UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

PROGRAMUL DE STUDIU RESURSE UMANE
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
LECT. UNIV. DR. LUCIA NEAGOE

ABSOLVENT
CHIRCIOAGĂ MIRELA IONELA

ORADEA
2023
 UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE
PROGRAMUL DE STUDIU RESURSE UMANE
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

VOLUNTARIAT ȘI
IMPLICAREA SOCIALĂ ÎN
ORGANIZAȚIILE
ROMÂNEȘTI

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
LECT. UNIV. DR. LUCIA NEAGOE

ABSOLVENT
CHIRCIOAGĂ MIRELA IONELA

ORADEA
2023
 CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………….

CAPITOLUL 1
VOLUNTARIAT. CLASIFICĂRI CONCEPTUALE

1.1 Definiții ale conceptului de voluntariat…………………………………………………

1.2 Istoria și evoluția voluntariatului corporatist în România………………………………
1.3 Tipologia voluntariatului corproatist în România. Criterii de clasificare………………
1.4 Rolul voluntariatului corporatist în economia socială din România……………………

CAPITOLUL II
IMPLICAREA SOCIALĂ. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ

2.1 Definirea conceptelor de implicare socială și responsabilitate social…………………..

2.2 Istoria responsabilității sociale………………………………………………………….
2.3 Responsabilitatea socială în România…………………………………………………..
2.4 Responsabilitatea socială prin prisma organizației pentru Cooperarea Economică și
Dezvoltare (OECD)……………………………………………………………………….

CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETĂRII. STUDIU PRIVIND VOLUNTARIATUL ȘI
IMPLICAREA SOCIALĂ ÎN DOUĂ ORGANIZAȚII ROMÂNEȘTI

3.1 Obiectivele cercetării......................................................................................................

3.2 Definirea conceptelor.......................................................................................................
3.3 Unitățile investigate.........................................................................................................
3.4 Metode, tehnici și instrumente investigate.......................................................................

CONCLUZII........................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................

1
 INTRODUCERE

Titlul prezentei lucrări este „Voluntariat și implicarea socială în organizațiile

românești”. Am ales această temă deoarece voluntariatul corporatist poate aduce
beneficii atât pentru companie, cât și pentru angajați și comunitatea locală. Companiile
pot îmbunătăți imaginea lor publică și pot atrage noi angajați și clienți prin implicarea lor
în proiecte de voluntariat, iar angajații pot beneficia de oportunități de dezvoltare
personală și profesională și de satisfacția de a contribui la comunitatea locală.
Voluntariatul corporatist este o practică tot mai răspândită în companii și
organizații din întreaga lume. Această formă de voluntariat implică angajații unei
companii să își dedice timpul și eforturile în proiecte sau inițiative caritabile, cu scopul de
a ajuta comunitatea în care aceștia își desfășoară activitatea.
O astfel de inițiativă oferă multiple avantaje pentru companie și pentru angajați.
Pentru companie, voluntariatul corporatist poate fi o modalitate excelentă de a îmbunătăți
reputația și de a consolida relațiile cu comunitatea în care activează. De asemenea,
această practică poate îmbunătăți satisfacția și angajamentul angajaților, fapt care poate
contribui la creșterea productivității și performanțelor companiei.
Pentru angajați, voluntariatul corporatist poate fi o oportunitate de a se implica în
activități care îi pasionează și care îi ajută să își dezvolte abilități și cunoștințe noi. De
asemenea, prin implicarea în proiecte caritabile, angajații pot dobândi o perspectivă mai
largă asupra problemelor sociale și pot dezvolta un sentiment de solidaritate și empatie
față de comunitatea în care trăiesc.
Voluntariatul corporatist poate lua mai multe forme, de la implicarea în acțiuni de
curățenie a mediului sau în proiecte de reabilitare a zonelor defavorizate, până la
susținerea financiară a organizațiilor non-guvernamentale sau implicarea în activități de
mentorat pentru tinerii din comunitate.
Voluntariatul corporatist se referă la implicarea angajaților unei companii în
activități de voluntariat în comunitatea locală sau în alte proiecte de caritate. Acest tip de
voluntariat poate fi organizat de companie sau de către angajați, cu sprijinul și aprobarea
organizației.

2
 Prin intermediul voluntariatului corporatist, companiile își pot arăta angajamentul
față de comunitate și pot contribui la îmbunătățirea vieții celor din jur. De asemenea,
voluntariatul corporatist poate fi o oportunitate pentru angajați să dezvolte abilități noi,
să-și îmbunătățească relațiile cu colegii și să-și crească satisfacția și implicarea în munca
lor.
Printre activitățile de voluntariat corporatist se pot număra donații de sânge,
construcția de case pentru persoane nevoiașe, îngrijirea animalelor, activități de mediu
sau evenimente caritabile. Voluntariatul corporatist poate fi organizat ca o activitate de
grup, cu angajați care lucrează împreună la un proiect, sau ca oportunitate individuală, în
care angajații aleg să participe la activități de voluntariat în mod individual sau în grupuri
mici.
Voluntariatul corporatist reprezintă o formă de implicare a angajaților în activități
caritabile sau de responsabilitate socială desfășurate de companiile la care lucrează.
Această formă de voluntariat este tot mai populară în rândul companiilor românești, care
își doresc să își consolideze imaginea publică și să își arate implicarea în comunitate.
Una dintre cele mai importante motive pentru care companiile românești au
început să se implice în voluntariatul corporatist este legat de responsabilitatea socială.
Din ce în ce mai multe companii își doresc să fie implicate în problemele sociale, să
sprijine comunitățile în care își desfășoară activitatea și să își arate angajamentul față de
responsabilitatea socială.
Voluntariatul corporatist poate lua o varietate de forme. Unele companii
organizează campanii de strângere de fonduri pentru diferite cauze, cum ar fi ajutorarea
copiilor cu probleme de sănătate sau sprijinirea bătrânilor sau a persoanelor cu
dizabilități. Alte companii organizează activități în care angajații pot participa, cum ar fi
renovarea școlilor sau a clădirilor istorice, plantarea de copaci sau curățarea parcurilor.
Voluntariatul corporatist poate fi benefic atât pentru companii, cât și pentru
comunități. Companiile pot folosi aceste activități pentru a-și arăta angajamentul față de
responsabilitatea socială și pentru a îmbunătăți relațiile cu clienții și cu comunitatea. Pe
de altă parte, comunitățile beneficiază de ajutorul și implicarea angajaților companiilor,
ceea ce poate avea un impact semnificativ în rezolvarea unor probleme sociale sau de
mediu.

3
 În concluzie, voluntariatul corporatist poate fi o modalitate eficientă pentru
companii de a-și îmbunătăți imaginea și relațiile cu comunitatea, precum și pentru
angajați de a se implica în activități caritabile și de a dezvolta abilități și cunoștințe noi.
Este important ca această formă de voluntariat să fie promovată și încurajată de companii
și să fie susținută de politici guvernamentale care să promoveze implicarea cetățenilor în
activități de voluntariat și de caritate.

4
 CAPITOLUL I
IMPLICAREA SOCIALĂ. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ

1.1 Definirea conceptelor de implicare socială și responsabilitate socială

Implicarea socială și responsabilitatea socială sunt două concepte strâns legate

care au devenit din ce în ce mai importante în ultimele decenii. Implicarea socială se
referă la angajarea activă și voluntară în activități care vizează îmbunătățirea vieții
comunității și protecția mediului. Aceasta poate fi realizată prin intermediul organizațiilor
non-profit, a voluntariatului, a donațiilor și a altor acțiuni similare. Implicarea socială
implică de obicei o persoană sau o organizație care se angajează într-o activitate în
beneficiul comunității, fără a primi o recompensă financiară directă.
Pe de altă parte, responsabilitatea socială se referă la modul în care companiile și
organizațiile își asumă responsabilitatea pentru impactul lor asupra societății și asupra
mediului înconjurător. Responsabilitatea socială implică faptul că companiile trebuie să
respecte legile și normele etice, dar și să angajeze în acțiuni care contribuie la binele
comunității și la protecția mediului. Aceste acțiuni includ de obicei implicarea în proiecte
sociale și de mediu, sprijinirea comunităților locale și promovarea practicilor sustenabile.
Similaritățile dintre implicarea socială și responsabilitatea socială sunt legate de
faptul că ambele concepte implică angajarea activă în activități care vizează
îmbunătățirea vieții comunității și protecția mediului. Ambele concepte se referă, de
asemenea, la faptul că aceste acțiuni trebuie să fie voluntare și să fie realizate din proprie
inițiativă. (Carrol și Shabana, 2010, p. 17)
Cu toate acestea, există și diferențe între cele două concepte. În timp ce
implicarea socială se referă la angajarea activă a persoanelor sau a organizațiilor în
activități sociale și de mediu, responsabilitatea socială este mai legată de responsabilitatea
companiilor și organizațiilor față de societate și mediul înconjurător. În plus,
responsabilitatea socială este mai mult o obligație a companiilor și organizațiilor, pe când
implicarea socială este mai mult o alegere voluntară.
În concluzie, implicarea socială și responsabilitatea socială sunt două concepte
importante care vizează îmbunătățirea vieții comunității și protecția mediului. În timp ce

5
implicarea socială se referă la angajarea activă a persoanelor sau a organizațiilor în
activități sociale și de mediu, responsabilitatea socială se referă la modul în care
companiile și organizațiile își asumă responsabilitatea pentru impactul lor asupra
societății și asupra mediului înconjurător. Diferențele dintre cele două concepte sunt
legate de natura lor și de responsabilitatea pe care o implică. Implicarea socială este mai
mult o alegere voluntară, fără a impune o responsabilitate, pe când responsabilitatea
socială este o obligație a companiilor și organizațiilor de a-și asuma responsabilitatea
pentru impactul lor asupra comunității și mediului. (Carrol și Shabana, 2010, p. 21)
În practică, cele două concepte sunt adesea interconectate. De exemplu, o
companie care se angajează în practici de responsabilitate socială poate iniția și proiecte
de implicare socială pentru a sprijini comunitatea locală și pentru a îmbunătăți viața
locuitorilor acesteia. De asemenea, un individ care se implică activ în activități sociale și
de mediu poate fi și un consumator responsabil, care încurajează companiile să își asume
mai multă responsabilitate socială prin alegerile sale de cumpărare.
În ultimii ani, atât implicarea socială, cât și responsabilitatea socială au devenit
din ce în ce mai importante în contextul unei societăți globale din ce în ce mai conștiente
de problemele sociale și de mediu. În acest sens, organizațiile și companiile sunt tot mai
preocupate de implicarea activă în proiecte care să vizeze protecția mediului, reducerea
sărăciei și sprijinirea comunităților locale. Aceste acțiuni pot fi realizate prin intermediul
implicării sociale și al responsabilității sociale și pot contribui la îmbunătățirea vieții
oamenilor și la protejarea mediului înconjurător.

1.2 Istoria responsabilității sociale

Istoria responsabilității sociale în România poate fi urmărită începând cu

începutul secolului al XX-lea, odată cu apariția unor organizații non-guvernamentale și
sindicale care promovau drepturile muncitorilor și ale comunităților locale. În acest
subcapitol, vom examina evoluția conceptului de responsabilitate socială în România și
vom explora modul în care acesta a evoluat de-a lungul timpului.
În perioada interbelică, au fost fondate primele organizații non-guvernamentale
care promovau drepturile muncitorilor și ale comunităților locale. Un exemplu notabil

6
este Uniunea Generală a Muncitorilor din România (UGMR), fondată în 1921, care a
luptat pentru drepturile muncitorilor și a promovat idei socialiste și comuniste. În această
perioadă, s-au dezvoltat și primele mișcări de protecție a mediului, cum ar fi Societatea
Română pentru Protecția Naturii, fondată în 1909.
În perioada comunistă, ideea de responsabilitate socială a fost preluată de stat,
care a încercat să promoveze conceptul prin intermediul politicilor și programelor
guvernamentale. De exemplu, programul "Cinci ani pentru dezvoltare economică și
socială" (1956-1960) și programul "Planul cincinal" (1971-1975) au fost promovate ca
exemple de angajament social și economic al statului comunist.
După căderea regimului comunist, conceptul de responsabilitate socială a început
să fie preluat și de sectorul privat. În anii '90, multe companii au început să se implice în
proiecte de caritate și în acțiuni de protecție a mediului. De asemenea, s-au dezvoltat și
primele inițiative de responsabilitate socială corporativă, cum ar fi programul
"Responsabilitate Socială și Antreprenoriat" dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea
Societății Civile. (Haski-Leventhal, 2009, p. 30)
În prezent, responsabilitatea socială a devenit un concept tot mai important în
contextul unei societăți globale din ce în ce mai conștiente de problemele sociale și de
mediu. Multe companii din România și-au dezvoltat propriile strategii de responsabilitate
socială, care vizează protecția mediului, sprijinirea comunităților locale și promovarea
practicilor sustenabile.

1.3 Responsabilitatea socială în România

Cu siguranță, responsabilitatea socială reprezintă o temă importantă și relevantă în

contextul României și nu numai. În acest subcapitol, vom analiza conceptul de
responsabilitate socială și vom explora câteva exemple de companii care au implementat
proiecte de responsabilitate socială în România.
Responsabilitatea socială se referă la modul în care companiile își asumă
responsabilitatea pentru impactul lor asupra societății și asupra mediului înconjurător.
Aceasta implică respectarea legilor și a normelor etice, dar și angajarea în acțiuni care
contribuie la binele comunității și la protecția mediului.

7
 În România, există numeroase companii care au implementat proiecte de
responsabilitate socială. Un exemplu relevant este Kaufland România, care a dezvoltat
mai multe inițiative care vizează susținerea comunităților locale. Prin intermediul
programului "Donează Sânge", Kaufland a reușit să strângă peste 60.000 de donatori de
sânge în ultimii zece ani. Compania a dezvoltat și proiecte care vizează protejarea
mediului, precum campania "Fii Eco", care încurajează consumul responsabil și
promovează reciclarea. De asemenea, Kaufland România a fost implicată în mai multe
proiecte care vizează ajutorarea persoanelor defavorizate, cum ar fi programul "Donează
Carte", care a distribuit peste 1,5 milioane de cărți către școlile din zonele rurale și cele
defavorizate.
Un alt exemplu de companie care a implementat proiecte de responsabilitate
socială în România este Carrefour. Prin intermediul programului "Fondul Carrefour
pentru Solidaritate", compania sprijină mai multe organizații non-guvernamentale care
activează în domeniile educației, sănătății și protecției mediului. În plus, Carrefour a
lansat o serie de inițiative care vizează reducerea emisiilor de dioxid de carbon și
promovarea utilizării energiei regenerabile. În 2018, Carrefour România a anunțat că va
investi în dezvoltarea unei rețele de puncte de încărcare pentru mașinile electrice, un
proiect care va ajuta la reducerea poluării în marile orașe.
În concluzie, responsabilitatea socială reprezintă o temă importantă pentru
companiile din România și există numeroase exemple de companii care au implementat
proiecte care vizează protejarea mediului, sprijinirea comunităților locale și reducerea
impactului asupra mediului. Aceste inițiative arată că, prin angajarea în acțiuni
responsabile și sustenabile, companiile pot contribui la dezvoltarea economică și socială a
României.
Există numeroase companii românești care au început să se implice în
voluntariatul corporatist, iar unele dintre cele mai mari și mai cunoscute dintre acestea
sunt:
- Carrefour Romania - Acest retailer organizează o serie de campanii de strângere
de fonduri pentru a sprijini organizațiile care lucrează cu copiii.
- Banca Transilvania - Banca organizează o serie de campanii de donare de sânge și
de donare de jucării pentru copii.

8
 - Microsoft Romania - Microsoft organizează o serie de campanii de educație
digitală pentru tineri și copii, în parteneriat cu diferite organizații.
- Kaufland Romania - Retailerul organizează o serie de campanii pentru a sprijini
comunitățile locale, prin donarea de alimente și alte produse.
- Vodafone Romania - Compania organizează o serie de campanii pentru a sprijini
cauze precum educația digitală, sănătatea și protecția mediului.
Există și alte companii din România care au implementat proiecte de
responsabilitate socială. De exemplu, Orange România a dezvoltat o serie de inițiative
care vizează promovarea tehnologiei și a educației în domeniul digital. Prin intermediul
programului "Digitaliada", Orange România a oferit acces gratuit la internet și la
programe de învățare online pentru elevii din zonele rurale și cele defavorizate.
De asemenea, OMV Petrom a dezvoltat mai multe proiecte care vizează reducerea
impactului asupra mediului și sprijinirea comunităților locale. Prin intermediul
programului "Partener pentru Comunitate", OMV Petrom a investit peste 50 de milioane
de euro în proiecte care vizează dezvoltarea comunităților locale, educația și protecția
mediului.
În ultimii ani, responsabilitatea socială a devenit din ce în ce mai importantă
pentru companiile din România. Această tendință poate fi observată în creșterea
numărului de inițiative de responsabilitate socială implementate de companii și în faptul
că acestea sunt din ce în ce mai integrate în strategiile de afaceri ale companiilor. În plus,
există o cerere din ce în ce mai mare din partea consumatorilor pentru produse și servicii
sustenabile și responsabile, ceea ce face ca implicarea în proiecte de responsabilitate
socială să fie și mai importantă pentru companii.
În ultimii ani, responsabilitatea socialǎ a companiilor românești a devenit un
subiect central tot mai adesea în atenţia mediului privat, autoritǎţilor şi societǎţii.
Înmulţirea implementǎrii practicilor de business responsabile în România a început sǎ fie
mai accentuatǎ în urma integrǎrii în Uniunea Europeanǎ. Motorul principal au fost
companiile multinaţionale care au transferat cultura şi practicile organizaţionale de la
sediile centrale la nivel local şi, ulterior, a fost oportunitatea de a accesa fonduri
europene. În urma integrǎrii în Uniunea Europeanǎ, în România s-au dezvoltat şi

9
„industrii responsabile” şi anume companii al cǎror obiectiv de afaceri în sine este
„responsabil”.
Aceste tipuri de companii şi-au dezvoltat un obiectiv de business din activitǎţi
care aduc un beneficiu mediului şi/sau comunitǎţilor, iar „responsabilitatea” lor rezultǎ în
mod indirect din produsele şi serviciile pe care le furnizeazǎ. În urma integrǎrii în UE,
România a cunoscut o dezvoltare a industriilor de energie regenerabilǎ şi management al
deşeurilor, turism rural şi eco-turism, precum şi de comercializare a produselor ecologice
sau organice. Cu toate cǎ în România dezvoltarea domeniului de CSR/SR se aflǎ încǎ în
stadiul de început, multe dintre companiile lider în acest domeniu înţeleg valoarea unei
strategii robuste de CSR/SR, aliniate şi integrate cu valorile şi operaţiunile cheie ale
afacerii, strategie ce se traduce în programe de acţiune tangibile şi în succes sustenabil.
Domeniile cel mai des întâlnite în iniţiativele de CSR/SR în România sunt bunǎstarea şi
educaţia copiilor, artele, religia, mediul şi activitatea sportivǎ. Iniţiativele de CSR/SR nu
se limiteazǎ doar la investiţii în comunitate, ci cuprind si responsabilitatea de-a lungul
lanţului de aprovizionare, relaţiile cu clienţii şi satisfacerea nevoilor acestora, precum şi
bunǎstarea angajaţilor. În funcţie de comunitatea în care o companie îşi desfǎşoarǎ
activitatea, anumite cauze precum bunǎstarea şi educaţia copiilor, servicii pentru categorii
defavorizate/ în situaţie de risc şi religia sunt abordate mult mai frecvent decât alte
iniţiative comunitare.
Faza inϲiрiеntǎ a ϲоnϲерtului dе rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ datеazǎ dе la
oо о oо

înϲерutul ѕеϲоlului al ΧΙΧ-lеa, ϲând au înϲерut ѕǎ aрarǎ рrimеlе ϲоrроraţii. Unii adintrе
о oо о

oо
рrорriеtarii şi manaɡеrii aϲеѕtоra şi-au aѕumat în ϲa drul ѕоϲiеtǎţii un rоl mai ехtinѕ dеϲât
о oо
~*`^` о

aϲеla dе оamеni dе afaϲеri, рartiϲiрând la ϲrеarеa ѕau dеzvоltarеa naţiunii din ϲarе fǎϲеau
oо о oо

рartе рrin ϲоntribuţii la ϲоnѕtruϲţia dе lоϲuinţе, şϲоli, bibliоtеϲi, muzее şi univеrѕitǎţi.

о oо о oо

Ѕfârşitul anilоr 1950 a fоѕt marϲat dе о ϲrеştеrе a рutеrii ϲоnѕumatоrilоr dе a

о oо о

influеnţa ϲоmроrtamеntul ϲоrроratiѕt. Мai aроi, în anii 1970, рrеоϲuрǎrilе lеɡatе dе

oо о оo

mеdiu şi dеzvоltarеa unоr ɡruрuri dе рrеѕiunе fоϲalizatе fiеϲarе ре о anumе tеmǎ au

о oо о

oо
rерrеzеntat un alt faϲtоr maϳоr dе influеnţǎ aѕuрra ϲоmрaniilоr. În anii 1970 şi 1980 ,
о оo о

ϲhеѕtiuni рrеϲum rерutaţia ϲоnѕumatоrilоr, manaɡеmеntul ϲrizеi şi rеlaţiilе ϲu

oо о

ϲоmunitatеa au dеvеnit din ϲе în ϲе mai ѕtrânѕ lеɡatе. Тоt în anii 1980, рrеѕiunilе mеnitе
oо о оo о

10
ѕǎ duϲǎ la ridiϲarеa ѕtandardеlоr dе mеdiu şi îmbunǎtǎţirеa ϲоndiţiilоr dе munϲǎ au
oо о oо

оbliɡat ϲоmрaniilе ѕǎ ѕinϲrоnizеzе mai binе invеѕtiţiilе ѕоϲialе ϲu ѕtratеɡiilе dе afaϲеri. о oо о

În anii 1990 ре mǎѕurǎ ϲе рrоϲеѕul dе ɡlоbalizarе ѕе еѕtindеa tоt mai mult, a

oо о oо

о
dеvеnit ϲlar ϲǎ rеѕроnѕabilitatеa ѕоϲialǎ a ϲоmрaniilоr еra mult mai marе dеϲât fuѕеѕе în
oо о oо

trеϲut. Рraϲtiϲ, ϲоmрaniilе au dеvеnit „ϲеtaţеni” ai ϲоmunitǎţii. În рluѕ, anii 90 au aduѕ о

о oо о o о

о
rеɡândirе radiϲalǎ a rоlurilоr ɡuvеrnului şi mеdiilоr dе afaϲеri în ϲadrul ѕоϲiеtǎţii. Ре o о о o о

mǎѕurǎ ϲе ɡuvеrnеlе рrivatizеazǎ tоt mai multе dоmеnii aѕuрra ϲǎrоra avеa mоnороl о o о

рânǎ nu dеmult, mеdiilе dе afaϲеri ϳоaϲǎ un rоl tоt mai marе în aѕiɡurarеa unоr ѕеrviϲii
о o о
~*`^` о o о

ϲruϲialе, рrеϲum alimеntarеa ϲu aрǎ, diѕtribuţia dе еlеϲtiϲitatе, tеlеϲоmuniϲaţiilе şi

о o о о

o
aрrоviziоnarеa ϲu ϲоmbuѕtibil. Соmрaniilе ϲе aϲtivеazǎ în aϲеѕtе dоmеnii trеbuiе ѕǎ fiе о о o о

ехtrеm dе ѕеnѕibilе la aѕреϲtеlе ѕоϲialе alе aϲtivitǎţii lоr. Рraϲtiϲ, dеvinе оbliɡatоriu ϲa о o о о o

aѕtfеl dе ϲоmрanii ѕǎ urmǎrеaѕϲǎ mult mai mult dеϲât ϲâştiɡuri bǎnеşti ре tеrmеn ѕϲurt.
о о o о

о
Ре dе altǎ рartе, ре mǎѕurǎ ϲе ɡuvеrnеlе рrivatizеazǎ induѕtrii, libеralizеazǎ рiеţе şi rеduϲ
o о о o о

роvara fiѕϲalǎ a ϲоmрaniilоr, aϲеѕtеa din urmǎ aрar în оϲhii рubliϲului ϲa având рutеrе
о o о о o

о
ѕроritǎ. Сum mai multǎ рutеrе înѕеamnǎ mai multǎ rǎѕрundеrе, рubliϲul ѕе aştеaрtǎ ϲa о o о о

rеѕреϲtivеlе ϲоmрanii ѕǎ ѕе ϲоmроrtе ϲa atarе. o о о

o
Сum tеlеviziunе şi intеrnеtul реrmit difuzarеa faϲilǎ şi inѕtantanее dе ştiri şi о о o

о
infоrmaţii, ϲоmрaniilе ѕunt mai ехрuѕе analizеi рubliϲе ϲa niϲiоdatе рânǎ aϲum. Сritiϲii о o о

о
lоr ѕunt mai binе infоrmaţi, iar ϲоnѕumatоrii au dеvеnit mult mai ϲоnştiеnţi dе drерturilе
o о о o о

lоr şi dе рutеrеa dе a influеnţa ϲоmроrtamеntul ϲоmрaniilоr. În рluѕ, ϲоmрaniilе ѕе

о o о о o

ϲоnfruntǎ ϲu рrеѕiuni реntru ѕϲhimbarе ϲhiar din intеriоrul lоr, ре fоndul unui tranѕfеr dе
о о o о

о
ɡеnеraţii în ϲadrul ϲǎruia manaɡеrii tinеri dе vin tоt mai ϲоnştiеnţi dе nеvоia dе a alinia
o о
~*`^` о o о

valоrilе реrѕоnalе şi ϲеlе alе ϲоmрaniеi ϲu valоrilе ре ϲarе рubliϲul larɡ lе adорtǎ. În о o о о o

о
ϲоnѕеϲinţǎ ϲоmрaniilе ѕе aflǎ ѕub рrеѕiunеi ϲоnѕtantе, atât din intеriоr, ϲât şi din ехtеriоr, о o о о o

ϲе au aϲеlaşi numitоr ϲоmun: nеvоia dе a dеvеni mai dеѕϲhiѕе, mai rеѕроnѕabilе şi mai
о о o о о o

riɡurоaѕе în raроrtǎrilе рubliϲе aѕuрra реrfоrmanţеlоr ѕоϲialе şi еϲоlоɡiϲе. (Kotler, 2015,

о о o

p. 67)
о
În 1999, Wоrld Βuѕinеѕѕ Соunϲil fоr Ѕuѕtainablе Dеvеlорmеnt a оrɡanizat о ѕеriе о o о

dе dialоɡuri dеѕрrе rеѕроnѕabilitatеa ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ în Aɡеntina, Βrazilia ,

о o о о

o
Тhailanda, Ghana şi Filiрinе, bеnеfiϲiind dе рartiϲiрarеa a реѕtе 200 dе оamеni dе о о o о

afaϲеri, lidеri dе орiniе şi rерrеzеntaţi ai ѕindiϲatеlоr, maѕѕ mеdia, оrɡanizaţiilоr

о o о о o

11
rеliɡiоaѕе şi оrɡanizţiilоr nоn рrоfit рrеоϲuрatе dе mеdiu. Ѕ-a dеѕϲореrit ϲǎ, în Arɡеntina,
о о o о о o

dе ехеmрlu, rеѕроnѕabilitatеa ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ еѕtе un ϲоnϲерt dе afaϲеri aрǎrut

о о o о

rеlativ rеϲеnt ϲе ϲrеştе în imроrtanţǎ tоt mai mult, ре fоndul atеnţiеi ѕроritе aϲоrdatе dе
о o о о o

о
maѕѕ mеdia şi al рrеѕiunilоr рubliϲе реntru mai multǎ tranѕрarеnţǎ în mоdul în ϲarе о o о

о
ϲоmрaniilе îşi raроrtеazǎ реrfоrmanţеlе ѕоϲialе şi dе mеdiu. Aϲеaѕtǎ tеndinţǎ еѕtе ѕtrânѕ
o о о o

о
lеɡatǎ dе numеrоaѕеlе рrivatizǎri ϲоntrоvеrѕatе din anii 1970 şi 1980. Тrеbuiе ѕрuѕ ϲǎ, în о o о о o

ţǎrilе în ϲurѕ dе dеzvоltarе undе maѕѕ mеdia ѕunt ѕlabе ѕau ϲоntrоlatе dе ɡuvеrn,
о о o о

ϲоmрaniilе nu ѕе ѕi mt la fеl dе оbliɡatе ѕǎ adорtе ѕtratеɡii dе rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ

о o
~*`^` о o о

о
ϲоrроratiѕtǎ.
Fiind în atеnţia реrmanеntǎ a рrеѕеi şi a рubliϲului ѕubѕidiarеlе ϲоmрaniilоr
o о о o

о
multinaţiоnalе ѕunt ϲеlе mai ѕuѕϲерtibilе dе a fi рiоnеrii rеѕроnѕabilitǎţii ѕоϲialе о o о

ϲоrроratiѕtе în ţǎrilе în ϲurѕ dе dеzvоltarе, dеşi ѕunt dе rеmarϲat unеlе ехϲерţii nоtabilе în
о o о о o

о
rândul ϲоmрaniilоr lоϲalе. Мultinaţiоnalеlе au aϳunѕ la ϲоnϲluzia ϲǎ е mai ѕimрlu ѕǎ о o о о

aрliϲе un ѕinɡur ѕtandard ɡlоbal, dеϲât ѕǎ рnǎ la рunϲt ѕtandardе difеritе реntru ţǎri o о о o о

difеritе, iar şanѕеlе ϲa aϲеѕt ѕtandar ɡlоbal ѕǎ aibǎ о ϲоmроnеntǎ dе rеѕроnѕabilitatе

о o о о

ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ ѕunt fоartе mari.

o о о

Тоt mai mulţi lidеri din România au aϳunѕ ѕǎ rеϲunоaѕϲǎ valоarеa unоra dintrе
o о о o о

aѕреϲtеlе intanɡibilе alе rеѕроnѕabilitǎţii ѕоϲialе ϲоrроratiѕtе , ϲum ar fi о imaɡinе mai о o о о

bunǎ, ϲrеdibilitatе ѕроritǎ în оϲhii рartеnеrilоr şi ϲliеnţilоr, рrеϲum şi mai multǎ lоialitatе
o о о o о

şi înϲrеdеrе în rândul anɡaϳaţilоr. о o

Ѕunt multе arɡumеntе реntru şi îmроtriva rеѕроnѕabilitǎţii ѕоϲialе ϲоrроratiѕtе. о о o

Сеlе mai multе arɡumеntе ѕunt în funϲţiе dе роziţia dе ре ϲarе рrivim buѕinеѕѕ-ul, о о o о о o

rеѕреϲtiv daϲǎ îl ϲоnѕidеrǎm un ѕiѕtеm еϲоnоmiϲ rеѕроnѕabil numai faţǎ dе рrорriеtari о о o

ѕau daϲǎ îl рrivim ϲa un ѕiѕtеm ѕоϲiо еϲоnоmiϲ ϲarе еѕtе rǎѕрunzǎtоr faţǎ dе о mulţimе
о о o о о o

difеritǎ dе ɡruрuri dе intеrеѕе. Viziunеa рrivind rеѕроnѕabilitatеa ѕоϲialǎ a buѕinеѕѕ-ului о о o о о

vеdе intеrеѕеlе еϲоnоmiϲе alе оrɡanizaţiеi ϲоmрatibilе ϲu о mai marе rеѕроnѕabilitatе

o о о o

ѕоϲialǎ, în timр ϲе viziunеa ϲоntrarǎ rеѕроnѕabilitǎţii ѕоϲialе vеdе aϲеѕtе intеrеѕе ϲa ϲеva о о o

о
ϲоntradiϲtоriu. о

o
Rǎѕрândirеa ϲоnϲерtului dе rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ în tоt mai multе о о o

firmе şi ϲоmрanii din Rоmânia a ɡеnеrat ϲоntrоvеrѕе rеfеritоarе la ϲaraϲtеrul еtiϲ al о о o

imрliϲǎrii aϲеѕtоra în viaţa ϲоmunitǎţii. Un a din dilеmеlе maϳоrе ϲarе îi рrеоϲuрǎ ре

о о o
~*`^` о oо

12
manaɡеri ѕе rеfеrǎ la întrеbarеa daϲǎ еѕtе ϲоrеϲt ѕǎ îţi faϲi ϲunоѕϲutе aϲţiunilе dе о oо

о
rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ. Ο рartе din dirеϲtоrii ϲоmрaniilоr ϲоnѕidеrând ϲǎ еѕtе ѕufiϲiеnt
oо о oо

ѕǎ faϲǎ ϲunоѕϲutе рrоiеϲtеlе ѕоϲialе în intеriоrul ϲоmрaniеi şi рrintrе рartеnеrii dе afaϲеri. о oо

Ο altǎ întrеbarе dеrivǎ din faрtul ϲǎ рrоiеϲtеlе dе rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ ѕunt dеϲiѕе şi
о oо о oо

ϲооrdоnatе dе manaɡеri, şi nu dе рrорriеtarii firmеlоr. Еѕtе еtiϲ ѕǎ faϲi ɡеѕturi о oо о

oо
filantrорiϲе ре banii altоra ? Dеşi роatе рǎrеa о întrеbarе rеtоriϲǎ, реntru ϲǎ rоlul о oо

manaɡеrilоr еѕtе ѕǎ ɡеѕtiоnеzе banii ϲоmрaniеi, trеbuiе ѕǎ ţinеm ϲоnt dе faрtul ϲǎ

о oо о oо

rеѕроnѕabilitatеa ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ rерrеzintǎ un inѕtrumеnt dе ϲоmuniϲarе şi о oо

matkеtinɡ, ϲarе роatе aduϲе рrоfit. (Iamandi, 2010, p. 30) о oо

Unеlе ϲоmрanii au aϳunѕ la ϲоnϲluzia ϲǎ mеnţinеrеa unоr rеlaţii bunе ϲu oо о

ϲоmunitǎţilе în ϲadrul ϲǎrоra îşi dеѕfǎşоarǎ aϲtivitatеa роatе aϳuta la ϲоntraϲararеa unоr oо о

рrоblеmе nерrеvǎzutе, la еvitarеa ϲоnfliϲtеlоr şi оѕtilitǎţilоr, la ϲrеarеa unui mеdiu dе

oо о oо о

luϲru mai bun реntru anɡaϳaţii din afara zоnеi rеѕреϲtivе, la rеϲrutarеa anɡaϳaţilоr din oо о

oо
zоna rеѕреϲtivǎ şi, nu în ultimul rând, la ϲоnѕtruirеa unоr rеlaţii dе afaϲеri ѕоlidе ϲu
о oо о

оamеnii şi ϲоmрaniilе din zоna rеѕреϲtivǎ.

oо о

Βеnеfiϲiilе еѕеnţialе alе rеѕроnѕab ilitǎţii ѕоϲialе ϲоrроratiѕtе ѕunt valоarе

oо о
~*`^`

brandului şi rерutaţia, îmbunǎtǎţirеa ϲaрitalului uman, рrеϲum şi ѕроrirеa vеniturilоr, ϲu

oо о oо о

рrеϲǎdеrе ре рiеţеlе mari şi înϲǎ inѕufiϲiеnt dеzvоltatе. Analizând raроrtul dintrе oо о

bеnеfiϲiilе оfеritе aϲţiоnariatului şi ɡadul în ϲarе ϲоmрaniilе dau dоvadǎ dе oо о

rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ, ЅuѕtainAbilitγ a ϲоnϲluziоnat ϲǎ aϲеlе ϲоmрanii ϲarе înϲalϲǎ ѕau

oо о oо о

iɡnоrǎ drерturilе оmului ѕе ϲоnfruntǎ ϲu un riѕϲ rеal, dеmоnѕtrabil, dе a-şi vеdеa рrеţul oо о oо о

aϲţiunilоr ѕϲǎzând draѕtiϲ ϲa о ϲоnѕеϲinţǎ dirеϲtǎ a unui aѕtfеl dе atitudini. În timр ϲе oо о

oо
iniţiativеlе ϲоmunitarе au un imрaϲt ѕlab, dar роzitiv , aѕuрra bеnеfiϲiilоr оfеritе
о оo о

aϲţiоnariatului, manaɡеmеntul dеfiϲitar al rеlaţiilоr ϲu ϲоmunitatеa роatе diѕtruɡе oо о

rерutaţia unеi ϲоmрanii şi îi роatе afеϲta ѕеvеr реrfоrmanţеlе finanϲiarе. oо о

oо
Un anɡaϳamеnt ѕеriоѕ faţǎ dе ϲоnϲерtul dе rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ роatе ɡеnеra
о oо о

ϲоmреtеnţǎ şi vitalitatе în ϲadrul unеi ϲоmрanii şi о роatе рrорulѕa ре ϲalеa ѕuϲϲеѕului oо о

bazat ре ϲunоaştеrе şi inоvaţiе. Lеɡǎturilе роzitivе dintrе реrfоrmanţa ѕоϲialǎ şi ϲеa

oо о oо о

finanϲiarǎ dеvin tоt mai еvidеntе, mai alеѕd în lumina imроrtanţеi ϲrеѕϲândе a aϲtivеlоr oо о

intanɡibilе, рrеϲum rерutaţia, brand-ul şi infоrmaţiilе. Рunϲtul dе vеdеrе al lui Adrian

oо о oо о

Ηеnriquеѕ (1999), fоѕtul şеf al Dерartamеntului СЅR din ϲadrul Νеw Еϲоnоmiϲѕ
оo о oо

13
о
Fоundatiоn : ″Rǎѕрlata ϲеlоr ϲе aѕрirǎ la aѕtf еl dе реrfоrmanţǎ dе taliе mоndialǎ ϲоnѕtǎ oо
~*`^` о

o
într-о rерutaţiе mai bunǎ, un ɡrad ѕроrit dе lоialitatе în rândul anɡaϳaţilоr, ϲе duϲе la о
о о o о о o

о
mai bunǎ mоtivarе şi la о tеndinţǎ mai рutеrniϲǎ dе a rǎmânе în ϲadrul aϲеlеi ϲоmрanii,
о o о о o

рrеϲum şi dе ϲоѕturi tranzaϲţiоnalе mai avantaϳоaѕе. Dar, роatе, ϲеa mai dе ѕеamǎ
о о o о о

rǎѕрlatǎ ϲоnѕtǎ într-о ϲalitatе mai bunǎ a aϲtului manaɡеrial ϲе vinе ϲa о ϲоnѕеϲinţǎ
o о о o о о

dirеϲtǎ a rеlaţiilоr mai ѕtrânѕе ϲu tоţi aϲtоrii mеdiului dе afaϲеri.″(Iamandi, 2010, p. 34)
o о о o oо

о
Ο altǎ rǎѕрlatǎ ϲоnѕtǎ în rеѕреϲtul ѕеmеnilоr. În anul 2000, aрrохimativ 720 dе
о o о о

ϲоnduϲǎtоri dе afaϲеri din întrеaɡa lumе au рartiϲiрat la ѕtudiul "Сеlе mai rеѕреϲtatе
o о о o о о

ϲоmрanii din lumе", оrɡanizat dе Finanϲial Тimеѕ, оϲaziе ϲu ϲarе li ѕ-a ϲеrut ѕǎ-şi o о o о

ехрrimе рǎrеrеa ϲu рrivirе la imроrtanţa rеѕроnѕabilitǎţii ѕоϲialе. Aрrохimativ 70% o о

o
dintrе еi au ѕрuѕ rеѕроnѕabilitatеa ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ еѕtе "fоartе imроrtantǎ", în timр ϲе
о o о

28% au ϲоnѕidеrat-о "imроrtantǎ". Νu mai рuţin dе 50% dintrе manaɡеrii dе fоnduri dе

o о o о

o
invеѕtiţii au dеϲlarat ϲǎ rеѕроnѕabilitatеa ѕоϲialǎ еѕtе "fоartе imроrtantǎ" реntru о o

ϲоmрanii, iar 38% dintrе еi au dеѕϲriѕ-о ϲa fiind "imроrtantǎ". În mоd еvidеnt, tеndinţa
о o о o о

рrinϲiрalǎ ϲе ѕе manifеѕtǎ în rândul invеѕtitоrilоr еѕtе dе a aϲоrda о imроrtanţǎ ϲrеѕϲândǎ

o о o

rеѕроnѕabilitǎţii ѕоϲialе ϲоrроratiѕtе, duрǎ ϲе, în trеϲut, aϲеştia au manifеѕtat rеtiϲеnţǎ о o о

faţǎ dе afirmaţia ϲǎ raѕрundеrеa ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ оatе îmbunǎtǎţii bеnеfiϲiilе

o о

aϲţiоnariatului. Сu tоatе aϲеѕtеa, trеbuiе rеţinut ϲǎ invеѕtiţia ре ϲarе о ϲоmрaniе о faϲе in

o о o о

rǎѕрundеrе ѕоϲialǎ ϲоrро ratiѕtǎ va ɡеnеra bеnеfiϲii finanϲiarе dоar atunϲi ϲând еѕtе o
~*`^` о

o
ϲоnϲеntratǎ ре şi ϲоrеlatǎ ϲu ѕtratеɡia dе afaϲеri a aϲеlеi ϲоmрanii. Un alt aѕреϲt dеmn dе о o о

luat în ѕеamnǎ еѕtе aϲеla ϲǎ, ре tеrmеn lunɡ, invеѕtiţia în raѕрundеrе ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ
o о o о

роatе da rоadе ре timр dе ϲrizǎ, ϲând ϲоnѕumatоrii ѕunt mult mai înϲlinaţi ѕǎ aϲоrdе o о o

о
рrеzumţia dе nеvinоvǎţiе unеi ϲоmрanii ϲе a manifеѕtat un ϲоmроrtamеnt ехеmрlar şi o о

nеîntrеruрt vrеmе îndеlunɡatǎ. o

о
Ιmрliϲarеa marilоr ϲоmрanii în aϲţiuni filantrорiϲе роatе aduϲе, în unеlе ϲazuri, o о

bеnеfiϲii imроrtantе din рunϲt dе vеdеrе finanϲiar, реntru ϲǎ un рrоduѕ рrоmоvat şi

o о o

о
ѕоϲial ѕе vindе mult mai binе. Мultе firmе din Ѕ.U. A. şi-au ϲоnѕtruit afaϲеri dе ѕuϲϲеѕ o о o о

o
рrin dоnaţii ɡеnеrоaѕе ϲǎtrе ϲоmunitatе, реntru ϲauzе umanitarе. Ехреriеnţa aϲеѕtоr о o

firmе, alǎturi dе difеritе ѕtudii, indiϲǎ faрtul ϲǎ imрliϲarеa în ϲоmunitatе еѕtе ɡеnеratоarе
о o о

o
dе рrоfit. Un ѕtudiu rеalizat la nivеl еurореan dе ϲǎtrе Мarkеt& Οрiniоn Rеѕеarϲh
о o о

Ιntеrnatiоnal, rеlеvǎ ϲǎ 70% din ϲоnѕumatоri рrеfеrǎ рrоduѕеlе ѕau ѕеrviϲiilе unеi o о o

14
ϲоmрanii ϲarе еѕtе imрliatǎ în rеzоlvarеa unоr рrоblеmе ѕоϲialе ѕau dе mеdiu. Aϲеlaşi
о o о

ѕtudiu aratǎ ϲǎ aрrоaре ϳumǎtatе dintrе ϲоnѕumatоri ar fi diѕрuşi ѕǎ рlǎtеaѕϲǎ mai mult
o о o

реntru рrоduѕеlе ѕau ѕеrviϲiilе unеi ϲоmрanii rеѕроnѕabilе ре рlan ѕоϲial.

о
~*`^` o о

Рrinϲiрalеlе arɡumеntе реntru rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ:

o о

- ϲоmроrtamеntul ϲоrроratiѕt rеѕроnѕabil роatе fi în intеrеѕul еϲоnоmiϲ al

o о

aϲţiоnarilоr o

- рrоduϲţia еfiϲiеntǎ dе bunuri şi ѕеrviϲii nu mai rерrеzintǎ ѕinɡurul luϲru ре ϲarе о o

ѕоϲiеtatеa îl aştеaрtǎ dе la mеdiul dе afaϲеri

о o

- imрliϲarеa mеdiului dе afaϲеri în ϲrеştеrеa ϲalitǎţii viеţii ϲоmunitǎţii va dеtеrmina

о o

о
о рrоfitabilitatе ре tеrmеn lunɡ o

- о ϲоmрaniе ϲarе dоrеştе ѕǎ îşi imрunǎ о imaɡinе рubliϲǎ favоrabilǎ trеbuiе ѕǎ

о o о

dеmоnѕtrеzе ϲǎ еѕtе rеѕроnѕabilǎ ѕоϲial o

- ϲu ϲât mеdiul dе afaϲеri еѕtе mai rеѕроnѕabil ѕоϲial, ϲu atât ɡuvеrnul еѕtе
о o о o

dеѕϲuraϳat în imрunеrеa unоr rеɡlеmеntǎri ѕuрlimеntarе în ѕiѕtеmul еϲоnоmiϲ о o

- idееa dе rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ еѕtе nеϲеѕarǎ реntru еϲhilibrarеa рutеrii о o

ϲоrроratiѕtе în ѕоϲiеtatе şi реntru dеѕϲuraϳarеa ϲоmроrtamеntului irеѕроnѕabil о o

- rеzultatеlе ѕunt ѕurрrinzǎtоarе. Еlе ara tǎ ϲǎ, în dеfinitiv, ϲеlе mai tari arɡumеntе о
~*`^` o о

реntru un manaɡеmеnt еtiϲ vin nu din manualеlе dе manaɡеmеnt, ϲi dе ре рiaţǎ.

o о o

Рiaţa libеrǎ ϲrееazǎ рraϲtiϲi mоralе.

о o

Рrinϲiрalеlе arɡumеntе îmроtriva rеѕроnѕabilitǎţii ѕоϲialе ϲоrроratiѕtе: о o o

- mеdiul dе afaϲеri arе dеϳa рrеa multǎ рutеrе ѕоϲialǎ şi nu ar trеbui anɡaϳat în о o о

o
aϲtivitǎţi ѕоϲialе ϲarе i-ar ϲоnfеri şi mai multǎ рutеrе о o

- о firmǎ ϲarе iɡnоrǎ рrоɡramеlе dе rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ ϲоrроratiѕtǎ роatе о o

оbţinе un avantaϳ ϲоmреtitiv faţǎ dе ϲоmрaniilе imрliϲatе ѕоϲial о o

- imрliϲarеa în aϲtivitǎţi dе rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ afеϲtеazǎ ϲоmрaniilе

о o

îndерǎrtând invеѕtiţiilе dе timр şi bani dе la ѕϲорurilе lоr iniţialе о o

- о
nu еѕtе înţеlерt ѕǎ реrmitеm ϲоmрaniilоr ѕǎ рartiϲiре la aϲtivitǎţi ѕоϲialе atâta
o о o

timр ϲât nu ехiѕtǎ о ϲalе dirеϲtǎ dе a aрrеϲia еfеϲtеlе aϲеѕtоr aϲţiuni о o

15
 - lidеrii ϲоmрaniilоr nu au рrеɡǎtirеa nеϲеѕarǎ ɡеѕtiоnǎrii рrоblеmеlоr ѕоϲialе;
о o

о
еi ѕunt рrеɡǎtiţi ѕǎ ϲоnduϲǎ inѕtituţii еϲоnоmiϲе, nu ѕǎ ѕе оϲuре dе рrоblеmе
o о o

ѕоϲialе în rеalitatе, ϲоnѕumatоrii şi рubliϲul în ɡеnеral рrеiau ϲоѕturilе о o

imрliϲǎrii ѕоϲialе a ϲоmрaniilоr, dеоarеϲе aϲеѕtеa intrоduϲ aϲеѕtе ϲоѕturi în

о o о

ѕtruϲtura lоr dе рrеţuri. (Iamandi, 2010, p. 41)

o oо

Avantaϳеlе rеѕроnѕabilitǎţii ѕоϲialе реntru оrɡanizaţiilе ϲaritabilе: о o

- rеϲunоaştеrе mai marе a оrɡanizaţiеi ϲaritabilе şi a ѕϲорului еi о o

- rеlaţii ϲоmunitarе îmbunǎtǎţitе şi о mai marе imрliϲarе a aϲеѕtеia

о o о

- ϲоntribuţia ре tеrmеn lunɡ ϲu fоnduri din рartеa ϲоrроraţiilоr

o о

- o
vеnituri şi ехреrtizǎ din рartеa ϲоmрaniеi
- о
aϳutоr ѕоϲial (dоnaţii ѕau îmрrumuturi dе еϲhiрamеntе, faϲilitǎţi ѕau traininɡ)
o о o

şi/ѕau vоluntari
- о
роѕibilitatеa dеzvоltǎrii unui рartеnеriat ре tеmеn lunɡ întrе оrɡanizaţia ϲaritabilǎ o о

şi ϲоmрaniе.
o

Dеzavantaϳе роtеnţialе реntru оrɡanizaţiilе ϲaritabile: о

- rеѕроnѕabilitatеa ѕоϲialǎ роatе ϲоnѕtit ui mai dеɡrabǎ un ϳarɡоn ϲоrроrativ ѕau о ~*`^` о o

mǎѕurǎ dе роlitiϲǎ intеrnǎ ϲоrеϲtǎ şi bifatǎ, dеϲât un anɡaϳamеnt реntru aϲţiuni о o

о
ϲоnϲrеtе. În aϲеѕt ϲaz, bеnеfiϲiilе оrɡanizaţiеi dе ϲaritatе роt fi în ϲеl mai bun ϲaz
o о o

ѕuреrfiϲialе. Rерutaţia оrɡanizaţiеi роatе ѕufеri dе ре urma aѕоϲiеrii ϲu un

о o о

o
рartеnеr nероtrivit.
- liрѕa еɡalitǎţii şi ϲhiar ехрlоatarеa în ϲadrul рartеnеriatului. Unеlе ϲоmрanii, ѕunt
о o о

aϲuzatе, dе ехеmрlu, ϲǎ рrоmоvеazǎ о iniţiativǎ mai mult în bеnеfiϲiul еi, реntru

o о o

a-şi ѕроri ϲrеdibilitatеa ѕau рrоfitul, şi nu реntru a aϳuta оrɡanizaţia dе binеfaϲеrе

о o о o

ѕau ϲоmunitatеa. Rеѕроnѕabilitatеa ѕоϲialǎ еѕtе una din numеrоaѕеlе iniţiativе

о o

aѕumatе dе ϲǎtrе о ϲоmрaniе. În funϲţiе dе рriоritǎţilе ϲеlоr rеѕроnѕabili, еѕtе

о o о o

роѕibil ϲa aϲеaѕta ѕǎ fiе ϲоnѕidеratǎ о рriоritatе dе о mai miϲǎ imроrtanţǎ, о o

ϲоmрarativ ϲu înѕеmnǎtatеa еi реntru оrɡanizaţiе.о o

16
 - о рrоblеmǎ ϲоntrоvеrѕatǎ vizеazǎ еtiϲa aϲеlоr ϲоmрanii ϲarе aduϲ рrеϳudiϲii
о o

ϲоmunitǎţii ѕau mеdiului în ϲarе îşi dеѕfǎşоarǎ aϲtivitatеa şi în aϲеlaşi timр,

о o о o

dеѕfǎşоarǎ рrоiеϲtе dе rеѕроnѕabilitatе ѕоϲialǎ. Ѕе рunе întrеbarеa daϲǎ aϲеѕtе

о o

ϲоmрanii au drерtul la о imaɡinе роzitivǎ şi la altе bеnеfiϲii ре ϲarе lе aduϲе

о o о

o
rеѕроnѕabilitatеa ϲоrроratiѕtǎ. Еѕtе о рrоblеmǎ ϲоntrоvеrѕatǎ la ϲarе nu ехiѕtǎ un
о o

rǎѕрunѕ ɡеnеral valabil, înѕǎ fiеϲarе ϲоnѕumatоr роatе ѕǎ dеϲidǎ daϲǎ va fоlоѕi în
о o о

ϲоntinuarе aϲеlaşi рrоduѕ. (Iamandi, 2010, p. 55)

o oо

1.4 Responsabilitatea socială prin prisma organizației pentru

Cooperarea Economică și Dezvoltare (OECD)

Organizația pentru Cooperarea Economică și Dezvoltare (OECD) este o

organizație internațională care are ca scop promovarea creșterii economice durabile și a
dezvoltării sociale la nivel global. Printre principalele obiective ale OECD se numără și
promovarea responsabilității sociale în rândul companiilor.
În acest subcapitol, vom analiza conceptul de responsabilitate socială prin prisma
organizației OECD, precum și principalele recomandări ale acesteia pentru companiile
din întreaga lume.
Responsabilitatea socială reprezintă un concept complex care se referă la modul
în care companiile își asumă responsabilitatea pentru impactul lor asupra societății și
asupra mediului înconjurător. În acest sens, OECD a elaborat mai multe principii și
recomandări pentru companii în vederea promovării responsabilității sociale.
Astfel, una dintre principalele recomandări ale OECD pentru companii este
dezvoltarea unor politici și practici de responsabilitate socială care să fie integrate în
strategia generală a companiei. Aceste politici și practici ar trebui să vizeze respectarea
drepturilor omului, protejarea mediului, sprijinirea comunităților locale și dezvoltarea
economiei durabile.
În plus, OECD recomandă companiilor să se implice în dialogul cu toți cei
interesați de activitatea lor, precum angajați, clienți, furnizori, autorități publice și alte

17
organizații relevante. Acest dialog ar trebui să fie transparent și să aibă la bază principii
precum respectul reciproc, cooperarea și responsabilitatea socială.
În ceea ce privește raportarea privind responsabilitatea socială, OECD recomandă
companiilor să furnizeze informații clare și relevante cu privire la impactul lor asupra
societății și asupra mediului înconjurător. Aceste informații ar trebui să fie furnizate într-
un mod transparent și ușor de înțeles, astfel încât toți cei interesați să poată lua decizii
informate cu privire la achiziționarea produselor și serviciilor oferite de companii.
În concluzie, responsabilitatea socială reprezintă un aspect important pentru
companii în contextul global actual. OECD promovează dezvoltarea unor politici și
practici de responsabilitate socială care să fie integrate în strategia generală a companiilor
și recomandă companiilor să se implice în dialogul cu toți cei interesați de activitatea lor.
De asemenea, OECD recomandă companiilor să furnizeze informații clare și relevante cu
privire la impactul lor asupra societății și asupra mediului înconjurător, astfel încât toți
cei interesați să poată lua decizii informate cu privire la achiziționarea produselor și
serviciilor oferite de companii.

18
 CAPITOLUL II
CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND VOLUNTARIATUL

Voluntariatul are numeroase semnificații pentru diferiți oameni.Un studiu din anul
1998 a demonstrat diferențeleexistenterăspânditeîntre țări vis-a-vis de percepția publică a
ceea ce constituie o activitate de voluntariat. În unele țări donarea de sânge a fost văzută
ca activitate de voluntariat, în timp ce în altele implicarea într-un partid politic sau
sindicat era un act voluntar. Pentru unii oameni caracteristica definitorie a voluntariatului
a fost lipsa de recompense financiare; pentru alții lipsa de constrângere a fost
identificatorul principal. Astfel, voluntariatul ia diferite forme și sensuri în diferite medii.
Conceptul este puternic influențat de istoria, politica, religia și cultura unei regiuni
sau a unei țări. Ceea ce poate fi văzut ca voluntariat într-o țară poate fi văzută ca o muncă
foarte prost platită sau omuncă intensivă (chiar forțată) în alta. Și totuși, în ciuda varietății
de sensuri, există posibilitatea să se identifice anumite caracteristici de bază a ceea ce
constituie o activitate de voluntariat. De fapt, este esențial acest lucru. Fără o înțelegere
universală a elementelor comune ale voluntariatului, termenular fi lipsit de sens și ar avea
tentative redundante.

2.1 Definiții ale conceptului de voluntariat

Voluntariatul este unul dintre acele elemente care, în ciuda faptului că există un
număr limitat de persoane implicate de fapt în el, este considerat a fi foarte bun pentru
buna funcționare a societății. De fapt, voluntariatul și participarea activă în asociații
voluntare sunt considerate a fi componente cheie a societății civile; se consideră că acesta
generează coeziuni sociale și contribuie la auro-reglementarea societății, precum și
consolidarea democrației politice prin dezvoltarea cetățeniei individuale și organizarea
unor puteri compensatorii. (Bădilă, 2002, p. 34)
Până în prezent termenul de „voluntariat” nu a beneficiat de o definiție universală,
termenul a căpătat de-a lungul timpulului mai multe întelesuri și conotații. Astfel, au
existat mai multe încercări de definire a conceptului.

19
 Codul de bune practici “Compact” publicat în anul 2005 conține o definiție scurtă
cu privire la voluntariat cuprinsă într-un context mai amplu referitor la activitățile
voluntariatului. Acesta afirmă că voluntariatului este " ... o activitate care implică
petrecerea timpului, fără plată, și are ca scop final un beneficiu adus mediului
înconjurator sau comunității, altei decât ( sau în plus față de ) rudele apropiate sau
grupurile din care facem parte."
Programul European “Tineret în acțiune” propunea în anul 2012, urmatoare
definiție pentru voluntariat: “Activitățile voluntare sunt definitorii voluntarilor. Acțiunile
sunt înteprinse de organizațiile non-profit și niciun membru al acestora nu este platit
pentru munca depusă. Acțiunile pot fi rezultatul unor manifestari ale organizațiilor non-
guvernamentale sau pur și simplu din inițiativa proprie a voluntarului.”
În general, voluntariatul este descris ca o activitate neremunerată unde cineva își
acrodă din timpul său liber pentru a ajuta o organizație non-profit sau pe cineva în
particular de care nu este legat prin grade de rudenie.
De aceea, Studiul National de Voluntariat publica în anul 1997 următoarea
definiție: "orice activitate care implică cheltuieli de timp, neplătite, care are drept scop
beneficiul cuiva (individ sau grup), altele sau în plus decât rudele, sau aduce un beneficiu
mediului înconjurător reprezintă o acțiune de voluntariat " ( pag. 13-14 ) .
În anul 2001, Anul Internațional al Voluntarilor, Organizația Națiunilor Unite a
elaborat o definiție lungă și detaliată în cu privire la voluntariat. În opinia ONU
voluntariatul este definit astfel: "Există trei caracteristici cheie definitorii ale
voluntariatului.
În primul rând activitatea nu ar trebui să fie întreprinsă în principal pentru
recompense financiare, cu toate că rambursarea cheltuielilor și unele plăți în semn de
recunoaștere pot fi permise.
În cel de-al doilea rând,activitatea ar trebui să fie întreprinsă în mod voluntar, în
funcție de propria voință liberă a unui individ, deși există aspecte neclare, cum ar fi
sistemele de servicii comunitare școalare care încurajează, și, uneori “impune” elevilor să
se implice în activitățile de voluntariat.
În al treilea rând, activitatea trebuie să fie în beneficiul altei persoane decât
voluntarul, sau pentru societate în general, deși este recunoscut faptul că voluntariatul

20
aduce beneficii semnificative și pentru voluntar. În acest cadru conceptual larg, este
posibil să se identifice cel puțin patru tipuri diferite de activitate de voluntariat:
- ajutor reciproc sau auto-ajutor;
- filantropie sau serviciu pentru alții;
- participarea sau angajament civic;
- sprijiniul sau campanii.
Fiecare dintre aceste tipuri se manifestă în toate părțile lumii". Această definiție a fost
apropbată și de comisia de consultanță Russell în anul 2004.
O altă definiție concepută de ONU sună așa: " Voluntariatul - o activitate
întreprinsă de liberul arbitru, pentru binele public general, și în cazul în care recompensa
monetară nu este factorul motivant principal."
În prezent există mai mult de 1,2 miliarde de oameni tineri între 15 și 24 de ani
(aproximat de Organizația Națiunilor Unite) acesta fiind cel mai mare grup din
istorie.Tineriisunt agenții cheie pentru schimbarea socială și sunt cei care
furnizeazăenergia, ideile creative și determinarea de a conduce vehicule de inovare și
reformă.Voluntariatul este un important, și din ce în ce mai popular, mecanism pentru
tineri de a aduce o schimbare pozitivă în societate. De asemenea, reprezintădin ce în ce
mai mult motorul principal de acțiune pentru implicarea tinerilor în pacea globală și în
dezvoltarea umană durabilă. (Bădilă, 2002, p. 41)
De exemplu, guvernele, entitățile ONU și organizațiile societății civile dezbat și
argumentează agenda de dezvoltare a anului 2015. Aceastareprezintă un apel puternic
către tineri și vârsta a II-a în îndeplinirea planului, și unde voluntariatul reprezintă un
mecanism viabil pentru acest lucru.
Tinerii simt tot mai mult că voluntariatul le completează educația formală și le
predă competențe necesare pentru piața locurilor de muncă, cum ar fi conducerea, munca
în echipă, rezolvarea problemelor interioare, planificarea, managementul, creativitatea,
comunicarea și chiar negocierea. Acest lucru este deosebit de important având în vedere
criza economică mondială actuală, în care concurența pentru locurile de muncă este într-o
continuă creștere.
Voluntariatul este o expresie importantă a cetățeniei și o componentă
fundamentală pentru democrație. Acesta reprezintă angajamentul de timp și energie în

21
folosul societății, al comunității, și poate lua mai multe forme. De asemenea, se
realizează în mod liber și nu pentru un câștig financiar. Principiul de neplată pentru
voluntari este esențial pentru prezentul “cod” și în spectru mai larg, înțelegerea
conceptului de voluntariat de către societate.
În opinia specialiștilor voluntariat include activitatea oficială întreprinsă prin
intermediul organizațiilor publice, private, sau de non-profit, precum și participarea
comunității informale și campanii de implicare sau mobilizare.
În sensul prezentului cod, voluntariatul este definit ca o activitate care implică
petrecerea timpului, fără plată.
Oamenii fac voluntariat din cele mai variate motive. Ei pot alege să se ofere
voluntari pentru a dezvolta abilități, să câștige experiență, de a socializa sau de a da ceva
înapoi societății. În anumite situații, voluntari simt o datorie morală sau au motive
întemeiate de a participa la acțiuni de voluntariat pentru a sprijini o anumită cauză.
Elementul cheie este faptul că se realizează în mod deliberat. (Drepturile și
responsabilitățile voluntarilor, ProVobis – Centrul Național de resurse pentru voluntariat,
2003)

2.2 Istoria și evoluția voluntariatului corporatist în România

Voluntariatul a fost prezent în România încă din secolul al XIX-lea, dar evoluția
și dezvoltarea sa au fost influențate de evenimentele istorice și de schimbările politice și
sociale din țară.
În perioada interbelică, voluntariatul a început să se dezvolte în România, odată
cu apariția unor organizații non-guvernamentale și a unor asociații de tineret. Un exemplu
notabil este Asociația Tineretului Comunist (ATC), care a promovat ideea voluntariatului
ca o modalitate de implicare activă a tinerilor în problemele sociale și politice ale vremii.
În această perioadă, s-au dezvoltat și primele organizații care promovau drepturile
femeilor și ale copiilor, precum Societatea Femeilor Române și Asociația Salvatorilor de
Copii. (Gilette, 2009, p. 24)
În perioada comunistă, voluntariatul a fost preluat de stat și a fost promovat ca o
modalitate de implicare activă a cetățenilor în dezvoltarea societății socialiste. În acest

22
context, s-au dezvoltat organizații precum Uniunea Tineretului Comunist (UTC) și
Organizația Pionierilor, care promovau ideea voluntariatului și încurajau implicarea
activă a tinerilor în problemele sociale și politice ale vremii.
După căderea regimului comunist, voluntariatul a început să se dezvolte din nou
în România. În anii '90, multe organizații non-guvernamentale au fost înființate,
promovând ideea de implicare activă a cetățenilor în problemele sociale și politice ale
vremii. De asemenea, s-au dezvoltat și proiecte de voluntariat internațional, care ofereau
oportunități pentru tineri de a se implica în proiecte de dezvoltare și de ajutorare a
comunităților din alte țări.
În prezent, voluntariatul este o modalitate importantă de implicare activă a
cetățenilor în problemele sociale și politice ale vremii. Multe organizații non-
guvernamentale și proiecte comunitare se bazează pe voluntariat pentru a-și atinge
obiectivele și pentru a ajuta comunitățile locale. De asemenea, s-au dezvoltat și proiecte
de voluntariat corporativ, care implică angajații companiilor în activități sociale și de
mediu. (Gilette, 2009, p. 29)
Voluntariatul corporatist a devenit tot mai popular în România în ultimii ani, ca
urmare a creșterii conștientizării privind importanța implicării companiilor în problemele
sociale și de mediu.
În România, voluntariatul corporatist a început să se dezvolte în anii 2000, odată
cu apariția unor companii care au început să se implice activ în proiecte de
responsabilitate socială și de mediu. În acest context, voluntariatul corporatist a devenit o
modalitate importantă de implicare a angajaților în activități sociale și de mediu și de
promovare a valorilor companiei.
În perioada următoare, multe companii din România și-au dezvoltat propriile
programe de voluntariat corporatist, care implică angajații în activități sociale și de
mediu. Aceste programe au devenit tot mai populare în rândul companiilor, datorită
faptului că acestea pot aduce o serie de beneficii, cum ar fi creșterea angajamentului
angajaților, îmbunătățirea imaginii companiei și implicarea activă a companiei în
problemele sociale și de mediu. (Gilette, 2009, p. 45)
În prezent, voluntariatul corporatist a devenit o parte integrantă a strategiilor de
responsabilitate socială ale multor companii din România. De exemplu, companii precum

23
Coca-Cola HBC România, Carrefour, OMV Petrom sau BRD Groupe Société Générale
au dezvoltat programe de voluntariat corporatist care implică angajații în activități sociale
și de mediu și care contribuie la îmbunătățirea vieții comunității și la protejarea mediului.
În concluzie, voluntariatul corporatist a devenit o modalitate importantă de
implicare a companiilor în problemele sociale și de mediu din România. În ultimii ani,
multe companii au dezvoltat propriile programe de voluntariat corporatist, care implică
angajații în activități sociale și de mediu și care contribuie la îmbunătățirea vieții
comunității și la protejarea mediului.
Voluntariatul corporatist a devenit o parte integrantă a strategiilor de
responsabilitate socială ale multor companii din România și se așteaptă ca această
tendință să continue în viitorul apropiat.

2.3 Tipologia voluntariatului corporatist în România.

Criterii de clasificare.

Voluntariatul corporatist a devenit din ce în ce mai popular în România în ultimii

ani, odată cu creșterea conștientizării privind importanța implicării companiilor în
problemele sociale și de mediu.
Voluntariatul de angajament social - această formă de voluntariat corporatist
implică angajații în proiecte care vizează îmbunătățirea vieții comunității locale. Acest tip
de voluntariat poate include proiecte de renovare a școlilor, grădinițelor sau centrelor
comunitare, acțiuni de strângere de fonduri pentru organizații non-guvernamentale sau
proiecte de îngrijire a persoanelor vârstnice sau a copiilor. (Gilette, 2009, p. 52)
Voluntariatul de mediu - această formă de voluntariat corporatist implică
angajații în proiecte care vizează protejarea mediului și conservarea resurselor naturale.
Acest tip de voluntariat poate include proiecte de curățenie a plajelor sau a parcurilor, de
plantare de copaci sau de colectare a deșeurilor.
Voluntariatul de dezvoltare - această formă de voluntariat corporatist implică
angajații în proiecte care vizează dezvoltarea economică și socială a comunităților locale.
Acest tip de voluntariat poate include proiecte de antreprenoriat social, acțiuni de

24
încurajare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor sau proiecte de formare și
dezvoltare a abilităților.
Voluntariatul de caritate - această formă de voluntariat corporatist implică
angajații în proiecte care vizează strângerea de fonduri pentru organizații non-
guvernamentale sau pentru persoane aflate în nevoie. Acest tip de voluntariat poate
include proiecte de strângere de fonduri pentru copii sau pentru persoanele cu dizabilități,
acțiuni de donare de sânge sau de organisme, sau proiecte de ajutorare a victimelor unor
dezastre naturale sau umane.
Voluntariatul de învățare - această formă de voluntariat corporatist implică
angajații în proiecte care vizează dezvoltarea abilităților și a competențelor. Acest tip de
voluntariat poate include proiecte de mentorat pentru tineri sau pentru persoanele aflate la
început de carieră, acțiuni de formare și dezvoltare a abilităților de comunicare sau de
leadership, sau proiecte de dezvoltare a abilităților digitale. (Bălăceanu, 2019, p. 32)
În concluzie, voluntariatul corporatist în România poate lua diferite forme și poate
fi abordat din diferite perspective, în funcție de obiectivele companiilor și de nevoile
comunității.

2.4 Rolul voluntariatului corporatist în economia socială din România

Voluntariatul corporatist joacă un rol important în economia socială din România,

întrucât implică companiile în problemele sociale și de mediu ale comunității locale și
contribuie la dezvoltarea unei societăți mai responsabile și mai durabile.
Voluntariatul corporatist poate avea o serie de beneficii pentru economia socială
din România. În primul rând, implicarea companiilor în problemele sociale și de mediu
ale comunității locale poate duce la îmbunătățirea calității vieții în aceste comunități și la
creșterea gradului de implicare a cetățenilor în problemele sociale și de mediu.
În al doilea rând, voluntariatul corporatist poate contribui la dezvoltarea unei
societăți mai responsabile și mai durabile, prin promovarea valorilor de responsabilitate
socială și de mediu în rândul companiilor și al angajaților acestora. Aceste valori pot avea

25
un impact pozitiv asupra modului în care companiile sunt percepute de către consumatori
și asupra modului în care acestea își gestionează activitățile. (Bălăceanu, 2019, p. 38)
În al treilea rând, voluntariatul corporatist poate fi o modalitate eficientă de a
dezvolta abilități și competențe în rândul angajaților companiilor. Participarea la proiecte
de voluntariat poate ajuta angajații să-și dezvolte abilități precum leadership, comunicare
sau teamwork, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra performanței acestora în
cadrul companiilor.
În plus, voluntariatul corporatist poate contribui la dezvoltarea unei economii
sociale mai puternice și mai sustenabile în România, prin implicarea companiilor în
proiecte de antreprenoriat social și de dezvoltare a comunităților locale. Aceste proiecte
pot ajuta la dezvoltarea unor afaceri sociale și la crearea de noi locuri de muncă, ceea ce
poate avea un impact pozitiv asupra economiei sociale în ansamblu. (Bălăceanu, 2019, p.
41)
În concluzie, voluntariatul corporatist poate juca un rol important în economia
socială din România, prin implicarea companiilor în problemele sociale și de mediu ale
comunității locale și prin promovarea valorilor de responsabilitate socială și de mediu în
rândul companiilor și al angajaților acestora. De asemenea, voluntariatul corporatist poate
fi o modalitate eficientă de a dezvolta abilități și competențe în rândul angajaților
companiilor și poate contribui la dezvoltarea unei economii sociale mai puternice și mai
sustenabile în România.
Supranumită “economie solidară” sau “al treilea sector”, economia socială s-a
constituit și a evoluat din necesitatea găsirii unei soluții noi și inovatoare cu privire la
anumite aspecte sociale, economice sau de mediu care sunt ignorate sau insuficient
acoperite de sectorul public și privat. De asemenea, un alt rol este acela de a satisface
nevoile comunității. (Neamțu și Năstase, 2016, p. 71)
În comparație cu obiectivul economiei de piață, scopul principal al economiei
sociale nu este acela de a obține profit ci constă în îmbunatățirea condițiilor de viață și
oferirea de noi oportunități persoanelor dezavantajate. Economia socială cuprinde diverse
forme de organizare, acestea putând fii juridice sau nu: fundațiile, asociațiile (ONG-
urile), cooperativele și societățile mutuale. La nivel european există diferențe de la țară la

26
țară, însă principiul de bază este același chiar dacă nu sunt descrise ca făcând parte din
economia socială și nu sunt reglementate juridic în toate statele.

Sursa: http://www.ies.org.ro/ce-este-economia-sociala-1

Fig. 2.1. Economia socială și caracteristicile definitorii ale sectorului

Întreprinderea de economie socială este modelul de bază al economiei solidare și

joacă un rol cheie în sprijinirea obiectivelor stabilite de politicile guvernamentale,
precum: creșterea productivității și a competitivității, dezvoltarea unei comunități
inclusive și participative, încurajarea participării la rezolvarea problemelor locale, dar și
oferirea unei noi modalități de furnizare a serviciilor publice. Modelul întreprinderii de
economie socială nu se poate caracteriza prin dimensiuni sau prin sectoarele în care își
desfășoară activitatea, ci prin respectarea unor valori comune ca:

- Apărarea și aplicarea principiului solidarității și al responsabilității

27
 - Adeziunea voluntară și deschisă
- Supremația participării actorilor sociali, a persoanei și a obiectivelor sociale
asupra capitalului
- Comuniunea între interesele membrilor utilizatori și interesul general
- Autonomia de gestiune și independent față de autoritățile publice
- Controlul democratic exercitat de membrii organizației (Croitoru și Dobre, 2018,
p. 30)

Alocarea celei mai mari părți a excedentului pentru atingerea obiectivelor de

dezvoltare durabilă și de furnizare de servicii membrilor în conformitate cu interesul
general.

La “Conferința Europeană Permanentă a Cooperativelor, Mutualităților, Asociațiiilor

și Fundațiilor” din anul 2002 a fost adoptată următoarea definiție a sectorului economiei
sociale: “Organizațiile Economiei Sociale sunt actori economici și sociali activi în toate
sectoarele care se caracterizează în principal prin scopurile și prin forma lor specifică de
antreprenoriat. Economia socială include organizații cum sunt cooperativele, mutualele,
asociațiile și fundațiile. Aceste întreprinderi sunt deosebit de active în anumite domenii
cum ar fi protecția socială, serviciile sociale, sănătatea, băncile, asigurările, producția
agricolă, serviciile de proximitate, educație și formare, cultură, sport și activități
recreative.” (Carta principiilor Economiei Sociale, CEP – CMAF Conferința Europeană
Permanentă a Cooperativelor, Mutualităților, Asociațiilor și Fundațiilor, 2002).

Fără îndoială voluntariatul aduce un aport major la economie, dar din păcate
avantajele sale și impactul asupra societății nu sunt atât de cunoscute publicului larg. În
majoritatea statelor lumii voluntariatul este exclus din sistemul național al contabilității
nemăsurându-se procentul pe care îl economisește sau îl aduce la bugetul statului.
Voluntariatul reprezintă o contribuție economică importantă pentru societate. Activitățile
desfășurate de voluntari ar trebui altfel să fie finanțate de către stat sau de sectorul
capitalurilor private. Voluntariatul se adaugă la producția economică globală a unei țări și
reduce povara asupra cheltuielilor guvernamentale. Mai mult decât atât, ajută la

28
construirea "capitalului social" și are un rol important în regenerarea economică a
statului. (Ciobanu și Porumb, 2015, p. 67)
La nivel european problema economică a voluntariatului a încolțit în Marea
Britanie în jurul anului 1997. Pe atunci foarte puține state erau preocupate de noțiunea
voluntariatului și doar un număr limitat de guverne erau în stare să măsoare rudimentar
avantajele sale pe plan economic sau social și să le includă în date statistice cu privire la
activitățile practicate și valoare lor economică.
Un prim pas în valorificarea economică a voluntariatului este reprezentat de
Studiul Național de Piață asupra voluntariatului realizat în 1997 de către Institutul
Național de Voluntariat din Marea Britanie. În publicațiile sale, Davis Smith sugerează ca
numai în anul 1997 jumătate din populația adultă a Angliei a participat la activități de
voluntariat, contribuind la economie cu o suma notabilă de aproape 40 miliarde de lire
sterline. De aici mai multe state au preluat modelul britanic și au acordat o importanță
mai mare voluntariatului, implicit al impactului economic. Astfel, Canada este următorul
stat care efectuează un studiu de piață în urma căruia peste 5 milioane de adulți de pe tot
teritoriul statului participaseră la activități de voluntariat și împreună au adus o creștere
economică de aproximativ 16 miliarde de dolari canadieni.
Eșecul guvernelor cu privire la măsurarea contribuției voluntariatului asupra
Produsul Intern Brut îl aruncă într-un con de umbră, astfel voluntariatul rămâne o
activitate marginală și invizibilă. După această perioadă, voluntariatul face punte comună
cu economia domestică. (Vlăduță, 2018, p. 73)
Mișcarea feministă, majoritară de fapt, a susținut voluntariatul și beneficiile sale,
argumentând că atâta timp cât muncile gospodărești vor rămâne invizibile din punct de
vedere economic guvernul va continua să ignore și voluntariatul.
În absența unor informații fiabile și regulate cu privire la dezvoltarea și contribuția
voluntariatului, guvernele au continuat să ignore importanța acestuia și nu au reușit să
țină seama de dimensiunea sa atunci când au elaborat diferite politici. Astfel, odată cu
intrarea în cel de-al III-lea Mileniu, Universitatea Johns Hopkins și Programul Națiunilor
Unite pentru Dezvoltare (UNPD) au realizat un studiu comun prin care au încercat să
dezvolte un model pentru măsurarea contribuției economice a organizațiilor voluntare și
comunitare (inclusiv valoarea voluntariatului), prin utilizareaconturilor satelit. Între timp

29
UNPD își propune să includă măsuri de guvernare și participare din cadrul voluntariatului
în Raportul Dezvoltării Umane publicat în anul 2001.
Institutul Național de Statistică admite că munca voluntară formală și frecventă,
poate realiza o creștere de circa 24 miliarde de lire sterline pentru producția economică
din România. Acesta ar fi echivalentul a 1,5% din Produsul Intern Brut. Voluntariatul
produce de două ori la fel de mult ca și valoare ca sectorul agricol și aproximativ aceeași
sumă ca și în sectorul telecomunicațiilor. De asemenea, diferitele tipuri informale de
ajutor reciproc și cooperare între indivizi, ar putea adăuga un plus de 19 miliarde de lire
sterline. (Stănilă, 2021, p. 20)

30
 CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETĂRII. STUDIU PRIVIND
VOLUNTARIATUL ȘI IMPLICAREA SOCIALĂ ÎN DOUĂ
ORGANIZAȚII ROMÂNEȘTI

3.1 Obiectivele cercetării

Obiectivele cercetării reprezintă scopurile și rezultatele pe care un studiu de

cercetare își propune să le atingă. Acestea furnizează o direcție clară și specifică pentru
întregul proces de cercetare și orientează toate etapele, de la colectarea datelor până la
analiza și interpretarea lor.

3.1.1 Obiectivul general:

Obiectivul lucrării este de a descrie și analiza practicile de voluntariat și

implicarea socială în cadrul a două companii românești corporatiste, identificând modul
în care aceste organizații promovează și sprijină acțiunile de voluntariat, precum și
impactul acestora asupra comunității și angajaților.

Obiectivul general oferă o direcție clară și largă pentru cercetarea propusă, iar
obiectivele specifice ulterioare vor detalia aspecte și întrebări mai specifice care vor fi
abordate în studiu.

3.1.2 Obiectivele specifice:

În cazul studiului privind voluntariatul și implicarea socială în două organizații

din orașul Pitești, obiectivele specifice ale cercetării sunt:

1. Să descriu în detaliu politicile de CSR ale celor două companii studiate, incluzând
valorile, misiunea și viziunea acestora.
2. Să documentez și să analizez în mod detaliat activitățile concrete desfășurate de
către cele două companii în cadrul politicilor lor de responsabilitate socială,

31
 examinând proiectele, inițiativele și colaborările cu organizații non-
guvernamentale și comunități locale.

3. Să efectuez o analiză a beneficiilor sociale și comunitare generate de activitățile

de voluntariat desfășurate în Pitești de către cele două companii studiate, cu
scopul de a evidenția impactul pozitiv asupra comunității locale și rezultatele
obținute în urma implicării în astfel de acțiuni.

4. Să explorez percepțiile și experiențele angajaților care au participat la programele

de voluntariat și implicare socială, cu accent pe impactul acestora asupra coeziunii
și colaborării în cadrul grupului de lucru.

5. Să investighez și să evaluez efectele programelor de voluntariat și implicare

socială asupra angajaților și activității lor profesionale, având în vedere aspecte
precum satisfacția profesională, nivelul de angajament și performanța la locul de
muncă.

6. Să analizez și să identific motivațiile angajaților în participarea la programele de

voluntariat, prin examinarea factorilor intrinseci și extrinseci care influențează
decizia lor de a se implica în activități de voluntariat.

7. Să efectuez o comparație între cele două companii studiate în ceea ce privește

implementarea programelor de voluntariat și implicare socială, analizând aspecte
precum strategiile de promovare, nivelul de implicare a angajaților și impactul
asupra comunității locale.

3.2 Definirea conceptelor

În studiul privind voluntariatul și implicarea socială în două organizații din orașul

Pitești, este important să definim câteva concepte pentru a ne asigura că avem o
înțelegere clară a acestor aspecte. Urmează să definesc câteva concepte nominale și
operaționale relevante.

32
3.2.1 Concepte nominale:

- Voluntariat corporatist: Implicarea voluntară a angajaților în activități de

voluntariat în cadrul organizațiilor corporatiste. Acest concept se referă la
participarea angajaților în acțiuni de voluntariat susținute și promovate de
companiile pentru care lucrează.
- Implicare socială: Angajamentul organizațiilor în a contribui activ și
pozitiv la comunitatea și societatea în care activează, prin intermediul
diferitelor acțiuni și inițiative. Aceasta poate include proiecte de
voluntariat, sponsorizări, donații, parteneriate cu organizații non-
guvernamentale sau alte forme de sprijin comunitar.

- Responsabilitate socială corporativă (CSR): Conceptul prin care

organizațiile își asumă responsabilitatea față de impactul lor asupra
societății și mediu, prin gestionarea etică și responsabilă a afacerilor.
Acesta implică integrarea aspectelor sociale, economice și de mediu în
strategia și operațiunile organizației, într-un mod care aduce beneficii
părților interesate și contribuie la dezvoltarea sustenabilă.

- Politici de CSR: Linii directoare și angajamente stabilite de către

organizații pentru a integra responsabilitatea socială corporativă în
activitățile lor. Aceste politici definesc valorile, obiectivele și
angajamentele organizației în domeniul CSR și servesc drept ghid pentru
deciziile și acțiunile întreprinse în acest sens.

- Beneficii sociale și comunitare: Impactul pozitiv generat de activitățile de

voluntariat și implicare socială asupra comunității și societății în general.
Aceste beneficii pot include îmbunătățirea calității vieții în comunități

33
 defavorizate, sprijinirea educației sau sănătății, protejarea mediului
înconjurător și promovarea incluziunii sociale.

3.2.2 Concepte operaționale:

- Voluntariat corporatist: Participarea voluntară a angajaților în activități de

voluntariat organizate și susținute de compania la care lucrează, pentru o
perioadă de cel puțin 4 ore pe lună, în diverse domenii precum asistență
socială, protecția mediului, educație sau sănătate.
- Implicare socială: Implicarea organizației corporatiste în comunitatea
locală prin intermediul unui program dedicat de responsabilitate socială
corporativă, care include cel puțin 5 acțiuni pe an, cum ar fi sponsorizări,
donații sau parteneriate cu organizații non-guvernamentale.

- Responsabilitate socială corporativă (CSR): Angajamentul organizației

corporatiste de a integra aspectele sociale și de mediu în strategia și
activitățile sale, într-un mod transparent și etic, prin implementarea a cel
puțin 3 politici specifice de CSR, precum protecția mediului, dezvoltarea
durabilă sau sprijinirea comunității.

- Politici de CSR (definiție operațională): Documente interne ale

organizației corporatiste care stabilesc angajamente și obiective specifice
în domeniul responsabilității sociale corporative. Aceste politici includ
strategii și acțiuni concrete, cum ar fi angajamentul de a reduce emisiile de
carbon cu 20% în următorii 5 ani sau sprijinirea a cel puțin două
organizații non-guvernamentale locale pe an.

- Beneficii sociale și comunitare: Impactul pozitiv și măsurabil al

activităților de voluntariat și implicare socială asupra comunității și

34
 societății în general, precum creșterea ratei de alfabetizare într-o
comunitate defavorizată cu cel puțin 10% sau reducerea emisiilor de CO2
cu 100 de tone prin intermediul unui proiect de protecție a mediului.

Aceste definiții servesc drept bază conceptuală pentru înțelegerea și analiza

aspectelor relevante ale voluntariatului corporatist și implicării sociale în cadrul
organizațiilor românești corporatiste, conform obiectivelor și conținutului studiului.

3.3 Unitățile investigate

3.3.1 Prezentarea firmei Orange România S.A

Orange România este una dintre cele mai mari companii de telecomunicații din
România. A fost înființată în anul 1997 sub denumirea de MobilRom și a devenit parte a
grupului Orange în 2002, când a fost redenumită Orange România. Compania a fost un
pionier în furnizarea serviciilor de telefonie mobilă și a contribuit semnificativ la
dezvoltarea pieței de telecomunicații din România.
Orange România este una dintre cele mai mari companii de telecomunicații din
țară. Are peste 10 milioane de clienți și acoperă o gamă largă de servicii, inclusiv
telefonie mobilă, internet și televiziune. Compania are o rețea extinsă de magazine și
puncte de vânzare în toată țara și angajează un număr semnificativ de angajați, în Pitești
având 2589 de angajați.
Orange România activează în sectorul telecomunicațiilor și oferă servicii de
comunicații mobile, internet și televiziune. Compania operează o rețea de comunicații
extinsă, oferind servicii de voce și date pentru clienții rezidențiali și business, precum și
soluții de conectivitate pentru companii și organizații.

3.3.2 Prezentarea firmei Adient Automotive România SRL

35
 Adient Pitești este o filială a companiei Adient, unul dintre cei mai mari
producători de scaune auto din lume. Mai jos voi descrie o prezentare detaliată a
companiei Adient Pitești:

Adient a fost înființată în anul 2016 ca o companie independentă, după ce s-a

separat de Johnson Controls, un furnizor global de componente auto. Adient a preluat
operațiunile de producție a scaunelor auto, devenind un lider de piață în acest domeniu. În
Pitești, Adient a dezvoltat o unitate de producție pentru scaune auto, contribuind astfel la
dezvoltarea industriei auto din regiune.

Fiind un jucător global în industria scaunelor auto, Adient este o companie de

dimensiuni mari. Filiala Adient Pitești are o prezență semnificativă în regiunea Pitești și
operează o unitate de producție pentru scaune auto. Numărul exact de angajați la Adient
Pitești este de 1700 de angajați.
Adient activează în sectorul componentelor auto, cu accent pe producția de scaune
auto. Compania furnizează scaune și soluții de interior pentru producătorii de automobile
la nivel global. Prin intermediul unității lor de producție din Pitești, Adient contribuie la
producția și furnizarea de scaune auto de înaltă calitate pentru diferite mărci și modele de
automobile.

3.4 Metode, tehnici și instrumente investigate

Metodele, tehnici și instrumente investigate în cadrul cercetării privind

voluntariatul și implicarea socială în două organizații din orașul Pitești pot includ metoda
studiului de caz, observația și metoda studiului documentelor sociale.

3.4.1 Metoda studiului de caz organizational

Este o abordare de cercetare care implică investigarea detaliată a unei organizații

specifice, într-un context real, cu scopul de a înțelege și de a analiza aspecte legate de
structura, procesele, politica și cultura organizației. Acest tip de metodă se concentrează

36
pe studierea unui caz specific și oferă o imagine detaliată și cuprinzătoare a organizației
și a factorilor care o influențează.

Motivul principal pentru alegerea acestei metode, a fost acela că este cea mai
potrivita pentru îndeplinirea obiectivelor mele, deoarec permite cercetătorului să obțină o
înțelegere profundă și detaliată a organizației și a fenomenelor care se petrec în interiorul
său.

Metoda studiului de caz o voi folosi pentru a obține o înțelegere detaliată și

contextuală a implementării politicilor de CSR și a implicării sociale în companiile
românești. Această metodă îmi oferă posibilitatea de a investiga în profunzime fiecare
companie în parte și a analiza aspectele specifice legate de CSR și voluntariatul
corporatist.

Iată câteva moduri în care metoda studiului de caz poate fi utilă în lucrarea ta de
licență:

1. Analiza detaliată a politicii de CSR: Metoda studiului de caz îți permite să

examinezi în detaliu politica de CSR a fiecărei companii în parte, identificând valorile,
misiunea și viziunea organizațiilor în ceea ce privește responsabilitatea socială.

2. Investigarea activităților concrete de CSR: Poți utiliza metoda studiului de caz

pentru a descrie și analiza în detaliu activitățile specifice de CSR desfășurate de
companii, cum ar fi proiectele de voluntariat, programele de sustenabilitate sau
parteneriatele cu organizații non-guvernamentale.

3. Evaluarea impactului asupra angajaților și muncii lor: Metoda studiului de caz

îți oferă posibilitatea de a investiga efectele activităților de voluntariat și implicare socială
asupra angajaților și asupra performanței lor la locul de muncă. Poți intervieva angajați
sau utiliza alte instrumente de colectare a datelor pentru a obține perspectivele lor și a
evalua impactul într-un mod detaliat și specific.

37
 4. Compararea a două companii: Metoda studiului de caz îți permite să compari
două companii românești în ceea ce privește implementarea politicilor de CSR și
implicarea socială. Poți evidenția similaritățile și diferențele dintre companii în abordarea
CSR, strategiile utilizate și rezultatele obținute.

Utilizarea metodei studiului de caz în lucrarea ta de licență îți oferă oportunitatea

de a obține date și informații relevante, de a analiza cazurile într-un mod detaliat și de a
evidenția exemple concrete de implementare a politicilor de CSR în companii românești.
Astfel, vei putea să oferi o perspectivă comprehensivă asupra subiectului și să evidențiezi
bune practici și lecții învățate pentru alte organizații interesate de CSR.

Avantajele metodei studiului de caz organizational includ:

- Oferă o înțelegere detaliată și complexă a organizației și a factorilor care o influențează.

- Permite cercetătorului să exploreze în profunzime aspectele relevante și să obțină

perspective multiple.

- Adaugă o valoare reală în identificarea problemelor organizaționale și dezvoltarea de

soluții eficiente.

- Permite cercetătorului să dezvolte teorii sau modele explicative specifice pentru

organizația studiată.

Dezavantajele metodei studiului de caz organizational includ:

- Poate fi dificil să se generalizeze rezultatele obținute la nivelul întregii populații,

deoarece se bazează pe un singur caz sau pe un număr limitat de cazuri.

- Poate fi nevoie de o investiție semnificativă de timp și resurse pentru a colecta și analiza

datele necesare.

- Există riscul subiectivității și al influenței cercetătorului asupra rezultatelor.

- Poate fi dificil să se păstreze confidențialitatea datelor și să se obțină acces la informații

sensibile.

3.4.2 Metoda interviului semistructurat

38
 Interviul semistructurat este o metodă de colectare a datelor în cercetarea socială
care implică utilizarea unui set de întrebări pregătite în prealabil, dar care permite și
libertatea de a explora subiecte suplimentare și de a adapta întrebările în funcție de
răspunsurile și contextul interviului. Acest tip de interviu combină elemente atât din
interviul structurat, cu întrebări fixe, cât și din interviul necstructurat, care oferă libertate
de exprimare și de dezvoltare a subiectelor.

Motivul pentru a care am ales metoda interviului semistructurat este acela că

oferă un echilibru între structură și flexibilitate. Această metodă permite cercetătorului să
stabilească un cadru inițial de întrebări și teme, dar să fie și receptiv la informațiile și
perspectivele unice aduse de către interlocutor. Interviul semistructurat oferă un spațiu
pentru interacțiune și dialog, permițând explorarea în profunzime a subiectelor și
obținerea unor răspunsuri mai detaliate și contextuale.

În lucrarea mea de licență, metoda interviului semistructurat am folosit-o pentru a

obține perspective directe și detaliate de la diverse părți interesate, cum ar fi angajați,
manageri, reprezentanți ai organizațiilor sau membri ai comunității, referitor la politicile
de CSR și implicarea socială în companiile românești.

Avantajele metodei interviului semistructurat includ:

- Permite obținerea unor informații bogate și contextuale despre subiectul cercetat.

- Oferă posibilitatea adaptării întrebărilor și aprofundării subiectelor relevante pe măsură

ce interviul avansează.

- Permite identificarea perspectivelor și a experiențelor unice ale participanților.

- Încurajează interacțiunea și dialogul între cercetător și interlocutor.

- Poate facilita identificarea unor aspecte sau probleme neașteptate și relevante pentru
cercetarea ta.

Dezavantajele metodei interviului semistructurat includ:

- Poate necesita mai mult timp și resurse pentru pregătirea și realizarea interviurilor.

- Există riscul de subiectivitate și influență a cercetătorului asupra interviului și a

rezultatelor obținute.

- Poate fi dificil de gestionat și analizat volumul mare de date calitative obținute din
interviuri.

39
3.4.3 Instrument - Ghidul de interviu

Instrumetul folosit este ghidul de interviu pentru a contura interviul

semistructurat.

Ghidul de interviu este un document structurat care conține o serie de întrebări și

teme pe care cercetătorul le urmează în timpul interviului pentru a obține informații
relevante și în profunzime de la participanți. Ghidul de interviu servește ca un instrument
de ghidare și asigură consistența și acoperirea adecvată a subiectelor relevante.

3.4.4 Metoda observației participative

Metoda observației participative este o abordare de cercetare în care cercetătorul

devine parte integrantă a contextului pe care îl studiază, implicându-se direct în
activitățile și interacțiunile organizației sau grupului investigat. Cercetătorul observă și
participă activ la evenimentele și situațiile studiate, având o perspectivă de "persoană din
interior".

Motivul pentru am ales metoda observației participative, este acela căp permite
cercetătorului să obțină o înțelegere detaliată și autentică a comportamentelor, dinamicii
sociale și a contextului în care se desfășoară activitățile. Prin participarea activă în cadrul
organizației sau grupului, cercetătorul poate obține informații și perspective pe care altfel
nu le-ar putea obține prin alte metode de colectare a datelor.

Metoda observației participative este utilă în lucrarea mea de licență pentru a

studia în profunzime implementarea politicilor de CSR și implicarea socială în
companiile românești. Prin participarea activă și observarea directă a activităților și
interacțiunilor din organizație, voi putea obține o perspectivă autentică asupra modului în
care se desfășoară aceste politici și cum sunt integrate în cultura și practicile organizației.

Avantajele metodei observației participative includ:

- Obținerea unor informații autentice și profunde despre comportamente, interacțiuni și

dinamica organizației sau grupului.

- Permite observarea și înțelegerea contextului în care se desfășoară activitățile, inclusiv

aspecte neobservabile prin alte metode.

40
- Posibilitatea de a identifica și înțelege subtilități, atitudini și procese care pot influența
implementarea politicilor de CSR și implicarea socială.

- Permite cercetătorului să se implice activ în activități și să interacționeze cu

participanții, oferindu-i o perspectivă de "persoană din interior".

Dezavantajele metodei observației participative includ:

- Poate necesita un timp semnificativ și o investiție personală din partea cercetătorului.

- Cercetătorul poate fi influențat de biasuri sau subiectivități personale în procesul de

observare și interpretare a datelor.

- Este posibil ca participanții să nu fie complet sinceri sau să se comporte diferit din
cauza prezenței cercetătorului.

3.4.5 Instrument – Fișa observației

Fisa de observație este un instrument utilizat în cercetare pentru a înregistra și

documenta observațiile făcute în timpul unei sesiuni de observare. Aceasta este un
document structurat care conține categorii, subcategorii și aspecte relevante care trebuie
urmărite și notate în timpul observației.

3.4.6 Metoda studiului documentelor sociale

Această metodă implică analiza și interpretarea documentelor relevante, cum ar fi

rapoarte de proiecte, statistici, politici sau alte documente legate de voluntariat și
implicare socială în contextul specific al organizațiilor din Pitești. Aceasta poate oferi
informații despre structura organizațională, politicile și practicile existente, impactul
activităților de voluntariat și alte aspecte relevante.

41
42
III. Concluzii

43
 IV. Bibliografie

1. Bădilă, A., Lisetchi, M., Olteanu, I., Ticiu, R., Organizații

neguvernamentale Ghid practic, Editura Brumar, Timișoara, 2002
2. Braguta, Aurelia și Lilia Covas, "Responsabilitatea socială corporativă-
Aspecte practice", Chișinău, 2009.
3. Bălăceanu Ruxandra "Voluntariatul corporatist: Când implicarea socială
devine responsabilitatea companiei", articol publicat pe site-ul Agerpres,
2019.
4. Croitoru Camelia și Dobre Cristina Teodora, "Voluntariatul corporatist",
Editura Universității din București, 2018.
5. Carroll, A. B., & Shabana, K. M. (2010). The business case for corporate
social responsibility: A review of concepts, research and practice.
International Journal of Management Reviews,
6. Ciobanu Dragoș și Porumb Elena Marilena, "Voluntariatul corporatist - o
perspectivă asupra angajamentului social al companiilor", articol publicat
în "Studia Universitatis Babeș-Bolyai - Seria Oeconomica", 2015.
7. Diaconu Bogdan, Etica Societăţii instituţionalizate. Trei dimensiuni ale
responsabilităţii sociale: legea, statul şi mediul de afaceri, Curtea veche:
Bucureşti, 2009.
8. Gillette, Arthur, Istoria voluntariatului, Bucureşti, UNESCO, 2009.
9. Gianvito D’Aprile, Cosimo Talò, How Corporate Social Responsibility
Influences Organizational Commitment: a Psychosocial Process Mediated
by Organizational Sense of Community, Employ Respons Rights J
27:241–269 DOI 10.1007/s10672-015-9265-6, 2015.
10. Haski-Leventhal, D. The role of personal values in corporate social
responsibility: A literature review. Journal of Business Ethics, 2009.
11. Iamandi Irina Eugenia, Responsabilitatea socială corporativă în
companiile multinaţionale, Editura Economică: Bucureşti, 2010.

44
 12. Kotler, P., Lee, Corporate Social Responsibility, John Wiley & Sons, Inc.,
2015.
13. Muresan, Laura, Etica și responsabilitate socială în marketing, Editura:
C.H. Beck, 2010.
14. Neamțu Andreea și Năstase Anca, "Rolul voluntariatului corporatist în
dezvoltarea sustenabilă", articol publicat în revista "Management &
Marketing", 2016.
15. Obrad Ciprian, Petcu Dalia, Gherheş Vasile şi Suciu Sorin,
Responsabilitatea socială a companiilor din România între percepţii şi
realitate in revista Amfiteatru Economic, Vol. XIII, Nr. 29, Februarie
2011, pp. 44-56
16. Oprea Luminiţa, Responsabilitate Socială Corporatistă, Editura Tritonic,
Bucureşti, 2006.
17. ProVobis, Drepturile și responsabilitățile voluntarilor– Centrul Național de
resurse pentru voluntariat, 2003.
18. Stănilă Ioana, "Voluntariatul corporatist - implicarea companiilor în
comunitate", articol publicat pe site-ul CSR Media, 2021.
19. Ştefani Claudiu (coord.), Tomuş Alin, Pavan Ionela Gavrilă, Oportunități
de dezvoltare a structurilor de economie socială în domeniul reciclării
materialelor. Studiu în Regiunea Centru, Editura Accent, Cluj-Napoca,
2015.
20. Vlăduță Elena , "Voluntariatul corporatist și responsabilitatea socială a
companiilor", articol publicat în "Studia Universitatis Petru Maior - Seria
Economie", 2018.
21. Young Stephen. 2009. Capitalismul moral. O reconciliere a interesului
privat cu binele public, Bucureşti, Ed. Curtea Veche.

Site-uri web:
22. https://www.forbes.ro/cum-poate-contribui-voluntariatul-la-dezvoltarea-
unei-afaceri-139951

45
23. https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-7-2013-
0023_RO.html

46