Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?
a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii elementelor patri-
moniale
c. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar
1.D
2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe functii. Una
dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi b. functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice
c. d. e.
functia de legatura intre cont si bilant functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului.
2. E
3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristi-
cile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?
a. b. c. d. e.
inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea
3. C
4. n sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul din
principiul prudentei; principiul permanentei metodelor principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor la venituri principiul imaginii fidele, principiul costului istoric
4. B
5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 3.071 u.m.; amenajari de terenuri
5.234 u.m.; imobilizari necorporale 2.711 u.m.; impozit pe salarii 2.628 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 5.999 u.m.; furnizori-debitori 2.347 u.m; produse finite 3.627 u.m; casa in lei 1.784 u.m.; creditori diversi 8.361 u.m.; ambalaje 2.401 u.m.; contributia la asigurari sociale 3.047 u.m. Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor?
a. 13.230 u.m. si 16.988 u.m. b. 7.812 u.m. si 11.674 u.m. c. 10.159 u.m. si 20.035 u.m. d. 8.375 u.m. si 22.382 u.m. e. 13.230 u.m. si 11.674 u.m. 5. C
6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii: a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod obisnuit b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de contabilitate c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitive 6. C
7. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care dintre
documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare bilantul, contul, analiza, evaluarea contul, analiza, sinteza, calculatia bilantul, observatia, sinteza, evaluarea
7. A
stocurile creantele investitiile financiare pe termen scurt casa si conturile la banci cheltuielile in avans
8. E
9. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea pozitiei
financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia financiara este:
a. b. c. d. e.
capital propriu = activ - datorii activ = pasiv trezoreria neta = incasari plati capital propriu pasiv = activ mijloace economice = surse de finantare
9.A
totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau juridice totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane juridice totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera
10. E
11. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 1.769 lei; 101 Capital social 1.734 lei;
161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.738 lei; 419 Clienti-creditori 2.812 lei; 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 3.745 lei; 5311 Casa in lei 2.682 lei; 105 Rezerve din reevaluare 1.930 lei; 461 Debitori diversi 3.172 lei; 121 Profit si pierdere (sold debitor) 1.493 lei; 411 Clienti 3.962 lei. Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?
a. b. c. d. e.
12. Acreditivele reprezinta: a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se
efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii
c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a
se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor
d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprin-
derii
e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi primite
13. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor contabile
e.
14. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor finan-
ciare sunt:
a. b. c. d. e.
costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabila costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabila costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justa 14.B
provizioanele pentru riscuri si cheltuieli capitalul social rezervele rezervele din reevaluare rezultatul reportat 15.A
materiile prime materialele consumabile acreditivele produsele finite avansurile pentru cumparari de stocuri
16.C
17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in situa-
tiile financiare trebuie: a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor b. sa aibe valori semnificative
c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica
17.E
reprezentare a patrimoniului
d. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului e. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii elementelor patri-
moniale 18.C
19. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de la un
A+x=P+x A-x =P-x A=P+x-x A+x-x=P Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect 19.A
20. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debi-
tul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:
a. b. c. d. e.
articol contabil inregistrare cronologica corespondenta conturilor formula contabila inregistrare sistematica 20.D
21. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta? a. b. c. d. e.
functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare functia de comunicare financiara externa 21.B
conturile la banci casa acreditivele investitiile financiare pe termen scurt avansurile de trezorerie 22.D
creantele fata de clienti si efectele de primit creantele in cadrul grupului creantele din interese de participare alte creante creantele privind capitalul subscris si nevarsat 23.A
24. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta: a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de productie si final-
izarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar
b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in vederea obtin-
24.A
are o valoare considerabila are o natura neobisnuita nu este neglijabila este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in lipsa acesteia este relevant 25.D
a. b. c. d. e.
cifra de afaceri neta variatia stocurilor venituri din interese de participare productia imobilizata alte venituri din exploatare 26.C
27. Veniturile extraordinare reprezinta: a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile ordinare,
27.B
reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare 28.E
29. In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre formele
b. c. d. e.
forma unilaterala a contului forma lista a contului forma sah a contului forma contului cu duble valori 29.C
terenuri si constructii instalatii tehnice si masini alte instalatii, utilaje si mobilier cheltuieli de dezvoltare avansuri si imobilizari corporale in curs 30.D
31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta: a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de
sale
c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se as-
iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari
11
e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de in-
trari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor 31.C
32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta: a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de
sale
c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se as-
iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari
e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de
intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor 32.A
33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta: a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de
sale
c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se as-
iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari
e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de
intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor 33.E
34. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca necesitat-
ile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:
a. b. c. d. e.
principiul intangibilitatii bilantului de deschidere pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv
principiul pragului de semnificatie
35. Capitalul propriu reprezinta: a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor
acesteia
b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor
acesteia
c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor dat-
oriilor acesteia
d. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor
datoriilor acesteia
e. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa incasarea tuturor
2133 = 456 aportul la capitalul social a unui mijloc de transport restituirea catre asociati a unui mijloc de transport casarea unui mijloc de transport
amortizarea unui mijloc de transport restituirea unui actionar a unui mijloc de transport 36.A
13
cheltuielile de constituire cheltuielile de cercetare cheltuielile de dezvoltare concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare alte imobilizari necorporale 37.B
39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta? a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice b. functia de instrument de verificare, de control c. functia de legtura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si bilant d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului
39.E
40. Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica: a. b. c. d. e. omisiunile de inregistrare erorile de intocmire a balantei de verificare erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale erorile de inregistrare in Cartea-mare 40.A
41.C Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la: a. completarea tuturor elementelor cerute de document b. c. d. folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate respectarea legalitatii operatiei consemnata in document existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelor
e. existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite in mai multe exemplare)
42.E Notele explicative nu trebuie sa cuprinda: a. b. c. d. e. informatii referitoare la salarii informatii referitoare la salariati prezentarea politicilor contabile utilizate informatii generale despre entitate informatii referitoare la conducerea entitatii
15
43.D Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care este acesta? a. b. c. d. e. plati privind impozitul pe profit plati in numerar catre si in numele angajatilor incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii plati efectuate pentru achizitionarea de participatii incasari din contracte incheiate in scop de plasament
44.C Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza: a. b. c. d. e. legalitatea operatiei economicitatea operatiei relevanta operatiei necesitatea operatiei realitatea operatiei
45.C Un activ necorporal se prezinta in bilant: a. b. c. d. e. la cost de achizitie la cost de productie la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare la valoarea justa la valoarea de aport
46.C Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? a. b. c. d. e. capital subscris varsat rezerve credite bancare pe termen lung prime de capital rezerve din reevaluare
47.C In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe
cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare
48.D Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in: a. b. c. d. e.
venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara venituri din activitatea de exploatare, financiara extraordinara venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare
metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive metoda amortizarii lineare, degresive si regressive
50.C Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? a. capital subscris varsat b. c. d. e. rezerve subventii pentru investitii prime de capital rezultatul exercitiului
17
51.E Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta? a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determinarea sensurilor acestor modificari b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata d. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei e. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente
52.B Planul de conturi general reprezinta: a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare e. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont nu este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare
53.D Ce tip de modificare patrimoniala produce operatia: Plata prin cont a impozitului pe profit datorat, in valoare de 3000 lei. a. A = P + x - x b. A + x = P + x c. d. e. A+x-x=P A -x=P-x niciun raspuns de mai sus nu este corect
54.B Gestiunea documentelor nu se refera la: a. reconstituirea documentelor contabile b. c. d. verificarea de forma si de fond a documentelor contabile organizarea circulatiei documentelor arhivarea documentelor contabile
e.
55.B Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie. Care este acesta? a. taxele nerecuperabile b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne) c. pretul de cumparare d. cheltuielile de transport-aprovizionare e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respectiv
56.A Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie. Care este acesta? a. taxa pe valoarea adaugata b. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza) c. costul de achizitie al materiilor prime consumate d. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie e. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia bunului respectiv
57.E
marfuri cumparate, sosite si receptionate; nu se poate face o astfel de inregistrare; marfuri primite spre vanzare in consignatie; marfuri cumparate pe credit din import ; marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului.
58.C
n conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui stoc de materii prime, in valoare de 119.000 lei (TVA inclusa, cota TVA 19%) este:
a.
% 301 4426
b.
% 601 4426
c.
% 601 4426
d.
% 301 4426
e.
% 601 4426
119.000 lei
a. 59.B
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si beneficiaza de urmatoarele reduceri din partea furnizorului : rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%. Determinati valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul (exclusiv TVA) si practica un adaos comercial de 50%:
a. b.
c.
8.550 lei ;
d.
e.
12.718 lei .
10.687,5 lei ;
60.D
O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a carei valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani, iar durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice a fost posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei. La scoaterea din gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt:
a.
150.000 lei
b.
2813 131
= =
c.
% 2813
6583
15.000 lei
d.
e.
2813 131
= =
c. c.
a.
a.
b.
b.
61.C O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si care prac-
tica un adaos comercial de 30% a vandut si incasat marfuri in suma de 26.299 lei, pret de vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferent acestei vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a. 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 607 378 4426 = 371 26.299 lei
b.
607 397
371
26.299 lei
21
4.199 lei
4428
c.
371
26.299 lei
d.
378
26.299 lei
e.
17.000 lei
5.100 lei
371
26.299 lei
4.199 lei
a. 62.A a.
d.
d.
e.
e.
O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei, TVA 19%, so cietatea practica o marja comerciala (adaos comercial) de 30%. Evaluarea marfurilor se realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. nregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor sunt: a. % 371 4426 371 = 401 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei 4.940 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei
% 378 4428
b.
401
% 378 4428
401
23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei
% 378
4427 d. % 371 4426 371 = % 378 4427 e. % 607 4426 371 = = 401 % 378 4428
a. a. b. b. c. c.
4.940 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei 4.940 lei
d. d. e. e.
401
63.D
SC PUI SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie. Cladirea va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei. nregistrarea receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face astfel: a. 212 = % 231 722 100.000 lei 30.000 lei 70.000 lei
b.
6xx 212
= =
722 231
c.
212
722
100.000 lei
d. 212
% 231 722
e.
212
231
100.000 lei
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
64.C
Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din contract si aviz de insotire 6.000 lei, TVA 19 %; costul de productie 3.000 lei. Care sunt inregistrarile contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si TVA 19%? a. 4111 = % 418 701 4427 % 701 4427 c. 4111 4428 4111 = = = 418 4427 % 701 4427 d. 4111 = % 701 4427 4428 = 4427 7.735 lei 7.140 lei 500 lei 95 lei 595 lei 500 lei 95 lei 7.140 lei 1.140 lei 595 lei 500 lei 95 lei 7.735 lei 6.500 lei 1.235 lei 1.235 lei
b. 418
e. 4111
% 701 4427
4428
a. a.
=
b.
4427
b.
65.B
O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener extern la un pret de 10.000 euro. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4,0000 lei/euro. Cursul de schimb din ziua incasarii este de 4,0200 lei/euro. Ce inregistrare contabila se efectueaza la incasarea creantei?
a.
% 5124 665
40.200 lei
b.
5124
c.
% 5121 665
d.
5124
e.
5124
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
25
66.C
O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala de 5.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 3,1500 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la banca, cursul de schimb la data incasarii 2,9500 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ? a. 5124 = 4111 15.750 lei b. 5124 = 4111 14.750 lei
c.
% 5124 665
4111
d.
% 5124 667
4111
e. 5124
% 4111 765
a.
a.
b.
b.
67.E
SC ROUA SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N : - sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut) ; - sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere fiscala neacoperita din anul precedent) ; - venituri din dividende incasate 500 lei; - amenzi si penalitati platite 1.500 lei ; - profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil. Care este suma impozitului pe profit, in conditiile in care cota impozitului pe profit este de 16% ?
a.
1.440 lei ;
b.
1.120 lei ;
c.
1.280 lei ;
d.
1.650 lei ;
e.
1.056 lei .
68.D
O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata de viata 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare 55.000 lei; rabat 1 %, remiza 2 %. n conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizarii in anul N si formula contabila corespunzatoare:
Not : reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) au fost acordate la facturare si se calculeaza in cascada.
a. b. c. d. e.
= = =
=
2813
4.851,00 lei
69.A
Situatia inainte de cresterea capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1,20 lei actiune. Care este valoarea matematica contabila noua a unei actiuni, marimea DS-ului, raportul actiuni vechi / actiuni noi si formula contabila?
a.
Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni % 1011 1041 Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = 1011 Valoarea matematica DS - ul 456 =
1,60 lei /act. 0,20 lei 2/1 6.000 5.000 1.000 1,60 lei /act. 0,20 lei 2/1 6.000
d.
b.
e.
c.
27
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
70.C
O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si practica un adaos comercial de 50%. n cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.140 lei, pret de vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute : a. 607 = 371 7.140 lei ;
b.
607 4428
= =
371 4427
c.
371
d.
% 607 4428
371
e.
371
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
71.A
Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel: - in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni 1,20 lei / actiune pret de emisiune; - in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni. Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt: DS - ul 0,20 lei 0,20 lei 0,20 lei
a. b. b.
a. b. c.
a.
d. e.
d.
72.D
O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de 1.000 lei, pret cu amanuntul, exclusiv TVA, si 600 lei cost de achizitie precum si un stoc final in valoare de 100 lei, pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul perioadei: a. 900 lei; c. 400 lei; e. 360 lei. b. d. 600 lei; 540 lei; Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N 18.000 lei, din care dividende cuvenite 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane 1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N 800 lei, din care platit 500 lei. Cota de impozit pe profit 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N: Impozit datorat: 2.128 lei 3.175 lei 2.128 lei 2.000 lei 3.175 lei
a. b. b. c. c.
73.A
Impozit de platit: 1.628 lei 2.375 lei 1.500 lei 1.628 lei 2.675 lei
d. d. e. e.
a. b. c. d. e.
a.
29
74.D
O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 5.950 lei, TVA inclusa, in vederea prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 19%. Cum se inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de servicii ? a. 5121 = 419 5.950 lei % = 4111 6.000 lei 419 5121 5.950 lei 50 lei
= =
419 4111
5.950 lei 8.090 lei 5.000 lei 950 lei 2.140 lei
c. 5121
% 419 4427
5.950 lei 5.000 lei 950 lei 7.140 lei 5.000 lei 2.140 lei
% 419 5121
4111
d. 5121
% 419 4427
5.950 lei 5.000 lei 950 lei 7.140 lei 5.000 lei 950 lei 1.190 lei
4111
% 704 4427
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
75.D
O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de 8.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 2,9000 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de la banca, cursul de schimb la data platii 3,1000 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ? a. 401 = 5124 23.200 lei b. 401 = 5124 24.800 lei
c. % 401 667
5124
d. % 401 665
5124
e. 401
% 5124 765
a.
a.
b.
b.
76.E
Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale 60.000 lei, din care venituri din dividende cuvenite 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind de 16%:
a. b.
c.
9.600 lei
d.
e.
6.080 lei
9.280 lei
77.A
Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social subscris nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1752/2005, marimea capitalurilor proprii este:
a. b.
c.
68 000 lei
d.
e.
55 000 lei
31
62 000 lei
78.D
Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii : valoarea externa FOB 1.000 euro (din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern 100 euro, taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,6500 lei/euro, TVA 19%. a. 301 b. 301 624 = = = 401 401 401 3.650 lei 3.650 lei 365 lei
c. 301
% 401 446
4.818 lei 4.015 lei 803 lei 4.818 lei 4.015 lei 803 lei 1.718 lei 803 lei 915 lei
d. 301
% 401 446
% 446 4426
5121
e. 301
% 401 446
4.453 lei 3.650 lei 803 lei 365 lei 1.718 lei 802 lei 915 lei
= =
401 5121
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
79.B
O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani. n conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in exercitiul N este:
a.
b. c. d. e.
a. a. b.
= = = = =
c.
2813 2813 6.000 lei 2813 24.000 lei 2813 24.000 lei 2813 30.000 lei
d. d. e. e.
6.000 lei
80.B
O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei. Cheltuielile efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat in factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei, TVA 19%. nregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este:
a. % = 401
151.130 lei 120.000 lei 5.000 lei 2.000 lei 24.130 lei
404
151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei
33
2131 4428
d.
404
151.130 lei 120.000 lei 5.000 lei 2.000 lei 24.130 lei
e.
% 2131 4426
401
a. 81.C
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si materii prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la un pret de 40.000 lei, TVA 19%. Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este :
a.
% 4427 4424
4426
b.
4427
4426 4423
c.
4427
% 4426 4423
4426
d. e.
4427
4427
4426
7.600 lei
82.E
O societate comerciala vinde o instalatie tehnologica, care are o valoare contabila de 140.000 lei si o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata utila efectiv consumata este de 7 ani. Metoda de amortizare folosita : acccelerata (in primul an s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei, TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice :
a.
461
= 7583 4427
6583
b. 461
=
=
2131
%
140.000 lei 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 140.000 lei 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei
2813
c.
= = 7583 4427
462
% 2813 6583
d.
2131
140.000 lei 119.000 lei 21.000 lei 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei
461
= 7584 4427
% 2813 6582
e.
2131
140.000 lei 119.000 lei 21.000 lei 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei
461
= 7583 4427
% 2813 6583
2131
83.D
O societate comerciala dispune la sfarsitul exercitiului financiar N constituirea unui provizion in valoare de 20.000 lei, avand in vedere eventuala pierdere a unui litigiu aflat pe rol la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar N+1, se considera ca valoarea necesara de provizionat este de 18.000 lei. Inregistrarile contabile aferente exercitiilor financiare N si N+1 sunt urmatoarele :
a. 7814 = 491 20.000 lei
491
b.
= =
=
6814 1511
1511
6812
6812
c.
6814 491
= =
491 7814
d.
6812
1511
20.000 lei
1511
e.
= = =
7812 1511
84.B
Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 10 lei / obligatiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 18 lei / actiune. Indicati formula contabila corecta: a. 161 = % 100.000 lei 1011 90.000 lei 1044 10.000 lei
b.
161
% 1012 1044
c.
161
% 1012 1068
d.
161
% 1012 169
e.
161
% 1012 1061
85.E
O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale care este costul de achizitie:
a. b.
c.
94.000 lei
d.
e.
100.000 lei
82.000 lei
86.B
Se rascumpara si anuleaza 1.000 de obligatiuni in conditiile: valoare nominala 2 lei/obligatiune; pret de cumparare 1,5 lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind anularea obligatiunilor emise:
a.
505
1 500 lei
b.
2 000 lei
161
1 500 lei 500 lei 1 500 lei 500 lei 1 500 lei 1 500 lei
c.
2 000 lei
161
d. e.
87.A
O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000 lei; reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiar 5 % (scont de decontare), TVA 19 %. In conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul anului, care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie:
Not : reducerile (comerciala si financiara) au fost acordate la facturare si se calculeaza n cascada.
a.
= =
404 767
b.
37
c.
8.122,50 lei
231
404
53.122,50 lei
d.
9.500 lei
= = =
e.
8.122,50 lei
88.A
O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei, amortizat liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in anul 4:
a. b. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei
12.500 lei 10.000 lei 10.000 lei 10.000 lei 12.500 lei 2.500 lei 12.500 lei 12.500 lei
12.500 lei 10.000 lei 10.000 lei 10.000 lei 12.500 lei 2.500 lei 12.500 lei 12.500 lei
c.
d.
e.
89.D
Dispuneti de urmatoarele date: valoarea contabila a unei constructii scoasa din functiune 6.000 lei, valoarea amortizata pana la scoaterea din functiune 3.600 lei, subansamblele recuperate din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este inregistrarea corecta a scoaterii din evidenta a constructiei:
a.
% 281 471
213
b.
% 281
212
6583
c.
% 281 6583
d.
% 281 6583
212
e.
% 281 1068
212
90.A
Se achiziioneaz pe 30 august anul N o instalaie la costul de 700.000 lei, valoarea rezidual estimat 40.000 lei. Instalatia e amortizat liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare datei achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000 lei, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10 ani. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este: a. 58.200 lei b. 62.200 lei c. 77.500 lei d. 61.200 lei e. 61.200 lei
SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele condiii: numrul de obligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadenei; rata dobanzi 20% pe an. Cum se nregistreaz subscrierea obligaiunilor i dobanda (cuponul) aferent primului serviciu?
91.D a.
161
b.
% = 461 169
161
666
1681
400.000 lei
c.
= = 161
161 1681
2.400.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 1.800.000 lei 600.000 lei
d.
1681
400.000 lei
e.
161
2.400.000 lei 1.800.000 lei 600.000 lei 169 1681 120.000 lei 400.000 lei
92.B SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele condiii: numrul de ogligaiuni 20.000
titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune, durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadenei, rata dobnzii 20% pe an. Cum se nregistreaz ncasarea prin banc a obligaiunilor subscrise i amortizarea primelor privind rambursarea obligaiunilor n primul serviciu?
a.
5121 6868
= = 169
461
b.
= = = = 169
461
c.
461 1681
d.
5121 666
= = 169
461
e.
5121 6868
= = 169
461
93.D
SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele condiii: numrul de obligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadenei; rata dobanzi 20% pe an. Dup 3 ani mprumutul este rambursat prin rscumprare de pe piaa de capital; preul de rscumprare 110 lei/obligaiune. Cum se nregistreaz n contabilitate rambursarea prin anularea obligaiunilor?
a.
% = 161 668
505
b.
% = 161 668
505
c.
161
= 505 766
d.
161
= 505
41
768
200.000 lei
e.
161 =
% 505 768
94.B SC TATA SA achiziioneaz un echipament tehnologic pe 12 mai N pentru care a fcut urmtoarele
cheltuieli: - pre net factura furnizorului 30.000 lei; - cheltuieli de transport 1.000 lei; - taxe vamale 800 lei; - comision vamal 200 lei; - TVA pltit n vam 6.080 lei; - cheltuieli de montaj i punere n funciune 6.000 lei. Montajul i punerea n funciune a durat 4 luni. Instalaia are o durat de utilizare de 10 ani i o valoare rezidual de 3.000 lei, iar cheltuielile pentru dezafectare recunoscute printr-un proviziona (de riscuri i cheltuieli) sunt estimate la 1.000 lei. Metoda de amortizare utilizat liniar. S se stabileasc conform IAS 16 Imobilizri corporale urmtoarele: Costul istoric a. b. c. d. e.
a. a.
Valoarea amortizabil 42.080 lei 36.000 lei 39.000 lei 35.000 lei 34.000 lei
45.080 lei 39.000 lei 39.000 lei 38.000 lei 38.000 lei
b. b.
Cheltuieli cu amortizarea n anul N 1.052 lei 900 lei 975 lei 875 lei 850 lei
c.
c.
d.
d.
e.
e.
95.D SC LDI SA deine o construcie n proprietate avnd o valoare contabil de intrare de 2.000.000 lei,
durat de utilizare 25 ani, metoda de amortizare liniar. SC LDI SA nchiriaz construcia unei ntreprinderi pe o perioad de 3 ani. Chiriaul cu acordul proprietarului realizeaz lucrri de modernizare a construciei n sum de 100.000 lei, pe care le amortizeaz liniar pe perioada contractului n proporie de 50%. tiind c dup expirarea contractului de nchiriere durata de utilizare rmas este de 20 ani s se stabileasc nregistrrile contabile fcute de proprietarul construciei la expirarea contractului de nchiriere i nregistrarea anuitii amortizrii n anul urmtor.
a.
404
= =
2812 404
b.
= =
2812 404
c.
= = =
50.000 lei 80.000 lei 59.500 lei 50.000 lei 9.500 lei
d.
= = =
50.000 lei 82.500 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei
e.
= 2812
2812
43
96.E O societate comercial deine o instalaie procurat n anul N la valoarea de 50.000 lei, amortizat
liniar n 5 ani. La sfritul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea just stabilit 25.000 lei. n condiiile aplicrii metodei actualizrii valorii brute, conform IAS 16 Imobilizri corporale , nregistrrile contabile sunt: a. 213 = 105 12.500 lei b. 213 = 105 25.000 lei
c.
281 231
= =
d.
231 105
= =
e.
213 105
= =
c. c.
a.
a.
b.
b.
97.B Conform IAS 16 Imobilizri corporale, n cazul n care valoarea contabil a unui activ este major-
at ca urmare a unei reevaluri, aceast majorare este nregistrat: A) direct n creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; B) direct ca un venit; C) direct ca un venit n msura n care majorarea compenseaz o descretere din reevaluarea aceluiai activ recunoscut anterior ca o cheltuial; D) direct ca un venit n msura n care majorarea compenseaz o descretere din reevaluarea aceluiai activ; E) direct n rezultatul exerciiului. Alegei varianta corect de rspuns:
a.
A i D;
b.
A i C;
c.
A;
d.
E;
e.
C i D.
98.D Conform IAS 16 Imobilizri corporale, n cazul n care valoarea contabil a unui activ este diminu-
at ca rezultat al unei reevaluri, aceast diminuare trebuie recunoscut: A) ca o cheltuial; B) sczut direct din surplusul din reevaluare corespunztor aceluiai activ n msura n care diminuarea nu depete valoarea nregistrat anterior ca surplus din reevaluare; C) n debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; D) sczut direct din surplusul din reevaluare corespunztor altui activ; E) inclus n rezultatul exerciiului. Alegei varianta corect de rspuns:
a.
B i C;
b.
C i D;
c.
E;
d.
A i B;
e.
B i E.
99.A Un productor de televizoare ofer garanie la momentul vnzrii bunurilor. Conform termenilor
contractului de vnzare productorul se oblig s remedieze defectele ce apar ntr-o perioad de 12 luni de la data bilanului. Dac sunt probabile doar defecte minore, costurile cu reparaiile vor fi de 4.000 lei, iar dac sunt majore de 40.000 lei. Pe baza informaiilor trecute, ntreprinderea estimeaz c n anul N, 75% din bunurile vndute nu vor avea defecte, 10% vor avea defecte minore i 15% defecte majore. n anul N+1 expir perioada de garanie a produselor vndute i nu s-au produs defeciuni care s impun remedieri. Care sunt nregistrrile contabile aferente anului N+1? a) b) c) d) 1512 6812 1512 6812 1512 e)
a. a. b. b.
= = = = = =
c. c.
7812 1512 7812 1512 6.000 lei; 7812 7588 6.400 lei.
d. d. e. e.
400 lei;
1512
45
100.D In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000 lei.
TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoarea marfurilor consemnata in aceasta fiind de 12.000 lei. TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii : a. % = 401 14.180 lei 371 11.900 lei
408 2.280 lei
4426 b.
%
=
=
4428
401
371
4426
4426 c.
%
=
=
4428
401
408
4426
408 d. 408
4426 %
= =
= =
4428 401
4428 401
371
4426
380 lei
e.
4426
4428
2.280 lei
408
b. b.
401
c. c.
14.280 lei
d. d. e. e.
a.
a.
101.A In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei. TVA
19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoare marfurilor consemnata in aceasta fiind de 8.000 lei, TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii :
a. 408 = 401 9.520 lei
4426
408
=
=
4428
%
371
4428 b.
4426 408
= =
4428 401
c.
% 408
401
9.520 lei
8.000 lei
4426 408
4428
d.
401
e.
408
371 4428
4426 = 4428
102.D Fie o factur de 100.000 lei cost de achiziie, adaosul comercial 25%, TVA 19%, pre de vnzare cu
amnuntul.
47
Sa se stabileasca formulele contabile corecte la intrarea marfurilor : a) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 100.000 lei 19% : 19.000 lei 371 = 4428 19.000 lei
b)
nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei
c) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 19.000 lei 371 4428 = 401 378 119.000 lei 25.000 lei
TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei
d) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 19.000 lei 371 4426 = 401 378 119.000 lei 25.000 lei
TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 371 = 4428 23.750 lei
e) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 19.000 lei 371 4426 = 401 378 119.000 lei 25.000 lei
TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 378 = 4428 23.750 lei
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
103.E n magazin se afieaz preul cu amnuntul, costul de achiziie 100.000 lei, adaosul comercial 25%,
TVA19%. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la ieirea marfurilor : a) vnzarea mrfurilor: 119.000 lei 5311 = 707 100.000 lei 4427 19.000 lei descrcarea gestiunii : 100.000 lei 25.000 lei i: 4428 607 378 = 371 = 371 125.000 lei
23.750 lei
23.750 lei
b) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 = 707 4428 371 125.000 lei 23.750 lei 125.000 lei
descrcarea gestiunii :
23.750 lei
23.750 lei
c) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 descrcarea gestiunii : 100.000 lei 25.000 lei i: 23.750 lei 607 371 4428
371
23.750 lei
d) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 descrcarea gestiunii : 100.000 lei 25.000 lei i: 607 378
49
19.000 lei
4428
371
19.000 lei
e) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 descrcarea gestiunii : 100.000 lei 25.000 lei i: 23.750 lei 607 378 4428
707 4427
371
125.000 lei
371
23.750 lei
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
104.E O societate comercial achiziioneaz 4.000 aciuni emise de o alt societate cotat la burs, la
preul de cumprare de 10 lei/aciune, n vederea obinerii unor ctiguri speculative. Societatea cumprtoare datoreaz societii de intermediere un comision de 3%. Achiziia de aciuni se nregistreaz contabil astfel: a) 5121 = % 41.200 lei 5081 40.000 lei 7642 b) 5121 = 472 706 c) 462 = 5121 1.200 lei % 41.200 lei 40.000 lei 1.200 lei 1.200 lei
d)
472
706
40.000 lei
e)
5081
= 5121 462
a.
a.
b.
b.
c.
105.D O societate ncaseaz suma de 80.000 lei, sum ce reprezint chiria de la un partener de afaceri
pentru 10 luni ale anului (exercitiului) financiar urmtor, ca urmare a nchirierii unui spaiu al societii. nregistrarea sumei primite (fr TVA) se face:
a. b. c. d. e.
= = = = =
80.000 lei 80.000 lei 80.000 lei 80.000 lei 80.000 lei
106.E O societate comercial contracteaz (plateste) la finele exerciiului financiar un abonament la o pu-
blicaie lunara pentru anul urmtor. Valoarea abonamentului este de 1.200 lei. nregistrarea contabil privind contractarea abonamentului (fr TVA) este:
a. b. c. d. e.
= = =
=
471
5311
1.200 lei
51
107.A O societate deine un stoc iniial de produse finite la cost de producie 3.000 lei. Operaiile efectuate
n cursul lunii au fost: produse obinute la cost de producie 6.000 lei; produse vndute la pre de vnzare dar nefacturate l.000 lei, TVA 19%; stoc final de produse nevndute la cost de producie 2.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile legate de produse finite n condiiile utilizrii metodei inventarului permanent:
a.
345 418
= =
6.000 lei 1.000 lei 190 lei 7.000 lei 6.000 lei 1.000 lei 190 lei 2.000 lei 6.000 lei 1.000 lei 190 lei 7.000 lei 3.000 lei 6.000 lei 1.000 lei 190 lei 6.000 lei 1.000 lei 190 lei
7.000 lei
b.
= = =
2.000 lei
c.
= = =
7.000 lei
d.
= = = =
e.
345 418
= =
108.A n luna X se livreaz produse finite fr factur, pre de vnzare 10.000 lei, TVA 19 %.n luna
X+1 se emite factura la preul de 8.000 lei, TVA 19%. Ce nregistrare se efectueaz la emiterea facturii?
a.
b.
380 lei
4427
380 lei
2.380 lei
4111
418
380 lei
701
c.
4427 418
d.
1.520 lei 9.520 lei 9.520 lei 2.000 lei 380 lei
4427 1.520 lei 418 9.520 lei 418 9.520 lei 418 2.380 lei
e.
109.D n contul de profit i pierdere figureaz urmtoarele informaii: vnzri de mrfuri 20.000 lei; cos-
tul de cumprare al mrfurilor vndute 5.000 lei; producia imobilizat 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; subvenii de exploatare 6.000 lei; subvenii pentru investiii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizri i ajustri pentru exploatare 15.000 lei; venituri din amortizri, provizioane si ajustri privind exploatarea 12.000 lei; amenzi datorate autoritilor romne 870 lei, i pltite 600 lei, dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende pltite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit datorat este:
a. b. c. d. e.
6.672,00 lei 6.260,80 lei 6.532,80 lei 6.480,00 lei 6.288,80 lei.
110.D Se dau urmtoarele date privind situaia creanelor clieni considerate incerte la inventarul exerciiu-
lui N: clientul A: creana inclusiv TVA 119.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B: creana inclusiv TVA l.190.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creana inclusiv TVA 952.000 lei, grad de recuperare 60 %; client D: creana inclusiv TVA 357.000 lei, grad de recuperare 80 %. Cunoscnd ponderea aferent ajustrii pentru deprecierea creanelor clieni, valoarea acesteia este:
53
Clientul B Clientul C 400.000 480.000 407.600 571.200 76.000 600.000 1.200.000 91.200 320.000 640.000
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
111.B La intervalul de nchiderea exerciiului N s-a constatat o crean incert (dubioas) a unui client B
n valoare de 7.140 lei, inclusiv TVA, grad de recuperare 60%. n cursul i la nchiderea exerciiului N+1 s-a constatat c B a fcut o plat definitiv n contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.165 lei, restul fiind considerat irecuperabil. nregistrrile din anul N+1 sunt:
a.
5121 491 654 4424 5121 491 654 4427 5121 491 654 5121 491 654 4427 5121 4427 491
= = =
b.
= = =
c.
= = = = = =
4118 3.500 lei 4472 665 lei 7814 4118 4118 7814 4118 2.400 lei 2.975 lei 4.165 lei 4.165 lei 2.975 lei
d.
e.
= =
4118 7814
2.975 lei
6814
419
2.975 lei
112.E Dispunei de urmtoarele date la nchiderea exerciiului N: impozit pe profit calculat i nregistrat la
30.11.N 800 lei, din care pltit 500 lei; veniturile aferente exerciiului N 28.000 lei, din care dividende ncasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exerciiului N 6.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei i amenzi pltite autoritilor romne 1.100 lei. Cota de impozit pe profit este 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat i de pltit pe exerciiul N? Impozit datorat a) 3.568 lei b) 3.568 lei c) 3.520 lei d) 3.520 lei e) 3.568 lei Impozit de pltit 3.568 lei 2.768 lei 3.020 lei 3.068 lei 3.068 lei
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
113.B Se cunosc urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc a 0.50 lei/buc;
intrri 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieiri 2.200 buc. Care este valoarea ieirilor i a stocului final, determinate dup metodele: costului mediu ponderat (CMP) i ultimului intrat primului ieit (LIFO)? CMP a) 1.320/480 b) 1.320/480 c) 1.100/700 d) 1.320/640 e) 1.400/400 LIFO 1.160/640 1.400/400 1.160/640 1.400/400 1.320/480
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
55
114.E SC FIUL SA prezint urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc a
0.5 lei/buc; intrri 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieiri 1.900 buc. Care este valoarea ieirilor i a stocului final, determinate dup metodele: primul intrat-primul ieit (FIFO) i ultimul intrat primul ieit (LIFO)? FIFO a) 950/700 b) 1.250/550 c) 1.900/1.100 d) 1.140/660 e) 950/850 LIFO 1.250/550 950/850 1.100/1.900 1.250/850 1.250/550
a.
a.
b.
b.
c.
c.
d.
d.
e.
e.
115.A Se cunosc urmtoarele date privind stocurile de produse finite: stoc iniial 500 buc a 1 leu/buc; in-
trri I 350 buc a 0,9 lei/buc; intrri II 100 buc a 1,35 lei/buc; ieiri 480 buc. Valoarea ieirilor s-a calculat a fi 480 lei, iar stocul final este de 470 lei. Identificai care metod de evaluare a stocurilor la ieire am utilizat:
a. b. c. d. e.
costul mediu ponderat (CMP); primul intrat primul ieit (FIFO); ultimul intrat primul ieit (LIFO);
metoda preului prestabilit;
116.D La SC MEN SA se nregistreaz obinerea de produse finite n urmtoarele condiii: cost prestabilit
(antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfritul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de buci obinute n cursul lunii. n condiiile aplicrii metodei de contabilizare inventar permanent care este formula contabil privind nregistrarea produselor finite obinute:
a. b. c. d.
= = =
=
348
e.
= = =
345 348
117.C SC MURA SA prezint urmtoarea situaie privind creanele comerciale incerte n litigiu:
- sold cont 4118 = 952.000 lei; sold creditor 4428 = 152.000 lei (TVA aferent creanei n litigiu); sold cont 491 = 500.000 lei.
n urma hotrrii judectoreti definitiv i irevocabil se ncaseaz 60% din valoarea creanei, iar restul este trecut pe cheltuieli. Care sunt nregistrrile contabile efectuate n aceast situaie?
a.
5121 654
= =
4118 4118
b.
= = =
c.
5121
4428 %
=
= =
4118
4427 4118
571.200 lei
91.200 lei
500.000 lei
d.
5121
4118
571.200 lei
57
4428 654
491 e.
= =
=
4427 4118
7814
5121 491
= =
4118 7814
118.C Se primete n urma unui contract ncheiat cu o banc, un credit bancar pe termen scurt n sum de
10.000 lei. Rata dobnzi 10% , perioada 6 luni. S se nregistreze primirea creditului i nregistrarea dobnzii aferente.
a.
5121 666
= =
162 1682
b.
5121 666
= =
5191 5198
c.
5121 666
= =
5191 5198
d.
5121 666
= =
462 5198
e.
5121
167
10.000 lei
666
1687
500 lei
119.B SC CRAI SA prezint situaia urmtoarelor elemente: cumprri de stocuri 1.000 lei, consum de sto-
curi 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii pltite 25.000 lei; servicii nefacturate primite de la teri 1.000 lei; amortizri 1.600 lei; stocuri iniiale produse finite la cost de producie 100 lei; produse obinute la cost de producie 5.300 lei; produse vndute la pre de vnzare 6.000 lei; produse ncasate la pre de vnzare 6.500 lei; produse vndute la pre de vnzare dar nefacturate 400 lei i stocuri de produse nevndute la cost de producie 800 lei. S se determine mrimea profitului contabil, tiind c se utilizeaz pentru evidena stocurilor inventarul permanent.
a.
1.800 lei
b.
1.600 lei
c.
1.700 lei
d.
6.200 lei
e.
600 lei
120.D SC RULA SA vinde mrfuri la pre de vnzare cu amnuntul. Situaia n cursul lunii iunie se pre-
zint astfel: stoc de marf la 01.06.N evaluat la pre de vnzare, inclusiv TVA 952.000 lei; n cursul lunii s-au efectuat urmtoarele operaii : cumprri de mrfuri pe data de 15.06.N, cost de achiziie 5.000.000 lei, TVA 19%; vnzri de mrfuri n cursul lunii, pre de vnzare, inclusiv TVA 3.332.000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%, n aceste condiii s se determine costul de achiziie al mrfurilor vndute n cursul lunii iunie i soldul final al contului 371. Cost mrfuri vndute Sold final 371 a) 3.332.000 lei 5.355.000 lei b) 800.000 lei 5.355.000 lei c) 2.000.000 lei d) 2.000.000 lei e) 2.800.000 lei
a. a. b. b. c. c.
121.A SC ILI SA rscumpr de la burs obligaiunile proprii, n numr de 8.000 buc, avnd preul de
rambursare de 210 lei/buc i preul de rscumprare de 200 lei/buc. Cum se nregistreaz rscumprarea i anularea obligaiunilor ?
a.
505 161
= =
1.600.000 lei 1.680.000 lei 1.600.000 lei 80.000 lei 1.680.000 lei 1.680.000 lei 1.600.000 lei
80.000 lei
b.
505 % 161
664
= =
5121 505
c.
161
% 505 764
d.
505 161
= =
5121 505
e.
161
5121
1.680.000 lei
59
122.A O societate comercial client, nregistreaz 100 buc ambalaje de transport, refolosibile, a 200
lei/buc, facturate de furnizor. Din ambalajele primite, restituie 90 buc, iar 10 buc, le reine pentru nevoi proprii, comunicnd aceast situaie furnizorului. Care sunt nregistrrile contabile efectuate de client ?
a.
= = = =
b.
401
381 4426
c.
% 381
409
2.380 lei
2.000 lei
4426
d.
380 lei = =
=
409 401
%
401 409
401
20.000 lei 20.000 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei
381 4426
e.
419 401
%
= =
=
401 419
401
20.000 lei 18.000 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei
381 4426
123.C SC DODAC SA vinde o imobilizare corporal n urmtoarele condiii: pre de vnzare fr TVA
5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulat 1.000 lei, ajustarea pentru depreciere constituit 100 lei. La nivelul contului de profit i pierdere va aprea :
a. b.
rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei; rezultatul exerciiului dup impozitare 4.200 lei;
c. d. e.
rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei; rezultatul financiar 100 lei; rezultatul curent 4.100 lei.
124.C Dispunei de urmtoarele date privind stocurile de materii prime : pre de cumprare la intrare 9.000
lei; cheltuielile de achiziie accesorii (cheltuieli de transport, manipulare, depozitare etc.) 2.000 lei; ajustri pentru depreciere contabilizate la nchiderea exerciiului N 1.000 lei. La sfritul exerciiului N+ 1, valoarea de inventar a acestor stocuri de materii prime este de 9.000 lei. Cum i cu ce sum vor fi influenate ajustrile pentru deprecierea materiilor prime existente ?
a. b. c. d. e.
creterea ajustrilor cu 2.000 lei ; scderea ajustrilor cu 1.000 lei ; creterea ajustrilor cu 1.000 lei ; scderea ajustrilor cu 2.000 lei ; valoarea ajustrilor nu se modific.
125.E
In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea nu se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a. b. c. d. e.
1,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani; 2,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani; 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 10 si 15 ani; 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 15 si 25 ani;
3,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 25 ani.
126.C O societate comerciala a realizat venituri din orice sursa n sum de 10.000 lei cu cheltuieli aferente
de 5.000 lei , dintre care cheltuieli cu impozitul pe profit n suma de 1.000 lei. Veniturile din dividende sunt de 2.000 lei iar capitalul social subscris varsat de 500 lei.Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile constituirii rezervei legale tiind c, cota impozitului pe profit este de 16%, profit repartizabil la rezerva legal 5% din profitul contabil.
a. b. c.
d. e.
127.C O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare
10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 24 u.m. si care este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate:
a. b. c. d. e.
10 buc.; 96 u.m. 6 buc.; 57 u.m. 24 buc.; 144 u.m. 12 buc.; 192 u.m. 15 buc.; 144 u.m.
128.A O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelasi
material si de aceiasi grosime, conform tabelului: Diametrul rondelei (mm) 20 30 40 Cantitate fabricata (buc.) 6.000 4.000 3.000 54.000 Cheltuieli materiale (u.m.)
Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul unitar al fiecarui tip de rondela (in unitati monetare) este: 20 mm 30 mm 40 mm 20 mm 2,0 4,5 8,0 2,0 a) d) b) c)
a. b. c. d. e. a b c d E
30 mm 6,75 9,0
40 mm 16,0 16,0
3,0 2,0
3,5 3,0
9,0 4,0
e)
4,0
, n care ChIND reprezint cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune procedeul:
a. b. c. d. e.
Reiterrii; Calculului algebric; Suplimentrii, n forma clasic (a coeficientului unic); Suplimentrii, n forma cifrelor relative de structur (a ponderilor); Indicilor de echivalen, n varianta cifrelor n mrimi absolute;
130.A Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de ges-
tiune, n conturi specifice. Astfel, nregistrrii contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct productiv) i corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrarea: a. 921 = 901
b. c. d. e.
Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este: 2 mm 70,0 48,0 20,0 3 mm 105,0 80,0 30,0 4 mm 140,0 95,0 40,0
63
a) b) c)
d) e)
2 mm 65,0 72,0
3 mm 105,0 108,0
4 mm 147,5 144,0
a. b. c. d. e.
a b c d E
132.B La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300 hec-
tolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica pentru benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind considerate produse principale. Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse? 1 2 3
a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5
4 5
133.E O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care cheltuielile directe de productie
sunt: A = 100 u.m.; B = 300 u.m. Produsele A se fabrica numai in sectia I, iar produsele B in sectiile I si II. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m. La produsele A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la produsele B, la finele perioadei, a fost de 110 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe. Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ?
1 2 3
a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5
4 5
134.C Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"
= = =
d) e)
923 902
= =
902 931
135.E Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita or-
Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza; Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta; Echivalarea calculatorie a productiei fabricate; Calculul costurilor pe unitatea conventionala; Decontarea costului produselor obtinute.
65
, n care ChIND reprezint cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustreaz n Contabilitatea de gestiune procedeul:
a. b. c. d. e.
Reiterrii; Calculului algebric; Suplimentrii, n forma clasic (a coeficientului unic); Suplimentrii, n forma cifrelor relative de structur (a ponderilor); Indicilor de echivalen, n varianta cifrelor n valori absolute;
137.D O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile de productie directe sunt
pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %. Care este costul de productie efectiv al sortimentelor A si B ? Sortimentul A 53 u.m. 30 u.m. 15 u.m.
a b c d E
a) b) c)
a. b. c. d. e.
d) e)
138.E La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul com-
plet (cheltuielile totale) 150 u.m.; costurile (cheltuielile) variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate:
a. b. c. d. e.
Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor; Nu se includ in costul produselor obtinute; Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara; Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
, n care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real (realizat) al activitii; Nn este nivelul normal (planificat) al activitii, calculeaz n Contabilitatea de gestiune, costul:
a. b. c. d. e.
141.D Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de ges-
tiune, n conturi specifice. Astfel nregistrarea contabil: 331 = 711, corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrrii: a. 921 = 901
b. c. d. e.
142.A O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele informatii
Sectia I 15,0 u.m. 3,0 u.m. 1,5 u.m. 0,25 u.m. 0,5 u.m. 1,0 u.m. 0,15 u.m.
Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. tiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru cele trei sortimente de produse. X 38,5 25,0 35,5
a b c d E
a) b) c)
a. b. c. d. e.
d) e)
X 37,5 15,0
Y 22,5 2,5
Z 20,0 7,0
143.A Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate func-
= = =
4 5
931 903
= =
922 922
144.B Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care: a. Nu se includ in costul produselor obtinute; b. Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii;
c. Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica; d. Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii; e. Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.
145.B Relaia de calcul: , n care CA reprezint cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. b. c. d. e. pragul de rentabilitate coeficientul de siguran dinamic intervalul de siguran; marja pe costuri variabile participarea fiecrui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe i la obinerea profitului
146.E Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de ges-
tiune, n conturi specifice. Astfel nregistrrii contabile: 345 = 711, (la pre prestabilit) i corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrarea: a. 921 = 901
b. c. d. e.
A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc. Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 Kg, B = 2 Kg, C = 3 Kg.
69
Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei sortimente de produse. A B C A B C 2.500 u.m. 5.000 u.m. 7.500 u.m. d) 3.000 u.m. 4.000 u.m. 5.000 u.m. a) b) c)
a. b. c. d. e. a b c d E
e)
1.500 u.m.
4.000 u.m.
5.500 u.m.
Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii preconizate de 1.800 ore:
a. b. c. d. e.
51.000 u.m. 48.000 u.m. 50.000 u.m. 49.000 u.m. 52.000 u.m.
149.A Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate
functiona astfel: 1 2 3
a. b. c. 1 2 3
= = =
4 5
933 925
= =
925 933
d. e.
4 5
150.C Cheltuielile variabile sunt, de regul, cheltuielile care: a. Rmn relativ constante cu modificarea volumului fizic al produciei fabricate; b. Nu se pot identifica pe obiecte de calculaie n momentul efecturii lor; c. i modific nivelul total odat cu modificarea volumului fizic al produciei realizate; d. i modific nivelul total odat cu trecerea timpului; e. Se refer la o perioad variabil de gestiune;
151.D Relaia de calcul: CA - CAE , n care CA reprezint cifra de afaceri, CAE reprezint cifra de afaceri
la pragul de rentabilitate, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. pragul de rentabilitate; b. participarea fiecrui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe i la obinerea profitului
c. coeficientul de siguran dinamic d. intervalul de siguran e. marja pe costuri variabile
152.A ntr-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane, de trei
marime diferite, si anume: A = 20 buc., B = 30 buc., C = 40 buc., cu cheltuieli totale de 2.600 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.? A 30 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.;
a b 71
a) b) c) d) e)
a. b.
B 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc. 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc. 25 u.m. / buc.; 60 u.m. / buc. 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc. 40 u.m. / buc.; 50 u.m. / buc.
c. d. e.
c d E
153.E O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 sortimente de produse, pentru care se
cunosc:
Produsul (Sortimentul)
A B C D E
n cazul in care se doreste pastrarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de calculatie Direct costing (factor de acoperire) care va fi acesta?
a. b. c. d. e.
A B C D E
154.E n raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de
procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?
a. b. c. d. e.
procedeul diviziunii simple; procedeul valorii ramase; procedeul cifrelor de echivalenta; procedeul indicilor de echivalenta; procedeul suplimentarii.
155.D Una din metodele de calculaie a costurilor de tip parial este a. metoda target- costing b. metoda global c. d. e.
156.A Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de ges-
tiune, n conturi specifice. Astfel, nregistrrii contabile: 601 = 301, i corespunde, conform metodei globale, nregistrarea: a. 921 = 901
b. c. d. e.
73
157.D O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform nomenclatorului:
Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este: 2 mm 3 mm 4 mm 1,2 1,8 2,4 a) d) b) c)
a. b. c. d. e. a b c d E
2 mm 1,2 1,5
3 mm 4,05 5,0
4 mm 9,6 9,5
2,9 4,0
4,35 13,5
5,8 32,0
e)
158.C Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu: a. b. c. d. e.
procedeul cifrelor de echivalenta; procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe; procedeul calculului algebric; procedeul indicilor de echivalenta; procedeul celor mai mici patrate;
159.A n cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare: a. b. c. d. e.
rman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate se pot identifica pe obiecte de calculaie n momentul efecturii lor isi modific volumul odat cu modificarea volumului fizic al productiei realizat sunt fixe n raport cu timpul de lucru se refer la o perioad fix de gestiune
160.C Procedeul indicilor de echivalent se aplic atunci cand: a. nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale; b. produsele se prelucreaz din materiale diverse cu un consum diferit de for de munc; c. acelasi material se prelucreaz n diverse produse cu un consum diferit de fort de munc; d. toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare; e. produsele se prelucreaz din materiale diverse cu acelasi consum de fort de munc;
Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I 15.000 u.m. 3.000 u.m. 1.500 u.m. 500 u.m. 1.000 u.m. Sectia II 8.000 u.m. 400 u.m. 250 u.m. Sectia III 5.000 u.m. 5.000 u.m.
Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile contabile aferente ? 1 % = 923 23.000 u.m. 4 % = 923 28.000 u.m. 923/A 12.500 u.m. 931/A 12.500 u.m. 923/B 931/B 5.000 u.m. 2.500 u.m. 923/C 2 % 921/A 921/B 921/C 3 % 901/A 901/B 901/C = 923 = 923 8.000 u.m. 3.400 u.m. 5 1.750 u.m. 500 u.m. 1.150 u.m. 1.150 u.m. 425 u.m. 400 u.m. 325 u.m. 931/C % 921/A 921/B 921/C = 923 10.500 u.m. 28.000 u.m. 12.500 u.m. 4.500 u.m. 11.000 u.m.
75
a. b. c. d. e.
1 2 3 4 5
77