2004 Lambru Parteneriatul

Mihaela Lambru loan Marginean
coo rdo n ato r i
IIIIIEI EIIIPEHI
RSOCIRllR
ROMRNR
DE SOCIOLOGIE
Editura ZIUA, Colectia ,,Social-Politic", Bucuresti, 2004
Coordonatorul colectiei: lone! Nicu Sava
Coperta: Mihaela Schiopu

Redactor literar: Aurelia Nastase
Tehnoredactor: Laura Vladescu
Redactor: Petre Alexandru
'LJLWDOO\VLJQHGE\%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
%96
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rornaniei

Parteneriatulpublic-privatin furnizareade servicii sociale I coord.: Mihaela Lambru,
loan Marginean. - Bucuresti: Ziua, 2004
ISBN: 973-7712-11-0
I. Lambru, Mihaela ( coo rd.)

II. Marginean, loan ( coord.)
316.344(498)
Detalii la: www.editura.ziua.ro

Comenzi: Email: editura@ziua.ro
Tel/fax: 021 315.02.44
Printed in Romania
CUPRINS
Cuvant inainte 7
I PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT IN FURNIZAREA

DE SERVICII SOCIALE
1. Parteneriatul publlc-privat ~i contractarea de servicii
in domeniul social (Mihaela Lambru) 11
Conceptul de parteneriat public-privat 12
Contractarea sociala ca formula de succes de aplicare a principiilor
parteneriatului public-privat in domeniul social 19
Parteneriatul public-privat in Romania 22
2. Cine sunt castigatorlt sistemului de protectie sociala .

din Romania? (Marian Preda) 31
3. Organizatiile neguvernamentale, furnizori de servicii sociale:

sursa initiala sau solutie? (Oana Tiganescu) .41
4. Disfunctionalitati in implementarea Legii 34/1998 (Ioana Cretoiu) 53
II ADMINISTRA TIE ~I POLITICI PUBLICE

1. Decizia politics ~i analiza de politici publice (Mihaela Lambru) 67
Analiza de politici pub lice si procesul de luare a deciziei 79
Metoda rationala de analiza a problemelor 79
2. Teoria sociala si analiza de politici publice (Mihaela Lambru) 83
3. Evaluarea, cornponenta de baza a analizei de politica publics

~i a programelor sociale (Claudia Petrescu) 105
Definirea termenului de evaluare de programe sociale 110
Componentele teoriei evaluarii de programe 113
Scopul si obiectivele evaluarii de programe 114
Abordari ale evaluarii de programe in administratia publica 117
Scopul si obiectivele evaluarii de programe in administratia publics .119
Tipologia evaluarii 120
III EVALUAREA PARTICIPATIVA. A PRACTICII CONTRACTA.RII
SOCIALE IN ROMANIA
1. PrezentareaproiectuluiEvaluarea participativii a practicii
contractiirii sociale in Romania (Mihaela Lambru, loan Marginean,
Claudia Petrescu, Dragos Radu) 135
2. Raportulde cercetareContractarea socialii in Romania
(Mihaela Lambru, loan Marginean, Claudia Petrescu, Dragos Radu) 143
IV ANEXE
Anexa 1 - Diversificarea serviciilor sociale oferite
de ONG-uri beneficiarilor 193
Anexa 2 - Chestionar Legea 34/1998. Subventii pentru serviciile de asistenta
sociala. Administratia publica 195
- Chestionar Legea 34/1998. Subventii pentru serviciile de asistenta
sociala. ONG 201
- Ghid de interviu Administratia publica 208
- Ghid de interviu ONG 210
-Tabel-chestionar 213
Anexa 3 - Modificari la normele de aplicare a Legii 34/1998 214
Cuvant inainte
Volumul de fatd reuneste contributii ale mai multor autori care, pentru o anu
mitd perioadd de limp (anul 2004), sau constituit, impreund cu alte persoane,
intro echipd de analizd si de cercetare a problematicii parteneriatului publicpri
vat in furnizarea de servicii sociale.
Zona centrald a acestei colabordri este reprezentatd de realizarea cercetdrii
de evaluare a practicii contractdrii sociale in Romania, in cadrul unui contract cu
finantare PHARE, dezvoltat de Asociatia Romana de Sociologie, presedinte profe
sor Ilie Bddescu, cdruia ii aducem multumirile noastre.
O particularitate a metodologiei de lucru adoptate caresa dovedit afifruc
tuoasd, aceea a evaluarii participative, a condus la ldrgirea considerabild a
numdrului si pozitiilor ocupationale ale persoanelor implicate, intrun fel sau altul,
de la cercetdtori si cadre didactice la studenti si doctoranzi, de la specialisti din
serviciile publice si ONGuri la detindtori de demnitdti alese din Administratia
Publicd Locald.
Ca urmare a demersurilor comune intreprinse, au Jost publicate studii in
Revis ta de Asistentd Socia/a (numdrul 1 /2004) Ji Revis ta Romana de Sociologie
(numdr special 2004). Pe aceastd bazd, in calitate de coordonatori ai volumului pe
care ii prezentdm acum publicului cititor, am considerat a fl deosebit de util sd
insotim raportul de prezentare a cercetdrii parteneriatului publicprivat in domeni
ul furnizdrii de servicii sociale Ji de unele dintre studiile elaborate in contextul
amintit. A rezultat o lucrare colectiva cu un inalt grad de omogenitate, axatd pe
prezentarea genera/a a problematicii parteneriatului publicprivat Ji a unor ele
mente aflate in strdnsd legdturd cu aceasta. Astfel, in capitolele I si II ale volumu
lui sunt prezentate teme de mare relevantd pentru intelegerea specificului partene
riatului publicprivat in furnizarea de servicii sociale si al demersului de politicd
publicd de cdtre Mihaela Lambru (lector universitar la Catedra de Sociologie de la
Facultatea de Sociologie si Asistentd Socia/a, Universitatea din Bucuresti, si
cercetdtor asocial la Institutul de Cercetare a Calitdtii Vie/ii Academia Romana),
de Marian Preda (conferentiar universitar doctor la Catedra de Asistentd Socia/a,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Socia/a, Universitatea din Bucuresti,
cercetdtor la Centrul pentru Studiul Relatiilor Interetnice Academia Romana),
Oana [iganescu (program officer, Fundatia pentru Dezvoltarea Societdtii Civile),
Joana Cretoiu (coordonator program, Fundatia pentru Dezvoltarea Societdtii
Civile), Claudia Petrescu (cercetdtor la Institutul de Cercetare a Calitdtii Vie/ii
Academia Romana).
Cat priveste cercetarea evaluativd a contractdrii sociale, ale caret rezultate
sunt prezentate in capitolul al IIIlea, pe ldngd autorii textului (Mihaela Lambru,
Joan Mdrginean profesor universitar doctor la Catedra de Sociologie a Facultdtii
de Sociologie si Asistentd Socia/a, Universitatea din Bucuresti, director adjunct
stiintific la Institutul de Cercetare a Calitdtii Vie/ii Academia Romana , Claudia
Petrescu, Dragos Radu doctorand cu frecventd la Facultatea de Sociologie si
Asistentd Socia/a, Universitatea din Bucuresti), la desfdsurarea ei au mai partici
pat in calitate de coordonatori Gabriel Jderu lector la Catedra de Sociologie,
Facultatea de Sociologie si Asistentd Socia/a, Universitatea din Bucuresti,
cercetdtor la Centrul pentru Studiul Relatiilor Interetnice Academia Romana $i
Ciprian Bddescu cercetdtor la Institutul de Cercetare a Calitdtii Vie/iiAcademia
Romana, cadru didactic la Facultatea de Sociologie si Asistentd Socia/a,
Universitatea din Bucuresti, creatorul siteul www.epong.com consacrat temei
analizate.
in incheiere, multumim pe aceastd cale tuturor participantilor implicati in
diferite etape la realizarea cercetdrii, in calitate de furnizori de informatii, prin
rdspunsuri la interviuri, completarea de file si chestionare, in calitate de subiecti
in focusgrupurile realizate, prin participarea la intrunirile de lucru si dezbaterile
organizate, precum si studentilor Facultdtii de Sociologie si Asistentd Socia/a care
au actionat ca operatori de teren fn culegerea datelor.
Coordonatorii
I Parteneriatul public-privat in furnizarea
de servicii sociale
1. PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT
SI CONTRACTAREA DE SERVICII
IN DOMENIUL SOCIAL
MIHAELA LAMBRU
Dezvoltarea parteneriatului public-privat si a formulelor de manage-

ment public care fac posibila aplicarea lui cu succes se leaga de procesul
general de reforma a guvernarii si reforma a administratiei publice, caracte-
rizate in principal prin includerea si adaptarea unor tehnici si metode inspi-
rate de managementul organizatilor private in managementul organizatiilor
publice pentru a castiga un plus de eficienta, transparenta si responsabilitate
in oferta si gestionarea politicilor publice.
in cele ce urmeaza ne propunem sa analizam dezvoltarea formulelor de
parteneriat de tip public-privat in constructia si implementarea serviciilor
publice. Accentul in analiza este pus pe evolutia acestui tip de parteneriat in
domeniul serviciilor sociale. Parteneriatul public-privat in domeniul social ~i
practica contractarii de servicii sociale au cunoscut o crestere exploziva in
ultimii douazeci de ani peste tot in lume, iar dupa 1989 acest trend se face
simtit si in tarile central si est europene, Romania fiind integrata si ea in acest
curent global.
Atentia se concentreaza pe evolutia rolului organizatiilor nonguvema-
mentale in oferta de gestiune a programelor de servicii sociale. in ultimii ani
guvemele au inceput sa delege tot mai mult responsabilitati specifice legate
de serviciile sociale organizatiilor nonguvemamentale prin diverse formule
contractuale - de la granturi si subsidii la privatizare de servicii. Ca exemplu
al fortei acestei tendinte de dezvoltare a parteneriatului public-privat in
domeniul social un raport UNDP arata ca, la nivelul anului 1992, numai in
tarile in curs de dezvoltare 50 000 organizatii nonguvemamentale au avut
impact, prin programele lor realizate in parteneriat cu autoritatile publice,
asupra a peste 250 de milioane de persoane in domenii sociale variate. 1
1. United Nations Interagency Committee on Integrated Rural Development, Partners in Rural
Poverty Alleviation: NGO Cooperation, 1992.
12 Parteneriatul publicprivat in furnizarea de servicii sociale
Si in Romania ultimilor 14 ani rolul organizatiilor nonguvernamentale

in oferta de servicii sociale a crescut sensibil. Acest lucru a fost posibil atat
datorita cresterii cantitative si calitative a sectorului nonguvernamental, cat
si reformei la nivelul administratiei publice si conceptiei legate de reforma
guvernarii.
Conceptul de parteneriatpublic-privat
Din punct de vedere legal, o relatie de parteneriat se defineste ca o
intelegere legals in care partenerii definesc impreuna scopul general al par-
teneriatului. Un parteneriat poate sa aiba un scop mai larg, mai general, sau
unul limitat si specific. In prima varianta, partenerii cad de acord sa dezvolte
o relatie continua, ai carei parametrii sunt negociati pe parcurs. In partene-
riat fiecare participant vine pe baza unei decizii voluntare; parteneriatul pre-
supune si ,,compromisuri"; fiecare participant aduce resurse (financiare,
materiale, simbolice, de autoritate etc.) in parteneriat; responsabilitatile sunt
impartite intre parteneri pentru succesul parteneriatului,
Parteneriatul autentic presupune, eel putin in teorie, colaborarea
stransa si combinarea avantajelor specifice dintre sectorul privat (mai com-
petitiv si eficient) si sectorul public ( cu responsabilitati fata de societate
privind cheltuirea banului public).
Putem incerca sa definim parteneriatul avand in vedere nu caracteris-
ticile sale, ci beneficiile pe care le aduce. Astfel, parteneriatul poate fi extrem
de util in realizarea reformei managementului fie prin schimbarea practicilor
manageriale, fie prin schimbarea modului in care sunt abordate problemele
publice, astfel incat solutionarea lor sa devina fezabila prin parteneriat public
privat.
Parteneriatul public-privat este recunoscut din ce in ce mai mult ca o
solutie pentru rezolvarea cu succes a unor probleme de interes comunitar,
public - de la cele sociale la cele privind proiectele de dezvoltare locala si
infrastructura, Multe probleme de politica publica actuale - abordate la nivel
local sau national - nu mai pot fi rezolvate prin interventia unui singur sec-
tor, respectiv sectorul public. Experienta de peste 20 de ani a diverselor
guverne si organizatii internationale dernonstreaza ca parteneriatul public-
privat poate reprezenta o solutie in abordarea eficienta a problemelor socio-
economice. Sectorul privat isi face simtita prezenta in formule parteneriale
cu sectorul public, aducand o contributie importanta la solutionarea diver-
selor probleme identificate.
Parteneriatul publicprivat lJ
Dezbaterea curenta cu privire la rolul parteneriatului public-privat in

dezvoltarea sociala si economica i~i are radacinile in discutiile din jurul
evolutiilor reformei statului bunastarii in tarile industrializate din anii '80.
Un prim reper important teoretic si practic care ne poate ajuta in intelegerea
conceptului de parteneriat public-privat i1 reprezinta Noul Management
Public (NMP) - termen ce caracterizeaza o intreaga revolutie conceptuala si
de practica administrativa care a avut loc la inceputul anilor '80 intr-o serie
de tari industrializate precum Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. In
centrul acestui concept de politica publica numit NMP stau ideea reformei
financiare si organizatorice a sectorului public, delegarea responsabilitatilor
catre actori privati, privatizarea unor servicii publice.
Dezvoltarea interesului pentru dezvoltarea parteneriatului public-pri-
vat din partea sectorului guvemamental vine ca o consecinta a trei factori:
• datorita presiunii fiscale, guvemele sunt interesate sa realoce resur-
sele de care dispun cu maximum de eficacitate;
• prestatorii de servicii privati, profit si nonprofit, au inceput sa arate
un interes tot mai mare si o capacitate crescuta in oferta de servicii
sociale, pana recent sustinuta exclusiv de stat;
• considerand punctele tari si limitele fiecarui sector in parte, fie el de
stat sau nonguvemamental, apare si se dezvolta ideea de crestere a
complementaritatii intersectoriale in organizarea si oferta de servicii
sociale.
Argumentele teoretice in favoarea acestei noi optiuni de orientare a
politicii publice din tarile industrializate au fost sustinute de ,,public choice
theory", in special prin faptul ca politicienii si birocratii considera intotdea-
una ca actioneaza in interesul public, dar in fapt sustin interesele grupurilor
putemice si pe cele proprii.
,,Public choice" reprezinta o aplicare a analizei economice la nivelul
analizei de politici publice. Daca economistii studiaza comportamentul indi-
vizilor pe piata si spun ca acesti indivizi W urmaresc propriul interes, stiinta
politica studiaza comportamentul indivizilor in spatiul public si face aceeasi
asumptie cu privire la faptul ca acestia i~i urmaresc propriul interes. Pentru
,,public choice theory" indivizii au acelasi comportament in politica, dar si
pe piata, Aceste teorii c~nsidera ca toti actorii politici ( electorat, platitori de
taxe, candidati, legislatori, birocrati etc.) incearca sa-si maximizeze propriul
beneficiu in politica, asa cum se intampla si pe piata,
14 Parteneriatul publicprivat in fumizarea de servicii sociale
James Buchanan2, economist, laureat al Premiului Nobel si autor de

referinta pentru ,,public choice theory", considera ca indivizii vin impreuna
in politica pentru a-si satisface propriul interes.
Guvemul este o forma de contract intre indivizi care cad de acord, pen-
tru un beneficiu mutual, sa respecte legile si sa suporte guvemul in schimbul
protectiei propriilor vieti, libertatilor si proprietatilor, Este adevarat ca guver-
nul trebuie sa indeplineasca o serie de functii pe care piata nu le indeplineste.
El are rolul de a indrepta lucrurile acolo unde mecanismele pietei esueaza
(,,market failure").
In primul rand, guvemul este obligat sa ofere bunuri de utilitate pu-
blica tuturor fara exceptie. Serviciile de aparare nationala sunt un bun exem-
plu pentru acest caz. Pe de alta parte, externalitatile sunt un alt domeniu in
care guvemul intervine, iar mecanismele pietei se dovedesc insuficiente. 0
extemalitate intervine atunci cand o activitate a unui individ, firma sau
guvem local impune costuri necompensate asupra celorlalti, Un exemplu in
acest sens ii reprezinta poluarea aerului si a apei. Guvemul raspunde la aces-
te situatii fie reglementand activitatile care pot conduce la extemalitati, fie
impunand penalitati pentru aceste activitati spre a compensa costul lor pen-
tru societate.
,,Public choice theory" ajuta la explicarea faptului ca, in general, par-
tidele politice si candidatii esueaza in a oferi alternative de politici publice
clare in campaniile electorale. Partidele si candidatii nu sunt interesati sa
avanseze principii, ci sa castige alegerile. Ei formuleaza propuneri de poli-
tici publice pentru a castiga alegerile, nu ca~tiga alegerile pentru a formula
politicile publice. Fiecare partid si fiecare candidat cauta sa prezinte altema-
tiva de politici publice cea mai atractiva pentru electorat, deplasandu-se spre
,,centru", spre variantele eel mai putin conflictuale, pentru a creste numarul
de votanti.
Exista si o serie de probleme pe care aceasta teorie le ridica. Oficialii
guvemamentali nu au intotdeauna informatiile necesare pentru a analiza
schimbarile din preferintele alegatorilor, Diferit de situatia consumatorilor
de pe piata, votantii ,,consumatori" nu se angajeaza permanent in activitati
de votare. Cand candidatii afla cu adevarat preferintele electoratului se poate
sa fie prea tarziu, alegerile fiind deja compromise. Chiar dupa alegeri, candi-
2. Buchanan, James M., 1980, ,,Rent Seeking and Profit Seeking", in Toward a Theory of the
Rentseeking Society, editori James M. Buchanan, Robert D. Tollison si Gordon Tullock, Texas
A&M University Press.
Parteneriatul publicprivat 15
datii pot doar presupune ca au intuit corect sau nu preferintele electoratului.

Rezultatele voturilor nu sunt intotdeauna informative din punctul de vedere
al politicilor publice dorite de electorat.
In absenta unei bune informari despre preferintele electoratului, ten-
dinta politicienilor si birocratilor este de a considera ca puterea lor in soci-
etate nu este limitata. Ei au tendinta de a exagera beneficiile programelor
guvemamentale, utilizeaza diverse ,,iluzii fiscale" precum taxe mascate,
finantare de deficit etc., acestea conducand la o subestimare a costurilor
guvemamentale. Toate aceste ,,e$ecuri politice" due la supraoferta de bunuri
si servicii si la suprataxarea cetatenilor,
,,Public choice theory" contribuie si la o mai buna intelegere a activi-
tatii grupurilor de interes si a modului in care acestea afecteaza politicile
publice. Majoritatea guvemelor ofera ,,cvasi-bunuri publice" de care benefi-
ciaza doar anumite grupuri. Este rational pentru indivizii care urmaresc
interesele proprii sa se organizeze pentru a face mai eficient presiuni asupra
guvemului in vederea satisfacerii acestor interese. Costul acestor beneficii
specifice pot fi distribuite catre toti platitorii de taxe, multi dintre ei nepar-
ticipand in nici un fel la obtinerea acestora din partea guvemului. Dar se
poate intampla si invers.
Spre a-si atrage suporteri, membri si contributii, grupurile de interes
trebuie sa-si dramatizeze cauza pentru a convinge de faptul ca ignorarea
cererilor lor reprezinta un pericol pentru societate. Chiar atunci cand guver-
nul le indeplineste cererile, grupurile de interes trebuie sa formuleze alte
cereri pentru ,,a ramane in cursa". Cu alte cuvinte, si grupurile de interes, ca
si actorii politici, i$i urmaresc propriul interes pe piata politica,
Revazand literatura de specialitate, putem spune ca nu exista o formula
general valabila de definire a ceea ce este parteneriatul public-privat. Unii
autori utilizeaza termenul intr-o acceptiune restransa, reducand parteneriatul
public-privat la cooperarea in domeniul ofertei de servicii publice si infra-
structura. Alti autori introduc sub acelasi termen o multitudine de activitati
pe baza de cooperare si parteneriat. Poate ca aceasta situatie confuza exista
deoarece parteneriatul public-privat este analizat din diverse perspective -
administratie publica, economie, stiinta juridica -, fiecare aducand propria
abordare asupra problemei.
Exista destule neclaritati in utilizarea tennenului de parteneriat public-
privat. 0 serie de autori considera ca acesta este acordat abuziv unor fonnule
contractuale care se inscriu intr-un alt registru. De exemplu, Mitchell-
Weaver3 si Manning sustin foarte transant ca ,,privatizarea este privatizare si

subsidiile sunt subsidii; ele nu sunt parteneriat public-privat". Ei definesc
parteneriatul public-privat ca fiind ,,in primul rand un set de relatii insti-
tutionale stabilite intre guvem si diversi actori din sectorul privat si soci-
etatea civila".
Un accent deosebit cade pe intelegerea termenului de ,,parteneriat".
Pentru a indeplini criteriul parteneriatului sunt necesare o serie de inter-
actiuni intre diversi agenti publici si privati, trebuie stabilite acorduri asupra
obiectivelor de atins si metodelor de lucru, trebuie realizata si agreata de
parti o anume diviziune a muncii pentru atingerea scopurilor propuse.
O viziune cu accente corporatiste asupra parteneriatului public-privat
ne este oferita de autori precum Peters4 sau Salomon. 5 Ei arata ca trebuie sa
intelegem clar ca promovarea parteneriatului public-privat nu are drept scop
promovarea economiei libere de piata, ci raspunde unor repere de dezvoltare
economica corporatista,
Observand realitatea functionarii parteneriatului public-privat in tari
aflate in tranzitie, Robinson si White6 arata ca aici accentul cade mai degraba
pe ,,complementaritate" si mai putin pe cooperare, parteneriatul public-pri-
vat conducand la cresterea actiunii statului de dezvoltare a unui mediu pro-
pice pentru cooperarea cu alte sectoare. Ramane esential ca o serie de carac-
teristici trebuie regasite in relatiile de tip parteneriat public-privat, indiferent
de tipul de abordare teoretica.
in ultimii 25 de ani parteneriatul public-privat a dobandit o importanta
tot mai mare atat in zona politicilor sociale, cat si in domeniul dezvoltarii
economice. Aceste schimbari sunt legate de ceea ce numim procesul de
,,reforma a guvernarii", care inglobeaza ideea cresterii actiunilor de coo-
perare intre sectoare pentru rezolvarea diverselor probleme ale societatii.
Formuland o definitie mai flexibila, putem considera parteneriat public-pri-
vat toate initiativele de cooperare si parteneriat intre sectoare (public, privat,
social).
3. Mitchell-Weaver, C., 1992, ,,Public-Private Partnership", In ,,Third World Development: A
Conceptual Overview", In Studies in Comparative International Development.
4. Peters, G., 1987, Thirs Party Governments and PublicPrivate Partnerships, Department of
Political Science, University of Pittsburgh, M5.
5. Salomon, L.M., 1981, ,,Rethinking Public Management: Third-Party Government and the
Changing Forms of Government Action", In Public Policy, p. 255-275.
6. Robinson, M. si White, G., 1997, The Role of Civic Organizations in the Provision of Social
Services. Towards Synergy, Helsinki, World Institute for Development Economics Research
(UNU/WIDER), Research for Action, 37.
Prin parteneriatul public-privat se realizeaza diverse aranjamente prin

care diverse servicii pub lice sunt oferite cetatenilor ( consumatori de bunuri
si servicii) prin cooperarea cu sectorul privat, profit sau nonprofit. Astfel, se
pot sustine programe de infrastructura publica, facilitati comunitare, servicii
adiacente de tot felul si servicii sociale. Aceste parteneriate sunt caracterizate
de eforturi mixte in materie de infrastructura, responsabilitati si beneficii
impartasite. Deci in momentul in care vorbim de parteneriat public-privat, ne
referim la oferta de servicii publice implementate privat.
Parteneriatul public-privat are la baza principiul cooperarii voluntare.
O conditie necesara a implicarii voluntare o reprezinta convingerea actorilor
publici si privati ca vor avea de castigat dintr-un astfel de demers cooperativ
mai mult decat daca ar actiona singuri. Fiecare partener asteapta un anume
castig din aceasta cooperare - de natura financiara, imagine, valori impar-
tasite, relatii.
Intentia de a coopera nu garanteaza automat succesul unui astfel de
demers. Este nevoie de coordonarea activitatilor si deciziilor, de un manage-
ment de calitate al demersului de cooperare. Succesul cooperarii depinde de
aderarea comuna la reguli si norme.
Efortul de parteneriat si cooperare se extinde la arii foarte diverse de
activitate, de la programele sociale la cele de dezvoltare economica. Cu cat
proiectul pentru care se stabileste parteneriatul public-privat este mai re-
strans si pe termen mai scurt, cu atat cooperarea se realizeaza mai U$Or si cu
cat miza cooperarii este mai mare si perioada de implementare mai lunga, cu
atat dificultatile ce tin de stabilirea unei formule contractuale cresc. Dar, in
acelasi timp, si interesul diversilor actori publici si privati de a se angaja
intr-o formula de parteneriat este mai putemic. Avem o corelatie pozitiva
intre asteptarile unor beneficii semnificative si interesul pentru dezvoltarea
unor formule de parteneriat si cooperare de tip public-privat.
Se poate intampla ca efortul de parteneriat si cooperare sa esueze chiar
in conditiile in care asteptarile partenerilor legate de marimea si importanta
beneficiilor sunt mari. In acest caz, motivele esecului tin de lipsa unor con-
ditii propice pentru ca acest parteneriat sa se materializeze. Un prim motiv,
des intalnit, ar putea sa fie lipsa unui cadru legal adecvat, care ingradeste
posibilitatea guvemului de a se angaja in formule de parteneriat cu sectorul
privat. Un alt motiv ar putea sa fie lipsa de intelegere reciproca a specificu-
lui sectorial din zona guvernamentala si din cea privata. Si, desigur, exista
situatii in care interesele partilor sunt incompatibile si nu se poate ajunge la
compromis.
loacelor utilizate in atingerea lor de sectorul public decat de eel privat. Prin
combinatia de caracteristici specifice ambelor sectoare, organizatiile nongu-
vemamentale sunt foarte adecvate ca parteneri in formule de tip public-pri-
vat. Ele joaca cu succes rolul de intermediar intre stat si indivizi, asigurand
platforma de pe care indivizii pot accesa si interveni in politicile publice cu
impact asupra existentei lor. Ca rezultat al redefinirii rolurilor si responsa-
bilitatilor guvemelor, sectorului privat si societatii civile, apar noi retele
avand la baza un parteneriat de tip public-privat care W propun solutionarea
unor probleme sociale considerate altadata a fi exclusiv in responsabilitatea
guvemului.
Parteneriatele de tip public-privat:
• sunt voluntare si au la baza caracteristicile fiecarui partener;
• optimizeaza alocarea resurselor;
• aduc rezultate cu beneficii mutuale pe o perioada determinata de
timp;
• implica contracte formale, scrise, care specifica scopul si durata
parteneriatului, tipul de management aplicat si strategiile de exit.
Iata ce poate sa ofere parteneriatul public-privat celor care se implica
in realizarea lui:
• guvemelor le asigura accesul la noi resurse (financiare, expertiza
tehnica, cercetare si infrastructura); 1
• organizatiilor nonguvemamentale le asigura acces la finantare (pu-
blica si privata), suport in-kind, expertiza tehnica;
• sectorului de afaceri ii asigura acces si solutii mai bune legate de
managementul riscului, piata si expertiza de dezvoltare comunitara,
formule sigure de contract.
Contractarea sociala ca formula de succes de aplicare

a principiilor parteneriatului public-privat in domeniul social
Legat de dezvoltarea aplicarii parteneriatului public-privat in domeniul
social, asistam la o crestere a formulelor de contractare sociala. Aceasta
reprezinta un proces care presupune scoaterea la licitatie a ofertei de servicii
sociale catre contractorii extemi privati, Cu alte cuvinte, in loc sa angajeze
personal propriu si infrastructura pentru a sustine oferta de servicii sociale
identificata ca necesara, statul cauta sa sprijine aceste servicii prin con-
tractarea unui agent privat care va oferi eel mai bun raport calitate-cost in
unna unei licitatii. In unele situatii, la licitatie pot participa si institutii pu-
bariere pentru a permite ,,alimentarea" pietei cu noi ofertanti de ser-

v1c11.
• Costurile de tranzitie sunt minime astfel incat sa se asigure com-
petitia intre actualii si potentialii contractori. Valoarea economiilor
din costurile de implementare trebuie sa fie mai mare decat valoarea
costurilor de tranzitie pentru a asigura eficienta sistemului.
in alta ordine de idei, dar legat tot de costurile de tranzitie, acestea tre-
buie sa fie minime in conditiile trecerii de la un contractor la altul. In acest
mod nu sunt descurajati cei care doresc sa intre in sistem, este stimulata com-
petitia si se asigura interesul contractorilor de a incerca sa ofere servicii de
calitate la preturi minime.
• Exista legaturi ( fie ele si minime) intre serviciile contractate si restul
sistemului. Este important sa cunoastem ce se intampla cu serviciile
contractate. in interiorul procesului de contractare sunt produse
informatii foarte valoroase pentru intregul sistem de servicii sociale,
contractate sau nu, care trebuie recuperate intr-o forma sau alta ( eva-
luare, monitorizare, raportare ). Procesul de contractare slab gestionat
are tendinta sa diminueze cantitatea de informatie din dorinta con-
tractorilor privati de a-si proteja si maximiza sansele in competitii
viitoare. Acest lucru se poate evita prin implementarea unui sistem
eficient de evaluare, monitorizare si raportare.
• Evitarea monopolului in contractare. Daca sunt scoase spre con-
tractare mai multe tipuri de servicii, este de dorit ca acestea sa nu fie
obtinute de acelasi contractor sau de un numar foarte limitat de con-
tractori. Descurajarea cornpetitiei si monopolul vor conduce la sea-
derea eficientei sistemului de contractare sociala.
Trebuie spus ca precizia obiectivelor in materie de contractare sociala
si gradul de dezvoltare a pietei pot asigura succesul unui astfel de tip de prac-
tica. Desi in teorie atat stabilirea de parteneriate in domeniul programelor
sociale, cat si realizarea de contractare sociala par relativ simplu de realizat,
este necesar sa avem inca o conditie de fond indeplinita: un sistem adminis-
trativ modern, interesat si activ in materie de reforma si inovatie administra-
tiva,
Contractarea socials nu rezolva miraculos toate problemele de fond in
domeniul serviciilor sociale. Un sistem de servicii sociale de calitate apare
dintr-o interactiune complexa de elemente care tin de costuri, de calitatea
serviciilor si de principii de echitate. Rolul guvemului trebuie sa ramana
determinant in stabilirea obiectivelor si strategiilor de urmat, el fiind acela
care modeleaza practica contractarii sociale in beneficiul societatii. Atat in

tarile industrializate, cat si in tarile in curs de dezvoltare sau in tranzitie a
crescut foarte mult in ultimii ani interesul pentru dezvoltarea parteneriatului
si cooperarii dintre guveme si actori nonguvemamentali. Putem vorbi astfel
despre o tendinta globala de reforma a practicilor administrative si de guver-
nare in cadrul careia sunt reconsiderate rolul statului in societate, precum si
modalitatile prin care se pot rezolva probleme ale societatii prin cooperare
intersectoriala. Aceasta tendinta are eel putin doua dimensiuni:
1) o dimensiune manageriala, care se refera in principal la reforma
practicilor administrative, la cresterea eficientei utilizarii fondurilor
publice si a gestionarii programelor guvemamentale prin introdu-
cerea unor elemente imprumutate din managementul organizatiilor
private; acest nou model de practica administrativa este cunoscut
sub denumirea de Noul Management Public (New Public Mana
gement NPM);
2) o dimensiune politica, ce se refera in primul rand la interesul tot mai
mare pentru ceea ce numim reforma guvernarii, reforma relatiei din-
tre guvem ~i cetatean; in designul si implementarea politicilor pu-
blice se pune tot mai mult accentul pe implicarea cetateanului
(informare, consultare, participare ), pe cresterea transparentei in
deciziile administrative, pe cresterea raspunderii si responsabilitatii
guvemamentale in deciziile de politics publica si pe managementul
pluralist.
in ultimii 20 de ani a crescut sensibil experienta dezvoltarii de partene-
riate intrasectoriale, cu deosebire parteneriate intre sectorul public si sectorul
nonguvemamental. Scopul acestor parteneriate este acela de a realiza obiec-
tive convergente prin eforturile combinate ale celor doua sectoare, in care
rolurile si responsabilitatile fiecaruia raman distincte.
Parteneriatulpublic-privatin Romania
Dupa 1989 a inceput sa-si faca loc si in Romania ideea dezvoltarii unor
formule de parteneriat pentru a rezolva eficient problemele de politica pu-
blica. Asa cum precizam anterior, practica parteneriatului public-privat nu
reprezinta numai o problema de decizie tehnica, ci presupune intelegerea si
acceptarea politica a utilitatii acestei formule de management. Statul comu-
nist, prin caracteristicile si natura regimului politic in care functiona, nu
accepta formule intersectoriale in gestiunea problemelor socio-economice.
Dupa 1989, a avut loc un proces de regandire si restructurare a relatiei din-

tre sectorul guvemamental si eel nonguvemamental, proaspat renascut.
Iata cum se prezinta istoria constructiei politice a relatiei dintre sec-
torul guvemamental si eel nonguvemamental dupa 1989 in Romania, reflec-
tata in constructia institutionala si juridica a statului.
• Pana in 1997. In cadrul guvemului, relatia cu societatea civila a
revenit Consiliului pentru coordonare, strategie si reforma economi-
ca, acesta asigurand secretariatul Grupului interministerial de lucru
pentru dezvoltarea societdtii civile.
• 14 noiembrie 1997. Prin decizia primului-ministru a fost instituit
Oficiul pentru relaJia guvernorganizatii neguvernamentale, in ca-
drul aparatului de lucru al primului-ministru.
• Primavara lui 1998. De la nivel central a fost solicitata decidentilor
locali desemnarea la nivelul fiecarei institutii publice a unui respon
sabil de relatia cu societatea civild.
• Martie 1998. La inceputul guvernarii 1996-2000, a fost instituita
Directia relatii cu publicul, protocol si organizatii neguvernamen
tale in cadrul Secretariatului General al Guvemului.
• 9 septembrie 1998. Prin decizia nr. 232 a primului-rninistru, a fost
constituit Consiliul consultativ al primuluiministru pentru relatia cu
organizatiile neguvernamentale, format din 13 membri, pentru o pe-
rioada determinata de doi ani. Consiliul s-a reunit doar de cateva ori.
• Februarie 1999. Expertii din cadrul Oficiului au fost transferati la
Consiliul pentru coordonare econornico-financiara, in cadrul Depar
tamentului pentru dialog social (Directia de relatii cu ONGurile).
• Ianuarie 2001. A fost instituit Departamentul pentru analiza insti-
tutionala si sociala prin H.G. 25/4 ianuarie 2001, plasat sub autori-
tatea primului-ministru. In cadrul DAIS a fost creata Directia de
Relatii cu Mediul Politic si Asociativ, care W propune sa fie un inter-
mediar activ intre administratia publica, organizatiile neguverna-
mentale si grupurile politice sau cele cu influenta politica.
Pe fundalul acestei evolutii in constructia institutionala a relatiei dintre
stat si sectorul nonguvemamental, au avut si au loc schimbari legislative si
institutionale care marcheaza dezvoltarea rolului organizatiilor nonguverna-
mentale ca partener in designul si implementarea politicilor publice cu pre-
cadere in domeniul politicilor sociale.
Furnizarea de servicii sociale in parteneriat cu organizatlile

nonguvernamentale
Tipuri de servicii Actul normativ Parteneriat organizatii Comentarii

nonguvernamentale
- administratia publica
1 2 3 4
Masa calda Art. 2, lit. d si c, Organizatiilc si fundatiile care or- Masa calda sc acorda pc o pcri-
art. 12/L 208/1997 ganizcaza si administreaza cantine oada de 90 de zilc/an.
sociale pot primi subvcntii de la
bugctcle locale.
lngrijirea Art. 7, al I, art. 11/L Organizatiile neguvernamcntale, Ingrijirea sc acorda fie la domi-
persoanelor 17 /2000 privind asisten- precum si unitatile de cult recu- ciliu, fie in centre de zi, cluburi
varstnice ta sociala acordata per- noscute in Romania pot incheia de varstnici, case de ingrijirc
soanelor varstnicc convcntii cu consiliile locale temporara, locuinte sociale sau
avand ca obiect furnizarea de scr- carninc de batrani.
Servicii Art. 8, 9 al. I, art. 14/L vicii sociale si socio-rnedicale pen- Se acorda consilicrc juridica ~i
de consilicrc 17/2000 privind asis- tru pcrsoancle varstnice. administrativa, precum si con-
tenta socialii acordata silicre in vedcrea prcvenirii
persoanelor varstnice marginalizarii sociale.
Servicii de adoptic O.U. 25/1997 privind Organizatiile trcbuie sii indcpli- Adoptia cste o masura speciala
rcgimul juridic al neasca critcriile stabilitc prin H.G. de protectie a copilului aflat in
adoptici; 245/1997 cu privire la criteriile de dificultate care se aplica numai
H.G. 245/1997 cu autorizare a organismelor private in masura in care celelaltc ma-
privire la criteriile de care dcsfasoara activitati in dome- suri de protectiei au fost epui-
autorizare a organisme- niul protcctiei copilului prin zate.
lor private. adoptie. Identificarea copiilor care vor fi
incredintati in vederea adoptiei,
a familiilor adoptive se reali-
zcaza de catre serviciul public
specializat.
Asistcnta Art. 7/0.U. 26/1997 Organismelc private autorizate Copilul aflat in dificultate poate
maternalii privind protcctia copilu- care au ca obiect de activitate pro- fi incredintat sau dat in plasa-
lui aflat in dificultate rcctia copilului pot organiza, in ment unui asistcnt maternal pro-
tcmeiul H.G. 119/1997, o serie de fcsionist. Asistentul maternal
servicii, nominaliz~te ca atare de este angajat cu contract de
lcgc. munca fie al scrviciului public
spccializat, fie al unui organism
privat autorizat in protectia
copilului.
Protcctic in rcgim Art. 7,15/0.U. 26/1997 Organismelc private autorizatc In situatii care pun in pericol
de urgcnta privind protectia copilu- care au ca obicct de activitatc pro- siguranta si intcgritatea copilu-
Jui aflat in dificultatc. tcctia copilului pot organiza, in lui, comisia privind protectia
Art. 34/H.G. 117/1999 tcmeiul H.G. 119/1997, o serie de copilului poate dispunc incrc-
privind normelc mcto- scrvicii, nominalizate ca atarc de dintarea sau plasamcntul in re-
dologicc lcgc. Organizatiilc trebuie sii indc- gim de urgcnta unei persoane,
plineasca criteriilc stabilitc prin familii, scrviciului public auto-
H.G. 604/1997 privind critcriile si rizat sau unui organism privat
procedurile de autorizare a orga- autorizat. Protcctia copilului se
nismclor private care dcsfasoara rcalizeaza in centre de primire
activitati in domeniul protectiei si/sau centre de asistcnta ~i spri-
copilului. jin al copilului cu problcmc psi-
hosocialc.
Parteneriatul publicprivai 25
1 2 3 4
Serviciul de asis- Art. 2, lit. b/Legea Masa caldii se acorda tinerilor
ten(a si sprijin al 218/1997 privind canti- peste 18 ani care provin din fa-
tineri!or de peste nele sociale; Art. miliile sarace. Tinerilor care au
18 ani 19/0.U. 26/1997 implinit varsta de 18 ani si care
privind protectia copilu- urmeazii o forma de invatarnanr
Jui; Art. 27, pct. superior Ii se acorda asistenta de
30/H.G.117/1999 specialitate si sprijin pentru de-
privind normele finitivarea studiilor si integrare
metodologice. sociala,
Servicii pentru Art. 35/H.G. 117/1999 Centre matemale
mama si copil privind normele
metodologice
Servicii de asis- Art. 35/H.G. 117/1999 Centre maternalc si centru de
tenta si sprijin privind normele ingrijire de zi, centre de consi-
al copilului aflat metodologice liere si sprijin pentru parinti,
in dificultate pentru femei gravide
Servicii de Art. 35/H.G. 117/1999 Centre de consiliere si sprijin
consiliere privind normele pentru parinti
metodologice
Servicii pentru Art. 35/H.G. 117/1999 Organismele private autorizate Sunt prevazute expres in actul
prevenirea privind normele meto- care au ca obiect de activitate pro- normativ planningul familial si
abandonului dologice. Strategia gu- tectia copilului pot organiza, in educatia eontraeeptivii. Strategia
vernarnentala in dome- temeiul H.G. 119/1997, o serie de nationala identifica printre
niul protectiei copilului servicii, nominalizate ca atare de masurile de prevcntie a abando-
in dificultate lege. Organizatiile trebuie sii inde- nului si serviciile de prevenire a
plineasca criteriile stabilite prin abandonului copilului in perioa-
H.G. 604/1997 privind criteriile $i da preconceptiva si serviciul de
proeedurile de autorizare a orga- monitorizare, asistenta si sprijin
nismelor private care desfasoara al femeii gravide predispuse la
activitati in domeniul protectiei abandonul copilului.
copilului.
Serviciul de Art. 35/H.G. 117/1999 Centre de pregatire si sprijinire
integrare si rein- privind normele a integrarii si rcintegrarii copi-
tegrare a copilului metodologice lului in familie
in familie
Servicii de ingri- Art. 35/H.G. 117/1999 Centrul de ingrijire de zi si
jire si recuperare privind normele recuperare pentru copilul cu
a copilului metodologice handicap. Asistentul personal al
cu handicap copilului cu handicap grav.
Servicii de orien- Art. 35/H.G. 117/1999 Centre de reeducare pentru co-
tare, supraveghere privind normele pilul delincvent. Institute me-
si sprijinire a rein- metodologice dico-legale pentru protectia
tcgriirii sociale copilului delincvent cu nevoi
a copilului speciale.
dclinevent
Servieii de asis- Art. 35/ H.G. 117/1999 Serviciul de asistcnta a copilului
tcnta a copilului privind normcle pentru excrcitarea dreptului sau
metodologice la exprimarea libera a opiniei.
Servieiul pentru sprijinirea copi-
lului in cxercitarca drepturilor
sale.
1 2 3 4
Protcctic de tip Art. 35/H.G. 117/1999 Organismcle private autorizatc Copilul aflat in dificultate poate
rezidcntial privind normclc care au ca obicct de activitate pro- fi incrcdintat sau dat in plasa-
mctodologice tectia copilului pot organiza, in ment in centre de plasament.
temeiul H.G. 119/1997, o scrie de Copiii cu handicap aflati in difi-
scrvicii, nominalizate ca atarc de cultate sunt incrcdintati centre-
lcgc. Organizatiile trcbuie sa indc- lor de plasament care raspund
plineasca critcriile stabilite prin nevoilor spcciale.
H.G. 604/1997 privind critcriile ~i
procedurile de autorizare a orga-
nismclor private care desfasoara
activitati in domeniul protectici
copilului.
Servicii Art. 5,6 /0.U. I 02/1999 Capitolul continc prevcderi privind Protcctia sociala a persoanelor
de asisrcnta privind protectia spe- parteneriatul cu organizatiile negu- cu handicap se acorda in centre
ciala si incadrarca vemamentale ale pcrsoanclor cu pilot, centre de ingrijire si asis-
in munca a persoanelor handicap sau care au ca obicct de tcnta, centre de recuperarc si
cu handicap activitate protectia specials a per- reabilitare, centre de integrare
soanelor cu handicap prin terapie ocupationala.
Scrvicii de ingri- Art. 5 /0. U I 02/1999 Persoanele cu handicap grav,

j ire $i tratament privind protcctia spe- precum si copiii cu handicap
ciala si incadrarea grav au dreptul la un asistent
in munca a persoanelor personal. Asistentul personal
cu handicap este angajat cu contract de
munca de consiliilc locale.
Scrvicii sociale Art.11,12/0.U. 68/2003 Articolelc contin prevederi refcri- Serviciile sociale care se pot
privind serviciilc toare la fumizorii de scrvicii soci- acorda sunt servicii de asistcnta
socialc ale si la parteneriatul dintre scr- sociala cu caracter primar $i ser-
viciilc publice si organizatiile non- vicii spccializate; scrvicii de in-
guvemamcntalc in oferirea accstor grijirc social-rnedicala. De la
scrvicii de asistcnta sociala $i de bugctele locale se pot aloca fon-
ingrijirc medicals. duri pcntru cofinantarea sau
subvcntionarea serviciilor soci-
ale rcalizate de fumizori acredi-
tati, De la bugetul Fondului Na-
tional Unic de Asigurari Sociale
de Sanatate sc pot finanta ser-
vicii medicale (art. 54).
Tabelul anterior reflecta nivelul de dezvoltare a parteneriatului si coo-

perarii intersectoriale care se poate incadra in ceea ce numim parteneriat
public-privat in· domeniul social. Dar nu trebuie sa omitem mentionarea
aparitiei in Romania a elementelor specifice de legislatie privind parteneria-
tul public-privat in zona dezvoltarii economice. Ne referim la Ordonanta
Guvemului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 470/2002, modificata si
completata prin Ordonanta Guvemului 15/2003, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 293/2003. Aceasta parte foarte importanta de le-
gislatie referitoare la parteneriatul public-privat nu face obiectul analizei
noastre, care ramane limitata la domeniul serviciilor sociale. Dar ea trebuie

mentionata pentru a avea o imagine cornpleta a cadrului legislativ si insti-
tutional pentru dezvoltarea parteneriatului public-privat in Romania.
Anul 1998 marcheaza trecerea calitativa spre formulele de contractare
sociala practicate sistematic de stat si deschide un trend ascendent in materie
de parteneriat complex public-privat in furnizarea de servicii sociale. Dupa
sase ani de functionare a unor astfel de formule de parteneriat intersectorial
s-ar impune o evaluare a practicilor de acest tip in Romania si stabilirea unor
alternative de dezvoltare a acestora in viitor. Pana la realizarea unor astfel de
studii de evaluare in Romania, literatura de specialitate, bazata pe experienta
internationala, ne ofera o serie de concluzii si recomandari vizand specific
cresterea eficientei si eficacitatii parteneriatului public-privat si a practicii
contractarii sociale.
Exista o serie de variabile care conditioneaza dezvoltarea si gradul de
succes in dezvoltarea unor parteneriate de tip public-privat intre Guvem si
organizatiile nonguvemamentale. in primul rand, tipul de regim politic joaca
un rol important in structurarea relatiilor dintre stat si sectorul nonguvema-
mental, stimuland sau inhiband rolul pe care structurile nonguvemamentale
il pot avea in oferta de servicii sociale (Ficher 19987, Rondinelli"). Ca o
regula, sistemele democratice sunt mult mai deschise si promoveaza dez-
voltarea unor relatii intersectoriale solide, ca reflex al dorintei statului de a
raspunde cat mai bine nevoilor cetatenilor, Acest lucru nu inseamna ca
relatiile de parteneriat trebuie sa astepte o schimbare de regim pentru a se
transpune in practica. Ele pot avea loc si in contexte politico-birocratice mai
putin democratice, avand chiar un rol pozitiv in cadrul eforturilor de demo-
cratizare dintr-o societate. Dar, cu cat societatea respectiva raspunde mai pu-
tin criteriilor democratice, cu atat sansele acestora de succes sunt mai mici.
Un alt aspect important in succesul constructiilor parteneriale dintre
stat si sectorul nonguvemamental este nivelul de incredere dintre parteneri
(Hulme9 si Edwards 1997). Acest nivel de incredere va influenta dorinta
partilor de a se angaja in relatii parteneriale. in anumite situatii, structurile
guvemamentale vor aprecia acceptarea structurilor nonguvemamentale ca
fumizori de servicii, ca un rezultat al lipsei lor de capacitate de a sustine sin-
7. Ficher, Julie, 1998, Non Governments: NGOs and the Political Development of the Third
World, West Hartford, CT, Kumarian Press.
8. Rondinelli, Dennis A., 1998, ,,Privatisation, Governance and Public Management: The
Challenges Ahead", in Business and the Contemporary World, vol. 10, nr. 2.
9. Hulme, David si Edwards, Michael, 1997, NGOs, Tates, Donors: Too Close for Comfort?,
New York, St. Martin's Press.
gure aceste servicii. Pe de alta parte, structurile guvemamentale se plang

adesea de lipsa de capacitate a organizatiilor nonguvemamentale, in special
in programe mari. La toate acestea se poate adauga si situatia in care guver-
nele considera ca organizatiile nonguvemamentale au uneori preferinte
politice.
De cealalta parte, si organizatiile nonguvemamentale sunt adesea sus-
picioase fata de intentiile de control din partea guvemului. Aceste situatii de
neincredere se pot dezamorsa treptat, pe masura ce experienta lucrului in
comun creste, Un rol foarte important il are existenta unui cadru legal si nor-
mativ coerent. Existenta acestui cadru este legata de cele mentionate. Regi-
murile nedemocratice au tendinta sa fie mai restrictive in constructia legis-
latiei care reglementeaza activitatea sectorului nonguvemamental. Dar si in
tarile cu democratie stabila exista uneori impedimente in dezvoltarea unor
relatii parteneriale solide intersectoriale, ca rezultat mai degraba al unui re-
ziduu de lipsa de incredere. Probleme legate de natura cadrului legal apar si
in legatura cu structurile guvemamentale. Cadrul legal care permite autori-
tatilor publice sa opereze este critic pentru realizarea de parteneriate de sue-
ces. Aici vizam in special legislatia in materie de descentralizare.
Alaturi de variabilele mentionate, un rol important in stabilirea funda-
mentelor unui parteneriat de succes au si caracteristicile politicii publice in
cadrul careia trebuie sa se desfasoare parteneriatul. Politicile publice pot sa
difere in termeni de durata, volumul resurselor alocate, nivelul de expertiza
tehnica necesar pentru derularea procesului de implementare, complexitatea
si varietatea intereselor afectate de deciziile de politica publica, consecintele
distributive ale politicii publice respective.
Intre guvem si sectorul nonguvemamnetal se pot stabili tipuri variate
de parteneriat, de la parteneriate ad-hoc la parteneriate cu mecanisme de
lucru foarte bine structurate si formalizate. Toate formele de parteneriat, de
la cele mai simple la cele mai complexe, au insa nevoie de tehnici si instru-
mente care sa vina in sprijinul actiunilor de cooperare.
Analizand experienta intemationala si cea romaneasca din domeniu,
putem trage cateva concluzii legate de principiile de buna practica in materie
de implementare de parteneriate intersectoriale si contractare sociala.
in primul rand, trebuie spus ca statul are un rol esential in structurarea
conditiilor optime pentru desfasurarea unor parteneriate de tip public-privat
de succes. Statul este eel care detine prerogativele legale pentru a crea legis-
latia si normele care sa permita dezvoltarea parteneriatului de tip public-pri-
vat, el este eel care poate infiinta structuri administrative, proceduri si meca-
nisme care sa permita stabilirea si dezvoltarea relatiilor parteneriale intersec-

toriale. Importante sunt si legislatia coerenta ~i stimulativa privind sectorul
nonguvemamental, mecanismele care permit dezvoltarea relatiilor de con-
tractare si fac posibile alocarile de fonduri publice pentru programe derulate
in parteneriat (finantare publica, implementare privata). Este important sa
existe un efort constant de intarire a capacitatii administratiei de a lucra efec-
tiv cu parteneri nonguvemamentali. Aceasta crestere de capacitate se poate
face prin alocarea de resurse si crearea de stimulente pentru a incuraja dez-
voltarea pietei ofertantilor privati de servicii, incurajarea deschiderii admi-
nistratiei catre cetateni (transparenta, mecanisme de informare si consultare),
dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a implementarii programelor
de politica publics.
Nu mai putin important este efortul statului in asigurarea pregatirii
functionarilor publici prin training sau alte modalitati de formare profesio-
nala in managementul strategic si implementarea de politici publice, in ma-
nagementul relatiei cu cetateanul si consultare publica, monitorizare si cali-
tatea serviciilor.
Pentru a avea succes, parteneriatul public-privat presupune deci exis-
tenta unor conditii atat de ordin politico-administrativ,cat si de management.
Reforma administratiei publice, o politica de descentralizare si deconcen-
trare de servicii coerenta, o legislatie stimulativa pentru sectorul nonguver-
namental sunt elemente de baza pentru asigurarea conditiilor optime de con-
jugare a eforturilor si managementului cooperarii intersectoriale. La acestea
trebuie adaugat un efort sustinut de reforma a practicilor de management
(specificare de obiective, monitorizare si evaluare de politici, standarde pen-
tru servicii), toate acestea constituind instrumentarul care va face posibila
cresterea eficientei parteneriatelor intersectoriale stabilite.
Variabile precum nivelul de incredere dintre parteneri, tipul de politica
publica in cadrul careia urmeaza sa se stabileasca parteneriatul i~i au. rolul
lor. Relatia de parteneriat dintre Guvem si sectorul nonguvemamental pre-
zinta interes atat din punct de vedere politic, cat si din punct de vedere ma-
nagerial (tehnic). Corect structurate si gestionate, parteneriatele de tip pu-
blic-privat din domeniul social pot aduce rezultate si solutii pozitive, efi-
ciente, la problemele societatii.
Bibliografie
Buchanan, James M.1980, .Rent Seeking and Profit Seeking", in Toward a Theory of the
Rentseeking Society, ed. James M. Buchanan, Robert D. Tollison si Gordon Tullock,
Texas A&M University Press
Ficher, Julie, 1998, Non Governments: NGOs and the Political Development of the Third
World, West Hartford, CT, Kumarian Press
Hulme, David, Edwards, Michael, 1997, NGOs, Tates, Donors: Too close for Comfort",
New York, St. Martin's Press
Mitchell-Weaver, C., 1992, PublicPrivate Partnership, in ,,Third World Development: A
Conceptual Overview", in Studies in Comparative International Development
Peters, G., 1987, Thirs Party Governments and PublicPrivate Partnerships, Department of
Political Science, University of Pittsburgh, M5
Robinson, M. si White, G., 1997, The Role of Civic Organizations in the Provision of Social
Services. Towards Synergy, Helsinki, World Institute for Development Economics
Research (UNU/WIDER), Research for Action, 37
Rondinelli, Dennis, A., 1998, .Privatisation, Governance and Public Management: The
Challenges Ahead", in Business and the Contemporary World, vol. 10, nr. 2
Salomon, L.M., 1981, ,,Rethinking Public Management: Third-Party Government and the
Changing Forms of Government Action", in Public Policy
United Nations Interagency Committee on Integrated Rural Development, Partners in Rural
Poverty Alleviation: NGO Cooperation, 1992
2. CINE SUNT CASTIGA.TORII SISTEMULUI
DE PROTECTIE SOCIALA. DIN ROMANIA?
MARIAN PREDA
Tranzitia este o perioada cornplexa, caracterizata de incertitudine, de

incercari, de experimente, de fenomene patologice si de procese sociale cu
disfunctionalitati putemice, ale carei consecinte reale vor fi resimtite multa
vreme de aici incolo; este evident o perioada de beneficii, de avantaje ime-
diate pentru unii (putini) si de costuri pentru multi altii. Costurile sociale ale
tranzitiei au fost evocate in discursurile publice din ultimii ani de la noi, eel
mai adesea afirmandu-se ca somerii, varstnicii cu pensii mici sau fara pensii,
copiii din institutii, copiii strazii, angajatii cu salarii mici sunt marii dezavan-
tajati.
Sub presiunea strazii, a mass-media, a unor organisme si grupuri inter-
nationale, guvernantii au incercat sa-i ajute pe cei mentionati: s-au alocat
fonduri pentru copiii institutionalizati, pentru indexarea pensiilor si salariilor
mici, s-au dat subventii si salarii pentru nemunca, s-au acordat chiar tichete
de rnasa neimpozitate pentru salariati, Desigur, ,,s-a dat" mai mult in anii
electorali. ,,S-a dat" insa insuficient fata de nevoile reale, dar mult fata de
posibilitatile bugetului.
Intr-o tara a nevoilor nesatisfacute, orice ,,ajutor" acordat pare normal,
justificat, si mai nimeni nusa gdndit ca, atunci cdnd .i sa dat", beneficiarii
au Jost cei intradevdr dezavantajati. Pentru ca tot in Romania sunt multi
altii mult mai sever afectati de tranzitie; sunt multe zeci de mii de persoane
fara acte de identitate (in majoritate romi), deci fara nici un fel de drepturi
sociale, sunt mii de tineri care, implinind 18 ani, parasesc anual institutiile
pentru copii fara sa fie protejati in vreun fel, sunt sute de mii sau poate mi-
lioane de persoane care nu au nici un venit pentru ca au iesit demult din
perioada de somaj si din statisticile care arata ca rata somajului scade ( este
vorba doar de somerii aflati in evidente si in schemele de protectie, nu si de
cei care au renuntat sa mai caute un loc de munca). La fel de grav dezavan-
tajate de tranzitie sunt sau au fost familiile sarace cu multi copii care nu ii
institutionalizeaza, ci ii cresc cu sacrificii enorme, :fara sa fie sprijinite sufi-

cient si eficient de stat, si/sau familiile cu un parinte care i~i creste singur
copiii (aproximativ 10% dintre familiile cu copii din Romania), pentru care
greutatile sunt enorme, iar sprijinul statului inexistent.1 Pentru toti acestia,
intr-adevar dezavantajati, masurile de protectie sociala sunt insuficiente. De
ce? Raspunsul e relativ simplu: ei nu protesteaza, ei nu au institutii care sa-i
reprezinte precum sindicatele. Multi dintre ei ( copiii, cei :fara acte) nici
macar nu voteaza, deci nu prezinta interes pentru guvernanti. Pe fondul
declinului general al nivelului de trai, al suportarii costurilor tranzitiei de
catre populatie, statul ( care ~i-a orientat masurile de protectie sociala in spe-
cial asupra segmentelor sociale contestatare sau cu potential contestatar) ia
ignorat parJial sau (uneori) comp/et pe cei mentionati si alte categorii de
cetdteni care au Jost afectaJi foarte grav de tranziJie. Aceste segmente
sociale care nusi pot agrega si promova interesele in mod organizat, insti
tutionalizat, sunt marginalizate, profund dezavantajate, excluse de la drep
turi si participare sociale. Problemele for se agraveazd, fiind din ce in ce
mai greu de rezolvat pentru sistem.
Ignorarea nevoilor speciale ale unor grupuri sociale cum ar fi familiile
cu multi copii, copiii institutionalizati si, in special, cei care parasesc
institutiile la varsta de 18 ani, o parte a populatiei de romi, persoanele (in
special copiii) :fara acte si care nu frecventeaza scoala, familiile sarace cu
venituri mici, dar peste plafonul venitului minim garantat, si lasarea lor de
catre stat in afara sistemului de protectie sociala sunt fenomene foarte grave,
care necesita cat mai urgent politici sociale concertate si eficiente.
Rezultat al perpetuarii unor structuri si relatii economice mostenite din
perioada comunista si insuficient reformate, sistemul de redistribuire a
bunastarii din Romania este produsul unor procese in mare masura necontro-
late, o ,,mezalianta'' intre institutii, legi si idei proprii economiei de piata si
economiei de comanda, sustinute sau promovate, pe de-o parte, de presiunile
unor organisme internationale, precum Banca Mondiala si FMI, si, pe de alta
parte, de presiunile sociale exercitate prin intermediul sindicatelor unor ca-
tegorii salariale cu pozitii de monopol in economie (mineri, angajatii regiilor
,,autonome" si ai marilor colosi industriali), in fata carora guvemantii au
cedat de obicei prea usor,
I. Legea din 2003 privind familiile monoparentale acorda sume de bani diferentiate in functie de
numarul de copii (sume oricum foarte mici) doar pentru parintii singuri cu venituri sub
I 800 000 lei, aceste venituri suplimentare fiind aproape nesernnificative comparativ cu cos-
turile minime ale cresterii copiilor. Ceilalti parinti singuri, mult mai multi, nu primesc nimic.
Cine sunt cdstigiiiorii? 33
In tarile occidentale, numite ,,ale bunastarii", statul tinde sa formeze,

impreuna cu celelalte institutii ,,producatoare" de bunastare individuala (sis-
temul pietei, familia si institutiile nonprofit - biserica, asociatiile profesio-
nale si organizatiile caritabile ), ceea ce se numeste reteaua de securitate
sociald (Safety Net), adica un sistem de asigurari sociale completat cu unul
de asistenta sociala (ajutoare sociale care nu provin din contributiile oame-
nilor precum pensiile, ajutorul de somaj si alte drepturi din asigurari sociale),
care actioneaza ca un sistem de ,,plase de sigurantd" si protejeaza eel putin
la nivel minimal orice cetatean.
lndiferent de modelul de politica sociala promovat, in statele occi-
dentale avansate abordarea protectiei sociale are o logica interna ce tine
de sistem ca intreg si, eel putin teoretic, nici un grup social nu este com-
plet ignorat de toate institutille furnizoare de bunastare sociala. Chiar
daca, rezultat al unor principii individualiste, putemic neoliberale, de orga-
nizare, un sistem are o logica interna preponderent reziduala, precum in
tarile anglo-saxone, si incurajeaza redistribuirea doar spre grupurile celor
care intr-adevar nu se pot ajuta singuri, caracterul complet si coerent al
politicilor sociale face ca, eel putin teoretic, sa nu existe grupuri sociale total
ignorate de sistemul de securitate sociala,
Aparitia si poate extinderea in astfel de sisteme a unor grupuri sociale
putemic marginalizate, a unei subclase sociale (underclass), fie ea explicata
prin cauze structurale sau culturale, nu se datoreaza lipsei complete a pro-
gramelor destinate unor grupuri sociale, ci mai degraba ineficientei anumi-
tor programe sau insuficientei fondurilor destinate lor. Diferenta dintre
Romania si statele mentionate este ca la noi existd segmente sociale :ji pro
bleme ale lor care incd sunt ignorate de sistemul de securitate sociald.
Problema generozitdtii selective si inechitabile a guvernantilor a

inceput chiar de la RevoluJie. Primele masuri de protectie sociala luate in
prima jumatate a anului 1990 de conducerea lipsita de legitimitate de atunci
au avut un putemic caracter reparatoriu, cum il numeste Catalin Zamfir
(1995, 1999), dar si unul haotic, intamplator, fiind distribuite ,,pe apucate",
deci in mod cert inechitabil.,Masurile acestea de tip reparatoriu (reducerea
saptamanii de lucru cu o zi, retumarea partilor sociale, acordarea a tot felul
de sporuri, distribuirea alimentelor si bunurilor de larg consum gratuit sau
mult sub preturile reale, stoparea exporturilor de produse alimentare etc.) au
costat bugetul statului extrem de mult. Ele au avut atdt efecte pozitive pe ter
men scurt, cat si consecinJe negative pe termen mediu si lung.
Dupa alegerile din mai 1990, noua putere democratic aleasa, deci legi-
tima, s-a vazut nevoita sa alcatuiasca un ,,program de guvemare care nu
putea sa fie altceva decat un program de trecere a Romaniei la economia de
piata". ,,Nevoia de a-~i asuma responsabilitati pentru care va da mai tarziu
socoteala a determinat noul guvem sa introduca treptat (si timid) criterii de
rationalitate si eficienta in noile programe, deci si in politicile sociale."
(C. Zamfir, 1995)
Realitatea anilor 1991-2000 a fost insa mai trista decat toate previziu-
nile initiale din domeniul protectiei sociale, iar costurile mult mai mari decat
se anticipase. Resursele pentru politici sociale s-au redus substantial pe fon-
dul diminuarii veniturilor generale ale populatiei, statul reducandu-si rolul
( si asa res trans in Romania) de ,,fumizor" de bunastare pentru cetateni.
Ca si in perioada anterioara, in primul rand familia a incercat sa mai
preia din povara care se dovedea prea mare pentru ,,umerii" statului. Si orga-
nizatiile caritabile nou aparute au incercat sa contribuie la rezolvarea unor
probleme sociale, dar, ca peste tot in lume, aceste contributii au fost si ine-
gale (in timp si in teritoriu), si infime comparativ cu nevoile reale existente.
Calitatea vietii cetatenilor a scazut considerabil, o mare parte din populatie
ajungand sa traiasca in saracie, sub nivelul decent de satisfacere a nevoilor,
ha chiar sub nivelul minim de subzistenta.
Datorita unui complex de factori, polarizarea sociala a devenit evi-
denta, pe langa clasa noilor imbogatiti aparand tot mai distinct o ,,clasa de
jos/inferioara" a saracilor, subprivilegiatilor si neadaptatilor la economia de
piata, un fel de lumpen-proletariat in care intra parti (mai mici sau mai mari)
dintre someri, romi, batrani singuri, copii singuri etc.
Faptul ca redistribuirea bunastarii si in general sistemul de politici
sociale caracteristic statului bunastarii redistributiv (numit si statul bunastarii
keynessian) au fost sustinute de populatie atatea decenii nu a fost consecinta
unei atitudini bazate pe generozitate, pe mila. Exista lucrari foarte bine argu-
mentate care demonstreaza ca, de fapt, clasa mijlocie occidentala a sustinut
politicile sociale din a doua parte a secolului XX pentru ca membrii ei erau
principalii beneficiari.
Este un fapt bine cunoscut ca marele castigator al politicilor sociale, al
redistribuirii bunastarii in societate in secolul XX a fost clasa mijlocie (Le
Grand, 1988) si nu cei foarte saraci, in numele carom se justifica multe din-
tre masurile de protectie sociala si in special asistenta sociala, partea non-
contributiva focalizata a sistemului de protectie sociala.
Cine sunt CQ$ligatorii? 35
Daca analizam perioada tranzitiei, putem lesne constata ca acest lucru

s-a intamplat si in Romania.
• De sistemele de gratuitati si burse din domeniul educatiei au benefi-
ciat mai mult copiii din familii cu venituri medii, care au urmat rute
educationale in medie mai lungi decat ale celor saraci, iar sistemul de
invatamant privat i-a avantajat doar pe cei cu venituri ridicate.
• De asigurarile de sanatate au beneficiat (eel putin calitativ) mai mult
cei care aveau asigurari (salariatii si pensionarii) decat cei care nu
aveau asigurari deloc si beneficiau doar de serviciile medicale pri-
mare. De serviciile partial subventionate ( asa cum sunt si in Romania
acum serviciile de stomatologie, de exemplu) in mod sigur saracii au
beneficiat mai putin pentru ca nu puteau sa plateasca partea nesub-
ventionata si renuntau.
• De sistemele de credite avantajoase pentru constructia de locuinte
(sau in general pentru achizitii de bunuri) de asemenea a beneficiat
mai mult ,,clasa mijlocie" pentru ca putea sa garanteze si sa rambur-
seze aceste imprumuturi, de care cei saraci nu prea au beneficiat.
• De putinele servicii de asistenta sociala specializata existente (ser-
vicii pentru persoane cu handicap, servicii pentru varstnici, centre de
zi pentru copii) a beneficiat de asemenea in mare masura clasa
mijlocie, pentru ca acordarea lor nu era conditionata de testarea
mijloacelor, deci nu erau ,,rezervate" exclusiv saracilor, in acest caz
buna informare a celor din clasa mijlocie asigurandu-le accesul la
astfel de servicii.
Daca se cumuleaza toate aceste oportunitati (acordate pe baza de par-
ticipare pe piata muncii sau in mod egal pe baza drepturilor de cetatean) de
care a beneficiat clasa mijlocie cu cele bazate pe testarea mijloacelor de care
a beneficiat exclusiv subclasa sociala, se constata ca primele sunt mult mai
insemnate cantitativ, ceea ce a facut din clasa mijlocie ,,marele castigator" al
politicilor sociale din statul bunastarii (La Grand, 1988).
Desi au existat efecte pozitive certe ale politicilor sociale care s-au
rasfrant si asupra celor saraci (precum reducerea inegalitatii sociale, creste-
rea incluziunii si asigurarea subzistentei celor care traverseaza perioade difi-
cile), politicile sociale s-au dovedit uneori ineficiente si/sau inechitabile,
avand si efecte negative. Dintre acestea, doua sunt extrem de grave in opinia
mea: fonnarea sau largirea unei subclase sociale, a unei ,,clase de jos" a celor
saraci, marginalizati, dezavantajati, numita indeobste in literatura occiden-
tala ,,underclass", si, in stransa dependents cu aceasta dar nu numai, accen-
36 Parteneriatulpublicprivat in furnizarea de servicii sociale
tuarea proceselor de excluziune sociala a unor segmente sociale dezavanta-

jate flagrant de politicile sociale (Preda, 2002).
Iata cateva dintre ,,reformele" care au produs aceste efecte de po-
larizare sociala si de acces inechitabil la resursele redistribuite de stat:
• In Romania, prima lege a educatiei a fost votata de abia in 1995
(Legea 84/1995), la peste cinci ani de la Revolutie. In articolul 2 din aceasta
lege se spune ca ,,educatia este prioritate nationala", dar actiunile guvemelor
de pana acum contrazic acest articol de lege. Iata cateva argumente:
- dupa Revolutie, educatia obligatorie a scazut de la 10 clase la 8,
revenindu-se de curand la nivelul de 10 clase obligatorii;
- desi este prevazut prin lege, procentul de 4% din PIB destinat
educatiei nu a fost atins niciodata pana in 2001; in valoare absoluta,
el a scazut o data cu scaderea PIB-ului, iar in 1996 era cu 40-65%
mai mic decat in Polonia, Cehia sau Ungaria ( ca procent din PIB-ul
fiecarei tari);
- numarul total de studenti s-a dub lat fata de 1989, dar bursele ~i sub-
ventiile per student au scazut dramatic, determinand multi studenti sa
abandoneze scoala sau sa lucreze in detrimentul frecventarii scolii, a
calitatii formarii lor; procentul tinerilor din mediul rural care ajung
sa urmeze o facultate a scazut dramatic pana la cateva procente;
- a aparut invatamantul particular la 'toate formele de invatamant, dar
cu oferta in special pentru invatamantul universitar; acest lucru a
sporit numarul de studenti, dar a redus egalitatea de sansa, a crescut
inegalitatile sociale, tinerii saraci neavand posibilitatea de a-si plati
taxele.
• In 1997 a fost votata Legea asigurarilor de sanatate, iar din 1998 a
inceput sa fie implementata, cu consecinte in general negative:
-_asigurarile sociale si-au restrans aria de cuprindere;
- cheltuielile pentru sanatate ale statului au ramas foarte mici in va-
loare relativa, scazand de la 2,9% din PIB in 1990 la 2,6% in 1997,
dupa care au urcat user, ramanand insuficiente;
- contributia la fondul asigurarilor de sanatate a crescut prin noua lege
de la 10% la 14 % din fondul de salarii si a fost redusa recent la
13,5%, dar este greu de spus daca s-au imbunatatit serviciile, mai
ales ca, desi prin lege este separat de bugetul de stat, bugetul asigu-
Cine sunt cdstigiiiorii? 37
rarilor de sanatate este restrictionat adesea de Guvem la cheltuieli

pentru a nu mari inflatia si a acoperi alte gauri bugetare;
- ca si inainte 'de 1989, populatia continua ,,sa contribuie suplimentar"
la bugetul sanatatii prin ,,atentiile" in bani sau ,,cadourile" date per-
sonalului medical;
- multe persoane sunt acum neacoperite de asigurarile de sanatate; din-
tre cei care nu sunt copii, salariati, pensionari, beneficiari de ajutor
social, de ajutor de somaj sau persoane cu handicap, multi nu-si pla-
tesc asigurarea;
- se poate spune ca accesul la serviciile de sanatate a scazut; un exem-
plu: prin noua lege, costul multor servicii (precum cele de stomatolo-
gie) este partial sau total suportat de pacientii asigurati, de unde
rezulta ca cei foarte saraci, chiar daca sunt asigurati, nu au acces la
astfel de servicii.
• Sistemul de pensii din Romania s-a confruntat dupa 1989 cu pro-
. bleme extrem de grave:
- calculul pensiei a fost comp let inechitabil pana in 2001, fiind diferit
pentru cei pensionati in perioade diferite si dependent doar de con-
tributie ( cei mai buni cinci ani consecutivi de contributie din ultimii
10 ani lucrati), ceea ce a dus la pensii .amase" bazate doar pe o con-
tributie foarte mare timp de cinci ani si la pensii foarte mici datorate
unor salarii mici la sfarsitul carierei sau pensionarii inainte de 1989;
- noua lege a sistemului de asigurari de pensii si alte drepturi de asi-
gurari sociale, Legea nr. 19/2000, a fost votata si a inceput imple-
mentarea ei de-abia la 11 ani (?!!) de la Revolutie;
- de ea nu vor beneficia insa cei ( extrem de multi) care lucreaza ,,la
negru" sau nu lucreaza deloc si care nu vor intra in sistemul de asi-
gurari de stat cand vor atinge varsta de pensionare;
- numarul de salariati, deci si numarul de contribuabili la fondul de
pensii, a scazut dramatic de la peste 8 milioane in 1990 la aproxima-
tiv 4,5 milioane in ultimii ani, acest lucru pricinuind o mare criza a
finantarii fondurilor de pensii;
- numarul de pensionari a crescut atat prin introducerea in sistemul
general de pensii a pensionarilor din agricultura, cat si prin pen-
sionarile anticipate aprobate de Guvern si prin explozia de pensionari
pe caz de boala, multe dintre ele suspecte, frauduloase, dar neanulate
datorita deficitului grav din sistemul de control al oficiilor de pensii;
- o mare problema tine de lipsa de vointa politica pentru a generaliza

cat mai rapid noua modalitate de calcul la toti pensionarii, deci si la
cei pensionati inainte de 1 aprilie 2001; aceasta creeaza o grava ine-
chitate intre cei pensionati inainte si dupa implementarea legii; in-
tentia de a generaliza abia acum (pana la sfarsitul anului 2005)
modalitatea de calcul a pensiei se bazeaza pe interese electorale,
garantandu-li-se pensionarilor case va lua in calcul punctajul eel mai
mare dintre eel vechi si eel nou calculat;
- sistemul de pensii suplimentare si eel de pensii private se vor intro-
duce treptat, dar ele vor fi accesibile doar celor cu venituti ridicate,
asa ca vor creste odata in plus inegalitatea sociala;
- mentinerea unei rate a contributiei mare pentru angajator si mica
pentru angajat (desi in tarile UE raportul este invers) acorda posibi-
litatea de a nu plati intreprinderilor de stat si face dificila sanctio-
narea indivizilor pentru care nu s-a platit contributia.
• In Romania, asistenta sociala a fost si ramane insuficient dezvoltata,
neacoperitoare pentru toate problemele sociale si grupurile sociale cu pro-
bleme. 0 multime de segmente sociale sunt inca excluse si ignorate de sis-
temul de protectie sociala, chiar daca evolutiile din ultimii patru ani au fost
pozitive mai ales in privinta beneficiilor de asistenta sociala (Legea 416 a
venitului minim garantat si Legea 116 privind combaterea marginalizarii
sociale sunt doua exemple in general pozitive ).
Totusi, trecerea de la masuri de asistenta sociala financiara la servicii
sociale se lasa asteptata, prevederile legislative privind serviciile de asistenta
sociala nefiind sustinute de eforturi si de fonduri pentru implementarea unui
sistem. Se remarca totusi eforturile de integrare a serviciilor pentru copii si
pentru persoane cu handicap cu celelalte servicii de asistenta socials, un pro-
ces benefic si de mult asteptat care va intra intr-o noua etapa de la 1 ianua-
rie 2005, cand serviciile teritoriale de asistenta sociala si de protectie a
copilului vor fi integrate.
Toate aceste masuri luate adesea la presiunile organismelor internatio-
nale, considerate puncte de pe ,,foile de parcurs" ale diverselor ,,integrari"
ale Romaniei, sunt considerate mai degraba un ,,pret" platit de guvernanti
pentru ravnitele apartenente la lumea occidentala decat necesitati, prioritati
ale societatii romanesti,
Preocupati de cresterea sau de scaderea in popularitate a partidelor si a
lor personal, de ritmul privatizarii sau de votarea bugetului, decidentii par
Cine sunt cdstigdtorii? 39
adesea sa ignore prioritatile reale si costurile sociale ale tranzitiei, care au

ajuns prea mari, prea greu de suportat pentru o mare parte din populatie.
Efectele tranzitiei asupra populatiei sunt reflectate in increderea acesteia in
institutiile sau personalitatile politice, in actiunile sindicatelor si patronatului
din sectorul bugetar (influentat si el mai mult de interesele subordonatilor
decat, asa cum ar fi normal, de politica econornica a guvemului). Interesele
de grup agregate in actiunile sindicale (sustinute adesea si de managerii
populisti din sectorul de stat) au determinat, de fapt, actiunile in plan econo-
mic si uneori chiar in plan politic.
Acordarea unor compensatii uriase anumitor categorii de salariati
disponibilizati si neacordarea acelorasi avantaje altor categorii au fost deter-
minate in special de presiunile sociale si nu de politicile economice sau de
interese pur politice. Aceste presiuni au fost exercitate insa, asa cum am pre-
cizat, de anumite grupuri (angajatii din sectorul de stat si in special cei din
regiile autonome si din marile intreprinderi industriale), care si-au revendi-
cat propriile drepturi (sau privilegii), ignorand drepturile altor grupuri/seg-
mente sociale. Acestea din urma, fara alte posibilitati de promovare a intere-
selor proprii. decat alegerile si fara alti reprezentanti decat institutiile statu-
lui, au fost tradate si uitate de o clasa politica ignorants si cu tinte pe termen
scurt, nu de perspectiva,
Cantonate in batalii politice pentru mentinerea sau castigarea puterii,
in eforturi de imbunatatire a imaginii lor (inteme sau internationale), carac-
terizate de o incapacitate manageriala cronica, lipsite adesea de strategii
coerente carora sa le subordoneze deciziile sectoriale si de fundamentarea
stiintifica a deciziilor lor in plan social, institutiile puterii au dat nastere unui
sistem de distribuire si redistribuire a bunastarii injust, incoerent si mai ales
ineficient.
Dezbaterile pub lice au ramas si ele in sfera economicului si a coruptiei,
ignorand eel mai adesea problemele sociale. Prioritatea logica a reformelor
economice fata de cele sociale si nevoia urgenta de privatizare si restruc-
turare au impins dezbaterea publica a problemelor sociale pe ,,lista de
asteptare", Odata finalizate insa cele mai importante etape ale privatizarii si
restructurarii, consider ca dezbaterile publice isi vor muta incet centrul de
greutate spre gravele probleme sociale din tara noastra. Cu cat este intarziata
insa abordarea lor, cu atat mai mari vor fi costurile ulterioare.
Bibliografie
Deacon, B., 1993, ,,Developments in East European Social Policy", in Jones, Catherine,
(editor), New Perspectives on the Welfare State in Europe, Routledge
Deacon, B. (with Hulse, M. and Stubbs, P.), 1997, Global Social Policy, Sage, London
Dean, H. & Taylor-Gooby, P., 1992, Dependency culture, the Explosion of a Myth, Harvester
Esping-Andersen, G., 1990, The Three Worlds of Welfare Capitalism, Cambridge, Polity
Press
Esping-Andersen, G., (editor), 1996, Welfare State in Transition: National Adaptation in
Global Economies, Sage, London
George, V. si Taylor-Gooby, P., 1996, European Welfare Policy: Squaring the Welfare
Circle, McMillan, London
Goodin, R.E., Le Grand, J., 1987, Not Only the Poor: The Middle Classes and the Welfare
State, London, Allen and Unwin
Goodin, Robert E., Heatley, B., Muffels R., Dirven, H.-J., 1999, The Real Worlds of Welfare
Capitalism, Cambridge University Press, Cambridge
Le Grand, J., Propper, C., Robinson R, 1992, The Economics of Social Problems, McMillan,
London
Lewis, 0., 1959, Five Families: Mexican Case Studies in the Culture of Poverty, Panther,
London
Marginean, I., 1994, Politica sociald si economia de piatd in Romania, Centrul de informare
si documentare economica, Bucuresti
Marginean I., 2000, Economia politicilor sociale, Editura Ars Docendi, Bucuresti
Murray, Ch., 1990, The Emerging British Underclass, the IEA Health and Welfare Unit
Pop, L., Tesliuc, C.M., Tesliuc, E.D., Sdrdcia si sistemul de protecJie sociald, Editura
Polirom, Iasi, 2001
Preda, M., 1994, ,,Partidele politice din Romania. Clasificare si Relatii parlamentare", in
Revista de cercetdri sociale, nr. 3/1994, p. 3-28.
Preda, M., 2002, Politica sociald romdneascd intre sdrdcie si globalizare, Editura Poli-
rom, Iasi
Wilson, W. J, 1991, The Truly Disadvantaged: the Inner City, the Underclass and Public
Policy, University of Chicago Press Book
Zamfir, C., Zamfir, E. (coord.), 1995, Politici sociale Romania in context european. ,
Editura Alternative, Bucuresti
Zamfir, C. (coord), 1999, Politici sociale in Romania '90 '98, Editura Expert, Bucuresti, 1999
3. ORGANIZATIILE NEGUVERNAMENTALE,
FURNIZORI DE SERVICII SOCIALE:
SURSA INITIALA SAU SOLUTIE?
OANA TIGA.NESCU
In mod traditional, se considera ca statul bunastarii are responsabili-

tatea indeplinirii unor obiective precum: producerea unor bunuri publice ca
aparare, securitate, infrastructura, sanatate, educatie, cultura, stiinta; protec-
tia sau securitatea sociala a populatiei, care dintr-un motiv sau altul se afla in
dificultate ( aici exista doua componente distincte, si anume asigurarile
sociale si sistemul asistentei sociale); dezvoltarea sociala prin asigurarea
unor conditii sociale considerate importante. 1
Evolutia societatii modeme a atras dupa sine diversificarea nevoilor la
care statul trebuia sa raspunda, dar si cresterea acestora in volum. Intr-o anu-
mita etapa a sistemului, caracterizata de o mai mare vulnerabilitate a statului
( criza economica, stagnare economica), s-a instalat criza. Se vorbeste asadar
despre o adevarata criza a statului bunastarii, care a aparut in statele dez-
voltate din Europa Occidentala la sfarsitul anilor '70.2
O cale de iesire din aceasta criza a fost aceea a restrangerii respons-
abilitatii statului de la finantarea si furnizarea serviciilor sociale publice la
finantarea exclusiva a acestor servicii. Organizatiile din sectorul nonprofit au
gasit o nisa in dezvoltarea domeniului serviciilor sociale, generata de doua
situatii. Astfel, in unele cazuri au existat cerinte exprese ale statului ca aces-
te servicii sa fie fumizate de organizatii nonprofit. Pe de alta parte, in mod
traditional, aceste servicii au fost asigurate de organizatii nonprofit inainte de
a fi devenit responsabilitatea statului, astfel incat ele s-au inters la sursa
initial a.
O alta tendinta, de asemenea legata de extemalizarea functiilor sta-
tului, este aceea a descentralizarii, Pentru a fi un factor pozitiv, aceasta
1. Catalin Zamfir, Elena Zamfir (coord.), Politici sociale. Romania in context european, Editura
Alternative, Bucuresti, 1995.
2. Ghid pentru aplicarea Legii 34/1998. Parteneriate in furnizarea de servicii sociale, 1999,
MMPS si Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Bucuresti.
implica si un transfer de capacitate, nu numai de responsabilitate. In con-

textul noilor tendinte in ceea ce priveste fumizarea serviciilor sociale, un
numar de organizatii neguvemamentale au ajuns sa fie implicate activ in
fumizarea acestora.
In Romania anului 1989, ca in aproape toate tarile central si est-
europene, asistenta sociala prezenta o subdezvoltare cronica. Desi cea mai
_mare parte a populatiei a beneficiat de asigurarea resurselor necesare traiu-
lui, se poate spune ca in anul 1989 Romania nu dispunea de un sistem de ser-
vicii sociale.3 Relativa securitate pe care majoritatea populatiei o regasea in
salarii, pensii, alocatii, ingrijire sanitara, educatie gratuita, bunuri de baza si
locuinte subventionate a incurajat crearea unui sistem de dependenta accen-
tuata a individului fata de stat.
In contextul problemelor sociale generate de tranzitie, organizatiile
neguvemamentale au jucat un rol deosebit in formarea si dezvoltarea altor
servicii sociale decat cele oferite de stat. In cadrul organizatiilor neguvema-
mentale s-a format personal calificat, cu specializari care nu existasera pana
atunci."
Organizatiile neguvemamentale fumizoare de servicii sociale au insa
un trecut istoric. In ciuda unor factori care au intarziat aparitia sau au ince-
tinit formarea organizatiilor nonprofit, astfel de institutii au existat in
Romania. Stabilimentele sociale si de caritate5 au fost unele dintre primele
forme de asistenta si servicii sociale. Stabilimentele religioase sunt, ele
insele, forme primare de asociere cu scopul de a sustine si a promova unele
idei si credinte. Actiunile de caritate ale clerului ortodox aveau natura dis-
continua, :fara sa fie organizate pe baze permanente, asa cum se intampla in
unele societati care avusesera experienta influentelor catolicismului sau
protestantismului.
Saracia a fost ,,oficial" declarata ca fiind o problema sociala destul de
devreme de catre nobilime. In secolul al XV-lea, au fost fondate grupuri sin-
dicale ale saracilor dupa modelul grupurilor profesionale. Un document din
1686, inregistrat la Casa Tezaurului, contine o lista a persoanelor sarace din
Bucuresti care au primit bani, imbracaminte si incaltaminte de la biserica.
3. Zamfir, E., Zam fir Cata Jin si colectiv, Politici sociale in Romdnia: 19901998, Editura Expert,
1999, Bucuresti,
4. Diana Nistorescu, .Analiza impactului sectorului nonprofit", in cadrul Proiectului Johns
Hopkins de cercetare a sectorului nonprofit, implementat in Romania de FDSC.
5. Daniel Saulean, Carmen Epure, ,,Defining the Nonprofit Sector: Romania", in Johns Hopkins
CNP, Working Paper Number 32, September 1998.
Organizatiile neguvernamentale furnizori de servicii sociale 43
In 1751 a fost infiintata prima institutie publica de asistenta sociala -

,,Azilul pentru femei Domnita Balasa", In acelasi timp, Spitalul Coltea ofe-
rea tratament gratuit saracilor, In 1782, in Moldova, au fost infiintate stabi-
limentele ,,Casa caritatii", care i~i atrageau venituri din surse ca taxele de sta-
biliment ale clerului ortodox, taxele pentru hanuri, taxele de divert etc. Cu
aceasta ocazie, cersitul a fost interzis public si s-a facut o inregistrare a sara-
cilor. Regulamentele Organice introduse de autoritatile ruse in 1831 si 1832
in Moldova si Valahia au fundamentat ceea ce ar putea fi numit inceputul
unei politici sociale de stat, cu infiintarea spitalelor, spitalelor-matemitate,
caminelor de orfani, care au institutionalizat populatia dezavantajata social
atat in Moldova, cat si in Valahia. In 1876 a fost infiintata, printr-un decret
sernnat de dornnitorul Carol I, ,,Societatea Romaneasca de Cruce Rosie".
Activitatea de asistenta sociala a inregistrat o crestere in contextul
primului razboi mondial si, de asemenea, s-a intensificat dupa ce razboiul s-a
incheiat, in entuziasmul ce a urmat crearii Romaniei Mari. In aceasta
perioada de impuls economic, intre 1920 si 1929 s-a inregistrat eel mai mare
numar de institutii de asistenta sociala din intreaga existenta a Romaniei
modeme, infiintate din initiativa particulara. Noul cadru legal a facilitat
dinamica fenomenului de multiplicare organizationala a sectorului ce grupa
activitati nonprofit. Legea ce a fundamentat sectorul nonprofit din Romania
intre cele doua razboaie mondiale dateaza din 1924 si a reglementat
functionarea organizatiilor neguvemamentale.
La 1 ianuarie 1936, recensamantul institutiilor de asistenta sociala a
relevat existenta a 951 de unitati, dintre care 87% erau initiative particulare
si parte a sectorului nonprofit din acea vreme. Clasificarea folosita in
recensamant a vizat 11 categorii de activitati de asistenta sociala in Romania,
incluzand o descriere importanta a filantropiei institutionale dintre cele doua
razboaie mondiale: A. asistenta pentru copii; B. protectia copiilor; C. protec-
tie si asistenta pentru tineri; D. asistenta pentru familie; E. asistenta pentru
orbi, surzi si muti; F. descurajarea vagabondajului si a cersitului; G. asistenta
pentru persoanele in varsta; H. birouri de protectie (la nivel de comunitate );
I. asistenta de sanatate si medicala; J. servicii sociale in spitale; K. institutii
de pregatire si cercetare in domeniul protectiei si asistentei sociale; L. asis-
tenta pentru invalizi, orfani si vaduve de razboi.
Dupa 1989, sectorul nonprofit romanesc si in particular organizatiile
furnizoare de servicii sociale au cunoscut o dezvoltare rapida gratie cresterii
cererii de servicii sub impactul diversificarii nevoilor populatiei, dar si sub
influenta finantarilor straine dedicate sectorului nonprofit. Adesea, finan-
tarile au asigurat fonnarea si dezvoltarea profesionala a personalului de spe-

cialitate si au creat servicii noi, care raspundeau necesitatilor actuale si res-
pectau standardele internationale. Cu timpul, pe langa personalul calificat,
organizatiile fumizoare de servicii sociale au atras si sprijinul voluntarilor.
Astfel, la nivelul anului 1995, 21 % din totalul fortei de munca din sec-.
torul nonprofit din Romania se regasea in domeniul serviciilor sociale.6
Aceasta reflecta cresterea nevoilor sociale ale grupurilor dezavantajate, si
impactul progresului lent si ezitant al restructurarii economice precum si al
liberalizarii politice asupra societatii, In acest context, un important segment
din sectorul nonprofit s-a orientat spre a raspunde adecvat nevoilor sociale
urgente. Daca luam in considerare contributia voluntarilor, rata ocuparii
fortei de munca in domeniul serviciilor sociale creste de la o cincime la
aproape o treime din totalul fortei de munca in sectorul nonprofit. Serviciile
sociale atrag aproape 42% din totalul voluntariatului.
De altfel, un procent semnificativ din populatie percepea, in 1998,
organizatiile neguvemamentale ca avand scopuri legate de serviciile
sociale.7
Un grup de persoane care urmaresc ••• B%

alte interese oecat statul jlllll
O organiza\ie care serveste ••• 7%

un grup de oameni 11111
O orqaruzatie nonpolitica 5%
O organiza\ie politica
Nu stiu •••••••••• 23%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Sursa: Comportamentul asociativ fi filantropic al romdnilor, raport de cercetare,

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, 1996.
6. ,,Global Civil Society: Dimensions of the Nonprofit Sector: Romania", in Johns Hopkins
Center for Civil Society Studies, 1999.
7. Coniportamentul asociativ si filantropic al ronuinilor, FDSC, 1996.
Astfel, 24% dintre respondenti faceau referire la semnificatia sociala a

activitatilor organizatiilor neguvemamentale. Perceptia romanilor despre
organizatiile neguvemamentale era ca acestea desfasoara activitati sociale si
de ajutor reciproc.
Baza de date a Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC)
6 936 de organizatii nonprofit, care ofera servicii variate in urmatoarele
domenii: 20% servicii sociale, 8% sanatate, 25% cultura si sport, 5% afaceri,
6% dezvoltare, 8% drepturile omului, 5% mediu, 15% educatie, 2% filan-
tropie, 3% cooperare internationala si 3% religie.8
Domeniul serviciilor sociale continua sa implice o mare parte dintre
organizatiile neguvemamentale. Numarul si capacitatea ONG-urilor care
furnizeaza servicii sociale este variat, iar in unele subdomenii, cum ar fi ser-
viciile sociale pentru copii, acestea au o implicatie mai mare (vezi grafice").
In timp, organizatiile neguvemamentale fumizoare de servicii sociale
au devenit tot mai procupate de cadrul legal cu impact asupra activitatii lor
si tind sa se implice in formularea politicilor publice. Astfel, organizatiile
fumizoare de servicii sociale sunt mai mult implicate in demersuri de influ-
entare a reglementarilor privind domeniul lor de activitate, in cornparatie cu
organizatiile neguvemamentale active in alte domenii. Acest lucru este
esential, intrucat exista o stransa dependenta intre activitatea ONG-urilor de
fumizare a serviciior sociale ~i alti actori sociali.
Exemplu
Un exemplu recent il reprezinta mobilizarea organizatiilor neguvema-
mentale in contextul aparitiei O.U.G. 68/2003, ce reglementeaza fumizarea
de servicii sociale. In urma mobilizarii FDSC, un grup de 20 ONG-uri au
participat la dezbaterea publica pe marginea proiectului ordonantei. Cateva
observatii si propuneri se regasesc in textul final. Propunerile ONG-urilor au
vizat acreditarea tuturor prestatorilor de servicii sociale, nu numai a celor
privati (propunere preluata), controlul ONG-urilor doar pentru sursele de
finantare de la buget (propunere nepreluata) si componenta comisiei de eva-
luare, monitorizare si control, din care s-a propus sa faca parte si reprezen-
tanti ai ONG (propunere nepreluata), Ulterior, FDSC a organizat un seminar
in care a fost invitat un secretar de stat din cadrul MMSSF, ordonanta fiind
8. Baza de date FDSC includea, la 20 octombrie 2003, informatii despre 6 939 ONG-uri. inre-
gistrarile din baza de date sunt selectate pe baza completitudinii si gradului de actualizare a
datelor. Sunt incluse informatii de contact, domeniu de activitate, activitati si proiecte.
9. Dimensiunile sectorului nonprofit, FDSC, 1998.
criticata de organizatiile fumizoare de servicii sociale. In urma seminarului

s-a constituit un grup de initiativa (aproximativ 15 persoane) pentru modifi-
carea O.U.G. 68. Acest grup a realizat un plan de actiune pentru atingerea
celor doua scopuri:
- modificarea O.U.G. 68 prin transmiterea de propuneri catre
Parlament (demers esuat);
- participarea reprezentantilor ONG-urilor la elaborarea actelor nor-
mative de aplicare a O.U.G. 68 (in prezent, se constituie grupuri de
lucru comune ONG-MMSSF pentru elaborarea actelor normative de
aplicare a O.U.G. 68).
In paralel cu toate acestea, s-a creat si o lista de discutii
(og_servicii_sociale@yahoogroups.com) care in prezent contine peste 50 de
membri.
Propunerile de modificare a O.U.G. 68 au fost transmise Comisiei pen-
tru munca si Comisiei pentru Sanatate din Senat. Ordonanta de urgenta a fost
adoptata de Senat in 10 noiembrie 2003, fara ca propunerile sa fie preluate.
Ulterior, un grup de reprezentati ai ONG-urilor s-a intalnit cu secre-
tarul de stat Marta Nora Tarnea la MMSSF si s-a cazut de acord pentru o
colaborare concreta pe marginea actelor normative ce urmeaza sa fie adop-
tate in 2004. Ministerul a transmis FDSC scadentarul actelor normative ce
urmeaza a fi adoptate de MMSSF in 2004 si in prezent se desfasoara proce-
sul de consultare.
Tipuri de activitati desfasurate de ONG in domeniul ,,Servicii sociale"
~~~132::_j7
/ A30=Pentru copii
A31 =Pentru tineri
1170
A32=Pentrv batrani
A33=Pentru handicapali
A34=Pentru lamilii
A35=Asociatil de ajutor reciproc
A36=Servicii in cez de catastrole natur
A37:Servicii sociale pentru refuglati
A3S=Ajutor materiallfinanciar pentru sa
A39=AHul
Oasilicarea intemalionala a organizatii
~7 (tCNPO)
Numa, de organizatii
Sursa: Dimensiunile sectorului nonprofit din Romania, raport realizat pe baza infor-
matiilor din baza de date a FDSC, 1998.
Tipuri de activitati din cadrul sectorului neguvernamental ce au beneficiat de sponsoriziiri/donafii

in 1996 (% din total sponsori sau donatori din domeniul respectiv)
Stndicate
Partide polilice
Cultura $1 arta
Oezvoltareeconomca $i socata
5,6%
Fitantropie $i voluntariat ~~~~z}.:7.m.1.;i ,6%
Drepturile cmoun
Sport $i recreere 7,Z,hJ 27, 1 %
-------1
0% 8% 16% 24% 32%
~ sponsortzan sau donajii in bani _Ns~~~or~ri sa_u ~n_atii i~unuri _
Sursa: Dimensiunea sociald a sectorului de afaceri, studiu realizat de FDSC, 1998.
Organizatiile fumizoare de servicii sociale isi indeplinesc functia lor

principala nu doar in baza finantarilor, ci si cu ajutorului sprijinului privat.
Prezentarn in continuare exemple privind masura in care organizatiile furni-
zoare de servicii sociale mobilizeaza resurse private.
Astfel, in 1996, 80% din totalul firmelor au sustinut financiar activitati
desfasurate de ONG-uri, iar 2,4% din totalul finnelor si-au directionat spon-
sorizarile sau donatiile exclusiv catre ONG-uri. Un grup important de bene-
ficiari nonprofit este constituit din organizatiile ofertante de servicii sociale,
de sanatate si de educatie,
Donatil in bani pe domenii specifice de activitate

pentru diferiti beneficiari
% donatori din total Sume medii ponderate

donatori in eel putin donate in cursul anului
Domenii ICNPO un domeniu'" (lei)
1996 1997 1996 1997
1. Cultura si Arta 3 2 125.000 466.500
2. Sport si Recreere xii 2 - 115.000
3. Educatie si Cercetare 1 2 77.000 50.000
4. Sanatate 3 9 42.000 527.000
5. Servicii sociale 24 12 27.000 278.500
6. Protectia mediului x 1 - 77.500
7. Dezvoltare economica 5 4 70.000 43.500
si sociala, locuire
8. Apararea drepturilor x x - -
omului si promovarea
intereselor cetatenesti
9. Filantropie si voluntariat 7 22 67.000 368.000
10. Religie 78 67 38.000 151.000
11. Cooperare internationala x x - -
12. Reprezentarea intereselor x 0 - -
de afaceri si profesionale
13. Alt domeniu 6 4 24.000 37.000
Donatie medie ponderata: 50.500 224.500
Sursa: Daniel Saulean, Sursele sociale ale vie/ii asociative, raport comparativ FDSC,
1998.
Diminuarea frecventei sprijinului financiar destinat serviciilor sociale,

domeniu care, de obicei, se refera la asistenta la domiciliu, noninstitutiona-
lizata sau dezinstitutionalizata, acordata mai ales batranilor sau persoanelor
cu dizabilitati, nu inseamna si o diminuare reala a donatiei medii (prin
corectia cu indicele de inflatie), desi se poate estima ca volumul real finan-
ciar al donatiilor a ramas invariabil. 12
I 0. Prin cumularea procentelor de pe coloana se depaseste 100%, deoarece acelasi donator po ate
face donatii simultan in mai multe domenii.
11. Cazurile notate cu x reprezinta ponderi sub 1 %.
12. Daniel Saulean, Sursele sociale ale vietii asociative, FDSC, 1998.
Voluntariat pe domenii specifice de activitate

pentru diferiti beneficiari
Domeniu ICNPO Numar mediu lunar Numar mediu lunar

de ore in anul 1996 de ore in anul 1997
1. Cultura si Arta 15,4 7,2
2. Sport si Recreere 23,3 12,7
3. Educatie si Cercetare 18,5 9,2
4. Sanatate 22,1 10,7
5. Servicii sociale 11,0 4,9
6. Protectia mediului 9,0 3,2
7. Dezvoltare econornica si sociala, 17,5 1,8
locuire
8. Apararea drepturilor omului si 19,7 4,8
promovarea intereselor cetatenesti
9. Filantropie si voluntariat 17,3 15,3
10. Religie 15,5 6,6
11. Cooperare internationala 12,7 2,9
12. Reprezentarea intereselor de afaceri 26,6 6,1
si profesionale
13. Alt domeniu 17,7 -
Medie orara ponderata: 15,5 7,0
Sursa: Daniel Siiulean, Sursele sociale ale vietii asociative, raport comparativ,
FDSC, 1998.
Voluntariatul a cunoscut o restrangere generalizata, Dupa cum am

aratat deja, oamenii au manifestat mult mai multa retinere fata de mun ca
benevola in 1997 comparativ cu 1996. Voluntariatul nu suplineste lipsurile
statului sau ale sectorului privat, ci vine sa intareasca rolurile lor economice
in respectivele domenii. Astfel, de pilda, daca nu exista investitii pentru dez-
voltarea economica, indivizii nu vor reusi sa modifice starea econornica prin
propria lor vointa, la fel cum orice investitie individuala de munca voluntara
va fi evaluata exante ca avand o eficienta minima. In concordanta cu propria
sa natura, voluntariatul are caracterul unei munci de grad secundar in
economie, in sensul ca nu exista de sine statator decat daca este precedat de
satisfacerea primordials a rationalitatii economice nemijlocite.13
13. Daniel Saulean, Sursele sociale ale vie/ii asociative, FDSC, 1998.
Organizatiile neguvemamentale fumizoare de servicii sociale apar ast-

fel cu un istoric de mobilizare a resurselor umane si materiale care s-a
mentinut chiar in conditii cu potential inhibitor pentru comportamentul aso-
ciativ si filantropic al romanilor, Astfel de organizatii au fost, de-a lungul
timpului, sursa de satisfacere a nevoilor sociale pentru cei aflati in situatie de
rise. Astazi, ONG-urile din domeniul serviciilor sociale tind sa devina un
partener al statului in asigurarea protectiei sociale a populatiei. In acest pro-
ces, ONG-urile mai au de facut fata multor provocari legate de finantarea
serviciilor sociale, relatia cu alti actori sociali, standardele privind serviciile
sociale si reglementarea activitatii organizatiilor nonprofit din domeniul ser-
viciilor sociale.
Acesta este in fapt un proces de consolidare si dezvoltare, care se
bazeaza chiar pe elementele caracteristice serviciilor sociale oferite de orga-
nizatiile neguvemamentale:
calitatea inaltd a serviciilor: pentru ca sunt nonprofit, pot aloca mai
mult timp si mai mult personal cazurilor primite; pentru ca sunt fle-
xibile, reactioneaza mai repede si diferentiat in functie de nevoile
specifice; de asemenea, pot oferi servicii complementare si de susti-
nere pentru beneficiari ( de exemplu, servicii socio-medicale );
echitatea: gratie sprijinului voluntar, filantropic si lipsei de birocra-
tie, organizatiile neguvemamentale ii ajuta in mod direct pe cei aflati
in nevoie;
costuri reduse: sprijinul voluntar si filantropia pot face ca organi-
zatiile sa ofere servicii cu un cost mai redus decat alti fumizori;
inovatie: organizatiile neguvemamentale sunt flexibile si receptive,
devenind astfel pionieri in anumite domenii, identificand noi nevoi si
atragand atentia asupra acestora, formuland abordari noi, complexe,
si solutii alternative.
Strans legate de realitatea problemelor sociale, organizatiile neguver-
namentale care furnizeaza servicii catre populatia aflata in situatii de rise pot
servi ca legatura intre beneficiari si procesul larg al formularii politicilor
sociale.
Asa cum am aratat, organizatiile neguvemamentale au dobandit o
experienta care nu poate fi neglijata nu doar in fumizarea de servicii sociale,
ci si in atragerea atentiei opiniei publice asupra problemelor sociale, in pro-
movarea unor initiative privind politicile sociale si mobilizarea comunita-
tiler. Toate acestea ne fac sa putem spune ca organizatiile neguvemamentale
au parcurs un traseu lung: de la sursa de sprijin si ajutor pentru cei in nevoie
la actori ai schimbarii sociale.
Bibliografie
Comportamentul asociativ si filantropic al romdnilor, 1996, Fundatia pentru Dezvoltarea

Societatii Civile
Dimensiunile sectorului nonprofit, 1998, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile
Ghid pentru aplicarea Legii 34/1998. Parteneriate in furnizarea de servicii sociale, 1999,
MMPS si Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Bucuresti
Global Civil Society: Dimensions of the Nonprofit Sector: Romania, Johns Hopkins Center
for Civil Society Studies, 1999
Nistorescu, Diana, ,,Analiza impactului sectorului nonprofit", in cadrul proiectului Johns
Hopkins de cercetare a sectorului nonprofit, implementat in Romania de Fundatia
pentru Dezvoltarea Societatii Civile
Saulean, Daniel, Sursele sociale ale vie/ii asociative, 1998, Fundatia pentru Dezvoltarea
Societatii Civile
Saulean, Daniel, Carmen Epure, Defining the Nonprofit Sector: Romdnia, Johns Hopkins
CNP, Working Paper Number 32, September 1998
Zamfir, Catalin, Elena Zamfir (coord.), 1995, Politici sociale. Romdnia in context european,
Editura Alternative, Bucuresti
Zamfir, Elena, Zamfir Catalin si colectiv, 1999, Politici sociale in Romdnia: 19901998,
Editura Expert Bucuresti
4. DISFUNCTIONALITATI IN IMPLEMENTAREA
LEGII 34/1998
JOANA CRETOIU
In domeniul asistentei sociale trecerea de la un sistem putemic centra-

lizat si ierarhizat la o organizare descentralizata nu numai teritorial, ci si
functional, prin transferul responsabilitatii unor servicii la nivel judetean si
local, cu implicarea sectorului privat in prestarea acestora, a generat si tre-
buie sa genereze in continuare modificari importante la nivel legislativ, insti-
tutional, managerial si comportamental. Daca la inceputul anului 1996 legis-
latia prevedea in mod timid numai cooperarea cu organizatiile neguverna-
mentale ', suita de acte normative adoptate ulterior, incepand cu Legea can-
tinelor de ajutor social2, a introdus posibilitatea acordarii unor subventii de
la bugetul de stat sau de la bugetele locale. Cum a fost conceputa lcgislatia,
cum sunt asigurate resursele financiare si structurile administrative, care este
eficienta reglementarilor, cum sunt asigurate buna coordonare si comuni-
carea, cum functioneaza in practica parteneriatul public-privat, ce corectii
sunt necesare in viitor - acestea sunt intrebarile care m-au preocupat.
Totodata, am fost interesata sa aflu daca capitalul social, respectiv capaci-
tatea data de predominanta increderii care permite aparitia unei largi palete
de relatii sociale si genereaza prosperitate3, norme ale reciprocitatii si retele
de angajament civic", a influentat performantele programului. Analiza se
bazeaza pe studiul actelor normative, pe interpretarea datelor statistice pri-
mare, pe participarea la program in perioada 1998-2001 si se refera numai la
modul in care au fost gestionate subventiile de la bugetul de stat, in lipsa
unor date complete privind sumele acordate de la bugetele locale.
1. Art. 5 din H.G. nr. 125/1996, Monitorul Oficial al Romdniei, nr. 55, 15 mar. 1996 prevede ca
ONG pot participa la organizarea anchetelor sociale pentru stabilirea dreptului la ajutor social.
2. Art. 11 din Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social, Monitorul Oficial al
Romdniei, nr. 363, 17 dee. 1997.
3. Fukuyama, Francis, Increderea, virtutile sociale si crearea prosperitdtii, Editura ANTET XX
PRESS, Bucuresti, I 995, p. 17.
4. Putnam, Robert, Cum functioneazd democratia, Editura Polirom, p. 187.
In anul 1998, ca urmare a initiativei Ministerului Muncii si Protectiei

Sociale, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 34 privind acordarea unor
subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica care
infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. 5 Aceasta lege ( ca si
programele si strategiile guvemamentale din acea perioada) abordeaza unele
principii de relativa noutate pentru politicile sociale rornanesti. Astfel, ana-
liza acestei legi a pus in evidenta urmatoarele principii de baza: principiul
redistribuirii secundare a bunastarii, principiul descentralizarii si principiul
parteneriatului, prin recunoasterea sectorului neguvemamental ca partener
activ in comunitate. De rezultatele acestui parteneriat public-privat urmeaza
sa beneficieze in mod direct asociatiile si fundatiile carora li se asigura o sub-
ventie in situatia prestarii de servicii sociale si, in mod indirect, persoanele
asistate. Partenerul, reprezentat de administratia publica, obtine servicii pen-
tru comunitate prin subventionarea prestatorilor.
Conceperea actului normativ a fost influentata si de urmatorii factori:
• nevoia de a asigura un cadru legal de finantare proiectelor initiate
prin Programul Phare SESAM.6;
• obligatia de a participa la sustinerea financiara a caminelor pentru varst-
nici construite in Romania de statul german si finantate de acesta;
• capacitatea redusa a institutiilor publice de asistenta sociala de a
raspunde nevoilor cetatenilor in perioada tranzitiei: oferta restransa,
locuri limitate7, resurse materiale, financiare si umane insuficiente.
Corpul Legii nr. 34/1998 confine cinci articole in care se mentioneaza:
• posibilitatea subventionarii asociatiilor si fundatiilor in situatia in
care ,,infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala" si ,,uti-
lizeaza subventiile pentru servicii de asistenta sociala";
• conditiile in care se acorda finantarea de la bugetul de stat sau local;
5. Monitorul Oficial al Romdniei, nr. 29, 27 ian. 1998.
6. Programul Uniunii Europene Phare SESAM Servicii Sociale (perioada de derulare 1996-1999,
buget 5 milioane de ECU) a fost initiat, ca parte componenta a Programului General Phare de
Asistenta Tehnica pe anul 1993, sub forma unui sprijin financiar si tehnic acordat Ministerului
Muncii si Protectiei Sociale de Comisia Europeana, Misiunea programului a fost de a dezvol-
ta si a diversifica serviciile sociale din Romania prin implementarea a 41 de proiecte 'in
parteneriat intre organizatiile neguvemamentale si administratia locala, oferind persoanelor
aflate 'in dificultate alte solutii decat institutionalizarea, prin rezolvarea problemelor acestora
'in mediul familial sau comunitar.
7. in 1998, functionau 'in Romania, 'in sistem public, 19 camine pentru varstnici, avand o capa-
citate totala de 2 079 locuri, 'in situatia 'in care numarul persoanelor trecute de 60 de ani era de
4, 13 milioane.
Disfunctionaliuui in implementarea Legii 34/1998 55
• nivelul subventiei in relatie cu un cost de intretinere utilizat in insti-

tutiile publice si aprobat prin ordin al ministrului;
• implicarea directiilor teritoriale ale Ministerului Muncii in imple-
mentarea masurilor;
• controlul subventiilor ,,potrivit legii";
• obligativitatea de a publica rezultatele in Monitorul Oficial al Romaniei;
• stabilirea criteriilor de acordare a subventiilor prin norme metodo-
logice viitoare.
Actul normativ nu ofera o clarificare suficienta a dimensiunii financia-

re a subventiei si a generat asteptari supradimensionate ale organizatiilor in
conditiile in care termenul a fost interpretat ca reprezentand un mod de
finantare partiala", potrivit denumirii latine ,,subventio" si nu interpretarii
franceze de ,,suma acordata :fara limita de stat, colectivitate locala, societate
sau mecena unui individ, unei asociatii, unei scoli etc".9
Legea nr. 34/1998 a fost pusa in practica in toamna aceluiasi an, dupa
publicarea in Monitorul Oficial al Romdniei a Normelor metodologice'",
Normele, in lipsa unei practici legislative anterioare privind transferul res-
ponsabilitatilor si fondurilor publice catre parteneri privati, incorsetate de
terminologia cazona si restrictiva existenta in actele normative care regle-
mentau la vremea respectiva capitolele de cheltuieli pentru intretinere in
caminele de pensionari ( a se vedea ,,cazarmament pentru asistati"), supuse
rigorilor regulilor de transfer monetar si aprobarii Ministerului de Finante, au
reusit sa stabileasca atat proceduri functionale de solicitare a subventiei, de
selectionare a organizatiilor si de alocare a fondurilor publice, cat si rolul
institutiilor implicate in acest parteneriat. Responsabilitatea ministerului este
de a coordona programul, de a asigura transferul financiar si de a organiza
selectionarea, Directiile teritoriale, care reprezinta legatura directa dintre
minister si asociatii/fundatii, controleaza, evalueaza, raporteaza, repartizeaza
fondurile la nivel local. Programul s-a bucurat de sprijin din partea altor
institutii private, astfel incat s-a organizat o intalnire cu reprezentantii
directiilor teritoriale pentru instruirea personalului in vederea aplicarii legii
8. lnterviu cu Alexandru Athanasiu, .Asociatiile si fundatiile sunt coloana vertebrala a

societatii", 1997, Revista 3, editata de F.D.S.C.
9. Petit Larousse, Paris, 1965, Librairie Larousse, Paris, p. I 003.
10. Monitorul Oficial al Romdniei, nr. 345, 11 sep. 1998, H.G. nr. 539 din 26 aug. 1998 pentru
aprobarea Norrnelor metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subventii
asociatiilor si fundatiilor rornane cu personalitate juridica care infiinteaza si administreaza
unitati de asistenta sociala.
(in 1998) ~i au fost distribuite 2 000 de exemplare ale Ghidului pentru apli
carea Legii nr. 34/1998 Parteneriate in furnizarea de servicii sociale11 in
urma unui proces de evaluare organizat cu consultarea organizatiilor sub-
ventionate (in 1999). Desi, in mod repetat, organizatiile neguvemamentale
au dorit desfasurarea unor intalniri cu participarea institutiilor responsabile
in vederea interpretarii unitare a normelor in toate judetele, ministerul nu a
avut disponibilitatea de a pune la dispozitia participantilor personal cu putere
de decizie. in 2004, programul (norme, rezultate, informatii) nu a aparut pe
pagina web a Ministerului Muncii.
in practica, s-au ivit dificultati datorate intarzierii aprobarii bugetului
de stat ( care decala data semnarii conventiilor si implicit pe aceea a primirii
subventiei), imposibilitatii de a realoca fondurile neutilizate, virarii cu
intarziere a subventiei in contul organizatiilor ( datorita regulilor de transfer
financiar), nevoii de a acoperi si alte capitole de cheltuieli fata de cele
prevazute pentru institutiile publice, de a clarifica termenii utilizati in actul
normativ. Cu toate acestea, perceptia organizatiilor neguvemamentale
privind acest program si implementarea acestuia a fost pozitiva, asa cum
reiese si din exemplul urmator:
,,Noi, reprezentantii Fundatiei Estuar, consideram ca am avut una din cele
mai bune colaborari finantator-beneficiar, pentru ca, pe parcursul unui an, a
existat intr-adevar cooperare, suport, promptitudine, profesionalism, priete-
nie din partea tuturor celor cu care am lucrat: Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale si Directia Generala de Munca si Protectie Sociala a Municipiului
Bucuresti. Iata o dovada ca, impreuna, reprezentanti ai statului si ai ONG
putem lucra si munca noastra se indreapta, fara birocratie, catre cei care au
mai multa nevoie."12
Normele metodologice au fost modificate si completate in 199913 si

200114, urmarindu-se cresterea nivelului lunar al subventiei la 450 000 lei
11. Ioana Cretoiu, Adrian Baboi Stroe, Carmen Epure, Irina Farcasanu, Oana Tiganescu, Maria
Alexandru, Mariana Ciornartan, Ghid pentru aplicarea Legii 34/1998 Parteneriate in
furnizarea de servicii sociale, Editura FDSC, p. l 0.
12. Idem, coperta 2.
13. Monitorul Oficial al Ronuiniei, nr. 488, 11 oct. 1999, H.G. nr. 800/1999 privind modificarea
si completarea H.G. nr. 539/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea
criteriilor de acordare a unor subventii asociatiilor si fundatiilor rornane cu personalitate
juridica care infiinteaza si adrninistreaza unitati de asistenta sociala.
14. Monitorul Ojicial al Romdniei, nr. 756, 28 nov. 2001, H.G. nr. 1153/2001 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor
subventii asociatiilor si fundatiilor rornane care infiinteaza si adrninistreaza unitati de asis-
tenta sociala,
Disfunctionaliuiu fn implementarea Legii 34/1998 57
(1999), respectiv 600 000 lei (2001), crearea posibilitatii de a organiza o a

doua selectie si de a incheia conventii provizorii in scopul de a utiliza in
totalitate sumele alocate ( 1999), clarificarea conceptelor de unitate de asis-
tenta sociala, servicii de asistenta sociala in concordanta cu teoria si practica
in domeniu (2001), reorganizarea partiala a metodologiei, posibilitatea de a
acoperi si alte capitole de cheltuieli (1999, 2001), renuntarea la evaluarile
din partea directiilor teritoriale in faza de preselectie, introducerea de noi
clauze in contract ( 1999, 2001). Una din principalele dificultati, reprezentata
de virarea tarzie a banilor in cont, dupa 25 ale lunii, nu s-a putut rezolva, ast-
fel incat organizatiile sunt obligate sa avanseze fonduri din resurse proprii,
cheltuielile reprezentand subventia urmand sa fie recuperate ulterior. In timp,
procedura a devenit mai birocratica, solicitandu-se lunar depunerea de cereri
de finantare din partea organizatiilor subventionate, in conditiile existentei
unei conventii, precum si de rapoarte tehnice si financiare. Incepand din anul
2001, directiile teritoriale ale Ministerului Muncii au obligatia de a verifica
lunar daca acordarea serviciilor de asistenta sociala ~i utilizarea subventiei
s-au realizat in conformitate cu conventia incheiata. Controlul si practicile
birocratice excesive reprezinta, in opinia lui Francis Fukuyama (1995), un
aparat legal manevrat ca un inlocuitor al increderii, care atrage dupa sine
aparitia unei ,,taxe", pe care societatile in care oamenii nu au incredere unii
in altii trebuie sa o plateasca.P In conditiile in care in Romania administratia
se confrunta cu o lipsa cronica de resurse, aceasta ,,taxa" datorata neincre-
derii poate avea o valoare ridicata,
Anual, s-au alocat de la bugetul de stat fonduri pentru asociatii si
fundatii care au crescut de la 6 miliarde de lei in 1998 la peste 39 miliarde
lei in 2004. Dupa modificarea normelor, din 1999 nu s-au mai inregistrat
sume importante neutilizate si retumate la buget, evitandu-se situatia din
1998, cand 5 miliarde de lei nu au fost absorbite. Numarul asociatiilor si
fundatiilor care au primit subventii a crescut de la 32 (in 1998) la 69 (in
2004 ), numarul unitatilor de asistenta sociala de la 60 (in 1998) la 184 (in
2004), ca si numarul de beneficiari de la 2 087 (in 1998) la 8 550 (in 2004),
potrivit Tabelului nr. 1.
15. Fukuyarna, Francis, op. cit., p. 18.

Tabelul nr. 1. Dinamica subventiilor acordate de la bugetul de stat,

in cadrul Legii 34/1998, in perioada 1998-2004
Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Numiir de solicitiiri 40 46 56 70 84 82 90
Asociatii si fundatii 32 36 53 60 63 70 69
subventionate
Unitati de asistenta socialii 60 76 120 148 130 155 184
Persoane asistate 2087 3107 5471 7377 6500 7016 8550
Sume acordate, mid.lei 1,0 6,6 22,7 30,3 33,3 36,6 39,9
Sursa: MMSSF
Din analiza datelor primare se observa o crestere constanta a

numarului asociatiilor si fundatiilor care au solicitat subventii, ceea ce
demonstreaza interesul mai mare al acestora pentru a accesa fonduri publice
in vederea sustinerii serviciilor pe care le presteaza. Interesul ramane insa
redus daca facem comparatie cu numarul solicitarilor existente in cadrul
unor programe Phare ( 621 de aplicatii in cadrul Programului Phare ACCESS
2000, 524 de aplicatii in cadrul Programului Phare Societate Civila 2001 ).
Posibile cauze: procedurile birocratice descurajante, neatractivitatea capi-
tolelor de buget, neincrederea in structurile administratiei publice, filtrarea in
mod informal, prin practici neconventionale, a solicitantilor la nivel judetean
in functie de bugetul proiectat anual/de alte criterii, reticenta/slaba capacitate
a sectorului nonprofit de a gestiona banul public.
Numarul organizatiilor subventionate a crescut cu 46% in 2004 fata de
1998 si 17% dintre acestea au beneficiat constant de fonduri de la data
aplicarii programului. Numarul de judete in care programul functioneaza a
crescut in 2004 in cornparatie cu 1998 de la 17 la 23, dar nu s-au produs
schimbari privind aplicarea acestuia in judetele in care gradul de saracie este
mai mare (Botosani, Giurgiu, Ialomita). Posibile cauze: slaba dezvoltare a
organizatiilor neguvernamentale in aceste regiuni datorita lipsei de coope-
rare voluntara si de norme bazate pe increderea sociala, capacitatea redusa a
organizatiilor existente si a directiilor teritoriale de a raspunde cerintelor
impuse si de a colabora, slaba comunicare dintre institutiile publice si cele
private. Procentul eel mai mare (39%) din totalul organizatiilor beneficiare
este repartizat in municipiul Bucuresti. De data aceasta, procentul ridicat se
datoreaza numarului mare de asociatii si fundatii existente in zona, posi-
bilitatilor de infonnare rapida, bunei cooperari cu reprezentantii din teritoriu
Disfunctionaliuui in implementarea Legii 34/1998 59
ai ministerului, functionari publici avand experienta in domeniul sectorului

privat nonprofit. Neasteptata este situatia din judetele in care viata asociativa
este puternica, unde fie intalnim un numar redus de organizatii subventionate
(Cluj, Bihor, Harghita, Iasi), fie acestea nu exista (Brasov, Arad), ipoteza lip-
sei de experienta fiind exclusa in aceste cazuri.
Numarul unitatilor de asistenta sociala a crescut in prezent cu 30% fata
de 1998, insa evolutia nu poate fi atribuita dezvoltarii capacitatii asociatiilor
si fundatiilor de a organiza mai multe servicii in situatia in care au primit
subventia, majorarea fiind in acest caz de numai 0,82% pe parcursul anilor.
Evolutia pozitiva se datoreaza numarului mai mare de organizatii care au
primit fonduri bugetare.
Se remarca, in Tabelul nr. 2, capacitatea organizatiilor neguvernamen-
tale de a oferi servicii alternative celor rezidentiale, ponderea reprezentata de
camine si centre de plasament este de numai 28%, dezvoltandu-se forme
alternative si personalizate de asistenta sociala adaptate nevoilor specifice
ale beneficiarilor.
Tabelul nr. 2. Unitati de asistenta socialii subventionate in anul 2004
Anul 2004 numar O/o
Total unitati de asistenta sociala 184 100

Carnine 40 21,7
Centre de plasament 12 6,6
Apartamente sociale 10 5,4
Adaposturi temporare 4 2,2
Centre de zi 42 22,8
Servicii la domiciliu 35 19
Centre sociale, comunitare, de recuperare 29 15,8
Alte forme 12 6,5
Sursa: MMSSF
Numarul beneficiarilor a cunoscut o crestere de 24,4% si ponderea per-

soanelor varstnice a ramas majoritara pe tot parcursul anilor, fiind urmata de
cea a copiilor si tinerilor aflati in diferite situatii de rise: abandon, handicap,
infectie HIV, proveniti din familii sarace. Alte grupuri de beneficiari sunt:
persoane adulte :fara adapost, infectate cu virusul HIV, cu forme diferite de
handicap fizic sau psihic, dependente de alcool, femei victime ale violentei
familiale. Numarul eel mai mare de persoane asistate se afla in municipiul
Bucuresti (2 257), urmand judetul Alba (1 437) si judetul Satu Mare (949),
iar numarul eel mai redus in judetele Arges (22), Dolj (35), Vaslui, Suceava,
Braila (50/judet). In judetele in care gradul de saracie este mai mare, respec-
tiv nevoia de servicii sociale a populatiei este mai acuta datorita lipsei
retelelor asociationale, aceste nevoi nu sunt acoperite si prin servicii private.
Potrivit prevederilor Legii nr. 34/1998, nivelul lunar al subventiilor
pentru o persoana asistata nu poate depasi costul mediu lunar de intretinere
din institutiile de asistenta sociala de stat cu profil similar. in vederea sta-
bilirii subventiei, reperul 1-a constituit costul mediu lunar de intretinere din
caminele de pensionari, care in 1998 era de 310 000 lei. Recorelarea valorii
subventiei in raport cu indicatorul prevazut nu s-a realizat periodic.
Subventia lunara pentru o persoana a fost in 1998 in valoare de 300 000 lei,
iar incepand cu luna octombrie 1999 de 450 000 de lei. Subventia a fost
recorelata ultima oara in 2001, ajungand la 600 000 lei, in situatia in care in
2003 costul mediu lunar de intretinere in caminele pentru pensionari a fost
de 1850000 lei.16 Potrivit variantei imbunatatite a H.G nr. 1153/2001, fon-
durile alocate pentru subventii acopera partial si cu parcimonie numai chel-
tuielile de intretinere pentru persoanele asistate (hrana, materiale didactice,
echipament, materiale sanitare, transport), cheltuielile de intretinere ale
unitatii de asistenta sociala (incalzirea si prepararea hranei, iluminatul, ser-
vicii apa, canal, salubrizare, telefon, materiale de igiena, carburanti si lubri-
fianti necesari in functionarea mijloacelor de transport specifice unitatii) si
cheltuielile cu salariile de incadrare a personalului calificat in domeniul asis-
tentei sociale, care participa efectiv la acordarea serviciilor de asistenta
sociala. Costurile personalului de conducere, auxiliar, ale specialistilor cali-
ficati in alte domenii, cheltuielile necesare dezvoltarii sau multiplicarii ser-
viciilor, precum achizitionarea de aparatura, masini, lucrari de constructii,
costuri pentru formarea personalului revin numai organizatiilor, care trebuie
sa le acopere din alte resurse. Din studiul de caz prezentat de Asociatia
TOAR reiese ca, in 1999, in luna martie subventia primita de la bugetul de
stat a reprezentat numai 25,95% din costul de intretinere al unui adolescent
in centrul rezidential al organizatiei.
in situatia in care cei 8 540 de beneficiari din cele 184 de unitati pri-
vate subventionate ar urma sa fie asistati in institutii publice, cheltuielile
16. Monitorul Oficial al Ronuiniei, nr. 662, 18 sep. 2003, Ordin al ministrului Muncii, Solida-
rita\ii Sociale si Familiei privind costul mediu lunar de intretinere pe baza caruia se cal-
culeaza contributia de intretinere in caminele pentru varstnici.
Disfunciionalitiui in implementarea Legii 34/1998 61
bugetare ar fi cu mult mai mari. Programul de subventionare este eficient din

punctul de vedere al administratiei publice, obtinandu-se servicii pentru
comunitate la un pret redus si fara a investi in infrastructura si dezvoltarea
acestora. Programul este neechilibrat sub raportul produselor parteneriale,
dar nu a fost criticat de reprezentantii societatii civile, tinand seama de lipsa
cronica de resurse financiare a intregului sector.
Cele 39,9 miliarde lei prevazute in bugetul de stat pentru acest pro-
gram in 2004 acopera necesarul pentru un numar de 5 541 de persoane asis-
tate, in situatia acordarii, potrivit prevederilor legale, a subventiei de 600 000
lei lunar/persoana pe o perioada de 12 luni. in vederea rezolvarii favorabile
a unui numar cat mai mare de solicitari, suma a fost repartizata in mod dife-
rentiat, in functie de serviciile acordate, unui un numar de 8 550 de persoane
asistate, generand nemultumirea solicitantilor selectionati, ,,Pentru anul
2004, Asociatia Sprijiniti Copiii a obtinut subventii de la bugetul de stat pen-
tru 7 unitati de asistenta sociala, dintre care 4 in judetul Alba, 2 in Hunedoara
si 1 in Suceava. in cadrul acestora vor fi asistati in mod diferentiat 320 de
copii proveniti din familii afl.ate in situatie de criza, iar valoarea anuala a
subventiei contractate cu Directia pentru Dialog, Familie si Solidaritate Alba
este de 1 152 000 000 lei, fata de 2 304 000 000 lei solicitata. Comisia de
evaluare organizata de MMSSF a decis alocarea unei subventii lunare/bene-
ficiar de 300 000 lei fata de 600 000 lei cat a solicitat asociatia si cat prevad
Normele metodologice."!? Redimensionarea sumelor alocate s-a facut in
mod discretionar, fara consultarea organizatiilor selectate, care ar fi preferat
diminuarea numarului de unitati de asistenta sociala subventionate si nu vari-
anta aleasa, in care s-a redus in mod diferentiat suma per beneficiar in functie
de tipul unitatii.
Situatia creata in 2004 provoaca ingrijorare atat cu privire la capaci-
tatea programului de a asigura resursele necesare unei bune implementari, in
conditiile in care numarul solicitantilor eligibili creste anual si se proiecteaza
acordarea de servicii unui numar sporit de beneficiari, cat si la transparenta
in implementare. Concentrarea programului in vederea rezolvarii unei pro-
blematici prioritare sau asupra unui anumit grup tinta, abordarea principiului
alocarii diferentiate a resurselor in functie de gradul de complexitate a servi-
ciului pot reprezenta alternative posibile in situatia modificarii actelor nor-
mative.
17. Asociatia ,,Sprijiniti copiii", Comunicat de presa nr. 58/10.02.2003, Alba lulia.
O masura in vederea asigurarii transparentei procesului de selectionare

o constituie publicarea grilei de evaluare in Monitorul Oficial al Romdniei si
pe pagina web a ministerului. In mod curent, in cazul programelor de finan-
tare internationala documentatia include si grila de evaluare. Este necesara si
adoptarea unei proceduri clare de contestare a rezultatelor selectiei,
Corectiile actului normativ sunt posibile si se pot realiza, dar mai
important este ca bunele practici parteneriale cu societatea civila sa nu se
opreasca la nivelul discursului politic, sa coboare pe verticala si sa se multi-
plice pe orizontala. In contextul legilor ambitioase din domeniul asistentei
sociale, care prevad masuri de control exercitate de autoritati asupra activi-
tatii institutiilor de asistenta sociala private, a asociatiilor si fundatiilor!",
care instituie acreditarea obligatorie a furnizorilor de servicii sociale indife-
rent daca acestia acceseaza sau nu finantari publice19, a modificarii Ordo-
nantei 26/2000 in sensul reintroducerii avizului ministerului de resort in ve-
derea obtinerii personalitatii juridice-", sporirea controalelor si a birocratiei
nu poate decat sa-i descurajeze pe furnizorii de servicii sociale nonprofit,
limitand dezvoltarea. In situatia actuala, in care cererea de servicii de asis-
tenta sociala depaseste oferta furnizorilor publici si privati, nimeni nu are de
castigat daca piata serviciilor scade prin retragerea/diminuarea sectorului
privat. Beneficiarii serviciilor in nici un caz. Din pacate, atat Legea privind
sistemul national de asistenta sociala, cat si Ordonanta privind serviciile
sociale abordeaza, in principal, parteneriatul public-privat din punctul de
vedere al controlului exercitat de institutiile administratiei centrale si locale
asupra celor particulare, fara sa evalueze nevoile si resursele existente.
Leslie Pal (2001) propune o strategie prin care orice stat poate fi transformat
intr-un partener eficient si credibil in procesul de dezvoltare a tarii sale:
,,Trebuie sa analizam cu multa atentie tipul de interventie efectuata de un stat
ale carui capacitati sunt scazute, ca si locul in care interventia survine. Multe
state incearca sa faca prea mult cu prea putine resurse si capacitati, drept care
adesea fac mai mult rau decat bine."21
18. Monitorul Oficial al Romdniei, nr. 814, 18 dee. 2001, Legea nr. 705 privind sistemul national
de asistenta sociala, art. 36, lit. f), lit. i).
19. Monitorul Oficial al Romdniei, nr. 619, 30 aug. 2003, Ordonanta nr. 68 privind serviciile
sociale, art. 11, alin. (2).
20. Monitorul Oficial al Romdniei, nr. 62, 2 ian. 2003, Ordonanta nr. 37 pentru modificarea si
completarea O.G. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, art. I, alin. 5.
21. Leslie Pal, ,,Beyond Policy Analysis", reprodus in Politici publice, coordonatori Alina
Mungiu Pippidi, Sorin Ionita, Editura Polirom, 2001, p. 43.
Disfunctionalitiui in implementarea Legii 34/1998 63
In concluzie, Legea 34/1998 reprezinta un pas important in moder-

nizarea politicilor sociale din Romania, oferind premise pentru ameliorarea
eficientei (prin reducerea costurilor) si eficacitatii (prin cresterea calitatii)
serviciilor sociale. Legea afirma principii noi, cum ar fi: descentralizarea si
parteneriatul public-privat. Totodata, implementarea legii a dus la dez-
voltarea asistentei sociale .xleschise", adica a unor servicii alternative la cele
rezidentiale. Treptat, s-a reusit sa se stabileasca atat proceduri functionale de
solicitare a subventiei, de selectionare a organizatiilor si de alocare a fon-
durilor publice, cat si rolul institutiilor implicate in acest parteneriat, proce-
duri care in timp au devenit tot mai birocratice. Programul de subventionare
este eficient din punctul de vedere al administratiei publice, obtinandu-se
servicii pentru comunitate la un pret redus si fara a investi in infrastructura
si dezvoltarea acestora. Totusi, exista numeroase disfunctionalitati, dintre
care cele mai importante par a fi: capacitatea insuficienta a programului de a
asigura resursele necesare unei bune implementari, insuficienta transparenta
in implementare, aplicare teritoriala neuniforma si redusa in judetele in care
gradul de saracie este mai mare.
Bibliografie
Fukuyama, Francis, 1995, lncredere. Virtutile sociale si crearea prosperitdtii, Editura Antet
XX PRESS
Ghidpentru aplicarea Legii 34/1998. Parteneriate in furnizarea de servicii sociale, 1999,
Editura Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile
Monitorul Oficial al Romdniei, nr. 55/15.03.1996; nr. 363/17.12.1997; nr. 29/27.01.1998;
nr. 345/11.09.1998; nr. 488/11.10.1999; nr. 756/28.11.2001; nr. 814/18.12.2001;
nr. 619/30.08.2003; nr. 62/02.01.2003.
Pal, Leslie, 200 l, Beyond Policy Analysis, reprodus in ,,Politici publice", coordonatori Alina
Mungiu Pippidi, Sorin Ionita, Editura Polirom
Petit Larousse, 1965, Paris, Librairie Larousse
Putnam, Robert, Cum functioneazd democratia, Editura Polirom
1. DECIZIA POLITICA.
SI ANALIZA DE POLITICI PUBLICE
MIHAELA LAMBRU
Politicile publice, ca domeniu de cercetare, si analiza de politici pu-

blice, ca disciplina aplicata studiului politicilor publice, sunt aparitii relativ
recente in campul stiintelor sociale. La inceputul anilor 1950 Harold D.
Laswell a fost primul care a formulat conceptul de stiinta a politicilor publi-
ce (Policy Science).1 Aceasta disciplina propunea o noua abordare a analizei
activitatii guvemamentale punand accentul pe necesitatea imbunatatirii
informatiei care intra in activitatea guvernamentala si a informatiei pe care o
avem despre munca guvernamentala. Laswell i~i concentreaza analiza pe
caracteristicile procesuale ale politicilor publice, oferind prima schema
secventiala de analiza a politicilor publice. El stabileste ,,o harta conceptuala
care trebuie sa serveasca drept ghid in efortul de a obtine o imagine generala
asupra fazelor majore care caracterizeaza orice act colectiv" (Laswell, 1971,
p. 28).2 Laswell stabileste sapte faze ce caracterizeaza paradigma procesului
constitutiv al politicilor publice:
• intelegere;
• promovare;
• prescnere;
• mvocare;
• aplicare;
• finalizare;
• evaluare.
Schema de analiza secventiala propusa de Laswell i~i pastreaza si
astazi pertinenta, ea fiind preluata, prelucrata si dezvoltata de alti autori care
i-au urmat. Foarte multi autori au fost atrasi de aceasta schema secventiala.
I. Laswell D. Harold, 1951, ,,The Policy Orientation", in volumul coordonat de Daniel Lerner si
Harold D. Laswell The Policy Science, Stanford University Press; Laswell D. Harold, 1956,
The Decision Process, College Park, University of Maryland Press.
2. Laswell D. Harold, 1971, A Preview of Policy, New York, American Elsevier.
Cele mai ,,populare" manuale de stiinta a politicilor publice utilizeaza

schema secventiala, punand accentul pe caracterul procesual in paradigma
explicativa a functionarii politicilor publice. Volumele lui Charles Jones An
Introduction to the Study of Public Policy", sau James Anderson, Public
Policy Making", aflate printre primele manuale de politici publice, au consa-
crat aceasta abordare secventiala, De asemenea, acestea au fost si primele
manuale ,,generaliste", fiind urmate de o serie de lucrari care se concentrau
prioritar pe o anumita secventa, 0 serie de autori au pus accentul in
cercetarile lor pe faza legata de identificare problemelor si de inscrierea lor
pe agenda politica, iar altii pe problematica implementarii sau evaluarii de
politici publice.
Articolul de fata i~i propune sa treaca in revista cateva dintre ele-
mentele teoretice si conceptuale care caracterizeaza domeniul analizei de
politici publice.
In primul rand, trebuie remarcat ca avem de-a face cu un tip de analiza
de proces. Sute de actori (individuali sau corporatisti) din diverse zone ale
structurilor guvemamentale si neguvemamentale sunt implicati la un
moment dat in unul sau mai multe aspecte ale procesului de formare a politi-
cilor publice. Acesti actori, care deseori interactioneaza pe parcursul pro-
cesului, au valori si interese diferite, perceptii diferite asupra situatiilor, au
preferinte diferite cu privire la cursul de adoptat in anumite politici publice.
Un alt element care confera complexitate procesului de analiza a politi-
cilor publice este dat de durata ciclurilor de politici publice. Din faza de
implemetare pana la evaluare pot sa treaca ani de zile, ca sa nu mai vorbim
de timpul necesar pentru a urmari un ciclu de politica publica de la lansarea
problemei pana la implementare si evaluare, unde avem de-a face uneori cu
secvente temporale de zeci de ani. In special pentru studiile de impact pro-
blema duratei ciclurilor de politica publica este critics.
O politica publica implica multiple departamente guvemamentale,
adeseori atat la nivel central, cat si la nivel local. Este important sa stim cum
sa ne orientam si sa ne calibram analiza, asupra carui aspect sa insistam mai
mult in analiza, 0 serie de specialisti considera ca este de preferat sa ne
oprim cu analiza asupra unui subsistem precis de politica guvernamentala,
incercand sa evitam abordarile generale care vizeaza un intreg program
guvemamental.
3. Jones, Charles, prima editie 1970, reeditata 1977 si 1984, An Introduction to the Study of
Public Policy, Belmont, California, Wadsworth.
4. Anderson, James, J 975, reeditat 1979, Public Policy Making, New Holt, Rinehart&Winston.
Decizia politica ~i analiza de politici pub/ice 69
De-a lungul unui ciclu de politici publice o serie de dezbateri sunt

lansate de catre diversi actori care au o miza in adoptarea si implementarea
intr-un mod specific a politicii publice in cauza, Acesti actori propun diverse
solutii administrative pentru solutionarea problemelor de politica publica in
dezbatere, definesc in mod diferit severitatea cauzelor problemei, impactul
probabil asupra publicului si definesc solutii alternative la probleme. Analis-
tul trebuie sa urmareasca toate aceste dezbateri, sa fie capabil sa extraga
esenta dezbaterii in diferite momente ale ei. Rolul dezbaterii in adoptarea si
implemetarea de politici publice este de maxima importanta, iar analistul tre-
buie sa-i acorde atentia cuvenita.
Urmarirea dezbaterii de catre analist este complicata nu neaparat
datorita numarul in general mare de participanti. Fiecare participant are o
anume miza in adoptarea unei solutii de politica publica, Intr-o astfel de
decizie sunt implicate interese financiare, valori, principii. Avand in vedere
importanta acestei mize in adoptarea unei solutii specifice (alegerea unei
anume alternative), diversii actori implicati vor prezenta de-a lungul dezba-
terii diverse variante asupra problemei, vor avea tendinta sa descrie realitatea
selectiv (in functie de interesul propriu), sa minimalizeze pozitia oponentilor,
sa incerce chiar sa-si discrediteze oponentii.
O serie de autori au incercat sa surprinda si sa analizeze tensiunea care
apare intre politica si analiza de politici publice. Inspirati de sensul vag al
faptului ca ,,ratiunea este curata si politica este murdara", oamenii urmaresc
frecvent inlocuirea politicii cu luarea deciziei rationale. Deborah Stone ne
spune: .Lucrarile contemporane, chiar si acelea ale expertilor in politica,
caracterizeaza politica ca fiind «haotica», «ultimul labirint» sau «o anarhie
organizata». Politica este «murdara», «impredictibila», «o cursa cu obsta-
cole» pentru politicile publice sau un «mediu ostil» pentru analiza de politici
pub lice. Se poate vorbi despre «o relatie incordata intre expertii sociali si ofi-
cilitatile publice» datorita faptului ca un grup furnizeaza «cercetari disci-
plinate» in timp ce altul «probleme non(ne )disciplinate». Politicile pub lice
pot fi considerate un potential domeniu de analiza rationala, de credinta in
adevar si de urmarire a gradului de bunastare al societatii ca intreg, Politicile
publice sunt o sfera de emotii si pasiuni, irationalitate, interes propriu, lipsa
de prudenta si putere neslefuita. "5
5. Stone, Deborah, 1988, Policy Paradox: the Art of Political Decision Making, W. W.
Norton&Company, New York.
Din punctul de vedere al unor teoreticieni, politica si politicile sunt,

intr-un mod esential, separate si distincte. Aceasta diferentiere a fost sur-
prinsa si clar formulata si de Charles Lindblom:
,,Atunci cand spunem ca politicile publice sunt decise de analize, ne referim
la faptul ca o investigatie a meritelor diverselor actiuni posibile dezvaluie
ratiunile de alegere a unei politici in detrimentul alteia. Atunci cand spunem
ca politica si nu analizele determina politicile publice, ne referim la faptul ca
politica este determinata de modalitati diferite prin care oamenii W exercita
unii asupra celorlalti controlul, influenta sau puterea."6
Cei mai multi dintre expertii sociali, cu precadere practicienii si initia-

torii de analiza politica, evita dihotomia dintre ratiune si putere, altemativa
acestora fiind dezvoltarea unei solutii de mijloc care sa combine elemente
din sfere diferite, care sa-si pastreze insa caracterul distinctiv.
O abordare in acest sens considera analiza rationals ca fiind apropiata
de politica, Lindblom vorbeste despre o alta forma a analizei rationale,
cunoscuta ca ,,muddling through", ,,confuzie" sau incrementalism, prin care
decidentii de politica vor formula doar scopuri minore (schimbari incremen-
tale) si vor lua in considerare doar un numar limitat de alternative. 7 Amitai
Etzioni a propus ,,o scanare mixata", care combina luarea deciziei fundamen-
tal .rationalistica" si incrementalismul. Charles Schulze a sugerat ca analistii
de politica pot fi priviti drept ,,sustinatori ai rationalitatii" politicilor, deve-
nind astfel o contragreutate impotriva ,,sustinatorilor politici".
Dintr-o alta perspectiva se vorbeste despre modele ale politicii care se
aseamana cu analizele. Procesul de realizare a politicilor pub lice este descris
ca un proces secvential, care adesea nu urmeaza ordinea fireasca. Astfel,
acesta porneste de la departamentele de comunicare ale institutiilor politice,
de la comitetele legislative la Camerele Parlamentului, unde este transformat
intr-o ,,politica publica alternativa" sau program. Programul trece de bari-
erele birocratice catre aplicarea propriu-zisa pe teren, unde este implementat
si probabil evaluat. Cu toate ca nici un cercetator nu crede in astfel de prac-
tici, multi dintre ei folosesc acest cadru ca norma. Adevaratul proces de
realizare a politicii este vazut ca o aproximare a normei, cu deviatii oca-
zionale. Analiza rationala este in mod necesar politica, datorita faptului ca
6. Lindblom, Charles, 1980, The PolicyMaking Process, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall,
p. 26.
7. Lindblom, Charles, ,,The Science of Muddling Through", in Public Adminstration Review,
nr. 19, 1959, pp. 59-88; The intelligence of Democracy, New York, Free Press, 1965.
Decizia politicd ~i analiza de politici pub/ice 71
implica intotdeauna alternativa de a include anumite lucruri si de a exclude

altele. Analiza de politici publice este un argument politic si invers.
Toate argumentele anterioare vin sa sustina ideea complexitatii ana-
lizei de politici publice. Pentru a intelege procesul constituirii unei politici
publice, analistul trebuie sa studieze actorii, dezbaterile, evolutiile legislative
ajutandu-se de o serie de tehnici de cercetare. Analistul trebuie sa gaseasca
calea cea mai buna pentru a simplifica situatia si a-si mari sansele de a o
intelege si de a-i face si pe altii s-o inteleaga.
Modelele lineare explicative pentru procesul de realizare a politicilor
pub lice impart procesul de realizare a politicilor pub lice in pasi, incercand sa
arate cum evolueaza decizia. Va prezentam in continuare un grafic realizat
de Merilee Grindle si John Thomas, care sintetizeaza abordarea acestui
model linear. A~a cum se poate observa, procesul de luare a deciziei este
impartit in trei faze (agenda, decizia si implementarea). Din analiza acestui
model ar rezulta ca procesul de luare a deciziei in politici publice este foarte
coerent, organizat, rational, avand un inceput, un mijloc si un sfarsit si ca
fiecare parte este Iegata logic de celelalte.
Cei doi autori ne spun ca este foarte confortabil sa ne gandim ca pro-
cesul are loc in acest mod in realitate. Dar lucrurile nu sunt in fapt nici pe
departe atat de simple si clare.
Modelul linear al formarii politicilor
FAZA AGENDE! FAZA DECIZIEI FAZA IMPLEMENT ARII
Intarirea
-<institutiilor
lmplementare
de succes
Intarirea
Decizie in ·
vomtei · po 1·itice
·
favoarea refonnei
g fara succes
Decizie impotriva
Refonna refonnei
In afara Agendei
Pe baza criticii modelului linear, cei doi autori formuleaza teoria mo-
delului interactiv de formare a politicilor pub lice. Ei pomesc de la conside-
rarea procesului de decizie in materie de politici publice asa cum apare el in
realitate. Initiativele de reforma in politici publice pot sa fie alterate sau
schimbate in oricare stadiu al procesului prin presiunea si interactiunea din-
tre diversi participanti la proces, in special prin interventia celor care se opun
schimbarii statu-quo-ului de politica publica,
In acest model conflictul in jurul deciziei de politica publica este pus
in evidenta. Acest conflict se regaseste atat in fazele de formulare a politicii
pub lice, cat si in faze le de ratificare (legitimare) si chiar in faza de imple-
mentare.
Conform acestui model, procesul de decizie in politica publica trebuie
vazut ca o serie de stadii formale si informale, in care interactioneaza o
diversitate de actori avand fiecare propriile interese si preocupari fata de
luarea unei decizii intr-un anume sens.
Efectele schimbarii de politica publica devin mai vizibile in faza de
implementare. Si in aceasta faza pot avea loc schimbari ale conceptiei origi-
nale.
Trebuie retinut ca orice schimbare de politics publica implica schim-
bari la nivelul costurilor si beneficiilor, la nivelul structurii institutionale.
Fiecare decizie de politica · publica implica ,,ca~tigatori" si ,,perdanti".
Acestia pot sa fie din sfera politica, din sfera birocratica sau din publicul
politicii publice in cauza,
Decizia politicd ~i analiza de politici pub/ice 73
Modelul interactiv al forrnarii politicilor publice
Probleme
Agenda politicilor
pub lice
_J_
Fazele deciziei
Caracteristicile politicilor
publice
Public ..,.___________________________________ Birocratic
/
Resp ins/
-,Resp ins/
/
implementat implementat
Creatorii politicilor publice Resurse necesare: Managerii politicilor publice

stabilesc si mobilizeaza Politice stabilesc si mobilizeaza
resurse pentru sustinerea Financiare resurse pentru sustinerea
reformei Manageriale reformei
Tehnice
UUUl
Rezultate potentiale multiple
Rolul analizei in formareapoliticilor publice
Grupuri de
donatori
~', ''~
~~-~
Grupuri de
' interese
Procesul decizional in materie de politica publica poate fi studiat atat

dintr-o perspectiva individuala, cat si dintr-o perspectiva colectiva. In prima
ipostaza, accentul cade pe criteriile utilizate de indivizi in luarea deciziei. In
cea de-a doua, in centrul analizei se situeaza procesele prin care majoritatea
sau consensul necesar luarii unei decizii este obtinut.
Indivizii sunt influentati de o varietate de factori in momentul deciziei.
Este greu de specificat care din acesti factori este crucial in luarea deciziei.
Oficialitatile pub lice dau frecvent declaratii cu privire la deciziile luate ( dis-
cursuri, conferinte de presa, marturii, memorii etc.), dar motivele expuse fie
sunt controlate de ei, fie sunt acceptabile pentru alegatori sau public, funda-
Decizia politica ~i analiza de politici publice 75
mentul real ramanand de cele mai mute ori nedeclarat. Cu toate acestea, ana-
liza si observatia aprofundata permit identificarea factorilor hotaratori in
luarea deciziei. 0 serie de criterii care influenteaza politica publica sunt dis-
cutate in continuare. Printre ele sunt incluse: valorile, afilierea la un partid
politic, interesele alegatorilor, opinia publica, admiratia si regulile decizio-
nale. Vom analiza si conceptul de ,,bine public", foarte des invocat in susti-
nerea deciziilor de politica publica.
VALORILE INSTITUTIONALEiORGANIZATIONALE influentea-
za in special factorii de decizie birocrati, Orice persoana care lucreaza pen-
tru o perioada indelungata intr-o agentie/organizatie devine invariabil con-
vinsa de importanta agentiei, de scopurile si programele ei. Sistemul de re-
compense si sanctiuni ii determina pe membrii ei sa promoveze si sa actio-
neze in concordanta cu valorile predeterminate ale agentiei/organizatiei, In
consecinta, deciziile luate de oficialitati pot fi o reflectie a dorintei lor de
supravietuire a agentiei, de crestere a bugetului acesteia, de extindere a
programelor si de prezervare a puterii si prerogativelor ei. Valorile organi-
zationale pot da nastere la conflicte intre agentii cu atributii suprapuse ori
concurente.
VALORILE PROFESIONALE ale personalului din cadrul unei
agentii. Profesiile au inclinatia de a-si forma anumite tendinte in modul de
solutionare a problemelor care ulterior sunt ,,importate" in organizatii, Unele
organizatii ajung sa fie dominate de una sau doua profesii, precum econo-
mistii ( adepti ai eficientei si ai pietei) sau juristii ( adepti ai guvernarii prin
reglementare juridica).
VALORILE PERSONALE ghideaza si ele factorii de decizie, ca si
dorinta de a promova propriul interes, material sau financiar, propria repu-
tatie sau pozitie. Politicianul care accepta sa fie influentat pentru a decide in
favoarea unui interes urmareste si un interes personal. Importanta valorilor
personale nu poate fi negata, insa teoreticienii deciziei rationale exagereaza
atunci cand sugereaza ca acest comportament al oficialitatilor publice este
exclusiv determinat de interese personale.
VALOR! DE POLICY. Factorii de decizie nu sunt influentati numai de
interese personale, profesionale sau organizationale; ei pot actiona foarte
bine si in conformitate cu propria viziune despre interesul public, despre
ceea ce constituie o politica publica corecta si necesara.
VALOR! IDEOLOGICE. Ideologiile constituie un set de credinte si
valori coerente si relationate logic care prezinta versiuni simplificate ale
realitatii si ofera planuri de actiune. Ideologia marxist-leninista a reprezentat
pentru comunisti, eel putin partial, o modalitate de rationalizare si legiti-

mizare a politicii publice oficiale. Astfel, putem identifica elemente clare de
ideologie liberala sau social-democrata in diverse tipuri de politici. Doctri-
nele lor pun bazele unor atitudini si optiuni de politica publica diferite in
materie de interventie a statului in favoarea persoanelor dezavantajate, a
salariatilor, a minoritatilor; protejarea drepturilor si libertatilor civice, a
mediului si a drepturilor consumatorilor.
AFILIEREA LA UN PARTID POLITIC. Loialitatea fata de partid re-
prezinta un criteriu decizional putemic pentru majoritatea membrilor legis-
lativului, desi acest tip de influenta este greu de separat de alti factori, cum
ar fi presiunile venite din partea conducerii partidului, convingerile ideologi-
ce si interesele alegatorilor din propria circumscriptie, Afilierea la un partid
politic este un bun indicator asupra votului membrilor legislativului.
Domeniile de interes ale partidelor au variat si ele in ceea ce priveste
importanta, Cu toate acestea, in multe arii o delimitare stricta pe baza doc-
trinele partidelor politice este imposibila - lucrarile publice, cercetarea me-
dicala, comertul international sunt numai cateva exemple.
INTERESELE ALEGATORILOR. Uneori, interesele alegatorilor sunt
clar definite. Insa, in foarte multe cazuri, preferintele alegatorilor sunt greu
de determinat. Cum se actioneaza in aceasta situatie? Propriile valori sau alte
criterii, cum ar fi recomandarile .sefilor de partid, fundamenteaza decizia
legiuitorului in acest caz. De asemenea, sunt bine venite opiniile alegatorilor
interesati.
Oficialitatile publice numite pot si ele actiona in calitate de reprezen-
tati, Agentiile au dezvoltat relatii cu grupurile de interes si promoveaza
interesele acestora in formularea si administrarea unei politici publice. Unii
comentatori au pretins chiar ca, in realitate, organismele administrative ar
putea reprezenta mult mai bine interesele particulare ale unor grupuri decat
oficialii alesi.
OPINIA PUBLICA. Opinia publica poate fi definita ca reprezentand

perspectivele sau punctele de vedere ale publicului privind aspectele/situa-
tiile de politica publics pe care oficialii le au in vedere in luarea deciziilor.
Opinia publica poate fi exprimata prin multe mijloace; acestea includ scrisori
deschise adresate oficialitatilor sau presei, intalniri si demonstratii publice,
editoriale, rezultatele alegerilor, intalniri cu alegatorii, referendumuri etc.
Cel mai frecvent insa opinia publica este reflectata de rezultatele unui son-
daj de opinie aplicat asupra unui esantion reprezentativ de populatie.
Decizia politicii ~i analiza de politici publice 77
In ciuda frecventei mari, sondajele de opinie prezinta cateva limitari.

In primul rand, ele nu reprezinta o analiza in profunzime a opiniei publice,
in acest caz fiind mai indicate focus-grupurile. In al doilea rand, desi inre-
gistreaza opiniile oamenilor, sondajele de opinie nu surprind gradul de
cunoastere ori de intelegere a problemelor de catre respondenti.
Opinia publica este manipulata si de oficialitatile care gestioneaza sti-
rile. Demersul nostru urmareste sa determine modul in care opinia publica
influenteaza factorii de decizie. Sunt altemativele alese modelate sau determi-
nate de opinia publica? Poate constitui opinia publica un criteriu decizional?
Distinctia dintre deciziile privind directiile generale de politica publica
si cele de rutina, care se refers la administrarea de zi cu zi a politicii publice,
ne este utila in acest demers. Evident, opinia publica nu este un factor influ-
ent in luarea deciziilor din a doua categorie. Multe decizii, daca nu toate,
sunt adoptate de legiuitor si de alte autoritati executive care se bucura de pu-
tere de decizie mare in conditiile in care o mica proportie din populatie este
de abia constienta, cu atat mai putin intelege aspectele respective. Votand
amendamente la legea taxelor sau autorizand lucrari publice, legiuitorul nu
va fi influentat de opinia publica decat in masura in care incearca sa anti-
cipeze reactia alegatorilor la aceste amendamente.
Fara echivoc, cadrul general si orientarea unei politici publice pot fi
influentate de opinia publica, Atitudinea publicului fata de actiuni precum
privatizarea sau reducerea masiva a cheltuielilor sociale face improbabila
realizarea acestora. Convingerea oficialitatilor pub lice privind cererea publi-
cului de a initia actiuni specifice explica multe initiative de reforma in dome-
niul politicilor publice. In politica externa, opinia publics acorda oficialilor
o mare putere de decizie.
In concluzie, factorii de decizie sunt influentati in grade diferite de
opinia publica, insa relatia dintre actiunile de policy si opinia publica nu sunt
atat de simple si de directe dupa cum ne-am astepta.
REGULI DECIZIONALE. Persoanele confruntate zilnic cu situatii
decizionale construiesc reguli generale sau linii directoare care simplifica si
normeaza procesul decizional. Nu exista unset de reguli decizionale univer-
sale, insa unele dintre ele sunt utilizate frecvent.
Utilizarea precedentelor in procesul decizional nu este limitata doar la
domeniul juridic. Personalul executiv, administratorii si legiuitorul actio-
neaza frecvent in baza precedentelor, de cele mai multe ori la cererea celor
care ar fi afectati negativ de o actiune. Cei afectati de precedente vor consi-
dera o asemenea practica desueta, inutila ori imorala.
INTERESUL PUBLIC. Una din misiunile guvemului este de a urmari

interesul public. Prezenta sectiune ofera o definitie a acestuia, ca si utilitatea
lui in calitate de criteriu in luarea deciziei.
Cum definim interesul public? Reprezinta interesul majoritatii? Daca
da, cum determinam ce politica publica doreste majoritatea? Reprezinta
aceasta politica interesul general al cetatenilor ?
Majoritatea va declara ca o definitie universal acceptata ori obiectiva a
interesului public este imposibila, Unii definesc interesul public ca
reprezentand rezultatul luptei politice privind aspecte de politica publica,
Daca toate persoanele si grupurile ,,combatante" ar fi egale, aceasta definitie
ar fi acceptabila, dar acest lucru nu se intampla in realitate. Frecvent, intere-
sul public constituie un mit prin care politica publica este rationalizata si
devine astfel acceptabila publicului.
Nu intotdeauna interesele private si cele publice se contrazic. (De
exemplu, doctorii sunt interesati sa impiedice practicarea medicinii de catre
persoane fara o pregatire corespunzatoare, dupa cum este in interesul public
ca oamenii cu o pregatire profesionala corespunzatoare sa practice medicina.)
Identificarea acelor interese permanente, larg impartasite de membrii
societatii constituie o metoda alternativa in determinarea interesului public.
Nevoia de organizare a intereselor publice si procedurile de reprezentare si
echilibrare a acestora, regulile de solutionare a situatiilor, de negociere a
compromisurilor in formularea politicilor pub lice si de implementare a aces-
tora constituie modalitati de determinare a interesului public. Pe scurt, exista
un interes public pentru o guvemarea eficienta, coerenta si dreapta. Accentul
este pus aici pe procesul de politica publica, nu pe continut.
.Publicul este interesat de lege, ci nu de continutul legilor; de principiile
legii, ci nu de substanta acestora; de respectul clauzelor contractuale, ci nu
de un contract particular; de intelegeri/invdtdminte traditionale. nu de un
anumit obicei. Este interesat de aceste lucruri in mdsura in care asigurd o
continuitate; interesul sdu este fa/a de acea reguld care ii permite sd
anticipeze comportamentul oamenilor si sdsi modifice in consecintd com
portamentul. " (Walter Lippmann)
Publicul este interesat in primul rand de existenta unui proces adecvat.

Modul cum sunt facute lucrurile influenteaza atitudinea publicului si gradul
de acceptare.
Interesul public este un ideal, ca si echitatea si justitia la care aspiram
cu totii.
Decizia politico ~i analiza de politici pub/ice 79
Analiza de politici publice ~i procesul de luare a deciziei

Un mod mai simplu de a intelege procesul politicilor publice este
impartirea acestuia in mai multe stadii si substadii si examinarea acestora.
Ceea ce rezulta este cunoscut si ca ,,ciclul politicilor publice". Fiecarui sta-
diu din cadrul ciclului ii corespunde un principiu de rezolvare a problemei de
politica publica,
Principii de rezolvare a problemei Stadii in ciclul politicilor publice

I. Recunoasterea problemei I. Formularea agendei
2. Propunerea unor solutii 2. Formularea politicilor
3. Alegerea unei solutii 3. Luarea unei decizii
4. Aplicarea solutiei 4. lmplementarea politicii
5. Monitorizarea rezultatelor 5. Evaluarea politicii aplicate
Sursa: Howlett, 1995.
Metoda rationala de analiza a problemelor

Utilizarea unui set sistematic de proceduri sau metode de analiza a
politicilor publice ne poate fi de ajutor in incercarea de a aborda si a rezolva
probleme de politica publica, de la cele mai simple la cele mai complexe.
Metoda rationale de analiza a problemelor reprezinta un instrument care ne
poate ghida eforturile de a gestiona eficient procesul de rezolvare a unei
scheme de politica publica. Trebuie spus de la inceput ca aceasta metoda face
parte din procesul de planificare strategica,
Metoda rationale de analiza a problemelor este tipul de analiza a politi-
cilor publice care porneste de la identificarea problemelor spre identificarea
si evaluarea altemativelor ( optiunilor) de politica publica. Este un model de
analiza de politici publice ,,prietenos", simplu de utilizat atat de catre
,,anali~tii incepatori", cat si de catre analistii cu experienta. Gradul de sofisti-
care la care poate ajunge analiza realizata prin utilizarea modelului rational
variaza in functie de timpul, de resursele (bani, resurse umane etc.) si de
nivelul de informatie la care avem acces si de care dispunem. Toate aceste
elemente reprezinta ,,pachetul constrangerilor" specific fiecarei analize.
In articol am utilizat termenul de analiza de politici publice cu referire

la un proces de-a lungul caruia identificam si evaluam alternative de actiune
in vederea solutionarii unor probleme sociale sau economice identificate.
Dar termenul de analiza de politici publice se refera si la un produs. Acest

produs este rezultatul concret al demersului de analiza. El poate fi ilustrat de
un raport (raport de analiza de politici publice - Policy Report), un memo,
un document de pozitie sau un document de motivatie care prezinta un
proiect de lege. In aceasta sectiune ne vom concentra asupra produsului de
tip analiza de politici publice.
Iata si cateva definitii ale analizei de politici publice din aceasta per-
spectiva:
• Un mijloc de sintetizare a informatiei care include rezultatele cerce-
tarii, utilizat pentru a produce un format util procesului de decizie in
materie de politici publice (stabilirea unor alternative de actiune) si a
determina nevoile de informatie pentru viitoare actiuni de politics
publica.f
• Un proces complex de analiza, interventie si management al con-
flictelor politice intrinseci proceselor de schimbare urbana, 9
• Investigarea sistematica a alternativelor de politica publica si asam-
blarea-integrarea elementelor pozitive si negative ale fiecarei alter-
native. Procesul presupune o abordare centrata pe rezolvarea proble-
melor, pe colectarea si prelucrarea informatiei si pe incercarea de
predictie cu privire la evolutia alternativei propuse.!"
• Alegerea celei mai bune alternative de actiune de politica publica
dintr-un set de alternative posibile cu ajutorul ratiunii si evidentei
analitice. 11
• Consultanta orientata catre client si avand relevanta pentru deciziile
de politica publica.I?
• Disciplina aplicata care utilizeaza metode de investigatie si argu-
mentare diverse cu scopul de a produce informatie relevanta pentru
politicile publice si care poate fi utilizata pentru a rezolva probleme
publice.13
8. Williams, Walter, 1971, Social Policy Research and Analysis: the Experience in the Federal
Social Agencies, New York, American Elsevier.
9. Rondinelli, Dennis A., 1973, ,,Urban Planning as Policy Analysis: Management of Urban
Change", in Journal of the American Institute of Planners.
10. Ukeles, Jacob B., 1977, ,,Policy Analysis: Myth or Reality?" in Public Administration
Review, nr. 37, 1977.
11. Mac Rae, Duncan, 1979, ,,Concepts and Methods of Policy Analysis", in Society, nr. 16, 1979.
12. Weimer, David L. si Vining Aidan R., 1989, Policy Analysis: Concepts and Practice,
-Englewood Cliffs NJ, Prentice Hall.
13. Dunn, William N., 1978, Public Policy Analysis.
Decizia politicd 9i analiza de politici pub/ice 81
• Forma de cercetare aplicata, realizata pentru a obtine o intelegere

mai buna a problemelor sociale si pentru a conduce la gasirea unor
solutii mai bune de rezolvare a acestora.14
Analizele de politici publice sunt de mai multe tipuri. Facem o prima
distinctie intre analiza descriptiva si cea prospectiva.
Analiza descriptiva se refera fie la conditiile istorice ale unei politici
care a fost implementata in trecut, fie la evaluarea unei politici curente. In
prima varianta, analiza descriptiva se concentreaza pe descrierea si inter-
pretarea unei politici deja implementate (Ce s-a intimplat?). In cea de-a doua
varianta, analiza se concentreaza pe descrierea de statu-quo.
Analiza prescriptiva (sau anticipatorie) se realizeaza inainte de imple-
mentarea politicii publice si fie se concentreaza pe proiectarea consecintelor
in cazul adoptarii anumitor alternative de actiune publica, fie incearca sa
aduca un plus de claritate, de intelegere cu privire la natura unei probleme
sau la standardele criteriilor de alegere intre alternative.
Trebuie subliniat caracterul prescriptiv al analizei de politici publice.
O astfel de analiza este realizata pentru a ajuta procesul de luare a deciziilor
sau pentru a sustine dezbaterea pe marginea unei decizii de politica publica,
Analiza de politici publice are intotdeauna un client. Acest client este fie un
factor de decizie, fie o institutie care sustine prin cercetare si analiza dezba-
terea publica pe o tema data (universitati, think-tank-uri, institute de cercetare).
Principala sarcina a analizei de politici publice o constituie identifi-
carea si analiza problemelor sociale complexe, comparatia cantitativa ~i cali-
tativa a alternativelor de rezolvare a problemelor, asamblarea informatiei
intr-un format usor de inteles si de utilizat de catre factorii de decizie.
In procesul de analiza integram informatie cantitativa si calitativa prin
utilizarea unor metode si tehnici de culegere si de prelucrare a datelor ,,im-
prumutate" din sociologie, economie sau din stiinta juridica, Cu toate aces-
tea, analiza de politici publice presupune mai mult decat utilizarea de metode
si tehnici de colectare si de prelucrare a informatiei, Accentul cade pe proce-
sul prin care selectionam metode si tehnici, recunoastern scopurile si valorile
clientului, identificam si recomandam directiile de actiune practica.
Metoda rationals propune un model simplu de analiza de politici pu-
blice, in cinci pasi. Cei cinci pasi, ,,reteta'' de realizare a unei analize, cuprind
urmatoarele etape: definirea problemei, stabilirea criteriilor de evaluare,
identificarea de alternative ( optiuni) de actiune, evaluarea si compararea
alternativelor si recomandarea schemei de politica publica de urmat. Deci,
14. Quade, Edward S., 1982, Analysis for Public Decisions, New York, Elsevier Scientific.
82 Parteneriatul publicprivat fn furnizarea de servicii sociale
analiza se va finaliza cu o recomandare facuta de analist factorilor de decizie.

Nu analistul este eel care ia decizia, ci factorul de decizie. Se poate intampla
ca factorul de decizie sa aleaga spre implementare o alta alternativa decit cea
propusa de analist. Responsabilitatea deciziei de implementare a unei alter-
native de actiune revine factorului de decizie.
Un astfel de raport de analiza de politici publice poate fi realizat indi-
vidual sau de un grup, in functie de complexitatea problemelor de abordat si
solutionat, Rolul unui astfel de produs al unui demers de cercetare specific
depaseste cu mult granitele academice. Un raport de analiza de politici pu-
blice bine realizat poate creste calitatea deciziei de politica publica, poate
ridica nivelul de informare a actorilor sociali din diversele subsisteme de
politica publica, imbunatatind calitatea dezbaterii publice, calitatea demo-
cratiei in final.
Bibliografie
Anderson, James, 1975, reeditat 1979, Public Policy Making, New Holt, Rinehart&Winston
Dunn, William N., 1978, Public Policy Analysis
Jones Charles, prima editie 1970, reeditat 1977 si 1984, An Introduction to the Study of
Public Policy, Belmont, California, Wadsworth
Laswell D. Harold, 1951, ,,The policy orientation", in volumul coordonat de Daniel Lerner
si Harold, D. Laswell, The Policy Science, Stanford University Press
Laswell D. Harold, 1971, A Preview of Policy, New York, American Elsevier
Laswell D. Harold, 1956, The Decision Process, College Park, University of Maryland Press
Lindblom, Charles, 1980, The policyMaking Process, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall,
p. 26.
Lindblom, Charles, 1959, ,,The Science of Muddling Through", in Public Administration
Review, nr. 19, p. 59-88; The Intelligence of Democracy, New York, Free Press, 1965
MacRae, Duncan, 1979, ,,Concepts and Methods of Policy Analysis", in Society, nr. 16, 1979
Quade, Edward S., 1982, Analysis for Public Decisions, New York, Elsevier Scientific
Rondinelli, Dennis A., 1973, ,,Urban Planning as Policy Analysis: Management of Urban
Change", in Journal of the American Institute of Planners
Stone, Deborah., 1988, Policy Paradox: the Art of Political Decision Making, W. W.
Norton&Company, New York
Ukeles, Jacob B., 1977, ,,Policy Analysis: Myth or Reality?", in Public Administration
Review, nr. 37, 1977
Weimer, David L. si Vining Aidan R., 1989, Policy Analysis: Concepts and Practice,
Englewood Cliffs NJ, Prentice Hall
Williams, Walter, 1971, Social Policy Research and Analysis: the Experience in The Federal
Social Agencies, New York, American Elsevier
83
2. TEORIA SOCIALA. SI ANALIZA

DE POLITICIPUBLICE
MIHAELA LAMBRU
Studiul politicilor pub lice si analiza de politici publice reprezinta zone

de cercetare si procupare teoretica relativ noi pentru specialistii in stiinte
sociale din Romania. Studiul domeniului politicilor publice in Romania a
inceput sa se dezvolte dupa 1990 si acest lucru se poate explica prin eel putin
doua motive. In primul rand, analiza de politici publice nu se poate dezvol-
ta, nu i9i poate gasi piata si utilitate decat in societati democratice. Orice
societate dictatoriala respinge prin insasi natura sa demersul critic si norma-
tiv al analizei de politici publice. In al doilea rand, studiul politicilor publice
si sofisticarea metodelor de analiza specifice au cunoscut o dezvoltare puter-
nica pe plan international incepand cu anii '60, moment in care mediul
politic si social din Romania era deja incompatibil cu asimilarea unui astfel
de demers teoretic si analitic. Daca sociologia a avut dificultati majore in
comunism, fiind chiar desfiintata in perioada 1948-1965, cu atat mai mult
este de inteles ca un demers teoretic care i9i propune sa analizeze si sa ori-
enteze decizia politica nu avea cum sa se dezvolte in Romania de pana la
inceputul anilor '90.
In timp ce studiul politicii are o lunga istorie, studiul sistematic al
politicilor publice se contureaza abia la inceputul secolului 20. Primele
incercari de a conecta teoria cu practica politicii se inregistreaza abia in
1922, cand politologul american Charles Merriam i9i propune sa dezvolte o
metoda prin care sa inteleaga activitatile curente ale guvernului.
Domeniul de cercetare al politicilor pub lice este un domeniu de granita
intre mai multe discipline ,,clasice" precum stiinta politica, sociologia, psi-
hologia sociala, stiinta juridica sau economia. Studiul politicilor pub lice ar
reprezenta ramura cea mai recenta a stiintei politice. In ceea ce priveste
tehnicile si metodele de cercetare, acestea sunt imprumutate din diverse dis-
cipline sociale si adaptate la nevoile de instrumentar pentru fiecare studiu in
parte.
Pana prin anii '60 stiinta politica nu era interesata in mod special de
studiul a ceea ce se intampla in interiorul guvemului si de studiul mecanis-
melor guvernarii. Lucrarile de specialitate studiau extensiv procesul elec-
toral, organizatiile politice, conceptele cadru din stiinta politics etc. Dupa
anii '60 creste interesul pentru a afla ce se petrece in interiorul guvemului,
creste preocuparea pentru marirea eficientei deciziilor in materie de alocare
a fondurilor publice si de aici interesul pentru studierea manierei in care se
iau deciziile politico-administrative. Din anii '80 incepe sa se discute tot mai
mult in termeni de reforma a guvernarii, accentul cazand pe cresterea perfor-
mantei in gestionarea banului public, pe imbunatatirea relatiei dintre Stat si
Cetatean, dintre Guvem si Societatea Civila.
Domeniul politicilor publice ( cercetarea si analiza in domeniu) poate fi
definit foarte bine ca ocupandu-se de studiul deciziilor politico-administra-
tive de alocare a diverselor forme de resurse (materiale, financiare, de know
how, simbolice ). Politicile pub lice, obiectul de studiu al disciplinei in cauza,
sunt actiuni realizate de guvem (la nivel central sau local) ca raspuns la pro-
blemele care vin dinspre societate. Vorbim despre politici publice atunci
cand o autoritate publica, centrala sau locala, incearca, cu ajutorul unui pro-
gram de actiune coordonat, sa modifice mediul economic, social, cultural al
actorilor sociali.
Din analiza definitiei de mai sus rezulta o serie de elemente care dau
consistenta unei politici publice.
In primul rand, o politica publica este formata dintr-un ansamblu de
masuri concrete, care ii dau substanta. Traseul constitutiv al unei politici
publice este punctat de diverse decizii. Deci, al doilea element este dat de
faptul ca o politica publica se defineste prin aceste decizii, forme de alocare
a resurselor, a carer natura este mai mult sau mai putin autoritara si in care
coercitia este mereu prezenta, In al treilea rand, o politica publica se inscrie
,,intr-un cadru general de actiune", ceea ce ne permite sa distingem o politica
publica de niste simple masuri izolate. In acest cadru de actiune, o politics
publica are obiective si scopuri precizate, stabilite in functie de valori, norme
si interese. Acesta ar fi al patrulea element. Iar ultimul, al cincilea, este dat
de faptul ca o politica publica are un public, adica indivizi si grupuri a carer
situatie este afectata de deciziile luate in politica publica in cauza.
Cele cinci elemente care dau consistenta unei politici pub lice sunt: 1
1. Thoenig, Jean-Claude, in Traite de science politique, coord. M. Grawitz si Jean Lecea, vol. I,
PUF, 1992.
Teoria sociald si analiza de politici pub/ice 85
1. o politica publics este formata dintr-un ansamblu de masuri con-

crete, care ii dau «substanta»;
2. o politica publica cuprinde decizii sau forme de alocare a resurselor,
a carer natura este mai mult sau mai putin autoritara si in care coer-
citia este mereu prezenta;
3. o politics publica se inscrie intr-un «cadru general de actiune», ceea
ce ne permite sa distingem o politica publica de simple masuri izolate;
4. o politica publica are un public, adica indivizi si grupuri a carer
situatie este afectata de politica publica in cauza;
5. o politica publica are obiective si scopuri, stabilite in functie de
norme si valori.
Obiectul acestei discipline cunoaste definitii variate, care insa cad de
acord asupra unui aspect esential: politicile publice sunt efectul deciziilor
luate de guvernanti.
Pentru a intelege mai bine ce sunt politicile publice putem considera
cateva definitii suplimentare.
a. Conform primei definitii, data de Thomas Dye, politicile publice
sunt ,,tot ceea ce un guvem decide sa faca sau sa nu faca"?
b. 0 a doua definitie, mai completa si mai conceptualizata, ne este
oferita de William Jenkins. Acesta afirma ca politicile publice sunt
,,un set de decizii interrelationate, luate de un actor politic sau de un
grup de actori cu privire o serie de scopuri, si mijloacele necesare
pentru a le atinge intr-o situatie data".
c. Ultima definitie pe care o vom lua in considerare ii apartine lui
James Anderson. Anderson sustine ca politicile publice sunt ,,un curs
al actiunii urmat de un actor sau mai multi actori politici, cu un scop,
in incercarea de a rezolva o problema",
d. .Relatia Guvemului cu mediul" (Eyestone, 1971 ).
e. 0 serie lunga de activitati, mai mult sau mai putin relationate, si con-
secintele acestora (Rose, 1969).
Aceste definitii subliniaza elementele-cheie ale analizei politicilor pu-
blice: decizia politica, luata de actorii politici, de a utiliza anumite mijloace
pentru a rezolva o problerna. In continuare vom discuta fiecare dintre aces-
te aspecte: cine ia decizia, cum se decide care problema trebuie rezolvata si
cum este formulatd solutia si care sunt mijloacele ce pot fi folosite.
2. Dye, Thomas R., Understanding Public Policy, 1998, Prentice-Hall.
Interesul de a afla ce se petrece in interiorul guvemului creste preocu-

parea pentru marirea eficientei deciziilor in materie de alocare a fondurilor
publice si de aici interesul pentru studierea manierei in care se iau deciziile
politico-administrative. Incepe sa se caute cu asiduitate ,,reteta bunei gu-
vernari".
Studiul politicilor publice ne ofera o intelegere a cauzelor si conse-

cintelor deciziilor de politica publica si imbogateste astfel cunoasterea noas-
tra asupra societatii. Studiile de politici publice ne ajuta sa intelegern mai
bine legaturile dintre conditiile sociale si cele economice intr-o societate
data, raspunsul pe care sistemul politic il aduce acestor conditii, efectele
( daca exista) pe care activitatile guvemamentale le au asupra acestor
conditii. Studiile de politici publice incorporeaza idei si metode din sociolo-
gie, economie, antropologie si psihologie, istorie, stiinte juridice si stiinte
politice.
O alta zona interesanta a studiului politicilor publice ne conduce catre
analizele profesionale de politici publice realizate pentru a intelege cauzele
si consecintele deciziilor de politica publica. Aceste analize au o dimensiune
practica si normativa foarte puternica, reprezentand o aplicare concreta a
stiintelor sociale la rezolvarea unor probleme sociale concrete. Cunoasterea
realitatilor sociale reprezinta baza pentru diagnosticarea starii societatii.
Orice societate i~i propune anumite scopuri, iar studiul politicilor publice
poate ajuta la realizarea acestora prin formularea unor studii profesionale de
tipul ,,daca ... atunci", permitand monitorizarea mai buna a ceea ce ne-am
propus si a mijloacelor utilizate pentru atingerea scopurilor.
Studiile de politici publice au si un rol foarte important in ,,alimenta-
rea" discutiilor politice cu informatii structurate. Exercitarea acestui rol de
comunitatea stiintifica conduce la dezvoltarea nivelului de informare a
cetatenilor pe teme de interes public si aflate in dezbatere publica (sau vizand
dezbaterea publica), imbunatateste calitatea dezbaterii pe teme de politica
publica prin structurarea pe haze factuale, analizate stiintific, a unor optiuni
de decizie politica, ridica nivelul ( calitatea) dezbaterii politice in legatura cu
,,politicile corecte" care trebuie adoptate pentru a duce la indeplinire ,,sco-
purile corecte" negociate si stabilite politic. Thomas Dye afirma: ,,Cunoa~-
terea e preferabila ignorantei chiar si in politica.'?
Toate elementele mentionate nu trebuie sa ne conduca la ideea ca
analistii de politici publice se substituie cumva factorilor de decizie politica,
3. Dye, Thomas R., Understanding Public Policy, 1998, Prentice-Hall.

Teoria sociald si analiza de politici publice 87
Rolul analistului de politics publica este acela de a asista (ajuta) la luarea

unei decizii politice informate, rolul sau limitandu-se la analiza si consiliere.
Analistul de politici publice explica cauzele si consecintele diverselor actiuni
de politica guvemamentala si nu prescrie tipuri de decizie. A analiza actiu-
nile factorilor de decizie guvernamentala si consecintele acestor actiuni
asupra rnediului societal nu echivaleaza cu a prescrie ce trebuie sa faca acesti
factori de decizie.
Studiile de politici publice au, din definitie, o valoare practica, In
prirnul rand, studiile de politici publice pot sa ofere descrieri ale actiunii
guvemarnentale in diverse zone de politica sectoriala (politica sociala, pro-
tectia rnediului, sanatate, politica fiscala, aparare etc.). Aceste studii ne ofera
o baza factuala de informatie indispensabila pentru orice efort realist si coe-
rent de gestiune a unei societati,
Studiile de politics publica ne ajuta de asernenea sa identificam
cauzele, factorii determinanti ai stucturarii politicilor publice. Putern intelege
de ce o anumita politica publics are un anurne profil si nu altul. Putern
intelege de ce guvemele iau anurnite decizii in contexte specifice. Putern sa
determinam efectele pe care politicile institutionale, procesele si comporta-
rnentele le au asupra politicilor publice. Altfel spus, putern sa studiern cau-
zele politicilor publice, politicile fiind considerate variabile dependente, iar
factorii politici, sociali, culturali reprezentand variabilele independente.
Studiile de politici publice ne ofera informatii si despre consecintele,
despre irnpactul deciziilor de politics publica asupra societatii (sau comu-
nitatii vizate ). Aici avern de-a face cu o zona foarte specializata a studiilor de
politica publica, aceea a evaluarii de politici publice. Putern vedea daca
deciziile de politica publica au generat sau nu o schirnbare in conditia initiala
a grupului tinta, daca aceasta schirnbare este cea intentionata sau nu. Putern
analiza daca deciziile de politica publica au antrenat schimbari la nivelul
institutiilor publice, al celor politice sau al procesului politic in general.
Altfel spus, in rnornentul in care studiern consecintele sau irnpactul decizi-
ilor de politica publica, politicile publice devin variabila independenta, iar
determinantii sociali, politici, econornici sau culturali variabile dependente.
Avand in vedere cornplexitatea procesului de realizare a politicilor

publice, care implica o rnultitudine de actori si puncte de vedere, o cantitate
substantiala de informatii statistice, juridice, istorice etc., avern nevoie de
rnodele analitice prin care sa simplificam acest proces, facilitand astfel
intelegerea realitatii sociale. Prezentam in continuare diverse rnodele de
analiza a politicilor publice trecute prin filtrul unor diverse ,,lentile teore-
tice". Fiecare dintre ele ofera un cadru conceptual de intelegere si de analiza

a politicilor publice, un model de raportare la realitatea complexa a procesu-
lui de realizare a politicilor publice.
Un model este un mod simplificat de reprezentare a unor aspecte din
lumea reala. Modelele pe care le utilizam in studierea politicilor pub lice sunt
conceptuale. Aceste modele incearca:
- sa simplifice si sa clarifice gandirea noastra despre politica si politi-
ci publice;
- sa identifice aspecte importante ale problemelor puse de politicile
pub lice;
- ne ajuta sa comunicam, concentrandu-ne pe aspectele esentiale ale
vietii politice;
- directioneaza eforturile de intelegere a politicilor publice, sugerand
ce este important si ce nu este important;
- sugereaza explicatii pentru politicile publice si le prezic consecintele.
Fiecare dintre modelele de analiza a politicilor publice identifica un
model conceptual care poate fi gasit in teoria politica, teoria economica sau
in sociologie. Nici unul dintre ele nu a fost special conceput pentru a studia
politicile publice, dar fiecare ofera un mod individual de a reflecta asupra
politicilor pub lice si chiar sugereaza aspecte legate de cauzele si consecintele
acestora.
Modelele nu se afla in cornpetitie, in sensul ca nu putem spune ca unul
este mai bun decat altul. Fiecare ofera o alta perspectiva asupra vietii politice
si fiecare ne ajuta sa intelegem diverse aspecte legate de politicile publice.
O prima categorie de teorii pe care le vom analiza din perspectiva
influentei pe care o au asupra analizei de politici publice sunt cele de tip
institutionalist sau etatist. Sub aceasta denumire vom grupa teoriile care
explica alegerea altemativelor de politica publica in contextul decizional
institutionalizat al statului.
Principala unitate de analiza o reprezinta factorul de decizie sau orga-
nizatia responsabila cu luarea deciziei. Constrangerile ce deriva din contexte
sociale sunt mult mai slabe in explicarea compatibilitatilor si incompati-
bilitatilor factorilor de decizie. Explicatiile centrate pe rolul statului arata ca
orice schimbare in politica publica este mai bine inteleasa prin prisma per-
ceptiilor si interactiunilor dintre factorii de decizie si altii intr-un context
organizational specific nivelului guvemamental. Cand aceste orientari au in
vedere influentele sociale, ele trateaza lobbyul, politica grupurilor de pre-
siune, opinia publica si alegerile ca variabile care influenteaza reactia ofi-
Teoria sociald si analiza de politici publice 89
cialitatilor in materie de politica publica. Originea schimbarilor in politica

publica se afla in cadrul institutiilor,
Institutiile guvernamentale au fost mult timp centrul interesului pentru
stiinta politica. In mod traditional definim stiinta politica ca fiind studiul
institutiilor guvernamentale. Activitatile politice sunt centrate in jurul insti-
tutiilor guvernamentale, iar politica publica este in mod autoritar determi-
nata, implementata si intarita de aceste institutii.
Relatia dintre politica publica si institutiile guvernamentale este foarte
stransa. Institutiile guvernamentale dau politicilor publice trei caracteristici
distinctive. In primul rand, guvernul ofera legitimitate politicilor publice.
Politicile guvernamentale reprezinta adesea obligatii legale pentru cetateni,
Si alte tipuri de politici publice venind dinspre biserica, organizatii profe-
sionale, corporatii etc. sunt privite ca fiind foarte importante. Insa numai
politicile guvernamentale implica obligatii legale. In al doilea rand, politicile
guvernamentale implica universalitate. Numai politicile guvernamentale se
extind la toti oamenii dintr-o societate. Politicile publice apartinand altor
grupuri pot sa se aplice numai la o parte a societatii. In al treilea rand, guver-
nul monopolizeaza for/a coercitivd dintr-o societate. Numai guvernul poate
legitima privarea de libertate in cazul nerespectarii unei politici publice.
Sanctiunile care pot fi impuse de alte grupuri si organizatii sunt cu mult mai
limitate.
Traditional, abordarea institutionala in stiinta politica nu da prea multa
atentie legaturii dintre structura institutiilor guvernamentale si continutul
politicilor publice. In schimb, studiile institutionaliste descriu in detaliu in-
stitutiile guvernamentale, dar rara o interogare sistematica privind impactul
caracteristicilor institutionale asupra outputului reprezentat de politicile
publice. Aranjamentele constitutionale si legale sunt descrise minutios, dar
legatura dintre aceste aranjamente si politica publica este in mod general
superficials sau nu este explicata deloc.
Pentru a explica situatiile de aparenta autonomie a statului in definirea
problemelor publice si in dezvoltarea solutiilor inerente, aceasta perspectiva
abordeaza rolul factorilor guvernamentali de decizie intr-un context mai larg.
In opozitie cu modelul claselor sociale si al grupurilor de interes, statul este
separat de societate si inzestrat cu interese pe care le urmareste sau depune
toate diligentele in acest scop. Dintre interesele proprii statului pot fi enu-
merate obtinerea si mentinerea unei pozitii hegemonice fata de ceilalti actori
sociali, minimalizarea conflictelor sociale, dezvoltarea societatii, care in
acceptiunea elitelor politice reprezinta diferite regimuri, precum si interese-
le particulare ale sustinatorilor unui regim in mentinerea puterii ( exemple:

Nordlinger, 1987:364; Stepan, 19785; Skocpol, 1985: 156). In orice moment
aceste interese pot sa corespunda sau nu cu interesele claselor sociale sau ale
grupurilor. Astfel, statul poate promova o politica publica care favorizeaza
unele grupuri sociale, dar aceasta nu inseamna ca aceste grupuri W impun
punctul de vedere asupra elitelor care au un rol in elaborarea politicilor pu-
blice (Policy Elite). Se poate intampla ca factorii de decizie sa adopte inde-
pendent o alternativa sau sa fi fost supusi unor presiuni pentru a adopta o
politica publica particulara. Este clar ca, din aceasta perspectiva, nu este
posibil sa se determine cu certitudine cine initiaza politica publica ori cine
controleaza actiunea statului in raport cu beneficiarii politicii. Laun moment
dat, statul, urmarind propriul interes, poate adopta o politica publica care nu
este benefica ori care poate dauna intereselor grupurilor sociale influente.
Probabilitatea acestui fapt este conditionata in mare masura de puterea si de
autonomia statului, factori care variaza de la un regim la altul si in timp
(Migdal, 1987, 19887; Skocpol, 19858). In consecinta, statul este mai mult
decat o arena pe fundalul careia se desfasoara conflictul social sau un instru-
ment de dominatie utilizat de clasa sociala ori de alianta de clase sociale
dominanta. El este un actor influent si de sine statator, Prin urmare, se con-
sidera ca elitele politice nu sunt putemic constranse de interese sociale si ca
au capacitatea de a elabora diferite motivatii pentru probleme diverse, pre-
cum si strategii diferite pentru solutionarea lor. In situatii specifice, ele
reflecta nu numai interesele statului, ci si pe cele ale regimului.
Intr-o analiza a intereselor statale, Bennett si Sharpe (1985 :449)
explica modalitatea prin care statul i~i insuseste interese ce pot fi definite:
( 1) orient area initiald fundamenteazd crearea statului in special in
stabilirea bazelor sociale;
4. Nordlinger, Eric A., I 987, ,,Taking the State Seriously", in Understanding Political
Development, editat de Myron Weiner si Samuel P. Huntington, Boston, Little, Brown and Co.
5. Stepan, Alfred, I 978, The State and the Society, Princeton University Press.
6. Skocpol, Theda, 1985, ,,Bringing the State Back In: Strategies of Analysis in Current
Research", in Bringing the State Back In, editat de Peter B. Evans, Dietrich Rueschemeyer si
Theda Skocpol, Cambridge University Press.
7. Migdal, Joel, 1987, ,,Strong States, Weak States:Power and Accomodation", in Understanding
Political Development, editat de Myron Weiner si Samuel P. Huntington, Boston, Little,
Brown and Co Migdal; Joel, I 988, Strong Societies and Weak States: StateSociety Relations
and State Capabilities in the Third World, Princeton University Press.
8.Jdem.
9. Bennet, Douglas C. si Kenneth E. Sharpe, 1985, Transnational Corporations versus the State:
The Political Economy of the Mexican Auto Industry, Princeton University Press.
Teoria socialii si analiza de politici publice 91
(2) aceastd orientare este creatd si modificatd pe mdsurd ce statul se

confruntd cu noi probleme, inventeazd noi strategii si isi intdreste
capacitatea de a solutiona problemele, desi institutionalizarea ori
entdrii initiale limiteazd perceptia unor probleme si modul de solu
Jionare a for;
(3) schimbdri masive in cadrul personalului guvernamental genereazd
o noud orientare sau reformuldri ale celei vechi.
Bennett si Sharpe considera ca aceste .xmentari incorporate" ale statu-
lui sunt ,,institutionalizate prin ministere si agentii - in modul de diagnosti-
care si solutionare a problemelor si in modul de distributie a responsabi-
litatilor personalului si a resurselor". In acest fel, ministerele si agentiile care
actioneaza in numele statului conserva un grad mult mai mare de autonomie.
Empiric, gradul de autonomie este determinat pe de-o parte de relatia dintre
stat si interese sociale influente, iar pe de alta parte dintre primele doua si
contextul international, relatii dezvoltate de-a lungul timpului. Statul si, prin
extensie, elitele politice, lupta pentru autonomie in elaborarea si imple-
mentarea politicilor publice :fara a o dobandi. Modificarea indusa politicilor
publice este explicata de circumstante diferite care contribuie la redefinirea
problemelor si solutiilor inerente si de tentativele de a atinge interesele glo-
bale ale statului, care necesita noi initiative atunci cand politica publica
initiala a generat consecinte neanticipate ori de situatii care modifica autono-
mia statului (Grindle 198010).
In modelul intereselor proprii statului, reformele institutionale si cele
ale politicilor pub lice sunt rezultatul interactiunii dintre tentativele celor care
elaboreaza politica publica de a raspunde la problemele publice (Policy
Makers ), constrangerile de natura politica, sociala, economica si experienta
in politica publica. Modelul constituie insa un mijloc de masurare a activis-
mului liderilor politici si al celor care elaboreaza politica publica (Policy
Makers) in determinarea rezultatelor politicii publice si in ceea ce priveste
atingerea obiectivelor nationale de dezvoltare. El prezinta importanta in
cazul tarilor in curs de dezvoltare, unde statul are frecvent initiativa in
definirea scopurilor generale si in orientarea societatii. Notiunea de
,,orientari incorporate" justifica tendintele unor state de a urmari consecvent
un anumit plan de actiune. Acest model demonstreaza ca elitele politice
joaca un rol activ in promovarea unor teorii ale dezvoltarii in incercarea lor
de a crea aliante, legiferand masuri reformiste si dand nastere unor noi elite
I 0. Grindle, Merilee S., 1980, Politics and Policy Implementation in the Third World, Princeton
University Press.
birocratice. In acelasi timp, mare parte din cercetarea academica realizata in

acest cadru teoretic pana in prezent ramane rupta de realitate, ca si modelul
analitic al claselor sociale. De asemenea, desi actiunile celor care elaboreaza
politicile pub lice pot fi intelese prin intermediul acestui model, abordarea nu
convinge in ceea ce priveste modalitatea de insusire de catre elitele politice
a unor preferinte particulare.
In ciuda ingustimii de concentrare din analiza institutionala, trebuie sa

observam si aspectele productive ale acestui model. Institutiile guvemamen-
tale structureaza modele de comportament pentru individ si grupuri. Prin
,,structureaza" intelegem ca aceste modele de comportament tind sa dureze
in timp. Modelele stabile de comportament ale individului si grupurilor pot
sa afecteze continutul politicilor publice. Institutiile pot sa fie astfel struc-
turate incat sa faciliteze anumite outcomeuri de politica publica si/sau sa
obstructioneze altele. Ele pot sa ofere avantaje anurnitor grupuri si sa le
dezavantajeze pe altele. Pe scurt, structura institutiilor guvemamentale poate
fi foarte importanta pentru consecintele unei politici publice.
Abordarea institutionalista nu trebuie neaparat sa fie considerata sim-
plista si descriptiva, Putem sane punem intrebari despre relatiile care exista
intre aranjamentele institutionale si continutul politicilor publice, putem sa
investigam aceste relatii intr-un mod comparativ si sistematic. Este impor-
tant sa retinem ca impactul aranjamentelor institutionale asupra politicilor
publice reprezinta o chestiune empirics care merita investigata, Reformatori
entuziasti au considerat frecvent ca o schimbare intr-o structura institutionala
va aduce de la sine schimbari in politica publica, fara a mai investiga
adevarata relatie dintre structura institutionala si politicile publice. Se poate
astfel usor cadea intr-o capcana, asumand in mod necesar faptul ca o schim-
bare institutionala aduce schimbari in politicile publice. Trebuie sa analizam
cu atentie impactul structurii asupra politicilor publice. S-ar putea sa desco-
perim ca atat structura, cat si politicile publice sunt in mod larg determinate
de forte sociale si economice si atunci ,,jocul" legat de schimbarea institu-
tionala va avea un impact foarte mic asupra politicilor publice (in conditiile
in care fortele determinante raman aceleasi),
Analiza secventiala sau modelul procesual reprezinta un alt model teo-

retie influent in analiza de politici publice. Astfel, se analizeaza procesul de
realizare a politicilor publice propunandu-se o impartire in secvente (pasi) a
ciclului de realizare a politicilor publice. Fiecare secventa este distincta din
Teoria sociald ~i analiza de politici publice 93
punct de vedere temporal si functional, ea fiind analizata separat in cadrul

acestui model.
Unul dintre scopurile acestui efort de investigatie este de a releva mo-
delele ,,proceselor" politice. In acest sens, s-a incercat o grupare a diverselor
activitati in functie de relatia lor cu politica publica. Rezultatul consta in con-
figurarea unei secvente de procese specifice politicilor publice.
Identificarea problemei Cererea express de actiune guvernamentala
Stabilirea agendei ( captarea atentiei factorilor Decizia asupra problemelor care se vor regasi
de decizie asupra unor probleme specifice) pe agenda
Formularea de propuneri de politica publica Dezvoltarea de propuneri pentru a rezolva
probleme specifice
Legitimarea deciziilor de politica publics Selectarea unei propuneri
Constructia sprijinului politic pentru sustinerea
propunerii respective
Adoptarea propunerii prin act legislativ
Implementarea de politici publice Organizarea administratiei
Stabilirea ofertei de servicii
Stabilirea resurselor financiare prin taxe
sau alte mijloace
Evaluarea de politici publice Studierea programelor
Raportarea de outputuri pentru programele
guvemamentale
Evaluarea de impact
Sugerarea de metode de imbunatatire sau de
ajustari ale procesului de politicile publice
Altfel spus, procesul de realizare a politicilor publice este vazut ca o

serie de activitati politice. Acest tip de analiza permite studierea modului in
care se iau deciziile sau a modului in care ele trebuie luate, dar nu permite
dezvoltarea unei discutii privind substanta politicilor pub lice ( cine ce
primeste si de ce). Deci nu se studiaza continutul politicilor publice, ci doar
procesul de constituire a politicilor publice.
In ciuda ingustimii analizei concentrate doar pe studierea politicilor
publice ca proces, acest model ne ajuta sa intelegem diversele activitati im-
plicate. Trebuie sa retinem ca realizarea de politici publice implica stabilirea
agendei ( atragerea atentiei din partea actorilor cu putere de decizie), formu-
larea de propuneri (selectarea optiunilor de politica publica), legitimarea
politicii publice ( dezvoltarea sprijinului politic), implementarea de politica
publica ( crearea administratiilor, cheltuirea fondurilor, intarirea legislatiei)
si evaluarea de politica publica (analiza modului in care politica publica si-a

atins obiectivele, stabilirea de corectii).'!
Desigur, exista o relatie intre modul in care politicile publice au fost
facute si continutul acestora si invers. Aceasta este o problema care merita
atentie. Dar, asa cum am aratat si in prezentarea modelului institutionalist,
trebuie evitata capcana asumarii faptului ca o schimbare in procesul de
realizare a politicilor publice aduce intotdeauna schimbari in continutul
politicilor publice. Este foarte posibil ca anume constrangeri de ordin social,
economic, tehnologic sa determine ca schimbarile de proces (proces inchis
sau deschis, competitiv sau necompetitiv, pluralist sau elitist) sa aiba doar o
importanta minora asupra continutului politicilor publice.
Teoria grupurilor presupune ca interactiunea dintre grupuri este ele-
mentul esential in politica, Indivizii cu interese comune se reunesc in grupuri
formale sau informale pentru a exercita mai eficient presiuni asupra guver-
nului in vederea satisfacerii intereselor individuale si de grup. Indivizii sunt
importanti in politica numai daca actioneaza ca parte sau in numele unui
grup de interes. Grupurile devin un fel de punte intre individ si guvem, iar
ldentificarea
Evaluare Stabilirea
agendei
Implementare Formulareade
propuneri
Legitimarea
propunerilor
11. Apud Dye, Thomas R., 1998, Understanding Public Policy, Prentice-Hall Inc.
Teoria sociald ,~i analiza de politici publice 95
politica estelupta dintre grupuri pentru a influenta politicile publice. Sarcina

sistemului politic este de a organiza grupurile de conflict ( 1) stabilind o serie
de reguli ale jocului, (2) aranjand compromisuri si echilibrand interese,
(3) intarind prin lege compromisurile stabilite si intarind aplicarea acestor
comprorrnsun.
Conform teoriei grupurilor, politicile publice reprezinta echilibrul atins
la un moment dat in aceasta lupta perpetua a grupurilor. Acest echilibru este
influentat de importanta relativa a unor anumite grupuri de interes. Schim-
barile in aceasta importanta relativa due la schimbari in profilul de politica
publica,
Influenta grupurilor este data de numarul lor, bogatie, tarie organiza-
tionala, conducere, acces la cei ce iau decizii si coeziune interna,
Teoria grupurilor descrie orice activitate politica in termenii luptei din-
tre grupuri. Cei ce fac politici publice apar ca fiind in permanenta constransi
sa faca fata exigentelor venind dinspre diferite grupuri. Intregul sistem
politic este coagulat de echilibrul dintre cateva forte. In primul rand avem
grupurile latente. Aceste grupuri nu sunt intotdeauna vizibile, dar pot fi acti-
vate de un alt grup organizat si impreuna pot distruge starea de echilibru re-
lativ a sistemului. In al doilea rand, avem intrepatrunderea de membership.
Fiecare individ este membru in mai multe grupuri. Valorile la care adera
individul se regasesc simultan in toate grupurile in care el se integreaza. In
al treilea rand, echilibrul ce rezulta din competitia dintre grupuri ajuta la
echilibrarea sistemului in ansamblu. Nici un grup nu reprezinta majoritatea.
Puterea fiecarui grup este controlata si echilibrata de puterea altor grupuri
concurente.
Politica publica poate fi analizata si ca preferinta si expresie a valorilor
unei elite guvemamentale. Teoria elitelor si-a exercitat si ea influenta in con-
stituirea unor modele explicative pentru analiza de politici publice. Desi se
afirma adesea ca politicile publice reflecta cererea publicului, acest lucru
poate fi considerat mai degraba un mit. Teoria elitelor sugereaza ca masele
sunt apatice si prost informate. Elitele modeleaza opiniile si problemele de
politica publica mai degraba decat masele influenteaza elitele. Politicile pu-
blice coboara dinspre elite spre mase si nu invers.
Prezumtiile teoriei elitelor sunt urmatoarele:
- societatea este divizata in cei putini care detin puterea si cei multi
care sunt lipsiti de putere; numai un mic numar de persoane detine
puterea de a aloca valori pentru societate; masele 'nu decid in materie
de politica publica;
- cei putini care guverneaza nu reprezinta caracteristicile maselor; in

general, ei fac parte din grupurile privilegiate socio-economic ale
societatii;
- deplasarea nonelitelor catre pozitiile elitelor trebuie sa se faca con-
tinuu si lent pentru a pastra stabilitatea sistemului si a evita revo-
lutiile; numai nonelitele care accepta consensul de baza al elitelor pot
fi admise in cercurile guvemamentale ;
- elitele impartasesc consensul asupra unor valori fundamentale, esen-
tiale pentru prezervarea sistemului ;
- politicile publice nu reflecta cererile maselor, ci mai degraba prefe-
rintele si valorile elitelor; din acest motiv, schimbarile in politicile
publice sunt mai degraba incrementale decat revolutionare;
- elitele active sunt prea putin subiect al influentei din partea maselor
apatice; elitele influenteaza masele mai mult decat invers.
Care sunt implicatiile teoriei elitelor pentru analiza de politici publice?
In primul rand, elitismul arata ca politicile publice nu reflecta cererile
publicului, ci reprezinta mai mult interesele si valorile elitelor.
Schimbarea ~i inovatla in politicile publice apar ca rezultat al
redefinirii valorilor de catre elite. Datorita conservatorismului caracte-
ristic elitelor, schimbarea nu poate sa fie decat incrementalista, nu re-
volutionara, Politicile publice sunt mai degraba modificate, nu inlocuite.
Schimbari in natura sistemului pot sa apara in conditille in care anumite
evenimente ameninta sistemul. in acest caz, elitele, actionand in baza
propriului interes, vor institui reforme pentru a prezerva sistemul ~i
locul lor in cadrul acestuia. Valorile elitelor pot fi foarte sensibile la
nevoile publicului. Un anume tip de ,,noblesse oblige" poate sa deter-
mine ca bunastarea maselor sa fie un element important in luarea
deciziilor.
Elitismul nu inseamna ca elitele si politicile publice promovate de ele
sunt impotriva maselor, ci ca responsabilitatea pentru bunastarea maselor se
afla la nivelul deciziilor luate de elite, nu la nivelul maselor.
In al doilea rand, elitismul vede masele ca pe ceva amorf, pasiv, apatic
si prost informat. Sentimentele maselor sunt manipulate de elite, nu invers,
iar comunicarea dintre elite si mase este unidirectionala, de sus in jos. Cu
toate acestea, alegerile si competitia dintre partide pentru putere exista, dar
:fara a permite accesul maselor la guvemare. Aceste institutii ,,democratice",
alegerile si partidele sunt importante pentru valoarea lor simbolica. Ele ajuta
Teoria sociala ~i analiza de politici pub/ice 97
la legarea maselor de sistemul politic, oferindu-le ocazia sa joace un rol limi-

tat in ziua alegerilor.
Elitismul sustine ca exista un set de valori comune si de norme pentru
elite. Desigur, exista si anumite dispute, neintelegeri in jurul acestor valori si
nonne. Dar regulile generale ale jocului sunt intelese si respectate de elite.
Competitia dintre elite se desfasoara in cercul stramt al catorva centre de putere.
Rationalismul a marcat si el profund diverse abordari teoretice din
analiza de politici publice. 0 politics publica rationala este aceea care ma-
ximizeaza castigul social. A~a fiind, guvemul trebuie sa aleaga politicile care.
aduc societatii castiguri care depasesc suma investita in implementarea aces-
tor politici. Exista doua reguli importante in definirea castigului social
maxim. in primul rand, nici o politica publica nu trebuie adoptata daca cos-
turile exced beneficiile. in al doilea rand, dintre altemativele de politica pu-
blica, cei ce iau decizii trebuie sa o aleaga pe aceea care aduce cele mai mari
beneficii raportate la cost.
Cu alte cuvinte, o politics publica este rationala atunci cand echilibrul
dintre valorile sacrificate si valorile castigate este perfect. Nu trebuie sa
intelegem rationalismul intr-un mod simplist, redus doar la dimensiunea eco-
nomica ( cat costa implementarea unei anume alternative). Rationalismul
implica luarea in calcul a tuturor valorilor sociale, politice si economice
implicate in implementarea unei anume politici publice, nu numai costul ei
in bani.
Pentru a selectiona o politica publica rationale, cei ce iau decizii tre-
buie:
- sa cunoasca valorile societatii si ierarhizarea lor;
- sa cunoasca toate altemativele de politica publica posibile;
- sa cunoasca consecintele pentru fiecare alternativa de politica pu-
blica in parte;
- sa cunoasca raportul intre beneficii si cost pentru fiecare alternativa;
Pentru a adopta o politica publica rationala trebuie sa avem o cunoas-
tere profunda a societatii,
Acest model este utilizat adesea pentru a evalua marimea optima a
unui program guvemamental. Bugetele guvemamentale trebuie sa creasca
pana in punctul in care un anume castig social este obtinut. Analiza cost-be-
neficiu este specifica pentru acest mod de abordare a politicilor publice si
reprezinta principalul cadru analitic utilizat pentru evaluarea deciziilor de
cheltuire a banului public.
Cu toate acestea, sunt multe bariere in adoptarea unei decizii de po-

litica publica rationala, Este foarte greu sa iei o decizie pur rationala, Mode-
lul acesta ramane foarte important pentru scopuri analitice. Iata care sunt
barierele care impiedica ca deciziile de politica publica sa fie pur rationale:
- nu se pot determina beneficiile pentru intreaga societate, ci numai
pentru anumite grupuri sociale sau indivizi; chiar si in acest ultim
caz, apar numeroase conflicte si contradictii;
- numeroasele beneficii si costuri conflictuale nu se pot masura cu
exactitate (de exemplu, nu poti compara demnitatea individului cu o
crestere a taxelor);
- cei ce iau decizii nu sunt motivati exclusiv de maximizarea castigu-
lui social, ci si de elemente precum putere, status, realegere, bani etc.;
- cautarea altemativei ,,perfecte" este foarte dificila; cei ce iau decizii
se opresc in momentul in care gasesc o altemativa care sa functioneze;
- investitiile mari in programe guvemamentale ii determina pe cei ce
iau decizii sa temporizeze luarea deciziilor in preajma alegerilor;
- exista nenumarate bariere in colectarea informatiei necesare pentru a
alege cea mai buna alternativa: costul informatiei, disponibilitatea
informatiei, timpul implicat in culegerea informatiei necesare;
- incertitudinile cu privire la consecintele adoptarii unei anume politici
publice sunt foarte complexe, ceea ce face ca aceia care iau decizii
sa prefere sa imbunatateasca variantele vechi de politica publica in
loc sa adopte politici publice noi;
- natura segmentata a procesului de realizare a politicilor publice in
marile birocratii face dificile contabilizarea si coordonarea tuturor
inputurilor venite din partea diversilor specialisti si inglobarea lor
intr-o decizie ideala de politica publica.
Incrementalismul este singura teorie specific definita in interiorul
domeniul de analiza a politicilor pub lice. Acesta teorie s-a structurat pomind
la studiul atent al modului de lucru in birocratii. Incrementalismul considera
politicile publice ca pe o continuare a activitatilor guvemamentale trecute,
doar cu imbunatatiri incrementale. Charles E. Lindblom12 a prezentat pentru
prima oara modelul incremental realizand o critica a modelului rational de
luarea a deciziilor. Asa cum arata Lindblom, cei ce iau decizii nu realizeaza
anual o revedere a actualelor si propuselor politici publice, nu identifica din
12. Lindblom, Charles E., 1959, ,,The Science of Muddling Through", in Public Administration
Review.
Teoria sociald ~i analiza de politici pub/ice 99
nou valori societale, nu calculeaza din nou raportul cost-beneficii. Con-

stransi de timp, de informatie si de costuri, ei nu reiau periodic procesul de
selectare a alternativelor. Trebuie sa luam in calcul si elementul politic, care
nu permite intotdeauna stabilirea unor scopuri societale clare si un calcul
exact al raportului cost-beneficiu.
Modelul rational recunoaste natura .rational-comprehensiva" a proce-
sului de formare a politicilor publice si descrie un mod mai conservativ de
functionare a procesului de politici publice.
in cazul incrementalismului, programele si politicile publice existente
sunt considerate baza pentru noile programe. Aceste noi programe sunt
modificari, variante, cresteri si descresteri ale vechilor programe. Cei ce iau
decizii accepta legitimitatea vechilor programe si considera adesea ca trebuie
continuat pe linia lor.
in primul rand, exista constrangeri in termeni de timp, informatie si
bani pentru a investiga noi alternative de politici publice. Cei ce iau decizii
nu au capacitate predictiva suficienta pentru a cunoaste consecintele fiecarei
alternative. Cei ce iau decizii accepta legitimitatea vechilor politici publice
pentru ca in acest caz incertitudinile cu privire la consecintele politicilor
publice sunt reduse. Adesea se continua din acest motiv politici publice care
nu sunt eficiente, dar sunt predictibile in termeni de consecinte,
Nu trebuie uitat ca lansarea unei noi politici publice, a unui nou pro-
gram presupune costuri mari de lansare (Sunk Costs). Aceste investitii pot sa
fie in bani, cladiri, dispozitii psihologice, practici administrative, structuri
organizationale,
Incrementalismul are avantajul de a fi rapid ( expedient) din punct de
vedere politic. Mult mai usor se cade de acord asupra unor modificari de
buget sau modificari de alta natura pe programe preexistente. Conflictele
mari apar cand trebuie luate decizii de tipul ,,totul sau nimic", ,,da sau nu".
Incrementalismul permite reducerea conflictelor, mentinerea stabilitatii si
prezervarea sistemului politic.
in final, adaugam ca, in absenta unei concertari de opinie asupra ierar-
hiei valorilor intr-o societate, este mult mai simplu si practic pentru un
guvern sa continue programe preexistente mai degraba decat sa se angajeze
intr-o ,,cruciada" pentru lansarea unei scheme de politici publice noi.
Cao variants a rationalismului se dezvolta, cu consecinte foarte impor-
tante pentru analiza de politici publice, teoria alegerii publice. Aceasta teorie
reprezinta o aplicare a analizei economice la nivelul analizei de politici pu-
blice. Daca economistii studiaza comportamentul indivizilor pe piata si
afirma ca acesti indivizi i~i urmaresc propriul interes, stiinta politica studi-
aza comportamentul indivizilor in spatiul public si formuleaza aceeasi ipo-
teza (indivizii isi urmaresc propriul interes).
Pentru,,Public Choice Theory",indivizii au acelasi comportament
in politlca sl pe piata. Aceste teorii considera ca toti actoriipolitici (elec-
torat, platitori de taxe, candidati, legislatori, birocrati etc.) incearca
sa-si maximizeze propriulbeneficiu in politica asa cum se intamplasi pe
piata, James Buchanan13, economist laureatal PremiuluiNobel si autor
de referinta pentru ,,Public Choice Theory",considera ca indivizii vin
impreuna in politica pentru a-si satisface propriulinteres.
Guvemul este o forma de contract intre indivizi care cad de acord, pen-
tru un beneficiu mutual, sa respecte legile si sa suporte guvemul in schimbul
protectiei propriilor vieti, libertatilor si proprietatilor, Este adevarat ca guver-
nul trebuie sa indeplineasca o serie de functii pe care piata nu le are. El are
rolul de a indrepta lucrurile acolo unde mecanismele pietei esueaza (Market
Failure).
in primul rand, guvemul este obligat sa ofere bunuri de utilitate pu-
blica, bunuri si servicii care trebuie oferite tuturor :fara exceptie, Serviciile de
aparare nationala sunt un bun exemplu. Pe de alta parte, externalitatile sunt
un alt domeniu in care guvemul intervine, iar mecanismele pietei se
dovedesc insuficiente. 0 extemalitate intervine atunci cand o activitate a
unui individ, firma sau guvem local impune costuri necompensate asupra
celorlalti. Un exemplu in acest sens il reprezinta poluarea aerului si a apei.
Guvemul raspunde la aceste situatii fie reglementand activitatile care pot
conduce la externalitati, fie impunand penalitati pentru aceste activitati spre
a compensa costul lor pentru societate.
,,Public Choice Theory" ajuta la explicarea faptului ca, in general, par-
tidele politice si candidatii esueaza in a oferi alternative de politici publice
clare in campaniile electorale. Partidele si candidatii nu sunt interesati sa
avanseze principii, ci sa castige alegerile. Ei formuleaza propuneri de poli-
tici publice pentru a castiga alegerile; ei nu cii~tigaalegerile pentru a formu-
la politicile publice.
Fiecare partid si fiecare candidat cauta sa prezinte altemativa de poli-
tici publice cea mai atractiva pentru electorat, deplasandu-se spre ,,centru",
spre variantele eel mai putin conflictuale, pentru a creste numarul de votanti.
13. Buchanan, James M., 1980, ,,Rent Seeking and Profit Seeking", in Toward a Theory of the
Rentseeking Society, ed. James M. Buchanan, Robert D. Tollison si Gordon Tullock, Texas
A&M University Press.
Exista si o serie de probleme pe care acesta teorie le ridica, Oficialii

guvemamentali nu au intotdeauna informatiile necesare pentru a analiza
schimbarile preferintelor alegatorilor, Diferit de situatia consumatorilor pe
piata, votantii ,,consumatori" nu se angajeaza permanent in activitati de
votare. Cand candidatii afla cu adevarat preferintele electoratului se poate sa
fie prea tarziu, alegerile fiind deja compromise. Chiar dupa alegeri, candi-
datii pot doar presupune ca au intuit corect sau nu preferintele electoratului.
Rezultatele voturilor nu sunt intotdeauna informative din punct de vedere al
politicilor publice dorite de electorat.
In absenta unei bune informari despre preferintele electoratului, ten-
dinta politicienilor si birocratilor este de a considera ca puterea lor in soci-
etate nu este limitata, Ei au tendinta de a exagera beneficiile programelor
guvemamentale, utilizeaza diverse ,,iluzii fiscale", precum taxele mascate,
finantarea de deficit etc., acestea conducand la o subestimare a costurilor
guvemamentale. Toate aceste ,,e~ecuri politice" due la supraoferta de bunuri
si servicii si la suprataxarea cetatenilor,
,,Public Choice Theory" contribuie si la o mai buna intelegere a acti-
vitatii grupurilor de interes si a modului in care acestea afecteaza politicile
publice. Majoritatea guvemelor ofera ,,cvasi-bunuri publice" de care benefi-
ciaza doar anumite grupuri. Este rational ca indivizii care urmaresc interese-
le proprii sa se organizeze pentru a face mai eficient presiuni asupra guver-
nului spre satisfacerea acestor interese. Costurile acestor beneficii specifice
pot fi distribuite catre toti platitorii de taxe, multi dintre ei neparticipand in
nici un fel la obtinerea acestora din partea guvemului. Dar se poate intampla
~1 mvers.
Pentru a-~i atrage sprijinitori, membri si contributii, grupurile de in-
teres trebuie sa-si dramatizeze cauza pentru a convinge ca ignorarea cererilor
lor reprezinta un pericol pentru societate. Chiar atunci cand guvemul le
indeplineste cererile, grupurile de interes trebuie sa formuleze alte cereri
pentru a ramane ,,in cursa", Cu alte cuvinte, si grupurile de interes, ca si
actorii politici, i~i urmaresc propriul interes pe piata politica.
Si teoria sistemelor a influentat modelele explicative ale deciziilor de

politica publica, Aceasta teorie concepe politicile publice ca raspuns al sis-
temului politic la fortele exterioare din mediu. Aceste forte exterioare sunt
considerate inputuri. Mediul unui sistem reprezinta orice conditie sau cir-
cumstanta definita ca exterioara limitelor sistemului politic. Sistemul politic
este un grup de structuri si procese intercorelate care functioneaza autoritar
in vederea alocarii de valori catre societate. Outputurile sistemului politic

sunt valori alocate autoritar, iar aceste alocari reprezinta politicile publice.
Teoria sistemelor prezinta politicile publice ca outputuri ale sistemu-
lui politic. Conceptul de sistem implica un set identificabil de institutii si
activitati intr-o societate care functioneaza pentru a transforma cererile in
decizii autoritare, cerand sprijin din partea intregii societati, Conceptul de
sistem arata ca elementele sistemului sunt intercorelate si ca sistemul ras-
punde fortelor provenind din mediul extern pentru a se prezerva. Inputurile
sunt primite de sistem sub forma de cereri si sprijin. Cererile apar atunci
cand indivizi sau grupuri, ca raspuns la conditii reale sau percepute din
mediu, actioneaza pentru a modifica politicile publice. Sprijinul apare atun-
ci cand indivizii sau grupurile accepta rezultatele alegerilor, respecta legile,
platesc taxele, se conformeaza in general deciziilor publice. Un sistem poate
absorbi o varietate mare de cereri, unele dintre ele fiind in raport conflictual.
Pentru a transforma aceste cereri in outputuri (politici pub lice), trebuie sta-
bilite o serie de reglementari. Se stie ca outputurile (politicile publice) pot
modifica mediul si cererile venind dinspre acesta. Sistemul se prezerva pro-
ducand o cantitate rezonabila de outputuri care sa satisfaca diverse cereri,
bazandu-se pe atasamentul ~i sprijinul pentru sistemul politic si utilizand,
cand este cazul, forta.
Avand in vedere relativa noutate a domeniului de cercetare specific
pentru analiza de politici publice, exista o intreaga dezbatere intre diversi
autori in legatura cu existenta unui set coerent de principii si teorii care sa
guvemeze studiul si intelegerea a ceea ce numim procesul politicilor publice.
Disciplina ca atare dispune deja de o recunoastere academica foarte serioasa,
de un corp profesional bine structurat, de studii si colectii bibliografice recu-
noscute. Avem de a face cu o disciplina hibrida care, fara sa dispuna de un
instrumentar teoretic si metodologic propriu, utilizeaza diverse teorii dez-
voltate in stiintele sociale, economice sau juridice pentru a examina produ-
cerea de catre guveme a reglementarilor, legilor, obiectivelor si standardelor
care determina astfel ceea ce guvemele fac sau nu fac pentru a crea resurse,
beneficii, dar si costuri. In studiul politicilor ne concentram pe modul in care
sunt structurate (si acceptate) deciziile, analizam modul in care autoritatile
publice reactioneaza la o anumita problema, care este interactiunea cu actorii
nonguvemamentali in jurul definirii si abordarii problemei respective. Cu
alte cuvinte, studiem modul in care indivizii, grupurile, organizatiile si gu-
vemele ne influenteaza viata prin crearea si implementarea de politici pu-
blice. Iar acest lucru il realizam bazandu-ne pe utilizarea simbiotica a mo-

delelor si teoriilor dezvoltate in zona stiintelor sociale.
Bibliografie
Buchanan, James M.,1980, ,,Rent Seeking and Profit Seeking", in Toward a Theory of the
Rentseeking Society, editata de James M. Buchanan, Robert D. Tollison si Gordon
Tullock, Texax A&M University Press
Buchanan, James M. si Gordon Tullock, 1962, The Calculus of Consent, University of
Mishigan Press
Bennet, Douglas C. si Kenneth E. Sharpe, 1985, Transnational Corporations versus the State:
The Political Economy of the Mexican Auto Industry, Princeton University Press
Dye, Thomas R., 1998, Understanding Public Policy, Prentice-Hall
Dunn, William N., 1978, Public Policy Analysis
Easton, David, 1965, A Framework of Political Analysis, Prentice Hall
Grindle, Merilee S., 1980, Politics and Policy Implementation in the Third World, Princeton
University Press
Grindle, Merilee S. si Thomas, John W., 1991, Public Choices and Policy Change: the
Political Economy of Reform, The Johns Hopkins University Press
Howlett, Michael, M. Ramesh, 1995, Studying Public Policy Policy Cycles and Policy
Susystems, Oxford University Press, Oxford et al.
Le Grand, Julian, Will Bartlett, 1993, QuasiMarkets and Social Policy, MacMillan, London
et al.
Lindblom, Charles E., 1959, ,,The Science of Muddling Through", in Public Administration
Review
Lindblom, Charles, 1980, The PolicyMaking Process, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall,
p.26
Lowi, Theodore J., 1969, The End of Liberalism: Ideology, Policy and the Crisis of Public
Authority, New York, Holmes and Meier
MacRae, Duncan, 1979, ,,Concepts and Methods of Policy Analysis", in Society, nr. 16,
1979
Migdal, Joel, 1987, ,,Strong States, Weak States: Power and Accornodation", in
Understanding Political Development, editat de Myron Weiner ~i Samuel P.
Huntington, Boston, Little, Brown and Co.
Migdal, Joel, 1988, Strong Societies and Weak States.StateSociety Relations and State
Capabilities in the Third World, Princeton University Press
Nordlinger, Eric A., 1987, ,,Taking the State Seriously", in Understanding Political Develop
ment, editat de Myron Weiner si Samuel P. Huntington, Boston, Little, Brown and
Co. 1;5. Peters, B. Guy, 1986, American Public Policy: Promise and Performance,
2nd edition, Chatham House Publishers, Chatham NJ
Quade, Edward S., 1982, Analysisfor Public Decisions, New York, Elsevier Scientific
Rondinelli, Dennis A., 1973, ,,Urban Planning as Policy Analysis: Management of Urban
Change", in Jounal of the American Institute of Planners
Stepan, Alfred, 1978, The State and the Society, Princeton University Press
Skocpol, Theda, 1985, ,,Bringing the State Back In: Strategies of Anlysis in Current
Research", in Bringing the State Back In, editat de Peter B. Evans, Dietrich
Rueschemeyer si Theda Skocpol, Cambridge University Press
Sabatier, Paul A., 1999, Theoretical Lenses on Public Policy, Westview Press
Stone, Deborah, 1988, Policy Paradox: the Art of Political Decision Making, W. W.
Norton&Company,New York
Thoenig, Jean-Claude, in Traite de science politique, coord. M. Grawitz si Jean Lecea,
vol. IV, PUF, 1992
Ukeles, Jacob B., 1977, ,,Policy Analysis: Myth or Reality?", in Public Administration
Review, nr. 37 din 1977
Weimer, David L. si Vining Aidan R., 1989, Policy Analysis: Concepts and Practice,
Englewood Cliffs NJ, Prentice Hall
Williams, Walter, 1971, Social Policy Research and Analysis: the Experience in the Federal
Social Agencies, New York, American Elsevier
Wildavschy, Aaron, 1975, Budgeting: A Comparative Theory of Budgetary Processes,
Boston Little, Brown
Wildavschy, Aaron, 1979, Speaking Trauth to Power. The Art and Craft of Policy Analysis,
Boston Little, Brown
3. EVALUAREA, COMPONENTA DE BAZA
A ANALIZEI DE POLITICA. PUBLICA
SI A PROGRAMELORSOCIALE
CLAUDIA PETRESCU
Perioada de tranzitie, in care se afla societatea romaneasca dupa 1989,

se caracterizeaza prin aparitia a numeroase disfunctionalitati in cadrul soci-
etatii, Aceste disfunctionalitati au fost numite de catre specialisti probleme
sociale. Problemele sociale pot fi: 1
• funcJionale probleme sociale care apar in virtutea functionarii evo-
lutive a unui sistem social: industrializarea genereaza exod care pro-
duce supraaglomerare urbana, ceea ce duce la o problema sociala a
locuintelor;
• structurale probleme sociale care apar ca urmare a declinului unei
structuri, forme, configuratii sociale determinate: declinul modelului
familial de fertilitate inalta ( cu multi copii) este ireversibil, dar sea-
derea populatiei poate fi contracarata prin scaderea mortalitatii sau
prin cresterea imigratiei;
• accidentale probleme sociale care apar ca urmare a unor dezastre
economice (somajul in perioadele de criza) sau naturale (epidemiile,
foametea, poluarea etc.).
In scopul rezolvarii acestor probleme sociale care apar in cadrul soci-
etatii au fost elaborate politici sociale de catre stat si programe sociale fie de
catre administratia publica, fie de catre sectorul nonguvemamental.
Pentru o functionare optima a societatii, statul dezvolta o serie de poli-
tici in sectoarele considerate relevante. Acestea sunt numite politici publice
si cuprind: politici economice, politici demografice, politici fiscale, politici
salariale, politici sociale etc.
Politicile sociale ca parte a politicilor publice sunt definite in
Dictionarul de sociologie astfel: ,,In sensul eel mai general, prin politica
sociala se au in vedere atitudinile, programele si actiunile indreptate spre
I. Teodorescu, Alin, 111 Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, 1998, Dictionarul de sociologie,
Bucuresti, ed. Babel, p. 446.
rezolvarea diferitelor probleme sociale. Politica sociala cuprinde deopotriva

implicarea autoritatilor publice, actiunile organizatiilor nonguvernamentale
si ale persoanelor individuale, reunind sectoarele public, privat si voluntar.
( ... ) 0 alta strategie de definire a politicii sociale consta in enumerarea
domeniilor in atentie, cum ar fi securitatea (protectia) sociala cu cele doua
componente de baza - asigurarile si asistenta; serviciile sociale publice si
personale; sanatatea; educatia; locuinta; delincventa; statusul social, partici-
parea si distributia puterii, mediul inconjurator, securitatea personala etc. In
fapt, se oscileaza intre o acceptie restransa, potrivit careia politica sociala
priveste numai institutiile bunastarii sociale, si o enumerare, care se vrea a fi
exhaustiva, a problemelor sociale de interes."2
Dupa cum am afirmat la inceput, politica sociala este o politica pu-
blica, adica o politica a statului, iar definitia in sens larg propusa in dictionar
prevede ca un rol in aceasta politica il joaca si sectorul neguvernamental. Ca
politica publica, politica sociala ar intra numai in competenta sectorului pu-
blic, a autoritatilor publice, deoarece deciziile in ceea ce priveste activitatile
intreprinse pentru realizarea acesteia sunt luate la acest nivel. Dar si organi-
zatiile neguvernamentale deruleaza programe sociale care insa sunt indepen-
dente; ele pot sprijini realizarea politicii sociale prin programele generate sau
pot contribui la aplicarea ei in practica. Politica sociala este facuta doar de
autoritatile publice.
Politica sociala ca tip de politica publica a fost pusa in evidenta de loan
Marginean (1994), care afirma ca ,,politica sociala este un tip de politica pu-
blica. Ea se constituie din modul in care statul, prin institutiile sale investite
cu autoritate specifica la nivel central si local, se raporteaza la conditiile de
viata ale cetatenilor sai", Este subliniat faptul ca politica sociala tine de com-
petenta autoritatilor publice, centrale sau locale. In ceea ce priveste conti-
nutul activitatilor de politica sociala, acesta se refera la: ,,acte legislative,
hotarari, indrumari, decizii administrative; institutii specializate; formarea
resurselor; programe sociale de interventie prin redistribuirea veniturilor,
finantarea, producerea si furnizarea de bunuri si servicii" (Marginean, 1994).
Dupa cum se observa, unele din aceste activitati pot fi realizate doar de
autoritatile publice (acte legislative, decizii administrative, programe sociale
de interventie prin redistribuirea veniturilor). Dar exista si activitati care se
efectueaza si in sectorul neguvernamental: institutii specializate sau pro-
grame sociale. Barker ofera urmatoarea definitie a politicii sociale: ,,activi-
2. Marginean, loan, in Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, 1998, Dictionarul de sociologie,

Bucuresti, Ed. Babel, p. 431.
Evaluarea, componentd de bazii a analizei de politica publicd 107
tatile si principiile societatii ce ghideaza modul in care aceasta intervine si

regleaza relatiile dintre indivizi, grupuri, comunitati si institutiile sociale.
Aceste principii si activitati sunt rezultatul valorilor si obiceiurilor societatii
si determina distributia resurselor si nivelul bunastarii indivizilor ce o com-
pun. Astf el, politica social a include planuri si programe in educatie, sanatate,
delincventa si preventie, securitate econornica si bunastarea sociala realizata
de guvern, organizatii voluntare si oameni in general."?
Politica sociala reprezinta un set de programe, activitati, masuri intre-
prinse de stat ce au ca scop satisfacerea unor nevoi sociale si preveni-
rea/rezolvarea unei probleme sociale prin intermediul distribuirii resurselor.
Totodata, politica sociala priveste ansamblul problemelor sociale pe
care incearca sa le rezolve sau sa le previna. Problema sociala reprezinta o
caracteristicd, o situaJie apdrutd in dinamica unui sistem social, care ii afec
teazd negativ funcJionarea ~i necesitd interventie pentru corectarea, elimi
narea sa. Cele mai multe dintre fenomenele care au devenit la un moment
dat probleme sociale nu au disparut, ci au devenit probleme controlate ( eel
putin partial). In societatea contemporana, problemele sociale sunt rezolvate
prin actiunea combinata a autoritatilor publice si a organizatiilor neguverna-
mentale. Pentru solutionarea problemelor sociale sunt elaborate programe
sociale.
Gabriel Matauan ( 1999) defineste ,,programele sociale ca reprezentand
un ansamblu planificat si coordonat de resurse (materiale, financiare, umane)
si activitati alocate, respectiv desfasurate pentru o perioada determinata de
timp sau pana la atingerea unui obiectiv clar stabilit, in scopul satisfacerii
unei (unui set de) nevoi sociale, al prevenirii sau rezolvarii unei (unui set de)
probleme sociale."
Aceste programe sunt instrumentele care ajuta la transpunerea in prac-
tica a obiectivelor politicii sociale. In literatura americana se considera ca
programele ar reprezenta o alocare de fonduri federale si o furnizare de
hotarari administrative pentru realizarea unor obiective prestabilite, prin
conducerea unor activitati specificate. Programele pot avea ca scop rezol-
varea unor probleme sociale sau facilitarea demararii unor procese.
Programele sociale cuprind o serie de activitati economice, sociale si
politice ce sunt realizate in scopul imbunatatirii calitatii vietii, prin stimula-
rea capacitatii indivizilor de a participa activ la ele. Domeniile unde se pot
desfasura programe sociale sunt: sanatate, nutritie, acces la servicii (apa cu-
3. Apud Barker, Ill Ginsberg, Leon, 1996, Understanding Social Problems, Policies, and
Programs, University of South Carolina Press.
108 Parteneriatul publicprivat 111 furnizarea de servicii sociale
renta, locuinte, gaze, transport local), sornaj $1 ocuparea fortei de munca, in-
cluziune si excluziune sociala, educatie, combaterea saraciei, delincventa etc.
Pentru implementarea acestor programe este necesara elaborarea de
proiecte. Proiectele reprezinta ,,nivelul de implementare a unui program,
nivelul la care resursele sunt folosite pentru producerea unui produs finit
care sa contribuie direct la realizarea obiectivelor programului".4 Deci,
proiectele sunt subdiviziuni ale programelor.
Daca programele sunt instrumente de implementare a politicii la nivel
national si international, proiectele sunt componente ale programelor ce
transpun obiectivele acestora la nivel local. Proiectele au o durata mult mai
mica decat programele, ele implementand direct activitatile acestora.
Programele si proiectele pot fi realizate de autoritatile publice, dar si
de sectorul neguvernamental.
Pentru a se vedea cat de eficiente sunt aceste programe si proiecte se
realizeaza evaluari ale lor. Evaluarea este o componenta de baza a unui pro-
gram pentru ca de ea depinde luarea deciziilor cu privire la continuarea,
modificarea sau incheierea acestuia.
Evaluarea este o etapa importanta si in cadrul analizei de politica pu-
blica. Analiza de politica publica poate fi descriptiva, vizand descrierea si
intelegerea unei politici publice care a fost implementata sau evaluarea unei
politici publice curente, si prescriptiva, care se realizeaza inainte de imple-
mentarea unei decizii de politics publica. In cadrul analizei de politica pu-
blica se parcurg anumite etape, care constituie ciclul de politica publica.
Cea mai utilizata schema a ciclului de politica publica este constituita
din cinci etape: Jormularea agendei, care cuprinde definirea problemei si
modul cum aceasta ajunge pe agenda publics; Jormularea politicilor, ce
include definirea politicii publice, stabilirea criteriilor de evaluare a alterna-
tivelor, identificarea solutiilor alternative; luarea unei decizii, care presupu-
ne evaluarea si compararea solutiilor alternative in functie de criteriile pro-
puse $i adoptarea unei decizii de institutiile publice; implementareapoliticii,
care este procesul prin care_ decizia de politica publica adoptata este pusa in
practica; evaluarea politicii pub/ice aplicate, care este procesul de monitori-
zare si evaluare a rezultatelor obtinute in unna aplicarii politicii publice.5
4. Apud Wholey, Joseph S., in Shadish, William R., Jr., Cook, Thomas D., Leviton, Laura C.,
1996, Fundamentele evaliuirii programelor: Teorii ale practicii, Ed. ALL, Bucuresti, p. 230.
5. Howlett, Michael, M. Ramesh, 1995, S111d1·i11g Public Policy Policy Cvcles and Policy
Subsvstems, Oxford University Press.
Evaluarea, componentd de bazii a analizei de politicii publicd 109
O alta schema a ciclului de politica publica cuprinde urmatoarele

etape: a decide sa decizi, care cuprinde identificarea problemelor si formu-
larea agendei; a decide cum sd decizi, care presupune o evaluare a proble-
melor; definirea problemei; prognoza; stabilirea de obiective $i prioritdti;
analiza optiunilor de politicd publicd; implementarea, monitorizarea si con
trolul politicii publice; evaluarea si revizuirea; mentinerea, succesiunea si
incheierea politicii publice.6
Dupa cum se poate observa, in orice schema a ciclului de politica pu-
blica o etapa distincta o constituie evaluarea, atat evaluarea altemativelor de
politica publica, cat si evaluarea implementarii politicii publice. In cadrul
oricarei evaluari este necesar sa fie cuprinse criterii in functie de care politi-
ca publica sau programul este evaluat. Stabilirea acestor criterii de evaluare
constituie un aspect important al proiectarii unei evaluari eficiente.
Pentru realizarea programelor este necesara parcurgerea unui numar de
etape care au anumite activitati ce trebuie sa fie indeplinite. Desi diferiti
autori au identificat diferit aceste etape, in esenta ele sunt aceleasi, si
anume7:
1. identificarea $i conceperea programului presupune definirea pro-
gramului si a contextului si obtinerea acordului celor interesati asu-
pra necesitatii de a realiza programul; principalele activitati desfa-
surate in aceasta etapa sunt realizarea analizei contextului, a grupu-
lui tinta, a problemei ce se doreste a fi rezolvata, stabilirea obiectivul
general si a celor specifice;
2. pregdtirea programului vizeaza realizarea tuturor conditiilor nece-
sare indeplinirii programului; activitatile principale sunt elaborarea
programului, identificarea resurselor necesare, planificarea progra-
mului si marketingul programului;
3. implementarea programului presupune transformarea inputurilor
intr-un numar specificat de outputuri, prin intermediul unor activi-
tati si atingerea obiectivelor propuse; in cadrul acestei etape intra
realizarea activitatilor, mobilizarea resurselor atrase, monitorizarea
activitatilor pentru identificarea problemelor care apar si adoptarea
de masuri de corectare a acestora, revizuirea programului;
6. Hagwood si Gunn, 1984, 2000, in Miroiu, Adrian, 2001, Jntroducere fn analiza politicilor
pub/ice, Bucuresti, Ed. Punct.
7. Matauan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Bucuresti, Ed. Expert, p. 57-58.
4. evaluarea are ca obiectiv estimarea impactului sau relevantei pro-

gramului; in aceasta etapa, pe langa determinarea efectelor progra-
mului, sunt identificate si elementele de corectare a acestuia.
Definirea termenuluide evaluare de programesociale

In schimbul acordarii fondurilor, organizatiilor li se cere sa analizeze
planurile programului, sa monitorizeze modul in care aceste planuri sunt
indeplinite si sa evalueze masura in care se realizeaza scopul propus la
inceput. Astfel, evaluarea este una din componentele principale ale unui pro-
gram de care va depinde acceptarea rezultatelor la care s-a ajuns si finantarea
altor etape ale programului. Voi incerca sa definesc conceptul de evaluare de
program pentru o mai buna intelegere a termenului.
Exista o multitudine de abordari ale conceptului de evaluare in functie
de scopul si obiectivele urmarite in realizarea ei si de metodologiile aplicate.
Voi face o trecere in revista a catorva din cele mai importante abordari ale
conceptului de evaluare pentru a putea surprinde elementele lor esentiale.
O serie de definitii ale evaluarii pun accentul pe mdsurarea nivelului
de atingere a obiectivelor. Aceste definitii considera ca evaluarea este pro-
cesul prin care se determina gradul de indeplinire a obiectivelor propuse ale
programului. Carol H. Weiss, una dintre autoarele care abordeaza evaluarea
din aceasta perspectiva, da urmatoarea definitie: ,,Evaluarea este un demers
rational care examineaza efectele politicii si ale programelor asupra grupu-
rilor tinta, in termenii indeplinirii obiectivelor asumate. Prin metode obiec-
tive si sistematice, evaluarea estimeaza masura in care obiectivele au fost
realizate si analizeaza factorii de care depinde succesul sau insuccesul unui
program."8 Astfel, tot ce ar presupune evaluarea ar fi colectarea datelor
despre nivelul de realizare a obiectivelor propuse si apoi analiza si inter-
pretarea lor pentru a se stabili care sunt factorii ce influenteaza pozitiv sau
negativ un program.
Alte definitii privesc evaluarea ca pe un instrument managerial si de
decizie. Evaluarea constituie o activitate a managementului care consta in
aplicarea metodelor stiintifice pentru a masura gradul in care metodele de
implementare au fost adecvate pentru realizarea obiectivelor si rezultatelor
intentionate sau neintentionate ale programului, aceste informatii fiind uti-
8. Apud Weiss, Carol H. , in Matauan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Bucuresti,
Ed. Expert, p. 61.
Evaluarea, componentd de baui a analizei de politicd publica 111
lizate pentru a facilita luarea deciziilor. Joseph S. Wholey considera: ,,Eva-

luarea este masurarea performantei programului, realizarea unor comparatii
pe baza acestor masurari si folosirea informatiilor rezultate in stabilirea
politicii si in managementul prograrnului."? Un studiu al OECD afirma:
,,Evaluarea este o examinare cat de sistematica si de obiectiva posibil a unui
proiect/program aflat in desfasurare sau deja incheiat, a proiectarii, imple-
mentarii si rezultatelor acestuia, cu scopul de a-i determina eficienta, efica-
citatea, impactul, sustenabilitatea si relevanta obiectivelor. Scopul evaluarii
este de a-i ghida pe decidenti.:"?
Deci, pe langa masurarea nivelului de atingere a obiectivelor, se evalu-
eaza proiectarea, implementarea si rezultatele programului, iar inforrnatiile
ce se obtin despre impactul, eficienta, eficacitatea acestuia sunt folosite pen-
tru a fi luate decizii asupra programelor sociale de catre cei abilitati, Aceste
informatii pot fi utilizate pentru imbunatatirea programului, sau, dupa cum
afirma Patton, pentru ,,a imbunatatii eficacitatea si a lua decizii cu privire la
acel program". I I Privita astfel, evaluarea reprezinta un proces analitic prin
care deciziile sunt adoptate sau care ajuta la adoptarea acestor decizii.
Mai exista o serie de definitii care considera evaluarea un proces de
valorizare; astfel, se apreciaza ca a evalua presupune a atasa lucrurilor anu-
mite valori. Michael S. Sciven considera evaluarea ca fiind o stiinta a valo-
rizarii: ,,cercetarea evaluarii trebuie sa produca drept concluzie ... : o judecata
de valoare, importanta sau merit.v'? S-a dovedit ca este imposibil sa se faca
optiuni in cadrul politic al programelor :fara ca valorile sa nu W puna
amprenta asupra criteriilor de evaluare, standardelor de performanta si cri-
teriilor de masurare. Scriven a stabilit patru stadii ce trebuie parcurse intr-o
evaluare:
• dezvoltarea unor criterii de merit justificabile care sa specifice ce ar
trebui sa faca un evaluator bun;
• selectarea standardelor de performanta care sa specifice cat de bine
trebuie sa actioneze un evaluator conform criteriilor;
9. Apud Wholey, Joseph S, in Shadish, William R., Jr., Cook, Thomas D., Leviton, Laura C.,
1996, Fundamentele evaludrii programelor. Teorii ale practicii, Ed. ALL, Bucuresti, p. 228.
I 0. Apud OECD, in Matauan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Bucuresti, Ed.
Expert, p. 62.
11. Apud Patton, M. Q., in Matauan, Gabriel, 1999, ,,Evaluarea programelor sociale", Bucuresti,
Ed. Expert, p. 62.
12. Apud Scriven, Michael S., in Shadish, William R., Jr., Cook, Thomas D., Leviton, Laura C.,
1996, Fundamentele evaluarii programelor. Teorii ale practicii, Bucuresti, p. 62.
• masurarea performantei pe fiecare criteriu in scopul verificarii atin-

gerii standardelor propuse;
• integrarea rezultatelor pe baza unor criterii multiple intr-o singura
afirmatie privind valoarea evaluatului.13
O definitie mai completa, care contine multe din aspectele cuprinse in
celelalte definitii enuntate, este data de Rossi si Freeman, care considera ca
evaluarea este ,,colectarea sistematica, analiza si interpretarea informatiei
pentru a raspunde la intrebarile despre eficienta si eficacitatea implementarii
si impactului programului, utilizand principii si metode ale cercetarii
sociale". Deci, conform acestei definitii, evaluarea presupune o colectare sis-
tematica a datelor, o analiza si o interpretare a acestora pentru a putea formu-
la o judecata despre cat de eficienta si eficace a fost implementarea progra-
mului si despre impactul pe care 1-a avut in cadrul populatiei tinta dar si a
celei ce nu a fost afectata in mod direct de activitatile programului. Cand se
studiaza eficienta programului se urmareste sa se vada cat de bine au fost
folosite resursele pentru a se atinge scopurile propuse. Daca se doreste a se
vedea eficacitatea, se urmareste compensarea dintre costurile nonmonetare si
beneficii, ca si dintre costurile monetare si beneficii. Evaluarea se axeaza pe
,,ce" se intampla in program, dar si pe ,,de ce" si ,,cum" se petrece. Ea
vizeaza relatiile dintre diferitele aspecte ale programului.
Ca o sinteza a caracteristicilor formulate in diferitele definitii date se
poate desprinde semnificatia termenului. in sens larg, evaluarea este un pro-
ces continuu sau periodic care se poate exercita dupa fiecare etapa a derularii
programului, poate fi efectuata de evaluatori intemi sau extemi, vizeaza rele-
vanta programului in raport cu problema pe care a propus-o spre rezolvare,
influentele mediului extern in care se deruleaza programul si impactul aces-
tuia asupra societatii; ea are nevoie, pe langa instrumente precise de masu-
rare, de evaluatori care sa aiba capacitatea de a intelege corect situatia si ta-
lentul de a negocia si a modera diversele puncte de vedere ale stakeholde-
rilor, fiind si un proces de descriere, de valorizare, de judecare si de invatare.
in sens restrdns, evaluarea este o etapa a programului ce se desfasoara la
sfarsitul acestuia, fiind realizata de evaluatori extemi care, cu instrumente
precise de masurare, urmaresc gradul de realizare a obiectivelor propuse,
modul de derulare a activitatilor, calitatea si adecvarea acestora, fiind un pro-
ces de masurare, comparare si identificare. 14
13. Scriven, Michael S., in Shadish, William R., Jr., Cook, Thomas D., Leviton, Laura C., 1996,
Fundamentele evaludrii programelor. Teorii ale practicii, Ed. ALL, Bucuresti, p. 4 71.
14. Matauan, Gabriel, in Pop, Luana Miruna, coord., 2002, Dictionar de politici sociale,
Bucuresti, Ed. Expert, p. 312.
Evaluarea, componenta de bazd a analizei de politicd publicii 113
Exista o teorie a evaluarii programelor sociale dezvoltata care descrie

bazele filozofice ale practicii evaluatorilor. Aceasta teorie cuprinde anumite
aspecte fundamentale ale evaluarii programelor.
Componentele teoriei evaluarii de programe

Conform lui Shadish, Cook si Leviton, la baza evaluarii de programe
se afla cinci aspecte fundamentale, si anume:
1. programelesociale;
2. construireacunostlntelor;
3. valorizarea;
4. utilizareacunostintelor;
5. practicaevaluarii.
Astfel, componentele teoriei evaluarii sunt practica evaluarii, cunostin-
tele, valoarea, utilizarea, programarea sociala. 0 teorie a evaluarii ar trebui
sa cuprinda toate aceste aspecte pentru a fi completa, In continuare voi arata
ce vizeaza fiecare componenta a teoriei evaluarii.
• Componenta programare sociald vizeaza natura programelor sociale
si rolul lor in rezolvarea de probleme sociale. Programarea sociala trebuie sa
arate daca rezolvarea problemelor sociale poate fi realizata prin imbunatatiri
ale programelor existente, prin elaborarea unor noi programe mai bune sau
prin inlocuirea programelor proaste cu altele mai bune si modul in care se
poate face acest lucru. Ea descrie:
- structura interna a programului, functiile pe care le indeplineste si
modul de operare ( cunoasterea ei permite compararea cu structura
intentionata si stabilirea punctelor tari si a celor slabe);
- impactul mediului extern asupra programului, cum il modeleaza
sau il constrange;
- aparitia schimbarii, modificarea programului si contributia aces-
tor modificari ale programului la schimbarea sociala.
• Componenta cunostinte arata cum sunt construite cunostintele de
catre evaluatori si daca acestea sunt deosebite. Ea descrie:
- ontologia;
- epistemologia;
- metodologia.
• Componenta valoare descrie cum pot fi explicitate problemele legate

de valoare, cum pot fi ele abordate si cum poate fi oferita o analiza a impli-
catiilor valorice ale unui program. Valorile sunt elemente omniprezente in
cadrul programelor sociale. Aceasta componenta descrie:
- metateoria - studiul naturii si justificarii valorii;
- teoria prescriptiva - teorii care recomanda primordialitatea anu-
mitor valori;
- teoria descriptiva - teorii ce descriu valorile fara a le ierarhiza.
• Componenta utilizare urmareste sa evidentieze modul in care se pot
produce rezultate utilizabile in rezolvarea problemelor sociale. Ea ofera:
- o descriere a posibilelor tipuri de utilizare;
- o descriere a cadrului temporal in care apare utilizarea;
- o explicatie a ceea ce poate face evaluatorul pentru a facilita uti-
lizarea in diferite circumstante.
• Componenta practicd subliniaza ca este nevoie de concepte pragma-
tice pentru a-i orienta pe evaluatori spre sarcina si a le sugera strategii gene-
rale, ca sunt necesare metode practice pentru a pune in aplicare acele strate-
gii. Ea raspunde urmatoarelor situatii:
- cand trebuie facuta o evaluare;
- care trebuie sa fie scopul evaluarii;
- ce roluri trebuie sa joace evaluatorul;
- ce tipuri de intrebari sa fie puse;
- ce plan va fi folosit;
- ce activitati vor fi intreprinse pentru a facilita utilizarea.
In cazul oricarui demers de evaluare a unui program stabilirea scopu-
lui si obiectivelor reprezinta un aspect important. De modul in care vor fi sta-
bilite acestea depind tipul de date care se vor culege si fixarea metodologiei.
Scopul si obiectivele evaluaril de programe

Evaluarea programelor sociale are drept misiune ,,fumizarea sistema-
tica a feedback-ului in sistemele sociale, pentru sprijinirea imbunatatirii
modului in care societatea abordeaza problemele sociale, in scopul de a face
mai buna soarta umanitatiiv.P
Scopul evaluarii de program reprezinta obiectivul eel mai general, el
oferind raspuns la intrebarea de ce este necesar sd se facd evaluarea progra
15. Matauan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Bucuresti, Ed. Expert, p. 68.
Evaluarea, componentd de bazd a analizei de politicd publicd 115
mului? Exista astfel o multitudine de scopuri ale evaluarii de programe in

functie de ce informatii este nevoie a se afla.
Evaluarea este considerata, de Mitsubishi Electric America Founda-
tion, o strategie de a masura valoarea adaugata unei initiative sau proiect
pentru a ajuta progresul oamenilor sau pentru rezolvare unei probleme. Prin
urmare, ea ar avea ca scop furnizarea de informatii despre:
- cat de valoros este proiectul in rezolvarea problemei care preocupa;
- cat de bine indeplineste proiectul obiectivele definite in propunerea
originala;
- cat de mult au beneficiat de proiect participantii,
Asa cum avem o multitudine de definitii ale termenului de evaluare, tot
la fel vom gasi formulate scopuri diferite in functie de abordarea adoptata.
Voi prezenta cateva din cele mai importante scopuri formulate de diversi
autori.
In anul 1986, Elene Chelimsky formuleaza trei scopuri majore ale
evaluarii de programe:
1. formularea politicii evaluarea ajuta la justificarea nevoii unor pro-
grame noi dintr-un domeniu; ea fumizeaza informatii despre problema pe
care programul intentioneaza sa o rezolve, despre programele efectuate in
trecut pentru rezolvarea aceleiasi probleme si informatii care sa permita
alegerea celei mai bune variante de program;
2. implementarea politicii arata daca programul este implementat efi-
cient; in acest caz, informatiile fumizate se refera la implementarea progra-
mului, la managementul programului si la evolutia problemei ce se doreste a
fi rezolvata;
3. responsabilitatea pentru luarea deciziilor publice presupune
masurarea eficacitatii unui program pentru a se stabili daca este nevoie de
continuarea lui, de modificarea sau de finalizarea lui; informatiile fumizate
se vor referi la rezultatele programului, la realizarea obiectivelor propuse si
la efectele intentionate sau neintentionate ale programului.
In cazul evaluarii efectuate de OECD, obiectivul principal este
imbunatatirea calitatii cooperarii dintre donatori si intre acestia si statele care
beneficiaza de fonduri. Evaluarea este efectuata cu scopul de a invata ceva
pentru imbunatatirea programelor viitoare.
Lee J. Cronbach considera ca evaluarea reprezinta culegerea si uti-
lizarea de informatii pentru a lua decizii cu privire la un program. Tot pe o
asemenea abordare merge si Carol H. Weiss, care considera ca scopul
evaluarii este ,,de a masura efectele unui program in functie de scopurile pe
care ~i-a propus sa le atinga pentru a contribui ulterior la luarea unor decizii
legate de programare si de imbunatatirea programariiv.!" 0 pozitie similara

intalnim si la Joseph S. Wholey, care afirma ca scopul evaluarii este de a
transmite inapoi informatii despre modul in care functioneaza un program
pentru a-i imbunatati functionarea, Deci, scopul evaluarii ar fi fumizarea de
informatii pentru a se putea lua decizii pentru imbunatatirea programului.
In conceptia lui Anderson si Ball, evaluarea de program are sase sco
puri specifice:
1. sa contribuie la luarea de decizii privind dezvoltarea si imple-
mentarea programului;
2. sa contribuie la luarea de decizii privind continuarea, extinderea
programului;
3. sa contribuie la luarea de decizii privind modificarea programului;
4. sa demonstreze pentru a obtine sprijin pentru program;
5. sa demonstreze pentru a obtine o pozitie fata de program;
6. sa contribuie la intelegerea proceselor psihologice, sociale etc.
Lace ajuta o evaluare de program? Un raspuns la aceasta intrebare per-
mite stabilirea scopurilor si obiectivelor evaluarii de programe. 0 evaluare
de program permite:
- intelegerea, verificarea sau cresterea impactului produselor sau ser-
viciilor livrate in randul beneficiarilor;
- imbunatatirea mecanismelor de livrare a serviciilor sau produselor
pentru a fi mai eficiente si a avea costuri mai mici;
- verificarea respectarii planurilor initiale propuse;
- managementul sa se gandeasca la ce urmareste programul respectiv,
incluzand obiectivele, modul de indeplinire si cum se poate sti ca
s-au realizat;
- producerea de date sau verificarea rezultatelor care pot fi utilizate
pentru relatiile publice si promovarea serviciului in comunitate;
- produce comparatii valide intre programe pentru a se putea lua
decizia care trebuie retras;
- examinarea completa ~~ descrierea efectiva a programelor pentru a
putea fi multiplicate.
Totodata, Gabriel Matauan stabileste patru scopuri majore ale evaluarii
si pentru fiecare din aceste scopuri determina o serie de obiective. 17
16. Apud Weiss, Carol H., in Shadish, William R. Jr., Cook, Thomas D., Leviton, Laura C., 1996,
Fundamentele evaludrii programelor. Teorii ale prapticii, Ed. ALL, Bucuresti, p. 177.
17. Vezi Matauan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Bucuresti, Ed. Expert, p. 74- 76.
Evaluarea, componentii de bazii a analizei de politicii publicii 117
1. Strategic presupune fumizarea de informatii pentru luarea decizi-

ilor privind politica domeniului in care s-a derulat programul. Obiectivele
unei evaluari efectuate in scop strategic ar fi:
- adoptarea unor decizii generale referitoare la programul evaluat
(daca se continua, se modifica sau se opreste);
- stabilirea de noi programe care sa permits realizarea politicii for-
mulate;
- alegerea intre mai multe variante de programe sau alte modalitati
de interventie.
2. Praxiologic evaluarea furnizeaza informatii care sunt folosite pen-
tru imbunatatirea practicilor in interiorul programului. Obiectivele, in acest
caz, sunt:
- imbunatatirea managementului;
- perfectionarea modului cum lucreaza echipa programului;
- perfectionarea modului de livrare a serviciilor programului catre
beneficiari.
3. Demonstrativ rezultatele evaluarii sunt folosite pentru a demonstra
anumite aspecte legate de program. Aici ca obiective avem:
- generarea unor perceptii si atitudini favorabile programului;
- dovedirea rationalitatii unor decizii adoptate anterior;
- confirmarea unor roluri si pozitii de putere;
- demonstrarea responsabilitatilor fata de program
4. Formal birocratic evaluarea serveste la consolidarea unor struc-
turi birocratice. Obiectivele sunt:
- justificarea existentei unui compartiment de evaluare;
- necesitati de raportare.
Abordari ale evaluarii de programein administratia publics

In administratia publica evaluarea programelor desemneaza un ansam-
blu de metode si abilitati necesare pentru a determina daca un serviciu public
este necesar societatii sau unei comunitati si va fi utilizat pentru rezolvarea
problemei ivite, daca este suficient de bine organizat pentru a raspunde
nevoilor existente, daca este oferit la nivelul la care s-a dorit si daca acest
serviciu ofera asistenta celor care au nevoie la un cost rezonabil si fara efecte
secundare inacceptabile. Utilizand metode de cercetare din domeniul psi-
hologiei, sociologiei, stiintei administratiei, economiei, educatiei, evaluatorii
incearca sa contribuie la imbunatatirea programelor.
Intre evaluarile individuale pe care le facem zilnic si cele ale pro-

gramelor efectuate in cadrul organizatiilor administratiei publice exista
cateva diferente.
• In cazul evaluarii programelor organizationale responsabilitatea este
difuzata la nivelul mai multor persoane, fiind realizata de o echipa de
oameni, ceea ce rezulta constituind responsabilitatea intregii echipe.
• Datorita faptului ca obiectivele programului nu se vor realiza ime-
diat, ci in viitor si existentei unei perioade mai lungi intre activitatea propriu-
zisa si aparitia rezultatelor, este mai greu de stabilit ce trebuie urmarit pen-
tru a decide daca activitatea in cauza este dezvoltata de o maniera pozitiva
sau negativa si ce trebuie facut pentru a imbunatati rezultatele existente.
• Selectarea criteriilor pe baza carom se decide daca un program fun-
ctioneaza bine sau nu produce dezbateri intre evaluatori, institutiile care
aloca fondurile, clienti, in interiorul personalului.
• Evaluarea de program presupune distribuirea de roluri intre mai
multi indivizi ce compun echipa, ceea ce poate crea sensibilitati si probleme
specifice.
In cazul administratiei publice exista urmatoarele abordari ale concep-
jului de evaluare:
1. evaluarea actiunii unui program poate insemna explicarea mecanis-
mului prin intermediul caruia actiunea in cauza este susceptibila a
atinge obiectivul vizat;
2. evaluarea unui program poate viza care sunt nevoile colective ce tre-
buie satisfacute, daca sunt reale si in ce masura pot fi satisfacute;
3. evaluarea unui program poate insemna realizarea unui control asu-
pra activitatii managerului de program ( daca a urmarit recomanda-
rile facute, daca a indeplinit obiectivele stabilite, daca a propus mo-
dificari pentru eliminarea erorilor ivite);
4. evaluarea unui program poate permite asigurarea coerentei intre
obiectivele acestuia si scopurile organizatiei;
5. pentru cunoasterea consecintelor unui program este necesar un
demers de evaluare a impactului real al acestuia.
Evaluarea, componenui de bazd a analizei de politicd publicd 119
Scopul ~i obiectivele evaluarii de programe

in administratia publica
Activitatile de evaluare au scopul de a contribui la propunerea unor
servicii de calitate celor care au nevoie de ele. Realizarea acestui scop se face
prin oferirea de feedback referitor la activitatile si rezultatele programelor
celor care decid ce tip de servicii vor fi initiate. Evaluarile pot intari pro-
iectele referitoare la un serviciu public si la functionarea acestuia in ideea
imbunatatirii rezultatelor programului si cresterii eficientei. In al doilea rand,
evaluarile pot ajuta la luarea deciziilor privind inceperea sau continuarea
unui program.
In administratia publica, evaluarea de programe a cunoscut o evolutie
rapida datorita faptului ca informatia este necesara pentru a realiza obligatia
de a oferi servicii eficiente. In cazul administratiei publice obiectivele eva-
luarii de programe pot fi exprimate prin intermediul a sapte responsabilitati
care transpun in practica obligatia de a oferi servicii eficiente:
1. directionarea resurselor spre satisfacerea unor nevoi ignorate ser-
viciile publice trebuie sa vizeze satisfacerea unor nevoi necunoscute
pana atunci;
2. necesitatea de a verifica dacd programele planificate oferd cu
adevdrat servicii se cere ca evaluatorii sa confirme ca personalul
necesar a fost angajat, birourile au fost deschise, serviciile sunt
oferite, iar clientii beneficiaza de ele;
3. examinarea rezultatelor finantatorii, managerii, legislatorii doresc
sa observe activitatile atunci cand un program incepe sa se desfa-
scare, iar aceste activitati exista cand rezultatele pot fi observate; cei
care elaboreaza programe trebuie sa stabileasca criterii pentru a
identifica rezultatele;
4. determinarea serviciilor care produc cele mai bune rezultate tre-
buie alese programele care pot oferi cele mai bune rezultate la pro-
blema ivita;
5. selectarea tipurilor de programe ce oferd cele mai cerute servicii
administratia publica ofera multe tipuri de servicii, dar nu pe toate
pe care si le-ar dori o persoana; evaluatori sprijina administratia in
compararea beneficiilor programelor ce se adreseaza diferitelor
nevoi; ceea ce ajuta la luarea deciziilor atunci cand resursele sunt
limitate;
6. furnizarea informatiei necesare pentru a mentine si a imbundtdti
calitatea serviciilor evaluatorii au dezvoltat tehnici pentru a veri-
fica daca serviciile sunt oferite si pentru a asigura clientii ca aceasta

calitate va fi mentinuta; se va putea cauta astfel imbunatatirea ser-
viciilor programului;
7. observarea efectelor secundare de multe ori un program poate
crea efecte secundare semnificative.
Evaluarea programelor poate contribui la dezvoltarea pozitiva a soci-
etatii doar daca evaluatorii i~i indeplinesc cu succes obligatia de a sprijini
administratia publica in identificarea nevoilor celor mai importante, in pla-
nificarea eficienta, in domeniul monitorizarii, evaluarii calitatii, detectarii
efectelor secundare nedorite. Indiferent de domeniul unde se face evaluarea,
este necesar sa se decida asupra tipului de evaluare potrivit in acea situatie,
Tipologia evaluarii
Exista numeroase tipuri de evaluare a programelor propuse de diversi
autori. Voi face o trecere in revista a celor mai importante tipuri, iar in final
voi prezenta mai pe larg evaluarea normativd ~i evaluarea de impact, deoa-
rece sunt eel mai frecvent utilizate.
Tipurile de evaluare eel mai des evocate sunt evaluarea sumativd si
evaluarea formativd, care au fost formulate de Scriven. Evaluarea sumativd
este facuta pentru a fumiza informatii factorilor de decizie. Astfel, evaluarea
este proiectata si utilizata pentru a judeca performanta programului.
Evaluarea sumativa se ·realizeaza la finalul programului pentru a-i descrie
succesul si a determina daca trebuie continuat. Evaluarea formativd este
realizata pentru a da feedback eel or care incearca sa amelioreze ceva. Deci
evaluarea, in acest caz, este proiectata si utilizata pentru imbunatatirea pro-
gramului. Ea este realizata pe parcursul derularii proiectului si este folosita,
asa cum am mai spus, pentru imbunatatirea si dezvoltarea programelor care
se deruleaza. Pe baza rezultatelor evaluarii formative, programul poate fi
modificat pentru a solutiona problemele aparute in implementare.
Scriven mai propune un tip de evaluare - evaluarea Jara obiective.
Autorul considera ca, pentru a gasi toate efectele, evaluarea trebuie sa fie
independents de obiectivele programului. Deci, datele despre eficienta si efi-
cacitatea programului trebuie sa fie culese in mod direct, fara constrangerea
concentrarii pe obiectivele propuse. In cazul acestui tip, evaluatorii trebuie
sa compare efectele cu nevoile celor afectati de program. Din pacate, nu se
poate realiza acest lucru deoarece, ca sa poti evalua corect un program, tre- ·
buie sa pleci de la obiectivele pe care acesta si le-a propus. In plus, daca nu
Evaluarea, componentd de bazd a analizei de politicd publicd 121
s-ar tine seama de obiectivele stabilite, durata evaluarii ar fi mai mare, ca si

costurile.
Joseph S. Wholey, care considera ca scopul evaluarii este de a trans-
mite inapoi informatii despre modul in care functioneaza un program pentru
a-i imbunatati functionarea, afirma ca sunt patru instrurnente ale evaluarii:
estimarea oportunitdtii evaludrii, evaluarea rapidd a informatiilor; inregis
trarea performantei si evaluarea intensivd. El defineste urmatoarele tipuri de
evaluare:
• Estimarea evaluabilitdtii ajuta la remedierea problemelor care
afecteaza utilitatea evaluarii. Ea are urmatoarele scopuri: sa clarifice obiec-
tivul programului, sa exploreze realitatea lui, sa ajute la deciziile politice de
management si in privinta evaluarii,
• Evaluarea cu feedback rapid asigura o estimare rapida a perfor-
mantei programului in ceea ce priveste obiectivele stabilite si indicatorii de
performanta si proiecte pentru o evaluare totala, mai valabila si mai fiabila.
Acest tip de evaluare reduce timpul necesar culegerii datelor, fapt ce ar putea
afecta calitatea acestora, fiind utilizate numai datele despre indicatorii de
performanta stabiliti.
· • Monitorizarea performantei mascara doar rezultatele si progresul
programului spre realizarea obiectivelor stabilite.
• Evaluarea intensivd este o evaluare experimentala riguroasa in ve-
derea testarii validitatii presupunerilor cauzale ce leaga activitatile progra-
mului de rezultate.
Robert E. Stake vorbeste despre trei tipuri de evaluare: evaluarea
selectivd, evaluarea prestabilitd $i evaluarea reactivd. Evaluarea selectivd
este o abordare care sacrifica o anumita precizie a selectarilor in speranta de
a creste valoarea descoperirilor pentru persoane din afara si din exteriorul
programelor. Dar oare este de preferat o evaluare care sa nu fie precisa doar
pentru ca unor persoane nule-ar conveni ce s-ar afla sau pentru ca progra-
mul sa continue, chiar daca rezultatele nu sunt cele asteptate? In cazul
evaludrii prestabilite, scopurile programului sunt utilizate in calitate de cri-
terii de evaluare si se folosesc teste obiect'ive pentru culegerea datelor. Acest
tip ar trebui utilizat cand dorim sa stim daca scopurile au fost indeplinite, Se
poate intampla ca scopurile stabilite la inceputul programului sa nu fie sufi-
ciente pentru a se realiza o evaluare corecta a programului (a eficientei, efi-
cacitatii, impactului). Evaluarea reactivd este opusa evaluarii prestabilite si
se orienteaza spre activitatile programului, raspunzand necesitatilor de infor-
mare ale publicului, Iuand in considerare valorile celor interesati in program

cand ii judeca adecvarea.
Trei tipuri de evaluare vom intalni la Peter H. Rossi: evaluarea com
prehensivd, evaluarea personalizatd Ji evaluarea pe bazd de teorie. Ma voi
opri numai asupra evaludrii comprehensive, deoarece este un tip care vizeaza
evaluarea mai multor aspecte ale programului. Evaluarea comprehensivd
este tipul de evaluare care presupune urmatoarele activitati: analiza referi-
toare la conceptualizarea si elaborarea interventiilor, controlul implementarii
programului si evaluarea utilitatii programului.18 In cazul unei evaluari com-
prehensive trebuie indeplinite cateva conditii.
- utilizatorii evaluarii trebuie sa li se aduca la cunostinta beneficiile
practice ale faptului de a fi consumatori informati ai cercetarii eva-
luarii si de a o putea utiliza in luarea deciziilor;
- agentiile si consiliile guvernamentale sau locale ale programelor tre-
buie sa dezvolte capacitati organjzationale care sa evalueze pro-
gramele proprii;
- evaluarile trebuie planificate in scopul imbunatatirii programelor;
- evaluarile vor avea un efect minim in imbunatatirea programului
daca evaluatorii nu vor oferi raspunsuri la intrebarile care ii intere-
seaza pe decidentii cei mai importanti;
- pentru a ajuta la imbunatatirea programelor si a contribui la produ-
. cerea de cunoastere, evaluarile comparabile trebuie sa ofere infor-
matii complementare despre implementarea programului si despre
relatia dintre servicii si rezultate.
In administratia publica, tipurile de evaluari utilizate se refera la
studierea nevoilor, proceselor, rezultatelor si eficientei. Voi prezenta evalu-
area nevoilor, a procesului si a eficientei, urmand ca evaluarea de rezultate
sa fie prezentata apoi mai pe larg.
Evaluarea nevoilor urmareste identificarea si masurarea nivelului
nevoilor nesatisfacute in interiorul unei organizatii sau comunitati. Evaluarea
acestui tip de nevoi reprezinta primul pas necesar inainte de inceperea
proiectarii efective a programului in cauza. Proiectarea programului pre-
supune luarea in considerare a unei varietati de alternative in ceea ce priveste
satisfacerea acestor nevoi. Ca parte a evaluarii nevoilor, evaluatorii pot
examina profilul socio-economic al comunitatii in cauza, nivelul probleme-
18. Rossi, Peter H., in Shadish, William R., Jr. Cook, Thomas D., Leviton, Laura C., 1996,
Fundamentele evaludrii programelor. Teorii ale practicii, Ed. ALL, Bucuresti, p. 392.
Evaluarea, componentd de bazii a analizei de poiitica publica 123
lor sociale, agentiile si institutiile administrative implicate in oferirea de ser-

vicii. Nevoile pot fi pe termen scurt, pe termen lung si potentiale.
Evaluarea procesului presupune verificarea modului in care programul
functioneaza, identificarea punctelor tari si a celor slabe si a modului in care
sunt livrate serviciile pe parcursul programului. Astfel, se doreste a se cu-
noaste daca programul a functionat in maniera in care a fost proiectat si daca
a atins populatia tinta. Criteriile de evaluare a procesului pot fi: manage-
mentul programului, structura si organizarea programului, activitatile pro-
gramului, procedurile si politicile de fumizare a serviciilor, structura costu-
rilor programului, schimbarile programului ca raspuns la cele ale mediului.19
Evaluarea eficientei presupune realizarea unei analize cost-beneficiu,
deoarece in cazul administratiei publice trebuie alese acele servicii ce pot fi
sustinute financiar.
Asa cum am afirmat la inceput, cele mai utilizate forme de evaluare
sunt evaluarea normativd si evaluarea de impact. In continuare voi prezen-
ta aceste doua tipuri de evaluare precum si criteriile utilizate.
Evaluarea normativd este examinarea congruentei dintre structura
normativd si cea reald a programelor privind procedurile, mediul de imple
mentare si rezultatul in raport cu scopul inifial.20 Dupa cum se observa,
evaluarea normativa Isi propune sa vada daca ceea ce a prevazut initial pro-
gramul in ce priveste activitatile, mediul de implementare si rezultatele scon-
tate se regaseste dupa punerea lui in practica, In cazul acestui tip de evaluare
se porneste de la obiectivele si scopurile initiale ale programului si se urma-
reste sa se observe daca acestea sunt reflectate in rezultatele inregistrate dupa
aplicarea activitatilor acestuia. 0 parte din intrebarile care se pun intr-un
asemenea tip de evaluare sunt: care este scopul/care sunt scopurile pentru
fiecare program, pentru fiecare scop ce informatii vor indica daca acesta a
fost indeplinit, din ce surse trebuie colectate informatiile, ce resurse sunt
disponibile pentru colectarea informatiilor? Rezultatele sunt privite din pers-
pectiva obiectivelor propuse initial. Nu sunt cercetate si efectele care nu au
fost prevazute. Dar sunt vizate nu numai rezultatele, ci si activitatile prin care
sunt realizate aceste obiective sau scopuri. Se urmareste a se vedea daca au
fost indeplinite asa cums-a prevazut initial. Un alt aspect observat este medi-
ul in care a fost implementat programul - corespunde cu eel stabilit initial?
Acest tip de evaluare este mai U$Or de efectuat, deoarece informatiile nece-
sare sunt legate numai de indeplinirea obiectivelor si sunt mai U$Or de ob-
20. Apud Miirginean, loan, 2000, Economia politicilor sociale, Bucuresti, Ed. Ars Docendi, p. 78.
pnut, iar costurile sunt mai reduse. Este de preferat un asemenea tip de evalu-
are atunci cand timpul dedicat efectuarii ei este redus, cand costurile preva-
zute pentru realizarea acesteia sunt mici.
Consider ca evaluarea de rezultate este tot o evaluare normativa, Daca
studiul de specialitate arata ca un program a fost implementat bine si ca
cetatenii se folosesc de serviciile oferite, estimarea rezultatelor programului
in cauza poate deveni principala tinta a evaluarii. Aceasta evaluare se poate
desfasura pe cateva niveluri de complexitate. Nivelul elementar se refera la
situatia celor care au beneficiat de serviciile oferite; la un nivel superior se
vor evalua performantele celor care au beneficiat de program, comparativ cu
cei care nu au facut-o. 0 evaluare plasata la un nivel si mai crescut de difi-
cultate va incerca sa determine daca cei ce au beneficiat de serviciile in cauza
au cunoscut o schimbare in bine a conditiei proprii. Prin urmare, evaluarea
rezultatelor priveste impactul, beneficiile si schimbarile petrecute in randul
participantilor la program.
Componentele evaluarii de rezultate sunt:
inputurile, adica materialele si resursele pe care programul le uti-
lizeaza in activitati;
activitdtile reprezinta activitatile sau procesele intreprinse pentru a
satisface nevoile beneficiarilor;
outputurile sunt elemente ale serviciilor ce privesc programul; ele
indica numarul efectelor, beneficiilor si schimbarilor actuale petre-
cute in randul clientilor programului;
rezultatele sunt efectele, beneficiile si schimbarile petrecute in ran-
dul participantilor de-a lungul si dupa derularea unui program; aces-
te rezultate sunt exprimate in termeni de cunostinte si deprinderi,
comportamente, valori, conditii si statusuri.
Pasii ce trebuie parcursi pentru a face o evaluare de rezultate sunt
urmatorii:
- identificarea rezultatelor majore pe care vrei sa le examinezi sau ve-
rifici;
- alegerea rezultatelor pe care sa le examinezi, ierarhizarea acestora
pentru a le selecta pe cele mai importante;
- formularea de indicatori pentru fiecare rezultat; acesti indicatori vor
permite o masurare corecta a rezultatelor;
- identificarea informatiilor necesare pentru a pune in evidenta indica-
torii;
Evaluarea, componentd de bazii a analizei de politicd publicd 125
- specificarea metodelor prin care se pot aduna eficient aceste infor-

matii;
- analiza si raportarea celor aflate.
Chiar daca evaluarea de rezultate se aseamana cu cea de impact prin
faptul ca priveste impactul, beneficiile si schimbarile petrecute in randul
celor care iau parte la program, exista cateva diferente intre cele doua tipuri
de evaluare. Ele vor fi prezentate o data cu evaluarea de impact.
Evaluarea de impact este considerata cea mai eficienta metoda de
evaluare a programelor si de aceea este utilizata eel mai mult de agentiile
finantatoare. Gabriel Matauan considera ca prin impactul unui program se
intelege contributia globald a acestuia la realizarea politicii domeniului si
consecintele neprevdzute ale programului asupra comunitdtii fn care se
desfdsoard si chiar asupra societdtii." loan Marginean considera ca, in
cazul evaluarii de impact, se verifica rezultatele intentionate si cele nein
tentionate, mecanismele de realizare, gradul de generalizare.22 Evaluarea de
impact presupune o comparatie intre ceea ce s-a intamplat dupa implemen-
tarea programului si ce s-ar fi intamplat daca programul nu ar fi fost realizat.
Efectele produse dupa implementarea programului fata de situatia anterioara
reprezinta impactul programului. 0 evaluare a rezultatelor aveam si la eva-
luarea de rezultate, dar erau urmarite doar cele intentionate, nu si cele nein-
tentionate, In cazul acestui tip de evaluare se doreste a se vedea daca aceste
efecte se datoreaza interventiei programului sau se puteau obtine si in lipsa
acestuia.
Cateva dintre intrebarile puse intr-o evaluare de impact sunt: cum a
afectat programul beneficiarii, au avut imbunatatirile aduse prin proiect un
rezultat direct sau ele s-ar fi realizat oricum si rara interventia programului,
poate fi modificat designul programului pentru a imbunatati impactul pe care
il are, sunt costurile programului justificate? La aceste intrebari nu se poate
raspunde numai prin rezultatele programului, deoarece pot exista factori sau
evenimente care sunt corelate cu rezultate ce nu sunt cauzate de imple-
mentarea programului.
Pentru a fi riguroasa metodologic, o evaluare de impact trebuie sa
estimeze contrafactualul (situatia contrara), care reprezinta ceea ce s-ar fi
intamplat daca programul nu s-ar fi desfasurat, Pentru a determina contrafac-
tualul este necesar sa se delimiteze efectele interventiei de alti factori.
Aceasta se poate realiza prin utilizarea unor grupuri de cornparatie sau con-
21. Apud Matauan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Bucuresti, Ed. Expert, p. 83.
22. Apud Marginean, loan, 2000, Economia politicilor sociale, Bucuresti, Ed. Ars Docendi, p. 78.
trol, formate din cei care nu au participat la program si nu au primit beneficii

ale acestuia, care sunt comparate ulterior cu cele care au luat parte la pro-
gram. Grupurile de control si cornparatie seamana sub toate aspectele cu cele
care au beneficiat de program, singura diferenta constand in participarea la
proiect.
Criteriile aplicate in cazul evaluarii de impact sunt:23
- masura in care programul ~i-a atins scopul;
- masura in care programul a influentat formularea politicilor viitoare;
- gradul de participare la program (numarul de participanti);
- constientizarea (gradul de cunoastere a programului de catre seg-
mentul tinta);
- efectele de multiplicare;
- efectele de antrenare;
- efectele secundare.
Evaluarea de impact, desi este cea mai completa forma de evaluare,
este dificil de realizat datorita costurilor pe care le implica, timpului destul
de mare necesar colectarii datelor si analizei acestora, dificultatii colectarii
datelor.
Exista cateva puncte cheie pentru a identifica resursele de date pentru
o evaluare de impact:
- cunoasterea foarte buna a programului - trebuie sa se cunoasca
aspectele administrative/institutionale ale acestuia;
- colectarea de informatii despre factorii esentiali ai mediului de im-
plementare a programul ( de exemplu, o harta a saraciei, modul cum
functioneaza piata muncii, alte programe publice etc.);
- trebuie sa fii eclectic cu datele deoarece sursele pot fi interviuri
nestructurate, surse informale, date cantitative obtinute din esanti-
oanele reprezentative etc.;
- trebuie sa te asiguri ca exista date privind indicatorii de rezultat si
variabilele explicatorii relevante; rezultatele difera, asa ca trebuie sa
se controleze eterogenitatea lor;
- trebuie sa fie alese metode care sa permita culegerea datelor; exista
anumiti factori care influenteaza participarea la program, dar care nu
se reflecta in rezultatele obtinute.
O evaluare de impact apreciaza gradul in care un program a produs
schimbarile dorite in cadrul populatiei tinta. Ea se concentreaza asupra
impactului net al interventiei asupra gospodariei si institutiilor,
Evaluarea, componentii de bazd a analizei de politicd publicd 127
O evaluare completa este definita ca fiind aceea care cuprinde moni-

torizarea, evaluarea procesului, evaluarea cost-beneficiu si evaluarea de
impact. Monitorizarea ajuta sa se estimeze daca un program este implemen-
tat asa cum a fost proiectat. Un sistem de monitorizare a programului permite
unfeedback continuu al nivelului de implementare si identificarea probleme-
lor specifice care apar. Evaluarea procesului se concentreaza asupra modu-
lui in care programul opereaza si se axeaza pe problemele ivite in livrarea
serviciilor. Evaluarile costbeneficiu si costeficientd estimeaza costurile
programului (monetare si nonmonetare) in relatie cu utilizarile alternative
ale acelorasi resurse si cu beneficiile produse de program. Evaluarea de
impact urmareste sa determine daca programul a avut efectele dorite asupra
indivizilor, gospodariilor si institutiilor si daca aceste efecte sunt datorate
interventiei programului. Ea poate observa si consecintele nedorite, pozitive
sau negative, aparute la beneficiari.
Evaluarea politicii publice poate fi de trei tipuri: juridica, politica si

administrativa. Evaluarea juridica vizeaza problemele legate de modul in
care este implementata politica respectiva, analizand posibilele conflicte din-
tre actiunile institutiilor publice si prevederile constitutionale. Evaluarea
politics este efectuata de cei care au interes in schimbarea politicii publice
sau vor sa i$i exprime sprijinul/dezacordul. Evaluarea adrninistrativa are in
vedere performanta manageriala si sistemele de bugetare.
Evaluarea administrativa poate sa ia mai multe forme:24
evaluarea efortului mascara marimea efortului depus de institutiile
publice pentru indeplinirea obiectivelor de politica publica (se evalu-
eaza numarul de persoane implicate, comunicatiile, transporturile etc),
totul este evaluat in functie de banii cheltuiti pentru realizarea activi-
tatilor;
evaluarea performantei sau impactului urmareste efectele anticipate
si neanticipate ale politicii publice in functie de obiectivele propuse
initial;
evaluarea eficacitdtii intentioneaza sa observe daca politica publica
a realizat ceea ce si-a propus initial;
evaluarea eficientei presupune realizarea unei analize cost-beneficiu;
evaluarea procesului presupune verificarea modului in care progra-
mul functioneaza, identificarea punctelor tari si a celor slabe si a
24. Vezi Lambru, Mihaela, 2003, Politici publice si administratie, curs, Facultatea de Sociologie
si Asistenta Socials, Universitatea Bucuresti,
modului in care sunt livrate serviciile pe parcursul programului; se

doreste a se cunoaste daca programul a functionat in maniera in care
a fost proiectat si daca a atins populatia tinta.
Asa cum am mai afirmat, selectarea criteriilor de evaluare va da
nastere unei dezbateri in randul evaluatorilor, dar si al institutiilor publice
care au formulat si implementat politica publica. Este imposibil ca toti cei
care au o miza in ceea ce priveste politica publica respectiva sa fie multumiti
de rezultatele evaluarii finale sau de alegerea uneia dintre altemativele pro-
puse. Dupa cum am spus la inceput, avem de a face cu o evaluare finala care
incheie ciclul de politica publica, dar si cu o evaluare a altemativelor de
politica publica, care se realizeaza in etapa de luare a deciziei. Pentru a putea
adopta cea mai buna decizie, este necesar sa se stabileasca criterii de evalu-
are care ne vor ajuta sa facem comparatii, sa masuram si sa selectam,
In continuare voi trece in revista cateva criterii de evaluare care pot fi
luate in considerare in cadrul analizei de politica publica si ma voi opri mai
mult asupra celor utilizate frecvent. Pentni a nu crea confuzii cu privire la
ceea ce intelegem prin criteriul respectiv este important ca fiecare criteriu de
evaluare sa nu fie doar numit, ci si definit. Nedefinirea criteriilor de evalu-
are poate lasa loc la interpretari si manipulari ale raportului de analiza de
politica publica.
In functie de specificul problemei de politica publica, analistul poate
utiliza criteriile ,,consacrate" ( eficienta, eficacitatea, fezabilitatea administra-
tiva, fezabilitatea politica, echitatea) sau poate crea criterii originale (numai
in acord cu clientul sau). Cele mai utilizate criterii de evaluare sunt prezen-
tate in continuare.
Relevanfa se refera la consistenta serviciului oferit in ceea ce priveste
nevoile si cererea beneficiarilor si strategia de dezvoltare a tarii sau sectoru-
lui respectiv. Ea arata nivelul la care obiectivele politicii publice raspund
provocarilor actuale. Politica publica trebuie sa raspunda nevoilor populatiei
careia i se adreseaza. Se urmareste sa se vada gradul in care problema sociala
este rezolvata, Economistii pot pune problema relevantei in termeni de cat de
mult vor fi reduse costurile problemelor sociale ca urmare a aplicarii politicii
publice sau programului.
Eficacitatea se refera la atingerea unor obiective stabilite ale
interventiei politicii publice. In cadrul evaluarii eficacitatea vizeaza masura
in care obiectivele au fost realizate, scopul atins si problema rezolvata. Se va
porni de la obiectivele propuse si se va ajunge la rezultatele obtinute in urma
implementarii politicii publice.
Evaluarea, componentd de baui a analizei de politicd publicd 129
Eficienta se refera la beneficiile serviciilor in relatie cu costurile de

producere a acestora. Este vizat efectul maxim obtinut printr-un proiect sau
activitate, raportat la resursele utilizate pentru proiectul sau actiunea respec-
tiva. Acest criteriu se va evidentia prin analiza cost-beneficiu (cost-fondurile
necesare derularii activitatilor; beneficiu-rezultatele obtinute in urma imple-
mentarii).
Sustenabilitatea, in cazul evaluarii, se refera la mentinerea beneficiilor

programului si dupa finalizarea acestuia. Programele trebuie sa ofere pers-
pective de dezvoltare si extindere/multiplicare dupa terminarea finantarii,
Trebuie sa fie evaluate aspectele financiare, tehnice si institutionale.
Aspectele financiare exista mecanisme care sa asigure ca guvemarea
(sau alta entitate relevanta) are abilitatea si bunavointa de a finanta operatiile
si costurile de mentinere a noilor investitii finantate? Exista mecanisme pen-
tru intarirea recuperarii costurilor?
Aspectele tehnice asigura politicile publice utilizarea unei tehnologii
adecvate pentru tipuri specifice de servicii? Sunt oferite beneficiarilor dife-
rite optiuni la nivelul serviciilor si tehnicii? Sunt cuprinse standardele teh-
nice in diferitele servicii realizate prin politica publica?
Aspectele institutionale politicile publice fac aranjamentele institutio-
nale adecvate pentru a asigura efectuarea actiunilor si mentinerea serviciilor?
Dezvoltarea institutionald se refera la imbunatatirile aduse in capaci-

tatea tarii/organizatiei de a utiliza efectiv resursele umane si financiare.
Participarea se stabileste ca diferenta intre clienti serviti si clienti

potentiali.
Constientizarea vizeaza gradul de cunoastere a politicii publice de
catre populatia tinta.
Accesibilitatea politica publica trebuie sa fie accesibila tuturor per-
soanelor din cadrul segmentului tinta de populatie.
Echitatea vizeaza distributia corecta si justa a bunurilor si serviciilor,
a costurilor si beneficiilor intre membrii societatii, Echitatea poate fi: orizon-
tala ( tratament egal pentru indivizi aflati in situatii similare )25, verticala ( dis-
tributia de bunuri si servicii catre indivizii sau familiile cu venituri mici)26 si
25. Vezi Pop, Luana Miruna, 2002, Dictionar de politici sociale, Bucuresti, Ed. Expert.
26. Ibid.
intergenerationala. Trebuie sa se defineasca de la inceput tipul de echitate cu

care avem de a face.
Fezabilitatea politicd vizeaza actorii implicati in problema de politica

publica, precum si pe cei care au un interes fata de problema, Se iau in calcul
ce cred actorii despre problema respectiva, ce doresc actorii si ce nevoi au.
Fezabilitatea administrativd se refera la toate aspectele care conduc la

o buna functionare a politicii publice: contextul in care se desfasoara, resur-
sele umane implicate ( cantitatea de personal, dar si calitatea acestuia, capaci-
tatile manageriale ale personalului), resursele financiare, resursele de timp.
Compatibilitatea optiunea de politica publica adoptata trebuie sa fie

compatibila cu normele si reglementarile existente.
Simplitatea politica publica trebuie sa fie usor de implementat.

Flexibilitatee urmareste sa observe daca optiunea de politica publica
aleasa poate servi mai multor scopuri.
Invulnerabilitatea optiunea de politica publica aleasa se va realiza

chiar si in conditiile in care o parte a procesului de implementare inregis-
treaza un esec.
Stabilitatea urmareste sa stabileasca daca obiectivele fixate initial sunt

realizate in ciuda eventualelor probleme ce pot aparea in procesul de imple-
mentare.
Este important ca analistul de politica publica/evaluatorul sa alcaga

acele criterii de evaluare care sunt esentiale fata de problema adresata de
politica publica respectiva si care au relevanta pentru participantii la proce-
sul de luare a deciziei.
Dupa cum putem observa, evaluarea joaca un rol important in cadrul
procesului de analiza de politica publica. Ea se realizeaza atat la inceputul
ciclului de politica publica, cand se adopta decizia, cat si la finalul ciclului.
Astfel, dupa ce este prezentata fiecare alternativa de rezolvare a unei proble-
me de politica publica, aceasta este evaluata prin raportare la criteriile sta-
bilite si apoi sunt comparate altemativele pentru a se decide care este cea mai
buna. Evaluarea realizata la finalul ciclului de politica publica poate fumiza
directii viitoare de actiune: schimbarea politicii publice, modificarea anumi-
tor aspecte ale politicii, renuntarea la politica publica, introducerea de per-
Evaluarea, componentd de baui a analizei de politica publicd 131
sonal calificat, modificarea managementului etc. Prin urmare, evaluarea

joaca un rol cheie atat in alegerea optiunii de politica publica care trebuie
urmata, cat si in luarea deciziei privind continuarea, modificarea sau ince-
tarea politicii pulice.
Bibliografie
Baker, Judy L., 1999, Evaluating the Poverty Impact of Projects: A Handbook for
Practitioners, The World Bank
Barker in Ginsberg, Leon, 1996, Understanding Social Problems, Policies, And Programs,
University of South Carolina Press
Chelcea, Septimiu, 2001, Metodologia cercetdrii sociologice metode cantitative si calita
tive, Bucuresti, Ed. Economica
Ciobanu, Adrian, Parciog, Speranta, 1999, Employment and Labour Market in Romania,
Bucharest, European Training Foundation
Ezermenari, Kene, Rudqvist, Anders, Subbarao, K., 1999, Impact Evaluation: a Note on
Concepts and Methods, revised draft, The World Bank
Howlett, Michael, M. Ramesh, 1995, Studying Public Policy Policy Cycles and Policy
Subsystems, Oxford University Press
Hogwood si Gunn, 1984, 2000, in Miroiu, Adrian, 2001, Introducere in analiza politicilor
publice, Bucuresti, Ed. Punct
Lele, Uma, Gerrard, Chris, Sama, Naveen, Perkins, Karin, 2001, The World Bank and Glo
bal Public Policies and Programs: An Evaluation Strategy, Operations Evaluation
Department, The World Bank
Lambru, Mihaela, 2003, Politici publice si administratie, curs, Facultatea de Sociologie si
Asistenta Sociala, Universitatea Bucuresti
Marginean, loan, 2000, Economia politicilor sociale, Bucuresti, Ed. Ars Docendi
Marginean, loan, 2000, Proiectarea cercetdrii sociologice, Iasi, Ed. Polirom
Matauan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Bucuresti, Ed. Expert
Pop, Luana, 2002, Dictionar de politici sociale, Bucuresti, Ed. Expert
Shadish, William R.,Jr., Cook, Thomas D., Leviton, Laura C., 1996, Fundamentele evaludrii
programelor. Teorii ale practicii, Ed. ALL, Bucuresti
Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, 1998, Dictionarul de sociologie, Ed. Babel, Bucuresti
*** Approach Paper, 1999, Social Funds: An Evaluation, www.worldbank.com

*** OECD, 1999, Evaluating Country Programmes, Viena WorkShop
www.fdsc.ro
www.frds.ro
www.usaid.org
III Evaluarea participativa a practicii
contractarli sociale in Romania
1. PREZENTAREA PROIECTULUI
EVALUAREA PARTICIPATIVA A PRACTIC/1
CONTRACTAR/1 SOC/ALE iN ROMANIA
MIHAELA LAMBRU, IOAN MARGINEAN,

CLAUDIA PETREscu, DRAGOS Rxnu
Dupa 1989 au avut loc schimbari profunde in serviciile de asistenta

sociala oferite populatiei. Serviciile sociale in domeniul asistentei sociale se
adreseaza unor beneficiari care prezinta un deficit de capacitati in a face fata
problemelor cotidiene si au ca scop dezvoltarea lor prin sprijin acordat in
constientizarea problemelor, prin identificarea unor solutii pentru rezolvarea
acestor probleme. Pe langa serviciile acordate in institutii specializate de
asistenta sociala, au aparut si servicii de asistenta acordate in mediul natural
de viata al beneficiarilor, accentul fiind pus pe dezinstitutionalizare.
Serviciile de asistenta sociala au o functie dubla: de a conecta individul la
mediul social si de activa procesele de mobilizare a resurselor sociale (Elena
Zamfir, in Dictionar de politici sociale, Luana Miruna Pop (coord.), Editura
Expert, 2003, pp. 116-126).
Ca urmare a dezvoltarii acestor servicii de asistenta sociala s-a inre-
gistrat si o crestere a nevoii de analiza si evaluare a politicilor care regle-
menteaza oferirea acestor servicii. In acest sens, se impune o profesiona-
lizare crescuta a specialistilor din domeniul social in ceea ce priveste de-
signul, implementarea si evaluarea politicilor publice.
In intampinarea acestei nevoi vine si proiectul derulat de Asociatia
Romana de Sociologie intitulat Evaluarea participativd a practicii con
tractdrii sociale in Romania. Studiu de caz Legea nr. 34/1998.
Asociatia Romana de Sociologie este o organizatie nonguvernamen

tala Jara scop lucrativ, cu personalitate juridicd, avdnd ca scop fundamen
tal afirmarea sociologiei ca stiintd si profesie, precum ~i afirmarea corpu
lui profesional al sociologilor in viata stiintifica si in viata publicd.
Istoricul asociatiei este legal de cercetdrile de teren si activitdtile din
cadrul comunitdtilor; initiate de cdtre Dimitrie Gusti in perioada interbe
lied prin ,, Legea sociald ". destinatd sd creeze oportunitdti pdturii sdrace
din cadrul comunitaJilor rurale. AsociaJia a Jost refnjiinJata fn anul 1991
fn baza Legii nr. 21/1924 si a pornit ca asociatie profesionald sub denu

mirea Asociatia Sociologilor din Romania, devenitd ulterior Asociatia
Romana de Sociologie.
Scopul asociatiei este dezvoltarea si consolidarea constiintei demo
cratice la nivelul claselor sociale dezavantajate, fn sensul incurajdrii inde
pendentei persoanei si autodetermindrii, care se realizeazd prin mini
mizarea distantei sociale si imbundtdtirea atitudinii autoritdtilor locale
sau centrale fatd de nevoile populatiei.
lnca de la infiintare, Asociatia Romana de Sociologie a organizat
activitdti ca: sesiuni de comunicdri stiintifice, simpozioane, dezbateri;
acordarea de sprijin sociologilor romdni membri fn organizatii sociolo
gice internafionale; crearea si implementarea unor asociatii comunitare
locale fn vederea asistenfei comunitdtilor pentru dezvoltare durabild;
crearea unor haze de date sociale; editarea unor publicatii electronice;
editarea unor publicatii de specialitate; afilierea asociatiei la organizatii
sociologice internationale.
Legea nr. 34/1998 a initiat in Romania un tip de politica publica in

domeniul social caracterizata de transferuri directe catre organizatii nongu-
vernamentale, respectiv indirecte, catre beneficiarii serviciilor de asistenta
sociala. In acelasi timp, prin Legea nr. 34/1998, statul sustine dezvoltarea si
diversificarea interventiei organizatiilor private in furnizarea de servicii
sociale, practicand o interventie de politica publica de tip contractual, mo-
dern, in pas cu tendintele in managementul public din tarile comunitare (vezi
Anexa 1. Diversificarea serviciilor sociale).
Aparitia Legii nr. 34/1998 este legata de implementarea cu succes in
Romania a programului Uniunii Europene PhareSESAM (1995-1999), pro-
gram initiat de Comisia Europeana sub forma unui sprijin tehnic si financiar
acordat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru susti-
nerea si accelerarea reformei in domeniul social. Acest proiect a pennis
implementarea cu succes si pe scara larga a proiectelor in parteneriat public-
privat ( autoritati publice-organizatii nonguvemamentale) in zona serviciilor
sociale. In cadrul programului PhareSESAM au fost dezvoltate 41 de pro-
iecte de servicii sociale la nivelul comunitatilor, administrate in principal de
organizatii nonguvemamentale in parteneriat cu autoritatea publica locala.
Experienta de parteneriat in fumizarea de servicii sociale intre
autoritati publice si organizatii nonguvemamentale a demonstrat eficienta
formulelor de tip finantare publica-implernentare privata si fezabilitatea
administrativa a acestei fonnule in contextul politicilor pub lice din Romania.
Prezentarea proiectului 137
Astfel, prin contributia nernijlocita a organizatiilor nonguvemamentale

la designul proiectului de lege si prin introducerea inputurilor valoroase din
experienta PhareSESAM a fost adoptata Legea nr. 34/1998. Elaborarea
proiectului de lege precum si a H.G. 539/1998 (aprobarea normelor meto-
dologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subventii asociatiilor
si fundatiilor romane cu personalitate juridica care infiinteaza si admi-
nistreaza unitati de asistenta sociala) si a H.G. 800/1998 (privind modifi-
carea si completarea H.G. 539/1998) au fost facute prin consultarea organi-
zatiilor nonguvemamentale.
Proiectul nostru a fost conceput pentru a promova o dimensiune par-
ticipativa atat prin implicarea organizatiilor si autoritatilor publice in struc-
turarea metodologiei de evaluare, cat si prin organizarea unui cadru de dez-
batere profesionist, realizat pe baza unui raport de analiza a politicii publice
privind practica subventionarii din bugetul public a unor organizatii nongu-
vemamentale, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala.
Evaluarea vizeaza atat aspectele tehnice, cat si financiare, atat cele care
tin de solutiile de management public practicate (targeting, benchmaking,
modemizarea formulelor de contractare, training, evaluare si monitorizare
tehnica si financiara), cat si cele care tin de comunicare intre autoritatile pu-
blice si organizatiile nonguvemamentale ( asigurarea feedbackului de la be-
neficiari, design eficient al informatiei, managementul informatiei).
Scopul acestui proiect este de a sustine implicarea organizatiilor non-
guvemamentale in formularea si/sau implementarea unor politici eficiente
in beneficiul persoanelor si grupurilor marginalizate, prin implicarea acesto-
ra, alaturi de parteneri din administratia publica locala si centrala, intr-un
program complex de evaluare, analiza si formulare de standarde de calitate
aplicate la cazul implementarii Legii 34/1998.
Proiectul Asociatiei Romane de Sociologie are grupuri-tinta directe,
dar si indirecte. Grupurile-tinta directe sunt reprezentate de organizatiile
nonguvemamentale (activand in domeniul social) care au primit si utilizeaza
in activitatea lor de asistenta sociala subsidii de la bugetul de stat, precum si
de autoritatile publice (MMSSF si administratia locala, Autoritatea Natio-
nala pentru Persoanele cu Handicap, Agentia N ationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului si Adoptie etc. si unitatile lor deconcentrate ), care ges-
tioneaza si asigura managementul acestor fonduri. Acestea vor beneficia de
rezultatele proiectului.
In acelasi timp, proiectul vizeaza si grupuri-tinta indirecte: beneficiarii
unitatilor de asistenta sociala (7 016 persoane raportate in/de organizatiile
nonguvemamentale care au primit subsidii pe baza Legii nr. 34/1998 in
2003); alte organizatii nonguvemamentale care activeaza in domeniul social
138 Parteneriatul publicprivat fn furnizarea de servicii sociale
si alte autoritati publice care ofera fonduri publice organizatiilor nonguver-

namentale in diverse formule contractuale.
Proiectul de evaluare participativa a Legii nr. 34/1998 are fixate o serie
de obiective.
Obiectiv general este cresterea capacitatii organizatiilor nonguvema-
mentale de a se implica activ si eficient in structurarea deciziilor de politica
publica in domeniul combaterii marginalizarii sociale (politici sociale). prin
stabilirea unor standarde de buna practica in domeniul contractarii sociale. In
ceea ce priveste obiectivele specifice, acestea sunt urmatoarele:
1. implementarea unui proces de evaluare participativa a rezultatelor
implementarii Legii 34/1998, realizat prin implicarea organizatiilor
nonguvemamentale si a reprezentantilor autoritatilor publice in
designul metodologiei de evaluare si in redactarea raportului de
evaluare (raport de evaluare participativa);
2. cresterea capacitatii organizatiilor nonguvemamentale de a formula
si a propune altemative/optiuni cu privire la reformarea/imbunatatirea
cadrului legislativ si institutional legat de parteneriatul dintre orga-
nizatiile nonguvemamentale si autoritatile publice in oferta de ser-
vicii sociale (Legea nr. 34/1998 si altele ), prin realizarea unui raport
de politica publica bazat pe rezultatele evaluarii;
3. stabilirea unor standarde de bun a practica in materie de con-
tractare sociala, bazate pe concluziile raportului de evaluare partici-
pativa a implementarii Legii nr. 34/1998 si ale raportului de analiza
de politica publica vizand modernizarea/imbunatatirea prevederilor
Legii nr. 34/1998 cu privire la subventionarea unor organizatii non-
guvemamentale care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta
sociala,
La nivel general, proiectul de fata raspunde necesitatilor de moder-
nizare si eficientizare a politicilor sociale din Romania in conformitate cu
cerintele acquis-ului comunitar. Cand ne referim la cerintele acquis-ului
comunitar, avem in vedere nu numai ceea ce se numeste ,,hard acquis", rea-
lizat prin transpozitie legislativa, ci mai ales ,,soft acquis", care include
cerinta de a modemiza practicile institutionale si respectarea unor principii
de buna practica in politica publica, Exemple de astfel de principii sunt sub-
sidiaritatea si promovarea practicii parteneriatului.
Calitatea parteneriatului public-privat reprezinta o preocupare con-
stanta a ultimilor 10 ani atat pentru organizatiile nonguvemamentale, cat si
pentru autoritatile publice. Acest lucru apare cu claritate din analiza tuturor
documentelor generate de forumurile nationale si sectoriale ale organizatiilor
nonguvemamentale din Romania din 1994 pana in 2002. Aceste documente
• Formarea grupului de lucru care va asigura coordonarea procesului

participativ de evaluare a implementarii Legii nr. 34/1998. Grupul de
lucru va cuprinde atat reprezentanti ai sectorului nonguvemamental,
cat si ai autoritatilor publice (grupuri-tinta vizate in proiect), cu
experienta nemijlocita in contractarea de servicii sociale in confor-
mitate cu Legea nr. 34/1998. Grupul de lucru va avea drept sarcini
stabilirea termenilor de referinta ( obiectivele evaluarii) pentru acti-
vitatea de evaluare tehnica a implementarii Legii nr. 34/1998), va
oferi input pentru designul tehnic al instrumentelor si al metodolo-
giei de evaluare. La grupul de lucru vor participa 22 de organizatii
nonguvemamentale si opt reprezentanti ai autoritatilor publice
(MMSSF si DGMS). Grupul de lucru va fi constituit prin invitarea
unor organizatii nonguvemamentale care contracteaza de mai mult
de patru ani fonduri publice pentru administrarea unor servicii soci-
ale sau/si prin autopropunere din partea unor organizatii care doresc
sa contribuie la lucrarile acestuia. Reprezentantii autoritatilor pub lice
vor fi invitate sa participe la lucrarile grupului de lucru. Toate sesiu-
nile grupului de lucru vor fi gazduite de Facultatea de Sociologie si
Asistenta Sociala.
• Pregatirea suportului tehnic pentru realizarea site-ului dedicat difu-
zarii rezultatelor proiectului si transmiterii extinse online a materi-
alelor de training, a instrurnentelor de lucru pentru realizarea de eva-
luare participativa, a ghidului pentru realizarea de evaluari participa-
tive, organizarea suportului tehnic pentru lista de discutii online.
Toate aceste elemente se vor regasi in conceptul de ,,Centrul on-line
de evaluare a activitatii de contractare de servicii sociale". Acest cen-
tru virtual este conceput pentru a facilita scopul principal vizat de
proiect, si anume acela de crestere a capacitatii organizatiilor nongu-
vemamentale in implicarea activa si eficienta in deciziile de politica
publica vizand domeniul social (vezi ,,obiectivul principal" al proiec-
tului). Pagina de pe Internet a centrului va fi astfel conceputa incat sa
ofere, in primul rand, posibilitatea participarii grupurilor-tinta di-
recte si indirecte ale proiectului la activitati de evaluare a activitatilor
de contractare de servicii sociale.
• Pregatirea instrumentelor de evaluare participativa si planificarea
procesului de evaluare participativa, pregatirea materialelor de trai-
ning, a resurselor info care vor fi afisate online.
• Colectarea datelor prin utilizarea unui mixt de metode cantitative si
calitative, analiza datelor primare ~i secundare.
• Pregatirea raportului preliminar de evaluare.
Prezentarea proiectului 141
• Analiza raportului preliminar de evaluare in cadrul grupului de lucru

pentru evaluarea participativa a implementarii Legii nr. 34/1998,
finalizarea raportului de evaluare.
• Difuzarea extinsa a raportului de evaluare prin implicarea activa a
reprezentantilor grupului de lucru pentru evaluarea implementarii
Legii nr. 34/1998.
• Pe baza rezultatelor evaluarii participative se va pregati un raport de
analiza a politicii publice (Policy Report). Respectand optiunea ge-
nerala pentru intregul proiect de a asigura participarea stakeholderi-
lor in toate etapele proiectului, propunerea echipei tehnice, asigurata
de catre Asociatia Romana de Sociologie, privind structura raportu-
lui va fi discutata in cadrul echipei de lucru pentru evaluarea parti-
cipativa. Acest raport de analiza a politicii publice va contine sta-
bilirea unor criterii de buna practica in materie de contractare sociala
in Romania, evaluarea statu-quo-ului de politics publica legat de
implementarea Legii 34/1998, propuneri alternative de statu-quo
modificat (propuneri de imbunatatire a situatiei actuale atat din punct
de vedere legislativ, cat si tehnic, legat de implementare ).
• Raportul de analiza a politicii publice va reprezenta documentul de
baza in jurul caruia va fi organizat un proces de dezbatere publica pe
tema contractarii sociale in Romania. Asociatia Romana de
Sociologie va avea rolul de a organiza procesul de dezbatere publica,
sub forma unei intalniri de lucru (workshop) moderate, la care vor fi
invitati sa participe reprezentanti ai diverselor categorii de stakehol-
der-i directi si indirecti, preidentificati pe parcursul procesului de
evaluare participativa. Concluziile dezbaterii se vor constitui in reco-
mandari pentru viitoarele actiuni ale factorilor de decizie ( autoritati
publice) si stabilirea unui set de principii de buna practica (stan-
darde) in activitatea de contractare sociala in Romania.
Prin participarea la proiect, organizatiile nonguvemamentale W vor
creste capacitatea de a se implica activ si eficient in designul si evaluarea
politicilor publice din zona in care actioneaza. Metodologia participativa
propusa in proiect este reflexiva, orientata spre actiune si determina imbu-
natatirea capacitatii institutionale a participantilor la proces.
2. RAPORTUL DE CERCETARE
CONTRACTAREA SOC/ALAiN ROMANIA
MIHAELA LAMBRU, IOAN MARGINEAN,

CLAUDIA PETREscu, DRAGOS Rxnu
Obiectivele cercetarii efectuate au fost orientate spre analiza

modalitatilor de desfasurare a parteneriatului public-privat in domeniul
furnizarii de servicii si beneficii de asistenta sociala catre persoane care au
nevoie de astfel de sprijin. In mod specials-au avut in vedere evaluarea pro-
cedurilor de contractare de fonduri, derularea proiectelor in baza Legii
34/1998, standardele de performanta, criteriile de evaluare si identificarea de
solutii de imbunatatire a cadrului legislativ si de dezvoltare a parteneriatului
public-privat in domeniu.
Metodologia de lucru adoptata a fost de tip participativ. Mai exact, in
cercetare li s-a atribuit un rol activ atat reprezentantilor institutiilor
finantatoare din administratia publica locala si centrala, cat si ai organi-
zatiilor neguvemamentale prestatoare de activitati de asistenta sociala, si nu
doar ca subiecti cercetati pentru culegerea de informatii. Astfel, partenerii de
contracte de finantare in beneficiul persoanelor aflate in nevoie au fost impli-
cati in proiectarea cercetarii, determinarea continutului instrumentelor de
cercetare, analiza rezultatelor si elaborarea propunerilor de imbunatatire a
activitatii in domeniu. In acord cu obiectivele urmarite, s-a adoptat o
metodologie de cercetare in care se combina informatiile de natura calitativa
cu cele de natura cantitativa, utilizandu-se diverse metode, tehnici si instru-
mente de lucru: ancheta prin chestionar, interviul semistructurat, focus-
grupul, discutiile de grup, formularele statistice, observatia, studiile de caz,
analiza legislatiei (a se vedea Anexa 2).
In cercetarea noastra au fost incluse toate organizatiile care au contrac-
tat cu administratia publica centrala (MMSSF) servicii sociale in anul 2004,
in numar de 69, precum si 6 organizatii care au avut astfel de contracte in anii
anteriori. C~le 75 de organizatii neguvemamentale sunt raspandite in toata
tara, predominand cele localizate in Bucuresti si in Transilvania ( conform
situatiei de fapt a repartizarii teritoriale a organizatiilor neguvemamentale
din domeniul social).
In urma contactarii preliminare, s-a stabilit colaborarea cu 48 de orga-

nizatii neguvemamentale din cele 75 identificate initial. Organizatiile negu-
vemamentale implicate in cercetare Isi desfasoara activitatea in 15 localitati
din tot atatea judete: Bucuresti, Timisoara, Galati, Focsani, Iasi, Alba-Iulia,
Cluj, Satu-Mare, Baia Mare, Oradea, Miercurea Ciuc, Hunedoara, Suceava,
Botosani.
De asemenea, au participat 15 institutii publice centrale si locale din
Bucuresti, Cluj-Napoca, Satu Mare, Alba-Iulia, Oradea, Craiova, Iasi, Galati,
Focsani, Timisoara, Sibiu, Oradea.
In ancheta pe baza de chestionar au fost cuprinsi 27 de reprezentanti ai
tot atator organizatii neguvernamentale si 4 reprezentanti ai institutiilor pu-
blice care i$i desfasoara activitatea in domeniul contractarii sociale.
Interviurile in profunzime au fost desfasurate cu 45 persoane din 25 de
organizatii neguvemamentale si cu 7 persoane din cele 4 institutii publice
( alte persoane decat cele participante la ancheta prin chestionar, de cele mai
multe ori fiind coordonatori de unitati de asistenta sociala, manageri finan-
ciari, respectiv primari, viceprimari, directori de compartimente de asistenta
sociala).
Au fost organizate 4 focus-grupuri, din care 3 numai cu reprezentantii
organizatiilor neguvemamentale si unul mixt cu participantii ai ONG-urilor
si institutiilor pub lice ( directiile judetene de dialog, solidaritate sociala si
familie).
Discutiile de grup s-au desfasurat cu un grup ai reprezentantilor ONG-
urilor si cu un grup mixt. De asemenea, a avut loc o discutie de documentare
la MMSSF.
Observatia s-a efectuat in 13 unitati de asistenta sociala: 4 centre de
plasament, 3 centre de zi pentru copii, 3 centre de zi pentru varstnici, 3
unitati de servicii sociale la domiciliu.
Studiile de caz au cuprins 3 organizatii neguvemamentale centrate pe
determinarea efortului financiar propriu. Organizatiile au fost astfel selectate
incat sa fie de dimensiuni diferite ca volum de activitati (mare, mijlocie,
mica).
Raportul de cercetare 145
Tabel sinoptic. Obiective, modalitati de realizare si instrumente de lucru
Obiective Modalitatl de realizare lnstrumente

a obiectivelor
Identificarea zonelor unde Opinii ale factorilor - Chest. I, Chest.2
se realizeaza contractare de decizie: - Int.I, Int.2
de fonduri - experti MMSSF -FG2
- autoritati locale (primar,
viceprimar)
Evaluarea practicilor - manageri de program din
de contractare cadrul ONG-urilor
- directori de servicii sociale
in cadrul administratiei pu-
Identificarea standardelor blice locale
de performanta si a criteriilor Opinii ale furnizorilor -FGl
de evaluare de servicii sociale: -SC
- manageri de program din
cadrul ONG-urilor
Stabilirea efectelor asupra - directori de program din
beneficiarilor cadrul DJDSSF
- Analiza legislatiei in vigoare privind flnantarea publica a
Identificarea nevoilor de imbu- serviciilor sociale realizate de organizatiile neguverna-
natatire a cadrului legislativ mentale (L 34/1998)
- Analiza documentelor prop use de MMSSF pentru stabi-
lirea standardelor de performanta
Identificarea obstacolelor - Analiza grilei de evaluare a cererilor de finantare pe
intampinate in managementul L 34/1998 propusa de MMSSF
financiar si in managementul - Analiza standardelor de performanta stabilite de ONG-uri
proiectului -Analiza Iistelor cu asociatille ~i fundatiile care au primit
subventii de la bugetul de stat ~i a bugetelor stabilite
pentru fiecare dintre acestea
- Analiza statistica a urmatoarelor variabile:
• unltatile de asistenta sociala subventionate
• numarul de beneficari pe fiecare unitate de asis-
tenta sociala
• cuantumul sumei acordate pe cap de beneficiar pe
fiecare unitate de asistenta sociala
Contractarea de fonduri la nivel local

Documentarea realizata a evidentiat ca numai un numar redus de orga-
nizatii neguvemamentale au reusit sa obtina fonduri de la nivelul adminis-
tratiei publice locale. Unele dintre organizatiile care au beneficiat de
finantare din partea primariilor au obtinut aceste fonduri in baza Legii
Administratiei Pub lice Locale (L2l5/2001) sau a Legii 17 /2000, nu prin
Legea 34/1998. Administratia publica locala nu aloca fonduri pe L 34/ 1998
daca fundatiile sau asociatiile obtin deja subventie de la MMSSF pentru
unele unitati de asistenta sociala. Dintre localitatile unde s-a desfasurat stu-
diul, primaria Oradea este cea care aloca fonduri ONG-urilor pentru
realizarea de servicii sociale pe baza L 34/1998.
r----·--··---·-·------- --------------------
Numiirul organizatiilor care au obtinut fonduri de la nivel local

in perioada 1998-2004
10
m 1998
8 lil 1999
•2000
6 1112001
02002
4 •2003
•2004
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Ati primit fonduri publice pentru serviciile sociale oferite (furnizate)

de la Nivel Local?
I•
1
da
Bnu
\
j
IDNS/N~
12
Luand in considerare intreaga perioada 1998-2004, din cele 27 de

organizatii neguvemamentale studiate numai 12 au primit fonduri publice de
la nivelul administratiei publice locale, indiferent daca aceste fonduri sunt
alocate in baza L 34/1998 sau a altor legi (L 17/2000 sau L 215/2001 ).
A~a cum remarcam, o parte din primarii acorda fonduri publice aso-
ciatiilor si fundatiilor in baza Legii Administratiei Publice Locale
(L 215/2001) care le permite, printre altele, consiliilor locale sa acorde fon-
duri pentru rezolvarea unor probleme sociale ale localitatii/cornunitatii
respective. Autoritatile Administratiei Publice Locale din anumite Iocalitati
au afirmat ca nu sunt interesate de Legea 34/1998, deoarece aplicarea aces-
teia ar crea complicatii in plus, din moment ce exista Legea Administratiei
Publice Locale, care le ofera dreptul de a finanta din bani publici anumite
servicii sociale la nivel local:
... este, practic, foarte simplu mecanismul: existd Legea Administratiei
Publice Locale, sigur coroboratd cu Legea finantelor publice locale care
lucreazd in cadrul concret financiar, tehnica financiard, sd zic, a problemei,
dar, principal, Legea Administratiei Publice Locale care ne permite, ne
indeamnd chiar, printre multele atributii ale Consiliului Local si ale pri
marului. Este si problema asta sociald, in general expusd, si tot acolo scrie
si de posibilitatea de colaborare cu organizatii neguvernamentale. Practic,
existd cadrul legal care sdmi permitd sa actionez, inclusiv cu fonduri in
rezolvarea unor probleme sociale singur sau fn colaborare cu organizatii
neguvernamentale sau institutii. (Reprezentant al Administratiei Publice
Locale Satu Mare)
Autoritatile Administratiei Pub lice Locale acorda fonduri pub lice pen-
tru servicii sociale in special organizatiilor pe care le cunosc, in care au
incredere ca pot realiza activitatile propuse si despre care stiu ca au expe-
rienta necesara pentru a derula acele servicii. Organizatiile neguvernamen-
tale noi au reusit doar intr-o mica masura sa obtina fonduri de la nivel local
deoarece factorii de decizie nu au avut incredere ca pot realiza activitatile
propuse, nu cunosteau activitatea asociatiilor sau fundatiilor ca sa le acorde
fonduri. La nivel local nu exista o grila de evaluare a cererilor de finantare
venite din partea sectorului nonprofit, ci se utilizeaza ,,experienta" pe care o
au autoritatile in a evalua daca acel proiect este bun si merita sa fie finantat
(reprezentanti ai Administratiei Pub lice Locale din Cluj-Napoca, Satu Mare).
Nu existd grild experienta pe care o avem pdnd acum ne spune dacd
este ceva ... (Reprezentant al Administratiei Publice Locale Cluj-Napoca)
La nivel local, organizatiile neguvemamentale au fost cele care, de

multe ori, au avut initiativa sa propuna consiliilor locale sa le acorde fonduri
sau sa incheie parteneriate pentru realizarea de servicii sociale in folosul
comunitatii:
Sa format un mecanism, deci noi nam avut un program de finantare
a ONGurilor, totul a pornit de la ddnsii, care au venit cu un proiect, au mai
venit cu incd unul si acum deja avem o experientd, dacd ne solicitd cineva
putem sd gdndim in ce mod sd continudm treaba asta. Nu am avut o politicd,
dar sa format de la sine. (Reprezentant al Administratiei Publice Locale
Satu-Mare)
Consiliile locale acorda, uneori, drept contributie la parteneriatul cu
organizatiile guvemamentale interventie in kind, nu in cash, adica sunt
oferite spatii pentru desfasurarea activitatilor si sunt platite utilitatile pentru
acele spatii (lumina, apa, gaz, canalizare etc.) (reprezentanti ai Admi-
nistratiei Publice Locale Satu Mare, reprezentant al ONG Alba-Iulia).
La randul lor, reprezentanti ai organizatiilor neguvemamentale au sem-
nalat reticenta unor consilii locale de a aloca fonduri organizatiilor neguver-
namentale deoarece acestea ar trebui sa aduca bani in comunitate, nu sa ceara
bani de la comunitate (reprezentant al ONG Alba Iulia).
Contractareade fonduride la nivel central

Numarul asociatiilor si fundatiilor care primesc subventii in baza
L 34/1998 de la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este mai
mare decat al acelora care au afirmat ca primesc fonduri de la nivel local.
Numarul asociatiilor si fundatiilor care au obtinut subventii de la bugetul de
stat a crescut in perioada 1998-2004, dar ramane inca destul de mic in com-
paratie cu necesitatile beneficiarilor si cu capacitatea organizatiilor guverna-
mentale de a incheia astfel de contracte.
Fonduri obtinute de la nivel local/central pe fiecare an

i
I
30 - I
25 -
, 20 I
15
!
I El Nivel local I'
10 ~f\l~e_l centra~ I
5
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Fonduri publicelfonduriprivate
Nivelul fondurilor publice din totalul fondurilor organizatiei este de
circa 10%. Din acest motiv multe dintre organizatiile neguvemamentale
depind inca foarte mult de fondurile pe care le .primesc de la diversi
finantatori internationali (reprezentanti ai ONG-uri Sibiu, Galati, Cluj-
Napoca, Satu Mare, Oradea):
Deci ... fonduri pub/ice vin cam 7% si fonduri private vreo 70%.
(Reprezentant ONG, Sibiu)
Fondurile publice sunt cam 10%. (Reprezentant ONG, Oradea)
in 2004, fn primele 3 Zuni am cheltuit 26 miliarde de lei la nivel de
organizatie si conform Legii 34 am primit 300 milioane de lei. Este foarte
bine ca este aceastd posibilitate, dar pe an ce trece este mai mica suma in
valoare absolutd, dar este foarte important pentru ca asa putem sd dovedim
la alti finantatori ca ludm fonduri de la statul roman si ca nu ne bazdm
numai pe alte fonduri pe termen lung. ... FRDS 10%, bugetul local 2%, gran
turi 8%, surse externe 39%, 41% surse proprii. (Reprezentant ONG, Satu
Mare)
Ei (finantatorii internationali) in continuare asigurd aproximativ 80%
din bugetul nostru anual, restul de bani vine fie din programe PHARE, fie
Child (nu inteleg), FDCS, avem foarte multe alte proiecte jinantate, plus
banii de la consiliile locale, plus banii de la donatori. (Reprezentant ONG,
Cluj-Napoca) ,
Nu amji existat dacd nu erau aceste finantdri externe. Legea 34/1998
a completat necesarul nostru de Jinan/are, plus diferitele contracte cu
agentii economici locali si parteneriatele pe care noi leam mai fncheiat.
(Reprezentant ONG, Galati)
Unele organizatii neguvenamentale au reusit la un moment dat sa
obtina din fonduri publice peste 80% din totalul fondurilor asociatiei sau
fundatiei (reprezentant ONG Alba Iulia). In ultimii ani, procentul fondurilor
publice din totalul fondurilor organizatiilor neguvemamentale a inregistrat o
scadere. Cerinta este ca, treptat, asociatiile si fundatiile sa poata sa realizeze
serviciile numai din banii pe care ii primesc din fondurile publice deoarece
sprijinul oferit de finantatorii straini scade:
Pai diferd foarte mult de la an la an, de exemplu anul acesta fondurile
publice nu cred ca sunt 3040 % in Central cu Localul, am avut si ani cdnd
a Jost si 80% Jondurile publice, dar anul acesta, anul trecut suntem in
scddere, adicd ele scad. ... procentul de la pub lice scade in ultimii doi ani in
comparatie cu ceilalt i finantatori. Am avut 3 ani la rand, eram pe primul Zoe
cu fondurile publice, pentru ca aveam si 400 de beneficiari pe Legea 34 si

valoarea maxima subventiei, dar de cdnd tot injumdtdtesc si subventia, si
numdrul de beneficiari, scade ponderea. (Presedinte ONG, Alba-Iulia)
Ceea ce ingrijoreaza organizatiile neguvemamentale este ca partenerii
strani, care reprezentau finantatorii principali ai acestor asociatii si fundatii,
incep sa isi reduca sprijinul treptat, o data cu apropierea datei la care
Romania va intra in Uniunea Europeana. Finantatorii straini considera ca
aceste servicii trebuie sa fie finantate de administratia publica locala sau cen-
trala, Astfel, organizatiile neguvemamentale sunt nevoite sa isi gaseasca alte
surse de finantare pentru serviciile sociale pe care le ofera. Nemultumirea
asociatiilor si fundatiilor este ca fondurile publice care vin din partea admi-
nistratiei publice locale sau centrale nu cresc atat de mult incat sa poata
acoperi scaderea brusca a fondurilor venite de la finantatorii internationali
(reprezentant ONG Alba Iulia, Cluj-Napoca).
Principalii finantatori ai organizatiilor neguvemamentale sunt organi-
zatiile partenere din strainatate, programele Phare, Fundatia Pricipesa
Margareta a Romaniei, FRDS, Banca Mondiala (reprezentanti ONG Alba-
Iulia, Cluj-Napoca, Galati).
Organizatiile neguvemamentale se plang de faptul ca nu beneficiaza de
anumite facilitati, cum ar fi scutiri de impozit pe cladirile unde W desfasoara
activitatea sau reduceri de preturi la gaze si la alte utilitati sau de facilitati
fiscale care ar putea sa le fie acordate, ceea ce le-ar permite sa aiba venituri
mai mari si sa acorde sume mai mari pentru realizarea serviciilor sociale.
Multi lideri de organizatii spera ca legea sponsorizarii sa poata sa le rezolve
o parte dintre probleme dupa ce finantatorii straini se vor retrage (reprezen-
tant ONG Cluj-Napoca).
PRACTICI DE CONTRACTARE SPECIFICE LEGII 34/1998
Claritate in definirea serviciilor

In ceea ce priveste serviciile sociale care pot fi finantate prin
L 34/1998, cei mai multi au afirmat ca cunosc serviciile sociale care se pot
finanta conform acestei legi.
Cunoasteti tipurile de servicii sociale care pot fl flnantate

prin Legea 34/1998?
lffldal
~
23
Cand reprezentantii organizatiilor neguvemamentale au fost rugati sa

specifice care sunt serviciile sociale pentru care pot obtine subventie in baza
L 34/1998, raspunsurile celor chestionati au fost incomplete. Exista o con-
fuzie pe care reprezentantii organizatiilor neguvemamentale o fac: unitatea
de asistenta sociala este confundata cu serviciile sociale. De exemplu, unii
subiecti au afirmat ca aceste servicii ar fi centrele de zi, locuintele protejate,
centrele de urgenta, cantinele, centrele de educare.
Descrierea serviciilor sociale care pot fl finantate prin Legea 34/1998
( asa cum reiese din raspunsurile celor chestionati)
- alimente, costuri administrative, transport
- alimente, ingrijirea batranilor si a persoanelor cu handicap
- cele prevazute in norme
- dependenti, centre educative pentru copii, tineri din casele de
copii, toate tipurile de servicii sociale
- elementare
- centre de zi pentru copii defavorizati, varstnici
- la sediul unitatii sau la domiciliul persoanelor asistate

- locuinte protejate, consiliere, ingrijire la domiciliu, centre de zi,
centre de educare, adaposturi, centre de urgenta, cantine
- nu stiu, nu ne intereseza; ne preocupa doar ceea ce priveste activi-
tatea noastra
- persoane cu handicap, copii, batrani
- prevenireaviolentei domestice in familii, ingrijire socio-medi-
cala a persoanelorvarstnlce ~i fara adapost
- servicii care au ca finalitate recastigarea capacitatii persoanei asis-
tate de a se integra social
- servicii de asistenta sociala comunitara
- servicii de asistenta sociala ( denumire globala)
- servicii de ingrijiresocio-medlcala ( denumire globala)
- servicii rezidentiale, servicii de tip centre de zi
- serviciile care lucreaza cu asistenti permanenti
- utilitati, hrana, personal specializat
Aceeasi confuzie persists si atunci cand este vorba de enumerarea ser-

viciilor de asistenta sociala oferite de organizatie: unitatile de asistenta
sociala sunt asimilate cu serviciile de asistenta sociala, ajutorul material este
considerat a fi un serviciu, nu o prestatie. Deoarece organizatiile nonguver-
namentale acorda din subventie ajutor material beneficiarilor lor, acesta este
confundat cu un serviciu de asistenta sociala oferit.
Enumerareaserviciilor de asistenta sociala oferite de ONG-uri
(asa cum reiese din raspunsurile oferite la chestionar)
- ajutor material, sprijin in obtinerea drepturilor cuvenite

- asistarea la domiciliu, kinetoterapie
- camin de batrani, centre de zi, ingrijire la domiciliu, gradinita spe-
ciala
- centre de ingrijire si asistenta, case de tip familial
- centru comunitar: consiliere sociala, [urldica, medicala, psiholo-
gica, activitati educative, dezvoltare personals, activitatl Iodice
- consiliere psiho-sociala, masa calda, adapost, spalatorie, activi-
tati instructiveducative si pedagogice, orientareprofesionala
- copii orfani, agresati psihic, fizic, sexual
- informare,consiliere, terapie .
- obtinerea de documente, discutii, cumparaturi, plimbari
- persoane :fara adapost, copiii strazii, batrani, copii orfani, persoane

cu dizabilitati etc.
- plasament familial pentru copiii pana la 18 ani, copii proveniti din
familii defavorizate
- plasament in institutie, orientare socio-profesionala
- recuperare, reintegrare
- servicii de zi, servicii rezidentiale, sprijin in comunitate
- servicii de asistenta permanenta/ ambulatoriu varstnicilor, socio-
pedagogics elevilor
- servicii educationale de sprijin social
- servicii rezidentiale, centre de zi, consiliere psihologica, sociala,
educativa, sprijin material, masa, acompaniere specifics parintilor
cu copii seropozitivi
- sprijin material, consiliere profesionala, grupuri de sprijin, in-
formareHIV/SIDA
Confuzia care se face intre unitatile de asistenta sociala si cele de ser-

vicii sociale se datoreaza faptului ca la evaluarea cererilor de finantare se
verifica, in primul rand, unitatile de asistenta sociala si apoi tipurile de ser-
vicii sociale oferite de acele unitati, Inca de la inceput au existat anumite
neclaritati in lege deoarece in actul normativ se prevede finantarea
organizatiilor neguvemamentale care administreaza unitati de asistenta
sociala, si nu finantarea serviciilor sociale oferite de o .asociatie sau fundatie:
Acolo spunea unitdti de asistentd sociald care acordd servicii de asis
tentd sociald pt vdrstnici, copii defavorizati, dar de exemplu nu spune ca un
club pt vdrstnici care are ca scop si resocializarea lor si rezultatul este evi
dent, ca la un club am de IO ori mai mici preturile serviciului si nu ajunge
la ingrijiri la domiciliu sau nu este institutionalizat, nu spune ca acest club
nu este eligibil si totusi eu primesc un rdspuns intrun an ca ala e prea ieftin
sau nu este suficient de social. (Reprezentant ONG, Satu Mare)
In cazul serviciilor de ingrijire socio-medicala nu mai intalnim con-
fuzia dintre servicii si unitati de ingrijire socio-medicala, Astfel, cand au fost
intrebati ce tipuri de servicii de ingrijire socio-medicala ofera cei chestionati,
au precizat care sunt aceste servicii: asistenta medicala, asistenta stomatolo-
gica, consultatii medicale, tratamente, analize, deparazitari, ingrijire medi-
cala la domiciliu.
Tipuri de servicii de ingrijire socio-medlcala oferite de ONG-uri

(asa cum reies din raspunsurile la chestionar)
- asistenta medicala zilnica
- asistenta sociala, diferite terapii
- asistenta medicala, asistenta stomatologica
- centre de ingrijire socio-medicale la domiciliu
- consultatii medicale atat la centre cat si la domiciliul asistatilor
- deparazitari, tratamente la infirmerie - primul ajutor
- evaluare stare de sanatate, medicatie, aport caloric, monitorizarea
bolii
- ingrijire medicala la domiciliul bolnavilor
- medicina in caminele de batrani
- medicina in centrul asociatiei sau la domiciliu
- kinetoterapie
- tratamente, educatie sanitara
Multe dintre organizatiile neguvemamentale care au luat parte la

studiu au afirmat ca, pe langa serviciile pe care le ofera beneficiarilor, acorda
si un sprijin material acestora, care se integreza in serviciile de sprijin oferite
familiilor aflate in nevoie:
Am acordat la inceput servicii pentru un centru de zi, cu un numdr mai
mic de beneficiari, 30 de beneficiari, masd caldd, activitdti instructiveduca
tive, iar fn perioada urmdtoare 20022004 am diversificat aceste servicii si
am avut servicii de addpost temporar pentru copiii strdzii, servicii de
spdldtorie, servicii de orientare $i incadrare intrun lac de muncd, servicii
pentru familiile aflate fn nevoie si aici sa axat mai mult pe sprijin financiar
in vederea prevenirii abandonului familial si scolar. (Reprezentant ONG,
Galati)
Desi subventia in baza L 34/1998 se acorda pentru serviciile sociale
oferite de organizatiile neguvemamentale, exista confuzie intre categoriile
de cheltuieli care se incadreaza in subventie si serviciile sociale oferite.
Acces la lnformatii
Sursele de informatii utilizate

Administratia publica a reprezentat principala sursa de unde au fost
obtinute informatii despre subventiile oferite prin intermediul L 34/1998,
dupa cum au declarat inajoritatea celor chestionati. Dupa administratia pu-

blica, urmatoarea sursa utilizata a constituit-o Intemetul, urmand sesiunile de
~I
informare/training si cunostintele ~i prietenii.
i----------··
[ Surse de inforrnatii utilizate pentru a afla de existenta fondurilor
J publice pentru servicii sociale pe Legea 34/1998
I
I
I l!ll 18 administratie publica

I [ill
I
I
• internet
D sesiuni de informare/
• training
D cunostinte, prieteni
DI
• alte surse
L _
Administratia publica centrala, prin intermediul directiilor pentru dia-

log, familie si solidaritate sociala judetene, a informat organizatiile neguver-
namentale de existenta fondurilor publice pentru servicii sociale acordate in
baza L 34/1998. Aceste directii judetene au organizat intalniri de informare,
dar si trainingvat pentru a familiariza organizatiile neguvemamentale cu
procedurile de aplicare pe L 34/1998 (reprezentanti ONG-uri Alba-Iulia,
Sibiu, Galati).
Unele organizatii neguvemamentale au aflat de aparitia legii de la per-
soane din Ministerul Muncii in cadrul unor sesiuni de informare, care s-au
organizat in momentul lansarii altor pachete legislative ~i au luat apoi legea
de pe Internet (reprezentant ONG, Alba-Iulia).
Alte organizatii neguvemamentale au aflat de existenta posibilitatii de
finantare pe L 34/1998 de la alte ONG-uri din sectorul social la diferitele
intalniri organizate la care au luat parte (reprezentant ONG Cluj-Napoca).
Acele organizatii nonguvemamentale care sunt afiliate la confederatii,
asa cum sunt Caritas-urile care fac parte din Confederatia Caritas Romania,
au aflat de existenta legii chiar inainte ca aceasta sa apara si au participat la
sesiuni de informare. Aceste confederatii lucreaza mult mai bine cu MMSSF
si afla informatiile mai repede (reprezentanti ONG-uri Satu Mare, Alba
Iulia).
La nivel local, organizatiile pot afla de existenta fondurilor acordate de
Administratia Publics Locala de pe site-urile primariilor (acolo unde exista)
sau din intalnirile pe care acestea le organizeaza cu ONG-urile, insa de cele

rnai rnulte ori organizatiile sunt anuntate de catre personalul din cadrul
administratiei locale de existenta fondurilor ce pot fi acordate pentru
asociatii sau fundatii (reprezentant administratie publica locala Satu Mare).
Calitatea informaJiilor primite

In ceea ce priveste calitatea informatiilor · referitoare la L 34/1998,
prirnite de la administratia publica, asociatiile si fundatiile considera ca unele
informatii au venit putin earn tarziu, insa in general au cornunicat destul de
bine cu reprezentantii din teritoriu ai MMSSF.
Participarea la sesiuni de informare

Jumatate dintre organizatiile neguvemarnentale chestionate au declarat
ca au participat la sesiuni de training sau informare organizate de adrninis-
tratia publica pe L 34/1998.
Participarea la sesiuni de informare/training

pe Legea 34/1998
12
~I
~
15
Organizatiile neguvemarnentale rnari, gen Caritas, au luat parte la

aceste training-mi atunci cand au fost aduse modificari la normele de apli-
care a L 34/1998. In plus, organizatiile care fac parte din Confederatia
Caritas au afirmat ca, desi poate nu au participat direct la aceste sesiuni de
informare, sigur a fost cineva de la Caritas care a raspandit apoi informatia
la toate celelalte organizatii Caritas din tara (reprezentanti ONG-uri Alba
Iulia, Satu Mare).
Sesiuni de informare au fost organizate dupa aparitia legii de catre cei
de la FDSC atunci cand s-a facut o evaluare a aplicarii L 34/1998 dupa ce au
fost rnodificate norrnele de aplicare a legii. Apoi au fost o serie de sesiuni de
informare organizate de diferite organizatii neguvemamentale pe L 34/1998

(reprezentanti ONG-uri Alba Iulia, Satu Mare).
Astfel de sesiuni de training au fost organizate ~i de directiile pentru
dialog, familie si solidaritate de la nivel judetean care, chiar daca nu au avut
amploarea celor organizate de MMSSF, au oferit informatii organizatiilor
dintr-un anumit judet despre procedurile L 34/1998 sau despre modificarile
care au avut loc in normele de aplicare a legii (reprezentant ONG Sibiu).
Majoritatea celor care au participat la aceste sesiuni de training au
declarat ca informatia primita a fost cornpleta deoarece le-au fost oferite
toate informatiile referitoare la modalitatea de accesare a acestor fonduri, la
modul cum se face raportarea, la documentatia necesara pentru a putea
depune cererea de finantare,
Calitatea informariei primite la sesiunile de informare/training
13
IIJlcompletii I
8 partiala
3
O nesatisfacatoare __ J
ONS/NR
Cei care nu au participat la sesiuni de informare/training au afirmat fie

ca motivul neparticiparii il constituie faptul ca nu au fost organizate, fie ca
nu au fost anuntati de organizarea unor astfel de intalniri.
Motivul neparticipiirii la sesiunile de informare/training

pe Legea 34/1998
4 2
rm nu au fost organizate
27 8 nu am fast anuntati
Oaltul
CNS/NR
• Total .
--· .. ------·--·-·------ I
Proceduri de contractare
Documentatia necesarii
Pe de o parte, este sesizat faptul ca se solicita multe documente care
trebuie depuse de fiecare data, chiar daca fac cereri de cativa ani, or docu-
mente de tipul statutul organizatiei, copia dupa hotararea judecatoreasca de
infiintare ar trebui sa fie depuse din nou numai in cazul in care apar mofidi-
ficari. Pe de alta parte, se considera ca la anumite puncte nu este specificat
clar care sunt documentele necesare pentru a fi depuse (reprezentant ONG
Satu Mare).
O alta problema, semnalata de organizatiile care se afla in zone
indepartate de Bucuresti, este ca documentatia trebuie sa fie depusa la
Bucuresti si nu la Directia de Dialog, Solidaritate Sociala si Familie
Judeteana (reprezentant ONG Oradea).
Procedura nu este la fel in toate judetele tarii deoarece sunt organizatii
care declara ca, pana sa depuna proiectul la MMSSF, acesta este dus la
DJDFS spre a fi analizat in vederea obtinerii unui raport de oportunitate de
la acestia (reprezentanti ONG-uri Galati, Sibiu).
Daca, atunci cand fac cerere pentru a obtine subventie la MMSSF,
oragnizatiile nu participa direct la licitatie, nu acelasi lucru se intampla in
cazul administratiei pub lice locale, unde reprezentantii ONG-urilor participa
la sedinta de consiliu ca sa isi poata sustine cererea. La nivel local, dosarul
pe care ii depun nu este la fel de ,,stufos" ca eel depus la minister, important
fiind serviciul pe care il ofera ONG-ul:
... intocmim o scrisoare in care prezentdm serviciul, oferte de partene
riat, dosar cu pliante sau proiecte asemdndtoare si rezultatele obtinute in
ultimul an, care este prezentat Consiliului Local; dacd acesta considerd
acest lucru oportun, atuncise trece in sedintd de consiliu unde, de obicei sau
mai nou este cineva din cadrul organizatiei invitat sd prezinte si sd sustind
oferta, dupd care se voteazd sau nu in sedinta Consiliului Local; are Zoe o
hotdrdre si pe baza hotdrdrii se incheie contractul cu Consiliul Local; sunt
multe asemenea contracte, mai ales pe utilitdti. (Reprezentant ONG, Satu
Mare)
Existd in .fiecare consiliu local dintrun municipiu o comisie speciald
care analizeazd este comisia de invdtdmdntculturii, ca sa spunem unde
merge o data proiectul si se analizeazd din punctul de vedere al oportunitdtii
aplicdrii acelui program. Proiectul nostru mai trece, bineinteles, prin
Comisia de bugetfinante care verified dacd devizul este justificat. Si in final
proiectul se supune in sedinta de consiliu, care este sedinta publicd. Vin si

reprezentantii ONGului respectiv. J~i pot sustine proiectul si noi chiar reco
manddm. Sunt Joarte multi care Jae cereri si nu ii mai intereseazd. Efectiv nu
au un teleJon unde sa ii poti contacta. Deci sunt, vd spun, multe ONGuri si
nu toate sunt serioase, insd cele mai multe care vin ~i Jae o cerere sunt
serioase si vin sdsi sustind proiectele in fata consilierilor locali.
(Reprezentant al Administratiei Publice Locale, Cluj-Napoca)
Aprecieri fa/a de procedurile de contractare din punct de vedere al
claritiitii, coerentei, flexibilitdtii, usurintei in aplicare
Opinia majoritatii este ca procedurile nu sunt suficient de clare.
------1
Aprecierea procedurilor administratiei publice I

pe Legea 34/1998 din punctul de vedere al claritatii I
~----------.
[
llll putin clar
7 • nici claritatc, nici ncclan.tatc_ 1·
O scmiclaritatc
9 O claritate J
Si in ceea ce priveste coerenta acestor proceduri de lucru pe L 34/1998

cei mai multi apreciaza ca sunt anumite probleme.
r-·- - ----- ------ --------- ------ ------------ ---- --- -- -------- ---- --1
Aprecierea procedurilor administratiei publice
pe Legea 34/1998 din punctul de vedere al coerentei
!lfil putin coerenta

12 . i
• nici coerenta, nici necoererna , !
1
! D sernicoerenta ·
I I
1_o_c_oe_re_n1_a
5 ' i
Din punct de vedere al flexibilitatii, majoritatea considera ca aceste

proceduri nu sunt flexibile.
Aprecierea procedurilor administratiei publice

pe Legea 34/1998 din punctul de vedere al flexibilitatii
11 lipsa flexibilitate
• putina flexibilitate
D nici flexibilitate, nici

inflexibilitate I
10 D semiflexibilitate I
B flexibilitate !
Organizatiile chestionate considera ca procedurile pe Legea 34/1998

nu sunt flexibile deoarece nu pot schimba serviciul pe care il acorda cu un
altul in timpul derularii subventiei, chiar daca acest lucru ar fi in folosul be-
neficiarilor (reprezentant ONG Galati). Flexibilitatea procedurilor de lucru
pe L 34/1998 este data si de persoanele din administratie care lucreaza cu
acesta lege si depinde si de modul cum este interpretata legea de catre aces-
tea (reprezentant ONG Satu Mare).
In fine, majoritatea organizatiilor chestionate apreciaza ca procedurile
pe L 34/1998 sunt relativ usor de aplicat.
Aprecierea procedurilor administratiei publice pe Legea 34/1998

din punctul de vedere al modului de aplicare
fill destul de greu de aplicat

• nici greu, nici usor de aplicat
[] semiusor de aplicat
9 l"l usor de aplicat
Respingerea cererii de Jinan/are $i motivul respingerii

Peste jumatate dintre organizatiile chestionate au afirmat ca au avut
cereri de finantare pe L 34/1998 pentru diferite unitati de asistenta sociala
care le-au fost respinse dupa ce au fost evaluate aplicatiile,
Respingerea cererilor de finantare
13
~
14 ~
De remarcat ca nu toti au primit un raspuns motivat de respingere a

cererii de finantare pe L 34/1998. Numai 7 din cele 27 de organizatii negu-
vemamentale cuprinse in cercetare au primit un raspuns motivat privind
respingereacererii lor de finantare pe L 34/1998.
Motivul respingerii dosarului
11
liilll da
1•nu
1o
NS/NR
7
162 Parteneriatulpublicprivat in furnizarea de servicii sociale
Motivul respingerii cererilor de finatare, in cele mai multe cazuri, il

reprezinta lipsa unor documente de la dosar sau faptul ca pe unele documente
nu este specificata o anumita informatie considerata de evaluatori ca fiind
importanta, insa in normele legii nu este specificat foarte clar ce trebuie sa
fie trecut pe fiecare document care se cere a fi anexat (reprezentanti ONG-
uri Cluj, Alba Iulia).
Un alt motiv invocat pentru respingerea anumitor cereri de finantare a
unor unitati de asistenta sociala 1-a constituit faptul ca o anumita unitate de
asistenta sociala are o denumire care nu este suficient de sociala, desi ofera
aceleasi servicii ca o alta unitate care se adreseaza aceleiasi categorii de bene-
ficiari. Desi legea prevede ca subventioneaza servicii sociale, se pare ca mai
importante sunt unitatile de asistenta sociala unde se ofera aceste servicii:
Motivatia a Jost ca denumirea de club nu e suficient de sociald si e
acelasi serviciu oferit ca ~i in centrul de zi sau faptul ca este un serviciu
ieftin sil putem sustine si noi. (Reprezentant ONG Satu Mare)
In ultimii ani, o problems a constituit-o faptul ca, din partea MMSSF,
in urma evaluarii s-a redus fie suma acordata pe cap de beneficiar, fie
numarul de beneficiari care primesc subventie. In aceste cazuri motivul invo-
cat a fost acela ca la licitatie au participat multe organizatii si cei de la mi-
nister au incercat sa le multumeasca pe toate (reprezentanti ONG-uri Cluj
Napoca, Satu Mare).
Proceduri de exit
Asociatiile si fundatiile nu cunosc ca in textul legii sa existe referiri la
retragerea subventiei in cazul in care un proiect se incheie inainte de termen
sau cand unitatea de asistenta sociala nu indeplineste anumite standarde de
performanta. Insa cei care sunt nevoiti sa sisteze subventia si au un motiv
intemeiat trebuie sa depuna cerere la directiile judetene, care vor instiinta
ministerul (reprezentant ONG Alba Iulia). Daca exista reclamatii din partea
beneficiarilor, atunci organizatiile neguvemamentale pot fi trase la raspun-
dere si sunt obligate sa retumeze fondurile primite drept subventie (reprezen-
tant ONG Satu Mare):
Proceduri de derulare a proiectului

Principala nemultumire exprimata de majoritatea ONG-urilor cuprinse
in studiu o constituie banii, care ajung tarziu la ele, in general in ultimele zile
ale lunii, si trebuie sa fie cheltuiti piina la finalul lunii. Se intalnesc practici
diferite referitoare la derularea finantarii: in timp ce la unele organizatii
neguvemamentale sunt nernultumiri ca banii sunt virati tarziu (25-26 ale

lunii) si ca trebuie cheltuiti la sfarsitul lunii, la altele se pot avansa aceste
sume din alte proiecte si apoi banii se recupereaza cand subventia este virata
in cont si astfel cheltuielile se pot efectua in timp util:
Problemele sunt ca banii apar mult prea tdrziu, intotdeauna in
ultimele doud trei zile din luni, trebuie sdi cheltui pe toti pdnd la sfdrsitul
lunii pentru ca Jae parte din plan, in acelasi timp sd zicem ca este destul de
greu, dacd sar putea sd se dea in avans banii. (Reprezentant ONG Alba
Iulia)
Nai timp sd Jii cheltui. Problema mare care este, si nu in toate
judeJele se practicd asta, depinde de fiecare judet, cdnd puteai sd mai aloci
si de la tine bani. Pentru ca in Legea 34, pe ldngd cei din buget, ai pus si
banii tdi, deci si din banii tdi, nui poti cheltui inainte, e problema de per
ceptie a Cur/ii de Conturi, nu ca vrea ministerul asta, asa lea venit celor de
la Curtea de Conturi sd zicd dacd cheltuim dinainte transferdm fonduri de
la un cont la altul sau de la un capitol la altul. A Jost o problemd in '99,
2000, chiar 2002, dar din 2003 la noi vin la timp, la altii nu. Plus faptul ca
te lasd sd lucrezi direct cu banca, nu te mai obligd sd mergi prin Trezorerie,
sunt $i cdteva lucruri bune. (Presedinte ONG, Alba Iulia)
Mai greu este acolo unde sunt proiecte in alte judete si banii se primesc
intai de catre ,,organizatia mama", ajung apoi in conturile filialelor in
ultimele doua zile ale lunii, iar acestea sunt nevoite sa ii cheltuiasca pana la
finalul lunii:
De reguld, banii ajung pe 252627. Au Jost cazuri si cdnd iam primit
in ultima zi a lunii .... Pentru Caritas e destul de greu. Avem proiecte si fn
Tdrgu Mures si in alte judete. Va dati seama, banii ajung la Alba Julia,
repede transferati dincolo in conturile lor; iar pdnd ajunge intotdeauna se
intdrzie. (Reprezentant ONG, Alba Iulia)
Cele mai multe dintre organizatii avanseaza banii din alte proiecte pen-
tru a fi cumparate cele necesare pentru derularea serviciilor pentru care a fost
obtinuta subventia, insa unele directii judetene nu dau voie ONG-urilor sa
faca cheltuieli decat dupa ce au intrat banii de la subventii in conturi. Astfel,
exista asociatii si fundatii care au pierdut bani deoarece au cheltuit fonduri
din alte proiecte pe care au considerat ca le vor recupera dupa ce banii de la
subventie vor intra in cont:
... nu se pot face cheltuieli decdt dupd ce au intrat ban ii la noi. Am avut
cazuri fn care sau cheltuit alti bani din alte proiecte si am pierdut banii.
(Interviu cu Gabriel Albu, Caritas, Alba Iulia)
Directiile judetene, de cele mai multe ori, anunta organizatiile ca

urmeaza sa primeasca banii in ziua urmatoare pentru ca acestea sa ii poata
cheltui la timp:
in zilele acelea care rdmdn, ne anuntd din timp Directia, vedeti ca
mdine vor intra banii, mai dureazd cdteva ore pdnd intra in cont, ii trans/era
din Trezorerie in Banca. (Reprezentant ONG, Alba Iulia)
Un alt aspect problematic sesizat ii constituie data de predare a
rapoartelor, care este 5 ale lunii urmatoare, iar multe organizatii considera ca
acesta data este prea devreme avand in vedere ca, daca au mai multe filiale,
trebuie sa primeasca rapoartele si de la acestea. Insa majoritatea
organizatiilor afirma ca si-au format anumite proceduri de lucru pentru a
putea sa fie gata pana in data de 5 a lunii cu rapoartele (reprezentanti ONG-
uri Alba Iulia, Cluj Napoca).
Standarde ~i criterii
Standarde de performantii ale administratiei

Majoritatea organizatiilor chestionate afirma ca nu cunosc standardele
de performanta stabilite de administratia publica pentru realizarea serviciilor
sociale subventionate prin L 34/1998.
Cunoasterea standardelor de performanta stabilite

de Administratia Publica
I
I.
I
~I
~I
Care sunt standardelede performanta stabilite de Administratia

Publica pentru serviciile sociale realizate in parteneriatpublic-privat
prin Legea 34/1998?
- Conditii de locuit, igiena, adeverinte sanitar-veterinare pentru cen-
tre si pentru centrul social
- Cost/beneficiu, plafonul de 650 000 lei/luna
- Evolutia sociala a beneficiarilor
- Experienta organizatiei, calitatea serviciilor
- Ne impun un buget, autorizatii de functionare si modul de rapor-
tare; nu exista verificari
-Nu exista
- Sa ne indeplinim proiectul
- Sunt standarde recunocute international
Cand au fost rugate sa specifice care sunt standardele de performanta

stabilite de administratia publica pentru serviciile sociale subventionate prin
L 34/1998, organizatiile chestionate au afirmat ca aceste standarde ar putea
fi: plafonul de 650 OOOlei/luna/beneficiar sau experienta organizatiei,
evolutia sociala a beneficiarilor, Sunt irisa destul de multe organizatii care au
afinnat ca aceste standarde de performanta ale administratiei publice pentru
servicii sociale nu exista,
Desi nu exista standarde de performanta stabilite de administratia pu-
blica, in cererea de finantare pe L 34/1998 sunt impuse unele conditii minime
pe care organizatia trebuie sa le indeplineasca:
Standard in sine nu existd, dar dacd e formularul de cerere, deci de
aplicatie, cererea de proiect, o sd vezi cd te obligd la niste lucruri minimale.
De exemplu, cdti salariati trebuie sd ai calificati la asistenta sociald la 30 de
copii, cdti metri pdtrati de aer la nu stiu cdti copii, cdti copii la un grup
social, cdti copii la o chiuvetd, care este deschiderea de comunitate, unde
este pozitionatd locatia, deci ca Ji standard nu, dar fn cererea de finantare
foarte mult se cere la aceste lucruri pe care nu le pot indeplini, plus autori
zatia sanitard, care vii zic, e un lucru foarte bun, suntem obligati cdnd avem
proiectul sd fie autorizat sanitar; eu zic cd e un lucru bun. (Presedinte ONG,
Alba Iulia)
Standarde de calitate ale Ministerului, dar care nu leam vdzut scrise
niciunde, pe care tot asa din experiente le cunoastem, sunt: sd fie expus cat
mai bine sau in amdnunt serviciul de asistentd sociald, la fiecare unitate sii
existe un asistent social mdcar. nu stiu, in criterii de eligibilitate. Au cerut
tot felul de acreditdri, dacd cei de asistentd sociald lucreazd in domeniul

protectiei copilului, atunci aceea unitate sd aiba acreditarea din partea
DJSC, daca este in domeniul persoanelor cu handicap, din partea DJPH
(Reprezentant ONG, Satu Mare)
Cunoscandu-se faptul ca la minister se lucreaza la un set de standarde
de calitate pentru servicii sociale, sunt preocupati sa vada ce schimbari vor
aduce aceste standarde si in ce masura se va tine cont de ele (Reprezentanti
ONG-uri Cluj Napoca, Bucuresti).
Standarde de performantii ale ONGului

Din datele culese in cadrul cercetarii noastre a reiesit ca de regula
ONG-urile au stabilite standarde de performanta,
--- ------- --·-----------------------·---·-------~~
ONG-ul are standarde de performanta?
fill da
•nu
Din curs de stabilire'
DNS/NR I
Asociatiile si fundatiile au stabilite standarde pentru fiecare dintre

unitatile de asistenta sociala pe care le administreaza si pentru fiecare servi-
ciu pe care il ofera, Sunt astfel standarde care se refera la spatiul in care
functioneaza unitatea de asistenta sociala, la sistemul de monitorizare uti-
lizat, a personalului care ofera serviciile, la calitatea hranei oferite etc.:
Asociatia are standarde pe servicii, sunt foarte specifice pe fiecare ser
viciu in parte. Din punctul de vedere al organizdrii, inclusiv clddirea, cen
trul trebuie sd aibd neapdrat o sald de asteptare sau de tratament, o baie
special amenajatd, sistem de monitorizare anumit si este identic in toate cele
8 centre sau intreaga tard la Caritas; sau cei care lucreazd acolo Jae si
nurssing, ~i asistentd sociald, si trebuie sd aibd pregdtirea necesard sau,
dacd nu are decal una, cealaltd este finantatd pe parcurs sau obligatoriu pe
plan national ei trebuie sd participe mdcar o data pe an la un curs de per

fectionare in domeniu. (Reprezentant ONG, Satu Mare)
Standardede perforrnanta ale ONG-urilorin prestareade servicii
sociale
- antrenarea copiilor in scoala, oferirea de modalitati de a aprecia

munca, conditii bune pentru educatie, gasirea unui loc in societate
dupa implinirea varstei de 18 ani
- avem standarde proprii foarte bine stabilite
- avem standarde tiparite intr-un manual al organizatiei
- calitatea serviciilor standard diferentiate pe varste si nevoi, grupe
de lucru, modificate etapizat
- cazare, hrana
- dovedirea prin acte a situatiei materiale, sociale, medicale
- expertiza medicala periodica
- legate de psihologi si doctori
- pentru centrul de zi si adapostul temporar
- personal calificat, specializat
- se fac in permanenta evaluari; calitatea serviciilor prestate
- servicii de calitate oferite fiecarei tipologii de beneficiar, raspun-
dere la nevoile stringente ale comunitatii, respectarea unicitatii,
demnitatii si confidentialitatii beneficiarului
- socializarea copiilor si pregatirea insertiei sociale precum ~1
oferirea de suport comunitar local
- standarde calitative si cantitative, eficienta cost-beneficiu ·
- standarde de calitate - acompanierea pluridisciplinara pe termen
mediu si lung, cu evaluari de etapa; standarde de cantitate - rapor-
tul cost beneficiu, servicile costa putin
- standarde proprii - codul etic si procedurile inteme
- standardele transmise de Directia de Dialog si Solidaritate Sociala
din teritoriu
Criterii de evaluare
Criteriile de evaluare a aplicatiilor pe L 34/1998 nu sunt cunoscute de
marea majoritatea a organizatiilor chestionate in cadrul cercetarii noastre,
acestea declarand ca nu cunosc care sunt aceste criterii de evaluare.
Cunoasterea criteriilor de evaluare pe Legea 34/1998
Nu se cunoaste exact care sunt criteriile de evaluare a cererilor pe

L 34/1998 deoarece in lege nu sunt cuprinse decat anumite criterii minime si
nu exista o grila de evaluare unde sa fie cuprinse toate aceste criterii:
Eu, din toate discutiile mele si dacd am lua Rapoartele noastre din
2000 incoace, nu cred ca este an in care sd nu insistdm pe un formular, sd
nu realizdm un formular de evaluare, o grild de punctare. E adevarat ca este
unset minimal, dar nu este de evaluare. (Presedinte ONG, Alba Iulia)
Sunt doar criterii generale. Unele criterii sunt enumerate de cdtre
Ministerul Muncii: justificarea unitdtii de asistentd sociald, un raport cu
celelalte activitdti de asistentd sociald, resursele umane si materiale adec
vate pentru acordarea serviciului, nivelul resurselor financiare destinate
pentru a fl cheltuite in scopul serviciilor de asistentd sociald, s.a.m.d.
(Reprezentant ONG, Sibiu)
Nu se cunoaste clar care sunt criteriile de evaluare a dosarelor, tot ce
se stie este ca exista o evaluare formala, una juridica si alta pe asistenta
sociala, iar criteriile care se iau in seama sunt parteneriatul, suma care este
ceruta, tipurile de servicii, evaluarea acestor servicii (reprezentanti ONG-uri
Satu Mare, Alba Iulia).
Printre criteriile de evaluare enumerate de organizatii sunt: detinerea

autorizatiei sanitar-veterinare de functionare, detinerea unui certificat de
bonitate bancara, partenerii din administratia publica, fondurile obtinute de
la terti, ONG-ul sa aiba o contributie proprie, beneficiarii ONG-ului sa fie
din eel putin doua judete, servicul oferit sa fie de interes comunitar etc.
Enumerareacriteriilor de evaluare a cererilor de flnantare pe
Legea 34/1998
- detinerea unei autorizatii sanitare de functionare, detinerea unui
certificat de bonitate banca, bilant predat si inregistrat la
Administratia Financiara
- numar de beneficiari, parteneri din administratia publica, fonduri
obtinute de la terti, contributie proprie
- organizatia sa fie eligibila, derulare de proiecte
- sa fii ONG romana, beneficiari pentru finantare de la Guvem eel
putin din 2 localitati
- serviciul social oferit este de interes comunitar si corespunde
strategiei nationale
Motivele invocate pentru necunoasterea acestor criterii de evaluare

sunt: inexistenta lor in textul legii, inexistenta unei grile de evaluare care sa
fie facuta publica, faptul ca aceste criterii nu au fost comunicate
organizatiilor sau necitirea intregului text al legii.
Motivul necunoasterii criteriilorde evaluare

- nu am avut timp sa citesc toata documentatia
- nu apar in textul legii
- nu au fost comunicate, nu au fost solicitate
- nu exista sau eel putin asa sustin specialistii MMSSF
- nu exista mentionate in lege; nu exista o grila de evaluare
- nu ni se face un raport; probabil nu sunt publice, de aceea nu ne
sunt prezentate; modificari apar frecvent, noi suntem simpli execu-
tanti
- poate ca nu suntem bine informati
Criterii de eligibilitate
Majoritatea celor chestionati au afirmat ca criteriile de eligibilitate ale
L 34/1998 sunt bine structurate, in timp ce un sfert au declarat ca sunt nici
structurate, nici nestructurate. Lipsurile care caracterizeaza aceste criterii de
eligibilitate sunt: lipsa de flexibilitate, lipsa unui formular clar de evaluare si
faptul ca se cer documente auxiliare care nu sunt prevazute in lege:
Criterjile de eligibilitate
llJi bine structurare
• nici structurate, nici

nestructurate
O NS/NR
Lipsurile ce caracterizeaza criteriile de eligibilitate din Legea

34/1998
- se cer documente auxiliare care nu sunt prevazute in lege
- lipsa de flexibilitate
- lipsa unui formular de evaluare care sa explice in mod clar anumite
prevederi
Transparenta
Evaluarea aplicatiilor
In cele mai multe organizatii se apreciaza ca in evaluarea aplicatiilor
nu au existat nereguli. Sunt semnalate insa si cazuri in care au existat nere-
guli in cadrul procedurilor de evaluare a aplicatiilor.
Aprecierea desfasurarii evaluarit aplicatiilor

pe Legea 34/1998
!l!l1 corecta
4
• au existat anumite
nereguli
D nu cunosc
Neregulile semnalate de organizatii se refera la modul in care au fost

taiate din sumele acordate pe acelasi tip de servicii acordate de ONG-uri
diferite. Astfel, pe acelasi tip de serviciu acordat aceluiasi tip de beneficiari
au fot acordate sume cuprinse intre 125 000 lei si 600 000 lei (reprezentant
ONG Alba Iulia). Un alt aspect care nemultumeste organizatiile este ca se
taie din suma sau din numarul de beneficiari pentru ca MMSSF vrea sa
multumeasca toate organizatiile care solicita subventie (reprezentant ONG,
Satu Mare).
ONG-urile considera ca in procedura de evaluare se acorda atentie mai
mare continutului dosarului depus de asociatie sau fundatie si mai putina
calitatii propunerii de finantare, calitatii serviciilor sociale pe care le propun
(reprezentant ONG, Alba Iulia).
Asistenta tehnica din partea administratiei
Cele mai multe organizatii nu au beneficiat de asistenta tehnica nece-
sara completarii cererii de finantare.
Asistenta tehnica din partea administratiei
!M nu am primit asistenta
6
necesara
• am primit informatii
suficiente
::J nu am primit asistenta

tehnica din partea
Administra\iei Publice
- ---------- ---- ------ _J
Evaluare
Proceduri de raportare
Procedurile pe L 34/1998 prevad ca raportarile sa se faca lunar. Se
raporteaza cheltuielile, dar exista si un raport narativ in care se prezinta
activitatile desfasurate in luna respectiva. Pe langa aceste rapoarte (raportul
financiar si raportul narativ), cei de la Directia pentru Dialog, Familie si
Solidaritate Sociala Judeteana evalueaza lunar atat cheltuielile din subventia
pe Legea 34/1998, cat si activitatile care s-au desfasurat (reprezentanti ONG-
uri Alba Iulia, Galati).
Desi initial procedura aceasta de raportare lunara li s-a parut greoaie,
asociatiile si fundatiile s-au obisnuit treptat cu ea. Sunt asociatii care afirma
ca aceasta procedura de raportare Iunara ii ajuta sa-si ordoneze activitatea.
Exista si asociatii care apreciaza ca raportarea lunara nu este necesara din
moment ce se deruleaza aceleasi activitati, Astfel ca o raportare la 3 luni sau
chiar la 6 luni ar fi mai utila (reprezentanti ONG-uri Alba Iulia, Satu Mare,
Cluj Napoca).
Cuprinsulraportuluinarativ
- activitati derulate, obiective, servicii
- activitati derulate, personalul angrenat, activitati pentru luna
urmatoare
- activitati, numar de beneficiari, anchete sociale
- ce activitati s-au derulat
- date de indetificare, raport de activitate, date despre beneficiari,
raport financiar, copii dupa facturi si chitante
- date despre beneficiar, serviciile acordate, numarul de beneficiari,
durata serviciilor
- descrierea activitatii, beneficiari, resurse umane participante,
raport financiar, copii dupa acte doveditoare
- descrierea activitatilor realizate, planificate, nerealizate si a rezul-
tatelor obtinute
- descrierea serviciilor rezidentiale si modul cum a fost folosita sub-
ventia
- descrierea serviciilor sociale' oferite, buget, utilizarea bugetului
- beneficiari, rezultate, echipe
- prezentarea institutiei,descriereaserviciilor, numar de beneficiari,atin-
gerea obiectivelor, planuri pentru luna viitoare, lista cu beneficiari
- raport de activitate, rezultate, numar de beneficiari

- raport de activitate, descrierea succinta a activitatii pentru luna in
curs, rezultate, numar de beneficiari
- scurta istorie a grupului tinta, serviciilor, activitatilor
- un rezumat al activitatilor cu obiective; rezultatele, lista cu per-
soanele asistate, personalul pe norme de timp, profesie; relatia cu
partenerii; perspective
Dupa cum se poate observa din raspunsurile primite, sunt anumite

puncte comune in cadrul rapoartelor narative: activitatile derulate, numarul
de beneficiari, rezultatele. Insa, pe langa aceste aspecte comune tuturor aso-
ciatiilor si fundatiilor care sunt subventionate pe L 34/ 1998, exista si altele
specifice numai anumitor ONG-uri: lista cu personalul, scurta istorie a
grupului tinta, prezentarea institutiei, descrierea serviciilor sociale oferite.
Pentru raportul narativ nu exista un formular standard de raport, ci
MMSSF a fixat niste puncte care ar trebui sa fie atinse de asociatii sau
fundatii atunci cand intocmesc acest raport: descrierea derularii serviciilor,
echipa, metodologia, activitati planificate, activitati realizate, rezultate. In
raportul narativ exista, la unele asociatii, si justificarea anumitor cheltuieli
mai mari care au fost efectuate pentru realizarea unor servicii sociale
(reprezentat ONG Satu Mare). Pe langa rapoartele care se intocmesc lunar,
organizatiile neguvemamentale realizeaza tot pe L 34/1998 rapoarte si la 6
luni, si la finalul anului (reprezentanti ONG-uri Sibiu, Alba Iulia).
Daca, in cazul Administratiei Publice Locale care ofera fonduri pentru
serviciile sociale pe baza Legii 34/1998, rapoartele se fac lunar, in cazul
celor care acorda fonduri nu pe baza Legii 34/1998, ci pe baza Legii
215/2001, raportarea nu se face lunar, exceptie facand raportul financiar
(reprezentanti ONG-uri Satu Mare, Bucuresti, Cluj-Napoca).
O problema cu care se confrunta asociatiile si fundatiile care obtin sub-
ventii pe L 34/1998 o reprezinta data limita de predare a rapoartelor finan-
ciar si narativ. Aceasta data este 5 a lunii urmatoare derularii activitatilor, Ei
primesc subventia dupa data de 25 a lunii, iar pana la finalul lunii trebuie sa
cheltuiasca banii; la filialele din alte judete banii ajung mult mai tarziu si este
O problema pana apuca sa ii cheltuiasca si apoi sa faca copii dupa fiecare act
justificativ. Pe langa aceste copii dupa actele care justifica cheltuielile facute,
coordonatorii unitatilor de asistenta sociala trebuie sa intocmeasca si rapor-
tul narativ, ceea ce le ia ceva timp, or toate documentele trebuie sa ajunga la
organizatia .mama", care le centralizeaza si trebuie sale predea pe data de 5

(reprezentanti ONG-uri Alba Iulia, Bucuresti, Cluj Napoca):
Pe cuvdnt, e greu in jiecare lund, dute cu ele la verijicare, si data de
5 cdnd trebuie siiJae raportdrile coincide cu data de salarii, cu situatia chel
tuielilor care trebuie sd le Jae dincolo si trebuie raportate si la Directia
Muncii toate astea si trebuie fdcutd o documentaJie, nu poti asa sdi
raportezi si uneori nu avem timp sd oJacem. (Reprezentant ONG, Alba Iulia)
Dacd ar Ji o perioadd mai lungd ar Ji mai bine pentru noi, ca decon
tezi cheltuielile, raportarea ia timp. (Reprezentant ONG, Cluj-Napoca, p. 8)
Exista organizatii care obtin subventie de mai multi ani si care si-au
dezvoltat un sistem propriu prin care reusesc sa adune din timp rapoartele
narative si actele care justifica cheltuielile (reprezentanti ONG-uri Satu
Mare, Bucuresti),
Referitor la procedura de achizitie pe L 34/1998, majoritatea
asociatiilor au declarat ca nu au realizat achizitii; deoarece sumele sunt prea
mici, nu a fost necesara organizarea de licitatie cu prezentarea a minimum
trei oferte si in general aceste proceduri de achizitie sunt privite ca fiind
aducatoare de alte probleme (reprezentanti ONG-uri Cluj-Napoca, Satu
Mare, Galati).
Proceduri de decontare
Un aspect problematic care a fost sesizat de unele organizatii este ca
nu au voie sa nu cheltuiasca toti banii din subventie pana la finalul lunii si
nu pot sa pastreze bani in cont din subventie nici macar in cazul in care
demonstreaza ca au efectuat acele cheltuieli, insa din alte fonduri. Depinde
de modul cum este interpretata legea la nivel local pentru ca unor organizatii
li se permite sa avanseze bani din alte fonduri, pe care apoi ii recupereaza din
subventie, iar altora nu li se da voie (reprezentanti ONG-uri Sibiu, Alba
Iulia).
Pondere raport narativ vs financiar

Dintre organizatiile neguvemamentale chestionate, mai mult de un
sfert considera ca in evaluare se acorda o pondere mai mare raportului finan-
ciar fata de eel narativ. Deci, intereseaza mai mult modul in care au fost chel-
tuite sumele primite decat calitatea serviciilor oferite. Doar o mica parte din-
tre ONG-uri considera ca administratia publica acorda o importanta egala
raportului narativ si celui financiar in evaluare.
Pondere raport financiar/raport narativ in evaluare
14~--------------------------1-2 _
12-+--------------------------
10-t-------------------------
8-t-------------------------
2
0 -+--~-------~-~~--
60% financiar, 70%financiar, 25% narativ, 75% 50%narativ, 50% NS/NR
40% narativ 30%narativ financiar financiar
in cadrul administratiei publice, respectiv la directiile pentru dialog,

familie si solidaritate sociala, exista o persoana care verifica partea finan-
ciara a raportului si una care verifica realizarea activitatilor (reprezentant
ONG Satu Mare).
Colaborarea cu persoana din administratia publicii.

Cei mai multi dintre cei chestionati au afirmat ca exista o persoana de
contact dinainte stabilita in cadrul administratiei publice. Astfel, la nivelul
directiilor judetene sunt persoane care se ocupa de ONG-urile care primesc
subventie pe L 34/1998.
Existenta unei persoane de contact dinainte stabilita in cadrul

administr atiei publice
El Da
•Nu
ONS/NR
22
L ·--------------·-- --- ---------------·---------·-·-·------------ -·--·------- --

Persoanele de contact dinainte stabilite in cadrul directiilor sunt cele

care fac si evaluarea pe L 34/1998. Aceste persoane care lucreaza pe
L 34/1998 in cadrul DJDFSS sunt cele care le comunica ONG-urilor
diferitele modificari aparute in cadrul L 34/1998 (reprezentanti ONG-uri
Alba Iulia, Satu Mare, Sibiu).
----------,
'
-·---------
I
I Colaborarea cu persoana de contact din cadrul adrninistratiei
publice pe Legea 34/1998 i
4 f fill foarte bun~
• satisfacatoare i
IJNS/NR I
Cine face evaluarea

Evaluarea activitatii ONG-ului pe L 34/1998 este realizata in principal
de Administratia Publica Centrala prin reprezentantii ei in teritoriu, respec-
tiv DJDFSS, sau de administratia publica centrala si de cea locala. Sunt
putine ONG-uri care declara ca activitatea este evaluata de administratia
publica Iocala. Un numar mic de ONG-uri au declarat ca este realizata si o
evaluare independenta pe L 34/1998.
Evaluarea activitatii pe Legea 34/1998
14
12
10 -
8
I 6
i 4
2
0
Adm Publica Centrals Adm Publica Locala APC si APL Evaluare independenta
(APC) (APL)
L-------···-------~---------- -- --- -· ·--------------------- --------------------------- ·-- -- -
Criterii de evaluare a activitiuii ONGului pe L 34/1998

Evaluarea care este realizata de administratie cuprinde doua aspecte:
evaluarea financiara si evaluarea activitatii. Persoana care face evaluarea
activitatii se deplaseaza la domiciliile beneficiarilor pentru a vedea daca au
fost realizate serviciile si, mai ales, cum au fost realizate. Printre criteriile de
evaluare a activitatii pe care o realizeaza pe L 34/1998 enumerate de ONG-
uri sunt: veridicitatea informatiilor din raport fata de cele din teren, res-
pectarea termenilor contractului, calitatea serviciilor oferite, modul de chel-
tuire a fondurilor.
Criteriile in functie de care se face evaluarea activitatii organiza-
tiei dumneavoastra pe Legea 34/1998.
- controleaza veridicitatea informatiilor din raport fata de cea de pe
teren; stau de vorba cu beneficiarii
- daca s-au respectat termenele din proiect, daca exista concordanta
intre activitatile realizate si bugetul solicitat
- este urmarit managementul financiar
- evaluare din punct de vedere tehnic si financiar
- evaluarea activitatii organizatiei se face in functie de criteriile de
evaluare ale ANPH, utilizand standarde de calitate specifice
- evaluarea calitatii serviciilor sociale oferite, a numarului de bene-
ficiari, frecventa
- grila de utilizare a fondurilor; respectarea contractului; capacitatea
de cofinantare
- analiza activitatilor si a rezultatelor obtinute
- raportul financiar, anchete care sa surprinda concordanta intre
proiect si realitate
- respectarea activitatilor si rezultatelor din fisa tehnica
- vechimea fundatiei, modul de cheltuire a fondurilor
Acces la rapoartele de evaluare

Cele mai multe dintre organizatiile studiate au acces la rapoartele de
evaluare a activitatii lor pe L 34/1998.
----------·-----------------·----------------
Accesu] ]a rapoarte de eva]uare a activitatii ONG-u]ui
Oda
•nu
D nu stiu
In urma evaluarii pe care o face persoana care vine din partea admi-
nistratiei publice se face un raport de la care o copie ramane la asociatie sau
fundatie:
Dacd este acea raportare pe care o redacteazd persoana care vine
efectiv fn teren, avem acces, o copie rdmdne fntotdeauna la noi. Dacd este
evaluare fdcutd de la minister, asta nu stiu, o copie rdmdne si se stampileazd.
(Reprezentant ONG, Alba Iulia)
Da ... pentru ca cei de la Directia Muncii vin ei fn control. .. deci sunt
doud controale: unul pe contabilitate, deci financiar si unul pe teren. Noi
oferim adresele cu asistatii ... merg. .. deci Jara sd stim noi ... avdnd adresele
merg prin sondaj. .. dis cu ta cu asistatii ~i Jae un raport. Asta ar fl o chestie
in care ei dupd ce Jae si controlul financiar. .. Jae si un proces verbal, pe care
fl semndm si noi dacd suntem de acord sau aducem obiectii la ceea ce au
spus ei. Sipe baza asta ei trag concluzia dacd mergem sau nu fnainte cu sub
ventia. (Reprezentant ONG, Sibiu)
De exemplu, Directia Muncii ~i Solidaritdtii Sociale, care ne viziteazd
pe noi lunar, ne pune la dispozitie raportul pe care fl incheie fn urma vizitei,
tocmai pentru a imburuitdti fn momentul in care existd o deficientd. (Repre-
zentant ONG)
Organizatiile neguvemamentale care au afirmat ca nu au acces la

rapoartele de evaluare realizate de administratia publica spun ca nici nu au
cerut aceste rapoarte:
Sincer, nu stiu sd fl cerut. Singurele lucruri pe care leam vdzut pt ca
atunci au avut nevoie de sprijinul nostru au Jost acele note de oportunitate
care prin 20002001 se cereau o data cu depunerea cererii de flnanJare $i
era destul de greu sii Jae acest lucru para/el fn timp ce eu scriam cererea de
finantare. (Reprezentant ONG, Satu Mare)
Din pdcate, nu. Aceste rapoarte de evaluare se constatd pe teren $i se
Jae la sediul instituJiei. Nu am solicitat noi, nici ei nu neau pus la dispoziJie.
(Reprezentant ONG, Galati)
Nam cerut niciodatd, au venit, neau dat procesul verbal, nota de con
statare, o am la dosar, dacd greseam ceva mar fl interesat, dar in momen
tul cdnd am respectat si am facut totul conform normelor for. (Reprezentant
ONG, Alba Iulia)
Imbunatatirea serviciilor
Legea 34 a fost un mecanism de imbunatatire a serviciilor sociale
oferite de ONG-uri prin faptul ca le-a obligat pe acestea sa respecte anumite
conditii minimale: sa aiba autorizatii sanitar-veterinare, sa aiba conditii mi-
nimale de dotare si functionare, sa aiba un anumit numar de personal:
ln afard de Japtul ca nea obligat sii. ne autorizdm sanitar, $i asta e
foarte important, doar Japtul ca dacd vrei sd cdstigi flnanJarea trebuie sd
indeplinesti unele criterii minimale de dotare si de funcJionare si de numdr
de personal pe care le cere, astea da, cred ca sunt calitative. (Presedinte
ONG, Alba Iulia, p. 5)
Datorita faptului ca au obtinut aceasta subventie, ONG-urile au reusit
sa se degreveze de anumite cheltuieli si astfel au putut sa imbunatateasca
dotarile si sa extinda serviciile la un numar mai mare de beneficiari:
... sau imbundtdtit Joarte mult dotdrile unitdtilor de asistentd sociald,
am reusit in unele locuri sd extindem serviciile, dacd din fonduri proprii
puteam sd asigurdm doar prdnzul, acum putem sd mai asigurdm si o gustare
sau si un mic dejun sau nu numai la 50 de persoane, ci si la I 00 de persoane.
(Reprezentant ONG, Satu Mare)
Este un sprijin, este un ajutor si in acelasi timp ne ajutd sii mergem cu
un numdr mai mare de asistaJi. (Reprezentant ONG, Sibiu)
ONG-urile considera ca nu a crescut sau scazut calitatea serviciilor

sociale pe care le ofereau deoarece acest lucru depinde de ele ca organizatie
si nu de accesarea unor fonduri publice. Ceea ce au reusit a fost sa ofere o
gama mai larga de servicii sociale beneficiarilor, sa mareasca numarul de
beneficiari, sa acorde un ajutor material persoanelor aflate in nevoie, sa faca
o dotare mai buna in unitatile de asistenta sociala,
in ce consta plusul de calitate
- au facut posibile anumite tipuri de servicii, plusul de calitate

depinde de ONG
- ajutor material, imbunatatirea situatiei copiilor datorita sumelor
primite
- asistenta la domiciliu
- conditii mai bune de ingrijire si hrana pentru copii
- continuitate, stabilitate, diversitate, transparenta _;)
- diversificarea serviciilor in functie de nevoile beneficiarilor
- esti monitorizat; se imbunatatesc serviciile, corectitudine
- imbunatatirea aportului nutritiv al meselor; folosirea banilor pro-
prii in oferirea de alte servicii de specialitate pentru copiii strazii
- imbunatatirea calitatii serviciilor sociale oferite
- o dotare mai buna, materiale de calitate
- s-a marit numarul de beneficiari
- timp mai mult pentru activitatile directe cu beneficiarii, asistenta
materiala mai consistenta
Efecte asuprabeneficiarilor
Unul dintre efectele negative asupra beneficiarilor a constat in
scaderea calitatii serviciilor in cazul organizatiilor neguvemamentale care au
primit fonduri mai putine si nu au avut un finantator putemic care sa supli-
neasca aceste sume. Astfel, datorita reducerii nivelului subventiei ele au tre-
buit sa reduca aportul caloric al hranei oferite copiilor la nivelul sumei pri-
mite de la MMSSF:
... efecte negative as putea spune, da, pentru ca nam reusit, pe ldngd
subventii sd atragem tot ce aveam necesar ca si valoare, serviciile au sufe
rit, pentru ca nu mai puteam da hrana de 100. 000 pe zi, trebuia sii cobor
raportul de hrand la nivel de subventie, asta a influentat calitatea serviciilor.
(Presedinte ONG, Alba Iulia)
Organizatiile considera ca anumite efecte pozitrve nu se datoreaza

L 34/1998, ci modului de lucru al ONG-ului, care conditioneaza oferirea
sprijinului material de participarea beneficiarilor la serviciile oferite. Asocia-
tiile si fundatiile realizeaza contracte cu beneficiarii in care sunt stipulate
conditii pentru ca acestia sa poata sa obtina ajutor material:
Nu as putea sd spun ca sunt efecte datorate subventiondrii, sunt efecte
pozitive datorate modului nostru de lucru si datoritd faptului ca noi tinem
foarte mult la relatia cu ei, ca noi avem cu fiecare beneficiar contract
incheiat, avem 630 de beneficiari zilnic, 630 de contracte avem, avem pla
nuri de interventie per beneficiar pe carel negociezi si tragi acolo de el sd
priceapd, ca degeaba ma lasd sd pun coplilul la masd daca nu se schimbd
cevC7: si in educatie, dar repel nu sunt datorate legii. (Presedinte ONG, Alba
Iulia)
. . . trebuie sd recunoastem, ei sunt foarte atrasi de mas a pe care o
primesc acolo, dar nu este numai atdt, sunt activitdti reale de educatie, de
educatie sanitard, contracte de parteneriat cu pdrintele care este obligat sa
aducd, de exemplu, copilul la grddinitd. (Reprezentant ONG, Satu Mare)
Efectele aplicarii Legii 34/1998 asupragrupului-tinta
- asigurarea sprijinului profesional, iesirea din situatii de criza
- beneficii materiale si spirituale
- cresterea calitatii si cantitatii serviciilor ·
- dezvoltarea serviciilor si imbunatatirea lor
- diversificarea serviciilor oferite, sustinere financiara
- este singurul tip de subventie care are continuitate; a scazut aban-
donul
- imbunatatirea calitatii vietii, a crescut respectul fata de sine
- imbunatatirea conditiilor
- imbunatatirea serviciilor aduse beneficiarilor
- impact pozitiv, incredere in propriile forte
- mai multi beneficiari si astfel sunt acoperite anumite costuri
Cel mai des mentionat efect a fost cresterea calitatii vietii beneficia-
rilor datorita faptului ca au primit acel ajutor material si o serie de servicii
sociale la care unii au fost constransi sa participe pentru a primi sprijinul
material. Participarea la activitatile desfasurate pe un anumit tip de serviciu
a avut efecte pozitive asupra beneficiarilor: le-a crescut respectul fata de
sine, au capatat incredere in fortele proprii, a scazut abandonul scolar in
randul copiilor, varstnicii au beneficiat de servicii la domiciliu, atat de nece-

sare in cazul lor. Un alt efect pozitiv il reprezinta cresterea numarului de ser-
vicii acordate. Nu in ultimul, rand un efect pe care multi l-au mentionat este
posibilitatea continuarii anumitor servicii sociale, in sensul ca legea nu
conditioneaza acordarea subventiei de oferirea unor servicii noi si astfel
asigura continuitatea in finantarea unor tipuri de servicii (reprezentanti
ONG-uri Galati, Sibiu).
Motivul pentrucare solicita fonduri

Cele mai multe asociatii si fundatii au specificat ca motiv principal
pentru care acceseaza fondurile pe L 34/1998 faptul ca subventiile le ajuta sa
aiba continuitate in fumizarea anumitor servicii sociale. Aplicatia pe L 34/1998
nu presupune ca propunerea sa fie noua si astfel se asigura continuarea unor
servicii care nu mai pot fi finantate din alte surse (reprezentanti ONG-uri
Satu Mare, Bucuresti).
Faptul ca, desi sumele sunt mici, sunt oferite pentru un numar mare de
beneficiari este un alt motiv pentru care sunt accesate fondurile pe L 34/1998
(reprezentanti ONG-uri Alba Iulia, Bucuresti),
Finantarea din partea statului constituie un plus de credibilitate pentru
organizatiile care doresc sa obtina fonduri de la alti finantatori straini
(reprezentanti ONG-uri Satu Mare, Bucuresti).
Nu in ultimul rand, un motiv invocat a fost acela ca era inca o sursa de
finantare pe care o puteau accesa si de unde puteau lua bani ca sa i$i acopere
unele cheltuieli (reprezentanti ONG-uri Oradea, Galati, Bucuresti),
Parteneriatulpublic-privatdezvoltat prin L 34/1998

Legea 34/1998 reprezinta un prim pas pentru dezvoltarea parteneria-
tului public-privat in fumizarea de servicii sociale. insa asociatiile si-au
exprimat dezamagirea ca acest prim pas nu a fost urmat si de alte masuri,
Organizatiile neguvemamentale considera ca trebuie sa se ajunga la momen-
tul in care statul sa subcontracteze toate serviciile sociale si sa finanteze
organizatiile pentru a realiza aceste servicii (reprezentanti ONG-uri Alba
Iulia, Bucuresti, Satu Mare).
Plata de servicii sociale

In Romania nu se poate vorbi de o piata a serviciilor sociale in
adevaratul sens al cuvantului deoarece nu exista inca suficiente organizatii
care sa ofere serviciile necesare pentru satisfacerea nevoilor beneficiarilor:
Nu cred ca este concurentd, eu simt sectorul nepregdtit pentru a acce
sa fondurile publice, ma refer la nivel local, la nivel local chiar nepregdtit,
adicd organizatiile au cam 5 cicluri de via/a fn Jara asta, cele care sunt mai
vechi de 10 ani nu stau de vorbd ca nui intereseazd, dacd au mai rdmas 2
3% din organizatiile vechi care acceseazd fonduri atdt de mici. Pe urmd,
oamenii care au venit in sistem au plecat, au venit al/ii, nau mai beneficial
de cursuri de pregdtire, nu mai au abilitatea de a accesa fonduri.
(Reprezentant ONG, Alba Iulia)
Sunt foarte multe categorii de oameni care ar trebui sd beneficieze de
servicii sociale Ji cred ca sunt prea putine ONGuri care sa satisfacd aceste
cereri Ji aceste ONGuri nu sunt sprijinite corespunzdtor de cdtre stat Ji pur
Ji simplu te face sci te lupti pt ceva ce in mod normal poate ar trebui sa fi se
cuvind pt munca pe care o faci; piata de servicii sociale nu este acoperitd in
totalitate sau eel putin aici la nivel local nici noi nu putem sd facem tot sau
nu suntem specializati sci facem absolut orice, nu sunt suficiente ONGuri,
sunt multe nevoi neacoperite. (Reprezentant ONG, Satu Mare)
Propuneride Imbunatatire a Legii 34/1998

Desi au ramas multe aspecte care ar trebui sa fie imbunatatite la Legea
34/1998, organizatiile afirma ca de la aparitia legii multe lucruri au fost
schimbate in bine: se pot acorda salarii, au devenit eligibile si consumabilele.
Aceste imbunatatiri au fost aduse legii in urma presiunii ONG-urilor
(reprezentant ONG Alba Iulia).
Organizatiile doresc sa se mai faca modificari la Legea 34/1998 in ceea
ce priveste transparenta la nivelul legii (standarde de performanta, criterii de
evaluare ), considerarea si altor cheltuieli ca fiind eligibile ( alte salarii, plata
chiriilor). Daca ar fi mai multa transparenta la nivelul Administratiei Publice,
ar fi o concurenta mult mai mare, lucru benefic pentru piata de servicii
sociale din Romania, si in plus calitatea serviciilor oferite ar creste foarte
mult (reprezentant ONG Sibiu).
O alta propunerea din parte organizatiilor este ca sa nu fie reduse
numarul de beneficiari sau sumele oferite pe persoana asistata. Ar trebui sa
fie fixat eventual un barem pentru anumite servicii sociale, de exemplu cei
care au centre rezidentiale sa primeasca mai multi bani pentru servicii, spre
deosebire de cei care fac servicii la domiciliu (reprezentanti ONG-uri Alba
Iulia, Galati).
Toate organizatiile au afirmat ca trebuie sa fie suplimentata suma acor-
data pentru un beneficiar pentru a putea fi imbunatatite si serviciile.
Concluzii
Cercetarea ne-a permis sa evidentiem modul in care se deruleaza ma-
nagementul si procesul de evaluare a cererilor de contractare de servicii de
asistenta sociala si socio-medicale prevazute de L 34/1998, care sunt proce-
durile de derulare a proiectelor, standardele de performanta si criteriile de
evaluare utilizate, procedurile de lucru cu administratia publica, ale organi-
zatiilor avantajele si dezavantajele legii.
Principalele rezultate ale proiectului sunt urmatoarele:
- informarea corecta a organizatiilor nonguvemamentale si a autorita-
tiler publice cu privire la rezultatele implementarii Legii nr. 34/1998
- oportunitati si probleme in implementare;
- pregatirea organizatiilor nonguvemamentale si a autoritatilor pub lice
in utilizarea unor tehnici eficiente de analiza si evaluare a pro-
gramelor in parteneriat;
- imbunatatirea capacitatilor si abilitatilor de a dezvolta si a se angaja
in procese participative vizand schimbarea/imbunatatirea cadrului de
politica publica;
- formularea unor standarde de buna practica in domeniul contractarii
de fonduri publice.
In urma acestei cercetari au fost identificate solutii de imbunatatire a
actului legislativ (a se vedea Anexa 3. Modificari la normele de aplicare a
Legii 34/1998). Alaturi de aceste elemente punctuale care vor permite o mai
buna derulare pe viitor a relatiilor de parteneriat de tip public-privat in dome-
niul serviciilor de asistenta sociala si care se regasesc in propunerile de mo-
dificare a normelor metodologice de implementare a Legii 3~/1998, cerce-
tarea noastra a pennis si formularea unor recomandari cu caracter mai ge-
neral, vizand procesul de management al parteneriatului de tip public-privat
in domeniul social.
Serviciile de asistenta sociala se preteaza foarte bine la contractare
datorita faptului ca exista deja alternative pe piata, adica organizatii private,
in special nonprofit, care ofera diverse tipuri de servicii. in cazul serviciilor

sociale, organizatiile nonprofit sunt parteneri ideali pentru stat deoarece prin
misiunea si forma lor de organizare raspund eel mai bine nevoilor agentiilor
guvemamentale si beneficiarilor de servicii sociale. Fiind organizatii non-
profit, ONG-urile nu sunt orientate primordial catre realizarea de profit pen-
tru actionari, sunt guvemate de structuri de conducere pe baza de voluntari-
at si nu au tendinta de a exploata informatia asimetrica de pe piata exclusiv
in interesul propriu. In foarte multe aspecte misiunea organizationala si sco-
purile, grupurile tinta vizate sunt asemanatoare cu cele ale organizatiilor
pub lice.
Cu toate acestea, o serie de probleme specifice modelelor contractuale
se manifesta si cer solutionare, Modelele contractuale sunt deosebit de atrac-
tive prin promisiunile pe care le contin intrinsec, derivand din ,,virtutile
pietii" si competitiei: un plus de eficienta, diversificarea serviciilor, respec-
tul libertatii de alegere a cetateanului consumator de servicii sociale. Dar
aplicarea unor formule contractuale presupune si o capacitate de manage-
ment crescuta din partea agentiilor guvemamentale care finanteaza imple-
mentarea in regim privat de servicii de asistenta sociala,
Un element observat ca rezultat al cercetarii este legat de capacitatea
scazuta a autoritatilor publice in materie de monitorizare si evaluare.
Monitorizarea si evaluarea performantei si rezultatelor in domeniul servici-
ilor sociale cer un nivel de expertiza ridicat, sunt consumatoare de timp si
resurse financiare. Aceste dificultati vin din faptul ca multe tipuri de servicii
sociale sunt greu de observat si rnasurat. Avem de-a face cu servicii com-
plexe pentru care statul poate avea un anume nivel de expertiza, dar de cele
mai multe ori este necesar ca aceasta expertiza sa fie contractata de pe piata,
in monitorizarea si evaluarea serviciilor sociale contractate de stat apar
si alte tipuri de dificultati, incluzand bariere legate de intrarea pe piata, in
special in termeni de program, costuri de personal si infrastructura. La aces-
tea se adauga imperfectiuni ale ofertantilor de servicn pe care agentiile
guvemamentale si managerii publici incearca sa le identifice si sa le
corecteze.
Data fiind complexitatea serviciilor sociale, trebuie sa creasca capaci-
tatea institutiilor publice de a face un bun management al relatiilor public-
privat. Mai precis, trebuie sa creasca capacitatea agentiilor guvemamentale
de a analiza si a dezvolta piata de servicii sociale precum si de a sustine com-
petitia in oferta de servicii sociale, managementul procedurii de contractare,
monitorizare si evaluare a contractorilor.
Analiza rezultatelor cercetarii de fata a evidentiat cateva aspecte critice:

- slabul management al competitiei pe zone geografice si tip de ser-
vicii - de aici si dificultatea ministerului de a controla imper-
fectiunile ofertei de servicii si de a utiliza formule de incheiere de
contract in conditiile nerespectarii sau neadecvarii la cerintele con-
tractului; de multe ori piata de servicii sociale este subdezvoltata in
anumite zone si astfel nu exista alternative la diverse tipuri de ser-
vicii; Legea 34/1998 are impact mai bun la nivel national ( central)
decat la eel local; pe de o parte, la nivel local pot fi utilizate si alte
parghii de finantare (Legea administratiei locale, Legea 17 /2000)
considerate mai adecvate, iar pe de alta parte procedurile legii nu
sunt bine cunoscute de autoritatile locale si astfel apar erori privind
eligibilitatea;
- slaba capacitate administrativa limiteaza capacitatea ministerului de
a dezvolta competitia, de a dezvolta standarde si indicatori de perfor-
manta, de a realiza monitorizarea contractorilor si a-i tine pe contrac-
tori raspunzatori de calitatea prestatiei din contract ( concentrare pe
rezultate), de a tine sub control calitatea serviciului si a monitoriza
satisfactia beneficiarilor de servicii sociale;
- scopurile propuse de politica publica in domeniul contractarii so-
ciale, nivelul de performanta dorit sunt foarte neclare si insuficient
monitorizate; de aici decurge si faptul ca managerii publici din sis-
tem nu au siguranta ca serviciile sociale oferite de contractori sunt
consistente si de buna calitate; din aceste motive s-au introdus vari-
ante birocratice de control excesiv (raportari, controale financiare
etc.) constrangatoare si nu intotdeauna justificate.
In final, va prezentam o analiza swot, realizata din doua perspective:
perspectiva administratiei publice centrale si cea a organizatiilor neguvema-
mentale si a beneficiarilor. Prin analiza swot punem in evidenta cu mai mare
claritate punctele tari si punctele slabe, oportunitatile si dificultatile
(amenintarile) Legii 34/1998. Astfel:
Punctetari ale implementarii Legii 34/1998

Pentru stat:
- conduce la cresterea volumului de beneficiari, prin cumularea de
surse de finantare din sectorul public si privat;
- creste impactul programelor de servicii sociale sustinute de bugetul de

stat prin atragerea de resurse complementare dinspre sectorul privat;
- permite concentrarea efortului sectorului public pe finantare, stabili-
rea de obiective strategice, rezultate asteptate si stabilirea regulilor
generate de management, lasand implementarea in seama organiza-
tiilor private;
- permite diversificarea serviciilor sociale, raspunzand mai bine nevo-
ilor identificate ale beneficiarilor.
Pentru organizatii si beneficiari:
- permite ONG-urilor sa aiba continuitate in fumizarea serviciilor
sociale;
- permite accesul la fonduri publice;
- un plus de credibilitate pentru initiativele private de strangere de fon-
duri;
- dezvoltarea unor scheme durabile de parteneriat;
- accesul unui numar mai mare de beneficiari la serviciile sociale;
- posibilitatea de a avea acces la ajutor material;
- contribuie la cresterea calitatii serviciilor (mai bun control, efort de
administrative compliance).
Puncte slabe ale irnplementarii Legii 34/1998

Pentru stat:
- dificultati in controlul calitatii serviciilor oferite beneficiarilor;
- punerea accentului intr-o masura prea mare pe raportul financiar in
detrimentul celui tehnic (narativ), lipsind astfel informatia legata de
o buna practica in contractare;
- raportarea narativa este mult prea formalizata si intervalul de predare
este prea scurt (raportarea este lunara, desi activitatile se repeta);
- dificultati in obtinerea feedbackului de la organizatii cu privire la
mecanismele de management ale implementarii Legii 34/1998.
- nivelul scazut al cuantumului subventiei pe cap de beneficiar si nere-
actualizarea acestui cuantum anual in functie de nivelul inflatiei;
- intarzierea efectuarii platii subventiei (plata subventiei se face la
sfarsitul lunii si se cere sa fie cheltuita pana la finalul respectivei luni
calendaristice );
- lipsa de transparenta in evaluarea aplicatiilor depuse pe L 34/1998,

grila de evaluare nefiind publicata pentru a fi cunoscuta de organizatii;
- inexistenta unor criterii unitare de evaluare a activitatii ONG-urilor
pe L 34/1998;
- existenta unui termen scurt de raportare a activitatilor efectuate si a
cheltuirii subventiei (raportarea se face lunar);
- categoriile de cheltuieli sunt restrictive si nu intotdeauna organi-
zatiile pot incadra cheltuielile pe care le fac in aceste categorii;
- imposibilitatea salarizarii personalului de specialitate, cu exceptia
asistentului social;
- diferentele in interpretarea legii la nivelul directiilor de dialog, fami-
lie si solidaritate sociala, care conduc la o mai mare flexibilitate in
anumite judete;
- neaplicarea si necunoasterea legii la nivelul administratiei publice
locale:
- lipsa de flexibilitate in aplicarea legii.
Oportunitati ale implementarli Legii 34/1998

Pentru stat:
- dezvoltarea pietei serviciilor sociale unde sa existe o concurenta intre
organizatiile neguvemamentale fumizoare de servicii sociale;
- conditionarea accesarii fondurilor de la alti finantatori sau sponsori
de obtinearea subventiei pe Legea34/1998;
- dezvoltarea devolutiei responsabilitatii pe servicii sociale;
- dezvoltarea capacitatilor organizatiilor neguvemamentale;
- dezvoltare unei piete competitive de servicii sociale.
- sustinerea parteneriatului public-privat prin O.G. 68/2003, L 17/2000,
L 215/2001;
- dezvoltarea descentralizarii administratiei publice;
- imbunatatirea relatiei de parteneriat;
- cadre de reglementare mai bune intre sectorul publice si eel privat;
- reglementare de costuri si standarde de calitate pe servicii sociale;
- cresterea capacitatii de a formula contracte cu autoritatile publice.
Amenintari ale lmplementaril Legii 34/1998

Pentru stat:
- retragerea fondurilor celorlalti finantatori de pe piata romaneasca de
servicii sociale, care va irnpune ca statul sa aloce rnai rnulte fonduri
pentru sustinerea acestor servicii sociale;
- imposibilitatea de a standardiza serviciile sociale ca pe alte servicii.
- nealocarea unor surne rnai rnari de la bugetul de stat;
- administratia publica locala sa nu ia in considerare Legea 34/1998 si
sa continue finantarea organizatiilor neguvemarnentale pe Legea
17 /2000 sau Legea 215/2001, care reduc posibilitatea finantarii ser-
viciilor sociale;
- controlul financiar public supradirnensionat care conduce la dirni-
nuarea aplicarii pe Legea 34/1998;
- acces inegal al beneficiarilor la servicii;
- probleme de informare si acces la informatie;
- discrepante regionale;
- discrepante sectoriale (arii de servicii);
- competitia crescanda poate duce la scaderi de costuri in detrimentul
calitatii serviciilor.
IV Anexe
Diversificarea serviciilor sociale oferite de ONG-uri beneficiarilor Anexa 1
Tip de unitatl de asistenta 1998 % 1999 % 2000 % 2001 % 2002 % 2003 % 2004 •;.
sociala subventionate
I 2 3 4 5 6 7 8 9 IO II 12 13 14 15
Total unita]! de asistenta 60 100% 77 100% 117 100% 149 100% 138 100% 155 100% 185 100
sociala
Centre rezidenfiale 26 43,33 27 35,06 36 30,77 38 25,50 27 19,5652 31 20,00 40 21,62
cu caracter permanent
Carnin pentru batrani 7 11,67 8 10,39 12 10,26 12 8,05 10 7,25 13 8,39 13 7,027
Carnin pentru copii 12 20,00 12 15,58 15 12,82 16 10,74 10 7,25 8 5,16 12 6,486
Carnin tip familial 4 6,67 4 5,19 5 4,27 6 4,03 4 2,90 6 3,87 10 5,405
Carnin spital 3 5,00 3 3,90 4 3,42 4 2,68 3 2,17 4 2,58 5 2,703
Centre rezidentiale 9 15,00 10 12,99 12 10,26. 14 9,40 17 12,3188 23 14,84 29 15,68
cu caracter temporar
Case de odihna I 1,67 I 1,30 I 0,85 I 0,67 I 0,72 I 0,65 I 0,541
Internal - - 2 1,71 2 1,34 I 0,72 I 0,65 3 1,622
Apartamente soeiale 4 6,67 5 6,49 5 4,27 7 4,70 4 2,90 7 4,52 9 4,865
Centru maternal I 1,67 I 1,30 I 0,85 I 0,67 - 0
Camin saptarnanal I 1,67 I 1,30 I 0,85 I 0,67 I 0,72 I 0,65 I 0,541
Adapost de zi sau noaptc 2 3,33 2 2,60 I 0,85 I 0,67 2 1,45 2 1,29 3 1,622
Centru de plasament - - I 0,85 I 0,67 8 5,80 II 7,10 12 6,486
Centre de zi 8 13,33 14 18,18 25 21,37 33 22,15 29 21,0145 30 19,35 38 20,54
Centru de zi pentru copii - I 1,30 5 4,27 10 6,71 12 8,70 14 9,03 21 11,35
Centru de zi pentru batrani 2 3,33 7 9,09 7 5,98 7 4,70 I 0,72 4 2,58 4 2,162
Club pentru varstnici - - 2 1,71 5 3,36 3 2,17 - 0
Semi internal I 1,67 I 1,30 3 2,56 3 2,01 4 2,90 3 1,94 3 1,622
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Statiuni socialc 2 3,33 2 2,60 2 1,71 2 1,34 2 1,45 I 0,65 2 1,081
Gradinita socials 3 5,00 3 3,90 6 5,13 6 4,03 7 5,07 8 5,16 8 4,324
Servicii la domiciliu 9 15,00 12 15,58 18 15,38 28 18,79 22 15,94 30 19,35 35 18,92
Centre sociale, comuni- 3 5,00 4 5,19 14 11,97 20 13,42 31 22,46 37 23,87 38 20,54
tare, de recuperare
Alte forme 11 18,33 17 22,08 19 16,24 24 16,11 12 8,70 4 2,58 5 2,703
Puncte de contact - - 2 1,71 3 2,01 2 l,45 - 0
Punet de lucru stradal - - - l 0,67 - 0
Servicii sociale pentru tineri 1 l,67 l l,30 1 0,85 I 0,67 - 0
~i adolcsccnti
Unitate de asistcnta sociala - - - 2 1,34 - 0
pentru copii in rise
de abandon
Refugiu pentru fcmei - - - l 0,67 . 1 0,65 I 0,541
agresate
Serviciu complex de asis- l 0,541
tcnta sociala pentru per-
soane cu handicap
Serviciu de asistenta sociala - 0
si monitorizare a familiilor
cu rise de abandon
Birou de asistcnta socials - - - 1 0,67 7 5,07 - 1 0,541
Sectii de zi 3 5,00 8 10,39 8 6,84 6 4,03 1 0,72 - 0
Centru de consiliere 1 0,72 l 0,65 1 0,541
Centru de urgcnta al eopi- 1 0,65 0
ilor, tinerilor si familiilor
aflate in dificultate
Centru de tranzit I 0,72 1 0,65 1 0,541
Casa de ajutor si asistenta l 1,67 1 1,30 1 0,85 1 0,67 - 0
sociala
195
Anexa 2
ChestionarLEGEA 34/1998
Subventii pentruserviciile de asistenta sociala
Administratia Publica
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala realizeaza un studiu privind apli-

carea Legii 34/1998. Datele fumizate de dumneavoastra sunt confidentiale si vor fi
folosite numai pentru prelucrare statistica. Nu se va face o corelatie intre dumneavoas-
tra si opiniile exprimate in acest chestionar. Va rugam sa raspundeti la toate intrebarile.
La chestionar va raspunde persoana cu responsabilitati in derularea de

proiecte prin Legea 34/1998.
A. Parteneriat public-privat
Obtinerea de fonduri publice
1. In administratia publica din care faceti parte exista o experienta de parteneri-
at public privat?
a) Da
b)Nu
Daca 1. a) Da Ince se concretizeaza? .
2. Pentru ce tipuri de servicii sociale derulate de ONG-uri ati oferit fonduri?

a) servicii de asistenta sociala
b) servicii de ingri j ire medicala
Daca 2 a) Pentru ce tipuri de servicii de asistenta sociala?
Daca 2 b) Pentru ce tipuri de servicii de ingrijire medicala?
3. In baza carei legi ati acordat fonduri publice ONG-urilor?

(Va rugam sa completati tabelul alaturat incepand cu primul an in care
Administratia Publica din care faceti parte a acordat fonduri.)
An Legea Tip de servicii sociale pentru care Beneficiari
s-au acordat fonduri
196
4. Acordati subsidii pe baza Legii 34/1998?

a) Da
b) Nu
Daca 4 a) Din ce an? .
Daca 4 b) De ce? .
5. Care este sursa fondurilor distribuite prin mecanismul subsidiilor?

a) Nivel central - suma : ..
b) Nivel local - suma .
c) Nivel central si nivel local - suma .
6. Cine stabileste cuantumul fondurilor de distribuit?
a) suma fixa de la nivel central
b) Consiliul Local
c) Consiliul Judetean
7. Care este procedura de obtinere a fondurilor publice?
a) licitatie publica
b) selectie de dosare
c) altele. Care? .
8. Cum se stabilesc tipurile de servicii acoperite prin subsidii??
a) pe baza strategiei locale
b) prioritatile Guvemului
c) nevoile comunitatii
d) altele. Care?
Daca 8. c) Cum au fost determinate? .
Standarde si criterii
9.Criteriile de eligibilitate pentru finantarea de servicu sociale pnn

Leg ea 34/ 1998 sunt:
a) Structurate
b) Nici structurate, nici nestructurate
c) N estructurate
Daca 9. b) Va rugam sa specificati lipsurile ce caracterizeaza criteriile de eligi-
bilitate din aceasta lege.
10. In afara criteriilor de eligibilitate exista si criterii de evaluare a cererilor

( dosarelor, aplicatiilor) ?
a) Da
b) Nu
Daca 10. a) Care sunt? .
197
11. Care sunt standardele de performanta stabilite de Administratia Publics pen-

tru serviciile sociale realizate in parteneriat public-privat prin Legea 34/1998?
12. ONG-urile au stabilite standarde de performanta proprii pentru prestarea ser-

viciilor sociale?
a) Da
b) Nu
Daca 12. a) Care sunt aceste standarde?
Daca 12. b) Considerati ca ar trebui ca ONG-urile sa aiba standarde de perfor-

manta proprii? -
13. Care este nivelul de instruire al personalului dumneavoastra care se ocupa de

acordarea de subsidii pe Legea 34/1998?
a) Nivel mediu
b) Colegiu
c) Studii superioare
d) Cursuri de specializare
14.Au fost organizate cursuri de training pentru pregatirea specialistilor care sa
lucreze pe Legea 34/1998?
a) Da
b)Nu
Daca 14. a) Ce fel de cursuri de training au fost organizate? .
Daca 14. b) Cunoasteti motivul pentru care nus-au organizat astfel de cursuri?
C. Monitorizare, evaluare
15. Adrninistratia Publica Centrala a impus un format standard pentru raportul

narativ?
a) Da
b) Nu
Daca 15. a) Ce cuprinde acest raport?
Daca 15. b) Ce format utilizati d-voastra?
16. Cu ce periodicitate trebuie sa realizeze ONG-urile aceste rapoarte?
17. Administratia Publica Locala a impus un format standard pentru raportul

narativ?
a) Da
b) Nu
198
Daca 17. a) Ce cuprinde acest raport?
Daca 17. b) Ce format utilizeaza ONG-urile?
18. Cu ce periodicitate realizati rapoartele de evaluare a activitatii ONG-urilor

care primesc subsidii pe Legea 34/1998?
19. in evaluarea finala ce pondere acordati raportului financiar si ce pondere

raportului narativ?
20.Folositi si alte tipuri de rapoarte/evaluari?

a) Da
b)Nu
Daca 20. a) Care? .
21. Cine evalueaza activitatea ONG-urilor pe Legea 34/1998?
a) Administratia Publica Centrala
· b) Administratia Publica Locala
c) Administratia Publica Centrala si Administratia Publica Locala
d) Evaluare independenta
e) Autoevaluare
f) Altele, care? .
22. in cadrul procesului de evaluare se realizeaza atiit o evaluare a proiectului ciit
si o evaluare a activitatii organizatiei care beneficiaza de subsidii pe Legea 34/ 1998.
Care sunt criteriile in functie de care se face aceasta evaluare a activitatii?
23. Au acces ONG-urile la rapoartele de evaluare a activitatii !or pe Legea

34/1998 care au fost realizate de Administratia Publica?
a) Da
b)Nu
Justificati raspunsul d-voastra
24. in cazul in care intervin anumite disfunctionalitati in fumizarea serviciilor

sociale de catre ONG-uri, cum procedati?
D. Comunicare/informare
25. Exista o persoana de contact dinainte stabilita in Administratia Publica care
se ocupa de evaluarea Legii 34/1998?
a) Da
b) Nu
199
Daca 25. a) Cat de mult colaboreaza ONG-urile cu aceasta persoana?

a) Foarte mult
b) Satisfacator
c) Nesatisfacator
Daca 25. b) Resimtiti nevoia unei astfel de legaturi cu ONG-urile?
b) Da
c) Nu
26. Aplicarea Legii 34/1998 are efecte asupra grupului (grupurilor) tinta?
a) Da
b)Nu
Daca 26. a) Care sunt aceste efecte? .
Dacia 26. b) De ce? .
27.Legea 34/1998 a adus un plus de calitate In serviciile sociale futnizate de
ONG-uri?
c) Da
d)Nu
Dacia 27. a) Ince consta acest plus de calitate? .
28.Considerati ca In Romania exista un numar suficient de mare de ONG-uri care
sa ofere servicii sociale?
a) Da
b)Nu
29. Numarul de ONG-uri care ofera servicii sociale care aplica pentru obtinerea
de subsidii este suficient de mare ?
a) Da
b)Nu
Dacia 29. a) Care? .
30. Va rugam sa scrieti avantajele si dezavantajele Legii 34/1998.
Avantaje Dezavantaje
200
31. Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra acordarii de subventii pe
Legea 34/1998, vii rugarn sa completati tabelul urmator:
An Legea Valoarea Tip de beneficiari Numar Suma
fondurilor de beneficiari pe beneficiar
pub lice alocata
acordate
Pozitia in cadrul Administratiei Publice : : .

Studii .
Domenii de competenta .
Sex .
Varsta .
Perioada de activitate in domeniu social _. .
Perioada de activitate in Administratia Publica .
Perioada de activitate pe Legea 34/1998 .
201
ChestionarLEGEA 34/1998
Subventii pentru serviciile de asistenta sociala
ONG
Facultatea de Sociologie si Asistenta Socialii realizeaza un studiu privind apli-

carea Legii 34/1998. Datele fumizate de durnneavoastra sunt confidentiale si vor fi
folosite numai pentru prelucrare statistics. Nu se va face o corelatie intre dumneavoas-
trii si opiniile exprimate 111 acest chestionar. Vii rugam sii raspundeti la toate intrebarile.
La chestionarva raspunde persoanacu responsabilltati in derularea de

proiecte prin Legea 34/1998.
I. Date de identificare
1. Nume ONG:
2. Functie:
3. Arie de activitate a ONG-ului d-voastra (incercuiti varianta/variantele corecte
- pot fi una sau mai multe variante):
a) Economic
b) Social
c) Politic
d) Juridic
e) Educatie
f) Tineret
g) Sport
h) Mediu
i) Alta (Care?) .
4. Tipuri de servicii sociale oferite de catre ONG:
a) servicii de asistenta sociala
b) servicii de ingrijire socio-medicala
Daca 4 a) Ce tipuri de servicii de asistenta sociala oferiti?
Daca 4 b) Ce tipuri de servicii de ingrijire medicala oferiti?
5. Cine sunt beneficiarii serviciilor oferite de catre ONG-ul d-voastra (pot fi una
sau mai multe variante de raspuns)?
a) Copii
b) Familii
c) Persoane cu handicap
d) Persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substante
toxice
e) Persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA
f) Persoane fiirii venituri sau cu venituri mici
g) Persoane fiirii adapost
202
h) Bolnavi cronici
i) Persoane care sufera de boli incurabile
j) Alte persoane aflate in situatii de nevoie sociala, (Care?) .
II. Parteneriat public-privat

A. Contractare de fonduri
1. Ati primit fonduri publice pentru servicii sociale de la nivel central?
a) Da
b)Nu
2. Ati primit fonduri publice pentru serviciile sociale oferite (fumizate) de la
nivel local?
a) Da
b)Nu
3. in ce ani ati obtinut fonduri publice pentru serviciile sociale realizate?
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Nivel Central
Nivel Local
4. Cati ani ati primit fonduri publice pentru serviciile sociale realizate?
5. In baza carei legi ati primit fonduri publice pentru serviciile sociale fumizare?
a) De la nivel central - Legea/ legile .
(pentru cei care au primit de la nivel central)
b) De la nivel local - Legea/ legile .
(pentru cei care au primit fonduri de la nivel local)
6. Care sunt tipurile de serviii sociale pentru care ati obtinut fonduri publice?
a) De la nivel central
Servicii .
b) De la nivel local
Servicii .
B. Practici de contractare
B.I. Claritate in definirea serviciilor
1. Cunoasteti tipurile de servicii sociale care pot fi finantate prin Legea 34/ 1998?
a) Da
b)Nu
Daca Da: 1. a) Care sunt aceste tipuri de servicii sociale?
B.11. Acces la inforrnatie

1. Care au fost sursele de informatii utilizate pentru a afla de existenta fondurilor
publice pentru servicii sociale pe Legea 34/ 1998?
a) Administratie publica
203
b) Internet
c) Sesiuni de informare/training
d) Alte ONG-uri
e) Cunostinte, prieteni
f) Alte surse. Care? .
2. De unde ati obtinut documentatia necesara pentru completarea cererii de
finantare pe Legea 34/1998?
a) Administratie publica
b) Internet
c) Sesiuni de informare/ training
d) Alte ONG-uri
e) Alte surse. Care? .
3. Dvvoastra sau alta persoana din organizatie ati participat la sesiuni de infor-
niare/training organizate pe Legea 34/1998 de Administratia Publica pana sa depuneti
cererea de finantare?
a) Da
b)Nu
Daca 3. a) Cum apreciati calitatea informatiei primite la aceste sesiuni de infor-
mare/training?
a) Completa
b) Partiala
c) Nesatisfacatoare
Daca 3. b) Raspunde: Care a fost motivul?
a) Nu au fost organizate
b) Nu am fost anuntati
c)Altul (Care?) .
B.111. Proceduri de contractare

1. Pe o scala de la 1 la 5 (1 minim si 5 maxim) va rugam sa precizati cum con-
siderati ca sunt procedurile (se refera la toate procedurile, la proces ca intreg)
Administratiei Publice pe Legea 34/1998 din punctul de vedere al:
Claritate I 2 3 4 5
lipsa claritate claritate
Coerenta I 2 3 4 5
lipsa coerenta coerenta
Flexibilitate I 2 3 4 5
lipsa flexibilitate flexibilitate
U$Of I 2 3 4 5
de aplicat greu de aplicat U$Or de aplicat
2. S-a intamplat sa va fie respinsa vreo cerere de finantare?

a) Da
b) Nu
Daca Da: Ati primit un raspuns motivat pentru respingerea dosarului depus pen-
tru finantare pe Legea 34/1998 de catre ONG-ul d-voastra?
204
c) Da
d) Nu
Daca Da - Raspunde: Care a fost motivul specificat?
3. Ati depus contestatia?

a) Da
b)Nu
Daca Da - Raspunde: Contestatia a fost solutionata?
B.IV. Standarde ~i criterii

I. Criteriile de eligibilitate pentru finantarea de servicu sociale prm Legea
34/1998 sunt:
a) Bine structurate
b) Nici structurate, nici nestructurate
c) Nestructurate
Daca 1.b) Va rugam sa specificati lipsurile ce caracterizeaza criteriile de eligi-
bilitate din aceasta lege.
2. Cunoasteti criteriile de evaluare (exceptandu-le pe cele de eligibilitate) dupa

care a fost evaluata cererea de finantare depusa de d-voastra pe Legea 34/1998?
a) Da
b)Nu
Daca Da - 2. a) Care sunt aceste criterii de evaluare?
2. 1. Au fost modificate aceste criterii de evaluare in timp?
Daca Nu - 2. b) Care este motivul pentru care nu cunoasteti aceste criterii de

evaluare?
3. Cunoasteti standardele de performanta stabilite de Administratia Publica pen-

tru serviciile sociale realizate in parteneriat public-privat prin Legea 34/1998?
a) Da
b)Nu
Daca Da - Care sunt aceste standarde?
4. ONG-ul d-voastra are anumite standarde de performanta proprii pentru

prestarea serviciilor sociale?
a) Da
b)Nu
Daca Da - Care sunt aceste standarde?
205
B.V. Transparenta
1. Cum apreciati di s-a desfasurat evaluarea aplicatiilor pe Legea 34/1998?
a) Corecta
b) Au existat anumite nereguli? Care?
c) Incorecta. De ce? .
2. Ati primit asistenta tehnica din partea Administratiei Publice in momentul
completarii cererii de finantare?
a) Am primit asistenta necesara
b) Am primit informatii insuficiente
c) Nu am primit asistenta tehnica din partea Administratiei Pub lice
B.VI. Evaluarea
1. Administratia Publica Centrala a impus un format standard pentru raportul
narativ lunar?
a) Da
b)Nu
Daca Da - Ce cuprinde acest raport?
Daca Nu - Ce format utilizati d-voastra?
2. Cu ce periodicitate realizati aceste rapoarte?
Numai pentru cei care obtin fonduri de la Administratia Publica Locala

3. Administratia Publica Locala a impus un format standard pentru raportul na-
rativ?
a) Da
b) Nu
Daca Da - Ce cuprinde acest raport?
Daca Nu - Ce format utilizati d-voastra?
4. Cu ce periodicitate realizati aceste rapoarte?
5. Care este ponderea acordata in evaluarea finala raportului narativ si care rapor-
tului financiar?
6. Folositi si alte tipuri de rapoarte/evaluari?

a) Da
b) Nu
Daca Da - 6. a) Care? .
7. Exista o persoana de contact dinainte stabilita in Administratia Pubiica?
a) Da
b) Nu
206
Daca Da - Cum apreciati colaborarea cu aceasta persoana?

a) Foarte buna
b) Satisfacatoare
c) Nesatisfacatoare
Daca Nu - Resimtiti nevoia unei astfel de legaturi cu Adrninistratia Publica?
c) Da
d) Nu
8. Cine evalueaza activitatea dumneavoastra pe Legea 34/1998?
a) Administratia Publica Centrala
b) Administratia Publica Locala
c) Administratia Publica Centrala si Administratia Publica Locala
d) Evaluare independenta
e) Autoevaluare
f) Altele, care? .
9. in cadrul procesului de evaluare Administratia Publica realizeaza atat o eva-
luare a proiectului, cat si o evaluare a activitatii organizatiei dumneavoastra pe Legea
34/1998. Care sunt criteriile in functie de care se face aceasta evaluare a activitatii orga-
nizatiei?
10. Aveti acces la rapoartele de evaluare a activitatii dumneavoastra la Legea

34/1998 care au fost realizate de Administratia Publica?
a) Da
b)Nu
Justificati raspunsul d-voastra
11. Aplicarea Legii 34/1998 are efecte asupra grupului (grupurilor) tinta?
a) Da
b)Nu
Daca Da - Care sunt aceste efecte?
Daca Nu- De ce?
12. Legea 34/1998 a adus un plus de calitate in serviciile sociale fumizate de
d-voastra?
a) Da
b)Nu
Daca Da - in ce consta acest plus de calitate?
Daca Nu - De ce?
207
13. Va rugam sa scrieti avantajele si dezavantajele Legii 34/1998.

Avantaje Dezavantaje
Pozitia in cadrul ONG-ului .

Studii .
Domenii de competenta .
Sex .
Varsta .
Perioada de activitate in domeniu social .
Perioada de activitate in ONG .
Perioada de activitate pe Legea 34/1998 .
208
Ghid de interviu
Ghid de interviu Administratia Publics
1. Identificare (tipuri de servicii, tipuri de beneficiari)

a. Tipurile de servicii oferite de institutia dumneavoastra
b. Tipurile de beneficiari ai serviciilor oferite de institutia dumneavoastra
2. Finantare din fonduri publice pentru servicii sociale (Din ce an? Cati ani?
Pe ce legislatie? Ce tipuri de servicii? Ce volum de fonduri detaliat pe ani, legi si tipuri
de servicii?)
2.a. Daca au finantat din fonduri publice serviciile sociale pe care le efectueaza
ONG-urile.
Daca da - Detaliati
2.b. Anii in care au acordat fonduri publice.
2.c. in baza carei legi au acordat fonduri publice ONG-urilor pentru serviciile
sociale realizate.
2.d. Pentru ce tipuri de servicii au acordat fonduri publice.
2.e. Solicitare: fumizarea unei situatii pe ani, legi, tipuri de servicii efectuate si
tipuri de beneficiari.
3. Numarul de beneficiari deserviti (daca se ofera o situatie la punctul 2 vor fi
specificati acolo)
a. Numarul de beneficiari deserviti pe ani, legi si tipuri de servicii rea-
lizate.
4. Evaluarea practicilor curente de contractare cu ONG-urile
4.1. Managementul proiectelor finantate
a. Proceduri de derulare a proiectelor
b. Proceduri legate de achizitie
c. Proceduri legate de raportare din partea ONG-urilor
d. Proceduri legate de incheierea contractului inainte de termen
4.2. Acces la informatie
a. Sursele de informatii oferite ONG-urilor pentru a afla de fondurile pu-
blice pentru servicii sociale.
b. Organizarea de sesiuni de informare, consultare, training cu membrii
ONG-urilor in vederea pregatirii documentatiei necesare.
4.3. Proceduri de contractare
a. Procedura de depunere a cererii de catre ONG-uri in vederea obtinerii
de fonduri publice.
b. Motivele respingerii unor dosare depuse de ONG-uri spre finantare.
c. Tratamentul aplicat unei eventuale contestatii din partea ONG-ului.
4.4. Standarde si criterii pentru finantarea de servicii sociale
a. Criterii de evaluare a dosarelor depuse de ONG-uri pe Legea 34/1998.
209
b. Daca criteriile de evaluare s-au schimbat sau au fost imbunatatite de-a

lungul anilor.
Daca da - in ce sens s-au schimbat?
Daca nu - cum ar trebui modificate?
4.5. Proceduri standard de lucru cu ONG la nivel local pe Legea 34/1998.
a. Procedurile de lucru cu ONG-urile care beneficiaza de fonduri publice
pentru realizarea de servicii sociale la nivelul administratiei publice
locale.
5. Transparenta, responsabilitate si standarde de performanta
5.1. Competitia pentru contracte
a. Modalitatea de desfasurare a licitatiei pentru obtinerea de fonduri pu-
blice pentru servicii sociale, pe Legea 34/1998.
b. Calitatea informatiilor privind procedurile de contractare pe Legea
34/1998.
5.2. Standarde de performanta
a. Standardele de performanta stabilite de catre Administratia Publica
ONG-urilor care aplica pentru finantare de la bugetul local.
Daca da - care sunt acestea?
b. Evaluari ale beneficiarilor.
Daca exista plangeri/reprosuri si in ce constau.
5.3. Raportare
a. Modalitati de raportarea a gestionarii fondurilor primite (indeplinirea
indicatorilor, a obiectivelor, cum au cheltuit fondurile, care au fost
rezultatele obtinute ). Comentarii vis-a-vis de procedura de raportare
facuta de ONG-uri.
b. Legatura cu ONG-urile dupa primirea fondurilor.
5.4. Evaluare
a. Realizarea rapoartelor de evaluare.
b. Tipuri de evaluare.
5.5. Tipuri de programe finantate din fonduri publice.
6.1. Adresarea (grupuri, persoane tinta)
a. Daca prin contractarea de fonduri publice au fost satisfiicute nevoile
beneficiarilor (a grupului tinta)
6.2. Miisurare ·
a. Daca au existat irnbunatatiri aduse serviciilor fumizate dupa obtinerea
de fonduri publice pe legea 34/1998.
b. Efectele asupra beneficiarilor.
7. Motivul pentru care solicita fonduri publice ONG-urile.
8. Claritate in definirea bunurilor ~i serviciilor.
9. Competitia pentru contracte din fonduri publice.
10. Transparenta in contractare.
11. Corectitudine in contractare.
12. Efecte negative ale procesului.
13. Daca legea este un bun mecanism in dezvoltarea parteneriatului public-
privat.
210
Ghid de interviu
Ghid de interviu ONG
1. Identificare (arie de activitate, tipuri de servicii, tipuri de beneficiari)

a. Aria de activitate a ONG-ului dumneavoastra.
b. Tipurile de servicii oferite de ONG.
c. Tipurile de beneficiari ai serviciilor oferite de ONG-ul dumneavoastra.
Se va intreba daca au o fisa de prezentare a ONG-ului 10 care sa se specifice aces-
te lucruri. Daca exista si poate fi pusa la dispozitie, se poate sari peste aceste intrebari.
2. Contractarefonduri publice pentru servicii sociale (Din ce an? Cati ani? Pe
ce legislatie? Ce tipuri de servicii? Ce volum de fonduri detaliat pe ani, legi si tipuri de
servicii?)
2.a. Daca au primit fonduri publice de la nivel central sau local pentru serviciile
sociale pe care le efectueaza,
Daca da - Detaliati
2.b. Anii 10 care au primit fonduri publice.
2.c. In baza carei legi s-au primit fondurile publice pentru serviciile sociale.
2.d. Pentru ce tipuri de servicii au obtinut fonduri publice.
2.e. Solicitare: furnizarea unei situatii pe ani, legi, tipuri de servicii efectuate si
tipuri de beneficiari.
2.f. Fonduri din surse private (sponsorizari, donatii) sau finantari de la orga-
nisme intemationale, fundatii etc.
Daca da - Proportia din fondurile pe care le aveti a celor publice si a celor din
alte finantari,
- Categoriile de activitati pentru care s-au obtinut fonduri din surse
nepublice.
- Finantatorii principali
- Comentarii vis-a-vis de faptul ca depind de finantari straine.
3. Numarul de beneficiari deserviti (daca se ofera o situatie la punctul 2 vor fi
specificati acolo)
a. Numarul de beneficiari deserviti pe ani, legi si tipuri de servicii rea-
lizate.
4. Evaluarea practicilor curente de contractare cu Admlnistratia publica
4.1. Managementul proiectului realizat
a. Proceduri de derulare a proiectului
b. Proceduri legate de achizitie
c. Proceduri legate de raportare
d. Proceduri legate de decontare
e. Proceduri legate de incheiere inainte de termen.
4.2. Acces la informatie
a. Sursele de informatii utilizate pentru a afla de fondurile publice pentru
servicii sociale.
211
b. Obtinerea documentatiei de prezentare necesare pentru depunerea

cererii de a primi fonduri publice.
c. Participare la sesiuni de informare, consultare, training in vederea
pregatirii documentatiei necesare.
4.3. Proceduri de contractare
a. Procedura de depunere a documentatiei pentru obtinerea de fonduri
publice.
b. Motivarea respingerii dosarului.
c. Tratamentul aplicat unei eventuale contestatii.
4.4. Standarde si criterii pentru obtinerea de contracte
a. Cunoasterea criteriilor de evaluare a dosarului depus.
Daca nu - de ce nu le cunoasteti?
b. Daca criteriile de evaluare s-au schimbat s-au fost inbunatatite de-a lun-
gul anilor
Daca da - in ce sens s-au schimbat?
Daca nu - cum ar trebui modificate?
4.5. Proceduri standard de lucru cu ONG la nivel central
a. Procedurile de lucru cu ONG-urile ce obtin fonduri publice pentru
realizarea de servicii sociale la nivelul administratiei publice centrale.
4.6. Proceduri standard de lucru cu ONG la nivel local
b. Procedurile de lucru cu ONG-urile care beneficiaza de fonduri publice
pentru realizarea de servicii sociale la nivelul administratiei publice
locale.
5. Transparenta, responsabilitate~i standarde de performanta
5.1. Competitia pentru contracte
a. Desfasurarea licitatiei pentru obtinerea de fonduri publice pentru ser-
vicii sociale.
b. Calitatea informatiilor privind procedurile de contractare pe Legea
34/1998.
5.2. Standarde de performanta
a. Standardele de performanta stabilite de administratia publica,
b. Standardele de performanta stabilite de ONG.
c. Evaluari ale beneficiarilor.
Daca exista plangeri/reprosuri si in ce constau.
5.3. Raportare
a. Raportarea gestionarii fondurilor primite (indeplinirea indicatorilor, a
obiectivelor, cum ati cheltuit fondurile, care au fost rezultatele
obtinute ). Comentarii vis-a-vis de procedura de raportare.
b. Legatura cu Administratia Publica dupa primirea fondurilor.
5.4. Evaluare
a. Realizarea rapoartelor de evaluare (autoevaluare, audit extern).
b. Tipuri de evaluare.
c. Accesul la rapoartele de evaluare efectuate de Administratia Publica.
212
5.5. Posibilitati de finantare publica (tipuri de programe)

6.1. Adresarea (grupuri, persoane tinta)
a. Daca prin contractarea de fonduri publice au fost satisfacute nevoile
beneficiarilor (ale grupului tinta)
6.2. Masurare
a. Daca au existat imbunatatiri aduse serviciilor furnizate dupa obtinerea
de fonduri publice pe Legea 34/1998.
b. Care sunt efectele asupra beneficiarilor.
7. Motivul pentru care solicita fonduri publice.
8. Claritate in definirea bunurilor ~i serviciilor.
9. Cornpetitia pentru contracte.
10. Transparenta in contractare.
11. Corectitudine in contractare.
12. Efecte negative ale procesului.
13. Daca legea este un bun mecanism in dezvoltarea parteneriatului public
privat.
Va rugam sa completati tabelul alaturat pentrua avea o imagine completa
asupra contractarii de fonduripublice in cazul ONG-ului d-voastra.
An Leg ea Lege a Tip de servicii Bencficiari Fonduri

soeiale
N ivcl Central Nivcl Local Tip de beneficiari Numar de bencficiari Suma pc bencficiar Suma totala chcltuita
pc fonduri publice din fonduri publicc pc beneficiar
1998
N
.......
w

2004 Lambru Parteneriatul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2004 Lambru Parteneriatul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihaela Lambru loan Marginean

coo rdo n ato r i

Coperta: Mihaela Schiopu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rornaniei

I. Lambru, Mihaela ( coo rd.)

Detalii la: www.editura.ziua.ro

I PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT IN FURNIZAREA

2. Cine sunt castigatorlt sistemului de protectie sociala .

3. Organizatiile neguvernamentale, furnizori de servicii sociale:

4. Disfunctionalitati in implementarea Legii 34/1998 (Ioana Cretoiu) 53

II ADMINISTRA TIE ~I POLITICI PUBLICE

2. Teoria sociala si analiza de politici publice (Mihaela Lambru) 83

3. Evaluarea, cornponenta de baza a analizei de politica publics

Dezvoltarea parteneriatului public-privat si a formulelor de manage-

Si in Romania ultimilor 14 ani rolul organizatiilor nonguvernamentale

Dezbaterea curenta cu privire la rolul parteneriatului public-privat in

James Buchanan2, economist, laureat al Premiului Nobel si autor de

datii pot doar presupune ca au intuit corect sau nu preferintele electoratului.

Weaver3 si Manning sustin foarte transant ca ,,privatizarea este privatizare si

Prin parteneriatul public-privat se realizeaza diverse aranjamente prin

Contractarea sociala ca formula de succes de aplicare

bariere pentru a permite ,,alimentarea" pietei cu noi ofertanti de ser-

care modeleaza practica contractarii sociale in beneficiul societatii. Atat in

Dupa 1989, a avut loc un proces de regandire si restructurare a relatiei din-

Furnizarea de servicii sociale in parteneriat cu organizatlile

Tipuri de servicii Actul normativ Parteneriat organizatii Comentarii

Scrvicii de ingri- Art. 5 /0. U I 02/1999 Persoanele cu handicap grav,

Tabelul anterior reflecta nivelul de dezvoltare a parteneriatului si coo-

noastre, care ramane limitata la domeniul serviciilor sociale. Dar ea trebuie

gure aceste servicii. Pe de alta parte, structurile guvemamentale se plang

nisme care sa permita stabilirea si dezvoltarea relatiilor parteneriale intersec-

Tranzitia este o perioada cornplexa, caracterizata de incertitudine, de

institutionalizeaza, ci ii cresc cu sacrificii enorme, :fara sa fie sprijinite sufi-

In tarile occidentale, numite ,,ale bunastarii", statul tinde sa formeze,

Problema generozitdtii selective si inechitabile a guvernantilor a

Daca analizam perioada tranzitiei, putem lesne constata ca acest lucru

tuarea proceselor de excluziune sociala a unor segmente sociale dezavanta-

rarilor de sanatate este restrictionat adesea de Guvem la cheltuieli

- o mare problema tine de lipsa de vointa politica pentru a generaliza

adesea sa ignore prioritatile reale si costurile sociale ale tranzitiei, care au

In mod traditional, se considera ca statul bunastarii are responsabili-

implica si un transfer de capacitate, nu numai de responsabilitate. In con-

In 1751 a fost infiintata prima institutie publica de asistenta sociala -

tarile au asigurat fonnarea si dezvoltarea profesionala a personalului de spe-

Un grup de persoane care urmaresc ••• B%

O organiza\ie care serveste ••• 7%

Nu stiu •••••••••• 23%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Sursa: Comportamentul asociativ fi filantropic al romdnilor, raport de cercetare,

Astfel, 24% dintre respondenti faceau referire la semnificatia sociala a

criticata de organizatiile fumizoare de servicii sociale. In urma seminarului

Tipuri de activitati desfasurate de ONG in domeniul ,,Servicii sociale"

Oasilicarea intemalionala a organizatii

Tipuri de activitati din cadrul sectorului neguvernamental ce au beneficiat de sponsoriziiri/donafii

Sport $i recreere 7,Z,hJ 27, 1 %

~ sponsortzan sau donajii in bani _Ns~~~or~ri sa_u ~n_atii i~unuri _

Sursa: Dimensiunea sociald a sectorului de afaceri, studiu realizat de FDSC, 1998.

Organizatiile fumizoare de servicii sociale isi indeplinesc functia lor

Donatil in bani pe domenii specifice de activitate

% donatori din total Sume medii ponderate

Diminuarea frecventei sprijinului financiar destinat serviciilor sociale,

Voluntariat pe domenii specifice de activitate

Domeniu ICNPO Numar mediu lunar Numar mediu lunar