Anexa nr.

2 la Ordinul MEC
nr. 1003 din 07.08.2023

PLANUL-CADRU
pentru învăţământul profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar

I. Dispoziţii generale
1. Plan-cadru pentru învăţământul profesional tehnic postsecundar și
postsecundar nonterțiar (în continuare Plan-cadru), stabilește principiile generale
pentru organizarea procesului de formare profesională în cadrul programelor de
formare profesională tehnică postsecundară şi postsecundară nonterţiară, inclusiv prin
învățământul dual, în baza Sistemului de Credite de Studii Transferabile.
2. Planul – cadru este elaborat în conformitate cu Cadrul european pentru
asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET European Quality
Assurance in Vocational Education and Training Framework), Recomandarea
Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui
cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare
profesională (2009/C 155/01), precum și cu actele normative în vigoare ce
reglementează învățământul profesional tehnic.
3. Plan-cadru este parte componentă a curriculumului pentru învățământul
profesional tehnic şi este obligatoriu pentru toate instituţiile de învățământ publice şi
private de învăţământ profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar și
pentru unitățile economice care realizează învățământul dual.
4. Plan-cadru este elaborat în scopul asigurării calităţii în învăţământul
profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar; perfecţionării
managementului educaţional; modernizării învăţământului profesional tehnic în
perspectiva integrării în aria europeană comună a învăţământului profesional tehnic;
perfecţionării, raţionalizării şi compatibilizării planurilor de învăţământ la nivel
naţional şi european; creării condiţiilor pentru o mobilitate academică reală şi
recunoaşterea reciprocă a perioadelor şi actelor de studii.
5. Planul-cadru stabilește într-un mod unitar conţinutul procesului de formare
profesională şi este elaborat conform următoarelor principii:
1) abordarea sistemică a elementelor de conţinut, astfel încât să se asigure
parcursul formării profesionale conform logicii demersului didactic şi logicii
programului de formare profesională;
2) stabilirea ponderii contextului de formare a culturii generale şi de specialitate,
în funcţie de nivelul de calificare profesională;
3) stabilirea ponderii pregătirii teoretice şi practice, în funcţie de tipul
programului de formare profesională şi nivelul de calificare;
4) corelarea unităţilor de conţinut ale planului-cadru cu nivelul de calificare;

1
 5) corespunderea unităţilor de conţinut cu reperele ştiinţifice ale domeniului,
tehnologia proceselor studiate, realităţile socio-economice și cu perspectivele de
dezvoltare ale acestora;
6) extinderea autonomiei academice și manageriale a instituțiilor de învățământ și
a unităților în învățământul dual în scopul valorificării în volum deplin a
oportunităților oferite programelor de formare profesional tehnică prin învățământ
dual;
7) adaptarea proceselor de predare-învățare-evaluare la specificul proceselor
practice ale unităților în învățământul dual.
8) alternarea activităților de învățare cu activitățile practice.
6. Plan-cadru stabileşte principiile generale pentru organizarea şi desfăşurarea
procesului educaţional în instituţiile de învăţământ profesional tehnice postsecundare
și postsecundare nonterțiare și în cadrul unităților economice care realizează
învățământul dual şi reflectă cerinţele de bază pentru elaborarea planurilor de
învăţământ în diferite domenii de formare profesională.

II. Programele de formare profesională tehnică

postsecundară şi postsecundară nonterţiară
7. Programele de formare profesională tehnică postsecundară şi postsecundară
nonterţiară asigură pregătirea maiştrilor, tehnicienilor, tehnologilor, personalului
medical şi farmaceutic, altor specialişti în diverse domenii în conformitate cu
nivelurile 4 şi 5 ISCED:
1) Programul integrat de studii profesional tehnice postsecundare în baza studiilor
gimnaziale presupune integrarea învăţământului general cu învăţământul de
specialitate, orientat spre consolidarea competenţelor cheie şi formarea
competenţelor profesionale într-o anumită profesie.
2) Programul de studii profesional tehnice postsecundare în baza certificatului de
studii liceale şi a studiilor medii de cultură general, conţine componenta de
specialitate şi unităţi de curs orientate spre formarea competenţelor ce facilitează
integrarea profesională. Programul oferă oportunităţi de formare profesională prin
învăţământ cu frecvență şi frecvenţă redusă.
3) Programul de formare profesională tehnică postsecundară nonterţiară în baza
diplomei de bacalaureat, este conceptualizat în scopul satisfacerii cerinţelor pieţii
muncii în poziţii profesionale care necesită pe de o parte competenţe mai complexe
decât nivelul de calificare de nivel 4 CNC, iar pe de altă parte, nu solicită studii
superioare.
8. Procesul de formare profesională prin învățământ dual presupune formarea
competențelor profesionale generale și specifice, solicitate de calificările și
standardele/profilurile ocupaționale, prin activități de predare-învățare-evaluare și de

2
promovare transversală a valorilor profesionale, desfășurate atât în instituția de
învățământ, cât și la unitatea în învățământul dual.
9. Programele de formare profesională tehnică postsecundară şi postsecundară
nonterţiară includ acumularea creditelor de studii, după cum urmează:
1) 60 credite – pentru programe integrate, la specialitatea Asistent al
educatorului, în baza studiilor gimnaziale;
2) 90 credite – pentru programe integrate, la specialitatea Coregrafie, în baza
studiilor gimnaziale;
3) 120 credite – pentru programe integrate, în baza studiilor gimnaziale;
4) 120 credite – la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în baza certificatului
de studii liceale şi a studiilor medii de cultură generală;
5) 120 credite – la specialităţi conexe meseriei iniţiale, în baza certificatului de
calificare;
6) 120 credite – la forma de învăţământ cu frecvenţă, în baza certificatului de
studii liceale şi a studiilor medii de cultură generală.
7) 120 credite – la programele de formare profesională tehnică postsecundară
nonterțiară cu durata de studii 2 ani, în baza diplomei de bacalaureat;
8) 180 credite – pentru programe integrate, la profilurile medicină şi farmacie, în
baza studiilor liceale;
9) 180 credite – pentru programe integrate, la profilurile medicină şi farmacie, în
baza studiilor gimnaziale;
10) 180 credite – la programele de formare profesională tehnică postsecundară
nonterțiară cu durata de studii 3 ani, în baza diplomei de bacalaureat.
10. Cuantificarea creditelor de studii se realizează după cum urmează:
1) Programele integrate se cuantifică cu 60 credite pentru anii I-III și câte 60 de
credite pentru următorii ani de studii, cu excepția specialității Coregrafie;
2) Programele de formare profesională tehnică postsecunadare și postsecundare
nonterțiare, în baza studiilor liceale/ studiilor medii de cultură generală/ certificatului
de calificare, se cuantifică cu 60 de credite pentru un an de studii, 30 de credite
pentru un semestru;
3) Pentru învățământul cu frecvență redusă numărul total de credite se
repartizează proporțional pe ani de studii.

III. Planul de învăţământ

11. Planul de învăţământ este elaborat în concordanţă cu finalităţile de studiu
exprimate în competenţe profesionale pe care trebuie să le deţină absolvenţii conform
Cadrului Naţional al Calificărilor. Competențele profesionale se stipulează în
Standardul de calificare, anexat la planul de învățământ.
12. În vederea elaborării Planului de învățământ se vor respecta următoarele
criterii:

3
 1) să corespundă tuturor prevederilor legislației și documentelor normative în
vigoare;
2) să corespundă misiunii asumate de către instituția de învățământ și după caz de
către unitatea economică;
3) să urmărească realizarea învățământului centrat pe elev și să asigure obținerea
finalităților de studiu și dobândirea cunoștințelor, abilităților și competențelor
profesionale asociate calificării acordate la sfârșitul ciclului respectiv de studii;
4) să fie racordat la cerințele actuale sau de perspectivă ale pieței naționale și
internaționale a muncii.
13. Planul de învăţământ reprezintă un document oficial de proiectare a
conținutului instruirii, care stabilește un sistem de activităţi de formare profesională
reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinuturilor şi al desfăşurării
acestora în timp, cu specificarea numărului de ore maxim rezervat instruirii formale
în cadrul programului de formare profesională: succesiunea unităților de curs pe ani
de studii; numărul de ore săptămânal rezervat fiecărei unități de curs; ofertele
educaționale pentru identificarea traseului individual de formare profesională,
realizabile în contextul timpului de învățare al elevului.
14. Structura Planului de învățământ pentru programele de formare profesională
tehnică postsecundară şi postsecundară nonterţiară include:
1) componenta temporală, care stabileşte planificarea în timp a procesului de
formare (săptămână, semestru, an), unitatea principală de măsură fiind creditul de
studii;
2) componenta formativă care stabileşte distribuirea unităţilor de curs;
3) componenta acumulare care stabileşte alocarea creditelor de studii
transferabile;
4) componenta evaluare, care stabileşte modalităţile de evaluare sumativă.
15. Planurile de învăţământ se elaborează pe specialităţi, conform
Nomenclatorului domeniilor de formare profesională, a specialităţilor și calificărilor,
de către catedrele de specialitate cu participarea specialiştilor practicieni din
domeniu, se coordonează cu Consiliul metodico-ştiinţific şi se aprobă de Consiliul
profesoral.
16. La elaborarea planurilor de învăţământ se va urmări realizarea unui
învăţământ centrat pe elev, orientat spre obținerea finalităţilor de studii şi formarea
competenţelor profesionale formulate în Cadrul Naţional al Calificărilor pentru
fiecare specialitate.
17. Planul de învăţământ este structurat în următoarele compartimente:
1) foaia de titlu;
2) calendarul anului de studii (graficul procesului de învăţământ);

4
 3) planul procesului de studii pe semestre/ani de studii cu includerea tuturor
unităților de curs de formare profesională (obligatorii și opționale) și după caz, a
disciplinelor de cultură generală;
4) stagiile de practică;
5) formele de evaluare sumativă la unităţile de curs;
6) lista unităţilor de curs la libera alegere;
7) examenul de calificare.
18. Elementul formativ de bază al planului de învăţământ este unitatea de curs.
Unitatea de curs reprezintă activităţi unitare atribuite unui conţinut formativ distinct.
Unitatea de curs poate fi realizată prin prelegere, seminar, lucrări practice și de
laborator, proiecte de an, studiu individual etc. La nivelul dimensiunii de timp alocat
pentru instruirea teoretică şi practică, se va ţine cont de specificul specialităţii,
precum şi de relaţia dintre durata de învăţare şi particularităţile de vârstă ale celor
instruiţi. În dependență de specificul programului de formare profesională,
disciplinei, orele practice și/sau de laborator pot fi desfășurate pe subgrupe.
19. Numărul şi lista unităţilor de curs va fi stabilită pornind de la definirea
calificării în cauză din Cadrul Naţional al Calificărilor. Eşalonarea unităţilor de curs
în programul de formare profesională va avea un caracter complementar atât pe
orizontală (unităţile de curs ce se studiază concomitent pe parcursul semestrului), cât
şi pe verticală (unităţi de curs eşalonate în diferite semestre ale programului de
studii).
20. În condițiile în care nu este aprobat standardul de calificare, Planul de
învăţământ este însoţit de Standardul de pregătire profesională.
21. Foaia de titlu a planului de învăţământ conţine următoarele informaţii:
1) denumirea Ministerul Educației și Cercetării și după caz a ministerului de
resort;
2) denumirea instituţiei de învăţământ;
3) data aprobării planului de învăţământ de către consiliul profesoral, ministerul
de resort şi Ministerul Educației și Cercetării;
4) data şi numărul de înregistrare a planului de învăţământ;
5) codul şi denumirea domeniului de educație, domeniului de formare
profesională conform Nomenclatorului domeniilor de formare profesională, a
specialităţilor și calificărilor;
6) codul şi denumirea specialităţii;
7) numărul total de credite de studii;
8) durata programului de formare profesională:
9) calificarea acordată la finalizarea programului;
10) baza admiterii: studii gimnaziale; studii liceale etc.;
11) forma de organizare a învăţământului cu frecvență sau cu frecvenţă redusă.

5
 22. Pentru învățământul dual, Planul de învățământ va include și ruta de
parcurgere a componentelor Planului de învățământ (anexa nr. 4). Ruta de parcurgere
a componentelor Planului de învățământ pentru învățământul dual se aprobă de către
unitatea în învățământul dual cu care instituția ar semna un acord de cooperare și
instituția de învățământ profesional tehnic.

IV. Componenta temporală a planului de învățământ

23. Componenta temporală a planului de învăţământ include calendarul anului de
studii, în care sunt repartizate activităţile didactice pe ani de studii, semestre, cu
stabilirea termenelor şi duratei semestrelor de studii cu specificarea duratei în
săptămâni pentru activități didactice, stagii de practică, sesiuni de examene şi
vacanţe.
24. Anul de studii începe la 1 septembrie şi are o durată de până la 42 de
săptămâni, inclusiv două semestre relativ egale, două sesiuni de examene, stagii de
practică, vacanţe. Semestrial pentru activități didactice, de regulă, se alocă 15
săptămâni. Se admit excepţii pentru domeniul de educație „Drept”, „Sănătate”,
„Pedagogie și știința educației”, ,,Inginerie și activități inginerești” și ,,Agricultură”.
25. Sesiunile de examene se vor programa de 1-4 săptămâni semestrial. Pentru
lichidarea restanţelor se vor programa suplimentar două sesiuni repetate de examinare
de 1-2 săptămâni, care nu se vor include în graficul procesului de învățământ.
Graficul sesiunii repetate pentru lichidarea restanțelor academice se aprobă prin
ordinul directorului, la decizia Consiliului de administrație.
26. Pe parcursul anului de studii se programează vacanțele: de iarnă de până la 2
săptămâni, vacanța de primăvară – 1 săptămână și vacanța de vară de cel puțin 8
săptămâni.
27. Planificarea stagiilor de practică este obligatorie. Acestea se organizează în
alternanţă cu orele teoretice sau separat (pe etape, în perioade compacte de timp), în
funcţie de programul de studii la specialitatea respectivă.
28. Durata săptămânii de studii în învăţământul profesional tehnic este de 5 zile
cu un număr săptămânal de până la 30 ore de contact direct pentru unitățile de curs
obligatorii și de până la 34 ore săptămânal, cu includerea unităților de curs opționale
și la liberă alegere. În domeniile Medicină, Medicină veterinară, Arte, Sport,
Pedagogie şi Drept numărul de ore contact direct poate fi de până la 36 ore.

V. Componenta formativă a planului de învățământ

29. Componenta formativă a planului de învăţământ include setul de unităţi de
curs repartizate pe semestre/ani de studii.
30. După gradul de obligativitate şi posibilitatea de formare a traseului individual
de formare profesională, unităţile de curs se clasifică în următoarele tipuri:
1) Obligatorii (cod O);

6
 2) Opţionale (cod A);
3) La libera alegere (cod L).
31. După funcţia (rolul, categoria formativă) în procesul de formare profesională
unităţile de curs se clasifică:
1) unităţi de curs de formare a competenţelor profesionale generale (cod G);
2) unităţi de curs de orientare socio-umanistică (cod U);
3) unităţi de curs fundamentale (cod F);
4) unităţi de curs de specialitate (cod S).
32. Prin derogare de la prevederile pct. 29, în învățământul dual unităţile de curs
se clasifică în:
1) unităţi de curs de formare a competenţelor profesionale generale (cod G);
2) unităţi de curs de profil (cod P).
33. Unitățile de curs de formare a competenţelor profesionale generale, de
orientare socio-umanistică se includ doar la componenta obligatorie a planului de
învățământ. La categoria opțională se includ doar unități de curs de specialitate.
Ponderea recomandată a componentelor în planul de învăţământ este prezentată în
Anexa nr.1.
34. Fiecărei unităţi de curs i se atribuie un cod de identificare, care-i defineşte
categoria formativă, perioada desfășurării (semestrul), tipul cursului, numărul de
ordine. Codificarea unităților de curs este prezentată în Anexa nr. 2.
Exemplu: S.02.O.011 – unitate de curs de specialitate, se studiază
în semestrul II, este obligatorie, numărul de ordine 11 în planul de
învăţământ.
35. Componenta de formare a competenţelor profesionale generale (cod G) este
comună pentru domeniul de formare profesională și are drept scop dezvoltarea
competențelor care asigură succesul/reușita activității profesionale în toate situațiile
de manifestare. Unitățile de curs de formare a competenţelor profesionale generale
sunt obligatorii şi vor include:
1) un curs de limbă străină cu aplicare în domeniul de formare profesională, oferit
începând cu anul I de studii. Se recomandă instituţiilor de învăţământ constituirea şi
extinderea sistemului de predare a unor unităţi de curs în limbi străine de circulaţie
internaţională;
2) un curs de tehnologia informaţiei;
3) un curs de comunicare: Bazele comunicării, Tehnici de comunicare, Retorica
etc.;
4) un curs de limbă română pentru elevii din grupele alolingve, în scopul
facilitării inserţiei pe piaţa muncii. Pentru această categorie de elevi se vor introduce
1-2 unități de curs de specialitate cu predare în limba română;
5) un curs de protecție civilă, decizii pentru modul sănătos de viață etc.;

7
 6) un curs de Educaţie fizică pentru elevii anului I, admişi în baza studiilor
liceale, cu excepția învățământului dual.
36. Componenta de orientare socio-umanistică (cod U) are drept scop formarea
unui orizont larg de cultură juridică, filozofică, politologică, sociologică, psihologică
şi economică, care i-ar permite viitorului specialist să-şi asume responsabilităţi într-o
societate liberă şi să se adapteze operativ şi eficient la modificările din societate.
Componenta de orientare socio-umanistică este obligatorie și în funcție de domeniul
de formare profesională poate include: Etica profesională, Filozofia, Bazele legislaţiei
în domeniu, Bazele antreprenoriatului etc.
37. Componenta fundamentală (cod F) are drept scop acumularea cunoştinţelor şi
formarea abilităţilor de bază, integrate în competenţe profesionale, care permit
abordarea ştiinţifico-practică a domeniului dat, precum şi înţelegerea şi crearea de
cunoştinţe noi. Componenta fundamentală, de asemenea, va include unități de curs în
vederea asigurării securității şi sănătății în muncă.
38. Unităţile de curs din componenta fundamentală (cod F), de formare a
abilităţilor şi competenţelor profesionale generale (cod G) şi de orientare socio-
umanistică (cod U) constituie trunchiul programului de formare, care reprezintă
structura formativă de bază obligatorie în pregătirea viitorului specialist, comună
domeniului de formare profesională.
39. Unităţile de curs de specialitate, obligatorii, opționale sau la libera alegere,
constituie elementul distinctiv al formării profesionale.
40. Unităţile de curs de profil (cod P) se aplică pentru învățământul dual și are
drept scop formarea și dezvoltarea competențelor profesionale generale și specifice.
În cadrul acestei componente, instruirea teoretică va fi orientată spre formarea și
consolidarea bazei cognitive, necesare pentru instruirea practică. Se recomandă ca
această componentă să fie organizată, în principal, pe module, disciplinele fiind
admise ca excepție doar în cazurile ce țin de formarea și dezvoltarea competențelor
profesionale cognitive generale. În cazul modulelor, cunoștințele teoretice vor fi
predate în strânsă legătură cu abilitățile practice de format și dezvoltat, la ele apelând
atunci, când cunoștințele în cauză sunt strict necesare pentru formarea abilităților
respective.
41. Unităţile de curs opţionale se programează pe tot parcursul formării
profesionale. Ponderea acestora în planul de învățământ constituie cel puțin de 10 la
sută din numărul de credite alocat pentru programul de formare profesională.
42. Unităţile de curs la libera alegere asigură extinderea cunoştinţelor şi
dezvoltarea unor aptitudini ale elevilor în domeniul de formare profesională ales sau
în alte domenii adiacente. Ponderea acestora în planul de învățământ constituie cel
mult 10 la sută din numărul de credite alocat pentru programul de formare
profesională. Unităţile de curs la libera alegere realizate se creditează separat, supra

8
numărul total prevăzut în programul de formare profesională. Creditele alocate sunt
incluse în suplimentul la Diploma de studii profesionale.
43. Fiecare elev, în funcţie de aspiraţiile de dezvoltare profesională şi
perspectivele de angajare în câmpul muncii, îşi va constitui traseul educaţional
individual de formare profesională din unităţile de curs opționale și la liberă alegere,
incluse în planul de învăţământ. Fiecare alegere se face din minimum două oferte.
Unitatea de curs opţională sau la liberă alegere din momentul semnării contractului
de studii anual devine obligatorie.
44. Programul integrat de studii profesional tehnice postsecundare în baza
studiilor gimnaziale include disciplinele de cultură generală, care asigură cadrul
educațional necesar pentru formarea personalității elevului, dezvoltarea unui sistem
de competențe necesar pentru a accede la următoarele trepte de învățământ și este
racordat la cerințele planului cadru pentru învățământul liceal în proporţie de 80%,
prioritate acordându-se domeniului de formare profesională şi disciplinelor de cultură
generală incluse în examenul de bacalaureat.
45. Componenta liceală se va include în planul de învățământ în funcție de
domeniul de formare profesională, cu posibilitatea de selectare a disciplinelor,
conform specificului specialității și în conformitate cu disciplinele școlare prevăzute
în Planul - cadru pentru învățământul liceal în cadrul programelor integrate de
formare profesională tehnică postsecundară, aprobat prin ordinul 701/2020.
46. Stagiile de practică sunt parte componentă obligatorie a programului de
formare profesională și sunt orientate spre aprofundarea competențelor profesionale
într-un domeniu de formare profesională/specialitate. Tipurile, etapele, locul,
perioada de desfăşurare şi durata stagiilor de practică se stabilesc în planurile de
învăţământ în strictă corespundere cu finalităţile de studii şi competenţele scontate
pentru domeniul/specialitatea respectivă. Stagiile de practică se creditează separat: 1
credit pentru 30 de ore academice. Stagiile de practică includ:
1) practica de iniţiere în specialitate;
2) practica de specialitate: pedagogică, tehnologică, de producţie, clinică etc.;
3) practica de instruire;
4) practica ce anticipează probele de absolvire;
5) forme alternative de instruire practică.
Stagiile de practică expuse în subpct. 1), 2) şi 4) vor fi incluse în mod obligatoriu
în fiecare plan de învăţământ, indiferent de domeniul de formare profesională. În
funcție de domeniul de formare profesională, la practică grupele de elevi se divizează
pe subgrupe cu un număr de elevi specificat în planul de învățământ.

9
 VI. Componenta de acumulare a planului de învățământ
47. Componenta de acumulare reflectă numărul creditelor de studii acordate
elevului la finalizarea cu succes a fiecărei unități de curs, stagiu de practică și examen
de calificare.
48. Creditul de studii exprimă cantitatea de efort necesară elevului pentru a atinge
nivelul minim al obiectivelor şi finalităţilor de învăţare programate. Creditele de
studii se alocă ca valori numerice întregi în planul de învățământ.
49. Un credit de studiu se alocă pentru 30 ore de activitate de învăţare: în
auditoriu (de contact direct) şi activitate individuală.
50. Numărul de ore pentru un an de studii în planul de învățământ constituie, de
regulă, 1800 ore, inclusiv ore de contact direct şi ore de activitate individuală ghidată.
Pentru programele integrate de studii profesional tehnice postsecundare în baza
studiilor gimnaziale numărul respectiv de ore se distribuie proporțional pe primii trei
ani de învățământ.
51. Pentru învăţământul profesional tehnic postsecundar se recomandă
structurarea planului de învăţământ astfel încât o unitate de curs să fie cuantificată în
mediu cu 2-8 credite. Într-un semestru se planifică în mediu 2-8 unităţi de curs. Ca
excepţie, pentru domeniile Arte, Drept şi Medicină numărul maxim de unităţi de curs
pe semestru este de până la 10.
52. În planul de învăţământ pentru fiecare unitate de curs se indică numărul total
de ore, inclusiv, numărul de ore de contact direct, numărul de ore de studiu
individual. Corelarea „ore de contact direct - ore de studiu individual” se stabileşte în
funcţie de specificul domeniului. Raportul orelor de contact direct şi al celor de
studiu individual se stabilește de 1:1; 1:2; 2:1, 1:3; 3:1, iar pentru profilul Medicină și
4:1 sau 5:1, iar numărul orelor de contact direct nu poate fi mai mic de 2 ore pe
săptămână.
53. Orele de contact direct în funcție de specificul unității de curs și finalitățile
preconizate se distribuie în: prelegeri și ore practice/laborator. În planul de
învățământ, de asemenea, se indică numărul săptămânal de ore - contact direct, care
se includ în orar.
54. În cazul învățământului dual, activitățile de instruire – teoretică (prelegeri,
seminare) și practică (lecții de laborator, realizarea unor produse, măsurări, a
anumitor operații tehnologice din componența procesului de producere etc.) pot fi
desfășurate, după caz, atât în instituția de învățământ, cât și la unitatea în
învățământul dual. Ponderea perioadei de instruire la unitatea în învățământul dual nu
poate fi mai mică de 50% din durata normativă a programului de studii.
55. Studiul individual este prevăzut pentru toate unitățile de curs din planul de
învățământ și constituie parte componentă din cantitatea de muncă necesară elevului
pentru atingerea finalităților de studii la unitatea de curs. Profesorul organizează
activitatea individuală a elevilor conform numărului de ore prevăzut în planul de

10
învățământ. Studiul individual ghidat de profesor include următoarele tipuri de
activități de învățare: studiul independent al literaturii și materialelor din cadrul
cursului, consultații pentru elevi, elaborarea proiectelor, lucrărilor, schițelor și altor
sarcini individuale propuse de profesor etc. Orele de studiu individual nu se divizează
pe subgrupe.
56. Orele de studiul individual se realizează după un orar distinct, elaborat de
catedrele de specialitate, aprobat de către director şi se plasează la avizierul
instituției. În catalogul școlar se înregistrează numărul de ore tarificate profesorului și
realizate în auditoriu conform orarului aprobat.

VII. Componenta de evaluare a planului de învățământ

57. Evaluarea curentă a rezultatelor învăţării, se efectuează în conformitate cu
prevederile art. 16 al Codului educației, Regulamentului de organizare a studiilor în
învăţămîntul profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar în baza
Sistemului de Credite de Studii Transferabile, Regulamentului privind evaluarea și
notarea rezultatelor școlare, promovarea și absolvirea în învăţământul primar și
secundar și a altor acte normative.
58. Componenta de evaluare prevede tipurile şi modalităţile de evaluare a
finalităţilor de studii, exprimate în competenţe cheie și profesionale. Determinarea
modalităţii de evaluare sumativă se efectuează în conformitate cu particularitățile
unităţii de curs prevăzute în curriculum, volumul şi durata studierii acesteia.
Instrumentele de evaluare sumativă pot fi: teste, probe orele/scrise/practice, lucrări de
laborator, referate și proiecte, portofolii, concert, expoziție, probă sportivă, evaluare
asistată de calculator.
59. La aplicarea evaluărilor sumative cadrele didactice sunt responsabile de
elaborarea instrumentelor de evaluare: matricea de specificaţie (pentru evaluările în
baza testelor docimologice), conţinutul probei de evaluare, baremul de corectare,
schema de convertire a punctajului în note.
60. Numărul de note/calificative curente pe perioada unui semestru acordate
fiecărui elev trebuie să fie, cel puțin egal cu numărul săptămânal de ore de curs de
contact direct, dar nu mai mic de 3. Se recomandă diversificarea formelor de evaluare
formativă pe parcursul semestrului.
61. La sfârșitul fiecărui semestru profesorii au obligația să încheie situația școlară
a elevilor. Media semestrială la unitatea de curs se va calcula până la sutimi, prin
trunchiere, ca medie notelor curente: ore de contact direct (teoretice/prelegeri,
practice/de laborator etc) şi orele de activitate individuală. Media semestrială curentă
se va fi lua în consideraţie la evaluarea finală şi va avea o pondere de 60 la sută din
nota finală la unitatea de curs. În cazul, când media semestrială curentă este mai mică
decât ”5”, elevul nu se admite la examen/teză (pentru domeniul medicină).

11
 62. La disciplinele de cultură generală notarea se efectuează conform prevederilor
Regulamentului privind rezultatele învățării, promovarea, absolvirea și transferul
elevilor în învățământul primar, gimnazial și liceal.
63. Proiectele de an sunt programate în cadrul unităţilor de curs corespunzătoare.
Acestea sunt evaluate în cadrul unităţii de curs respective şi din numărul total de
credite ce revine acesteia. Pentru controlul proiectelor de an se acordă câte 1 oră
pentru fiecare elev.
64. Unităţile de curs, cu excepţia stagiilor de practică, se finalizează prin examene
cu note, sau prin teză pentru domeniul medicină.
65. Acordarea creditelor de studii se efectuează concomitent cu obţinerea notei
finale promovabile la unitatea de curs și se înregistrează în borderoul de examinare,
fişa personală a elevului.
66. Media generală la unitatea de curs se va constitui din: 60 la sută din media
semestrială şi 40 la sută din nota de la examen sau teză semestrială pentru domeniul
medicină.
Exemplu: Elevul pe parcursul semestrului a acumulat următoarele note,
consemnate în catalogul școlar:
Ore teoretice -8,7,5;
Ore de laborator - 9,8,8;
Ore de studiu individual ghidat - 10,7,8.
Media semestrială la unitatea de curs se calculează ca medie aritmetică a
notelor curente la toate tipurile de activitate specificate în planul de
învăţământ: (8+7+5+9+8+8+10+7+8) : 9 = 7.77.
Nota la examen (evaluare finală)- 6.
Media generală la unitatea de curs: 7.77*0.6+6*0.4=4.66+2.40=7.06.
67. La sfârșitul fiecărui semestru, elevului i se calculează nota semestrială ca
media notelor obţinute la toate unitățile de curs pentru semestru respectiv prevăzute
în Planul de învăţământ..
68. Pentru desfășurarea evaluărilor finale pentru fiecare grupă de cel puțin 20
elevi, se acordă câte 2 ore academice de consultație și a câte 15 minute per elev
pentru examen la fiecare unitate de curs conform planului de învățământ, indiferent
de modul de desfășurare.
69. Stagiile de practică nu se finalizează cu examen. Nota la stagiile de practică se
calculează în conformitate cu prevederile curriculare. Creditele de studii se acordă
pentru nota de promovare de 5.00 și mai mult.
70. Examenul de calificare se cuantifică separat cu 5 credite de studii.
71. Elevilor care au promovat examenul de calificare li se eliberează Diploma de
studii profesionale cu acordarea calificării specificate în planul de învățământ.

12
 VIII. Elaborarea, aprobarea, evidența Planurilor de învăţământ
72. Proiectul Planului de învăţământ se elaborează pentru fiecare program de
studii și este unic (pentru un program de studii este valabil ultimul plan de învățământ
aprobat) pentru toate instituțiile de învățământ.
73. Proiectele planurilor de învăţământ se execută la computer, în trei exemplare,
după modelul stabilit în anexa nr. 3 și anexa nr. 4 pentru învățământul dual.
74. Planul de învățământ este avizat de instituțiile de învățământ, unitățile
economice, asociații profesionale/Comitete sectoriale, Camera de Comerț și Industrie
pentru planurile de învățământ prin dual și propus spre aprobare Ministerului
Educației și Cercetării.
75. Planul de învățământ se aprobă prin ordinul Ministrului Educației și
Cercetării și este valabil pentru o perioadă de până la 5 ani sau până la aprobarea unui
nou plan de învăţământ.
76. Planurile de învăţământ aprobate se înregistrează în Direcţia responsabilă de
învăţământul profesional tehnic. Numărul de înregistrare în registrul de evidenţă şi
data aprobării se înscriu în preambulul planului de învățământ.
77. Un exemplar al planurilor de învăţământ, aprobat şi înregistrat, se păstrează în
Direcţia responsabilă de învăţământul profesional tehnic a Ministerului Educației și
Cercetării, al doilea exemplar – la ministerul de resort și un exemplar, autentificat, se
păstrează în instituţia de învăţământ.
78. Planurile de învățământ aprobate se plasează de către instituția de învățământ
pe pagina WEB oficială a instituţiei.

Capitolul IX. Implementarea Planului de învăţământ

79. Planul de învățământ se implementează de către instituția de învățământ și de
către unitatea economică care realizează învățământul dual în conformitate cu
normele stabilite de Planul de învățământ și de Planul-cadru.
80. Prin decizia consiliului de administrație, pentru elevii cu CES, instituția este
în drept să aprobe în conformitate cu legislația în vigoare și în baza Planului
educațional aprobat, Planul de învățământ individualizat (PEI) în funcție de
potențialul elevului cu CES.
81. Pe durata studiilor unei promoții de elevi, de la înmatriculare până la
absolvire, planurile de învăţământ nu pot fi modificate pe parcurs, acestea urmând a fi
realizate integral.
82. În vederea implementării Planului de învățământ, activitățile de instruire sunt
realizate sub formă de ore, cu o durată stabilită de legislația în vigoare și se realizează
conform unui orar elaborat de către directorul adjunct și aprobat de către director.
Orarul se plasează la avizierul instituției de învățământ.
83. Cadrele didactice, elaborează proiectele de lungă durată la disciplinele de
cultură generală/module ținând cont de curriculum/planul de învățământ la programul
13
de formare profesională tehnică secundară și le prezintă spre aprobare în modul
stabilit de instituția de învățământ dar nu mai târziu de luna septembrie al anului de
studiu.
84. De regulă orarul se elaborează pentru un semestru de studii. Numărul maxim
de ore incluse în orar nu va fi mai mare de 8 ore academice într-o zi. Nu se admite
excluderea/substituirea disciplinelor de studiu de cultură generală/modulelor
obligatorii sau modificarea numărului de ore.
85. Pentru grupele absolvente, în ultima săptămână, poate fi stabilit un orar al
activităților de pregătire pentru examenul de calificare.

Secțiunea 1. Planul de instruire la Unitate în învățământ dual

86. Pentru programele de formare profesională prin învățământ dual de către
unitatea economică ce realizează învățământul dual în colaborare cu instituția de
învățământ se elaborează Planul de instruire la unitatea în învățământul dual (anexa
nr. 4).
87. Planul de instruire la unitate în învățământul dual conține informații necesare
pentru organizarea procesului de studii la unitatea în învățământul dual: subiectele
tematice ce vor fi predate la unitatea în învățământul dual, ordinea studierii acestora,
numărul de ore și locul desfășurării instruirii practice.
88. Planul de instruire la unitatea în învățământul dual se elaborează în baza Rutei
de parcurgere a componentelor Planului de învățământ.
89. Planul de instruire la unitatea în învățământul dual poate fi actualizat în
fiecare an, se coordonează cu instituția de învățământ și se aprobă de unitatea în
învățământul dual.
90. Planul de instruire la unitate în învățământul dual va fi racordat la programul
de activitate a acesteia și va respecta particularitățile de vârstă ale elevilor și
cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă.

Secțiunea 2. Activități extrașcolare

91. Activitățile extraşcolare sunt organizate în afara orelor de curs prevăzute în
Planul de învățământ.
92. Activitățile extraşcolare pot avea caracter cultural-artistic (cor, cerc de dans,
orchestră, artă decorativă aplicată, design, artizanat, pictură, grafică) precum și să
asigure cadrul educațional necesar pentru formarea personalității elevului.
93. Activitățile extraşcolare se organizează prin cercuri. Grupele se constituie în
baza cererilor elevilor, din cel puţin 15 elevi. Sarcina didactică săptămânală pentru o
grupă de elevi este de maxim 4 ore academice.
94. Numărul de ore destinate activităţilor extrașcolare sportive variază în funcţie
de numărul de elevi din instituţiile de învăţământ, după cum urmează:

14
 până la 120 elevi 4 ore (o secție sportivă)
de la 121 până la 280 elevi 8 ore (2 secții sportive)
de la 281 până la 400 elevi 16 ore (4 secții sportive)
de la 401 până la 640 elevi 24 ore (6 secții sportive)
de la 641 până la 880 elevi 32 ore (8 secții sportive)
de la 881 până la 1120 elevi 40 ore (10 secții sportive)
peste 1121 elevi 48 ore (12 secții sportive)
95. Distribuirea orelor la activitățile extraşcolare se aprobă de către Consiliul de
administrație al instituţiei de învăţământ.

15
 Anexa nr. 1
Tabelul 1. Ponderea unităţilor de curs în Planul de învăţământ
(domeniile de formare cu 180 de credite)
Structura formativă Componente creditate Numărul de credite
Trunchi comun I. Unităţi de curs de formare a competenţelor profesionale Până la 15
generale
II. Unităţi de curs de orientare socio-umanistică Până la 20
III. Unităţi de curs fundamentale 35 - 45
Traseul individual I. Unităţi de curs de specialitate Până la 80
Stagii de practică Până la 40
Examenul de calificare 5
Total 180

Tabelul 2. Ponderea unităţilor de curs în Planul de învăţământ dual

(domeniile de formare cu 180 de credite)
Structura formativă Componente creditate Numărul de credite
Trunchi comun Unităţi de curs generale 15 - 25
Traseul individual Unităţi de curs de profil 150 - 160
Examenul de calificare 5
Total 180

Tabelul 3. Ponderea unităţilor de curs în Planul de învăţământ

(domeniile de formare cu 120 credite)
Structura formativă Componente creditate Numărul de credite
Trunchi comun I. Unităţi de curs de formare a competenţelor profesionale Până la 15
generale
II. Unităţi de curs de orientare socio-umanistică 10-12
III. Unităţi de curs fundamentale 28-32
Traseul individual I. Unităţi de curs de specialitate 40-50
Stagii de practică 20-30
Examenul de calificare 5
Total 120

Tabelul 4. Ponderea unităţilor de curs în Planul de învăţământ dual

(domeniile de formare cu 120 credite)
Structura formativă Componente creditate Numărul de credite
Trunchi comun Unităţi de curs generale 15 - 25
Traseul individual Unităţi de curs de profil 90 - 100
Examenul de calificare 5
Total 120

16
 Anexa nr. 2

Tabelul 1. Codificarea unităţilor de curs

Nr. Conţinutul Tipul Nr. Cod de identificare

crt Caractere
1. Categoria Alfanumeric 1 F - componenta fundamentală;
formativă G - componenta de formare a
competenţelor profesionale generale;
U - componenta de orientare socio-
umanistică;
S - componenta de specialitate
P - componenta de profil
2. Semestrul Numeric 2 01, 02…08
3. Tipul unităţii de Alfanumeric 1 • O - obligatorie
curs • A - opţională
• L-la libera alegere
4. Numărul de Numeric 3 • m – 0,1, 2,…9
ordine din Planul Mnp 0 – trunchi
de învăţământ) 1, 2,…- specialităţi
np – numărul unităţii de curs din Planul de
învăţământ
Exemplu: F.02.O.011 – Unitate de curs de tip fundamental, se studiază în semestrul 2, este obligatorie, aparţine
trunchiului şi are numărul de ordine 11 în planul de învăţământ

17
 Anexa nr.3
Formulare pentru planul de învățământ

Tabelul 1. Calendarul anului de studii

Anul de Activităţi didactice Sesiuni de examene Stagii de Vacanţe
studii Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II practică Iarnă Primăvară Vară
I
II
III
IV
V

Tabelul 2. Planul de învăţământ pe ani de studii

Cod Denumirea unității de Total Ore de contact direct SI Numărul de ore de contact direct pe semestre de Forma Nr.
curs ore studii și săptămâni de credite
Total T P L I II III IV V VI VII VIII evaluare
G Componenta de formare total total total total total total total total total total total total total total ... total

a competențelor
profesionale generale
G.
G.
...
U Componenta de orientare total total total total total total total total total total total total total total ... total

socio-umanistică
U.
U.
...
F Componenta total total total total total total total total total total total total total total ... total

fundamentală
F.
F.
...
S Componenta de total total total total total total total total total total total total total total ... total

specialitate
S.
S.
...
P Stagii de practică total total total total total total total total total total total total ... total

G+U+F+S+P total total total total total total total total total total total total total total total

A Componenta opțională de total total total total total total total total total total total total total total ... total

specialitate
...
L Componenta la liberă total total total total total total total total total total total total total total ... total

alegere
...
G+U+F+S+P+A+L total total total total total total total total total total total total total total total

Discipline de cultură generală total total total total total total total total

Ore de contact direct pe săptămână total total total total total total total total

Examenul de calificare 5
Total total total total total total total total total total total total total total total

Legendă:
T= Teoretice/Prelegeri
P = Practice
L = Laborator
SI = Studiu individual

Tabelul 3. Stagii de practică

Nr. Stagii de practică Sem. Nr. săptămâni Nr. de ore Perioada Număr de credite
1 Practica de iniţiere în specialitate
2 Practica de specialitate: pedagogică, tehnologică, de
producţie, clinică etc.
3 Practica de instruire
4 Practica ce anticipează probele de absolvire
5 Forme alternative de instruire practică
18
Tabelul 4. Generalizator - plan de învăţământ
Numărul de ore

Contact direct

individual
Structura
Numărul de

Studiu
Total
formativa de Unităţi de curs şi activităţi
credite
baza

Unităţi de curs de cultură generală

Unităţi de curs de formare a competenţelor profesionale
generale
Trunchi
Unităţi de curs de orientare socio-umanistă
comun
Unităţi de curs fundamentale
Total
Unităţi de curs de specialitate
Traseul Unităţi de curs opţionale
individual Unităţi de curs la libera alegere
Total
Stagii de practică
Examen de calificare
Total ore
Examene
Ore pentru consultaţii
Activităţi extradidactice
Total ore plan de învăţământ

19
 Anexa nr.4
Formulare pentru învățământul dual

Tabelul 1. Planul de învăţământ pe ani de studii

Cod Denumirea Total Ore de contact direct SI Numărul de ore de contact direct pe semestre de studii și săptămâni Forma Nr.
de cre
unității de ore Total T P L Sem I Sem II Sem III Sem IV
evalua dite
curs I/I I/A I/I I/A I/I I/A I/I I/A re
IT IP IT IP IT IP IT IP IT IP IT IP IT IP IT IP
total total total total total total tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot total total total total total
G Componenta al al al al al al al al al al al al
...
generală
G.
G.
...
total total total total total total tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot total total total total total
P Componenta al al al al al al al al al al al al
...
de profil
P.
P.
...
total total total total total total tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot total total total total total
G+P al al al al al al al al al al al al
total total total total total total total
A Componenta ...
opțională
...
total total total total total total total
L Componenta ...
la liberă
alegere
...
total total total total total total tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot total total total total total
G+ P+A+L al al al al al al al al al al al al
tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot tot total total total total
Ore de contact direct al al al al al al al al al al al al
pe săptămână
Examenul de 5
calificare
total total total total
Total total total

Legendă:
T= Teoretice/Prelegeri
P = Practice
L = Laborator
SI = Studiu individual

Tabelul 2. Ruta de parcurgere a componentelor Planului de învățământ prin învățământ dual

Codul unității de Codul unității de Codul unității de

C E EC Total
Săptămâna curs … curs … curs …
I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T
1 NN

2
Semestrul 1

Total Sem. 1

2
Semestrul 2

Total Sem. 2

Total
Anul I
Semestrul

1
3

20
 Codul unității de Codul unității de Codul unității de
C E EC Total
Săptămâna curs … curs … curs …
I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T I/I I/UÎD T
3

Total
Sem. 3
1

2
Semestrul 4

Total
Sem. 4
Total
Anul II
Total
Anii I + II

Legendă:
I/I – Instruirea în instituția de învățământ E – Examene
I/UÎD – Instruirea la unitatea în învățământ dual EC – Examen de calificare
T – Total NN – Numărul de ore
C – Consultație V – Vacanță

Tabelul 3. Planul de instruire la unitatea economică ce realizează învățământul dual

Instruirea teoretică Instruirea practică Total

Secția, sectorul, locul de Nr. de ore la
Săptămâna Nr. de Nr. de
instruire Subiecte tematice Activități practice UÎD
ore IT ore IP
1
2
Semestrul 1

3
4
...
Total
Sem. 1
1
2
Semestrul 2

3
4
...
Total
Sem. 2
Total
Anul I

1
2
Semestrul 3

3
4
...
Total
Sem. 3
Semest

1
rul 4

21
 Instruirea teoretică Instruirea practică Total
Secția, sectorul, locul de Nr. de ore la
Săptămâna Nr. de Nr. de
instruire Subiecte tematice Activități practice UÎD
ore IT ore IP
3
4
...
Total
Sem. 4
Total
Anul II
Total
Anii I + II

22