Factorii cu acţiune directă sunt cei care îşi exercită nemijlocit influenţa asupra fenomenului analizat,

iar cei indirecţi ( de gradul 2,3,...) acţionează asupra fenomenului analizat, prin intermediul altor
factori. De exemplu, volumul producţiei fabricate (VPF) se poate prezenta ca funcţie de doi factori:
numărul medii scriptic al lucrătorilor (N) şi productivitatea muncii medii anuale (Wa).
Productivitatea muncii la rândul ei depinde de timpul lucrat (T), si de productivitatea pe unitate de
timp (Wt).

Exprimarea rezultatului comparaţiei se materializează în valori care arată măsura în care situaţia
efectivă a fenomenului se abate faţă de nivelul de bază. Evidenţierea abaterii se exprimă prin:
a) abaterea absolută, respectiv, comparaţia fenomenului efectiv cu cel de bază, exprimat astfel:
A1– A0= Δ A.
A1– nivelul efectiv al fenomenului;
A0 - nivelul de bază al fenomenului;
Δ A – abaterea absolută.;
b) variaţia relativă, arată de cîte ori nivelul efectiv al fenomenului a crescut sau a scăzut faţă de
nivelul de bază. Variaţia relativă se exprimă ca raport între mărimea indicatorului efectiv şi cel de
bază şi se determină după relaţia: A1\A0*100=Ia.
c) abaterea relativă, este abaterea nivelului fenomenului exprimat în procente, arătînd cu cît la sută
nivelul efectiv s-a modificat faţă de cel de bază considerat 100% şi se calculează pe baza relaţiei:
A\A0*100-100=Δ Ia.
respectiv: Ia – 100 = Δ Ia sau prin raportarea abaterii absolute la nivelul de bază, astfel

Modelul general de reprezentare a diviziunii unui fenomen (F) se poate prezenta ca o sumă de
elemente ( fi; i = 1,2...n) F = f1 + f2+ f3+.... + fn
iar abaterea absolută totală (ΔF) ca suma algebrică a abaterilor parţiale: ΔF = ΣΔfi.
unde: Δfi– abaterea absolută a elementelor „fi” , calculată cu relaţia : Δfi= fi1–fi0
unde : fi0; fi1 - nivelul indicatorului respectiv în perioada de bază şi curentă.
Pentru a măsura şi caracteriza prin diviziune contribuţia relativă a fiecărui element la rezultatul
total se foloseşte cota parte (Cp), calculată cu relaţia:

În sistemele determinate se folosesc şi diverse metode de modelare. Cea mai răspîndită este
descompunerea succintă a factorilor de gradul întîi, din sistemul iniţial, în factori de gradul II ce
caracterizează fenomenul studiat, ţinînd cont de logica economică. Spre exemplu, în mersul analizei
volumului producţiei fabricate, care se exptimă iniţial prin dependenţa :VPF = Ns*Ws.
ca urmare se obţin următoarele modele lărgite: VPF = Ns*Nz* Wz; VPF = Ns*Nz* D * W.
Analogic se efectuează modelarea sistemelor factoriale cu legătura aditivă. Este cunoscut faptul că
volumul producţiei vîndute (VPV) este egal cu diferenţa dintre volumul producţiei fabricate (VPF)
şi volumul producţiei folosite în interiorul întreprinderii (VPI) : VPV = VPF – VPI. În interiorul
întreprinderii producţia a fost folosită în calitate de fond de seminţe (S)şi furage (F). În acest caz
sistemul iniţial poate fi reflectat astfel: VPV = VPF – (S + F).
Însă în mersul modelării este necesar să se ţină cont şi de faptul, că nu totdeauna sistemul iniţial
exprimă o dependenţă factorială între indicatori. Dependenţa poate fi „formală” cît şi „neformală”.
Astfel, modelul: Ws=VPF\Ns - Dependenta formală.
Ws= Nz* D * Wh- Dependență neformală
1. metoda de transformare a formulei iniţiale din formulă de calcul în formulă ce exprimă o
dependenţă cauzală. Transformarea se efectuează prin înmulţirea numărătorului şi numitorului
fracţiei la unul şi acelaş indicator nou. Spre exemplu, dacă în formula de calcul a productivităţii
muncii: Ws= VPF\Ns. Se va întroduce un indicator nou – numărul mediu de muncitoti (Nm)
modelul va primi forma unui sistem de doi factori:
Unde Nm\Ns exprimă ponderea muncitorilor în numărul
total de salariaţi;
VPF\Nm exprimă productivitatea medie a unui muncitor .

Modelul analitic de exprimare a metodei bilantiere îl constituie relaţia : F = a + b – c.

Avînd în vedere cele două situaţii care se compară: - situaţia din perioada de bază:F0= a0+ b0–c0 şi
- situaţia din perioada curentă:F1= a1+ b1– c1.
Cuantificarea acţiunii celor trei componente (factori) „a”, „b” şi „c”, asupra variaţiei indicatorului
analizat (ΔF), poate fi efectuată, potrivit metodei balanţiere, cu ajutorul următoarelor formule:
ΔF=F1–F0.
Suma algebrică a influenţei factorilor trebuie să fie egală cu ΔF. ΔF = ΔF(a) +ΔF(b) +ΔF©.
Reeşind din cele menţionate esenţa metodei balanţiere constă în aceea că modificarea indicatorului
analizat este egală cu suma abaterilor factorilor (elementelor) de influenţă.
În analiza economică metoda balanţieră aste aplicată pentru:
1. a verifica dacă corect a fost exprimată egalitatea a două grupe de indicatori economico financiari
interdependenţi în cazul cînd între ei există relaţii de sumă şi diferenţă. Exemplu poate servi
formula balanţei producţiei în care clar se observă egalitatea a două grupe de indicatori
interdependenţi:
Si+ VPF = VPV +Sf. unde: Si ;Sf-stoc de producţie la începutul şi finele prtioadei ;
VPF – volumul producţiei fabricate; VPV – volumul producţiei vîndute. de aici : VPV = Si+ VPF -
Sf sau Δ VPV = Δ Si + Δ VPF - Δ Sf.

TABELUL 1
Calculul mărimii influenţei factorilor asupra volumului producţiei vîndute
prin metoda balanţieră. ( mii lei)

Analiza factorială a volumului producţiei vîndute:

a). abaterea absolută: ΔVPV=VPV1–VPV0= 32538 – 30292 =+ 2246 mii lei
b). factorii de influenţă : : ΔVPV = Δ Si+ Δ VPF - Δ Sf.
c). calculul influenţei factorilor:
Δ Si = Si1– Si0= 2420 – 2010 = + 410 mii lei;
Δ VPF = VPF1– VPF0= 32104 – 30702 = + 1402 mii lei;
Δ Sf = - (Sf1– Sf0) = - (1986 – 2420) + 434 mii lei.
Balanţa de verificare a factorilor:Δ Si+ Δ VPF - Δ Sf= 410 +1402 + 434 = +2246 mii lei = ΔVPV.
Sistemul factorial al indicatorului analizat este :
VPV1– VPV0= + 2246 mii lei = Δ Si =+410 mii lei
Δ VPF = + 1402 mii lei
Δ Sf= +434 mii le
Metoda substituțiilor în lanț.
1. determinarea influenţei factorilor în cazul relaţiei de produs.Se consideră că indicatorul analizat
„A” este un produs a 3 factori cu acţiunedirectă (a,b,c). A = a *b *c.
TABELUL 2
Schema calculului influenţei factorilor prin metoda substituţiilor în lanţ

Balanţa de verificare a influenţei factorilor:A1– A2= ΔA = Δa + Δb + Δc

TABELUL 3
Informația inițială

Semne Abatere
Indicatori convenți Perioada absolută
onale precedentă raportată
1.Volumul producției fabricate, mii lei VPF
2.Numărul mediu de salariați Ns
3.Numărul mediu de zile, lucrate lucrate Nz
de un salariat pe an.
4.Productivitatea medie pe zi a unui Wz
salariat, lei.
În cazul dat dependenţa dintre indicatorul analizat şi factorii de influenţă se exprimă prin
următoarea formulă : VPF = Ns* Nz* Wz.

TABELUL 4
Calculul influenţei factorilor prin metoda substituţiilor în lanţ
 Balanţa de verificare a influenţei factorilor:
59700,0 – 59546,8 = -763,5 + 442,0 + 474,7;
+ 153,2 = + 153,2.

Nr.calc Nr. Factorii de influiență Rezultatul Metoda de calcul Influent Denumir

substit Ns Nz Wz economic a factor ea factor
uției
1 0
2 1
3 2
4 3

Determinarea influenţei factorilor în cazul unui raport de doi factori (a, b):
a) în cazul cînd factorul cantitativ reprezintă numărătorul raportului, calculul acţiunii celor doi
factori se va face pe baza următorului raţionament.

Schema calculului influenţei factorilor prin metoda substituţiilor în lanţ pentru

cazul „a” se prezintă în felul următor:

Nr. Nr. Factorii de Rez. Metoda Inlf.fact. Denumirea

calculului substituției influență economic calculului factorului.

Balanţa de verificare a influenţei factorilor:

A1– A0= ΔA = Δa + Δb
b) în cazul cînd factorul cantitativ reptezintă numitorul relaţiei se va determina, în primul rînd,
influenţa acestuia în felul următor :

Schema calculului influenţei factorilor prin metoda substituţiilor în lanţ pentru cazul„b” :

Nr.calc Nr.subst Factorii de Rez..econom Metoda Infl. Fact. Denumirea

influență ic calculului factor

Balanţa de verificare a influenţei factorilor:A1– A0= ΔA = Δa + Δb

Metoda indicilor se bazează pe aplicarea indicatorilor relativi ai dinamicii, a comparaţiilor în

spaţiu, a îndeplinirii planului, care reflectă raportul dintre mărimea efectivă a indicatorului analizat
din perioada de gestiune către mărimea lui dinperioada de bază (nivelul planificat). Cu ajutorul
indicilor poate fi determinată influenţa diferitor factori asupra indicatorului rezultativ în legăturile
multiplicative.Indicile valorii producţiei fabricate.
Indicile valorii producției fabricate

El reflectă modificarea volumului fizic al producţiei fabricate (q) şi a preţulur unitar (p) şi este egal
cu produsul acestor indici: Ivpf= Iq* Ip
Pentru a determina cum s-a modificat valoarea producţiei fabricare din contul cantităţii producţiei
fabricate şi din contul preţurilor este necesar să se calculeze indicile volumului fizic ( Iq) şi indicile
preţurilor ( Ip):

Prin urmare, indicile producţiei fabricate (Ivpf) va fi egal cu produsul dintre indicile numărului de
salariaţi (Is) şi cel al productivităţii anuale (Iw) a unui salariat.

Exemplu de calculare a mărimii influenţei factorilor asupra volumului producţiei fabricate pe baza
informaţiei prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5
 Informaţie iniţială pentru calculul mărimii influenţei

Semne Perioada de gestiune

Indicatori convenț. Planificat Efectiv
1.Volumul productiei frabricate, mii lei
2.Numărul mediu de salariația
3.Productivitatea medie anuală a unui
salariat, lei.

Ivpf= INs* Iw= 1,017 * 1,012 = 1,029

3.4.4 Metoda diferenţelor absolute

Metoda diferenţelor absolute prezintă o formă simplificată a metodei substituţiilor în lanţ, care
permite determinarea mărimii influenţei factorilor în condiţiile unor calcule mai simple. Ea se aplică
pentru determinarea influenţei factorilor asupra indicatorului analizat în dependenţele funcţionale
exprimate numai printr-un produs .Calculul influenţei factorilor pentru modelul: A = a * b * c.
- influenţa factorului „a”:a1* b0* c0- a0* b0* c0
Prin urmare influenţa factorului „a” se va determina pe baza comparaţiei:
a1* b0* c0- a0* b0* c0= (a1– a0) * b0* c0= Δa * b0* c0.
- influenţa factorului „b”, după ce a fost stabilită influenţa lui „a” rezultă din comparaţia:
a1* b1* c0- a1* b0* c0= a1(b1– b0) * c0= a1* Δb *c0
- influenţa factorului „c”, după ce au fost stabilite influenţele lui „a” şi „b” rezulta din comparaţia:
a1* b1* c1- a1* b1* c0= a1* b1*(c1– c0) = a1* b1* Δc
Tabelul 6
Calculul influenţei factorilor prin metoda diferenţelor absolute
Factorii Metoda de calcul Calculul influenței Mărimea influenței
factorilor
Modificarea nr. Mediu
de salariați
Modificarea nr. Mediu
de zile, lucrate de un
salariat pe an.
Modificarea
productivității medii
zilnice a unui salariat.
Balanţa de verificare a influenţei factorilor:
59700,0 – 59546,8 = -763,5 + 442,0 + 474,7+ 153,2 = + 153,2
Astfel, depăşirea volumului producţiei fabricate cu 153,2 mii lei a avut loc pe seama creşterii
productivităţii medii zilnice (+474,6 mii lei) şi, în al doilea rînd, pe seama modificării numărului
mediu de zile, lucrate de un salariat pe an cu o influenţă de (+442 mii lei).
Pentru cazul cînd în dependenţa factorială sunt doi factori, acţiunea factorului cantitativ se
determină prin înmulţirea abaterii lui cu mărimea de plan (perioadei de bază) a factorului calitativ.
Matematic aceasta se înscrie ca: ΔA (a)= Δa *b0.
iar pentru determinarea influenţei factorului calitativ, abaterea lui se înmulţeşte cumărimea efectivă
a factorului cantitativ :ΔA(b)= a1* Δb.

Exemplu: Să se analizeze producţia fabricată (VPF) a unei întreprinderi , exprimată valoric, pe

perioada de gestiune analizată, în funcţie de utilizarea forţei de muncă, pe baza datelor:
Tabelul 7
Informaţie iniţială

Indicatori Perioada de gestiune Abatere Din care în urma

absolută
Planificat Efectiv ΔNs ΔWs
Volumul producțtiei fabricate, mii lei
Nr. mediu de salariați
Productivitatea medie a unui salariat,
lei.
Ţinînd seama de legăturile ce există între factori, corelaţia va avea următoare formă:
VPF = Ns*Ws .
Pe baza datelor din tabel, calculul mărimii influenţei factorilor asupra producţiei fabricare se va face
astfel:
1. Influenţa modificării numărului de salariaţi: (+7) * 30434,3 = + 213 mii lei;
2. Influenţa modificării productivităţii medii a unui salariat: (+4192,1) * 182 = +763 mii lei.
Balanţa de verificare a factorilor: +976 = (+213) + (+763)
Metoda diferenţelor relative este o altă simplificare a metodei substituţiilor în lanţ. Ea, de asemenea,
se aplică pentru calculul influenţei factorilor numai în cazurile legăturii multiplicative, este mult
mai simplă în aplicare în comparaţie cu metoda substituţiilor în lanţ, din care motive în unele cazuri
este mai efectivă. Metoda diferenţelor relative se aplică în cazurile cînd informaţia iniţială este
prezentată prin indicatori relativi ( % îndeplinirii planului sau ritmul de creştere). Esenţa metodei
diferenţelor relative constă în aceea, că mărimea şi sensul de acţiune a factorilor se apreciază după
procentul de îndeplinire a planului (sau ritmul de creştere) a indicatorului corespunzător.
VPF = Ns * Nz * Wz
Tabelul 8

Tabelul 9
Consecutivitatea calculării acţiunii factorilor prin metoda diferenţelor relative

Mărimea influenţei factorului calitativ la aplicarea metodei diferenţelor relative se determină după
procentul îndeplinirii planului indicatorului analizat
Tabelul 10
Informaţia iniţială
 Indicatori Perioada de gestiune Abaterea %
absol. îndeplinirea
Plan Efectiv planului

Indicatori principali
1.Volumul producției fabricate, mii lei VPF
2.Numărul mediu de salariati Ns
3.Numărul de om\zile lucrate-total zile
4.Numărul de om\ore lucrate- total,mii
Indicatori derivati
5.Numarul mediu de zile, lucrate de un
salariat pe an
6.Durata medie a zilei de muncă, ore
7.Productivitatea medie pe oră a unui
salariat, lei.
Dependenţa factorială pentru cazul dat sa va exprima prin formula: VPF = Ns* Nz* Dz* Wh.

Tabelul 11
Calculul influenţei factorilor prin metoda diferenţelor absolute şi diferenţelor relative
Metoda diferențelor absolute Metoda diferențelor relative
1. Influiența modificării numărului mediu de salariati

2.Influența modificării numărului mediu de zile, lucrate de un salariat pe an

3. Influienta modificarii duratei medii a zilei de muncă

4.Influienta modificarii productivitătii medii pe oră a unui salariat.

Balanţa de verificare a influenţei factorilor: +9723,4 = (+2248,7)+ (+715,2) + (+930) +(5829,5)

3.4.6 Restul nedescompus şi împărţirea lui între factorii de influenţă

După cum s-a constatat deja neajunsurile metodelor bazate pe excludere nu permit, la aplicarea
lor, rezolvarea problemei determinării acţiunii precise a fiecărui factor asupra indicatorului analizat,
îndeosebi în cazurile cînd acesta se modifică esenţial. Problema principală rămîne cea a atribuirii
efectului interacţiunii variaţiei factorilor (restului nedescompus), care nu permite a reflecta în mod
distinct contribuţia fiecărui factor la modificarea fenomenului analiza unui sistem din doi factori :
A = a*b.
- influenţa modificării factorului cantitativ se va determina :Δ A (a)=Δ a *b0
- influenţa modificării factorului calitativ se va determina :Δ A(b)= a1*Δ b
Mărimea influenţei factorului calitativ mai poate fi scrisă şi ca:Δ A(b) = ( a0+ Δ a) * Δ b
Restul nedescompus reprezintă modificarea fenomenului ca urmare a interacţiunii variaţiei
factorilor asupra indicatorului analizat, care în procesul analizei aderă complet către factorul al II
(în sistemul de doi factori), iar în sistemul de trei şi mai mulţi factori către al II factor şi a celorlalţi
care urmează după el. Grafic restul nedescompus se reprezintă în felul următor:

Să precăutăm exemplu, exprimat astfel: Să se analizeze volumul producţiei fabricate, în funcţie de

folosirea forţei de munc
Indicatori Abaterea absolută
Precedenta Raportata
1.Volumul produtiei fabricate, mii lei
2.Numărul mediu de salariati
3.Productivitatea media anuală a 1 salariat, lei

• Efectuarea acestei analize impune următoarele:

1. stabilirea influenţei modificării numărului mediu de salariaţi (+2) * 229208 = + 458,4mii lei –
reprezintă influenţa pură a factorului;
2. stabilirea influenţei modificării productivităţii medii anuale a 1 salariat 50 * (+8392) = + 419,6
mii lei- reprezintă influenţa deplină, care include influenţa pură a factorului dat şi restul
nedescompus. Balanţa de verificare a factorilor: +878 = + 456,4 +419,6
• Pentru determinarea restului nedescompus se efectuează următoarele calcule suplimentare :
- se determină influenţa pură a factorului II, pentru ce abaterea lui se înmulţeşte la mărimea
perioadei de bază a primului factor:(+8392) * 48 = + 402,8 mii lei
• Mărimea restului nedescompus în continuare se va determina ca diferenţa dintre influenţa
deplină a factorului II şi influenţa pură a acestui factor: 419,6 – 402,8 = + 16,8 mii lei
Restul nedescompus poate fi calculat şi prin următoarea modalitate: din mărimea abaterii
indicatorului analizat se scade mărimea influenţei pure a factorilor incluşi în sistemul factorial :
+ 402,8 = + 861,2 mii lei – influenţa pură a factorilor de influenţă;
(+878) – (+861,2) = + 16,8 mii lei – restul nedescompus.
• În practica analitică se cunosc mai multe metode de împărţire a restului nedescompus pe
factori.
I metodă - egal între factori.
Deoarece în exemplul dat s-a precăutat influenţa a doi factori, mărimea RND se va împărţi la 2.
16,8 : 2 = + 8,4 mii lei
- influenţa precisă a I factor : (+458,4) + (+8,4) = +466,8 mii lei;
- influenţa precisă a factorului II : (+402,8) + (+8,4) = +411,2 mii lei .
Balanţa de verificare a influenţei factorilor : +878 = + 466,8 +411,2
Această metodă este destul de simplă, dar aproximativă, deoarece aici nu se i-a în seamă gradul de
acţiune a fiecărui factor asupra indicatorului analizat.
Din aceste motive se aplică o altă metodă:
II metodă - proporţional acţiunii pure a fiecărui factor.
Factorii Actiunea pură Coeficientul RND Actiunea precisă a
a factorilor de repartizare factorilor
1.Modificarea
numărului mediu de
salariati
2.Modificarea
productivitatii medii
anuale a 1 salariat
3. Total
Coeficientul de repartizare se calculă ca raportul dintre mărimea restului nedescompus şi total al
acţiunii pure a factorilor de influenţă

3.4.7 Metoda integrală

Prioritatea acestei metode constă în faptul că la aplicarea ei decade necesitatea de a păstra
consecutivitatea substituţiilor, adică exclude careva presupuneri cu privire la rolul factorilor pînă la
efectuarea analizei. Folosirea metodei date face posibilă obţinerea unei acţiuni mai precise a
factorilor, deoarece ea are în vedere repartizarea fiecărei părţi a interacţiunii variaţiei factorilor, în
mod egal, între factorii ce o produc. Conform esenţei metodei integrale pentru cazul unui sistem din
doi factori: A= a * b. Acţiunea factorilor poate fi calculată prin aplicarea următoarelor formule:

Exemplu: Să se analizeze volumul producţiei fabricate, în funcţie de folosirea forţei de muncă

1. influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:

-1,5 =-87 mii lei;
2.influenţa modificării productivităţii medii anuale a 1 salariat:

În cazul unui sistem din 3 factori se vor aplica următoarele formule:

3.4.8 Metoda participării prin cotă.
Metoda participării prin cotă se mai întîlneşte în literatură sub denumirea metoda împărţirii
proporţionale a abaterii indicatorului analizat între factorii detaliaţi ce au condiţionat această
abatere.

Indicatori Perioada Abaterea

Precedentă Raportată absolută

1.Rentabilitatea activelor cu destinatie de productie

%
2.Profitul din activitatea operationala, mii lei
Inclusiv:
2.1 Profit brut
2.2alte venituri operationale
2.3 cheltuieli operationale
3. Active cu destinație de productie, mii lei
3.1 mijloace fixe
3.2 stocuri de mărfuri si materiale
Balanţa de verificare a influenţei factorilor:
+ 3,02 = -3,5 + 6,52
+3,02 = + 3,02
Factorii detaliaţi ai profitului din activitatea operaţională sunt:
- modificarea profitului brut;
- modificarea altor venituri operaţionale;
- modificarea cheltuielilor operaţionale.
Pentru a calcula cota fiecărui factor detaliat în abaterea indicatorului analizat este necesar să se
calculeze coeficientul ce exprimă raportul dintre mărimea influenţei factorului general şi a
modificării lui.

Nr. calc Nr. Factorii de influientă Rezultat Metoda de calcul Influienta

subst Pop Fpr. economic factorului

1 0
2 1
3 2
Prin înmulţirea abaterii fiecărui factor detaliat al profitului din activitatea operaţională la „K1” se
determină mărimea influenţei lor asupra indicatorului analizat:
1. influenţa modificării profitului brut (+1198) *0,00617 = + 7,39 p.p.
2.influenţa modificării altor venituri operaţionale (-3)* 0,00617 = - 0,02 p.p
3.influenţa modificării cheltuielilor operaţionale - ( +139) * 0,00617 = - 0,85p.p.
Balanţa de verificare a influenţei factorilor: +6,52 = 7,39 – 0,02 – 0,85
+6,52 = +6,52
Coeficientul raportului dintre mărimea influenţei activelor cu destinaţie de
producţie asupra rentabilităţii către modificarea lor constituie:

Înmulţind, în continuare, abaterea fiecărui factor detaliat al activelor cu destinaţie de producţie la

coeficientul „K2” se determină mărimea influenţei lor asupra indicatorului analizat:
1. influenţa modificării mijloacelor fixe (+ 3200) * (- 0,00103) = - 3,3p.p.
2. influenţa modificării stocului de mărfuri şi materiale (+ 214) * (- 0,00103) = - 0,2 p.p.
Balanţa de verificare a influenţei factorilor: (-3,5) = (-3,3) + (- 0,2)
(-3,5) = (-3,5).

3.4.9 Metoda recalculării indicatorilor

În cazul cînd în compararea datelor nu sunt toate elementele identice (omogene), atunci se
procedează la nivelarea lor, folosind procedeul recalculării datelor. Acest procedeu se aplică în
cazurile cînd:
1.în intervalul dintre etapa de planificare şi dare de seamă au avut loc schimbări în volumul şi
structura producţiei.

Tabelul 17

Indicatori Perioada de gestiune % îndeplinit planului

plan efectiv
1. Volumul productiei fabricate,
mii lei
2. Numărul mediu de muncitori

Feluri de Cantitatea materialului Pretul unitar, lei Consumul de materiale

materiale consumat, kg recalculate, lei.
plan efectiv plan efectiv
3.4.10 Metoda numerelor procentuale

Grupe de marfuri Structura vânzărilor % Rata medie a Numere Influienta

plan efectiv abaterea cheltuielilor procentuale factorului
planificate %
A 1 2 3 4
1.Produse
alimentare
2.Produse
nealimentare
Total
3.4.11 Procedee de analiză financiară
Categorii de active Existente la Abaterea Ritmul de
31.XII 31 XII absoluta crestere %
perioada perioada de
precedentă gestiune
I. Active pe termen lung-total
1.1 active nemateriale
1.2 active materiale pe termen lung
1.3active financiare pe termen lung
1.4 alte active pe termen lung
II Active curente-total
2.1 stocuri de marfuri si materiale
2.2 creante pe termen scurt
2.3 investitii pe termen scurt
2.4 mijloace banesti
2.5 alte active curente
Total activ
Categorii de active Active existente la Ponderea % la
31 XII 31 XII 31 XII 31 XII
perioada perioada de perioada perioada de
precedenta gestiune precedenta gestiune