Voluntar Bun

Secretariatul General al Guvernului
GHID
privind optimizarea parteneriatului
dintre autoritățile publice și mediul asociativ
pentru voluntariat
Program aflat sub patronajul Guvernului României prin

Cuprins
Capitolul 1 Introducere 4
1.1 Context general 4
1.2 Ce este și de ce VOLUNTARIAT 5
1.3 Ce își propune ghidul 8
Capitolul 2 Voluntariatul în lume / Voluntariatul în România 9
2.1 Valoarea adăugată conferită de voluntariat 10
2.2 Domenii generale de activitate în voluntariat 11
2.3 Câți voluntari avem? 13
2.4 Evoluția culturii voluntariatului în România 14
2.4.1 Voluntariatul prin educație 15
2.4.2 Implicarea persoanelor de vârsta a treia în activități comunitare 15
2.4.3 Activitățile de voluntariat coordonate de comunitățile religioase 16
2.4.4 Voluntariatul corporatist 16
Capitolul 3 Relația sustenabilă dintre administrația publică locală și organizațiile 18
care activează cu voluntari 18
3.1 Statutul legal al voluntarului 23
3.2 De ce și cum poate susține administrația publică locală activitatea de voluntariat 23
Capitolul 4 Finanțarea organizațiilor neguvernamentale 26
4.1 Surse și mecanisme de finanțare publice (directe și indirecte) 26
4.1.1 Finanțări guvernamentale directe 26
4.1.2 Proiecte în parteneriat 31
4.1.3 Finanțări guvernamentale indirecte 31
4.1.4. Finanțări din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene 34
4.1.5. Finanțare din fonduri nerambursabile - Granturi SEE și Norvegiene 38
4.2. Venituri generate prin activități proprii 40
4.2.1. Cotizații 40
4.2.2 Strângere de fonduri 40
4.2.3 Comercializare de produse proprii : publicații, produse de artizanat etc. 41
4.2.4. Oferire de servicii 41
4.2.5 Activități economice directe 41
4.3. Sponsorizarea si mecenatul 41
STUDIU DE CAZ 42
Voluntariatul în servicii de urgență 42
ANEXA 56
3
Promotorii Voluntariatului in Romania
Capitolul 1 Introducere
1.1 Context general
Secretariatul General al Guvernului a lansat Programul Promotorii Voluntariatului în

data de 5 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Internaționale a Voluntariatului, cu scopul de a
susține capacitatea operațională a organizațiilor neguvernamentale din domeniul
voluntariatului și de a încuraja cetățenii să desfășoare activități de voluntariat în România.
Astfel, Secretariatul General al Guvernului și-a asumat rolul de facilitator între organizațiile
care desfășoară activități cu voluntari și autoritățile publice locale, propunându-și să ofere
sprijin la nivel instituțional, în vederea eficientizării demersurilor mediului asociativ în
general, în relație cu autoritățile publice, astfel încât activitățile acestora să beneficieze de
vizibilitate, notorietate și suport public.
Ghidul a fost elaborat în cadrul Programului Promotorii Voluntariatului în România, în
parteneriat cu următorii promotori regionali:
ź Pentru REGIUNEA NORD-EST:
Fundația de Sprijin Comunitar - Centrul de Voluntariat FSC Bacău
Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina - Institutul Bucovina
ź Pentru REGIUNEA SUD-EST:
Asociația Caravana cu Medici
ź Pentru REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV:
Habitat for Humanity România
Federația Forumul Tinerilor din România
ź Pentru REGIUNEA SUD-VEST:
Asociația de Consultanță și Consiliere Economico - Socială Oltenia
ź Pentru REGIUNEA NORD-VEST:
Pro Vobis - Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat
Ghidul a fost conceput ca un instrument coerent și facil de utilizat de către autoritățile
administrației publice locale, un îndrumar privind specificul și modul de implementare a
dispozițiilor legale în domeniul voluntariatului, precum și cu privire la oportunitatea finanțării
activităților de voluntariat și a altor modalități de finanțare a organizațiilor
neguvernamentale, cu scopul de a facilita colaborarea cu organizațiile neguvernamentale,
pentru creșterea gradului de susținere a dezvoltării voluntariatului de către autoritățile
administrației publice locale. Prin cooperarea promotorilor cu autoritățile administrației
publice, voluntariatul trebuie reconfirmat ca resursă de dezvoltare a solidarității sociale,
precum și ca o modalitate de implicare a cetățenilor în realizarea priorităților locale,
regionale sau naționale.
Prin Programul Promotorii Voluntariatului în România s-a urmărit stimularea
activităților comune ale autorităților administrației publice și ale mediului asociativ în
materie de voluntariat, dar și stimularea promotorilor selectați în cadrul acestui program ca,
în calitatea lor de organizații active la nivel regional, să atragă și să colaboreze cu alte
organizații din regiunea de dezvoltare respectivă, pentru unirea eforturilor în atingerea unor
obiective comune ce privesc interesele membrilor comunității.
4
1.2 Ce este și de ce VOLUNTARIAT
Termenul “voluntariat” (provenit din fr. volontariat) semnifică stricto sensu acea
acțiune realizată de unul sau mai mulți indivizi, având ca scop esențial ajutorul oferit altor
persoane, de bună voie și fără a fi obligat/ți sau plătit/ți să o realizeze.
Totodată, noțiunea de voluntariat este definită în legislația națională, potrivit art. 3,
lit. a) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România și
anume: “voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activități de
interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de către
persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remunerație, individual sau în
grup.”
Voluntariatul poate fi definit și analizat din cel puțin trei perspective și anume: din
punct de vedere funcțional, organizațional și, nu în ultimul rând, motivațional.
Din perspectivă funcțională, putem spune că orice activitate de voluntariat pleacă de
la un set minimal de principii cheie: se desfășoară într-un cadru organizat căpătând forme
instituționalizate ca grupuri, mișcări de acțiune, rețele, asociații, fundații, etc., vizează în
permanență binele comun și nu remunerări sau câștiguri materiale de orice fel, nu presupune
obligativitate sau constrângeri de a lua parte la ea.
Din punctul de vedere al rolului organizațional, entitățile mediului asociativ implicate
în acest fenomen posedă un rol esențial în acoperirea vidului de acțiune lăsat în urmă
neocupat de către stat (din cauza incapacității sau în mod deliberat, prin lipsa de măsuri din
partea decidenților), având în vedere competența sa de a garanta drepturile fundamentale și
de a satisface nevoile de bază ale cetățenilor săi. În acest sens, voluntarul vine din inițiativă
proprie în sprijinul acelor categorii defavorizate, minorități și/sau grupuri marginalizate ce nu
beneficiază de acces egal la resursele publice în comparație cu alte categorii sociale din acel
stat.
În ceea ce privește perspectiva motivațională ce se află în spatele voluntarilor, putem
interpreta demersurile acestora prin prisma unei dimensiuni simbolice ce ține de apanajul
spiritului civic, al eticii și coeziunii comunitare. În definitiv, implicarea în acțiunile civice face
apel la responsabilitatea cetățenească și dezvoltarea cooperării interumane, propunând o
trecere în fapt de la un cerc vicios, la un cerc virtuos pentru reconfigurarea relațiilor sociale
prin conștientizarea unui adevăr empiric simplu: pentru a cere, mai întâi este nevoie de a
oferi. Dintre cei mai frecvenți factori motivatori întâlniți putem menționa - pe lângă altruism
și dorința de dezvoltare personală, de orientare în carieră sau pregătirea pentru un loc de
muncă - nevoia de socializare, nevoia de a te simți util, credința în cauza pe care o
promovează organizația gazdă, etc.
Promovarea activității de voluntariat în România a început imediat după Revoluția din
1989, prin crearea de către unele dintre cele mai importante organizații din lume, a unor
filiale în țara noastră, care au beneficiat de experiența și expertiza acestor organizații. . În
vederea sprijinirii activităților de voluntariat în România, în anul 2001 – declarat Anul
Internațional al Voluntariatului de către Organizația Națiunilor Unite – a fost adoptată Legea
voluntariatului, inițiativă demarată încă de la sfârșitul anului 1998.
5
După o perioadă de 13 ani în care a fost aplicată Legea voluntariatului nr. 195/2001, s-a
constatat faptul că, în practică, există o serie de probleme, legea cuprinzând unele lacune și
contradicții referitoare la: modul de definire a termenilor utilizați, clauzele contractului de
voluntariat, recunoașterea valorii voluntariatului, precum și la drepturile și obligațiile
voluntarilor. În acest sens, noul act normativ care a intrat în vigoare în anul 2014, respectiv
Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, a adus o serie
de îmbunătățiri ale cadrului legal, astfel:
> au fost definiți mai clar termeni și expresii: voluntarul și voluntariatul, voluntariatul
ca activitate de interes public, organizația-gazdă, contractul de voluntariat, beneficiarul
activității de voluntariat, coordonatorul voluntarilor;
> necesitatea existenței unui regulament intern al organizațiilor-gazdă cu prevederi
aplicabile voluntarilor;
> obligativitatea încheierii unui contract de voluntariat;
> necesitatea ținerii registrului de evidență a voluntarilor, în care se înregistrează
contractele de voluntariat;
> necesitatea elaborării raportul de activitate al voluntarului și a certificatului de
voluntariat;
> stipularea unor clauze clare și echitabile din contractul de voluntariat, inclusiv în
ceea ce privește respectarea prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă;
> obligativitatea elaborării fișei de voluntariat;
> obligativitatea elaborării fișei de protecție a voluntarului;
> obligativitatea oferirii voluntarilor a sesiunilor de orientare inițială;
> necesitatea existenței unui coordonator al voluntarilor în cadrul organizației-gazdă,
astfel încât fiecare voluntar să fie subordonat acestuia pe durata contractului;
>recunoașterea valorii voluntariatului - ca experiență profesională și/sau în
specialitate, în funcție de tipul activității, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor
absolvite;
> clarificarea unor aspecte ce țin de statutul voluntarilor străni din România, pe durata
contractului lor de voluntariat.
Așadar, putem conchide că prin Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de
voluntariat în România s-a creat cadrul legal general prin care orice organizație-gazdă poate
desfășura în condiții adecvate activități cu voluntari, în beneficiul comunității.
Activitatea de voluntariat în România se desfășoară în baza următoarelor principii:
1. participarea ca voluntar, activitate de interes public, neremunerată și bazată pe o
decizie liber consimțită a voluntarului;
2. implicarea activă a voluntarului în viața comunității;
3. desfășurarea voluntariatului cu excluderea remunerației din partea beneficiarului
activității;
4. participarea persoanelor la activitățile de voluntariat, pe baza egalității de șanse și
de tratament, fără discriminări;
5. activitatea de voluntariat nu substituie munca plătită;
6. caracterul de interes public al activității de voluntariat.
6
Prin Legea nr. 78/2014 s-au clarificat aspectele ce vizează participarea persoanelor
fizice la activitățile de voluntariat desfășurate în folosul altor persoane sau al societății,
organizate de către organizațiile-gazdă (persoane juridice de drept public sau de drept privat
fără scop lucrativ), drepturile și obligațiile ce revin semnatarilor contractelor de voluntariat,
dar precizează și o serie de obligații pentru statul român, după cum urmează:
· recunoașterea valorii sociale a activităților de voluntariat ca expresie a cetățeniei
active, a solidarității și responsabilității sociale, precum și a valorii profesionale ca expresie a
dezvoltării personale, profesionale, interculturale și lingvistice a persoanelor care desfășoară
aceste activități;
· susținenea dezvoltării mișcării de voluntariat la nivel local, național și internațional,
cu respectarea independenței și diversității acesteia, în scopul îndeplinirii sale artistice și
culturale, sportive și recreative, educaționale, științifice, de cercetare, de tineret, de
reprezentare, de mediu, de sănătate, sociale, de solidaritate, de dezvoltare comunitară, de
ajutor umanitar, civic și filantropic și altele asemenea;
· sprijinirea dezvoltării voluntariatului prin toate instituțiile sale care activează în
domenii în care se desfășoară activități de voluntariat potrivit legii.
Voluntariatul reprezintă o activitate benevolă prin care un individ își manifestă dorința de a se
implica în rezolvarea unor probleme ale comunității și, de aceea, reprezintă o valoare
inestimabilă în raport cu stimularea sentimentului apartenenței și importanței rolului lui în
comunitate și în societate.
Aspectele ce privesc modul în care se desfășoară voluntariatul, dar și statutul
voluntarului în România sunt detaliate la Capitolul 3 Relația sustenabilă dintre administrația
publică locală și organizațiile care activează cu voluntari - 3.1 Statutul legal al
voluntarului, din prezentul Ghid.
Pentru a fi evitate confuziile ce pot să apară, este necesar să se facă distincția între
voluntariat, stagiu de practică și internship. Ele reprezintă activități diferite, reglementate și
aplicate diferit, conform tuturor actorilor implicați.
Ca și caracteristici generale ce le diferențiază, menționăm:
1. Voluntariatul se referă la activități exclusiv de interes public și comunitar cum sunt
asistența și serviciile sociale, protecția drepturilor omului, educație, sănătate, sport,
protecția mediului etc., fără remunerare și care se se desfășoară din proprie inițiativă de orice
persoană fizică. Voluntariatul este reglementat de Legea nr. 78/2014 și se face în baza unui
contract de voluntariat. De reținut faptul că potrivit legii de mai sus, este interzisă încheierea
contractului de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă
sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu
oneros pentru efectuarea prestațiilor respective.
2. Practica (stagiul de practică) este o condiție obligatorie pentru studenți pentru
încheierea studiilor superioare, potrivit Legii nr. 258/2007 privind practica elevilor și
studenților. Practica se desfășoară în baza unui contract cadru între organizator (instituția de
învățământ) și partenerul de practică (societatea comercială, instituția sau orice altă
persoană juridică), iar durata este cuprinsă în planul de învățământ. De reținut faptul că
practicantul poate fi angajat de catre partenerul de practică pe baza unui contract de muncă
pe perioada determinată, conform legislației în vigoare.
7
3. Internship-ul este reglementat de Legea nr. 176/2018, se desfășoară în cadrul unui
program de internship și reprezintă activitatea specifică desfășurată de intern (persoana
care face internshipul) pe o perioadă de timp limitată în cadrul unei organizații-gazdă, care
are ca scop aprofundarea cunoștințelor teoretice, îmbunătățirea abilităților practice
și/sau dobândirea de noi abilități sau competențe.
Internship-ul se face în baza unui contract de internship încheiat între intern și
organizația-gazdă, pe durată determinată, în temeiul căruia un intern se obligă să se
pregătească profesional și să desfășoare o activitate specifică pentru și sub autoritatea unei
organizații-gazdă, care se obligă să îi asigure o indemnizație pentru internship și toate
condițiile necesare realizării scopului prevăzut.
Prezentul ghid abordează doar problematica voluntariatului în România, din
perspectiva utilizării valorii lui, în colaborarea cu autoritățile administrației publice, în
folosul comunităților locale.
1.3 Ce își propune ghidul
Elaborarea Ghidului a rezultat din necesitatea abordării incluzive a voluntariatului din

perspectiva valorii acestuia pentru viața comunităților și din convingerea că un parteneriat
sustenabil între autoritățile administrației publice și organizațiile de voluntari poate furniza
un răspuns mai prompt și eficient la problemele cu care se confruntă comunitățile locale.
Prin ghid se propune o explicitare a noțiunilor de voluntar și voluntariat, a statutului
voluntarului în România, dar și o trecere în revistă a principalelor prevederi legale ce stau la
baza unui parteneriat real și sustenabil între autoritățile publice și sectorul asociativ implicat
în voluntariat, în baza principiul conlucrării loiale, pentru împlinirea binelui comun.
Acest ghid va fi un instrument de facilitare a aplicării uniforme a prevederilor în vigoare
în materie de voluntariat în România, dar va cuprinde și un scurt rezumat privind sursele și
mecanismele de finanțare pentru organizațiile neguvernamentale, în general, precum și un
exemplu de bună practică în colaborarea autorităților publice locale cu voluntarii, pentru
cazul particular al voluntariatului în serviciile de urgență.
Acest ghid urmărește ca reprezentanții desemnați în relația cu voluntarii din
administrația publică să fie încurajați să cunoască și să ofere soluții optime, viabile, de
susținere a voluntarilor, de colaborare cu organizațiile de voluntari și de accesare și
implementare a unor mecanisme de finanțare pentru îmbunătățirea acțiunilor de voluntariat
în consonanță cu obiectivele de interes cuprinse în agenda publică.
Așadar, necesitatea unui astfel de ghid rezidă din solicitarea generală de stabilire a unui
parteneriat real și sustenabil între autoritățile publice și sectorul asociativ implicat în
voluntariat.
Ghidul va fi pus la dispoziția tuturor celor interesați și va avea în vedere următoarele:
· uniformizarea implementării prevederilor legale în materie de voluntariat de către
autoritățile publice și organizațiile de voluntariat;
· stimularea dezvoltării unor parteneriate viabile între autoritățile publice locale si mediul
asociativ, în vederea susținerii activităților de voluntariat în beneficiul comunităților locale;
8
· conturarea unor linii directoare în gestionarea locală a activităților de voluntariat
desfășurate de și cu mediul asociativ;
· oferirea unui suport informativ cu privire la modalitățile/mecanismele de finanțare a
organizațiilor neguvernamentale (încurajând în același timp și pe acele organizații recent
înființate ce încearcă să se afirme);
· stimularea conștientizării publicului în raport cu acțiunile civice cu scop umanitar.
Ghidul poate fi considerat un punct de plecare solid al dezideratului de formare a unei
culturi a voluntariatului în România, prin structurarea unor informații cu caracter general,
care să fie la dispoziția tuturor celor interesați și care să faciliteze împărtășirea unei
conștiințe sociale durabile de către toți actorii implicați.
Capitolul 2 Voluntariatul în lume / Voluntariatul în România
Printr-o simplă analiză comparativă, luând în considerare regimurile politice autoritare

instaurate în Europa Centrală și de Est în a doua jumătate a Secolului XX cu democrațiile
consolidate din Europa Occidentală, se poate remarca un real decalaj în ceea ce privește
tradiția voluntariatului, partea răsăriteană a bătrânului continent, fiind marcată de absența
unui climat democratic în care libertatea adunărilor a fost interzisă decenii de-a rândul.
În acest context, anul 2001 afirmat ca Anul Internațional al Voluntariatului va avea rol
de ferment pentru proliferarea unui cadru normativ de reglementare a voluntariatului în
România, Legea voluntariatului nr. 195 din 20 aprilie 2001 fiind adoptată de Parlament sub
forma de sediu primar al materiei în acest domeniu . În perioada de redemocratizare a
României postdecembriste, se constată dezvoltarea progresivă a sectorului mișcărilor de
voluntariat și deschiderea de centre locale, regionale de voluntariat, beneficiind de expertiza
și experiența marilor organizații internaționale de profil ce și-au stabilit aici filiale în anii '90,
pentru a disemina instrumentarul de tip “know-how” și practicile de lucru necesare către
primii voluntari români de după Revoluția din 1989 . Odată cu urmărirea și împlinirea
parcursului de integrare euro-atlantică a României, coroborate cu necesitatea armonizării
legislației interne cu cea europeană, coalițiile de promovare a inițiativelor cetățenești au
început să conteze din ce în ce mai mult, aducând valoare adăugată la omogenizarea unei
conștiințe democratice în rândul societății civile.
O cercetare amplă derulată la nivelul statelor membre ale U.E. din anul 2011, ce s-a
prevalat de un sondaj special Eurobarometru, prezintă evidențe statistice cu privire la
întrebarea ce verifică proporția de participare la cel puțin o activitate de voluntariat, în
dreptul României (ce ocupa atunci locul 23 din 27 de state membre), doar 14% dintre
respondenți au răspuns afirmativ la acest item din chestionar, populația statului român
situându-se cu mult sub media europeană (24%) . Totodată, de-a lungul ultimilor ani, s-a
menținut o rată de implicare foarte scăzută a tinerilor români în activități de voluntariat față
de media europeană.
Un alt raport de tip studiu realizat de Uniunea Europeană asupra imaginii de ansamblu a
http://www.voluntar.ro/resurse-pentru-voluntari/cadrul-legal-al-activitatii-de-voluntariat/
https://epale.ec.europa.eu/ro/node/15717
Volunteering and Intergenerational Solidarity Report, pg. 7, disponibil la:
https://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2011/juillet/04_07/rapport_%20eb75_2_%20benevolat_en.pdf
9
voluntariatului din România ca stat membru contabilizează principalele sectoare de activitate
în care cetățenii români prestează muncă de voluntariat, după cum urmează: domeniul
religios – 6%, servicii sociale pentru grupuri dezavantajate (vârstnici, săraci, persoane cu
dizabilități) – 3%, mediu, ecologie și drepturile animalelor -3%, educație, muzică și cultură –
2%, sport și activități de recreere - 2%, sindicate – 2%, politică – 2%, acțiuni comunitare (vizând
sărăcia, șomajul, inegalitatea) – 1%, drepturile omului și țări în curs de dezvoltare - 1%,
asociații profesionale – 1%, tineret – 1%, organizații de femei – 1%, sănătate – 1%⁴.
Într-o altă ordine de idei, impactul socio-economic pozitiv al voluntariatului este
recunoscut de instituțiile europene, la nivelul suprastatal munca voluntarilor primește
respectul cuvenit ca resursă esențială pentru bunăstarea societății, generarea de capital
uman și inovarea serviciilor publice prin promovarea cetățeniei active. Totodată, Agenda de
politici pentru voluntariat în Europa a Alianței pentru Anul european al voluntariatului 2011
(Policy Agenda for Volunteering in Europe - P.A.V.E.) a constituit un document integrator de
reformă al Uniunii Europene pentru consolidarea infrastructurii activităților de voluntariat
transfrontaliere, ca preambul la Rezoluția Parlamentului European referitoare la voluntariat
și la Serviciul european de voluntariat, prin care acest program finanțat de Comisia Europeană
a căpătat notorietate și linii de acțiune extinsă, fiind un demers de raliere la valorile
solidarității și interculturalității.
2.1 Valoarea adăugată conferită de voluntariat
Valoarea voluntariatului se poate identifica pe două dimensiuni - cea individuală, unde

persoana implicată în activități de voluntariat dezvoltă competențe personale sau
profesionale, dar și dimensiunea socială, care contribuie la construirea unei comunități mai
coezive, mai sigure, mai puternice. Activitățile de voluntariat ajută la crearea unor rețele
sociale care cultivă încredere reciprocă, cooperare și incluziune între componenții săi.
Voluntariatul ajută oamenii să fie mai activi în rolul lor de membri ai societății și să se
preocupe de calitatea vieții comunității. Implicarea civică duce la creșterea sentimentelor de
apartenență și solidaritate, dar și la creșterea gradului de implicare a autorităților publice
locale sau centrale în susținerea și dezvoltarea comunităților. Activitățile de voluntariat pot
reprezenta și medii propice de socializare pentru tineri, medii care duc la dezvoltarea unor
rețele de schimburi de idei și informații. Astfel, tinerii își pot canaliza timpul și energia într-un
mod productiv și eficient.
Cuantificarea activităților de voluntariat se poate face și în termeni financiari, aceasta

contribuind semnificativ la economia globală. Neluând în considerare diferențele naționale,
în Uniunea Europeană societatea civilă reprezintă o forță economică enormă, depășind uneori
prin volumul forței sale de muncă marile industrii. În 2014, cel mai recent an din care avem
date disponibile, activitatea societății civile era responsabilă pentru 13% din volumul de forță
de muncă din Uniunea Europeană și Norvegia (55% reprezentând voluntari, restul fiind
angajați plătiți)⁵ .
⁴ NATIONAL REPORT – ROMANIA, pg. 6-7, disponibil la: https://ec.europa.eu/citizenship/pdf/national_report_ro_en.pdf

⁵ Salamon, M.L. & Sokolowski, W(2016) The Size and Scope of the European Third Sector, TSI Working Paper No. 12,
Seventh Framework Programme, European Union. Brussels: Third Sector Impact, p. 2-3
10
În România, sectorul neguvernamental este un angajator important, generând un
număr mare de locuri de muncă. În anul 2015 numărul locurilor de muncă create de acest
sector a fost de 99.774, cea mai mare parte a angajaților (87% din totalul angajaților)
înregistrându-se în cadrul activităților fără scop patrimonial. În medie, o organizație
neguvernamentală a avut în anul 2015 un număr de 2 angajați, însă se remarcă totodată că
numai 32% dintre onorganizațiile neguvernamentale active au creat aceste locuri de muncă,
restul (68% din total organizații) neavând niciun angajat⁶. Luând în considerare aceste date,
ajungem la concluzia că 68% dintre organizațiile neguvernamentale active folosesc ca resursă
umană, voluntari. Se demostrează astfel că valoarea economică adaugată generată de
activitățile de voluntariat este considerabilă. Conform unui raport al Parlamentului European,
fiecare 1 EUR cheltuit pentru susținerea voluntariatului generează un profit între 3 și 5 EUR⁷.
Dincolo de valoarea cuantificabilă prin cifre a rezultatelor acțiunilor voluntariatului, el

are o valoare inestimabilă din punct de vedere social, fiind expresia cetățeniei active, a
solidarității și a responsabilității sociale, dar și a dezvoltării personale, profesionale,
interculturale și lingvistice a persoanelor care desfășoară aceste activități.
2.2 Domenii generale de activitate în voluntariat
Cadrul legal existent în materie de voluntariat în România permite o mare varietate de

domenii în care un voluntar se poate implica. Legea nr. 78/2014 privind reglementarea
activității de voluntariat în România, nu restricționează în nici un fel ariile de implicare ale
voluntarilor, mai mult chiar stipulează faptul că statul este obligat să susțină dezvoltarea
mișcării de voluntariat la nivel local, național și internațional, cu respectarea independenței
și diversității acesteia, în scopul îndeplinirii sale artistice și culturale, sportive și recreative,
educaționale, științifice, de cercetare, de tineret, de reprezentare, de mediu, de sănătate,
sociale, de solidaritate, de dezvoltare comunitară, de ajutor umanitar, civic și filantropic și
altele asemenea.
Având în vedere domeniile multiple în care un voluntar se poate angaja, statul român
trebuie să sprijine dezvoltarea voluntariatului prin toate instituțiile sale care activează în
domenii în care se desfășoară activități de voluntariat, pentru valențele de creator de
solidaritate socială, stimulator al dezvoltării personale și profesionale și contributor la
punerea în practică a valorilor de cetățenie activă și responsabilitate socială. Domeniile de
implicare a voluntarilor în România se regăsesc în lista oficială din registrul Camerei
Deputaților și anume:
1.Asistență Socială
Domeniul asistenței sociale este acoperit de o varitate de asociații ce își dedică

resursele și timpul în scopul de a îmbunătăți viața oamenilor, atât prin oferirea de servicii, cât
⁶ Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (2017), România 2017 - Sectorul neguvernamental -Profil, tendințe,
provocări, București, 2017, disponibil la https://www.stiri.ong/assets/files/romania-2017.pdf
⁷ Raportul Parlamentului European “Contribuția activității de voluntariat la coeziunea economică și socială” disponibil la
https://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+IM-
PRESS+20080418IPR27072+0+DOC+PDF+V0//RO&language=RO
11
și prin promovarea de idei și noțiuni menite să ajute categorii de populație minoritare sau
defavorizate. În cadrul domeniului putem cuprinde: campanii pentru drepturile copilului,
campanii de ajutorare a persoanelor cu dizabilități, activități de informare sau consiliere pe
teme sociale, ajutor financiar sau servicii sociale pentru refugiați etc.
2.Protecția mediului
În acest domeniu se încadreaza campaniile de promovare și activitățile care se
focusează pe: conservarea și controlul poluării, conservarea și protecția resurselor naturale,
igenizarea/înfrumusețarea spațiului public, protecția și îngrijirea animalelor, precum și pe
crearea, menținerea și protejarea parcurilor naționale.
3.Educație și cercetare
Acest domeniu se referă acele organizații neguvernamentale care au activități ce
vizează: învățământul preșcolar, învățământul primar și gimnazial, învățământul liceal,
învățământul universitar și postuniversitar, școlile profesionale și tehnice, educația
permanentă (pentru adulți), educația alternativă, cercetarea științifică și tehnologia,
cercetarea în științe sociale, politici sociale, cercetarea medical, etc.
4.Artă și cultură, sport și recreere
Această categorie este formată din asociațiile și fundațiile ce au domeniul de activitate
legat de: arte vizuale, arhitectură, meșteșuguri și artizanat, artele spectacolului, istorie,
literatură, științe umaniste, muzee, grădini zoologice și acvarii, organizațiile și fundațiile care
organizează evenimente sportive, de timp liber, sau turism.
5.Sănătate
Ariile de activitate incluse în această categorie sunt: tratamentul spitalicesc, îngrijire-
reabilitare, tratamentul ambulatoriu, sănătatea mintală, intervențiile în situații de criză,
serviciile pentru bolnavii cronici, igiena și sănătate publică, campaniile și activitățile de
informarea populației pe subiecte ca igienă, prevenție sau metode de accesare a seviciilor
oferite etc.
6.Dezvoltare comunitară și socială, activismul civic
Aici se încadrează: activitățile și proiectele de dezvoltare comunitară/locală, cele din
domeniul dezvoltării economice și infrastructurii, proiectele de dezvoltare socială, cele care
se focusează pe ameliorarea problemelor sociale, pe proiectele legate de locuințe, dar și pe
activitățile de instruire și de asistență a populației pentru căutarea și găsirea de locuri de
muncă.
7.Drepturile omului
„Drepturile omului” este un domeniu vast și cuprinde asociațiile și fundațiile ce își
desfășoară activitatea în domeniul drepturilor individuale sau drepturilor civile, educației
civice, ce încurajează activ participarea publică. Tot aici se încadrează și organizațiile ce se
focalizează pe apărarea și promovarea solidarității etnice și a tradiției culturale, minorități,
cele care se ocupă cu asistență și servicii juridice, cu securitate publică, cu prevenirea
delicvenței sau reabilitarea/reintegrarea delicvenților în societate. Sprijinirea victimelor și
protecția consumatorilor sunt alte exemple de activități care se încadrează în acest domeniu.
8.Ajutor umanitar și/sau filantropic
Parte din această categorie sunt fundațiile finanțatoare, precum și cele care au
activități și proiecte de sprijinire și de promovare a voluntariatului, dar și cele care
12
au activități și proiecte de sprijinire și de promovare a voluntariatului, dar și cele care
intermediază atragerea de fonduri.
9.Religie
Din acest domeniu fac parte cultele și asociațiile religioase.
De reținut ar fi faptul că, potrivit Legii nr. 78/2014, voluntariatul poate să existe în
orice domeniu, legea nu prevede îngrădiri în acest sens, ci doar creează cadrul general de
desfășurare a activităților voluntarilor.
Așadar, este la latitudinea fiecărui voluntar alegerea unui domeniu în care să activeze,
dar este de reținut faptul că prestarea unor activități de voluntariat în domeniul studiilor
absolvite oferă avantajul dobândirii unei experiențe profesionale în specialitate.
2.3 Câți voluntari avem?

România nu oferă date concluzive privind numărul total de voluntari. Completarea unei
baze de date în acest sens ar fi posibilă dacă ar exista un registru național al contractelor de
voluntariat. Legea nr. 78/2014 prevede că „voluntariatul se desfășoară pe baza unui contract
încheiat în formă scrisă [...] între voluntar și organizația-gazdă”, iar fiecare organizație gazdă
ține un registru al contractelor de voluntariat, lipsind însă posibilitatea de a centraliza
informațiile deținute de toate organizațiile.
Graficul reprezintă procentul din populație implicat în

activitățile de voluntariat în țările membre UE
13
Ceea ce știm însă este că România se află sub media europeană în ceea ce privește
procentul populației implicate în activități de voluntariat⁸. Eurobarometrul din octombrie
2011, cel mai recent disponibil, indică o rată de implicare a populației de 14%, plasând
România în categoria țărilor din Uniunea Europeană cu un nivel scăzut de implicare.
Aceste date statistice de la nivel european relevă necesitatea cooptării unui număr mai mare
de voluntari, atât de către organizațiile mediului asociativ, cât și de către autoritățiile
publice.
2.4 Evoluția culturii voluntariatului în România
Perioada comunistă a României a reprezentat o epocă de restricție a drepturilor umane

și de control strict al spațiului civic. Cu toate acestea, această perioadă nu a fost complet
lipsită de asociații/fundații care să activeze în interesul comunitar. Crucea Roșie este fără
îndoială o organizație care trebuie menționată în acest context istoric, ea activând în spațiul
autohton încă din anul 1876. De asemenea, Organizația Națională Cercetașii României este un
alt exemplu de organizație care are un istoric de activitate încă din 1914.
După căderea regimului comunist, spațiul civic a renăscut în România, odată cu apariția
de factori externi care au contribuit la promovarea organizațiilor și activităților de
voluntariat. Asociații precum Peace Corps și Voluntary Service Overseas au investit resurse
umane și financiare în spațiul românesc, luând parte la activități de asistență socială sau
contribuind la oferirea de servicii sociale, pavând astfel calea spre un mediu de dezvoltare a
spațiului civic. Voluntariatul în România a început însă să ia adevărată amploare odată cu
instituirea de sucursale locale ale unor asociații recunoscute pe plan mondial, numărându-se
printre primele: Habitat for Humanity, World Vision, Star of Hope și UNICEF România.
Aceste centre locale au permis indivizilor și comunităților autohtone să creeze un

mediu social și un punct de contact necesar organizării și dezvoltării de evenimente și
activități⁹. Eforturi de implicare și dezvoltare locală și națională în România nu au venit însă
doar din partea organizațiilor străine. Asociații precum SOS Satele Copiilor și PRO VOBIS –
Centrul Național de resurse pentru voluntariat reprezintă organizații cu experiență acumulată
într-un timp îndelungat, ce s-au afirmat ca exemple autohtone de bună practică în domeniu.
Un aspect pozitiv este acela că România se află pe o pantă ascendentă destul de

abruptă în ceea ce privește dezvoltarea mediului asociativ și a voluntariatului per ansamblu.
În urmă cu doar 20-25 ani nici nu putea fi vorba despre activități de voluntariat pe scară largă,
infrastructura ⁰ critică necesară fiind în acea perioadă într-un stadiu incipient. Odată cu
diversificarea priorităților societății civile și urmărirea tendințelor internaționale în domeniu,
voluntariatul românesc s-a dezvoltat pe mai multe direcții de acțiune.
⁸ Raportul “Voluntariatul și solidaritatea între generații”, pg. 8, disponibil la:

https://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2011/juillet/04_07/rapport_%20eb75_2_%20benevolat_ro.pdf
⁹ A. Popescu. (13.11.2015). Istoria Voluntariatului în lume și în România, disponibil la:
https://epale.ec.europa.eu/en/node/15717
⁰ Pentru mai multe detalii privind infrastructura voluntariatului în România, accesați
https://df2253af-c034-4026-aac2-5d1c91f60490.filesusr.com/ugd/3ec99c_dc080e900bf84ec89117b226e855adff.pdf
14
2.4.1 Voluntariatul prin educație
Una dintre acestea, afirmată sub forma unei căi eficiente de a schimba o mentalitate,
este aceea de a educa tineretul în direcția integrării noțiunii de voluntariat în viața lor
citadină. Pentru a atinge acest scop, voluntariatul trebuie să fie promovat prin educație la
toate nivelele, ca o valoare societală primară, asimilată și pregătită în mentalul individului
încă de la o vârstă fragedă, pentru a putea fi capabil și devotat oricărei cauze de voluntariat la
care vrea să se ralieze începând cu vârsta de 15 ani (vârsta minimă pentru a încheia un
contract de voluntariat, conform Legii 78/2014). De asemenea, în paralel, trebuie create
oportunități de voluntariat încă din primele stadii ale ciclului educațional, astfel încât acesta
să fie perceput ca o contribuție normală la viața comunității .
O listă succintă de exemple de astfel de inițiative:
·În 2017 s-a desfășurat proiectul “Voluntariatul te face OM Mare” inițiat de Federația
VOLUM. Acest proiect s-a născut din dorința de a face o schimbare în rândul tinerilor din
România, de a forma oameni care prin voluntariat și implicare civică să contribuie la o
societate dreaptă, bazată pe valori, solidaritate .
·În perioada 2018-2020, Asociația Nevo Parudimos a implementat, împreună cu 8
parteneri internaționali, proiectul de voluntariat european „Voluntariat și educație pentru
implicare civică”, finanțat de către Comisia Europeană. În cadrul proiectului s-au derulat
activități de prevenire a abandonului școlar în școlile din Reșița, au fost promovate
voluntariatul și implicarea civică printre tinerii orașului, și au fost susținute comunitățile
dezavantajate prin evenimente și activități menite să le facă cunoscută situația și să-i ajute .
·„Voluntariat – resursă pentru comunitate 2019” a fost un proiect al Asociației STEA de
implicare a tinerilor sătmăreni în activități caritabile. Scopul a fost folosirea resurselor umane
disponibile pentru a îmbunătăți situația comunității, dar și pentru educarea tinerilor prin
exemplu și implicare ⁴.
2.4.2 Implicarea persoanelor de vârsta a treia în activități comunitare
În linia celor expuse mai sus, cunoscând realitățile demografice ale unei populații
îmbătrânite ce riscă un trai solitar, mai ales în mediul rural, direcția de acțiune ce are un
caracter incluziv prin cooptarea în activități de voluntariat a tuturor categoriilor de vârstă
constituie un bun punct de plecare pentru dezamorsarea așa-zisului “conflict între generații”.
Pensionarii reprezintă o resursă umană valoroasă ce poate fi valorificată prin crearea și
diseminarea mecanismelor care să le permită implicarea în activitățile de voluntariat. În acest
sens, experiența lor de viață este o sursă de înțelepciune ce se poate revărsa fructuos asupra
tineretului și nu numai. De asemenea, ei beneficiază de mai mult timp liber decât persoanele
care sunt active pe piața muncii. Acest timp poate fi utilizat în scopuri comunitare, în
activități de pe urma cărora poate beneficia atât societatea, dar și respectivii activiști.
Aceștia pot căpăta un sentiment de împlinire, de scop, de utilitate - sentimente a căror
absență poate scădea calitatea vieții celor ieșiți la pensie.
Idem 8
https://hartavoluntariatului.ro/proiect/scoala-de-voluntariat
https://nevoparudimos.ro/proiecte/voluntariat-si-educatie-pentru-implicare-civica/
⁴ https://www.satmareanul.net/2019/07/24/voluntariat-resursa-pentru-comunitate-2019-un-proiect-al-asociatiei-stea-
de-implicare-a-tinerilor-satmareni-in-activitati-caritabile/
15
De asemenea, angrenarea în activități comune creează rețele sociale, atenuând astfel
o problemă pregnantă și larg-răspândită în societatea românească a celor care și-au încetat
activitatea profesională ⁵.
Un exemplu de o astfel de inițiativă de implicare activă a bătrânilor în activități de
voluntariat sunt programele sociale ale Fundației Regale Principesa Margareta a României.
Aceste programe oferă servicii și protecție socială, dar sunt concepute în așa manieră încât să
maximizeze coeziunea dintre tineri și vârstnici aparținând mai multor generații, încurajând
sprijinul reciproc și interacțiunea intergenerațională.
2.4.3 Activitățile de voluntariat coordonate de comunitățile religioase

Conform unui studiu din Decembrie 2018, România este cea mai religioasă țară din
Europa ⁶. Astfel, comunitățile religioase reprezintă și au reprezentat un deosebit de
important factor în organizarea și desfășurarea de activități în beneficiul comunităților.
Entitățile religioase se bazează atât pe activitatea de voluntariat a laicilor implicați în
biserică, cât și pe activiști recrutați prin diverse căi – prin promovare în entitățile religioase
propriu-zise, în asociațiile obștești, fundațiile și institutele de învățământ înființate de către
acestea, precum și în structurile media denominaționale (edituri, televiziuni, radio, publicații
religioase etc.). Ariile de activare a instituției bisericești sunt extinse și variate. Câteva
exemple ar fi: organizarea de evenimente și campanii, ajutarea săracilor prin activități de
caritate, cultivarea filantropiei (dragostei de om), instruiri și formări, activități comunitare,
educație pentru sănătate; îngrijirea copiilor și bătrânilor; distribuirea de literatură;
construirea de case, intervenții în situații de urgență (deszăpezire etc.), protejarea mediului,
reintegrarea socială a condamnaților, narcomanilor etc., consiliere și informare, activități de
logistică (distribuirea de pachete alimentare, haine etc.), programe cu scop educativ și
religios, etc.
2.4.4 Voluntariatul corporatist
Voluntariatul Sprijinit de Angajator (VSA) reprezintă orice efort al unei entități juridice
(organizatie, companie, instituție) de a își încuraja angajații și/sau foștii angajați (acum
pensionari) să se implice în activități de voluntariat în comunitate și de a-i sprijini în eforturile
lor de implicare în soluționarea problemelor comunității. Termenul provine din limba engleză,
fiind regăsit sub urmatoarele forme: Employer supported volunteerism, Corporate
Volunteerism, Workplace Volunteerism si Employee volunteerism ⁷.
O astfel de inițiativă are și numeroase avantaje pentru companie – își mărește vizibilitatea în
organizație, câștigă încredere în rândul populației, își mărește nivelul de atașament al
angajaților față de companie, dar reușește prin astfel de inițiative să motiveze viitori posibili
angajați să devină membri ai companiei ⁸.
⁵ Raportul Analiza aspectelor sociale ale vârstnicilor din România, Fundația Regală Principesa Regală a României
disponibil la: https://www.frmr.ro/wp-content/uploads/2016/11/raport-final-mic.pdf
⁶ Evans, J & Baronavsky, C. (05 Dec. 2018) How do European countries differ in religious commitment? Use our
interactive map to find out. Pew Research Center, disponibil la https://www.pewresearch.org/fact-
tank/2018/12/05/how-do-european-countries-differ-in-religious-
commitment/?fbclid=IwAR0wYwPt5hkkXXr7jy0cHgyok3rjUWWeFaXhEBTwcgLeJciyD27rlvTzwXI
⁷ https://www.win-win.ro/ce-este-vsa/
⁸ Fundația Bethany. Voluntariatul Corporatist – primul pas către responabilitatea socială. (26 Februarie 2019) disponibil
la http://bethany.ro/iasi/voluntariat-corporatist/
16
Beneficiile se extind și în afara sferei corporației, ele ramificându-se la nivel individual –
creând scop, împlinire și coeziune între membrii voluntari - dar și la nivel comunitar, având în
vedere că activitățile în sine de voluntariat sunt țintite către rezolvarea sau ameliorarea
anumitor probleme sociale. De asemenea, proiectele de voluntariat corporatist beneficiază
de cele mai multe de ori de bugete generoase, obiectiv care poate fi mai greu de atins în cazul
proiectelor organizațiilor și fundațiilor.
Exemple din ultimii ani de astfel de inițiative sunt numeroase în România și în restul lumii. O
foarte scurtă listă de modele de pe teritoriul țării noastre:
·Între 2010 și 2014, Compania MOL România a colaborat cu fundații care activează în
mai multe zone geografice ale țării. Astfel, sute de angajați ai companiei au făcut muncă
voluntară renovând cămine aparținând diverselor fundații care au în grijă copii ce provin din
familii aflate în situații dificile, construind locuri de joacă, asamblând diverse jucării sau
unelte de învățare ⁹.
·În septembrie 2019, Pro Vobis - Centrul National de Resurse pentru Voluntariat a
colaborat cu Electronic Arts Romania, pentru organizarea unui proiect amplu de voluntariat
corporatist, curpinzând patru acțiuni simultane de voluntariat într-o singură zi. 154 de
angajați și colaboratori ai Electronic Arts București au recondiționat 11 dormitoare și au
amenajat grădina exterioară de la Complexul de Servicii Sociale Pinocchio sector 1, au adunat
peste 70 de saci de deșeuri și crengi și au toaletat una din intrările Parcului Văcărești și digul
împrejmuitor, au vopsit și amenajat 11 padocuri și intrarea de la adăpostul pentru câini Red
Panda și au asamblat 157 de truse de igienă pentru copiii din 3 locații ale organizației SOS
Satele Copiilor, creând de asemenea felicitări personalizate și pietre pictate cu mesaje
inspiraționale ⁰.
·Fundația Noi Orizonturi împreună cu partenerul Lidl România au lansat pe 3 martie

2020 proiectul „Voluntariat pentru Educație” prin care și-au propus să aducă împreună școlile
din România și voluntari cu expertiză și pasiune, cu scopul de a crea contexte relevante de
învățare pentru tineri. Scopul proiectului este de a îi ajuta pe tineri să se pregătească de viața
reală din comunitate, de a-i ajuta pe aceștia să devină membri utili ai societății, punându-i în
legătură cu oameni (voluntari) care au capacitatea să inspire și să devină modele pentru ei .
Așa cum reiese din exemplele de mai sus, crearea unei culturi a voluntariatului
implică mai mulți factori – sociali, culturali, economici și trebuie să determine o schimbare
de mentalitate la nivel național, prin responsabilizarea și creșterea nivelului de implicare
a persoanelor, cu o susținere puternică din partea statului, prin autoritățile administrației
publice publice.
Pentru punerea în practică și susținerea unei relații durabile cu mediul asociativ, în
vederea incurajării activității de voluntariat, statul acționează prin crearea unui cadru
legal ce oferă protecție, beneficii și recunoaștere voluntarului, prin coroborarea
⁹ https://molromania.ro/ro/despre-mol/responsabilitate-sociala/voluntariat-corporativ/
⁰ https://drive.google.com/uc?export=download&id=1mpwfuSuh70yYtswEWp3weqrGj7CjvOkk
https://www.noi-orizonturi.ro/2020/03/03/voluntariat-pentru-educatie/
17
activităților de voluntariat cu strategiile de dezvoltare locală, folosind și recunoscând
resursele umane, intelectuale și energetice oferite de organizațiile care acționează prin
voluntari ca servicii complementare celor oferite de stat comunităților și societății.
Aspectele ce privesc: statutul legal al voluntarului, cum este recunoscut
voluntariatul și ce pot face autoritățile administrației publice să recunoască, aprecieze și
încurajeze activitatea de voluntariat vor fi abordate în capitolul următor.
3. Relația sustenabilă dintre administrația publică locală și organizațiile care

activează cu voluntari
3.1 Statutul legal al voluntarului
Cadrul legal specific domeniului voluntariarului este reprezentat de Legea nr. 78/2014
privind reglementarea activității de voluntariat în România, cu modificările și completările
ulterioare.
În acest subcapitol vom puncta etapele prevăzute de lege care permit unei persoane să
devină voluntar în România.
Voluntariatul este definit, potrivit prevederilor art. 3, lit. a) din Legea nr. 78/2014, ca fiind
activitatea de interes public desfășurată în folosul altor persoane sau al societății, organizată
de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remunerație, individual
sau în grup.
Cine poate fi voluntar? Orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică,
religie, sex, opinie, apartenență politică, care a dobândit capacitate de muncă potrivit
legislației în domeniul muncii, poate să desfășoare activități de voluntariat.
Cine este organizația-gazdă în cadrul căreia activează voluntarul? Orice persoană
juridice de drept public si privat, fara scop lucrativ, poate să-și manifeste disponibilitatea de a
lucra cu voluntari și poate lucra cu aceștia, în baza contractelor de voluntariat pe care trebuie
să le încheie, conform legii.
Prin Legea nr. 78/2014, definirea voluntarului a adus o schimbare majoră, introducând
ca referință pentru voluntar dobândirea capacității de muncă potrivit legislației în vigoare.
Potrivit Codului muncii, în România o persoană dobândește capacitate de muncă la vârsta de
16 ani, munca fiind posibilă de la vârsta de 15 ani, dar numai cu acordul părinților sau
reprezentantului legal. La art. 4 al Legii 78/2014 se extinde lista de principii pe care este
fundamentată legea, păstrând toate principiile existente în precedentul cadru legislativ, dar
adăugând unul extrem de important: caracterul de interes public al activității de voluntariat,
principiu care poate deveni relevant în analizarea și clarificarea statutului de activități de
voluntariat al unor tipuri de acțiuni al căror beneficiu public este indirect sau extrem de greu
de identificat, având menirea să ajute la clarificarea a ceea ce este și ceea ce nu este
voluntariat. De exemplu, nu sunt considerate activități de voluntariat, acele activități de
voluntariat izolate, prestate sporadic, altele decât cele în raport cu persoanele juridice de
drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, din rațiuni familiale, de prietenie sau de
bună vecinătate (art. 5). Totodată, potrivit prevederilor art. 8, sunt considerate activități de
voluntariat, activitățile de voluntariat organizate în afara României de către organizații-gazdă
18
de naționalitate română, în parteneriat cu organizații din țara respectivă, desfășurate în
temeiul unui contract de voluntariat semnat în România. Potrivit legii, voluntarilor cetățeni
străini le este garantată rezidența pe teritoriul statului român pe durata contractului de
voluntariat, în limitele și condițiile impuse de legislația privind regimul străinilor în România.
Activitatea de voluntariat se desfășoară în urma unei cereri din partea organizației-gazdă prin
care aceasta își manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari. Cererea trebuie să se
anunțe public, potrivit prevederilor art. 9, alin. (2). Organizația-gazdă are posibilitatea de a
refuza motivat cererea unui candidat de a deveni voluntar, în condițiile prevăzute în statutul
acesteia, în funcție de tipul de activitate desfășurată, cu excluderea remunerației din partea
beneficiarului activității.
Voluntariatul se desfășoară pe baza unui contract de voluntariat încheiat între voluntar
și organizația gazdă (persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ,
care organizează și administrează activități de voluntariat).
Contractul de voluntariat ce se încheie între voluntar și organizația-gazdă are
următoarele elemente:
1. clauzele (obligatorii și cumulative)- art. 11, alin. (6):
·datele de identificare ale părților contractante;
·descrierea activităților pe care urmează să le presteze voluntarul;
·timpul și perioada de desfășurare a activității de voluntariat;
·drepturile și obligațiile părților;
·stabilirea cerințelor profesionale, a abilităților sociale, intereselor de dezvoltare, a
celor de sănătate, confirmate prin certificate de sănătate sau alte documente;
·condițiile de reziliere a contractului.
2. drepturile voluntarului (minimum necesare) – art. 12:
·dreptul de a desfășura activitatea de voluntariat în concordanță cu capacitatea și
disponibilitatea acestuia;
·dreptul de a solicita organizației-gazdă eliberarea certificatului de voluntariat însoțit
de raportul de activitate;
·dreptul la confidențialitate și protecția datelor personale;
·dreptul la timp liber corespunzător cu activitatea de voluntariat.
3. obligațiile voluntarului – art. 13:
·obligația de a presta o activitate de interes public, fără remunerație;
·obligația unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului -
îmbunătățirea calității vieții și reducerea sărăciei, dezvoltare sustenabilă, sănătate,
prevenirea și gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea socială și, totodată, lupta
împotriva excluderii sociale și discriminarea;
·obligația de a îndeplini sarcinile prevăzute în fișa de voluntariat, precum și de
respectare a instrucțiunilor stipulate în fișa de protecție a voluntarului;
·obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor la care are acces în cadrul
activității de voluntariat, pe perioada desfășurării contractului de voluntariat și pe o perioada
de 2 ani după încetarea acestuia;
·obligația de a anunța indisponibilitatea temporară de a presta activitatea de
voluntariat în care este implicat.
19
4. drepturile organizației-gazdă – art. 14:
·dreptul de a stabili organizarea și funcționarea activității de voluntariat;
·dreptul de a iniția conținutul fișei de voluntariat, pe care o adaptează la solicitarea și
pregătirea voluntarului, precum și la tipul de activități de voluntariat desfășurate de către
organizația gazdă;
·dreptul de a exercita controlul asupra modului de implementare a fișei de voluntariat
prin coordonatorul de voluntari;
·dreptul de a constata abaterile voluntarului, raportate la clauzele stabilite în
contractul de voluntariat, fișa de voluntariat și/sau în fișa de protecție a voluntarului.
5. obligațiile organizației-gazdă – art. 15:
·obligația de a asigura desfășurarea activităților sub conducerea unui coordonator de
voluntari, cu respectarea condițiilor legale privind securitatea și sănătatea în muncă, în
funcție de natura și de caracteristicile activității respective;
·obligația de a suporta cheltuielile de hrană, cazare și transport pentru voluntar în
desfășurarea activității sale de voluntariat;
·obligația de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității de
voluntariat, cu excepția celor aferente muncii prestate de către voluntar.
De asemenea, organizația-gazdă trebuie să întocmească un regulament intern, iar
elaborarea contractului de voluntariat se va face în funcție de prevederile acestuia.
Răspunderea voluntarului se angajează potrivit regulilor stabilite în legislația în vigoare,
precum și în regulamentele interne ale organizației-gazdă.
Contractul poate fi negociat și/sau renegociat între părți, la cerereea scrisă a uneia
dintre părți, în condițiile stabilite prin contractul de voluntariat, părțile din contract fiind
egale și libere.
Contractul poate să prevadă, la solicitarea voluntarului, un contract de asigurare
împotriva riscurilor de accident și de boală sau a altor riscuri ce decurg din natura activității,
în funcție de complexitatea activității la care participă acesta, încheiat de către organizația-
gazdă, în beneficiul voluntarului.
În executarea contractului de voluntariat, voluntarul se subordonează coordonatorului
voluntarilor, iar în situația în care, prin desfășurarea activităților de voluntariat, se cauzează
prejudicii unor terțe persoane, organizația-gazdă va răspunde solidar cu voluntarul, în
condițiile legii sau ale contractului de voluntariat, dacă acestea nu au fost determinate de
culpa exclusivă a voluntarului.
Contractului de voluntariat se încheie în scris de către organizația-gazdă, iar în cazul
încheierii contractului de voluntariat cu un cetățean străin, organizația gazdă poate să-i pună
acestuia la dispoziție un interpret.
Un exemplar al contractului de voluntariat se înmânează voluntarului, prin grija organizației-
gazdă și acest lucru are loc înaintea datei începerii activității de voluntariat și tot atunci se
înregistrează contractul de voluntariat în registrul de evidență a voluntarilor ținut de
organizația-gazdă.
Denunțarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc la inițiativa oricăreia
dintre părți, care se comunică și se motivează în scris. Condițiile denunțării se stabilesc prin
contractul de voluntariat, termenul de preaviz fiind de 15 zile.
20
Este interzis, sub sancțiunea anulabilității, să se încheie contract de voluntariat în scopul
de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de
prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestațiilor
respective.
Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de
voluntariat se soluționează pe cale amiabilă sau prin procedura de mediere, iar, în caz de
nesoluționare, de către instanțele civile.
Prin lege, organizația-gazdă trebuie să ofere voluntarilor instruire inițială cu privire la:
structura, misiunea și activitățile organizației-gazdă; drepturile și responsabilitățile
voluntarului și cu privire la regulamentele interne cu privire la implicarea voluntarului.
Orice organizație-gazdă poate crește nivelul de pregătire profesională a voluntarului, cu
scopul eficientizării muncii lui, prin oferirea voluntarilor, în condițiile legislației din domeniul
educației și formării profesionale, cursuri de instruire, formare și pregătire profesională în
domeniul în care aceasta activează.
Contractul de voluntariat este însoțit obligatoriu de fișa de voluntariat și fișa de protecție
a voluntarului.
Fișa de voluntariat conține descrierea în detaliu a tipurilor de activități pe care
organizația-gazdă și voluntarul au convenit că acesta din urmă le va desfășura pe parcursul
contractului de voluntariat.
Fișa de protecție a voluntarului conține instrucțiuni cu privire la desfășurarea activității
acestuia, cu respectarea prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă.
Pentru activități ce ies din domeniul de acoperire al fișei de protecție a voluntarului,
organizatorii activității vor apela la inspectoratele teritoriale de muncă ce vor pune la
dispoziția acestora instrucțiuni de securitate a muncii specifice activității respective.
Încheierea unui contract de voluntariat reprezintă momentul în care o persoană persoană
devine voluntar și poate desfășura activități ca voluntar în domeniu pe care l-a ales.
Dacă despre importanța motivațională a activităților unui voluntar am amintit în
capitolele anterioare, în ceea ce privește aportul profesional pentru voluntar, trebuie spus că
prin prevederile de la art. 10 alin. (2) din Legea nr. 78/2014 „activitatea de voluntariat se
consideră experiență profesională și/sau în specialitate, în funcție de tipul activității, dacă
aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite”.
Documentul prin care se recunoaște și se dovedeștre activitatea de voluntariat ca
experiență profesională este certificatul de voluntariat. Acest certificat este un document
elaborat de către organizația-gazdă, la cererea voluntarului, ca anexă la raportul de
activitate pe care organizația-gazdă îl întocmește voluntarului, pe durata perioadei activității
de voluntariat, precum și la încheierea activității de voluntariat.
Raportul de activitate întocmit de către organizația-gazdă conține următoarele
elemente:
- activitățile de voluntariat prestate;
- atribuțiile asumate;
- aptitudinile dobândite.
Acest raport are anexat, la cererea voluntarului, certificatul de voluntariat, care
cuprinde:
-datele de identificare ale organizației-gazdă care emite certificatul;
21
-numărul de înregistrare și data emiterii certificatului;
-numărul de înregistrare și data contractului de voluntariat;
-numele, prenumele și datele de identificare ale voluntarului;
-perioada și numărul de ore de voluntariat;
-numele și prenumele coordonatorului voluntarilor;
-numele și prenumele reprezentantului legal al organizației gazdă;
-mențiunea "Voluntarul și organizația emitentă sunt responsabili pentru veridicitatea
datelor și informațiilor cuprinse în acest certificat”.
-numărul de înregistrare și data emiterii certificatului;
Având în vedere cele precizările anterioare, putem concluziona că, în prezent, cadrul
legal existent în materie de voluntariat în România este unul care oferă garanția și protecția
dezvoltării activităților de voluntariat și vine în sprijinul organizării corespunzătoare a acestei
activități, pe baze legale, prin contracte de voluntariat.
Acest lucru este necesar, obligatoriu, dar nu și suficient, deoarece suportul din partea
statului este esențial pentru consolidarea capacității administrative a organizațiilor-gazdă. În
acest sens organizațiile-gazdă trebuie sprijinite pentru asigurarea accesului la resursele
necesare funcționării și dezvoltării lor, desfășurării activităților, finanțării sustenabile a
proiectele, pentru realizarea obiectivelor propuse.
Accesarea anumitor fonduri presupune încadrarea acestor organizații în categoria de
beneficiari ai acestor fonduri (vezi capitolul de finanțare), ceea ce nu este întotdeauna
realizabil, dar poate fi realizat în calitate de parteneri, în proiecte ai căror beneficiari pot fi,
de exemplu, autorități ale administrației publice locale și/sau structurile asociative ale
acestora.
Cooperarea dintre aceste organizații și sprijinirea lor de către autorități este necesară, cu
atât mai mult cu cât, de cele mai multe ori rezolvarea unor probleme ce privesc comunitățile
locale presupun eforturi conjugate ale mai multor actori implicați, nu doar ale autorităților
publice.
Existența unor registre de voluntari, la care să poată avea acces cei interesați, inclusiv
autorități ale administrației publice, ar facilita această cooperare și ar accelera identificarea
celor mai potrivite căi, organizații, persoane, modalități de soluționare a problemelor care
suprasolicită autoritățile. Trebuie reținut faptul că în categoria acestor probleme nu intră
acelea care, prin natura lor, fac obiectul atribuțiilor legale ale autorităților administrației
publice locale și din punct de vedere legal nu pot fi duse la îndeplinire cu voluntari.
Nu doar existența registrelor de voluntari este utilă, cât mai ales o previzionare a
situațiilor de criză ce pot apărea și care necesită intervenția complementară a organizațiilor
de voluntariat. Legea prevede faptul că autoritățile administrației publice trebuie să includă
în strategiile de dezvoltare locală sau națională capitole distincte despre rolul voluntariatului
ca resursă de dezvoltare a bunăstării sociale și nu ca modalitate de reducere a cheltuielilor,
precum și modul de sprijinire a voluntariatului pentru atingerea priorităților locale, regionale
sau naționale.
Printr-o abordare proactivă, autoritățile administrației publice, în cooperare cu
organizațiile din domeniul voluntariatului, ar trebui să elaboreze aceste capitole, pe baza
unor nevoi identificate, a unor activități comune pe termen mediu, dar și prin identificarea și
asigurarea resurselor necesare punerii în practică a obiectivelor stabilite.
22
3.2 De ce și cum poate susține administrația publică locală activitatea de voluntariat
Voluntariatul trebuie stimulat pentru că este o resursă publică indispensabilă acțiunii

statului, ce poate oferi soluții rapide și eficiente pentru nevoile comunității. De cele mai
multe ori, voluntarii pot veni în sprijinul autorităților publice, de la nivel național ori local,
prin desfășurarea unor activități în folosul societății și al cetățenilor, în domenii diverse.
Organizațiile ce operează cu voluntari trebuie susținute pentru că sunt un actor relevant
ce posedă legitimitatea de a fi consultat de către autorități cu privire la trasarea obiectivelor
de pe agenda publică, sporind caracterul democratic al raportului dintre stat și societatea
civilă.
Suportul și implicarea crescută a autorităților publice locale în mișcările și activitățile de
voluntariat reprezintă un fundament al urmăririi obiectivelor de creștere economică.
Administrația publică locală poate duce la bun sfârșit proiecte de dezvoltare comunitară prin
demersuri de promovare în spațiul public a zonei de voluntariat, prin asigurarea suportului
logistic pentru aceste organizații, extinderea includerii lor în procesul decizional, dezvoltând
progresiv o cultură reală a voluntariatului în România.
Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, cu
modificările și completările ulterioare instituie o serie de obligații în sarcina autorităților
administrației publice locale,pentru susținerea voluntariatului, precum:
- sprijinirea implementării activităților de voluntariat prin includerea în strategiile de
dezvoltare locală a unor capitole referitoare la rolul voluntariatului și la modul de sprijinire a
voluntariatului (art. 6 din Legea nr. 78/2014);
- susținerea voluntariatului ca metodă de participare a cetățenilor la activități de
voluntariat (art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2014);
- participarea la întâlniri anuale cu reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale în
scopul cooperării în activitățile de interes public desfășurate de voluntari și promovării
activităților desfășurate și a rezultatelor acestora (art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2014);
- promovarea și susținerea organizării evenimentelor cu ocazia Zilei Internaționale a
Voluntariatului – 5 decembrie (art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2014).
În completarea acestor prevederi legale, regăsim și dispozițiile Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
care la articolele 129 și 155 detaliază principalele atribuțiile ale autorităților deliberative –
consiliile locale, respectiv ale autorităților executive – primarii. Astfel, potrivit art. 155 alin.
(3) lit. d), primarul elaborează proiectul de strategie privind starea economică socială și de
mediu, pe care o supune aprobării consiliului local, care o aprobă, conform art. 129 alin. (4)
lit. e).
Totodată, la art. 104 alin. (1) lit. m) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare a fost reglementat
faptul că în statutul unității administrativ-teritoriale, aprobat prin hotărâre a consiliului local,
se cuprind date și elemente specifice unității administrativ-teritoriale, precum și aspecte
referitoare la „modul de cooperare sau asociere, după caz, cu persoane juridice de drept
public sau de drept privat române sau străine”.
23
Administrația publică locală în România funcționează în baza principiului autonomiei
locale și în baza acestui principiu, precum și a dreptului de liberă asociere sunt create
premisele legale pentru ca autoritățile publice locale să poată coopera cu organizațiile ce
desfășoară activități de voluntariat.
Autoritățile locale au obligația de a implica asociațiile de voluntari în activități ce decurg
din strategiile de dezvoltare locală. Elaborarea acestora trebuie făcută prin implicarea
tuturor factorilor care ar putea contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare locală.
Definirea problemelor, găsirea soluțiilor și identificarea celor mai eficiente modalități de
acțiune nu constituie apanajul exclusiv al autorităților. Autoritățile publice locale trebuie să
se consulte pe plan local și să valorizeze experiențele factorilor de acțiune din plan local,
pentru reușita demersurilor lor în favoarea comunităților locale.
În elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, autoritățile publice locale trebuie să se
asigure că utilizează eficient toate resursele pentru a asigura în mod optim serviciile de
interes local aflate în gestiunea lor, prevăzute la art. 129 alin. (7) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, respectiv: educația; serviciile sociale
pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a
altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătatea; cultura; tineretul; sportul;
ordinea publică; situațiile de urgență; protecția și refacerea mediului; conservarea,
restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor,
grădinilor publice și rezervațiilor naturale; dezvoltarea urbană; evidența persoanelor;
podurile și drumurile publice; serviciile comunitare de utilități publice de interes local;
serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor; activitățile de administrație
social-comunitară; locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea
unității administrativ-teritoriale sau în administrarea sa; punerea în valoare, în interesul
colectivității locale, a resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale; alte
servicii publice de interes local stabilite prin lege.
Ca modalitate de formalizare a cooperării în materie de voluntariat, autoritățile
administrației publice locale pot ele însele să încheie parteneriate cu organizațiile ce
desfășoară activități de voluntariat, dar pot de asemenea să colaboreze la nivelul structurilor
lor asociative, care funcționează în baza prevederilor O.G. 26/2000 cu privire la asociații și
fundații, cu modificările și completările ulterioare, fiind înființate pe nivele administrative,
respectiv: la comune - Asociația Comunelor din România; la orașe – Asociația Orașelor din
România; la municipii – Asociația Municipiilor din România și la județe- Uniunea Națională a
Consiliilor Județene.
Aceste structuri asociative, potrivit statutelor lor, pot să devină partenere cu alte
asociații, inclusiv cu asociații de voluntariat, pentru prestarea unor activități în beneficiul
membrilor lor, autorități ale administrației publice locale.
Până în prezent, sprijinul autorităților administrației publice locale în domeniul
voluntariatului s-a materializat prin forme instituționalizate, cu preponderență în:
1. centre de tineret - alocarea de spații ce reprezintă o infrastructură de tineret unde se
pot dezvolta demersuri cu și pentru tineri, unde intră și proiectele de voluntariat;
2. centre de voluntariat general, alocarea de spații adresate cetățenilor de orice varstă.
24
Aceste centre se pot deschide la nivel local, de către primării și/sau consilii județene și
administrate de acestea. Centrele de tineret se pot co-administra împreună cu o entitate
reprezentativă de tineret de la nivel local.
Voluntariatul în parteneriat cu autoritățile publice locale s-a manifestat mai activ mai ales
în comunitățile care întâmpină mai multe dificultăți la nivel social, cum ar fi: număr mare de
membri ai comunității aflați în categorii de persoane defavorizate, slaba dezvoltare a
infrastructurii de învățământ, lipsa personalului specializat în primării care să asigure
consilierea cetățenilor pe diverse probleme sociale: drepturile minorităților, lipsa veniturilor,
a spațiilor locative și de muncă – șomaj, integrare/reintegrare pe piața muncii, etc. În aceste
comunități este necesară și implicit, mai vizibilă și mai recunoscută munca organizațiilor de
voluntariat. În comunitățile mai prospere, voluntariatul s-a manifestat mai mult pe paliere ce
țin de dezvoltarea comunităților și pe sprijin activ pentru autorități, în vederea creării de
oportunități pentru comunitate: programe educative de protejare a mediului, de reconversie
profesională, de implicare a membrilor comunității în soluționarea problemelor locale, etc.
Există și exemple unde în activitățile de voluntariat s-au implicat, ca voluntari, inclusiv
reprezentanți ai autorităților publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali și, nu în
ultimul rând, funcționari publici din aparatul primăriilor).
Autoritățile publice locale au acordat sprijin voluntarilor mai ales în ceea ce privește
stabilirea organizarea și funcționarea activității de voluntariat, printr-o serie de măsuri și
acțiuni, prevăzute în contractele de voluntariat. De asemenea, prin aceste contracte,
autoritatea publică trebuie să respecte o serie de obligații, cum ar fi:
·să-l trateze pe voluntar ca și coleg cu drepturi egale;
·să asigure voluntarului un loc unde să-și desfășoare activitatea și accesul la echipamentul
și consumabilele necesare derulării activității;
·să asigure condițiile legale de protecție a muncii în funcție de natură și caracteristicile
activităților desfășurate de voluntar;
·să asigure voluntarul, în condițiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident și
de boală ce decurg din natura activităților desfășurate; în lipsa asigurării, costul prestațiilor
medicale se suportă integral de către organizația-gazdă voluntariatului;
·să ramburseze voluntarului cheltuielile efectuate de acesta în timpul și în legătură cu
activitățile ce fac obiectul prezentului contract de voluntariat, prestabilite;
să elibereze voluntarului certificatul nominal care atestă calitatea de voluntar.
Existența unui cadru legislativ nu constituie neapărat garanția unui parteneriat

eficient între autorități și voluntari/asociații de voluntari pentru soluționarea
problemelor comunităților.
Conștientizarea importanței contribuției pe care voluntariatul o poate aduce în

soluționarea unor probleme punctuale și nu numai, în beneficiul comunităților locale, este un
exercițiu conjugat pe care trebuie să-l facă toți factorii implicați: de la autorități ale
administrației publice, alte instituții (ex.: biserica), mediul privat, până la cetățean. Dacă
acest lucru se întâmplă, atunci poate constitui baza solidă a unui parteneriat cu beneficii
pentru toți cei implicați și care, prin rezultatele sale va aduce nu doar recunoaștere, cât mai
ales soluții la problemele identificate și o mare acceptabilitate a acestor soluții, ceea ce
25
constituie la rândul lor, premizele dezvoltării unui spirit civic sănătos.
Activitatea de voluntariat reprezintă o resursă importantă complementară serviciilor
oferite de instituțiile publice centrale și locale cetățenilor și de aceea statul este obligat să
creeze mecanisme de finanțare bine-definite, accesibile și transparente pentru susținerea
activității acestora. Aceste mecanisme sunt enumerate și detaliate în capitolul „Finanțarea
organizațiilor neguvernamentale”.
4. Finanțarea organizațiilor neguvernamentale
În concordanță cu cele menționate pe parcursul acestui ghid, una din metodele de

susținere a voluntariatului de către autorități este crearea și diseminarea unor mecanisme
transparente și clare de finanțare. Pe parcursul acestui capitol vor fi enumerate și detaliate
instrumentele de finanțare ale organizațiilor neguvernamentale prevăzute de cadrul legal în
România.
4.1 Surse și mecanisme de finanțare publice (directe și indirecte)

4.1.1 Finanțări guvernamentale directe
Finanțările directe constau în sprijin financiar alocat din bugetul public la nivel central și
sunt administrate prin agenții guvernamentale, cum sunt ministerele. Acestea pot fi :
1. Finanțări nerambursabile din bugetul național în temeiul Legii nr. 350/2005 privind
regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de
interes general.
Autoritate finanțatoare: orice autoritate publică, astfel cum este definită aceasta în
Constituția României, republicată, inclusiv autoritatea judecătorească, precum și orice
instituție publică de interes general, regional sau local.
Autoritățile finanțatoare stabilesc un program anual propriu pentru acordarea de finanțări
nerambursabile, în condițiile prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României,
în cel mult 30 de zile de la aprobarea bugetului propriu al autorității finanțatoare.
Publicarea în Monitorul Oficial al României, a programului anual pentru acordarea de finanțări
nerambursabile nu creează autorității finanțatoare obligația de a efectua respectiva
procedură de selecție.
Solicitant: orice persoană fizică sau juridică fără scop patrimonial care desfășoară
activități nonprofit menite să sprijine realizarea unor obiective de interes public general,
regional sau local și care depune o propunere de proiect în condițiile legii. Astfel, solicitanții
trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial - asociații ori
fundații constituite conform legii - sau culte religioase recunoscute conform legii.
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de finanțare nerambursabilă sunt:
a) libera concurență, respectiv asigurarea condițiilor pentru ca persoana fizică sau
juridică ce desfășoară activități nonprofit să aibă dreptul de a deveni, în condițiile legii,
beneficiar;
b) eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurențial și a
criteriilor care să facă posibilă evaluarea propunerilor și a specificațiilor tehnice și financiare
pentru atribuirea contractului de finanțare nerambursabilă;
26
c) transparență, respectiv punerea la dispoziție tuturor celor interesați a informațiilor
referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanțare
nerambursabilă;
d) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecție
și a criteriilor pentru atribuirea contractului de finanțare nerambursabilă, astfel încât orice
persoana fizică sau juridică ce desfășoară activități nonprofit să aibă șanse egale de a i se
atribui contractul respectiv;
e) excluderea cumulului, în sensul că aceeași activitate urmărind realizarea unui interes
general, regional sau local nu poate beneficia de atribuirea mai multor contracte de finanțare
nerambursabilă de la aceeași autoritate finanțatoare;
f) neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilității destinării fondurilor
nerambursabile unei activități a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data
încheierii contractului de finanțare, cu excepția fondurilor financiare cheltuite de beneficiar
pentru continuarea programului, în limita plafonului de cofinanțare prevăzut la lit. g);
g) cofinanțarea, în sensul ca finanțările nerambursabile trebuie însoțite de o contribuție
din partea beneficiarului de minimum 10% din valoarea totală a finanțării.
Atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecției
publice de proiecte, procedura care permite atribuirea unui contract de finanțare
nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie, cu
respectarea principiilor prevăzute mai sus.
Procedura de selecție de proiecte cuprinde următoarele etape:

a) publicarea programului anual pentru acordarea finanțărilor nerambursabile;
b) publicarea anunțului de participare;
c) înscrierea candidaților;
d) transmiterea documentației;
e) prezentarea propunerilor de proiecte;
f) verificarea eligibilității, înregistrării și a îndeplinirii criteriilor referitoare la
capacitatea tehnică și financiară;
g) evaluarea propunerilor de proiecte;
h) comunicarea rezultatelor;
i) încheierea contractului sau contractelor de finanțare nerambursabilă;
j)publicarea anunțului de atribuire a contractului sau contractelor de finanțare
nerambursabilă.
Procedurile de planificare și executare a plafoanelor fondurilor destinate finanțării
nerambursabile, procedurile de atribuire a contractelor de finanțare nerambursabilă,
contractele de finanțare nerambursabilă încheiate de autoritatea finanțatoare cu
beneficiarii, precum și rapoartele de execuție bugetară privind finanțările nerambursabile
constituie informații de interes public, potrivit dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informațiile de interes public.
2. Finanțări nerambursabile din bugetul național în temeiul O.G. nr. 51/1998 privind
îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale, potrivit căreia
se reglementează sistemul de finanțare de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale a
programelor și proiectelor culturale.
27
Autoritate finanțatoare: autorități ale administrației publice centrale sau locale,
instituții publice care au ca obiect de activitate și finanțarea de programe, proiecte și acțiuni
culturale;
Beneficiari: asociațiile și fundațiile române cu personalitate juridică, persoanele juridice
de drept public, persoane fizice, persoane juridice străine, precum și alte organizații
neguvernamentale fără scop lucrativ, care inițiază și organizează programe și proiecte
culturale; acestea pot primi subvenții alocate de la bugetul de stat sau, după caz, de la
bugetele locale.
Persoanele juridice de drept public, finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat prin
bugetul autorităților administrației publice centrale sau, după caz, din bugetul local, pot
beneficia de finanțare nerambursabilă, în condițiile prezentei ordonanțe, din partea oricărei
autorități finanțatoare, cu excepția celei în subordinea căreia funcționează. Persoanele
juridice de drept public, finanțate integral din venituri proprii, pot beneficia de finanțare
nerambursabilă, în condițiile prezentei ordonanțe, din partea oricărei autorități finanțatoare.
În cazul solicitanților persoane fizice sau persoane juridice străine, autoritatea
finanțatoare are obligația de a lua în considerare documentele care dovedesc îndeplinirea
condițiilor de participare la selecție, potrivit legislației din țara de cetățenie, respectiv de
înregistrare a solicitantului persoană juridică.
Autoritatea finanțatoare are obligația să prevadă distinct în bugetul anual propriu
fondurile publice necesare pentru acordarea de finanțări nerambursabile în condițiile
prezentei ordonanțe.
În cadrul bugetului prevăzut, autoritatea finanțatoare va delimita cuantumul sumei
necesare pentru finanțarea programului/programelor prioritar/prioritare și va constitui un
fond pentru finanțarea nerambursabilă a nevoilor culturale de urgență, reprezentând un
procent de până la 8%, dar nu mai puțin de 2% din bugetul pentru fonduri publice.
Sumele din fondul prevăzut se acordă prin atribuire directă, în baza criteriilor specifice
elaborate de fiecare autoritate finanțatoare.
Acordarea de finanțări nerambursabile este condiționată de existența altor surse de
finanțare, proprii (co-finanțare) sau atrase de beneficiar (sponsorizări), în condițiile stabilite
de autoritatea finanțatoare.
Beneficiarii vor identifica posibilitățile de atragere a altor surse de finanțare, încheind
contracte în condițiile legii.
·Sursele de finanțare atrase de beneficiar pot proveni și din contracte de parteneriat
încheiate cu persoane juridice de drept public ori privat, cu sau fără scop lucrativ.
·Producerea și/sau exploatarea unui bun cultural poate fi cofinanțată, în condițiile
prezentei ordonanțe, de mai multe autorități finanțatoare.
Acordarea de finanțări nerambursabile în conformitate cu prevederile prezentei
ordonanțe se face pe baza de selecție de oferte culturale, autoritățile finanțatoare fiind
obligate să organizeze anual cel puțin o sesiune de selecție de oferte culturale.
În cazul organizării unei singure sesiuni de selecție, organizarea acesteia se va anunța în
termen de 30 de zile de la data publicării legii bugetare anuale. Prin excepție, Administrația
Fondului Cultural Național organizează anual minimum două sesiuni de selecție.
28
Anunțul public privind sesiunile de selecție este comunicat pe site-ul autorității
finanțatoare, precum și în presa scrisă și audiovizuală, după caz, cu cel puțin 30 de zile
calendaristice înainte de data limita pentru depunerea ofertelor culturale.
Pentru a putea participa la selecție, solicitantul trebuie să îndeplinească, cumulativ,
următoarele condiții:
·să fie persoana fizică autorizată, respectiv persoana juridică înființată în conformitate cu
prevederile legale;
·să nu aibă datorii la bugetul de stat sau la bugetul local;
·să respecte obligațiile asumate prin contractele de finanțare nerambursabilă anterioare.
Autoritatea finanțatoare are obligația de a verifica întrunirea de către solicitanți a
condițiilor de participare la selecție și poate cere solicitantului toate documentele pe care le
consideră necesare pentru verificarea respectării condițiilor prevăzute mai sus.
În cazul solicitanților persoane fizice sau persoane juridice străine, autoritatea
finanțatoare are obligația de a lua în considerare documentele care dovedesc îndeplinirea
condițiilor de participare la selecție, potrivit legislației din țara de cetățenie, respectiv de
înregistrare a solicitantului persoană juridică.
3. Subvenții de la bugetul de stat în temeiul Legii nr. 34/1998 privind serviciile sociale,
potrivit căreia asociațiile și fundațiile române cu personalitate juridică, care înființează și
administrează unități de asistență socială, pot primi subvenții alocate de la bugetul de stat
sau, după caz, de la bugetele locale, care vor fi utilizate, în exclusivitate, pentru serviciile de
asistență socială acordate persoanelor care, potrivit dispozițiilor legale, au dreptul să
beneficieze de acestea.
·De la bugetul de stat se pot aloca subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu
personalitate juridică a căror activitate de asistență socială se adresează unor beneficiari din
mai multe județe ale tării și care au încheiat convenții cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale
pentru prestarea acestor servicii.
·De la bugetele locale se pot aloca subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu
personalitate juridică a căror activitate de asistență socială se adresează beneficiarilor dintr-
un singur județ și, respectiv, din municipiul București și care au încheiat convenții cu consiliile
locale în cauză, pentru prestarea de servicii de asistență socială.
Criteriile de acordare a fondurilor pentru aceste asociații și fundații sunt stabilite prin
normele metodologice de aplicare a Legii nr. 34/1998, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Procedura de solicitare a subvenției

Documentația de solicitare a subvenției pentru anul următor se înaintează, de către
asociațiile și fundațiile interesate și se înregistrează la registratura agenției județene pentru
plăți și inspecție socială, respectiv a Municipiului București, în a cărei rază teritorială își are
sediul asociația sau fundația, pentru subvențiile acordate de la bugetul de stat, prin bugetul
alocat Ministerului Muncii și Protecției Sociale sau, după caz, registratura consiliului local în a
cărui rază teritorială își are sediul asociația sau fundația, în luna septembrie a anului curent.
Acestea evaluează dosarele depuse de asociații și fundații conform unei metodologii de
selecție, după care transmit Ministerului Muncii și Protecției Sociale lista unităților de
asistenta sociala care au fost selectate spre finanțare. Ministerul Muncii și Protecției Sociale
29
întocmește lista finală a unităților de asistență socială prin încadrarea în bugetul aprobat.
Asociațiile și fundațiile selecționate, precum și nivelul subvențiilor ce urmează să fie acordate
sunt aprobate prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, respectiv prin hotărâre a
consiliului local.
Lista cuprinzând date referitoare la denumirea asociației/fundației, denumirea unității
de asistență socială pentru care s-a solicitat subvenție, adresa acesteia, suma solicitată și
suma propusă pentru subvenționare, numărul de beneficiari pentru care s-a solicitat
subvenție și numărul de beneficiari propuși pentru subvenționare, persoana de contact din
cadrul serviciului social va fi publicată pe site-ul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Nivelul subvențiilor acordate nu poate depăși costul mediu lunar de întreținere, pe
persoană asistată, din unitățile de asistență socială de stat, cu profil similar, organizate ca
instituții publice. Nivelul mediu lunar al subvențiilor ce se alocă de la bugetul de stat pentru o
persoană asistată se aprobă de către Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și Protecției
Sociale, iar subvențiile ce se alocă de la bugetele locale se aprobă de către consiliul local.
Asociațiile și fundațiile române cu personalitate juridică, care primesc subvenții potrivit
prezentei legi, beneficiază de asistență de specialitate atât sub aspect metodologic, cât și în
legătură cu utilizarea subvențiilor acordate de la bugetul de stat în realizarea programelor
stabilite, din partea personalului împuternicit în acest scop de către direcțiile generale de
muncă și protecție socială județene, respectiv a Municipiului București.
Modul de utilizare a subvențiilor acordate de la buget este supus controlului, conform
legilor în vigoare.
Lista asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care au primit subvenții,
precum și cuantumul acestora se publică în Monitorul Oficial al României, prin grija organelor
care au acordat subvenția.
Asociațiile și fundațiile pot solicita subvenții de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii și Protecției Sociale, dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții de
eligibilitate:
·administrează unități de asistență socială în cel puțin două județe, inclusiv Municipiul
București, sau administrează o unitate de asistență socială ai căror beneficiari provin din două
sau mai multe județe, inclusiv Municipiul București și care se încadrează în Nomenclatorul
serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea
Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și
funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare;
·sunt persoane juridice române de drept privat fără scop patrimonial, acreditate ca
furnizori de servicii sociale, potrivit legii;
·dețin licența de funcționare pentru serviciile sociale pentru care solicită subvenție;
·solicită subvenții în completarea resurselor financiare proprii.
Documentația de solicitare a subvenției va conține următoarele:
a.cererea de solicitare a subvenției;
b.ultimul bilanț contabil înregistrat la direcția generală a finanțelor publice județeană,
respectiv a Municipiului București, sau la administrația financiară municipală, respectiv la
administrațiile financiare ale sectoarelor Municipiului București;
c.balanța contabilă de verificare din luna anterioară termenului de depunere a
documentației;
30
d.certificat de atestare fiscală.
4.1.2 Proiecte în parteneriat
Instituțiile publice au posibilitatea de a derula proiecte în parteneriat cu organizații

neguvernamentale în diferite domenii corelate cu strategiile de dezvoltare existente la acea
dată. Cadrul legal de finanțare a proiectelor în parteneriat se realizează prin emiterea unor
ordine ale conducătorului instituției, fundamentate pe strategiile existente, cu respectarea
legilor incidente sferei de activitate a instituției.
Un exemplu elocvent în acest caz este Ministerul Tineretului și Sportului, alături de

Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret, care au posibilitatea de a finanța proiecte în
parteneriat în domeniul tineretului și studenților în baza ”Ordinului pentru aprobarea
metodologiei de finanțare a proiectelor de tineret și studențești proprii și proprii în
parteneriat ale Ministerului Tineretului și Sportului și ale direcțiilor județene pentru sport și
tineret, respectiv a municipiului București, pentru programele în domeniul tineretului”.
Ordinul menționat anterior este emis în baza ”Hotărârii Guvernului nr. 24/2015 pentru
aprobarea Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015—2020”.
4.1.3 Finanțări guvernamentale indirecte

Finanțările indirecte pot lua forma unor avantaje fiscale, cum este, de exemplu,
necolectarea impozitului pe venit pentru organizațiile neguvernamentale.
Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare prevede
posibilitatea redirecționării unui procent de 2% din impozitul anual datorat din impozitul pe
venit realizat anual de către persoane fizice, pentru susținerea entităților nonprofit care se
înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult sau pentru acordarea de
burse private, conform legii, sau a sumei reprezentând 3,5% din impozitul anual datorat din
impozitul pe venit realizat anual de către persoane fizice, pentru susținerea entităților
nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un
serviciu social licențiat.
Persoanele care realizează venituri din activități independente realizate in baza

contractelor de activitate sportivă, potrivit legii pot dispune dispune asupra destinației unei
sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul pe venit după cum urmează:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform
legii;
sau
b)în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile
legii.
Obligația calculării și plății sumei revine organului fiscal competent, pe baza declarației
unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice depuse
până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.
31
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea si plata sumei
prevăzute de către plătitorii de astfel de venituri până la termenul de plată a impozitului.
Procedura de aplicare a prevederii se stabilește prin ordin al președintelui Agenției
Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.).
Legea nr. 30/2019, pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018
privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor
măsuri fiscal-bugetare,publicată în Monitorul Oficial nr. 44 din 17 ianuarie 2019, prevede
dreptul contribuabililor care realizează venituri din activități independente în baza
contractelor de activitate sportivă să dispună asupra destinației unei sume reprezentând pana
la 3,5% din impozit pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private. Conform
legii, se aplică începând cu veniturile aferente lunii aprilie 2019, cu următorul conținut:
·Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din
impozitul stabilit la alin. (3), pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și
funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse
private, potrivit legii;
·Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și
unitățile de cult beneficiază de sumele prevăzute mai sus, dacă la momentul plății acestora de
către organul fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale prevăzute la art. 25 alin.
(4^1);
·În situația în care entitatea nonprofit/unitatea de cult nu figurează în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale prevăzute la art. 25 alin.
(4^1), angajatorul/plătitorul de venit are obligația să refuze efectuarea plății sumelor către
aceasta.
Tototdată, Legea nr. 30/2019 prevede că entitățile nonprofit care se înființează și
funcționează în condițiile legii, precum și unitățile de cult beneficiază de sumele
redirecționate (3,5%), dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal sau
angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care
se acordă deduceri fiscale.
Conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, la calculul
rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:
-cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;
-contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;
-taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
-veniturile obținute din vize, taxe si penalități sportive sau din participarea la competiții și
demonstrații sportive;
-donațiile, precum și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
-veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar aferente
disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
-veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproc din acordarea de
împrumuturi potrivit legii de organizare și funcționare;
32
-veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
-resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
-veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri
cu taxa de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional,
potrivit statutului acestora;
-veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor
nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
-veniturile obținute din reclamă și publicitate, veniturile din închirieri de spații
publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de organizațiile
nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul
culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de
comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale; nu se includ în această
categorie veniturile obținute din prestări de servicii de intermediere în reclamă și publicitate;
-sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a facut
donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către
organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și
obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;
-veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele
produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea
economică;
-sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor
titlului IV din Codul fiscal;
-sumele colectate de organizațiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea
responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor.
Conform art. 15 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru calculul
rezultatului fiscal sunt neimpozabile și alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în
lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabil.
Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile.
În cazul sponsorizărilor efectuate de contribuabili către entități persoane juridice fără
scop lucrativ, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele
prevăzute de art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, doar dacă
beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în registrul entităților
pentru care se acordă deduceri fiscale. Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări,
potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și cmpletările ulterioare,
pentru susținerea entităților nonprofit, care la data încheierii contractului sunt înscrise în
Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale potrivit legii, se
scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii
reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul
în care au înregistrat cheltuielile respective. Registrul entităților pentru care se acordă
deduceri fiscale se organizează de către A.N.A.F., este public și se afișează pe site-ul Agenției.
Potrivit Legii nr. 277/2015 privind Codul fiscal, înscrierea în Registrul entităților/unităților de
cult pentru care se acordă deduceri fiscale se realizează pe baza solicitării entității, dacă sunt
îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiții:
33
·desfășoară activități în domeniile pentru care au fost constituite, pe baza declarațiilor pe
proprie răspundere;
·și-au îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;
·nu au obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;
·au depus situațiile financiare anuale, prevăzute de lege;
·nu au fost declarate inactive, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală. Unitățile
locale de cult prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. l) nu au obligația îndeplinirii condiției prevăzute
la lit. b), în ceea ce privește declarația anuală de impozit pe profit.
4.1.4. Finanțări din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene

Accesarea fondurilor europene are avantajul că pot fi obținute finanțări de dimensiuni
mari, care nu pot fi obținute din alte surse de finanțare. Dezavantajul acestui mecanism este
faptul că durata procesului de accesare este mai lungă din cauza procedurilor care trebuie
îndeplinite.
Finanțările din fondurile nerambursabile din partea Uniunii Europene sunt distribuite
direct de la Comisia Europeană, prin instituții publice abilitate (prin autoritățile de
management) sau prin organizații neguvernamentale agreate.
Pentru perioada de programare 2021-2027, României îi vor reveni circa 80 de miliarde

de euro, sprijin financiar european, conform negocierilor din Consiliul European.
Astfel:
A. din Fondurile structurale și de coeziune - de 31 de miliarde de euro, iar această
sumă este împărțită astfel:
● 19 miliarde de euro (55% din buget) provin din Fondul European de Dezvoltare
Regională (FEDR), fiind dedicate în special digitalizării, dezvoltării durabile, incluziunii
sociale ori sănătății;
● 6,07 miliarde (26%) reprezintă Fondul Social European (FSE+), prin care vor fi
sprijinite incluziunea socială, sănătatea, educația și ocuparea forței de muncă;
● 4,49 miliarde de euro (14% din buget) provin din Fondul de Coeziune și sunt alocați
pentru a dezvolta domeniul transportului și va sprijini dezvoltarea durabilă;
● 1,76 miliarde euro (5%) vor fi alocați pentru Fondul European Tranziție Justă pentru
a sprijini diversificarea economică a celor mai afectate regiuni.
B. din Mecanismul de redresare și reziliență - circa 30 miliarde euro;

C. Politica Agricolă Comună a UE - circa 20 de miliarde de euro.
Având în vedere experiența perioadelor anterioare de programare, pentru eficientizarea

procesului de absorbție a fondurilor europene, prin Programele Operaționale ce vor fi
finanțate prin Politica de Coeziune 2021-2027 se vor urmări principiile:
● mai bună coordonare între proiectele/operațiunile finanțate, luând în calcul noile

provocări
34
● abordare unitară în termeni de proceduri/practici prin comasarea tuturor autorităților
de management în cadrul MFE care va asigura coordonarea orizontală a structurilor de
management
● simplificare și mai bună coordonare pentru funcția de AM și funcția contabilă prin
integrarea celei din urmă în cadrul AM
● concentrarea și asigurarea continuității expertizei
● adaptare reală a intervențiilor la nevoile și specificul regional prin descentralizarea
gestiunii și implementării la nivelul ADR-urilor
● abordare inovativă și integrată prin elaborarea programelor multifond
Programele Operaționale (PO) aferente implementării politicii de coeziune la nivel

național
● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
● Programul Operațional Transport (POT)
● Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare (POCID)
● Programul Operațional Sănătate (multifond) (POS)
● Programul Operațional Capital Uman (POCU)
● Programul Operațional Combaterea Sărăciei (POCS)
● Programele Operaționale Regionale – implementate la nivel de regiune (8 POR)
● Programul Operațional Asistență Tehnică (multifond) (POAT)
● Programul Operațional pentru Tranziție Echitabilă
De asemenea, spre deosebire de perioadele anterioare de finanțare, au intervenit o

serie de modificări menite să optimizeze procesul de absorbție a fondurilor europene li
anume a fost redus numărul autorităților de management, după cum urmează:
MFE= Ministerul Fondurilor Europene

MTIC= Ministerul transporturilor infrastructurii și comunicațiilor
ADR=Agențiile de Dezvoltare Regională
35
> Astfel, MFE ca autoritate de management, va gestiona următoarele programe:
⦁ Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-

2027: 2,143 miliarde euro;
⦁ Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027: 4,615 miliarde euro;
⦁ Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027: 7,722 miliarde euro;
⦁ Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027: 2,594 miliarde euro;
⦁ Programul Operațional Sănătate 2021-2027: 4,73 miliarde euro;
⦁ Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027: 597 milioane euro;
⦁ Programul Operațional Tranziție Justă 2021-2027: 1,76 miliarde euro.
> Ministerul Transporturilor va gestiona ca autoritate de management,
ProgramulOperațional Transport 2021-2027 care va avea la dispoziție suma de 8,3 miliarde
euro.
> De asemenea, separat, Programul Operațional Regional va fi împărțit în 8 programe

operaționale regionale, denumite POR-uri, mai mici, fiecare gestionat de Agențiile de
Dezvoltare Regională, ca autorități de management, de la nivel regional. Și acesta este
relevant pentru firmele mici și mijlocii.
Ghidurile aferente programelor operaționale, care vor conține toate informațiile

necesare celor interesați să depună o cerere de finanțare pe programele operaționale se pot
accesa pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene: https://mfe.gov.ro/minister/perioade-
de-programare/perioada-2021-2027/
Prioritățile de investiții și axele prioritate pentru Programele opraționale (PO)

corespunzătoare perioadei de programare 2021-2027 sunt:
1. PO Dezvoltare Durabilă
1. Tranziție energetică bazată pe eficiență energetică, emisii reduse, sisteme inteligente
de energie, rețele și soluții de stocare (intervenții adresate mediului privat)
2. Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulară
3. Protecția mediului prin conservarea biodiversității, asigurarea calității aerului și
decontaminarea siturilor poluate
4. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor
2. PO Creștere Inteligentă și Digitalizare

1. Creșterea competitivității economice prin cercetare și inovare
2. Dezvoltarea unei rețele de mari infrastructuri de CDI
3. Creșterea competitivității economice prin digitalizare
4. Dezvoltarea infrastructurii Broadband
5. Instrumente financiare pentru întreprinderi
6. Creșterea capacității administrative
36
3. PO Sănătate
1. Continuarea investițiilor în spitale regionale: Craiova, Cluj, Iași- faza a II-a
2. Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim
ambulatoriu
3. Servicii de recuperare, paliație și îngrijiri pe termen lung adaptate fenomenului
demografic de îmbătrânire a populației și profilului epidemiologic al morbidității
4. Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii
5. Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical
6. Informatizarea sistemului medical
7. Măsuri FSE care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea unor metode
moderne de investigare, intervenție, tratament
4. PO Capital Uman
1. Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii
2. Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor
dezavantajate la educație și formare profesională
3. Creșterea calității și asigurarea echității în sistemul de educație și formare profesională
4. Adaptarea ofertei de educație și formare profesională la dinamica pieței muncii și la
provocările inovării și progresului tehnologic
5. Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic
6. Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți
7. Antreprenoriat și economie socială
8. Susținerea reformelor pe piața muncii în acord cu dinamica pieței muncii
9. Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții
pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității
5. PO Combaterea Sărăciei
1. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (intervenții adresate
grupurilor de acțiune locală)
2. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
3. Comunități marginalizate
4. Reducerea disparităților între copiii în risc de sărăcie și/sau excluziune socială și ceilalți
copii
5. Servicii pentru persoane vârstnice
6. Sprijin pentru persoanele cu dizabilități
7. Sprijin pentru grupuri vulnerabile
8. Ajutorarea persoanelor defavorizate
6. PO Regionale
1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice (intervenții
OP1 adresate mediului privat, organizațiilor CDI, parteneriate)
2. O regiune cu orașe Smart
3. O regiune cu orașe prietenoase cu mediul
37
4. Dezvoltarea sistemelor de încălzire centralizată
5. O regiune accesibilă
6. O regiune educată
7. O regiune atractivă
8. Asistență tehnică
4.1.5. Finanțare din fonduri nerambursabile - Granturi SEE și Norvegiene

Reprezintă contribuția Islandei, a Liechtensteinului și a Norvegiei la reducerea
disparităților economice și sociale și la consolidarea relațiilor bilaterale cu 15 țări din Europa
Centrală și de Sud și cu țările baltice.
Pentru Perioada 2014-2021 România a fost prima țară care a semnat Memorandumurile de
înțelegere în 13 octombrie 2016 și beneficiază de o alocare de 275.2 milioane Euro prin
granturile SEE și 227.3 milioane Euro prin granturile norvegiene (o alocare totală de 502
milioane de euro).
Operator de Program: Fondul Român de Dezvoltare Socială

Partener de program: Norwegian Association of Local and Regional Authorities (KS), Council of
Europe (CoE)
Buget (€): 82.352.941
Domenii de finanțare: Dezvoltare locală, reducerea sărăciei, copii și tineri în situație de risc,
incluziunea romilor, drepturile omului, bună guvernare
Operator de Program: Innovation Norway

Partener de program: Icelandic National Energy Authority (OS), Norwegian Water Resources
and Energy Directorate (NVE)
Buget (€): 62.826.500
Domenii de finanțare: Energie regenerabilă, eficiență energetică, securitate energetică,
creșterea accesului la energie
Operator de Program: Ministerul Justiției

Partener de program: Norwegian Ministry of Justice (NMOJ)
Directorate of Norwegian Correctional Service (KDI) Norwegian Courts Administration (DA)
Council of Europe (CoE)
Buget (€): 52.941.176
Domenii de finanțare: Servicii corecționale și arest preventiv, eficacitatea și eficiența
sistemului judiciar, violență domestică și de gen, bună guvernare;
Operator de Program: Ministerul Sănătății

Partener de program: National Institute of Public Health (NIPH) Norwegian Directorate of
Health (HDIR)
Buget (€): 47.058.824
Domenii de finanțare: Îmbunătățirea serviciilor de sănătate, reducerea inegalităților în
sănătate, prevenirea și controlul bolilor contagioase.
38
Operator de Program: UEFISCDI
Partener de program: Research Council of Norway (NFR), Icelandic Centre for Research
(RANNIS)
Buget (€): 47.058.824
Domenii de finanțare: Intensificarea dezvoltării cunoștințelor rezultate din cercetare;
Operator de Program: Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Buget (€): 46.000.000
Domenii de finanțare: Consolidarea societății civile, cetățeniei active și a grupurilor
vulnerabile;

Buget (€): 45.000.000
Domenii de finanțare: Creșterea competitivității întreprinderilor, inovare verde în industrie,
dezvoltare sustenabilă;
Operator de Program: Ministerul Culturii

Partener de program: Directorate of Cultural Heritage (RA), Arts Council Norway (ACN)
Buget (€): 29.015.294
Domenii de finanțare: Consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală,
antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural;
Operator de Program: Ministerul Afacerilor Interne

Partener de program: Norwegian Ministry of Justice (NMOJ), National Police Directorate
(POD), Norwegian Directorate for Civil Protection (DSB), Norwegian directorate of
Immigration (UDI) , Council of Europe (CoE)
Buget (€): 28.235.294
Domenii de finanțare: Cooperare polițienească internațională și combaterea criminalității,
azil și migrație, prevenire și pregătire în caz de dezastru;
Operator de Program: Ministerul Mediului

Partener de program: Norwegian Environment Agency
Buget (€): 23.529.412
Domenii de finanțare: Îmbunătățirea stării mediului înconjurător în ecosisteme, reducerea
efectelor adverse ale poluării, adaptare la schimbări climatice;
Operator de Program: ANPCDEFP

Partener de program: Norwegian Centre for International Cooperation in Education (SIU),
National Agency of International Education Affairs (AIBA)
Buget (€): 14.117.647
Domenii de finanțare: Educație, burse, ucenicie și antreprenoriat pentru tineri, incluziunea
romilor
39
Buget (€): 2.273.000
Domenii de finanțare: Consolidarea cooperări tripartite, promovarea condițiilor decente de
muncă
Operator de Program: Ministerul Fondurilor Europene

Buget (€): 10.050.000
Domenii de finanțare: Inițiative pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale între România și
Statele Donatoare la nivel național și la nivelul programelor.
4.2. Venituri generate prin activități proprii

4.2.1. Cotizații
Conform art. 46 din Ordonanța de Guvern nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, se
permite, dar nu se obligă asociațiile să instituie taxe de înscriere, respectiv cotizații. Fiecare
organizație stabiliește prin propriile proceduri interne și statut dacă impune achitarea unei
taxe de înscriere și/sau cotizații anuale, însă nu totdeauna plata ei condiționează dobândirea
sau păstrarea calității de membru.
4.2.2 Strângere de fonduri

Printre cele mai utilizate metode/tehnici de fundraising comunitar se regăsesc următoarele:
·Donații prin SMS. Este o metodă populară de atragere de fonduri, atât datorită sistemului
facil prin care un donator poate direcționa bani spre o cauză în care crede, cât și a costurilor
reduse pentru organizații care organizează campanii de strângere de fonduri prin SMS.
·Colectele stradale pot fi o bună metodă de fundraising pentru organizațiile care se bucură
de vizibilitate în comunitate și care pot dispune de un număr mare de persoane care să
participe la colecta stradală. O rată de succes mai mare o au colectele stradale care
beneficiază de promovare media.
·Debitul direct presupune existența unui acord între bancă, clientul băncii și organizația
beneficiară, prin care banca este autorizată să efectueze automat plăți din contul clientului
către organizație la un interval de timp prestabilit și având ca obiect sume de bani
prestabilite.
·Urnele de donații sunt amplasate de obicei în spații comerciale sau spații des circulate,
care pot asigura paza acestora. Acestea trebuie personalizate astfel încât să conțină un mesaj
clar.
·Evenimentele de atragere de fonduri pot lua forme diverse, de la gale de premiere,
licitații, concerte, evenimente de sărbători, festivaluri, până la competiții sportive,
evenimente gastronomice, piese de teatru, etc. Pe lângă strângerea de fonduri, acest gen de
evenimente ajută la extinderea rețelei de donatori, întărirea imaginii organizației și creșterea
vizibilității acesteia, recrutarea de noi voluntari și atragerea atenției asupra cauzei susținute.
·Peer to peer fundraising este o metodă de fundraising prin care susținătorii și donatorii
organizației sunt mobilizați pentru a atrage fonduri în numele organizației, având ca avantaj
principal crearea unei rețele extinse de donatori.
40
4.2.3 Comercializare de produse proprii : publicații, produse de artizanat etc.
4.2.4. Oferire de servicii
În categoria de venituri generate din activități proprii s-ar putea adăuga și serviciile oferite de
organizatii: educaționale, de organizare a unui eveniment/program de voluntariat
corporatist, de consultanță, etc. (multe din organizațiile care au dezvoltat deja o anumită
expertiză au capacitatea de a furniza servicii de calitate, contra cost, asigurându-și astfel
sustenabilitatea programelor).
4.2.5 Activități economice directe – cu condiția ca aceste activități să aibă un caracter

accesoriu și să fie în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice, așa cum se
prevede la art. 48 al O.G. nr. 26 /2000 privind asociațiile și fundațiile, cu modificările și
completările ulterioare.
4.3. Sponsorizarea si mecenatul
Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea prevede următoarele:

Sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul
dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru
susținerea unor activități fără scop lucrativ desfășurate de către una dintre părți, denumită
beneficiarul sponsorizării.
Este considerat sponsor orice persoană fizică sau juridică din România sau din străinătate
care efectuează o sponsorizare în condițiile legii. Cuantumul sumelor deductibile acordate cu
titlu de sponsorizare este: 3 la mie din cifra de afaceri, respectiv 20% din impozitul pe profit
datorat.
Poate fi beneficiar al sponsorizării:

a) orice persoană juridică fără scop lucrativ, care desfășoară în România sau urmează să
desfășoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific -
cercetare fundamentală și aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecției
drepturilor omului, medico-sanitar, de asistență și servicii sociale, de protecția mediului,
social și comunitar, de reprezentare a asociațiilor profesionale, precum și de întreținere,
restaurare, conservare și punere în valoare a monumentelor istorice;
b) instituțiile și autoritățile publice, inclusiv organele de specialitate ale administrației
publice, pentru activitățile prevăzute la lit. a);
c) de asemenea, pot fi sponsorizate, în condițiile prezentei legi, emisiuni ori programe ale
organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum și cărți ori publicații din domeniile
definite la lit. a);
d) orice persoană fizică cu domiciliul în România a cărei activitate în unul dintre domeniile
prevăzute la lit. a) este recunoscută de către o persoană juridică fără scop lucrativ sau de
către o instituție publică ce activează în domeniul pentru care se solicită sponsorizarea.
Este considerat sponsor orice persoană fizică sau juridică din România sau din străinătate
care efectuează o sponsorizare în condițiile legii.
41
juridice române, conform alineatelor precedente;
Sumele primite din sponsorizare sau mecenat sunt scutite de plata impozitului pe venit.
Aceeași prevedere se aplică și bunurilor materiale primite prin sponsorizare sau mecenat,
potrivit prezentei legi.
Observații:
Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018
privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor
măsuri fiscal-bugetare prevede că, în cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane
juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad
din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă
beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
STUDIU DE CAZ
Voluntariatul în servicii de urgență
Elaborarea acestui ghid în anul 2020, a coincis, din păcate, cu apariția unei situații de
urgență, nu doar la nivel național, ci la nivel mondial, generată de infecția cu coronavirus
COVID-19. Astfel, pe data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat că
focarul de coronavirus a devenit o pandemie mondială.
Acțiunile ulterioare ale tuturor statelor implicate au demonstrat faptul că acțiunea
conjugată a statului, ajutorarea reciprocă, dar și colaborarea cu organizațiile
neguvernamentale este modalitatea optimă de mobilizare rapidă a resurselor pentru o
situație excepțională, care necesită măsuri rapide, concrete și majore de protejare, instruire
și sprijinire a populației în fața acestei pandemii.
Inclusiv în România, mobilizarea voluntarilor si a organizațiilor de voluntariat a fost una
consistentă și remarcabilă. Mai mult decât atât, unele organizații au reușit în timp util să pună
la dispoziția tuturor celor interesați să devină voluntari, documente, ghiduri, îndrumare și
broșuri despre cum pot deveni voluntari și cum pot sprijini în mod organizat prin activitățile lor
la reducerea riscului de contaminare cu Covid-19.
În acest context putem da exemplul unei organizații, care reprezintă și un promotor
regional în cadrul Programului „Promotorii Voluntariatului în România”, respectiv Centrul
Național de Resurse pentru Voluntariat-ProVobis, care a elaborat în timpul crizei
epidemiologice actuale mai multe documente suport de referință în gestionarea situaților de
criză: ghidul de implicare al voluntarilor – pentru organizații, ghidul de acțiune pentru
voluntari, ghidul pentru voluntariat de acasă și ghidul de motivare a voluntarilor pe timp de
criză. Acestea s-au adresat în principal organizațiilor gazdă care lucrează în baza Legii nr.
78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, cu modificările și
completările ulterioare și au fost folosite de ONG-uri care au venit în sprijinul serviciilor de
urgență.
42
Apariția unei astfel de situații, dar și probabilitatea ca alte situații limită să se producă în
viitor, din cauze mai mult sau mai puțin previzibile (explozii, cutremure, inundații, erupții
vulcanice, alunecări de teren, etc.), precum și nevoia de a acționa rapid și coerent, au
constituit cel puțin două motive principale ale abordării în cadrul ghidului a unei distincte
referitoare la ce presupune voluntariatul în situații de urgență în România, care sunt
obligațiile/atribuțiile autorităților publice în situații de urgență.
Principalul motiv însă al expunerii acestui studiu de caz în cadrul prezentului Ghid este
caracterul de exemplificare a modului de dezvoltare a relației integrate autorități – voluntari,
într-un sector determinat, servind drept sursă de inspirație pentru extinderea cadrului
colaborativ și în alte arii de servicii publice, care pot beneficia în mod similar de aportul
voluntarilor.
1. Cadrul general
Definiția situației de urgență este aceea a situației apărute ca urmare a unor evenimente
excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul
înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt
necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și
managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.
O situație de urgență este caracterizată prin amploare și intensitate. Prin amploarea unei
situații de urgență se înțelege mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale
acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcționarea instituțiilor
statului democratic, valorile și interesele comunității, iar intensitatea situației de urgență e
dată de viteza de evoluție a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de
normalitate.
Instituțiile competente, conform legii, declară starea de alertă și acest lucru se referă la
punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a
populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență.
Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (Sistemul Național) este înființat și
funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și
coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii
stării de normalitate. Sistemul Național este organizat de către autoritățile administrației
publice și se compune dintr-o rețea de organisme, organe și structuri abilitate în
managementul situațiilor de urgență, constituite pe niveluri sau domenii de competență, care
dispune de infrastructură și de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în
prezenta ordonanță de urgență.
Sistemul Național asigură managementul situației de urgență respectiv ansamblul
activităților desfășurate și procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituțiile și serviciile
publice abilitate pentru identificarea și monitorizarea surselor de risc, evaluarea informațiilor
și analiza situației, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acțiune și
implementarea acestora în scopul restabilirii situației de normalitate.
Într-o situație de urgență, statul asigură servicii de urgență. Acestea pot fi prestate și cu
ajutorul voluntarilor în servicii de urgență, care constituie o categorie distinctă de voluntari,
prin natura contractului de voluntariat care se încheie cu instituțiile abilitate pentru situații
de urgență, conform legii.
43
Principiile care stau la baza exercitării voluntariatului în serviciile de urgență sunt:
·implicarea activă a voluntarului în viața comunității;
·selecționarea voluntarilor, fără discriminări, pe baza egalității de șanse;
·participarea ca voluntar numai pe baza consimțământului scris, exprimat prin semnarea
contractului de voluntariat;
·încadrarea și promovarea voluntarului conform pregătirii și, respectiv, rezultatelor
obținute în cadrul serviciului de urgență voluntar;
·asumarea liber consimțită de către voluntar a suportării riscurilor pe care le presupune
activitatea în serviciul de urgență voluntar.
Acest tip de voluntariat reprezintă activitatea de interes public desfășurată benevol de
persoane fizice în serviciile publice de urgență voluntare, în cadrul unor raporturi juridice,
altele decât raportul juridic de muncă.
Beneficiar al voluntariatului este comunitatea în folosul căreia se desfășoară activitatea
de voluntariat, reprezentată de consiliul local care a constituit, potrivit legii, serviciul public
voluntar pentru situații de urgență.
Răspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzătoare a
contractului de voluntariat este supusă regulilor prevăzute de Codul civil.
Activitatea de voluntariat pentru situații de urgență se desfășoară pe baza unui contract de
voluntariat, încheiat între Inspectoratele pentru situații de urgență județene/București
Ilfov și voluntar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 78/2014.
Contractul de voluntariat prevede angajamentul de participare ca voluntar la un
anumit număr de ore ales de comun acord cu organizația gazdă, după propria
conveniență, în timpul programului normal de lucru al structurilor unde solicită să-și
desfășoare activitatea.
Prin încheierea contractului de voluntariat, voluntarul se angajează la păstrarea
confidențialității informațiilor cu care intră în contact în activitatea sa, conform instruirii
primite din partea organizației gazdă precum și la adoptarea unei conduite ireproșabile în
timpul desfășurării activității de voluntariat, și în toate situațiile în care prezintă statutul său
de voluntar, inclusiv în mediile informatice.
Guvernul a completat și modificat Statutul personalului voluntar din serviciile de urgență
care reglementează selecționarea, promovarea și facilitarea participării personalului
voluntar, în spiritul solidarității civice, la acțiunile organizate de autoritățile administrației
publice locale în cadrul serviciilor de urgență voluntare, precum și drepturile și obligațiile
acestuia.
Modificările au fost aduse în scopul îmbunătățirii cadrului legislativ de recunoaștere a
activității de voluntariat la nivelul comunităților și, implicit, al creșterii numărului membrilor
activi din serviciile voluntare.
Astfel, activitatea de voluntariat în situații de urgență se va considera experiență
profesională și/sau în specialitate, în funcție de tipul activității, dacă aceasta este realizată în
domeniul studiilor absolvite, potrivit noilor reglementări.
De asemenea, se reglementează parcursul profesional al voluntarului și se stabilesc
competențele minime pe care trebuie să le aibă fiecare membru al serviciilor de urgență
voluntare pentru a putea evolua în această carieră.
44
Una dintre condițiile minime pentru a avea un parcurs profesional al voluntarului în
situații de urgență este absolvirea obligatorie a unui curs de inițiere servant pompier, în
maximum un an de la încheierea contractului de voluntariat. După absolvirea acestui curs
obligatoriu, în funcție de specializare, pentru a evolua profesional, trebuie absolvite alte
cursuri de formare profesională.
De exemplu, pentru a putea ocupa un post de conducător autospeciale într-un Serviciu de
voluntariat de situații de urgență, este obligatorie absolvirea unui curs de mecanic utilaj, iar,
ulterior, după minim un an, a unui curs de conducător autospeciale. Ori, pentru a ocupa un
post de șef compartiment prevenire, este obligatorie absolvirea unui curs de specialist
prevenire (în minim doi ani de la absolvirea cursului de inițiere de servant pompier), iar, după
minim un an, a unui curs de șef compartiment prevenire. Pentru a candida pentru un post de
șef serviciu într-un SVSU, cursurilor menționate li se adaugă absolvirea unui curs de șef
serviciu, într-o perioadă de minimum un an de la absolvirea cursurilor precedente.
2. Atribuțiile autorităților administrației publice, conform prevederilor actelor

normative care reglementează regimul juridic al activității de voluntariat în situații de
urgență:
2.1 Consilii județene și Consiliul General al Municipiului București
·hotărăsc înființarea unor centre de formare și evaluare a personalului din serviciile

voluntare de urgență, cu acordul Inspectoratului General;
·sprijină organizatoric, material și financiar organizarea și desfășurarea concursurilor
serviciilor de urgență;
·participă la asigurarea finanțării măsurilor și a acțiunilor de protecție civilă, precum și a
serviciilor de urgență și a structurilor care au atribuții legale în acest domeniu;
·stabilesc, în condițiile legii, taxe speciale pe linia protecției civile;
·înființează, în condițiile legii și cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de
Urgență, centre de formare și evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgență .
De asemenea:
·asigură centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalațiile de
telecomunicații, sistemele și serviciile informatice, autoturismele, alte dotări și materiale,
precum și fondurile necesare desfășurării activității specifice, potrivit normelor stabilite prin
hotărâre a Guvernului;
·încheie, pentru centrele militare, contracte de furnizare/prestare de servicii de energie
electrică, termică, alimentare cu apă, canalizare, salubritate, televiziune, radio, telefonie,
telefax, poștă, fax, precum și să achite contravaloarea acestor servicii, potrivit tarifelor în
vigoare;
·achită contravaloarea acestor servicii și este valabil și pentru situația în care terenurile,
localurile și mijloacele fixe ale centrelor militare se află în administrarea Ministerului Apărării
Naționale .
Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și colpletările ulterioare (art. 15 și art. 25)
Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare (art. 76)
45
În ceea ce privește atribuțiile pentru elaborarea Planului de amenajare a teritoriului
național:
·identifică, în detaliu, delimitează geografic și declară zonele de risc natural de pe
teritoriul unității administrativ-teritoriale și constituie bănci de date informatizate privind
aceste zone, care vor fi reactualizate periodic și integrate în sistemul național de
monitorizare ⁴.
Alte atribuții cu caracter de suport/organizare:
·asigură dotările pentru spațiile de lucru ale comitetelor și centrelor operative pentru
situații de urgență și pentru mass-media;
·asigură dotările pentru centrele operative;
·suportă costurile lucrărilor de telecomunicații speciale ⁵;
Fondurile bănești pentru realizarea dotărilor necesare fiecărui minister sau fiecărei instituții
publice centrale sau locale cu atribuții în aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se asigură
din bugetele alocate anual acestora cu această destinație.
La nivel local, conducerea acțiunilor de protecție civilă se exercită, potrivit legii, de către
autoritățile administrației publice, prin comitetele pentru situații de urgență și
inspectoratele județene și al Municipiului București pentru situațiile de urgență.
Realizarea infrastructurii protecției civile este responsabilitatea autorităților
administrației publice, centrale și locale, a personalului de conducere a instituțiilor publice și
agenților economici în baza normelor și instrucțiunilor elaborate de componentele
Inspectoratului General pentru Situații Urgență ⁶.
Autoritățile responsabile cu rol principal desemnate prin comitetele pentru situații de
urgență constituite la nivelul acestora, au obligația de a emite regulamente de gestionare a
situațiilor de urgență specifice tipului de risc repartizat, detaliate pe toate domeniile de
acțiune pentru situații de urgență ⁷.
Din punct de vedere al cadrului instituțional, la nivelul județelor se constituie, sub
conducerea prefecților, comitete județene pentru situații de urgență, denumite în continuare
comitete județene, din care fac parte:
·președintele consiliului județean – președintele comitetului județean;
·inspectorul-șef al inspectoratului pentru situații de urgență județean – vicepreședintele
comitetului județean;
·șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală;
·manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean care îndeplinesc
funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență;
·manageri ai agenților economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc
potențial generatori de situații de urgență.
În cadrul comitetului județean, inspectorul-șef al inspectoratului pentru situații de
urgență județean este vicepreședintele cu atribuții de coordonare unitară a tuturor
⁴ Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a V-a - zone de risc
natural (art.7)
⁵ H.G. nr. 1./2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și
dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare (art.23 și
24)
⁶ Hotărârea nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de protecție civilă)
⁷ H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc (art.8)
46
componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției. Organizarea, atribuțiile și
funcționarea comitetelor județene se stabilesc prin ordine ale prefecților ⁸.
În cazul capitalei, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență are
următoarele atribuții principale:
> informează Comitetul Național, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență,
privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminența amenințării acestora;
> evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul municipiului București, stabilește
măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmărește îndeplinirea lor;
> declară, cu acordul ministrului administrației și internelor, starea de alertă pe teritoriul
municipiului București și propune instituirea stării de urgență;
> analizează și avizează planul municipal pentru asigurarea resurselor umane, materiale și
financiare necesare gestionării situațiilor de urgență;
> informează Comitetul Național și Consiliul General al Municipiului București asupra
activității desfășurate;
> îndeplinește orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de organismele și organele
abilitate ⁹.
Totodată, dotarea cu sisteme de alarmare se realizează la propunerile inspectoratelor

județene, prin finanțare de către consiliile județene, municipale, orășenești și comunale ⁰.
Pentru situațiile în care este necesară organizarea și punerea în funcțiune a taberelor
pentru sinistrați, autoritățile publice au obligația de a asigura logistica taberelor de sinistrați
pentru populație și de asemenea, logistica pentru angajații proprii .
Planurile de analiză și acoperire a riscurilor se întocmesc de către comitetul județean/al
municipiului București pentru situații de urgență, respectiv de comitetele locale pentru
situații de urgență și se aprobă de consiliul județean/Consiliul General al Municipiului
București, respectiv de consiliile locale, corespunzător unităților administrativ-teritoriale pe
care le reprezintă. Pentru sprijinirea activității de analiză și acoperire a riscurilor, consiliile
județene/Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale pot comanda
specialiștilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze și alte materiale de specialitate .
2.2 Atribuții ale consiliilor locale:
Consiliile locale înființează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul

voluntar de urgență și aprobă regulamentul de organizare și funcționare al acestuia.
Totodată:
·desemnează șeful serviciului voluntar de urgență, la propunerea primarului, cu avizul
inspectoratului;
⁸ O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările
ulterioare (art.11)
⁹ O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările
ulterioare (art.23)
⁰ Norme - O.M.A.I. nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare,
avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă, cu modificările și completările ulterioare (art. 47)
Norme – O.M.A.I. nr.1494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și funcționarea taberelor pentru
sinistrați în situații de urgență (art.17)
Metodologie – O.M.A.I. nr. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a
riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor (art.6, art.7)
47
·prevăd distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele
necesare în vederea organizării, înzestrării, funcționării și îndeplinirii atribuțiilor legale de
către serviciile de urgență voluntare înființate și exercită controlul folosirii acestora;
·cuprind anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea
serviciilor de urgență voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte
evenimente, precum și pentru asigurarea de persoane și răspundere civilă a personalului cu
atribuții pe linie de intervenție, pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin
accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza
îndeplinirii atribuțiilor specifice ;
De asemenea:
- participă la asigurarea finanțării măsurilor și a acțiunilor de protecție civilă, precum și a
serviciilor de urgență și a structurilor care au atribuții legale în acest domeniu;
- stabilesc, în condițiile legii, taxe speciale pe linia protecției civile;
- înființează, în condițiile legii și cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de
Urgență, centre de formare și evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgență ⁴;
Consiliul local în subordinea căruia funcționează serviciul de urgență voluntar încheie

contract de voluntariat cu fiecare persoană selecționată.
Consiliul local are obligația de a asigura voluntarilor din serviciul voluntar pentru situații
de urgență toate drepturile cuprinse în Statutul personalului voluntar pentru situații de
urgență, precum ⁵:
o încadrarea în serviciu pe funcții corespunzătoare pregătirii profesionale;

o asigurarea desfășurării activităților în condițiile legale de protecție a muncii, în funcție
de natura și de caracteristicile activității respective;
o asigurarea, în condițiile legii, împotriva riscurilor de accident și de boală ce decurg din
natura activității, cu plata primelor de asigurare;
În lipsa asigurării sau în cazul neplății primelor de asigurare, costul prestațiilor medicale
se suportă integral de către primar de asemenea, consiliul local:
· rambursează, în condițiile convenite în contract, a cheltuielilor efectuate de personalul

voluntar pentru realizarea activității de intervenție;
· asigură gratuități pe mijloacele de transport în comun, aflate sub autoritate și/sau în
baza contractelor încheiate de acesta cu societățile private;
· asigură gratuit: uniformă, echipament de protecție, aparatură și mijloace de înștiințare;
· despăgubește corespunzător personalul voluntar, în cazul în care pe timpul intervenției
acestuia i s-a degradat îmbrăcămintea ori alte bunuri personale;
· în cazul deteriorării sau al distrugerii, parțiale ori totale, în timpul și în exercitarea
atribuțiilor de serviciu, a uniformei, a echipamentului sau a însemnelor distinctive, consiliul
local este obligat să acorde o nouă uniformă sau, după caz, echipament ori însemne
Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările și completările ulterioare (art. 13)
⁴ Legea nr.481/2004, republicată, privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare (art. 25)
⁵ Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare (art. 76)
48
distinctive.
· asigură gratuit control medical anual
·asigură voluntarului dreptul la antidot adecvat naturii mediului de lucru pe timpul
intervenției,
·asigură hrană gratuită, în echivalentul a cel puțin 2.000 de calorii/zi, în cazul
operațiunilor de peste 4 ore;
·acoperă cheltuieli de deplasare, cazare și diurnă pe timpul cât se află la cursuri de
pregătire și concursuri profesionale organizate în afara localității în care funcționează
serviciul de urgență voluntar, acordate conform legii;
· acordă compensații în bani pentru timpul efectiv de lucru prestat la intervenții și la
celelalte activități prevăzute în programul serviciului de urgență voluntar
Cuantumul orar al compensației acordate voluntarului este stabilit și se achită de către

consiliul local, diferențiat pe categorii de funcții, și nu poate fi mai mic decât cuantumul orar
calculat la valoarea salariului lunar minim pe economie.
Fondurile bănești pentru realizarea dotărilor necesare fiecărui minister sau fiecărei
instituții publice centrale sau locale cu atribuții în aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se
asigură din bugetele alocate anual acestora cu această destinație.
Consiliul local în subordinea căruia funcționează serviciul de urgență voluntar încheie
contract de voluntariat cu fiecare persoană selecționată, în condițiile Statutului personalului
voluntar din serviciile de urgență voluntare, cu modificările și completările ulterioare ⁶.
Totodată, răspunderea pentru punerea în aplicare a prevederilor regulamentului ⁷ privind
portul, descrierea, condițiile de acordare și folosire a uniformei, echipamentului de protecție
și însemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situații de urgență
voluntare/private, revine, potrivit competenței, consiliului local, administratorului sau
conducătorului instituției care a constituit serviciul pentru situații de urgență
voluntar/privat.
Cu privire la asigurarea altor condiții necesare desfășurării serviciilor pentru situații de

urgență, asigurate inclusiv cu participarea voluntarilor, consiliile locale trebuie să asigure ⁸:
- cheltuielile pentru acordarea uniformei, însemnelor distinctive și a echipamentului de

protecție se asigură de către consiliul local, administratorul sau conducătorul instituției, după
caz, în condițiile prevăzute de lege.
- un set de echipament de protecție adecvat pentru personalul serviciilor pentru situații de
urgență voluntare/private care participă la acțiuni de intervenție;
o nouă uniformă sau, după caz, echipament ori însemne distinctive ⁹.

⁶ Hotărârea nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare, cu
modificările și completările ulterioare (art.2)
⁷ H.G. nr. 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, condițiile de acordare și folosire a
uniformei, echipamentului de protecție și însemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situații de urgență
voluntare/private (art.2)
⁸ H.G. nr. 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, condițiile de acordare și folosire a
voluntare/private (art. 2- 4)
⁹ H.G. nr. 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, condițiile de acordare și folosire a
voluntare/private (art. 2- 4)
49
Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor voluntare și a serviciilor private
este emis, după caz, de consiliile locale sau conducerile operatorilor economici și instituțiilor
care au constituit serviciile⁴⁰.
În ceea ce privește drepturile voluntarilor pentru servicii de urgență, consiliile locale au
obligația de a asigura desfășurarea activităților în condițiile legale de protecție a muncii, în
funcție de natura și de caracteristicile activității respective⁴ .
Beneficiarul voluntariatului, este obligat, în condițiile legii⁴ , să asigura plata primelor de
asigurare împotriva riscurilor de accident și de boală ce decurg din natura activității
voluntarilor, în lipsa asigurării sau în cazul neplății primelor de asigurare, costul prestațiilor
medicale se suportă integral de către beneficiarul voluntariatului.
Beneficiarul voluntariatului trebuie să elibereze un certificat nominal care să ateste
calitatea de voluntar în serviciul de urgență voluntar și să ramburseze, în condițiile convenite
în contract, potrivit Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare, a
cheltuielilor efectuate de personalul voluntar pentru realizarea activității de intervenție.
La nivel local conducerea acțiunilor de protecție civilă se exercită, potrivit legii, de către
autoritățile administrației publice, prin comitetele pentru situații de urgență și
inspectoratele județene și al Municipiului București pentru situațiile de urgență⁴ .
Realizarea infrastructurii protecției civile este responsabilitatea autorităților
administrației publice, centrale și locale, a personalului de conducere a instituțiilor publice și
agenților economici în baza normelor și instrucțiunilor elaborate de componentele
Inspectoratului General pentru Situații Urgență⁴⁴.
Autoritățile responsabile cu rol principal desemnate, prin comitetele pentru situații de
urgență constituite la nivelul acestora, au obligația de a emite regulamente de gestionare a
situațiilor de urgență specifice tipului de risc repartizat, detaliate pe toate domeniile de
acțiune prevăzute pentru situații de urgență⁴⁵.
Planurile de analiză și acoperire a riscurilor (PAAR) și Structura-cadru a Planurilor de
analiză și acoperire a riscurilor se întocmesc de comitetul județean/al municipiului București
pentru situații de urgență, respectiv de comitetele locale pentru situații de urgență și se
aprobă de consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București, respectiv de
consiliile locale, corespunzător unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă⁴⁶.
Pentru sprijinirea activității de analiză și acoperire a riscurilor, consiliile județene/Consiliul
General al Municipiului București și consiliile locale pot comanda specialiștilor în domeniu
elaborarea de studii, prognoze și alte materiale de specialitate⁴⁷.
⁴⁰ O.M.A.I nr. 75/2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor
voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență (art. 6)
⁴ Hotărârea nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare, cu
modificările și completările ulterioare (art. 7)
⁴ Hotărârea nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare, cu
modificările și completările ulterioare (art. 7)
⁴ CONDUCEREA SISTEMULUI NAȚIONAL DE PROTECȚIE CIVILĂ din Hotărârea nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei
naționale de protecție civilă
⁴⁴ INFRASTRUCTURA din Hotărârea nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de protecție civilă
⁴⁵ H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc (art. 8)
⁴⁶ O.M.A.I. nr. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor (PAAR) și
a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor (art. 6)
⁴⁷ O.M.A.I. nr. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a
Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor (art. 7)
50
Consiliile județene/Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale prevăd
anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale
și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor din unitățile administrativ-teritoriale pe
care le reprezintă⁴⁸.
Astfel⁴⁹:
· asigură fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și
mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale la
nivelul primăriilor, dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență, pentru
întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice din administrare proprie și întreținerea
albiilor cursurilor de apă în zona localităților și a lucrărilor hidrotehnice sau de artă (conform
prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare);
· asigură realizarea și întreținerea corespunzătoare a șanțurilor și rigolelor de scurgere a
apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos și a deșeurilor din albiile cursurilor de apă,
din secțiunile podurilor și podețelor și participă la eliminarea podurilor sau barajelor de
gheață (zăpor);
· sprijină unitățile de gospodărire a apelor în montarea mirelor hidrometrice și
pluviometrelor, (permit montarea pluviometrelor pe terenuri aflate în administrarea proprie,
montarea mirelor în secțiunea podurilor aflate în administrarea proprie, accesul pentru
realizarea citirilor și măsurătorilor și dispun măsuri pentru menținerea în stare de funcțiune a
acestora);
· facilitează circulația pe infrastructura de drumuri și poduri din administrarea proprie,
prin scutirea de taxe pentru vehiculele care efectuează transporturi și vehicule specializate,
deținute sau utilizate de către Administrația Națională "Apele Române", respectiv alte
instituții cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență care fac obiectul prezentului
regulament, care se deplasează pentru acțiunile de prevenire, intervenție și eliminare a
efectelor inundațiilor, a incidentelor/accidentelor la construcții hidrotehnice, poluărilor
accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră, și de reconstrucție și
reabilitare a obiectivelor afectate, pentru executarea unor lucrări provizorii în regim de
urgență.
2.3 Primarii
Primarii, ca autorități executive la nivel local, au o serie de atribuții distincte, astfel⁵⁰:

·asigură respectarea criteriilor de performanță pentru constituirea serviciului de urgență
voluntar și elaborarea regulamentului de organizare și funcționare al acestuia;
·coordonează organizarea permanentă a intervenției în caz de incendiu la nivelul unității
administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenție a serviciului voluntar de urgență
cu mijloacele din dotare și conducerea intervenției, până la stingerea incendiului ori până la
sosirea forțelor inspectoratului;
⁴⁸ O.M.A.I. nr. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a
Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor (art. 41)
⁴⁹ O.M.A.I.-O.M.A.P nr. 459/78/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de
fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și
incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră
(art. 41)
⁵⁰ Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare (art. 14)
51
·organizează și execută, prin serviciul de urgență voluntar, controlul respectării regulilor
de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetățenești; informează populația cu privire
la modul de comportare și de intervenție în caz de incendiu;
·asigură încadrarea serviciului de urgență voluntar cu personal atestat în condițiile legii,
precum și pregătirea profesională și antrenarea acestuia; j)asigură condițiile pentru
participarea la concursuri a serviciilor de urgență voluntare;
·asigură dotarea serviciilor de urgență voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice
pentru apărare împotriva incendiilor și echipamente de protecție specifice, carburanți,
lubrifianți și alte mijloace necesare susținerii operațiunilor de intervenție, inclusiv hrana și
antidotul pentru participanții la intervențiile de lungă durată.
De asemenea⁵ :
·coordonează activitatea serviciilor de urgență voluntare;
·aprobă pregătirea profesională a serviciilor de urgență voluntare se realizează pe baza
programelor anuale de pregătire
·aprobă planificarea exercițiilor și a aplicațiilor de cooperare privind protecția civilă,
organizate la nivel de localitate, la care participă, potrivit specificului acestora, serviciile de
urgență, forțele de protecție și sprijin și populația
au obligația să informeze semestrial instituțiile și operatorii economici ai căror salariați fac
parte din serviciul de urgență voluntar despre programul și activitățile de pregătire ale
acestora.
Autoritățile administrației publice locale pot încheia contracte ori convenții de colaborare
pe bază de reciprocitate cu alte asemenea autorități care au constituit servicii voluntare⁵ .
Pentru limitarea și înlăturarea urmărilor situațiilor de urgență, autoritățile administrației
publice locale care au constituit servicii voluntare pot încheia protocoale cu asociații ce
desfășoară activități în domeniu. Conducerea intervenției se asigură de către primar, până la
finalizarea acesteia ori până la sosirea structurilor profesioniste de intervenție ale
inspectoratului competent teritorial.
Comitetul local se constituie prin dispoziție a primarului, cu avizul prefectului. Centrele
operative permanente și temporare se constituie prin ordin al ministrului/conducătorului
instituției publice centrale sau prin dispoziție a primarului, după caz⁵ .
Tot primarilor le revine obligația de a emite regulamente de gestionare a situațiilor de
urgență specifice tipului de risc repartizat, detaliate pe toate domeniile de acțiune prevăzute
de lege⁵⁴.
Din punct de vedere instituțional, la nivel local se organizează comitete locale pentru
situații de urgență, acestea fiind conduse de către primar⁵⁵.
⁵ Legea nr.481/2004, republicată, privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare (art. 27, art. 33)
⁵ O.M.A.I nr. 75/2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor
voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență (art. 30, art. 31)
⁵ H.G. nr. 1./2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și
dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare (art. 4, art. 7)
⁵⁴ H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc (art. 8)
⁵⁵ O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările
ulterioare (art. 12, art. 24)
52
Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, orașului, sectorului sau
municipiului, după caz, și reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții și
agenți economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum și manageri sau
conducători ai agenților economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care,
prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.
Primarul este cel care stabilește, prin dispoziție, organizarea, atribuțiile și funcționarea
comitetelor locale și, în calitatea sa de președinte al Comitetului Local pentru Situații de
Urgență, are următoarele atribuții principale:
·asigură introducerea hărților de risc la inundații în Planurile de Urbanism General
(P.U.G.);
·nu eliberează autorizații de construire pentru noi construcții, în zonele de risc la
inundații;
·informează populația cu privire la necesitatea încheierii polițelor de asigurare obligatorie
a locuințelor pentru situații de dezastre naturale și aplică sancțiuni în cazul nerespectării
prevederilor legale;
·asigură personalul și condițiile necesare pentru instruirea serviciului de permanență,
instituie, la ordinul prefectului sau din proprie inițiativă serviciul de permanență la sediul
primăriei, în condițiile stabilite de reglementările specifice în vigoare și verifică modul de
îndeplinire al acestui serviciu;
·asigură mijloacele necesare și stabilește responsabilitățile pentru avertizarea și
alarmarea populației din zonele de risc la inundații, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la construcții hidrotehnice, secetă hidrologică și poluări accidentale pe cursurile de
apă;
·dispune agentului de inundații organizarea periodică a unor acțiuni de conștientizare a
populației asupra riscului pe care îl prezintă inundațiile și asupra măsurilor care trebuie
întreprinse de fiecare cetățean pentru diminuarea pagubelor;
·asigură, prin agentul de inundații și/sau secretarul Comitetului Local pentru Situații de
Urgență, întocmirea Planului local de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor
hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică,
incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă,
afișarea extraselor din acest plan, din care au fost excluse informațiile confidențiale, pe
pagina de internet a instituției și la sediul primăriei;
·solicită Consiliului Județean/Local, fondurile necesare pentru constituirea și
completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor
și combaterea poluărilor accidentale la nivelul primăriilor, asigurarea unui spațiu de
depozitare corespunzător, precum și fonduri pentru dotarea Serviciului Voluntar pentru
Situații de Urgență, pentru întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice din
administrare proprie și întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților;
·dispune realizarea și întreținerea corespunzătoare a șanțurilor și rigolelor de scurgere a
apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos și a deșeurilor din albiile cursurilor de apă,
din secțiunile de scurgere a podurilor și podețelor;
·dispune agentului de inundații afișarea în locuri publice a semnificației codurilor de culori
pentru avertizările meteorologice și hidrologice, semnificația semnalelor de alarmare
acustică a populației și a planurilor de situație cu delimitarea zonelor potențial inundabile cu
53
·probabilitățile de depășire de 1%, 0,1% sau inundate la viituri istorice semnificative cu
amplasamentul mirelor locale, sirenelor, căile și zonele de evacuare, conform Planului local
de apărare și limita maximă a undei de rupere cu timpul minim de propagare până la localitate
și obiectivele cuprinse în zona inundabilă, înălțimea maximă a lamei de apă în zona unității
administrativ - teritoriale, conform Planului de acțiune în caz de accident la baraj, după caz;
·sprijină unitățile de gospodărire a apelor în montarea mirelor hidrometrice și
pluviometrelor, (permite montarea pluviometrelor pe terenuri aflate în administrarea
primăriei, accesul pentru realizarea citirilor și măsurătorilor și dispune măsuri pentru
menținerea în stare de funcțiune a acestora);
·organizează anual, și ori de câte ori este nevoie, instruiri ale membrilor Comitetului Local
pentru Situații de Urgență asupra atribuțiilor ce le revin pentru avertizarea/alarmarea
populației din satele aparținătoare comunei;
·la primirea atenționărilor/avertizărilor meteorologice și hidrologice, în caz de accidente
la construcții hidrotehnice și poluări accidentale pe cursurile de apă, convoacă în ședințe
extraordinare Comitetul Local pentru Situații de Urgență, ori de câte ori situația o impune;
·pune în aplicare măsurile adoptate prin hotărârile Comitetului Local pentru Situații de
Urgență/Comitetul Județean pentru Situații de Urgență/ordin al prefectului la nivelul unității
administrativ - teritoriale și cele prevăzute în planul de apărare împotriva inundațiilor,
fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă
hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile
de apă, Planul de evacuare, schema organizării avertizării și alarmării populației;
·ține permanent legătura cu Sistemul de Gospodărire a Apelor și Inspectoratul pentru
Situații de Urgență Județean cu privire la evoluția situației din teren;
·dispune și asigură supravegherea permanentă a zonelor de risc, evacuarea populației,
animalelor și a bunurilor, conform Planului de evacuare în situații de urgență;
·dispune deținătorilor de iazuri piscicole și ai celorlalte acumulari mici, de pe raza unității
administrativ-teritoriale, luarea măsurilor pentru evitarea unor eventuale accidente la
acestea (asigurarea funcționării corespunzătoare a evacuatorilor);
·dispune măsuri de avertizare/alarmare a populației și a obiectivelor din zonele de risc la
inundații, de pe raza unității administrativ - teritoriale, inclusiv în cazul producerii
accidentelor la construcții hidrotehnice;
·dispune acționarea echipamentelor de alarmare și transmiterea semnalului "alarmă la
dezastre" către populație;
·anunță populația, prin intermediul posturilor locale de radio și televiziune sau a
membrilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență și/sau Serviciului Voluntar pentru
Situații de Urgență, cu privire la activitățile prioritare care trebuie întreprinse;
·asigură obținerea acordului deținătorilor de teren pentru inundare dirijată a unor zone
stabilte împreună cu specialiștii din cadrul Comitetul Județean pentru Situații de Urgență
(Grupul de Suport Tehnic, alții);
·dispune participarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență la acțiunile operative
desfășurate de specialiștii unităților deținătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva
inundațiilor;
54
·dispune Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență măsurile de prevenire a avarierii
sau distrugerii cu intenție a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor executate
provizoriu;
·solicită Comitetului Județean pentru Situații de Urgență analiza oportunității realizării
unor breșe de evacuare a apei (dinspre incinta apărată către emisar);
·solicită Comitetului Județean pentru Situații de Urgență suplimentarea forțelor,
materialelor și mijloacelor de intervenție în cazul depășirii capacității de intervenție la nivel
local;
·asigură accesul forțelor și mijloacelor de intervenție pe cursurile de apă și zonele de
protecție ale acestora, la lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor (inclusiv în zona de
protecție), pentru realizarea măsurilor preventive, operative de intervenție și de reabilitare;
·conduce acțiunile de evacuare cu sprijinul autorităților competente (Inspectoratul
pentru Situații de Urgență Județean, Poliție, Jandarmerie);
·dispune activarea Centrului de Conducere și Coordonare a Evacuării (C.C.C.E.).
Cazul voluntariatului în servicii de urgență, modul în csre colaborează autoritățile publice

centrale și locale cu voluntarii, reprezintă un exemplu de bună practică și poate fi un model în
materie de valorificare a voluntariatului și pentru alte servicii destinate comunităților locale.
55
ANEXA
LISTĂ ACTE NORMATIVE PENTRU VOLUNTARIATUL ÎN SERVICII DE URGENȚĂ – ATRIBUȚII

AUTORITĂȚI PUBLICE:
· Legea nr. 481 din 08.11.2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările
ulterioare
- reglementează activitățile și măsurile de protecție civilă - componentă a sistemului
securității naționale, respectiv ansamblul integrat de activități specifice, măsuri și sarcini
organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și de informare publică, planificate,
organizate și realizate, în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a dezastrelor,
protejării populației, bunurilor și mediului împotriva efectelor negative ale situațiilor de urgență,
conflictelor armate și înlăturării operative a urmărilor acestora și asigurării condițiilor necesare
supraviețuirii persoanelor afectate.
· Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și
completările ulterioare
- reglementează ansamblul integrat de activități specifice, măsuri și sarcini organizatorice,
tehnice, operative, cu caracter umanitar și de informare publică, planificate, organizate și
realizate în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a incendiilor și asigurării
intervenției operative pentru limitarea și stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării și
protecției persoanelor periclitate, protejării bunurilor și mediului împotriva efectelor situațiilor
de urgență determinate de incendii.
· Legea nr. 446 din 30.11.2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și
completările ulterioare
- reglementează pregătirea cetățenilor români pentru apărare - totalitatea măsurilor și
acțiunilor întreprinse în scopul asigurării resurselor umane necesare forțelor armate și celorlalte
forțe puse la dispoziție de instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională,
potrivit legii, denumite în continuare instituții cu atribuții în domeniul apărării și securității
naționale, și cuprinde recrutarea, selecția, pregătirea și încadrarea acestora în unitățile
instituțiilor respective.
· Legea nr. 575 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național, Secțiunea a V-a - zone de risc natural
- prin care se aprobă Planul de amenajare a teritoriului național - - Zone de risc natural,
conform anexelor care fac parte integrantă din lege.
- reglementează zonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundații și alunecări
de teren. Zonele de risc cauzate de alte fenomene naturale se supun reglementărilor specifice.
· H.G.R. nr. 1.491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind
structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor
operative pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare;
- aprobă Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și
dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență,
· H.G.R. nr. 547 din 09.06.2005 pentru aprobarea Strategiei Naționale de Protecție Civilă;
- aprobă Strategia națională de protecție civilă
56
· H.G.R. nr. 1.579 din 08.12.2005 aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile
voluntare pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare.
- aprobă Statutul personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare
- statutul reglementează selecționarea, promovarea și facilitarea participării personalului
voluntar, în spiritul solidarității civice, la acțiunile organizate de autoritățile administrației
publice locale în cadrul serviciilor de urgență voluntare, precum și drepturile și obligațiile
acestuia.
· H.G.R. nr. 160 din 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea,
condițiile de acordare si folosire a uniformei, echipamentului de protecție si însemnelor
distinctive ale personalului serviciilor pentru situații de urgență voluntare/private, cu
modificările și completările ulterioare;
- aprobă Regulamentul privind portul, descrierea, condițiile de acordare și folosire a
uniformei, echipamentului de protecție și însemnelor distinctive ale personalului serviciilor
pentru situații de urgență voluntare/private
· H.G.R. nr. 557 din 11.08.2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și
completările ulterioare;
- reglementează: a) asigurarea, la nivel național, a managementului tipurilor de risc și b)
condițiile de desemnare și competențele comandantului acțiunii și comandantului intervenției.
· H.G.R. nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al
riscului la inundații pe termen mediu și lung;
-aprobă Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung.
· O.U.G. nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor
de Urgență, cu modificările și completările ulterioare
-reglementează Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.
· O.M.A.I. nr. 712 din 23.06.2005 privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de
urgență, cu modificările și completările ulterioare;
· aprobă Dispozițiile generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență
· O.M.A.I. nr. 736 din 22 iulie 2005 privind instituirea serviciului de permanență la toate
primăriile din zona de risc în caz de iminență a producerii unor situații de urgență;
-prefecți vor dispune președinților comitetelor locale pentru situații de urgență ca la primirea
atenționărilor privind iminența producerii unor situații de urgență să se instituie serviciul de
permanență la toate primăriile din zona de risc, cu personal corespunzător.
· O.M.A.I. nr. 1.184 din 06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
asigurarea activității de evacuare în situații de urgență;
-aprobă Normele privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de
urgență.
· O.M.A.I. nr. 1.259 din 10.04.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de
protecție civilă;
-aprobă Normele privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare,
prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă.
· O.M.A.I. 1.475 din 13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea
și gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină și secetă severă, a Regulamentului
privind gestionarea situațiilor de urgență în domeniul fitosanitar - invazii ale agenților de
dăunare și contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar și a Regulamentului
privind gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure
57
-aprobă Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea riscurilor cauzate de căderile de
grindină și secetă severă.
· O.M.A.I. nr. 1.494 din 07.11.2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
organizarea și funcționarea taberelor pentru sinistrați în situații de urgență;
- aprobă Normele tehnice privind organizarea și funcționarea taberelor pentru sinistrați în
situații de urgență.
· O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului
de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a
riscurilor;
- aprobă Metodologia de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și Structura-
cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor,
· O.M.I.R.A. nr. 160 din 23.02.2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare,
organizare, desfășurare și finalizare a activității de prevenire a situațiilor de urgență prestate
de serviciile voluntare și private pentru situații de urgență;
- aprobă Regulamentul de planificare, organizare, desfășurare și finalizare a activității de
prevenire a situațiilor de urgență prestate de serviciile voluntare și private pentru situații de
urgență
· O.M.A.I. – O.M.A.P. nr. 459/78 din 07.03.2019 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice având ca efect
produceri de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente / accidente la construcții
hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă si poluări marine în zona costieră;
- aprobă Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene
hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică,
precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă
și poluări marine în zona costieră
· O.M.A.I. nr. 89 din 18.06.2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare,
organizare, pregătire și desfășurare a activității de prevenire a situațiilor de urgență
executate de IGSU și structurile subordonate, cu modificările și completările ulterioare;
- aprobă Regulamentul de planificare, organizare, pregătire și desfășurare a activității de
prevenire a situațiilor de urgență executate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și
structurile subordonate
· O.M.A.I. nr. 75 din 27.06.2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind
constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență;
- aprobă Criteriile de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor
voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență.
58
Ghidul privind optimizarea parteneriatului dintre autoritățile administrației

publice și mediul asociativ pentru voluntariat
a fost elaborat de către echipa Programului Promotorii Voluntariatului în România, din cadrul
Secretariatului General al Guvernului - Serviciul pentru Guvernare Deschisă - Direcția Generală Guvernare
Deschisă, Relații Publice și Cooperare
în parteneriat cu promotorii regionali:
Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina - Institutul Bucovina; Fundația de Sprijin
Comunitar - Centrul de Voluntariat FSC Bacău; Asociația Caravana cu Medici; Habitat for Humanity România;
Federația Forumul Tinerilor din România; Asociația de Consultanță și Consiliere Economico - Socială Oltenia;
Pro Vobis - Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat.
Piața Victoriei nr. 1, Sector 1, București

Tel.: +4 021 314 3400
www.sgg.gov.ro

Voluntar Bun

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Voluntar Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Secretariatul General al Guvernului

Program aflat sub patronajul Guvernului României prin

1.1 Context general

Secretariatul General al Guvernului a lansat Programul Promotorii Voluntariatului în

1.3 Ce își propune ghidul

Elaborarea Ghidului a rezultat din necesitatea abordării incluzive a voluntariatului din

Capitolul 2 Voluntariatul în lume / Voluntariatul în România

Printr-o simplă analiză comparativă, luând în considerare regimurile politice autoritare

2.1 Valoarea adăugată conferită de voluntariat

Valoarea voluntariatului se poate identifica pe două dimensiuni - cea individuală, unde

Cuantificarea activităților de voluntariat se poate face și în termeni financiari, aceasta

⁴ NATIONAL REPORT – ROMANIA, pg. 6-7, disponibil la: https://ec.europa.eu/citizenship/pdf/national_report_ro_en.pdf

Dincolo de valoarea cuantificabilă prin cifre a rezultatelor acțiunilor voluntariatului, el

2.2 Domenii generale de activitate în voluntariat

Cadrul legal existent în materie de voluntariat în România permite o mare varietate de

Domeniul asistenței sociale este acoperit de o varitate de asociații ce își dedică

2.3 Câți voluntari avem?

Graficul reprezintă procentul din populație implicat în

2.4 Evoluția culturii voluntariatului în România

Perioada comunistă a României a reprezentat o epocă de restricție a drepturilor umane

Aceste centre locale au permis indivizilor și comunităților autohtone să creeze un

Un aspect pozitiv este acela că România se află pe o pantă ascendentă destul de

⁸ Raportul “Voluntariatul și solidaritatea între generații”, pg. 8, disponibil la:

2.4.2 Implicarea persoanelor de vârsta a treia în activități comunitare

2.4.3 Activitățile de voluntariat coordonate de comunitățile religioase

2.4.4 Voluntariatul corporatist

·Fundația Noi Orizonturi împreună cu partenerul Lidl România au lansat pe 3 martie

3. Relația sustenabilă dintre administrația publică locală și organizațiile care

3.1 Statutul legal al voluntarului

Voluntariatul trebuie stimulat pentru că este o resursă publică indispensabilă acțiunii

Existența unui cadru legislativ nu constituie neapărat garanția unui parteneriat

Conștientizarea importanței contribuției pe care voluntariatul o poate aduce în

4. Finanțarea organizațiilor neguvernamentale

În concordanță cu cele menționate pe parcursul acestui ghid, una din metodele de

4.1 Surse și mecanisme de finanțare publice (directe și indirecte)

Procedura de selecție de proiecte cuprinde următoarele etape:

Procedura de solicitare a subvenției

4.1.2 Proiecte în parteneriat

Instituțiile publice au posibilitatea de a derula proiecte în parteneriat cu organizații

Un exemplu elocvent în acest caz este Ministerul Tineretului și Sportului, alături de

4.1.3 Finanțări guvernamentale indirecte

Persoanele care realizează venituri din activități independente realizate in baza

4.1.4. Finanțări din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene

Pentru perioada de programare 2021-2027, României îi vor reveni circa 80 de miliarde

B. din Mecanismul de redresare și reziliență - circa 30 miliarde euro;

Având în vedere experiența perioadelor anterioare de programare, pentru eficientizarea

● mai bună coordonare între proiectele/operațiunile finanțate, luând în calcul noile

Programele Operaționale (PO) aferente implementării politicii de coeziune la nivel

De asemenea, spre deosebire de perioadele anterioare de finanțare, au intervenit o

MFE= Ministerul Fondurilor Europene

⦁ Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-

> De asemenea, separat, Programul Operațional Regional va fi împărțit în 8 programe

Ghidurile aferente programelor operaționale, care vor conține toate informațiile

Prioritățile de investiții și axele prioritate pentru Programele opraționale (PO)

2. PO Creștere Inteligentă și Digitalizare

4.1.5. Finanțare din fonduri nerambursabile - Granturi SEE și Norvegiene

Operator de Program: Fondul Român de Dezvoltare Socială

Operator de Program: Innovation Norway

Operator de Program: Ministerul Justiției

Operator de Program: Ministerul Sănătății

Operator de Program: Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Operator de Program: Innovation Norway

Operator de Program: Ministerul Culturii