Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONTEXTUL
Intr-o tara europeana si intr-o societate democratica, Grupul Scolar Agromontan ,,Romeo
Constantinescu,, comunitatea orasului Valenii de Munte si a bazinului superior al Vaii Teleajenului devin
parteneri pentru educarea si informarea tinerilor in vederea dezvoltarii unor competente transferabile care sa
le permita integrarea definitiva si fara complexe intr-un spatiu larg – european.
Grupul Scolar Agromontan ,, Romeo Constantinescu,, Valenii de Munte , promoveaza identificarea si
dezvoltarea calitatilor si aptitudinilor fiecarui elev pentru a fi capabil sa-si aleaga viitorul cel mai potrivit si
sa se adapteze unei societati dinamice.
Şcoala doreşte să păstreze tradiţia locală, să consolideze noi tradiţii, să răspundă nevoilor
comunităţii şi cerinţelor individuale şi de grup, să aibă relaţii de parteneriat cu comunitatea locală şi cu şcoli
de acelaşi profil din ţară şi din Uniunea Europeană pentru dezvoltarea dimensiunii europene a invătămantului
profesional şi tehnic.
Misiunea scolii este sa promoveze si sa dezvolte , la elevii sai , abilitati si competente transferabile ,
solicitate la nivel national si de comunitatea europeana astfel incat sa se integreze socio – profesional in
domeniul agroturismului montan, in sfera serviciilor sau in cea a resurselor naturale si protectiei mediului.
Grupul Scolar Agromontan “Romeo Constantinescu” este situat in orasul Valenii de Munte –
asezarea cea mai insemnata din partea de Nord – Est a judetului Prahova, situata pe Valea Teleajanului, pe
DN1A, la 29 km fata de Ploiesti. Scoala deserveste o zona cu o suprafata de aproximativ 40 Km2.
Scoala ofera instruire pentru un total de 58 de clase, incluzand ca forme de invatamant preuniversitar: ciclul
primar, gimnazial, liceal (zi si seral), scoala de arte si meserii, an de completare, Scoala postliceala.
Profilurile si domeniile de baza in care se asigura pregatirea sunt: servicii, resurse naturale si protectia
mediului, agricultura, silvicultura, fabricarea produselor din lemn, textile si pielarie, constructii si lucrari
publice, mecanic, turism si alimentatie publica.
Personalul didactic este format din 102 de profesori (65 titulari + 7 detasati si CIC, 28 suplinitori , 1
asociat, 8 pensionari) dintre care 43 cu gradul didacti I, 17 cu gradul didactic II, 24 cu definitivat, 18
debutanti, personal didactic auxiliar 12 si un personal administrativ de 9 persoane.
Numarul elevilor scolarizati in 2010 – 2011 este de 1678 (cu structuri) dintre care:67 elevi la invatamantul
postliceal, 931 elevi la liceu zi, 94 elevi la liceu seral, 104 elevi la anul de completare – nivel 2, 256 elevi la
gimnaziu si 226 elevi la invatamantul primar (cu structuri).
Şcoala are o experienta bogata in derularea de proiecte, parteneriate si activitati de cooperare fiind implicata
direct si activ in diverse proiecte si programe la nivel local, national si international, dupa cum urmeaza:
► Proiectul Comenius-Regio care consta intr-un schimb bilateral Romania-Franta in domeniul
agroturismului montan.
► Afilierea Grupului Scolar Agromontan la asociatia Europeea – asociatia liceelor cu profil resurse
naturale si protectia mediului si servicii din Europa.
► Proiect de parteneriat cu o firma de consultanta din Germania realizat in vederea asigurarii asistentei si
consultantei in domeniile: agricultura, mecanic, industrie textila si pielarie, industrializarea lemnului,
alimentatie publica - SES (Senior Expert Service).
► Proiectul S.A.M.- Asigurarea egalitatii de sanse si sporirea accesului la educatie (scoala cu 10 Sali de
clasa, sala de sport, a unei cladiri cu 2 ateliere, a unei cantine, si a unui internat;)
► Proiectul national de educatie si formare profesionala pentru dezvoltarea integrata a zonei montane
(pensiune agroturistica, ferma agroturistica si loturile agricole aferente, achizitionarea unui autocamion cu
remorca si a unui tractor cu remorca);
► Proiectul bilateral Romania – Austria (prin reprezentantul lor in Romania - Kultur Kontakt) de
educatie si formare profesionala pentru dezvoltarea integrata a zonei montane (pentru realizarea de
materiale de invatare la specializarea „Lucrator in agroturism” clasa a XI – a An de completare);
►Proiectul MONITORIZAREA INSERTIEI ABSOLVENTILOR DE INVATAMANT
PROFESIONAL SI TEHNIC PE PIATA MUNCII, implementat incepand cu data de 1 iulie 2010.
►Proiectul strategic ,,COMPETENTE PENTRU O PIATA A MUNCII COMPETITIVA IN
CONTEXT EUROPEAN’’, proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritara nr. 2 ,, Corelarea invatarii pe tot
parcursul vietii cu piata muncii’’, Domeniul major de interventie 2.1. ,, Tranzitia de la scoala la viata activa’’
► Realizarea unor parteneriate eficiente cu agentii economici din zona in diverse domenii de activitate
(servicii in turism si alimentatie, mecanic, fabricarea produselor din lemn, agricultura, textile – pielarie,
silvicultura, constructii si lucrari publice, industrie alimentara, materiale de constructii, comert) pentru ca
elevii nostri sa efectueze instruirea practica, in societati de profil dotate la nivel corespunzator standardelor
cerute de fiecare specialitate;
Prioritati manageriale
Echipa manageriala a avut ca prioritati identificarea si valorificarea unor surse de autofinantare care
sa contribuie la imbunatatirea bazei materiale si la acoperirea necesitatilor de ordin educational.
Principalele realizari in acest sens au fost:
- continuarea lucrarilor din cadrul programului de dezvoltare a invatamantului
profesional si tehnic;
- definitivarea lucrarilor de reabilitare a spatiilor scolare;
- amenajarea scolilor structuri pentru desfasurarea procesului instructiv –
educativ;
- masuri privind imbunatatirea cadrului necesar desfasurarii instruirii practice la
toate specializarile ( amenajarea de spatii si dotari);
- intarirea relatiilor de colaborare cu agentii economici si comunitatea locala;
- implicarea parintilor in rezolvarea problemelor scolii;
- mobilizarea cadrelor didactice pentru pregatirea suplimentara a elevilor in
vederea sustinerii concursurilor scolare si a examenelor nationale;
- reabilitarea laboratorului de chimie din fondurile extrabugetare.
Au fost alocate urmatoarele sume in vederea dotarii :
Achizitii de la bugetul de stat:
- Investitii de 20 000 RON pentru realizarea amenajarilor interioare pentru corpul de cladire
cu 10 Sali de clasa (investitie realizata in cadrul Campusului Scolar GSA)
Achizitii de la bugetul local:
-Mobiler scolar pentru cabinetul de limba romana si laboratorul tehnologic de gastronomie –
32 309 RON
Performanta scolara
Acest proces a fost realizat de către Comisia pentru evaluare internă şi asigurarea calităţii constituită
la nivelul şcolii şi a constat în:
• Continuarea implementării principiilor calităţii din Manualul de autoevaluare a furnizorilor de
educaţie şi formare profesională (FEFP).
• Monitorizarea internă a activităţii şcolii
• Întocmirea raportului de autoevaluare şi validarea acestuia prin evaluare externă
• Întocmirea planului de îmbunătăţire.
• Monitorizarea externa
Rezultatele elevilor – care au fost, pe scurt, rezultatele elevilor la examenele de certificare profesională
(%), la examenul de bacalaureat (%), cati elevi ai liceului au absolvit invatamantul superior
Aderarea României la Uniunea Europeană impune crearea unui învăţământ profesional şi tehnic
bazat pe transparenţă şi competenţă., care să se plieze pe o serie de influenţe şi oportunităţi externe. Pentru
consolidarea realizărilor reformei, învăţământul profesional şi tehnic trebuie să manifeste flexibilitate faţă de
noile cerinţe ale economiei şi să permită evaluarea continuă în vedera certificării.
La nivel naţional au fost stabilite următoarele priorităţi (conform PRAI - 2009)
1. Realizarea echităţii în educaţie;
2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie;
3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a
elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;
4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social,
economic şi cultural;
5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca
dimensiune majoră a politicii educaţionale;
6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.
Direcţiile strategice 2006 - 2008, aprobate prin Memorandum în şedinţa de guvern din 26 ianuarie 2006:
1 I. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie
2 II. Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul
european de educaţie şi formare profesională
3 III Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului şcolar
4 IV. Stimularea educaţiei permanente
5 V. Reforma educaţiei timpurii
6 VI. Creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor
VII Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, cercetării şi inovării
1.5. PRIORITATI SI OBIECTIVE LA NIVEL REGIONAL SI LOCAL
Grupul Scoalar Agromontan „Romeo Constantinescu” este situat in regiunea 3 Sud – Muntenia, in
orasul Valenii de Munte – asezarea cea mai insemnata din partea de Nord – est a judetului Prahova (zona cu
o puternica traditie industriala), situata la 45011’ latitudine nordica si 26002’ longitudine estica.
La nivelul orasului, desfasoara activitati un numar de 4 societati comerciale pe actiuni, 5 unitati cooperatiste,
511 societati comerciale cu capital privat (SRL, SNC), 250 asociatii familiale. Acestea activeaza in
domeniile: prelucrarea metalului si a lemnului, comert cu produse alimentare / nealimentare / alte bunuri
diverse, prelucrarea nisipului cuartos, confectii, prelucrarea legumelor si fructelor, constructii de masini,
prestari servicii diverse, pomicultura, cresterea animalelor etc.
Pentru dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic, la nivelul judetului Prahova au fost
identificate urmatoarele prioritati : (conform PLAI - 2009)
Evoluţiile prognozate prevăd în continuare în perioada 2006-2010 ritmuri susţinute de creştere a PIB (Fig. 1)
Cresterea reala a PIB fata de anul anterior
10
Figura 2 - Sursa: Comisia Naţională de
8 Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor
6
Romania indicatori economico – sociali în profil
4
Sud Muntenia
teritorial până în 2010” (febr.2008)
Prahova
2 Tendinţele de dezvoltare la nivelul
0
judeţului Prahova sunt:
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ødezvoltarea infrastructurii de transport;
Ødezvoltarea serviciilor publice si a
infrastructurii sociale;
Ødezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii şi facilitarea accesului la serviciile IT;
Øextinderea si modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului;
Ømodernizarea şi reabilitarea siturilor industriale şi a zonelor urbane;
Øreconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;
Ødezvoltarea turismului, cu accent pe agroturism, în special în zonele montane;
Ødezvoltarea afacerilor si în mod prioritar susţinerea IMM-urilor.
Regiunea Sud Muntenia este o regiune cu posibilităţi mari de creştere, cu rezultate economice
superioare mediei naţionale, ocupând locul trei pe ţară.
În Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia atât Produsul Intern Brut total cât şi Produsul Intern Brut pe
locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendinţa de pe plan naţional. În ciuda
acestor tendinţe care evidenţiază un nivel ridicat de dezvoltare economică, PIB-ul pe locuitor reprezintă doar
35,5 % din media Uniunii Europene.
Industria, alături de comerţ, transporturi şi agricultură sunt sectoarele care au ponderea cea mai
ridicată în formarea VABR. Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare sunt: construcţiile,
tranzacţiile financiare, turismul şi agricultura. Recomandam o creştere a nivelului de şcolarizare pe aceste
domenii.
Cresterea productiei agricole în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor, reclama o
redimensionare a nivelului de pregatire a fortei de munca în acest domeniu ( cresterea ponderii nivelului 3 de
pregatire). Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de echipamente performante, utilizarea
automatizarilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigatii – ceea ce necesita un nivel ridicat de
competente. Având în vedere traditia româneasca în domeniu, exista condiţii pentru realizarea agriculturii
ecologice, fiind necesare competente noi pentru personalul calificat.
Construcţiile de mare anvergura sunt în dezvoltare, iar forţa de muncă este insuficienta.
În condiţiile în care turismul romanesc trebuie sa se alinieze legislaţiei europene iar calitatea
pachetelor de servicii turistice trebuie să crească, este normal sa fie luat în considerare factorul uman, care
este hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor din domeniul turism.
Industria suferă în continuare din cauza numărului mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta
dotare cu utilaje performante
Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul transporturilor, turism,
servicii profesionale, servicii generale, poştă şi telecomunicaţii. Cea mai mare cifră de afaceri este obţinută
de asemenea în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, turism.
Tendintele de dezvoltare prognozate la nivel national, precum şi prioritatile stabilite pentru Regiunea
Sud-Muntenia creeaza o imagine asupra activitatilor care vor înregistra cresteri şi pentru care cererea pe piata
muncii va fi mai accentuata:
PIAŢA MUNCII
Energie
Agricultura, Industrie
Pescuit, Industrie electrică, Constructi
Numar vanatoare, Industrie prelucrato Comert
piscicultura extractiva termică, i
persoane silvicultura are
gaze, apă
4169 25 6423 66866 4391 13630 25695
SOMAJUL
Analiza figurii 4.5 scoate în evidenţă dinamica somajului prahovean în perioada 2001 – 2010. Numărul
şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii aprilie 2010 era de 30.082 de persoane
Din numărul total al şomerilor înregistraţi, femeile reprezintă 41,4%.
RATA SOMAJULUI
In judetul Prahova înregistrată în aprilie 2010 a fost de 9,6%,. Rata şomajului pentru femei a fost de
9,2% (6,0% în aprilie 2009), iar pentru bărbaţi a fost de 9,9% (5,2% în aprilie 2009)
În grafice este prezentată evoluţia numărului de şomeri, a ratei şomajului, distribuţia pe grupe de vârstă şi sex
în perioada 2001 - 2010.
Numărul cel mai mare de şomeri in mai 2010 îl înregistrează categoriile de vârstâ de la 30 la 49 de ani
(fig.4.8). Ca indicator pentru învăţământ este de reţinut numărul şomerilor sub 25 de ani, valoare care trebuie
corelată cu fig.4.9, pentru a vedea ponderea acestora pe nivele de învăţăm.Procentul ridicat de şomeri cu
studii primare, gimnaziale şi profesionale (fig. 4.9), dovedeşte că şansele de ocupare a unui loc de muncă
sunt mai mari pentru cei cu nivel de şcolarizare mai ridicat, dar şi faptul că o serie din calificările realizate
prin şcoala de ucenici şi şcoala profesională nu au fost în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii..
Fluctuatia ratei de ocupare, decalajul pana la atingerea obiectivului stabilit prin Strategia Lisabona,
rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată
directionează sistemul de ÎPT către anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei
muncii. Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de
formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională
accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare a competenţelor la
cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori
de formare profesională pentru adulţi, având în vedere:
Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de
muncă - trebuiesc avute în vedere pentru:
1) Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare
2) Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea
agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.
3) Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:
4) Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural
Pentru facilitarea inserţiei absolvenţilor IPT pe piaţa muncii, scoala trebuie sa se axeze la acestia pe
cresterea nivelului competentelor „cheie” cat şi pe dezvoltarea de abilitaţi precum:
1) disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala;
2) capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor ;
3) capacitate de comunicare ;
4) disponibilitate la mobilitate geografica ;
5) capacitate de adaptare la transformările micro şi macroeconomice;
6) abilităţi antreprenoriale;
7) abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor, de a-şi valorifica iniţiativa proprie
Concluziile privind şansele absolvenţilor ÎPT
Analizele şi prognozele privind evoluţia pieţei muncii conturează realitatea unei pieţe a muncii
marcate de şomaj structural pe termen lung. Faţă de aceasta, şansele absolvenţilor pe piaţa muncii sunt
condiţionate de conştientizarea şi valorificarea următoarelor alternative:
1) ocuparea locurilor noi de muncă care vor fi create prin creşterea economică
2) înlocuirea celor care se pensionează (cererea înlocuită)
3) pregatirea continuă astfel incât să se poată prelua oricând locul celor slab calificaţi, împinşi în şomaj
sau spre alte ocupaţii (cerere substituită) crearea şi administrarea propriului loc de muncă.
DINAMICA POPULAŢIEI ŞCOLARE CUPRINSĂ ÎN SISTEMUL DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ
Materialele şi resursele didactice utilizate în cadrul procesului de instruire sunt variate şi sunt
alese în funcţie de tipul activităţii desfăşurate şi de profilul clasei.
Ca resurse didactice şcoala dispune de:
• 13 săli de clasă;
• 5 laboratoare (chimie, fizică, biologie, 2 multimedia);
• 12 cabinete (limba şi literatura română, istorie, geografie, religie, textile si
pielarie, educatie tehnologica, limbi straine, agroturism montan, silvicultura si
prelucrarea lemnului, mecanica );
• 5 ateliere (2 ateliere textile pielarie, 2 ateliere mecanica, 1 atelier prelucrarea
lemnului);
• bibliotecă şcolară cu sală de lectură care are un fond de carte de 22 000 de
volume;
• 1 sala de sport, 1 teren de sport
La orele de teorie şi de instruire practică, în funcţie de anul de studiu şi de profil, profesorii
utilizează diferite materiale didactice (machete ale utilajelor si dispozitivelor, planse didactice,
mostre de materii prime, materiale si semifabricate, softuri educationale, instrumente de masura si
control, manuale etc.).
Şcoala dispune de 2 cabinete multimedia dotate fiecare cu un cate 25 calculatoare. De
asemenea exista conectare la internet. Toti elevi scolii au acces la calculatoare in cadrul orelor de
informatica si in cadrul orelor de la celelalte discipline.
Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii
Procent
Forma de Numar de elevi
Promovati Repetenti Nescolarizati promov.
invatamant scolarizati
POSTLICEAL 59 59 - - 100%
LICEU ZI 936 903 34 - 96,36%
LICEU SERAL 151 150 - - 99,33 %
S.A.M. 97 91 6 - 93,81 %
A.C. 132 130 2 - 98,48%
GIMNAZIU 273 265 8 - 97,06 %
PRIMAR 232 224 8 - 96,55 %
TOTAL 1880 1822 58 - 96,91%
100
80 Postliceal
Liceu zi
60 Liceu seral
40 S.A.M.
A.C.
20 Gimnaziu
0 Primar
Promovati Repetenti Nescolarizari
Nr.c Numele si prenumele Clasa Concursul /Disciplina Profesorul/inginer/ Etapa Locul obtinut
rt. elevului invatator/antrenor
26 DURSINA GEORGIANA XII A Olimpiada de servicii - specializarea: Tehnician in BURDUSEL DANA / JUDETEAN I
ROXANA administratie / DST ALEXANDRU DELIA A
27 TATARU ANDREEA XI B Olimpiada tehnica / calificarea: Confectioner produse POPESCU RALUCA JUDETEAN Premiul
MIHAELA AC. textile / DST A special
28 STELIAN MIHAI XII A Olimpiada de servicii - specializarea : Tehnician in BURDUSEL DANA / JUDETEAN II
administratie / DST ALEXANDRU DELIA A
29 POPESCU AMALIA XI B Olimpiada tehnica - calificarea: Confectioner produse POPESCU RALUCA / JUDETEAN II
AC. textile / DST BASCAU ELIZA A
30 PETRE MIREL XII A Olimpiada de servicii - specializarea : Tehnician in BURDUSEL DANA / JUDETEAN III
administratie / DST ALEXANDRU DELIA A
31 TATARU ANDREEA XI B Olimpiada tehnica - calificarea : Confectioner produse POPESCU RALUCA / JUDETEAN III
MIHAELA AC. textile / DST BASCAU ELIZA A
32 DAVID GABRIELA VI A CONCURSUL EUROJUNIOR PODUMNEACA JUDETEAN MENTIUNE
DANIELA A
33 IFRIM STEFANIA VI A CONCURSUL EUROJUNIOR PODUMNEACA JUDETEAN MENTIUNE
DANIELA A
34 SERBAN RALUCA VI A CONCURSUL EUROJUNIOR PODUMNEACA JUDETEAN MENTIUNE
DANIELA A
35 IALOMITEANU XI B Olimpiada tehnica - calificarea -Confectioner produse POPESCU RALUCA / JUDETEAN MENTIUNE I
GEORGIANA AC. textile / DST SERSEA CRINA A
29 POPESCU AMALIA XI B Olimpiada tehnica - calificarea: Confectioner produse POPESCU RALUCA / JUDETEAN II
AC. textile / DST BASCAU ELIZA A
30 PETRE MIREL XII A Olimpiada de servicii - specializarea : Tehnician in BURDUSEL DANA / JUDETEAN III
administratie / DST ALEXANDRU DELIA A
31 TATARU ANDREEA XI B Olimpiada tehnica - calificarea : Confectioner produse POPESCU RALUCA / JUDETEAN III
MIHAELA AC. textile / DST BASCAU ELIZA A
32 DAVID GABRIELA VI A CONCURSUL EUROJUNIOR PODUMNEACA JUDETEAN MENTIUNE
DANIELA A
33 IFRIM STEFANIA VI A CONCURSUL EUROJUNIOR PODUMNEACA JUDETEAN MENTIUNE
DANIELA A
34 SERBAN RALUCA VI A CONCURSUL EUROJUNIOR PODUMNEACA JUDETEAN MENTIUNE
DANIELA A
35 IALOMITEANU XI B Olimpiada tehnica - calificarea -Confectioner produse POPESCU RALUCA / JUDETEAN MENTIUNE I
GEORGIANA AC. textile / DST SERSEA CRINA A
36 ILIE CRISTINA XII B Olimpiada de limba si literatura romana NEAGU CAMELIA JUDETEAN MENTIUNE
A
37 GEANGU ALINA XB Olimpiada de matematica - Concursul de matematica PODUMNEACA JUDETEAN MENTIUNE I
aplicata DANIELA A
38 COMAN ALINA XII B Olimpiada tehnica - specializarea: Tehnician in turism / MORARU CRISTINA / JUDETEAN MENTIUNE
DST ALEXANDRU DELIA A
39 SERBAN RALUCA XI B Olimpiada tehnica - specializarea: Tehnician in turism / MORARU CRISTINA / JUDETEAN MENTIUNE
DST CURSARU NICOLAE / A
POPESCU DUMITRICA
40 HARALAMBIE MIHAELA XI B Olimpiada tehnica - specializarea: Tehnician in turism / MORARU CRISTINA / JUDETEAN MENTIUNE
DST CURSARU NICOLAE / A
POPESCU DUMITRICA
41 GEANGU ALINA XB Concursul de sigle - desen CIOC CONSTANTIN JUDETEAN PREMIUL
A SPECIAL
42 DUCAN BEATRICE VII B Olimpiada de biologie NITESCU NICOLETA JUDETEAN MENTIUNE
IOANA A
43 MIHALACHE RALUCA VII A Olimpiada de biologie NECULA IUSTINA JUDETEAN MENTIUNE
ELENA A
44 BANAU MARIAN IV Micul Matematician NEDELCU GABRIELA JUDETEAN Mentiune
A
2.2.4. Informarea, consilierea si orientarea elevilor
Forma de
Clasa Filiera/Profil/Domeniu/ Calificare Nr. clase Nr. elevi
invatamant
I - 1 19
II - 1 31
PRIMAR
III - 2 44
IV - 2 45
V - 2 47
VI - 2 61
GIMNAZIAL
VII - 3 75
VIII - 3 73
LICEU ZI Filiera tehnologica – profil servicii
Tehnician in administratie 1 34
Tehnician in turism 1 35
Tehnician in gastronomie 1 35
IX
Filiera tehnologica – profil resurse
naturale si protectia mediului 1 29
Tehnician agromontan
1 35
Filiera tehnologica – profil sevicii
1 36
Tehnician in administratie
Filiera tehnologica – profil servicii
Tehnician in turism
1 33
Filiera tehnologica-profil resurse
1 34
naturale si protectia mediului
Tehnician agromontan
X
Tehnician in agroturism
2 54
Filiera tehnologica – profil tehnic
Tehnician in industria textila
1 31
XI Filiera tehnologica- profil servicii
Tehnician in activitari economice 1 36
Tehnician in turism 1 33
Forma de
Clasa Filiera/Profil/Domeniu/ Calificare Nr. clase Nr. elevi
invatamant
Filiera tehnologica- Resurse Naturale
si Protectia Mediului
Tehnician agromontan 1 34
RUTA DIRECTA
Filiera tehnologica – profil servicii
Tehnician in activitati economice 1 34
Tehnician in turism 1 32
Filiera tehnologica – profil tehnic
Tehnician designer mobila si amenajari 1 35
inerioare
RUTA PROGRESIVA
RUTA PROGRESIVA
Filiera tehnologica – profil tehnic
Tehnician in prelucrarea lemnului 1 30
Filiera tehnologica – profil tehnic
Tehnician in industria textila 1 22
XIII Filiera tehnologica – profil tehnic
Tehnician mecanic pentru intretinere si 1 24
reparatii
Filiera tehnologica – profil servicii 1 28
Tehnician in gastronomie
LICEU SERAL
1 34
RUTA XIII
PROGRESIVA
XI Domeniul agricultura
Forma de
Clasa Filiera/Profil/Domeniu/ Calificare Nr. clase Nr. elevi
invatamant
AN DE Lucrator in agroturism 1 35
COMPLETARE Domeniul textile - pielarie
– NIVEL 2 Confectioner produse textile 1 34
Domeniul mecanic
Strungar 1 35
Scoala beneficiaza de o suprafata totala de teren de 9466 m 2 din care suprafata construita este de 1880 m2 .
Scoala dispune de urmatoarele resurse fizice:
- corp cladire 1: 9 Sali de clasa, 5 laboratoare (fizica, chimie, biologie, 2 multimedia), 12 cabinete (religie,
geografie, textile si pielarie, matematica, turism si alimentatie, educatie tehnologica, limbi straine,
agroturism montan, silvicultura si prelucrarea lemnului, istorie, limba romana, mecanica)
- corp cladire 2: 1 ateliere de textile – pielarie;
- corp cladire 3: sala de sport cu anexa si un atelier mecanic
- corp cladire 4: 4 sali de clasa, un atelier de textile – pielarie;
- corp cladire 5: 1 atelier de mecanica.
-
Resurse umane
Nevoia de racordare a educatiei la viata la cerintele si exigentele societatii contemporane impune tot mai mult
parteneriatul dintre scoala si agentii economici, autoritatiile locale, institutii de invatamant preuniversitar sau
universitar, parintii elevilor,ISJ, CCD, fundatii si ONG-uri.
In ultimii ani colabnorarea cu autoritatile locale s-a accentuat bazandu-se pe reprocitatea intereselor si pe sprijinu si
nu s-a rezumat numai la aspectele financiare.
Au fost realizate in parteneriat cu autoritatile locale activitati ca :
Ø Sarbatorirea unor zile istorice
Ø Sarbatorirea zilei orasului (9mai)
Ø Organizarea de competente sportive
Ø Monitorizarea activitatilor din scoala este realizata si prin captarea Primariei si a Consiliului
Local in Consiliul de Administratie al scolii
Ø Oferta educationala a scolii este elaborata in parteneriat cu Consiliul Local
Cadrele didactice si elevii scolii au relatii de parteneriat cu cdrele didactice si elevii Liceului Teoretic « Mihai
Eminescu » din Cimislia Republica Moldova
• Parteneriatul cu parintii
Puncte tari
Puncte slabe
Ø Initierea unor proiecte de parteneriat economiccu unitati economice din zona pentru dotarea cu
echipamente si cu materiale necesare derularii proceselor didactice
Ø Eficientizarea si diversificarea relatiilor parteneriale existente si dezvoltarea de noi parteneriate
pentru toate tipurile de formare.
Puncte tari
Ø Amenajarea unui laborator Multimedia in care se desfasoara ore AEL de cultura generala
Ø Existenta unor disponibilitati financiare pentru autodotare (din surse proprii) – confectionare
de mobilier in atelierele scolii, cursuri de calificare, chirii, sponsorizari
Ø Evidentierea scolii prin sustinerea in anul scolar a 8 cercuri care au demonstrat inaltul
profesionalism al cadrelor didactice implicate; au avut loc cercuri la urmatoarele specialitati
:limba romana, limba engleza, limba franceza, biologie,cerc cu directorii prelucrarea
lemnului, administrativ si economic, alimentatie publica si turism.
Puncte slabe
Ø Criza morala profunda a societatii care se manifesta prin tendinta membrilor ei de negare si
incalcare a ordinii sociale, lipsa de motivatie a invatarii
In urma analizei PLAI scoala noastra isi propune sa tina cont de toate constatarile si recomandarile cuprinse in acest
document privund: situaţiei demografice, economica, a pieţei muncii şi a întregului sistem educaţional la nivel local si
judeţean.Astfel:
1. Evoluţia fenomenelor demografice arată o scădere a populaţiei şcolare din cauza
scăderii natalităţii. Astfel, in perspectiva anului 2012, pentru grupele de vârstă 7-14 ani şi 15 –24 ani se va înregistra
o scădere a populaţiei şcolare, cu aproximativ 12% pentru grupa 7-14 ani şi 25% pentru grupa 15-24 ani, fata de anul
2005, adică o reducere cu aproximativ 18% a numărului de elevi pentru liceu şi SAM.
2. Scăderea populaţiei şcolare necesită:
−Restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei IPT cu cererea pieţei muncii;
− Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;
−Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul IPT a persoanelor care provin
din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „şcoala după şcoală”,
învăţarea asistată şi educaţia remedială, „educaţia de a doua şansă”
3. Ponderea populaţiei feminine 50,5%, atât la populaţia totală a judeţului Prahova cât
şi în mediul rural, implică asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine.
4. Structura etnică a populaţiei, în special procentul ridicat de populaţie rroma (2%),
impune luarea unor măsuri pentru a asigura accesul egal la educaţie prin programe de sprijin pentru grupurile
dezavantajate.
5. Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulţilor care ar putea
acoperi nişa creată în formarea profesională iniţială
6. Asigurarea accesului resurselor umane din TVET la procesul de formare
profesională continuă în vederea adaptării la schimbările intervenite pe piaţa muncii
7. Îmbătrânirea populaţiei constatată la nivelul judeţului reclamă implementarea unor politici care să conducă la
prelungirea vieţii active pentru adulţi. Creşterea populaţiei pensionate înseamnă o creştere a serviciilor
medicale şi sociale, dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin
asigurarea de agenţi de turism – ghizi cu experienţă în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea serviciilor de
asistenţă socială
8. Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului
omenesc, în scopul dezvoltării serviciilor medicale, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a.
9. Distribuţia uniformă a populaţiei pe cele două medii de rezidenţă: urban şi rural
presupune asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural.
10. Tendinţele de dezvoltare prognozate pentru judeţul Prahova creează o imagine
asupra activităţilor care vor înregistra creşteri si pentru care cererea pe piaţa muncii va fi mai accentuata.
Analiza unităţilor locale active pe domenii de activitate / număr salariaţi, precum şi analiza investiţiilor interne şi a
cifrelor de afaceri pe domenii de activitate ne recomandă ca domenii prioritare:
- industria,
- construcţiile,
- turism, comerţul,
- tranzacţiile financiare şi imobiliare,
- transport
În acest context dezechilibrele cerere-oferta din acest sector se vor diminua, fiind în continuare nevoie de
menţinerea actualelor calificări precum si de creşterea competenţelor. Se impune:
Ø Adaptarea învăţământului din zona montană la cerinţele specifice acesteia (economie rurală, agricultură,
agroturism);
Ø Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin:
- creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competenţe pentru utilizarea
noilor tehnologii în agricultură
- introducerea / extinderea calificărilor specifice agriculturii ecologice.
- creşterea ponderii calificărilor din domeniul protecţiei mediului
Ø Fluctuatia ratei de ocupare, decalajul pana la atingerea obiectivului stabilit prin
Strategia Lisabona, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat in randul tinerilor şi şomajul de
lungă durată directionează sistemul de ÎPT către:
anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii
acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor
abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii
vieţi
implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea
unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.
parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii
care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului
şcolar.
Ø Avand in vedere mobilitatea ocupaţională, accentuată de procesele de restructurare
a economiei, se constata o crestere a nevoilor de formare, actualizare şi adecvare a competenţelor la cerinţele în
schimbare ale locului de muncă. Acest fenomen oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de
formare profesională pentru adulţi, având în vedere:
creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe
pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi
adecvarea calificării cu locul de muncă
reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii
recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi
informală
diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă, exemple : programe de formare la
distanţă, consultanţă, etc.
Ø Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de
muncă trebuie avute în vedere pentru:
planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional
(PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)
identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare
adaptarea planurilor de şcolarizare astfel incat să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva
dezvoltării acestora, nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din
acest domeniu, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea
nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Ø Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează
modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.
Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat cu toţi factorii interesaţi:
pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol –
presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul
fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)
diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică,
promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi
dezvoltarea serviciilor
implicarea în programe de formare continuă pe două componente:
- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive
- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi
Ø Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban obligă la:
Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural
Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate
Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii
defavorizate economic şi social
Ø Pentru facilitarea inserţiei absolvenţilor IPT pe piaţa muncii, scoala trebuie sa puna accent pe cresterea nivelului
competentelor „cheie” cat şi pe dezvoltarea de abilitaţi precum:
disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala / geografica;
capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor ;
capacitate de comunicare ;
capacitate de adaptare la transformările micro şi macroeconomice;
abilităţi antreprenoriale;
abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor, de a-şi valorifica iniţiativa proprie
Concluziile privind şansele absolvenţilor ÎPT
Analizele şi prognozele privind evoluţia pieţei muncii conturează realitatea unei pieţe a muncii marcate de
şomaj structural pe termen lung. Faţă de aceasta, şansele absolvenţilor pe piaţa muncii sunt condiţionate de
conştientizarea şi valorificarea următoarelor alternative:
Ø ocuparea locurilor noi de muncă care vor fi create prin creşterea economică
Ø înlocuirea celor care se pensionează (cererea înlocuită)
Ø pregatirea continuă astfel incât să se poată prelua oricând locul celor slab calificaţi, împinşi în şomaj sau spre
alte ocupaţii (cerere substituită)
Ø crearea şi administrarea propriului loc de muncă
1. Concluzii şi recomandări din analiza ofertei şcolilor pentru învăţământul profesional şi tehnic (TVET)
Analizand seturile de indicatori din prezentul document, s-au desprins următoarele concluzii:
• în proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2009-2010, domeniile aliniate
cu ţintele stabilite de membrii CLDPS Prahova, în urma studierii cererii pieţei muncii locale şi a altor informaţii
parţiale, sunt următoarele: Mecanică; electronică automatizări; chimie industriala; agricultură; silvicultură; ind.
alimentară; fabric.prod.din lemn; ind.textilă şi pielărie; estetica şi igiena corpului omenesc.
• exista un număr mare de furnizori autorizaţi de formare profesională continuă.
• exista un numar considerabil de reţele şcolare tematice constituite între unităţile de
învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi
celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, cu scopul de diseminare a bunelor
practici.
• rata de succes este în creştere faţă de anul şcolar trecut pentru învăţământul
gimnazial şi liceal.
• există parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de
Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate
permanentă a managementului şcolar.
• un număr mare de unităţi de învăţământ IPT (14) la nivelul judeţului au beneficiat de
reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare TVET;
• formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor
fundamentale din curriculum-ul TVET.
• instrumentele de asigurare a calităţii s-au generalizat în toate şcolile IPT.
• reţea şcolară de învăţământ obligatoriu acoperă întreg teritoriul judeţului.
Au fost identificate însă şi aspecte pentru care se impun măsuri ameliorative:
• deşi reteaua şcolară este acoperitoare pentru judeţ, există dificultăţi în acoperirea cu
profesori titulari în unele domenii
• rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED înregistrează o creştere
faţă de anul precedent, ajungând la 3,2% pentru învăţământul liceal în anul şcolar 2006-2007.
• rata de absolvire este in scadere pentru toate nivelurile de educatie, mai putin
pentru invatamantul liceal.
• proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale
şi număr mic de cursuri de formare profesională continuă desfăşurate.
• accesul limitat la educaţie pentru elevii cu dizabilitati datorat infrastructurii
necorespunzătoare a şcolilor ÎPT.
• număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de
consilieri şcolari, acest fapt ducând la opţiunea elevilor cu predilecţie către liceul teoretic, iar după terminarea
acestuia, intrarea lor în şomaj.
• proiecţia populaţiei şcolare din învăţământul primar şi gimnazial pentru perioada
2005-2013 indică scăderi semnificative, în medie de 18% pe toate nivelurile de educaţie
• baza didactico-materială a şcolilor TVET este precară.
• oferta şcolară se armonizează cu piaţa muncii pe termen scurt, dar se crează
dezechilibre între cerere şi ofertă pe termen lung.
• mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia personalului didactic din învăţământul
TVET;
• accesul tinerilor din mediul rural la învăţământul TVET s-a realizat prin înfiinţarea
şcolilor de arte şi meserii din mediul rural, dar suferă la capitolul baza materială şi personal didactic calificat.
• nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de
ÎPT, în special în ceea ce priveşte elevii SAM.
• datele la nivel naţional indică în anul 2006 rata de părăsire timpurie a sistemului
de educaţie (19%) mai mare decât media europeană (UE-27 – 15,3% şi UE-15 – 17%), departe de ţinta UE
(benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010.
• procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) este
foarte ridicat în anul 2006 la nivel naţional (53,5%) faţă de media înregistrată la nivel european (24,1%).
• ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel
puţin învăţământul secundar superior este la nivel naţional în anul 2006 de 77,2% faţă de 77,8% cât se
înregistrează la nivel european, dar destul de departe de benchmark-ul în domeniul educaţiei şi formării, ca cel puţin
85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.
• în 2006 (conf. Eurostat), rata de participare în formarea continuă a populaţiei
adulte din România a fost de numai 1,3% în comparaţie cu media în Uniunea Europeană (UE-27: 9,6%; UE-15:
11,1%). Se constată un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010,
de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (25-64 ani).
Din analiza acestor indicatori se impun următoarele măsuri:
- preocuparea esenţială a şcolilor trebuie să fie aceea de asigurare a unei calităţi a
formării profesionale, menită să conducă la dobândirea de către absolvenţi a competenţelor profesionale la nivelul
standardelor de pregătire profesională europene.
- acest lucru se poate obţine prin dezvoltarea resurselor umane, materiale şi financiare
ale şcolilor şi a unor parteneriate durabile şcoală angajatori.
- existenţa unei distribuţii teritoriale a grupurilor şcolare şi a SAM, trebuie însoţită de o
dotare corespunzătoare şi realizarea unor campusuri şcolare în grupurile şcolare deja existente
- din analiza aspectelor privind consilierea şi orientarea şcolară şi profesională se
desprinde faptul că există un număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere şi un număr insuficient de
consilieri.
- cu excepţia unităţilor şcolare care sunt cuprinse în programul PHARE VET,
majoritatea unităţilor şcolare nu au realizat dotări semnificative în ultimii ani în ceea ce priveşte echipamentele şi
materialele didactice specifice domeniilor de pregătire TVET.
- este necesară o politică coerentă de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor
educaţionale pentru TVET.
- nivelul de competenţe şi abilităţile absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic
nu corespund întotdeauna cu cerinţele angajatorilor şi în acest sens trebuie dezvoltate abilităţi noi: aptitudini spaţiale,
aptitudini de percepţie a formei, rapiditate în reacţii, competitivitate, diplomaţie, adaptabilitate, sociabilitate,
dinamism etc.
- un rol deosebit de important îl joacă şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare,
utilizarea limbilor moderne şi a tehnologiei informaţionale. Totodată vor trebui asimilate şi adaptate regulile de
convieţuire şi civilizaţie specifice spaţiului comunitar.
- oferta şcolară se armonizeaza cu piaţa muncii pe termen scurt, dar se creează
dezechilibre între cerere şi ofertă pe termen lung, de aceea se impun:
1. creşterea numărului de clase şi introducerea de calificări/specializări noi, de nivel 2
şi 3 în domeniile : construcţii - instalaţii şi lucrări publice, turism si alimentaţie, electronică şi automatizări,
mecanică, informatică, materiale de construcţii, profil servicii, profil resurse naturale şi protecţia mediului
2. creşterea cifrei de şcolarizare şi creşterea nivelului competenţelor pentru domeniul
turism si alimentaţie publică (cu accent pe agroturism mai ales în zonele montane ale judeţului).
3. reducerea numărului de clase şi introducerea de specializări/calificări noi pentru
domeniile: industrie textilă, electric, agricultură, profil tehnic, administraţie publică,
4. menţinerea creşteri/scăderi uşoare a numărului de clase şi introducerea de
specializări noi de nivel 3 pentru domeniile: fabricarea produselor din lemn, industrie alimentară, comerţ,
intermedieri financiare, estetica şi igiena corpului omenesc, electromecanic.
1 19
I Instit. Dragomirescu Cristina
2 II Instit. Nedelcu Gabriela 31
3 III A Instit. Nicoara Constanta 20
4 III B Instit. Dinu Camelia 24
5 IV A Instit. Iordache Cristina 20
6 IV B Instit. Vilsanoiu Mariana 25
TOTAL 139
Nr.
Clasa Diriginte Nr. Elevi
crt.
1 VA Prof. Visoschi Maria 23
2 VB Prof. Rotaru Cremona 24
3 VI A Prof. Cotuna Luiza 32
4 VI B Prof. Stir Elena 29
III
. INVATAMANT LICEAL
Nr.
Clasa Diriginte Nr. Elevi
crt.
IX B- Turism si
2 alimentatie/tehn. In Prof. Ardeleanu Alina 35
turism
IX E- Industrie textila
5 si pielarie/ tehn. in ind. Prof. Tiu Mihaela 33
textila
IX F- Turism si
6 alimentatie / tehn. In Prof. Parvu Marian Catalin 35
gastronomie
8 X A- Economic/ tehn.
in administratie Prof. Burdusel Dana Maria 35
X B- Turism si
9 alimentatie/ tehn. In Prof. Cimanga Nsonga
turism Jeannette 36
10 X C- Agricultura/
tehn.in agroturism Prof. Meirosu Emilia 34
11 X D- Agricultura/ tehn.
agromontan Prof. Jalba Camelia 33
X E- Industrie textila
12 si pielarie/ tehn. in ind.
textila Prof. Linieru Adriana Laura 28
X F- Industrie textila
13 si pielarie/ tehn. in ind.
textila Instit. Sersea Maria Crina 26
X G- Fabricarea
produselor din lemn/
14
tehn. designer si
amenajari interioare Prof. Lup Lavinia 30
X G- Fabricarea
15 produselor din lemn/
tehn. In prel. lemnului Prof. Anghelache Niculina 31
Total X 253
16 XI A-Servicii/ tehn. in
activitati economice Prof. Iorgoiu Serenela 36
17 XI B- Servicii / tehn.
In turism Prof. Rogozea Andreea 33
XI C- resurse naturale
18 si protectia mediului /
tehnician agromontan Prof. Dumitrescu Mariana 34
Total XI 103
XII C tehnic /
21 tehnician designer
mobila si amenajari
interioare Prof. Istratescu Simona 35
Total XII 101
1 XII D- tehn. in 28
agricultura Ing. Margarit Toma Dorel
9 XIII G- tehn. In
gastronomie Prof. Duta Daniela 28
TOTAL 104
Nr.
Clasa Diriginte Nr. Elevi
crt.
Nr.
Clasa Diriginte Nr. Elevi
crt.
XI A- lucr. In
1 agroturism Prof. Minea Ion 35
Nr.
Clasa Diriginte Nr. Elevi
crt.
Nr.
Clasa Diriginte Nr. Elevi
crt.
1 I 13
2 II 15
III -
3 IV 16
44
DIRECTOR,
PROF. CURSARU NICOLAE
În contextul unui management centrat pe resursa umană, definitoriu pentru opţiunea strategică a unitatii de
invatamant , formarea continuă a personalului didactic este o componentă esenţială şi totodată o resursă principală
pentru promovarea schimbărilor specifice actualei etape a reformei învăţământului.
I.Opţiunile strategice definite la nivelul acestei componente a demersului managerial:
Ø Personalizarea traiectelor de evoluţie în cariera didactică şi valorificarea optimă a etapelor
parcurse în asimilarea standardelor profesionale
Ø Formarea corpului profesoral şi a personalului didactic auxiliar
Ø Optimizarea procesului de predare/învăţare în cadrul şcolii prin utilizarea unor instrumente
moderne, compatibile cu nivelul actual al sistemelor educaţionale folosite în lume (AEL)
II. OBIECTIVE DERIVATE:
- Îndrumare în Responsabil
realizarea dosarelor de cu formarea Legislaţie Cadrele
înscriere la grade; continua Fişe de didactice care 10-
depunerea dosarelor Sandu înscriere se înscriu la 25.10.2009
Cristina Adrese de grade
-FESTIVALUL înaintare
ŞANSELOR TALE Delegaţie
(Activităţi de formare Elevii
profesională şi de Materiale Cadrele
educaţie permanentă) suport didactice nov. 2009
expoziţie
cadre
-Cursde perfecţionare didactice
organizat de CCD în Responsabil formatori
şcoală cu formarea CCD febr. 2010
-monitorizarea continua
activitatilor‚”ziua Sandu
metodica”pe discipline Cristina
PARTENERII
● Creşterea aspiraţiilor
● Stabilirea unor aspiraţii mai înalte
● Întâmpinarea nevoilor individuale
● Depăşirea barierelor şi implementarea
● Luarea în considerare a opiniilor tinerilor
in planificare şi implementare
● Includerea
Menţinerea tinerilor în procesul de învăţare şi în societate
● Parteneriatul
Mai multe beneficii lucrând împreună
● Comunitatea
Exploatarea resurselor, atât a celor oferite de personalul şcolii cât şi a celor pe care le pot oferi ceilalţi membrii ai
comunităţii
● Şanse egale
Influenţarea politicilor pentru a îi ajuta pe toţi să reuşească
● Desfăşurarea de activităţi demonstrate a funcţiona
„A face ceea ce funcţionează”
FINANTAREA PLANULUI
Surse de finantare :
Alocatii de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei , Cercetarii si Inovarii
Alocatii din bugetul local al unitatilor administrativ - teritoriale
Alocatii din veniturile proprii ale unitatii de învatamânt
Programe nationale
Proiecte POSDRU pentru dezvoltare scolara
Alte surse: donatii, sponsorizari, etc.
Dupa elaborarea PAS in faza initiala, membrii comisiei de elaborare-revizuire, impreuna cu membrii
Comisiei de Asigurare a Calitatii au monitorizat si evaluat conform cu metodologia din manualul calitatii, pe intreg
parcursul anului scolar trecut, modul cum au fost atinse obiectivele si tintele propuse.
Pe baza acestei evaluari si in conformitate cu PRAI si PLAI reactualizate, comisia de elaborare-revizuire a PAS a
stabilit noile strategii pentru anul scolar 2009-2010
Comisia de elaborare PAS a fost in permanenta colaborare cu CEAC si cu Grupul Scolar Maneciu ca scoala
colaboratoare.F