
181. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale”, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ
este diminuată ca rezultat al unei reevaluări, această diminuare trebuie recunoscută:
A) ca o cheltuială;
B) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător aceluiaşi activ în măsura în care
diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare;
a) B şi C;
b) C şi D;
c) E;
d) A şi B;
e) B şi E.
182. O societate comercială vinde o instalaţie tehnologică, care are o valoare contabilă de
140.000 lei şi o durată de viaţă utilă de 9 ani. La data vânzării, durata de viaţă utilă efectiv
consumată este de 7 ani. Metoda de amortizare folosită: accelerată (în primul an s-a amortizat 40%
din valoarea de intrare a instalaţiei tehnologice). Preţul obţinut din vânzarea instalaţiei tehnologice
este de 10.000 lei (fără TVA), TVA 19%.
a) 106.000 lei;
b) 100.000 lei;
c) 94.000 lei;
d) 82.000 lei;
e) 76.000 lei.