Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(
)
Punctele forward reprezinta diferentialul ratei dobanzii dintre cele doua valute implicate in tranzactie si cu ajutorul carora se
stabileste cotatia forward (adunandu-se / scazandu-se dupa caz din cotatia spot). Daca punctele forward se adauga la cursul spot,
atunci valuta de baza se tranzactioneaza cu o prima pe piata forward (adica rata dobanzii pentru valuta de baza este mai
ASE - FABBV An 2 Pagina 8
Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie
scazuta decat cea a valutei cotate). In situatia inversa, cand punctele forward se scad, atunci putem spune ca valuta de baza se
tranzactioneaza cu un discount pe piata forward (rata dobanzii pentru valuta de baza este mai ridicata decat cea pe pentru
valuta cotata). Exista si situatia cand aceste puncte se tranzactioneaza in jurul paritatii (atat cu prima cat si cu discount) de pilda
-2/+2. In functie de cotatiile punctelor swap bid si ask, avem trei cazuri:
Bid < Offer punctele swap sunt pozitive si se tranzactioneaza cu prima
Bid > Offer punctele swap sunt neegative si se tranzactioneaza cu discount.
-3 / 1 sau 3/1 sau A/P punctele swap se tranzactioneaza astfel: in partea stanga cu discount si in partea dreapta cu
prima.
Cursul forward outright = cotatia spot + punctele forward
Punctele forward swap =
=cotatia spot x
(
)(
)
(
)
Aproximarea punctelor forward swap spot x diferentialul de dobanzi x
Aproximarea diferentialului de dobanzi
Prin swap FX se intelege o pereche de tranzactii valuare (o cumparare si o vanzare) pentru doua date ale valute diferite, dintre
care una este spot. Short dates (tranzactii swap cu termene mai putin de o luna):
O/N Overnight incepand de azi pana in prima zi bancara dupa ziua de azi
T/N Tommorow Next incepand cu prima zi bancara dupa ziua de azi pana a doua zi bancara dupa ziua de azi,
adica Spot
S/N - Spot Next incepand cu data Spot pana la prima zi bancara dupa Spot
S/W Spot One Week incepand cu data Spot pana la o saptamana dupa Spot.
Broken dates sau cock dates sau odd dates se refera la perioade intermediare intre termenele fixe (comune). In cazul datelor
anterioare spotului, regula de calcul a cursurilor forward este inversata: practic in loc de adunare a punctelor se scad punctele (si
viceversa), totodata inversandu-se bidul cu askul. Logica se inverseaza deoarece practic in acest caz si cotatia spot este de data
aceasta ce-a de-a doua cotatie ca timp iar cotatia forward prima.
Arbitrajul pe cursul forward si rata dobanzii (Covered interest arbitrage) se poate calcula exprima cu ajutorul formulelor:
Calcularea dobanzii pt moneda cotata =
[ (1+ rata dobanzii monedei de baza x
- 1 ] x
Calcularea dobanzii pt moneda de baza =
[ (1+ rata dobanzii monedei cotate x
- 1 ] x
Notiuni de baza privind produsele financiare derivate
Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 9
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu
Printr-un instrument derivat se intelege un contract financiar intre doua sau mai multe parti, care deriva din valoarea viitoare a
unui activ de referinta. Exista in principal, 4 mari categorii de produse derivate tranzactionate in prezent: Contracte Forward,
Contracte Futures, Optiuni si Tranzactii swap.
Contractul forward
2
, reprezinta un acord intre doua parti, prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv sa vanda o anumita
cantitate din activul de baza (o marfa, un instrument financiar guvernamental, o valuta sau un alt instrument financiar) la un anumit
pret, cu livrarea la o data viitoare, avand toate condiitile convenite in prezent: pret, cantitate, calitate, data reglementarii, obiectul
livrarii si orice alte conditii se impun. Pretul forward este compus din pretul spot si un anumit cost de derulare a contractului (cost
of carry).
Contractul futures reprezinta un acord de a cumpara sau de a vinde o cantitate specificata dintr-un activ denumit activ suport,
sau activ de baza (de exemplu, o marga sau un instrument financiar), la o data viitoare, la un pret predeterminat. Cand pretul
futures este mai mare decat cel spot, se spune ca intre cele doua preturi exista o relatie de tip contango (pretul futures se
tranzactioneaza cu prima fata de spot), daca pretul futures este sub pretul spot, atunci ele se spune ca exista o relatie de tip
backwardation (pretul futures se tranzactioneaza cu discount fata de spot), iar diferenta intre cele doua preturi (futures si spot) se
numeste baza.
Open interest este un indicator important in previziunea evolutiilor bursiere, in special in anumite momente cheie: spre sfarsitul
unui trend major, dupa inregistrarea unei cotatii maxime (cand odata cu scaderea pretului se inregistreaza si scaderea brusca a
open-interest-ului), in timpul range-ului (consolidarilor de pret) sau in timpul momentelor de inversiune (top sau bottom). Exista in
principal cateva situatii ce modifica sau nu nivelul open-interest, astfel
3
:
daca si cumparatorul si vanzatorul initiaza noi pozitii, Open Interest creste
daca si cumparatorul si vanzatorul isi lichideaza vechile pozitii, Open Interest scade
daca doar unul dintre ei lichideaza, in timp ce altul initiaza o noua pozitie, Open Interest ramane neschimbat.
Astfel, avem patru categorii de trenduri in functie mixul evolutiilor pretului, volumului si a Open Interest-ului:
Pret Volum Open interest Semnificatie
Creste Creste Creste Trend puternic ascendent
Creste Scade Scade Trend slab este posibila o corectie in curand
Scade Creste Creste Trend puternic descendent
Scade Scade Scade Trend slab este posibila o corectie in curand
Optiunea reprezinta un contract care confera detinatorului sau dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara (in cazul unei optiuni de
tip call), sau de a vinde (in cazul unei optiuni de tip put), un anmit activ denumit activ de baza, la un pret prestabilit, intr-o
anumita perioada de timp. Daca acest drept nu este exercitat in perioada de timp specificata, optiunea expira.
Contract Swap
4
reprezinta un instrument financiar derivat inchis, prin care participantii schimba riscul si avantajele aferente unor
obligatii contractuale de plata variabile sau fixe, cu riscul si avantajele aferente unor obligatii contractuale de plata fixe sau
variabile. Participantii sunt numai persoane juridice angajate in contracte de emisiune a instrumentelor financiare transferabile, cu
grad de rating diferit, contracte comerciale, plati in moneda nationala sau alte valute, precum si in activitati de arbitraj, hedging si
speculatie. Contractele swap nu au loc intre partenerii contractelor economice principale de vanzare / cumparare, ci separat, intre
acestia si un intermediar specializat care isi asuma separata riscul variatiei de pret. Deoarece asemenea contracte nu sunt
standardizate, ele nu se pot tranzactiona pe o piata organizata si reglementata, ci se negociaza individual (pe o piata OTC).
Principalele diferente intre produsele derivate tranzactionate la bursa si cele tranzactionate OTC, pot fi sintetizate in tabelul
urmator
5
:
Derivative tranzactionate la bursa Derivative tranzactionate OTC
Produse derivate disponibile: futures, optiuni si swap
Produse derivate tranzactionate intr-un ring
Produse derivate disponibile: futures si optiuni
Produse derivate tranzactionata pe o baza privata si
2
Baroga, C., Boboc, St., Popescu, V. Dictionar Englez Roman, Piata de capital, Termenii Esentiali, Editura Hrema, Bucuresti, 2003.
3
Sursa: http://bursier.ro/dea10/2009/02/18/volumul-si-open-interest/
4
Sursa: http://contabilitateafirmei.manager.ro/dictionar/contract_swat.htm
5
Reuters Introducere in studiul pietelor de obligatiuni, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Economica 2001. Pg 178
ASE - FABBV An 2 Pagina 10
Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie
competitiv, prin strigare directa
Specificatii contractuale standardizate si publicate
Preturile sunt transparente si usor accesibile
Jucatorii de pe piata nu se cunosc intre ei
Orele de tranzactionare sunt publicate, iar regulile
bursei trebuiesc respectate.
Existenta unor case de clearing
Pozitiile se pot inchide si tranzactiona cu usurinta
Sunt putin contractele finalizate prin expirare sau
livrare fizica
Contractele pot fi tranzactionare de investitori
particulari.
negociate individual
Nu exista specificatii standard desi intrumentele cele
mai simple sunt curent intalnite (instrumente tip plain
vanilla)
Preturile nu sunt foarte vizibile
Jucatorii de pe piata trebuie sa se cunoasca intre ei
Piete 24/24h, 5 zile din 7, care sunt mai putin bine
reglementate
Pozitiile nu se pot inchide sau transfera cu usurinta
Majoritatea contractelor se finalizeaza prin expirare
sau prin livrare fizica
Utilizate de regula de marile corporatii, banci,
Tipuri de operatiuni
Operatiunile de acoperire Hedging presupun angajarea unei pozitii pe piata futures opusa fata de pozitia detinuta pe
piata cash (spot) pentru a inlocui temporar o tranzactie care urmeaza sa fie facuta pe piata cash spot) ca protectie impotriva
riscului ca pretul sa aiba o evolutie nefavorabila pe piata cash.
Operatiuni speculative speculatorii accepta sa preia riscurile celorlalti, riscuri peste medie, in speranta obtinerii unor
rentabilitati peste medie, in general intr-o perioada de timp relativ scurta.
Operatiuni de arbitraj consta in profitarea de diferentele dintre preturile existente pe piete diferite pentru aceeasi valoare
mobiliara prin vanzarea ei pe piata care are pretul mai mare si cumpararea simultana a acesteia de pe piata care are pretul mai
mic. Arbitrajorii indeplinesc functia economica de eficientizare a tranzactiilor cu instrumente financiare listate in cadrul mai multor
burse sau piete organizate in acelasi timp. Exemple: cumpararea unui contract pe un anumit produs, simultan cu vanzarea unui
contract pe acelasi produs, la aceeiasi bursa, dar cu luni de livrare diferite; cumpararea si vanzarea simultana a cate unui contract
pe acelasi produs cu livrarea in aceeasi luna, dar la burse diferite.
Utilitatea, limitele si riscurilor produselor financiare derivate
Chiar daca menirea lor este sa redistribuie riscurile pietei, utilizarea instrumentelor financiare derivate intr-un mod
necorespunzator, poate fi un factor de instabilitate atat la nivel individual cati si la nivel sistemic. In mod paradoxal, instrumentele
derivate, in anumite circumstante pot accelera volatilitatea, datorita speculatiilor intensive practicate de unii jucatori din paita.
Speculatia pura este inlesnita pe piata produselor derivate si datorita efectului ridicat de levier pe care le caracterizeaza. Dupa
cum profiturile se pot multiplica intr-un ritm spectaculos, la fel si pierderile. Perturbatiile si volatilitatea excesiva a activelui suport
pot duce la riscuri sau variatii brutale ale randamentelor in portofoliile celor ce le tranzactioneaza. Liberalizarea miscarii
capitalurilor, progresul stiintific si al comunicatiilor, lichiditatea la toate orele si accesul liber incepand de la cateva sute de dolari la
piete in timp real, sunt principalii factori ce fac ca lichiditatea, incertitudinea si volatifitatea sa creasca pe pietele fi nanciare. Chiar
daca riscurile asociate tranzactionarii produselor derivate nu difera foarte mult cu cele ale tranzactionarii produselor financiare
simple (actiuni / obligatiuni), ele totusi necesita unele metode mai speciale pentru evaluarea, stabilitrea si controlarea riscurilor
implicate. Trei mari factori pot genera sau creste aceste riscuri: lipsa transparentei din punct de vedere informational, lipsa
educatiei actorilor din piata financiara cu privire la utilizarea acestora, si folosirea inadecvata a acestor instrumente datorita
masurarii incorecte a riscurilor.
Principalele tipuri de riscuri intalnite in tranzactionarea instrumentelor financiare derivate sunt: riscul de credit (de contrapartida),
riscul de piata, riscul de lichiditate, riscul operational (include si alte riscuri cum ar fi: riscul juridic, riscul de reglementare, riscul de
impozitare, riscul contabil si riscul sistemic), riscul strategic (ce se refera la tranzactionarea cu parteneri inadecvati, costuri scapate
de sub control, interpretarea incorecta a solicitarilor clientilor, conduita antreprenoriala a traderilor din institutiile financiare).
Managementul riscului este o activitate complexa, multidirectionala si presupune parcurgerea unor etape, de regula in orice proces
de conducere. Aceste etape pot fi succesive sau simultane, ele reprezentand urmatoarele demersuri specifice
6
: intelegerea fiecarui
tip de risc, identificarea tuturor tipurilor de risc, evaluarea anticipata a riscurilor, definirea politicii de management a riscurilor,
determinarea limitelor de risc, stabilirea si implementarea procedurilor de management al riscurilor si controlul riscurilor.
6
Paraipan, L., Stanciu, C. Managementul financiar al riscului, Bursa Romana de Marfuri, Editura Adevarul, Bucuresti 2002
Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 11
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu
Tranzaciile FX Swap sunt operaiuni ce implic cumprarea i vnzarea simultan a unei sume ntr-o valut contra altei valute,
cu decontare ns la date diferite (spot vs forward) i la cursuri prestabilite (spot vs forward). Companiile apeleaz la astfel de
tranzacii pentru acoperirea necesarului de lichiditi pe termen scurt n valut pe care nu o are n prezent i pentru avantajul pe
care l ofer n privina eliminrii riscului de curs de schimb respectiv rat a dobnzii. Alternativele utilizrii unui astfel de contract
pentru o companie ce are de ncasat la scaden o anumit sum n valuta, sunt fie efectuarea schimburilor valutare la data
exigibilitii creanelor/datoriilor, expunndu-se astfel la riscul de curs de schimb, fie prin utilizarea unei linii de credit n valuta
concomitent cu realizarea unui depozit cu aceiai sum i scaden n RON. Avantajele tranzaciilor FX Swap rezid n faptul c
acoper compania att de riscul de curs de schimb ct i de riscul de rat a dobnzii, permind astfel realizarea unei gestiuni
optime a lichiditilor cu costuri reduse.
Contractele IRS (Interest Rate Swap) sunt utilizate de ctre companii n vederea gestionarii riscului de rat a dobnzii pentru
activele i pasivele purttoare de dobnzi fixe/variabile. Aceste tranzacii presupun un acord ntre companie i o contrapartid (de
regul o instituie de credit) n cadrul creia fiecare parte pltete sumele de plat aferente ratelor de dobnzi prestabilite, periodic
pe toat perioada contractual. Pentru a se evita riscul de credit, prile pot conveni ca plile s nu fie realizate la valorile
nominale ci doar la nivelul sumele nete. Avantajele utilizrii unui astfel de contract rezid n reducerea costurilor de finanare ct i
o mai bun protecie fa de riscul de rat a dobnzii. Exista mai multe categorii de instrumente swap:Swap-uri pe rate ale dobanzii
Interest Rate Swap, Swap-uri pe valute - currency swap si Swap-uri pe marfuri commodity swaps.
Contracte Swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swaps IRSs) reprezinta o intelegere intre doua parti, prin care o parte este
de acord sa plateasca celeilalte o rata variabila a dobanzii (care depinde de nivelul ratelor dobanzii de pe piata), iar cealalta este
de acord sa plateasca primei parti o rata fixa a dobanzii. Fiecare plata a dobanzii se calculeaza in functie de aceeasi suma fixa de
bani care este denumita suma valoarea imprumutului suport (notional principal/ amount) al contractului swap. Aceasta este folosita
doar la efectuarea calculelor, nici o astfel de suma nu este platita de una din parti, celeilalte. Fiecare parte datoreaza celeilalte o
anumita suma de bani, asa incat, pentru a regla conturile, partea care datoreaza suma mai mare plateste celeilalte doar diferenta.
Nici un imprumut sau depozit de baza nu este afectat de swap, deoarece swap-ul este o tranzactie separata. Cel mai simplu tip de
IRS, este cunoscut sub denumirea de swap plain vanilla si implica plati de dobanzi fixe pentru plati de dobanzi flotante (fixed for
floating). Swap-urile floating floating mai sunt cunoscute si sub denumirea de basis swaps sau diff swaps.
Forward Rate Agreement (FRA) reprezint o ntelegere ntre dou pri, prin care se fixeaz rata dobnzii ce urmeaz a se
aplica unui mprumut (principalul) sau al unui depozit ce ncepe i se termin la o dat viitoare bine determinat. FRA nu
presupune un schimb de principal, dect diferena net ntre dobnda FRA i dobnda pieei la momentul expirrii contractului
FRA. Cnd se cumpra un FRA, este stabilit o rat a dobnzii pentru un credit iar cnd se vinde, se stabilete o rat a dobnzii
pentru un depozit.
Opiuni pe rata dobnzii:
Opiuni Cap: reprezint un contract pe rata dobnzii ce permite cumprtorului n schimbul unei prime pltite, s se protejeze
mpotriva unei creteri ale ratelor dobnzii peste un anumit nivel (aa numit nivel de exercitare Cap). Avantajele rezid n existena
unui singur cost (prima opiunii, fix i cunoscut de la nceputul tranzaciei) i pot acoperi o gam larg de scadene, valori i
preuri de exercitare.
Opiuni Floor: asemntoare opiunilor Cap, cu excepia c permite cumprtorului protejarea mpotriva unei scderi ale ratelor
dobnzii peste un anumit nivel (aa numit nivel de exercitare Floor).
Optiuni Collar: reprezint o combinaie ntre contractele Cap i Floor astfel c, n cazul unui mprumut, o opiune Collar ofer o
rat minim i maxim a dobnzii de pltit, iar n cazul unui plasament, opiunea ofer o rat minim i maxim a dobnzii de
primit. n general, preurile de exercitare sunt astfel concepute ncat s nu fie necesar plata unei prime.
Swaptions reprezint un contract ce ofer deintorului dreptul, nsa nu i obligaia de a cumpra sau a vinde un swap pe rata
dobnzii (IRS), n condiii prestabilite privind rata dobnzii, scadena, pltitorul de rat fix sau flotant, la sau pn la o anumit
dat convenit, cumprtorul achitnd o prim. n schimbul acestor drepturi, cumprtorul pltete vnztorului o prim iniial.
Exist dou variante de swaptions
7
:Payer swaption ofer dreptul deintorului la plata unei rate fixe a dobnzii i s primeasc
componenta flotant de la deintorul IRS-ului de referin (protecie mpotriva ratelor dobnzii n scdere), respectiv Receiver
Swaption- ofer dreptul deintorului la primirea unei rate fixe a dobnzii i s plteasc componenta flotant ctre deintorul
IRS-ului de referin (protecie mpotriva ratelor dobnzii n cretere).
7
Reuters Introducere in studiul pietelor monetare si valutare, Ed. Economica 2000. Pg 269
ASE - FABBV An 2 Pagina 12
Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie
5.Aplicatii software utilizate in trezoreriile de banci
Microsoft Office Suite sau similar
Aplicatii pentru tranzactionare interbancara: Reuters 3000 Xtra +Spot Matching, EBS si Bloomberg
Aplicatii Back-Office: Kondor+, Misys Summit FT, Opics, Portia, Calypso, Murex
Platforme de tranzactionare: MT4, Autobahn Deutsche Bank, BARX Barclays
Aplicatii pentru instrumente financiare derivate: SuperDerivatives
Aplicatii Baze de date: FoxPro, Ms Access
Aplicatii utilizate in studii econometrice: Eviews, Statistica, SPSS, Matlab, Matchcad
Aplicatii in programare: VBA, Java, C++
Platformele de tranzactionare BARX Barclays Capital http://www.barx.com
Barclays Capital, divizie a grupului Barclays, ofera clientilor institutionali o platforma dedicata pentru fiecare clasa de active
respectiv piata in parte:
- Platforma FIXED INCOME - pentru operatiuni pe piata instrumentelor cu venit fix: obligatiuni guvernamentale
globale, derivative pe rata dobanzii, imprumuturi in , sau $, operatiuni Repo, MBS, obligatiuni municipal, note
structurate exotice, instrumente din pietele emergente, instrumente ale pietei monetare, obligatiuni raportate la rata
inflatiei, ETF-uri cu expunere in piata instrumentelor cu venit fix, respectiv obligatiuni convertibile in actiuni.
- Platforma FOREIGN EXCHANGE pentru operatiuni pe piata valutara: FX spot, forward, swap, optiuni
Site de prezentare respectiv Prezentarea platformei
- Platforma Futures pentru operatiuni cu contracte futures - 39 de burse, deschise 24/24h 5 zile din 7
- Platforma Commodities pentru operatiuni pe piata marfurilor
- Platforma Equities pentru operatiuni pe piata actiunilor
- Platforma Structured Products pentru operatiuni pe piata produselor structurate
- Platforma Money Markets pentru operatiuni pe piata monetara
Ecrane din platformele BARX
Functionalitati:
- Pre-Tranzactionare
- Analize
- Stiri
- Managementul expunerii
- Calendar economic
- Burse de valori si marfuri
- Piete locale
- Cursurile de schimb ale bancilor centrale
Tranzactionare:
- Rate in timp real
- FX Forward & Swap
- Ordine
- Depozite la termen &
Depozite Dual Currency
Post-tranzactionare:
- Rapoarte
Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 13
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu
Probleme - rezolvate model
Aplicatia 1: Fie urmatoarele cotatii pentru urmatoarele perechi valutare:
EUR/USD 1.3387-1.3388
USD/JPY 93.36- 93.37
GBP/USD 1.5419-1.5421
USD/CHF 0.9228-0.9230
USD/RUB 30.0669-30.0845
AUD/USD 1.0366-1.0368
NZD/USD 0.8487-0.8488
Calculati urmatoarele crossuri valutare: EUR/JPY, GBP/CHF, GBP/RUB, CHF/JPY, GBP/AUD ...
Rezolvare:
Reguli de calcul a tranzactiilor cross in functie de perechile valutare in discutie, si anume:
Cazul 1: o pereche valutara cotata direct (moneda de baza USD) si o pereche valutara cotata indirect (moneda de baza non-USD)
cotata fata de USD: se inmultesc partea stanga cu stanga iar partea dreapta cu dreapta.
Cazul 2: ambele valute sunt cotate fata de USD (moneda de baza este USD): se impart partile opuse
Cazul 3: ambele valute sunt cotate indirect fata de USD (fata de o baza non-USD): se impart partile opuse.
EUR / JPY
si
si
si
si
si
= 1.3218 x
= 1.3218 x
)
(
)
= 1.3218 x
(
)
(
)
1.3218 x
=
= -5.6752 puncte = aprox minus 6 puncte
Aplicatia 4:
Care este pretul platit de dvs daca doriti sa cumparati un certificat de depozit in EUR emis pe 182 zile cu o valoare initiala de emitere de
3.000.000 EUR si cu o rata a cuponului de 3.33% p.a.. Dvs doriti sa cumparati certificatul de depozit din piata secundara dupa emitere,
mai exact la 127 de zile ramase pana la scadenta, stiind ca randamentul curent cerut pe piata este de 3.78% p.a.. Calculati si
randamentul aferent perioadei de detinere a certificatului de depozit.
Rezolvare:
Suma la scadenta = 3.000.000 x (1+(0.0333 x
= 3.050.505,5 EUR
Suma platita pe piata secundara in ziua 55 de la emitere =
= 3.010.362,32 EUR
Randamentul aferent perioadei de detinere =
=
= 3.78%.
Aplicatia 5:
Aflati echivalentul randamentului real (true yield) a unor instrumente monetare cu discount denominate in GBP cu scadenta la 92 zile,
avand rata discontului cunoscuta de 4.3257 % pe an.
Rezolvare:
Randamentul real =
(
)
=
)
4.3734% pe an.
Aplicatia 6:
Sunteti trezorierul unei companii farmaceutice si doriti sa va protejati compania de o eventuala crestere a ratelor dobanzii in cazul unui
credit deja contractat la o alta banca (cu o rata a dobanzii variabile EURIBOR + 0.75 puncte). In acest sens, ati contactat o banca care va
poate oferi protectia printr-un aranjament pe rata dobanzii (FRA) pe 6 luni (180 zile), cu rata contractuala de 4.44% p.a. la suma de
8.000.000 EUR. In ipoteza ca la data reglementarii (fixing date) contractului FRA, EURIBOR-ul ar fi 5.55%, care va fi valoarea
contractuala a FRA-ului? Datorati sau veti avea de primit o suma de bani din partea bancii care va este contrapartida? Dar in ipoteza in
care EURIBOR ar fi 3.33%?
Rezolvare:
Varianta A: EURIBOR = 5.55% p.a.
Valoarea contractual a unui FRA = principal x (
(
)
Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 15
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu
Valoarea contractual a unui FRA = 8.000.000 x (
)
= 8.000.000 x
= - 43.201,18 EUR
Rezultatul fiind negativ, inseamna ca trezorierul corporatiei va incasa de la banca suma de 43.201,18 EUR
Varianta B: EURIBOR = 3.33% p.a.
Valoarea contractual a unui FRA = principal x (
(
)
Valoarea contractual a unui FRA = 8.000.000 x (
)
= 8.000.000 x
= 43.672,85 EUR
Rezultatul fiind pozitiv, inseamna ca trezorierul corporatiei datoreaza suma de 43.672,85 EUR bancii sale care ii este contrapartida
Aplicatia 7:
Fie urmatorul certificat de depozit ce ofera cupoane multiple (semianuale). Valoarea nominala este de 100.000 USD, cupon anual de
4.4%, iar pana la urmatorul cupon mai sunt 26 zile din cele initiale de 180 zile. Tinand cont ca pana la scadenta, emintentul va plati in total
6 cupoane (cupon 1 pentru 183 zile, cupon 2 pentru 182 zile si cupon 3 pentru 181 zile cupon, cupon 4 pentru 185 zile, cupon 5 pentru
179 zile, cupon 6 pentru 185 zile), calculati care ar fi pretul certificatului de depozit in prezent. Randamentul cerut de piata in prezent este
de 3.89% pe an.
Rezolvare:
Pretul =
(
) (
) (
) (
) (
) (
)
+
(
) (
) (
) (
) (
) (
)
+
(
)(
)(
)(
)(
)
+
(
)(
)(
)(
)
+
(
)(
)(
)
+
(
)(
)
+
(
)
=
)(
)(
)(
)(
)(
)
+
+
)(
)(
)(
)(
)
+
+
)(
)(
)(
)
+
)(
)(
)
+
ASE - FABBV An 2 Pagina 16
Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie
+
)(
)
+
)
=
=
=
= 103.165,81 USD Deci, valoarea cert. de dep. pe piata sec.avand 26 de zile ramase pana la urmatorul cupon este de 103.165,81 USD.
Parker, Phillip, Mastering ACI Dealing Certificate, ACI Financial Markets Association, Prentice Hall, Pearson Education, 2003
Phoon Chiong Tuck, ACI Board of Education ACI Dealing Certificate A study guide and ACI Singapore, 2010
Radut, Radu, Principii de creditare. Analiza clientului, Institutul Bancar Roman, 2006
Reuters Introducere in studiul pietelor de obligatiuni, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Economica 2001.
Reuters Introducere in studiul pietelor monetare si valutare, Ed. Economica 2000
Reuters Introducere in studiul produselor financiare derivate, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Econ.2001.
Stancu, I. Finante, , Ed a III a, Editura Economica 2002 Pg 507
Steiner, Robert, Mastering Financial Calculations, ACI Institute, Prentice Hall, Pearson Education, 1998
Turcu, Ion, Operatiuni si contracte bancare, Editura Lumina Lex, 1994
Ungurean, Pavel, Banking Produse si operatiuni bancare, Editura Dacia 2001
*** Certificatul Bancar European EFCB Modulul B Clienti si produse bancareInstitutul Bancar Roman, 2006
*** The Financial Markets Association, (2009), Eonia Swap Index The derivatives market reference rate for the Euro, source:
http://www.aciforex.org/d\ocs/misc/20091112_EoniaSwapIndexbrochure.pdf
*** youtube.com diverse videoclipuri prezentate pe parcursul seminarului
Bibliografie
Baroga, C., Boboc, St., Popescu, V.
Dictionar Englez Roman, Piata de
capital, Termenii Esentiali, Editura
Hrema, Bucuresti, 2003
Daneti, Luminita, Analiza financiara in
creditare, Institutul Bancar Roman, 2006
Danila, Nicolae, Anghel Lucian, Radu
Alina, Boitan Iustina, Bistriceanu Gabriel,
Sinca Florin, Corporate Banking.
Produse si servicii bancare corporate,
Editura Economica 2010
Danila, Nicolae, Anghel Lucian, Sinca
Florin, Retail Banking Produse si
servicii bancare retail, Editura
Economica 2012
Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea
Stanel, Produse si servicii bancare:
corporate si retail bancar principii si
tehnici de analiza, creditare,
monitorizare, trezorerie si plati
electronice, Editura ASE, 2008, cap 3, 4
si 5.
Finance Trainer - Curs ACI Dealing
Certificate modulul FX Markets
Olteanu, Alexandru, Management
bancar, Editura Dareco 2003