Sunteți pe pagina 1din 101

1

IDEEA
SOCIETALĂ

Societal este spaţiul de dialog, experimentare şi acţiune să răspândim acest concept în mediul de afaceri sau
comună pentru o reţea de ONG-işti şi ONG-uri, în cel instituţional, trebuie să-l sădim cu succes in
coordonată de REPER21, în parteneriat cu ANPCDEFP ONG-uri. Iată punctul forte al Societal: membrii reţelei
şi CRIES. Împreună, identificăm şi conştientizăm promovează Responsabilitatea Socială în primul rând
problemele grave şi inedite generate de modelul prin puterea exemplului!
economic actual, care afectează echilibrul mediului şi
coeziunea societăţii. Şi drept răspuns promovăm un
concept inconturnabil: Responsabilitatea Socială!
Fii schimbarea pe care
Mai mult decât a promova acest concept, îl aplicăm!
Deci “biletul de intrare” în Societal este angajamentul
vrei s-o vezi în lume!
şi competenţa ONG-istului/ONG-ului de a adopta GANDHI
Responsabilitatea Socială în propriile activităţi şi
proiecte.
Acest îndemn reprezintă, bineînţeles, o preţioasă lecţie
Pentru a avea impact, Responsabilitatea Socială de viaţă pentru fiecare dintre noi, ca persoane. Dar
trebuie să devină “operaţională” pentru principalii ne-am propus să-l transformăm şi într-un principiu de
responsabili: firmele şi instituţiile. Însă nu putem să management responsabil pentru organizaţiile din
predicăm altora ceea ce nu aplicăm noi înşine! Înainte care facem parte. Iată scopul Societal!

1
PREMISELE
SOCIETALE

Responsabilitatea Ce înţelegem prin "proprietatea privată" a


Responsabilitatea Socială? Este mediului de afaceri! Iată de ce,
Socială
vorba de aplicarea principiilor Societal dezvoltă competenţe şi
te privește!
dezvoltării durabile (echilibrul elaborează instrumente prin care
mediului, echitatea socială, Responsabilitatea Socială să fie
Chiar dacă sunt "non-profit",
eficacitatea economică) şi bunei adoptată de organizaţiile non-
şi ONG-urile sunt "actori
guvernanţe (transparenţă, profit.
economici"! Pentru a-şi realiza
comportament etic, implicărea
proiectele şi desfăşura activităţile
stakeholderilor) în activităţile Ne-am propus să fim protagoniştii
curente, organizaţiile noastre
de management şi proiectele responsabilizării! Vrem ca ONG-
folosesc, precum o firmă, resurse
organizaţiei. urile din care facem parte să
umane, naturale şi financiare.
realizeze proiecte cu valoare de
Şi iată ce face Societal! Reuneşte
Corporate Social Responsibility exemplu pentru firme şi instituţiile
într-o reţea ONG-istii şi ONG-urile
(CSR) este un concept lansat publice.
care conştientizează că aceste
de marile corporaţii ca răspuns
resurse sunt preţioase societăţii
la presiunea societăţii civile, Şi totodată ştim că
şi că modul în care sunt utilizate
conştientă de problemele pe Responsabilitatea Socială ne aduce
trebuie să fie "responsabil social".
care acestea le generează. Dar nu beneficii! Adoptând-o, ne înlesnim
trebuie să lăsăm CSR-ul în accesul la finanţări, ne motivăm

2
voluntarii, ne facilităm recrutarea unor angajaţi responsabili şi talentaţi, ne îmbunătăţim colaborarea cu partenerii,
ne creştem reputaţia în comunitate, ne diversificăm proiectele sau serviciile.

Nu în ultimul rând, dacă numărul ONG-urilor care adoptă acest concept ar atinge “masa critică”, sectorul nostru ar
dobândi şi o definiţie pozitivă… ar fi neguvernamental, non-profit, dar pro-Responsabilitatea Socială.

Responsabilitatea Socială
(a organizaţiilor) vizează
dezvoltarea durabilă (a societăţii)!
Asa cum arată şi denumirea sa, dezvoltarea durabilă este un concept ce urmareşte dezvoltarea, progresul... deci
nu întoarcerea la o economie înapoiată. Însă modelul actual nu este nicidecum durabil deoarece creşterea vizată
este în primul rând financiară şi nu ţine cont nici de limitele ecologice ale planetei şi nici de consecinţele sale grave
pe plan social.

Hiper-producţia şi hiper-consumul, exacerbate de hiper-specula financiară, plasează astăzi întreaga umanitate pe


o “traiectorie de depăşire-prăbuşire”, punând în pericol înseşi bazele civilizaţiei: biodiversitatea, ecosistemele,
condiţiile climatice globale, echilibrul structurilor sociale, diversitatea culturală…

Cu toate acestea, mulţi folosesc Responsabilitatea Socială ca pe un instrument de relaţii publice. Prea des, acest
concept este “deturnat” pentru a oferi o înfăţişare nouă, mai “verde”, unor practici neschimbate, “business as usual”.
Societal invită în reţea ONG-iştii dispuşi să promoveze şi să aplice “celălalt CSR” – adică un demers capabil să aducă
schimbarea, în sensul dezvoltării unui model socio-economic cu adevărat durabil!

Notițe

....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................

3
6&(1$5,,/('(&5,=Ä
(ANTI-SOCIETALE)

O condiţie necesară pentru eficacitatea demersului anumit prag – pot produce în următorii ani o criză
de Responsabilitate Socială dezvoltat de Societal este gravă şi inedită, cu implicaţii majore sociale, ecologice,
“educaţia globală” a ONG-iştilor. Motivaţia pentru economice şi politice:
schimbare a membrilor reţelei vine deopotrivă din
cunoaşterea constrângerilor şi oportunităţilor locale ™ Creșterea concentraţiei de gaze cu efect de seră
şi din conştientizarea interdependenţelor cu realităţile (GES) în atmosferă, schimbările climatice;
economice, sociale şi politice de la nivel global, care au
transformat lumea într-un singur sistem. š Epuizarea resurselor naturale (resurse fosile, metale
rare), penurie energetică și de materii prime;
Nouă factori potenţiali de criză
›Periclitarea ecosistemelor (pierderea biodiversităţii,
În cadrul programului de educaţie globală, Societal a criza apei, eroziunea solurilor, deșertificări, deforestări,
organizat o serie de ateliere de prospectivă prin care creșterea nivelului mărilor, poluări locale…);
a dezvoltat viziunea reţelei. Participanţii au elaborat œCreșterea demografică mondială, periurbanizarea,
scenarii (“viitoruri posibile”) privind evoluţia societăţii, polarizarea spaţială a sărăciei;
în general, şi rolul ONG-urilor, în particular.
Demersul prospectiv a scos în evidenţă o paletă de Difuzarea modelului de hiper-producţie și hiper-
factori potenţiali de criză, care – ori prin efectele lor consum la scară mondială;
conjugate, ori prin agravarea unora dincolo de un

4
žCreșterea insecurităţii alimentare, pierderea Situată în perspectiva evitării acestor “scenarii de criză”,
rezilienţei locale, riscuri de foamete; Responsabilitate Socială devine un concept cu conţinut
şi semnificatii complexe, însă bine specificate şi clare.
ŸExtinderea sistemului financiar speculativ, creșterea Deci pentru ONG-iştii şi ONG-urile din reţeaua noastră
îndatorării publice și private, sub-finanţarea economiei aplicarea Responsabilităţii Sociale implică:
reale;
™ înţelegerea şi diagnosticarea modului în care
 Multiplicarea riscurilor tehnologice (reactoare proiectele pe care le desfaşoară se reflectă în cei nouă
nucleare, bioinginerii, geoinginerii, nanotehnologii, factori potenţiali de criză;
instalaţii militare);
š planificarea şi aplicarea unor măsuri concrete
¡Deficitul de guvernanţă la nivel local și global, pentru ca proiectele respective să contribuie la
incapacitatea Statului și a instituţiilor internaţionale. reducerea acestor nouă factori şi, în orice caz, să nu-i
agraveze.
Într-o lume perfectă, ONG-urile nu ar exista… Într-o
lume cu probleme mărunte, ele ar putea juca un rol Notițe
şi el minor, limitat la “facilitarea” unor activităţi având
alţi protagonişti (instituţiile, corporaţiile)… Însă în ........................................................
lumea noastră, ameninţată de riscuri grave pe plan ........................................................
social, ecologic şi economic, ONG-urile trebuie sa ........................................................
fie la inălţime! Astăzi, se aşteaptă dinspre societatea ........................................................
civilă soluţii capabile să îmbine responsabilitatea, ........................................................
eficacitatea şi urgenţa. ........................................................
........................................................
Contextualizarea ........................................................
Responsabilităţii Sociale ........................................................
........................................................
Ce altceva ar putea să însemne Responsabilitatea ........................................................
Socială pentru ONG-uri, dacă nu implicarea lor ........................................................
consistentă şi proactivă în prevenirea şi înlăturarea ........................................................
factorilor care ameninţă societatea, în care îşi ........................................................
desfăşoară activităţile? ........................................................

5
STRATEGIA
SOCIETALĂ

Cum va arăta ONG-ul meu la începutul deceniului să elaborăm strategii pentru ca evoluţiile sunt relativ
următor? Dar proiectele pe care le va realiza atunci? Ce previzibile.
“cale” trebuie să urmeze începând din prezent, pentru
ca în urmatorii ani să nu fie afectat de schimbări? Totodată, orizontul 2020 este şi cel al strategiei UE,
Mai mult, cum poate să contribuie la provocarea “Europa 2020”, care reprezintă una dintre principalele
schimbării, dar înspre un model durabil, care să noastre referinţe. “Societal 2020” susţine, la nivelul
respecte oamenii şi mediul? ONG-iştii din Societal îşi său, contribuţia ONGurilor la obiectivul strategiei UE,
pun astfel de întrebări. Fiindcă "nu există vânt prielnic şi anume dezvoltarea unui model economic european
decât pentru cei care ştiu în ce direcţie se îndreaptă" “inteligent, durabil şi favorabil incluziunii”.
(Seneca).

“Societal 2020”
o strategie Ţinta vizată
pe termen mediu
Societal vizează ca, progresiv, până la orizontul 2020,
De ce vizăm 2020? Fiindcă reprezintă un termen minim 100 de ONG-uri din reţea să ajungă să integreze
mediu, adică nici prea îndepărtat, dar nici prea Responsabilitatea Socială în mod consistent pe întreaga
apropiat. Pe termen lung, strategia noastră şi-ar paletă de activităţi pe care le desfașoară – deci în 100%
pierde realismul, iar pe termen scurt n-avem nevoie din proiecte.

6
La baza acestei strategii stau două principii: Raportul anual de progres
™ îmbunătăţirea continuă a metodei de
management responsabil de proiect pe baza În intervalul 2013 – 2020, ne evaluăm anual ţinta
dezvoltării de noi instrumente, a transferului de bune şi impactul! Un raport de progres este publicat în
practici între organizaţii, a acumulării de experienţă de “IMPACT SOCIETAL” (pag. 8) din anul respectiv.
către managerii societali;
š extinderea progresivă a demersului de Principalii indicatori ai evaluării anuale sunt:
Responsabilitate Socială, de la unul, către toate tOVNœSVMNBOBHFSJMPSTPDJFUBMJſJBM0/(VSJMPS
proiectele planificate şi realizate de o organizaţie. reprezentate de aceştia;
tOVNœSVMſJWBMPBSFBBHSFHBUœBQSPJFDUFMPSDBSFBV
Impactul urmărit integrat măsuri consistente de Responsabilitate Socială
(utilizând “Metoda societală, pag. 1);
Chiar dacă problemele ecologice, economice şi sociale tOVNœSVM0/(VSJMPSDBSFBVJOUFHSBUEFNFSTVMEF
se acutizează rapid, cu riscul să provoace în următorii Responsabilitate Socială în strategia organizaţională
ani o criză gravă şi inedită, cei mai mulţi actori ai pentru a-l aplica sistematic în toate proiectele
societăţii civile nu reuşesc să iasă din aşteptarea desfaşurate;
pasivă. Chiar şi cei care conştientizează acest risc tOVNœSVM0/(VSJMPSDBSFFTUJNFB[œDœſJBV
mizează în general pe o strategie reactivă – adică pe îmbunătăţit semnificativ capacităţile de rezistenţă şi/
luarea de măsuri după manifestarea crizei. Societal nu sau de rezilienţă faţă de factorii potenţiali de criză.
așteaptă criza, ci, dimpotrivă, propune ONG-urilor o
strategie proactivă! Notițe

Prin “Societal 2020” urmărim ca ONG-urile din reţea ........................................................


să-şi întărească progresiv două capacităţi esenţiale: ........................................................
 “Rezistenţa”: capacitatea organizaţiei de a contribui ........................................................
la frânarea sau chiar la înlăturarea factorilor potenţiali ........................................................
de criză (vezi “Scenariile de criză", pag. 4); ........................................................
 “Rezilienţa”: capacitatea organizaţiei de a “trece ........................................................
prin criză” în situaţia în care aceşti factori se agravează ........................................................
– absorbind şocul şi revenind la o stare de referinţă ........................................................
în urma perturbării, învăţând din răspunsurile la ........................................................
perturbări, păstrându-şi identitatea, structura şi ........................................................
funcţiile.
7
PLANUL
SOCIETAL

În 2010 – 2013, sădim! t20 de proiecte pilot (cu finanţare comunitară,


prin programele Grundtvig şi Tineret în Acţiune)
Am dat startul Societal prin "Competenţe şi instrumente au aplicat experimental metoda societală. De-a
pentru adoptarea Responsabilităţii Sociale în lungul activităţilor de implementare, ONGurile care
organizaţiile societăţii civile"! Este un proiect le gestionează au primit asistenţă şi consiliere de la
"structural" (cofinanţat de POSDRU), care a permis “echipa societală” (pag. 97);
REPER21 (coordonator) , ANPCDEFP şi CRIES (parteneri)
să susţină faza de lansare a reţelei. t80 de coordonatori de proiect din tot atâtea ONG-
uri au participat cu succes la “Cursul Societal”. Aceştia
Să vedem! În aceşti 3 ani s-au implicat în proiectul reprezintă prima generaţie de "Manageri Societali"
Societal aproximativ 500 de ONG-uri şi 600 de ONG- (pag. 12) din cadrul reţelei, recunoscută oficial şi
işti. Dintre aceştia: promovată inclusiv de ANPCDEFP;

t160 de ONG-işti au fost persoane resursă pentru


reţea. S-au implicat în evaluarea “metodei societale”
(pag. 14) şi şi-au diseminat propriile bune practici
de Responsabilitate Socială în cadrul a 8 ateliere
regionale, 8 seminarii naţionale, o “Universitate de
vară”, peste 60 de dezbateri tematice;

8
În 2013 - 2020, creştem!
Din 2013, avem tot ce ne trebuie: o strategie de dezvoltare pe termen mediu, o metodă practică de management
responsabil, o reţea de manageri care o stăpânesc, numeroase organizaţii care îşi doresc s-o aplice. Deci începem
responsabilizarea pe scară largă!

Obiectivul anual: integrarea Responsabilităţii Sociale în minim 30 de noi proiecte prin Metoda Societală.
Demersurile de responsabilizare vor fi coordonate şi facilitate de Managerii Societali, cărora Echipa Societală le va
oferi în mod sistematic asistenţă şi consiliere.

Activităţi complementare anuale: pentru atingerea obiectivului anual, Planul Societal îşi propune trei activităţi:
™ Organizarea unui “Curs societal” (actualizarea curriculumului pentru Managerii Societali, formare de noi
manageri) şi a unei ”Universităţi de vară” (schimb de bune practici, networking) pentru consolidarea reţelei.
š Elaborarea unui raport de progres privind strategia “Societal 2020”, prin care evaluăm aportul Societal atât la
rezilienţă, cât şi la rezistenţa ONGurilor din reţea faţă de cei nouă factori potenţiali de criză identificaţi (“Scenariile de
criză”, pag. 4);
› Actualizarea metodei societale în funcţie de evoluţia ONG-urilor, a societăţii româneşti, dar şi a conceptului
de Responsabilitate Socială în standardele internaţionale (ISO 26000, GRI).

Din 2013, răspândim!


Îmbunătăţindu-şi performanţele de la un proiect la următorul, ONG-urile devin ca fructele care atunci când ajung
la maturitate se deschid spontan pentru a-şi răspândi natural seminţele. Iar Societal este pentru ele ca vântul… le
diseminează larg demersurile responsabile!

Anual, începând din 2013, realizăm publicaţia “IMPACT SOCIETAL”, care include “Anuarul Societal” şi “Catalogul
Societal”. Acestea prezintă Managerii Societali şi, respectiv, proiectele responsabilizate cu ajutorul acestora.
Publicaţia apare în română, engleză şi franceză şi este difuzată (inclusiv cu sprijinul ANPCDEFP) în numeroase
reţele de la nivel naţional şi european.

9
PARTENERIATUL
SOCIETAL

Pentru a deveni Partener Societal, ONG-ul tău trebuie ™ Conectarea


să aplice Metoda Societală (pag. 14) într-un proiect †Ai completat şi transmis Formularul de adeziune
concret şi să implice Echipa Societală (pag. 97) în care implică adeziunea la Codul Societal;
activităţile de responsabilizare. †Ai creat un cont de utilizator pentru ONG-ul tău în
comunitatea Societal.ro;
Există două tipuri de parteneriat. Dacă proiectul
tău e deja lansat, atunci echipa noastră “urcă din š Angajamentul
mers”. Îţi oferim asistenţă şi consiliere pentru fazele †Ai ales (cel puţin) un proiect gestionat de ONG-ul
de implementare, evaluare şi raportare. Dar tău pentru a-l responsabiliza pe baza Metodei
dacă proiectul tău e încă “la start”, atunci putem Societale;
să-l elaborăm în parteneriat şi să-i integrăm †Ai ales (cel puţin) un Manager societal pentru
Responsabilitatea Socială încă din faza de planificare. animarea şi facilitarea activităţilor de responsabilizare
din proiect;
Checklist-ul
› Operaţionalizarea
Crezi că scopul şi principiile societale se potrivesc †Ai elaborat un Plan de acţiune în care prezinţi
ONG-ului tău? Vrei să devină Partener Societal? Atunci toate măsurile concrete de responsabilizare prevăzute;
verifică dacă ai parcurs cu succes următorii 7 paşi: †Ai realizat împreună cu echipa societală o
analiză “SMART” a Planului de acţiune şi pe baza

10
recomandărilor primite ai actualizat măsurile planificate;

œ Promovarea
†Ai încărcat la rubrica Proiecte o prezentare succintă a proiectului pentru care realizezi demersul de
responsabilizare;
†Ai promovat faptul ca eşti “Partener societal” printr-un comunicat în reţeaua ta, dar şi prin diferite prezentări,
articole sau preluarea unor materiale publicitare;

 Implementarea
†Ai elaborat un Tablou de bord şi ai monitorizat cu ajutorul lui realizarea măsurilor cuprinse în Planul de
acţiune;
†Ai solicitat în mod sistematic asistenţa şi consilierea Echipei Societale de-a lungul activităţilor de
implementare;

ž Raportarea
†Ai realizat împreună cu echipa societală o evaluare ex-post a gradului de Responsabilitate Socială atins în
proiect;
†Ai redactat un raport de Responsabilitate Socială şi l-ai publicat pe Societal.ro ;

Ÿ Îmbunătăţirea continuă
†Ai identificat acţiuni corective şi bune practici pentru o planificare mai responsabilă a proiectelor următoare;
†Ai ales (cel puţin) un nou proiect care va fi responsabilizat prin Parteneriatul Societal;

Ai parcurs cu succes toţi aceşti paşi? Atunci proiectul responsabilizat va fi inclus în Catalogul Societal, iar aportul
managerului/managerilor care a/au coordonat responsabilizarea apare in Anuarul Societal. Acum ONG-ul tău e
Partener Societal şi face parte dintr-o reţea de organizaţii responsabile şi inovatoare, cunoscută la nivel national şi
european!

11
MANAGERII
SOCIETALI

Managerii Societali sunt responsabilizarea “pe teren”, anual la una dintre sesiunile
protagoniştii reţelei! Ei sunt Societal îţi oferă în mod sistematic de formare organizate. Vrei sa
formaţi de Societal şi desemnaţi asistenţă şi consiliere. participi? Uite ce înveţi:
de ONG-urile din care fac parte 9Să realizezi un diagnostic
să joace rolul de coordonatori şi Cursul Societal privind gradul de integrare
facilitatori ai responsabilizării a Responsabilităţii Sociale în
în proiectele pe care acestea Devin Manageri Societali proiectul la care participi;
le desfăşoară în cadrul persoanele care deja şi-au 9Să elaborezi un plan de
“Parteneriatului Societal” (pag. 10). însuşit valorile şi principiile acţiune, cu măsuri acoperind 36
Responsabilităţii Sociale. Deci rolul de Indicatori de Responsabilitate
Vrei sa devii Manager Societal? Cursului nu e să-i “sensibilizeze”, ci Socială (organizaţi în 4 domenii
Cunostinţele şi experienţa ta să le ofere instrumente practice de intervenţie: social, mediu,
de manager de proiect sunt o pentru transformarea acestui economic, guvernanţă);
condiţie prealabilă. Dacă acestea concept în acţiuni concrete! 9Să adaptezi metodele şi
sunt relevante, Societal te invită instrumentele de Responsabilitate
mai întâi la “Cursul Societal”. Apoi, Atât noii Manageri Societali, cât Socială la cultura şi contextul
după sesiunea de formare, când şi cei deja activi în reţea, participă propriei tale organizaţii;
începi să coordonezi şi să facilitezi 9Să monitorizezi sistematic
12
măsurile de responsabilizare, să evaluezi realist Societal organizează Universitatea de vară.
rezultatele atinse, să elaborezi un raport clar şi Evenimentul reuneşte toţi Managerii Societali,
echilibrat privind performanţele de Responsabilitate împreună cu diferite “persoane resursă” din sfera
Socială obţinute; societăţii civile. O dată pe an, pentru câteva zile,
9Să identifici acţiuni corective şi să generalizezi Universitatea de vară le oferă un cadru informal
bunele practici pentru a-ţi planifica mai responsabil favorabil relaţionării.
proiectele viitoare;
9Să elaborezi noi proiecte în parteneriat cu alţi Iar din schimbul de bune practici, ieşim cu toţii în
membri ai reţelei; câştig. Ce se întâmplă când schimbăm idei? “Dacă tu
9Să formulezi sugestii pertinente pentru ai un măr şi eu am un măr şi facem schimb de mere,
îmbunătăţirea metodei şi a instrumentelor elaborate de atunci fiecare va avea în continuare un măr. Dar dacă tu
Societal; ai o idee şi eu am o idee şi le schimbăm, atunci fiecare
9Să promovezi şi să diseminezi spre alte organizaţii dintre noi va avea la final două idei!" (George Bernard
demersul de Responsabilitate Socială şi rezultatele Shaw).
obţinute;
9Să îţi afirmi capacităţile de acţiune, reflecţie şi
inovare în domeniul managementului de proiect şi al
Responsabilităţii Sociale. Notițe

Managerii care participă cu succes la sesiunile de ........................................................


formare sunt promovaţi în Anuarul Societal, inclus în ........................................................
publicaţia “IMPACT SOCIETAL”, (pag. 9) difuzată la ........................................................
nivel naţional şi european în limbile română, engleză şi ........................................................
franceză. ........................................................
Primul Curs Societal, desfăşurat în 2013, formează 80 de ........................................................
Manageri Societali. ........................................................
........................................................
Universitatea de vară ........................................................
........................................................
Reţeaua de Manageri societali are două "motoare". ........................................................
Unul este metoda de management responsabil, pe care ........................................................
şi-o însuşesc în cadrul Cursului Societal. Celălalt este ........................................................
schimbul de bune practici, pentru facilitarea căruia
13
METODA
SOCIETALĂ

Societal a dezvoltat o metodă de management adere pentru a intra în “Parteneriatul Societal” (pag. 10);
responsabil de proiect practică, adaptată la structura,
realităţile şi la nevoile ONG-urilor. Ea le permite š Indicatorii Societali (pag. 18) sunt instrumentul
lansarea unor demersuri de responsabilizare operaţional. O grilă de 36 de indicatori, organizaţi în
flexibile şi eficiente! 4 domenii de intervenţie (social, mediu, economic şi
guvernanţă), este utilizată pentru integrarea tuturor
Instrumentarul aspectelor Responsabilităţii Sociale în managementul
proiectului;
Metoda implică folosirea a trei instrumente
dezvoltate de Societal şi, pentru responsabilizarea › Tabloul de bord (pag. 20) este instrumentul
unor proiecte cu finanţare mare, echipă numeroasă, organizaţional. Este gestionat de managerul societal şi
activităţi complexe (precum cele din Fondurile precizează rolul principalilor protagonişti ai proiectului
structurale), folosim de asemenea principalele (conducerea organizaţiilor partenere, coordonatorul
standarde internaţionale ale Responsabilităţii Sociale şi de proiect, echipa de implementare) în fiecare fază a
managementului de proiect. ciclului PDCA (Plan-Do-Check-Act) al proiectului;

™ Codul Societal (pag. 16) este instrumentul normativ. œ Standardele internaţionale sunt instrumente
El precizează sintetic scopul, valorile şi principiile auxiliare. Când celelalte instrumente “nu fac faţă”,
manageriale la care conducerea oricărui ONG trebuie să echipa societală oferă consiliere şi asistenţă pentru

14
utilizarea adecvată a principalelor standarde ISO 26000, au analizat utilizarea Indicatorilor societali în proiectele
Global Reporting Initiative, Project Cycle Management din patru domenii: producţia şi consumul, educaţia
(vezi "Referinţele Societale", pag. 22), dar și a altor nonformală, organizarea de evenimente, dezvoltarea
standarde specifice (de exemplu, ISO 20121, pentru comunitară.
managementul responsabil al evenimentelor).
v) Proiectele pilot (2012 – 2013). Metoda societală a
Procesul de elaborare fost aplicată experimental în 16 proiecte finanţate de
ANCPDEFP (prin programele Grundtvig şi Tineret în
Elaborarea Instrumentarului societal are cinci jaloane: Acţiune). Demersurile de responsabilizare şi rezultatele
obţinute au fost comparate sistematic, “instrumentarul”
i) Ancheta la nivel european (2011). Răspunsurile a fost testat şi îmbunătăţit progresiv.
primite de la responsabilii Programul Grundtvig din
22 de ţări europene ne-au permis să concluzionăm: că
ONGurile nu dispun nicăieri în UE de instrumente de
management responsabil adaptate; că proiectele non- Notițe
profit au performanţe de Responsabilitate Socială slabe
pe întreg continentul; ........................................................
........................................................
ii) Analiza standardelor internaţionale (2011). Codul ........................................................
şi Indicatoriii au fost elaboraţi astfel încât să asigure ........................................................
conformitatea proiectelor desfăşurate de ONG-uri cu ........................................................
cerinţele standardelor de Responsabilitate Socială de ........................................................
la nivel internaţional, care se adresează în primul rând ........................................................
firmelor şi în special celor de talie mare (corporaţii). ........................................................
........................................................
iii) Grupuri de lucru (2011). Societal a reunit succesiv, ........................................................
în opt oraşe ale ţării, peste 150 de manageri de proiect ........................................................
(din aproximativ 100 de ONG-uri), care au evaluat ........................................................
relevanţa Codului şi a Indicatorilor, fiecare prin prisma ........................................................
experienţelor sale şi a tipului de proiecte pe care le ........................................................
gestionează. ........................................................
iv) Seminarii tematice (2012). Aproximativ 200 de ........................................................
ONG-işti, reuniţi în cadrul a patru seminarii naţionale,
15
CODUL
SOCIETAL

1 scop
Codul Societal este instrumentul normativ al Metodei
Societale (pag. 14). Indicatorii Societali şi Tabloul de
bord sunt instrumentul operaţional şi, respectiv,
instrumentul organizaţional.
t"EPQUBSFB3FTQPOTBCJMJUœƄJJ4PDJBMFQSJOJOUFHSBSFB
principiilor dezvoltării durabile şi bunei guvernanţe în
Conducerea oricărui ONG care doreşte să devină
managementul proiectelor.
“Partener Societal” (pag. 10) şi să se lanseze în demersul
de responsabilizare trebuie să adere la:

4 valori
 Echitatea socială
 Echilibrul mediului
 Dezvoltarea economică
 Buna guvernanţă

16
7 principii
Notițe

........................................................
........................................................
t"EPQUBSFB3FTQPOTBCJMJUœƄJJ4PDJBMFÔOQSPQSJJMF
........................................................
proiecte;
........................................................
t"CPSEBSFBJOUFHSBUœBBTQFDUFMPSTPDJBMF EFNFEJV 
........................................................
economice şi de guvernanţă;
........................................................
t'VOEBNFOUBSFBEFNFSTVMVJEF3FTQPOTBCJMJUBUF
........................................................
Socială în referinţe recunoscute la nivel european şi
........................................................
internaţional;
........................................................
t'PSNBSFBFDIJQFJEFQSPJFDUÔOWFEFSFB
........................................................
operaţionalizării măsurilor de Responsabilitate Socială;
........................................................
t*NQMJDBSFBTUBLFIPMEFSJMPSDIFJFÔOEFNFSTVMEF
........................................................
Responsabilitate Socială;
........................................................
t1SPNPWBSFB3FTQPOTBCJMJUœƄJJ4PDJBMFÔOTGFSBEF
........................................................
influenţă a organizaţiei;
........................................................
t·NCVOœUœƄJSFBDPOUJOVœ QSJOBQMJDBSFBEFBDƄJVOJ
........................................................
corective şi generalizarea bunelor practici.
........................................................

17
INDICATORII
SOCIETALI

Ai aderat deja la valorile şi principiile cuprinse în Codul Societal (pag. 16)? Acum nu trebuie să le ignori! Aplică-le
în proiecte! Societal îţi pune la dispoziţie o grilă de indicatori care te ajută să transformi Responsabilitatea Socială
dintr-un “concept” într-un demers concret şi eficace.

Indicatorii societali sunt instrumentul operaţional în cadrul Metodei Societale (Codul Societal şi Tabloul de bord
sunt instrumentul normativ şi, respectiv, instrumentul organizaţional).

Sunt 36 de indicatori societali, organizaţi în patru domenii de intervenţie:

Social

S1. Promovarea drepturilor egale, diversităţii şi nediscriminării;


S2. Asigurarea unor condiţii de muncă decente;
S3. Asigurarea condiţiilor de sănătate şi securitate;
S4. Favorizarea învăţării continue pentru adaptabilitatea la piaţa muncii;
S5. Recunoaşterea performanţelor angajaţilor şi voluntarilor;
S6. Respectarea vieţii private şi protejarea datelor cu caracter personal;

18
S7. Stimularea culturii participative, cetăţeniei E6. Respectarea drepturilor de proprietate
active şi voluntariatului; intelectuală;
S8. Respectarea valorilor culturale şi promovarea E7. Promovarea Responsabilităţii Sociale în rândul
dialogului intercultural; firmelor și instituţiilor partenere;
S9. Respectarea/ promovarea Drepturilor Omului. E8. Promovarea formelor economiei sociale şi verzi;
E9. Susţinerea/dezvoltarea structurilor non-profit şi
Mediu neguvernamentale;

M1. Reducerea, reutilizarea şi reciclarea Guvernanță


materialelor utilizate în proiect;
M2. Achiziţionarea de bunuri şi servicii ecologice; G1. Comunicarea valorilor şi principiilor de
M3. Utilizarea raţională a energiei şi folosirea surselor comportament etic;
alternative; G2. Identificarea şi implicarea stakeholderilor în ciclul
M4. Utilizarea raţională şi nepoluantă a apei; de viaţă al proiectului;
M5. Gestionarea impactului asupra ecosistemelor şi G3. Participarea angajaţilor şi voluntarilor la
biodiversităţii; demersul de Responsabilitate Socială;
M6. Gestionarea responsabilă a deşeurilor generate G4. Asigurarea transparenţei deciziilor luate și
prin activităţile proiectului; activităţilor proiectului;
M7. Diminuarea impacturilor datorate transportului; G5. Reducerea riscurilor de infracţiuni şi corupţie;
M8. Monitorizarea și reducerea emisiilor de gaze cu G6. Corelarea cu alte proiecte locale, naţionale,
efect de seră; europene sau internaţionale;
M9. Respectarea/ promovarea principiilor de mediu G7. Raportarea performanţelor de
recunoscute la nivel internaţional. Responsabilitate Socială către stakeholderi
și publicul larg;
Economic G8. Dezvoltarea/promovarea unor modele
responsabile de finanţare şi parteneriat;
E1. Eficientizarea costurilor aferente implementării G9. Îmbunătăţirea programelor și politicile publice
activităţilor proiectului; în urma rezultatelor obţinute prin proiect.
E2. Asigurarea sustenabilităţii rezultatelor
proiectului; Indicatorii trebuie utilizaţi (planificaţi, monitorizaţi,
E3. Gestionarea impactului asupra economiei locale; evaluaţi, raportaţi) în fiecare fază a ciclului de proiect
E4. Crearea de locuri de muncă durabile în proiect; (Plan, Do, Check, Act). Procesul de responsabilizare este
E5. Utilizarea unor modele alternative de schimburi; dezvoltat în Tabloul de bord (pag. 20).
19
TABLOUL DE BORD
SOCIETAL

Este instrumentul organizaţional al Metodei eficientă a tuturor celor implicaţi în procesul de


Societale (pag. 14). Codul Societal (pag 16) şi Indicatorii responsabilizare.
Societali (pag. 18) sunt instrumentul normativ şi,
respectiv, instrumentul operaţional. Faza 1:
Zicem ceea ce facem! (PLAN)
Rolul Tabloului de bord este dublu: etapizează
activităţile de responsabilizare în cele patru faze Pregătirea! Managerul Societal realizează un prim
ale ciclului PDCA (Plan-Do-Check-Act); precizează diagnostic al proiectului pe baza Indicatorilor Societali,
responsabilităţile principalilor actori ai proiectului sensibilizează organizaţiile partenere, conştientizează
(conducerea organizaţiilor, coordonatorul, echipa de coordonatorul, animează şi mobilizează echipa de
implementare, managerul societal) în fiecare fază. implementare.

Cele patru faze sunt date a priori; însă responsabilităţile Conducerile partenerilor îşi comunică larg
actorilor se construiesc. Tabloul elaborat va fi mai mult angajamentul faţă de Responsabilitatea Socială
sau mai puţin complex în funcţie de aspectele specifice subliniind alinierea proiectului la scopul, valorile şi
ale proiectului (numărul partenerilor, contextul naţional principiile Codului societal.
sau internaţional, diversitatea sectoarelor, mărimea
bugetului, durata activităţilor). Odată completat, Asistat de Managerul Societal, coordonatorul
tabloul trebuie sa permită gestionarea eficace şi elaborează Planul de acţiune. Sunt cei 36 de indicatori

20
şi, asociat fiecăruia: un set de măsuri de implementare; Acum, coordonatorul de proiect poate realiza
mijloacele de verificare aferente; condiţiile externe care evaluarea aplicării Planului de acţiune. Sunt implicaţi
trebuie să se verifice pentru ca măsurile planificate să toţi protagoniştii proiectului, iar criteriile utilizate sunt
poată fi aplicate cu succes. eficienţa, eficacitatea, relevanţa şi impactul măsurilor
de responsabilizare realizate.
Faza 2:
Facem ceea ce zicem! (DO) Faza 4:
Progresăm! (ACT)
Coordonatorul împarte responsabilităţile pentru
aplicarea Planului de acţiune. Membrii echipei de Rezultatele sunt analizate, comparate şi interpretate.
proiect documentează (surse, dovezi) realizarea Coordonatorul de proiect, asistat de Managerul
propriilor sarcini pentru a permite monitorizarea. Societal, scoate în evidenţă o paletă de acţiuni
corective/bune practici care pot îmbunătăţi
Succesul responsabilizării depinde de depăşirea tuturor responsabilizarea următoarelor proiecte.
obstacolelor care pot împiedica aplicarea Planului
de acţiune, iar lipsa capacităţilor echipei de proiect Raportarea! Este ultima etapă, însă nu şi cea din
este deseori evocată ca fiind cel mai important dintre urma! Un raport este elaborat şi difuzat pentru a
ele. Managerul Societal va întări capacităţile echipei asigura credibilitatea demersului de responsabilizare şi
prin activităţi de formare, îmbunătăţirea comunicării transparenţă faţă de stakeholderi.
interne, dezbaterea intuiţiilor, găsirea soluţiiilor…
La final, conducerile organizaţiilor partenere oferă
Faza 3: recunoaştere, prin mijloace de comunicarea internă
şi externă, tuturor celor care au participat la integrarea
Verificăm ceea ce am făcut!
Responsabilităţii Sociale Sn proiect.
(CHECK)

De-a lungul realizării sarcinilor, fiecare membru al


echipei de proiect oferă feedback privind aspecte
specifice ale demersului de responsabilizare.
Informaţiile sunt centralizate şi verificate în mod
sistematic de către Managerul Societal, care realizează
monitorizarea.

21
5()(5,1ţ(/(
SOCIETALE

Metoda Societală (pag. 14) este fundamentată De asemenea, au fost implicaţi peste 200 observatori
în principalele referinţe internaţionale ale din 90 de state, precum şi 42 de organizaţii
Responsabilităţii Sociale: ISO 26000 şi Global Reporting internaţionale foarte importante (ILO, UNEP, OECD).
Initiative (GRI). Ea selectează, simplifică şi adaptează Textul oficial al standardului a fost publicat în 2010.
aceste standarde la nevoile, aşteptările şi capacităţile
reale ale ONG-urilor din Romania. Credibilitatea şi autoritatea de care se bucură astăzi
ISO 26000 se datorează acestui proces de elaborare
ISO 26000 inovator, inedit la nivel internaţional, bazat pe
abordarea participativă şi consensuală.
În 2000, International Organization for Standardization
(ISO) anunţă că doreşte să contribuie la crearea unui ISO 26000 definește Responsabilitatea Socială astfel:
„cadru valoric unitar” în domeniul Responsabilităţii „responsabilitatea unei organizaţii pentru impacturile
Sociale, pentru armonizarea multitudinii de coduri, deciziilor şi activităţilor sale asupra societăţii şi
norme, certificări din acest domeniu. În 2005, ISO mediului, printr-un comportament etic şi transparent,
incredinţa elaborarea standardului unui grup de lucru care contribuie la dezvoltarea durabilă, ia în considerare
international care, în urmatorii ani, a cuprins peste 450 aşteptările stakeholderilor, este conformă legilor
de experţi din şase categorii de stakeholderi (instituţii existente şi consistentă cu normele internaţionale de
guvernamentale, patronate, sindicate, asociaţii de comportament, este integrată de-a lungul organizaţiei
consumatori, ONG-uri, reţele de cercetare). şi pusă în practică în activităţile sale”.

22
Standardul oferă “linii directoare”, deci nu propune alimentelor, mineritul, industria automobilelor, energia,
un “sistem de management” anume şi de aceea nu este sectorul neguvernamental; Protocoale, care descriu
certificabil, precum ISO 9000 sau ISO 14001. „reţeta” tehnică a fiecărui indicator, incluzând definiţiile
termenilor-cheie, metodologia de prelucrare a datelor
ISO 26000 identifică şapte subiecte centrale pe şi alte specificaţii.
care organizaţia (companie, dar şi IMM, administraţie
publică, ONG etc.) trebuie să le abordeze în mod Dezvoltarea unor standarde avansate precum GRI este
integrat: guvernanţa organizaţională, drepturile omului, indispensabilă, însă mecanismele pieţei şi demersurile
condiţiile de muncă, mediul, practicile de afaceri, voluntare sunt insuficiente pentru generalizarea
problemele consumatorilor, implicarea socială. rapoartelor de calitate. Este necesară obligaţia legală
de raportare. Societal sustine aceste demersuri
Global Reporting Initiative (GRI) legislative.

Pentru proiectele complexe (structurale, reţele


Raportarea Responsabilităţii Sociale/Dezvoltării
europene), în cazul în care se consideră că metoda
Durabile („extra-financiară”) a cunoscut în ultimul
societală “nu face faţă” necesităţilor demersului de
deceniu o evoluţie semnificativă. Succesul său se
responsabilizare, echipa societală oferă consiliere şi
datorează în mare măsură Global Reporting Initiative,
asistenţă pentru utilizarea directă a ISO 26000 şi GRI.
care s-a impus la nivel internaţional ca cel mai complet
standard pentru realizarea acestui tip de raport.
Notițe

Pentru optimizarea principiilor şi asigurarea unui grad


........................................................
înalt al calităţii tehnice, standardele GRI se află într-un
........................................................
proces de îmbunătăţire continuă. În anul 2006 a fost
........................................................
publicată cea de-a treia generaţie, "G3 Guidelines". În
........................................................
2011, a fost publicată actualizarea G3.1.
........................................................
........................................................
GRI G3.1 pune la dispoziţie trei tipuri de documente:
........................................................
Liniile directoare prezintă principiile (11) şi indicatorii
........................................................
de performanţă (79) ce trebuie urmaţi în procesul
........................................................
de raportare; diferite Suplimente sectoriale, care
........................................................
vin în completare pentru a preciza cadrul specific de
........................................................
raportare pentru anumite domenii, precum procesarea

23
S1. Promovarea drepturilor
egale, diversităţii şi nediscriminării

DIVERSITATE PISTE DE ACŢIUNE!


= situaţie de pluralitate a unui grup oferită de rasă, ˆ Asiguraţi trasabilitatea deciziilor privind angajaţii şi
origine etnică, limbă, religie, categorie socială, situaţie voluntarii asociaţiei când:
materială, sex, orientare sexuală, stare civilă, vârstă, — recrutaţi
sănătate. — atribuiţi sarcini
— remuneraţi
DISCRIMINARE — stabiliţi sau schimbaţi condiţiile de muncă
= diferenţiere, excludere, restricţie sau tratament — definiţi criteriile de performanţă
preferenţial pe baza criteriilor enumerate în — evaluaţi munca prestată
detrimentul drepturilor egale. — oferiţi acces la programele de formare şi la
oportunităţile de avansare
— sancţionati şi concediaţi

24
ˆ Revizuiţi regulamentele Pregătiţi-vă pentru o luptă lungă! vizibile) de activităţi considerate
interne pentru a include prevederi Iată ce zic cifrele: 1 din 6 români strategice în organizaţie (relaţiile
referitoare la respectarea şi a fost victimă a discriminării publice, întâlnirile de fund-raising
promovarea drepturilor egale! în 2008, iar 1 din 3 a fost martor etc.)
la discriminarea unei persoane
ˆ Comunicaţi “divers”! Includeţi (Sondajul Eurobarometru, 2008, Comunicaţi că în proiectul vostru
un disclaimer de încurajare a „Discriminarea în Uniunea nu este acceptată “circulaţia”
diversităţii în email-uri, broşuri, Europeană: Percepţii, Experienţe şi prejudecăţilor şi stereotipurilor faţă
genericele videourilor! Atitudini’’). de femei, minorităţi sau persoane
cu dizabilităţi. Nu veţi putea să
ˆ Utilizaţi CV-ul anonim lăsând “Spargeţi” două fenomene întâlnite le eliminaţi din mass-media,
spaţii albe în dreptul fotografiei, în contextul organizaţional: publicitate, muzică, dar încercaţi să
numelui, datei şi locului naşterii, le preveniţi şi să le combateţi în
genului, stării civile! t“tavanul de sticlă”, adică la acel sfera voastră de influenţă!
plafon, invizibil dar impermeabil,
Şi încă ceva, domnule manager! care limitează avansarea anumitor
Când integraţi o persoană cu categorii de angajaţi (femei, seniori,
dizabilităţi în echipă, cum adaptaţi homosexuali)
la necesităţile sale locul de muncă
sau sarcinile pe care i le atribuiţi? t“peretele de sticlă” care separă
Pe bază de “intuiţii” sau faceţi apel anumite categorii (precum romii
la specialişti? sau persoanele cu dizabilităţi

25
S2. Asigurarea unor
condiţii de muncă decente

CONDIŢII DE MUNCĂ PISTE DE ACŢIUNE!


= aspecte legate de remuneraţie (bonusuri, ˆ Utilizaţi contracte de voluntariat şi fişe de post
comisioane), avantaje în natură, timp de lucru, pentru a comunica clar şi transparent condiţiile de
flexibilitatea programului, concedii, intensitatea muncă ale fiecărui membru al echipei!
muncii, previzibilitatea activităţilor, autonomie,
sănătate şi securitate, formarea profesională, relaţiile ˆ Remuneraţi:
colegiale, politica reclamaţiilor, condiţii de promovare, tdecent! Tineţi cont de raportul între salariul minim/
recunoaşterea performanţelor, durata contractului de mediu din cadrul proiectului şi salariul minim/mediu pe
muncă. economie.
techitabil! Aveţi în vedere raportul între salariile cele
mai mari şi salariile cele mai mici din echipa de proiect.
ˆ Propuneţi chestionare, interviuri individuale,

26
dezbateri în grup pentru aveţi o echipă mare. Iată sintetic sunt considerate “de suflet” de
evaluarea participativă a condiţiilor paşii: persoanele care le concept şi
de muncă! realizează. Aveţi deci în vedere
tEvaluaţi percepţiile deoarece nu că motivaţiile echipei provin nu
ˆ Încercaţi evaluarea 360 de există condiţii de muncă “decente” doar din zona utilitară (salariu,
grade! Constă în analiza feedback- sau “echitabile” per se; autonomie, promovare, formare),
ului oferit de toţi cei cu care dar şi din cea axiologică (valori,
persoana evaluată interacţionează: tEvaluaţi constrângerile externe principii) şi emoţională (cadrul de
şefi şi subalterni, colegi “pe (bugetul alocat proiectului, nivelul lucru e “convivial”, colegii sunt “de
orizontală”, parteneri, voluntari, salariilor de pe piaţa muncii, nădejde”, etc.).
beneficiarii. infrastructurile comunitare),
dar care influentează inevitabil
Şi încă ceva! Dacă vreţi să excelaţi, proiectul şi condiţiile de muncă;
realizaţi un plan de distribuire
a avantajelor financiare tStabiliţi acţiunile corective
(bonusuri, comisioane) şi în natură şi arătaţi echipei de proiect că
(echipamente, vizite de studiu) evaluările pe care le realizaţi
între membrii conducerii, echipa împreună au ca scop îmbunătăţirea
de implementare, parteneri şi condiţiilor şi creşterea satisfacţiei.
voluntari.
Realizaţi un plan de progres în Nu uitaţi că în ONG-uri proiectele
mod participativ, mai ales dacă se nasc din “convingeri” sau

27
S3. Asigurarea condiţiilor
de sănătate şi securitate

SĂNĂTATE PISTE DE ACŢIUNE!


= stare care la nivel minim se traduce prin “absenţa ˆ Încheiaţi asigurări de sănătate individuale sau
bolii”, iar la nivel extins vizează “starea de bine” colective pentru voluntari şi beneficiari mai ales pentru
definită ca un complex de elemente fizice, mentale şi situaţiile speciale, precum călătoriile în afara ţării!
psihosociale.
ˆ Încheiaţi parteneriate cu serviciile de urgenţă
SECURITATE (Ambulanţă, Pompieri, Poliţie) dacă organizaţi
= măsuri luate pentru reducerea riscurilor şi punerea la un eveniment de dimensiuni mai mari deoarece
adăpost a sănătăţii echipei de proiect şi a beneficiarilor. sunteţi responsabili pentru securitatea voluntarilor şi
publicului!

28
ˆ Fiţi un exemplu şi elaboraţi un Plan de management al riscurilor care să detalieze pericolele potenţiale ce pot
apărea în desfăşurarea unui proiect, riscurile asociate fiecărui pericol (adică probabilitatea ca riscul să aibă loc şi
gradul de vătămare pe care îl poate provoca) şi măsurile propuse pentru reducerea şi eliminarea riscurilor, în special
a celor ‘’mari’’!

Încă o întrebare! Spuneţi drept, aveţi o trusă de prim ajutor la sediul organizaţiei? Nu ar trebui să lipsească!

Respectaţi Codul Muncii pentru că acesta prevede obligaţii clare pentru angajator în domeniul sănătăţii şi
securităţii. Iată câteva exemple:

Art. 175: Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.

Art. 180: Instruirea angajaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:


(1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Instruirea se realizează periodic (…).
(3) Instruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de
muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni.

Art. 186: Angajatorii au obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul de medicină a muncii.

29
S4. Favorizarea învăţării continue pentru
adaptabilitatea la piaţa muncii

ÎNVĂŢAREA ÎNVĂŢAREA
CONTINUĂ NON-FORMALĂ
= asimilarea şi dezvoltarea de abilităţi, cunoştinţe şi = se desfăşoară pe baza unui obiectiv asumat al celui ce
calificări începând de la viaţa preşcolară până la cea învaţă, acesta definindu-şi singur parcursul educaţional
post-pensionare. în afara sistemului formal de educaţie.

ÎNVĂŢAREA ÎNVĂŢAREA
FORMALĂ INFORMALĂ
= se produce la școală, liceu şi universitate. = are loc în viaţa de zi cu zi, fără să ne propunem acest
lucru, by doing.

30
PISTE DE ACŢIUNE! ˆ Stabiliţi parteneriate cu centre DPNQBSBƄJFDVÔO4UBUFMF6OJUF
ˆ Elaboraţi participativ programe de formare pentru a asigura accesul ſJQFTUFÔO+BQPOJB
de management a abilităţilor gratuit sau la costuri reduse pentru
şi cunoştinţelor care să conţină: voluntarii şi angajaţii din echipa de Un domeniu reglementat
obiectivele formării continue, proiect! de Codul Muncii
abilităţile, competenţele şi Aflaţi care vă sunt obligaţiile ca
cunoștinţele ce se doresc Şi un sfat! Fiţi buni mentori şi angajator privind învăţarea la locul
îmbunătăţite, oferta de cursuri alocaţi timp pentru angajaţi şi de muncă din cele peste 15 articole
interne ale organizaţiei, condiţii voluntari împărtăşind sistematic ce constituie corpusul Titlului VI,
de acces la traininguri externe, din experienţa voastră. Formarea profesională, din Codul
durata alocată procesului de Muncii!
învăţare, obligaţiile ce decurg în Şi noi, ONG-iştii, trebuie să ne
urma participării la activităţile de mobilizăm! Conform strategiei Îmbinaţi utilul cu plăcutul!
formare, modalităţi de evaluare şi Europa 2020: $POGPSNTUBUJTUJDJMPS QFTUFEJO
recompensare! educaţia unui adult are loc în afara
tVOVMEJOſBQUFUJOFSJQœSœTFſUF sistemului formal de educaţie, de
ˆ Încurajaţi instrumentele de timpuriu activităţile educaţionale! multe ori în cadrul întâlnirilor sau
social learning precum dezbaterea discuţiilor cu colegii. Gândiţi deci
sau rezolvarea comună a tEPBSEJOUJOFSJSFVſFſUF contexte de interacţiune, precum
problemelor care dezvoltă să atingă calificări medii, fără ca savuratul in echipă al cafelei de
în special abilităţile ’’soft’’ şi acestea să se potrivească însă cu dimineaţă sau organizarea de
transversale ale echipei! cerinţele pieţei! reuniuni periodice!

ˆ Publicaţi numărul de ore de tNBJQVƄJOEFEJOQPQVMBƄJB


învăţare formală sau non-formală cu vârste între 25-34 de ani are
pe sexe şi poziţii în organizaţie! o diplomă de universitate, în

31
S5. Recunoaşterea performanţelor
angajaţilor şi voluntarilor

RECUNOAŞTEREA MANAGEMENTUL
PERFORMANŢELOR CARIEREI
= proces de identificare a unor criterii de evaluare = utilizarea rezultatelor evaluării performanţelor în
a performanţei membrilor echipei de proiect, conturarea şi ajustarea planurilor de dezvoltare a
monitorizarea îndeplinirii acestora şi stabilirea carierei pentru fiecare membru din echipa de proiect.
unor instrumente formale sau informale pentru
recompensarea celor mai bune rezultate. PISTE DE ACŢIUNE!
ˆ Utilizaţi diplome, adeverinţe de participare şi
certificate Youthpass (dacă e cazul) pentru membrii
echipei de proiect!

32
ˆ Aplicaţi fişe de evaluare şi feedback periodic ce sunt ingredientele cheie în gestiunea performanţelor
permit ajustări pe parcursul implementării proiectului! angajaţilor şi voluntarilor. Scopul instrumentelor de
evaluare şi recompensare al performanţelor nu este
ˆ Folosiţi metoda ‘’secret friend’’ pentru a vă încuraja ’’să stoarcem’’ de vlagă colegii, ci să le oferim informaţii
colegii să se evalueze şi să îşi dea feedback reciproc, obiective pe baza cărora pot progresa în activităţile lor!
sub anonimat!
Plan de carieră participativ în 3 paşi:
ˆ Inspiraţi-vă din genericul de film şi menţionaţi tDescoperă! Împreună cu angajatul sau voluntarul,
numele tuturor celor care au contribuit la atingerea analizaţi competenţele şi cunoștinţele existente,
rezultatelor, gândind ‘’generice de proiecte’’! precum şi asteptările privind cariera sa;
tPlanifică! Stabiliţi obiective operaţionale, roluri în
ˆ Cuantificaţi şi publicaţi periodic numărul de echipă, responsabilităţi şi termene pentru a atinge
angajaţi şi voluntari care sunt evaluaţi sau aşteptările;
recompensaţi pentru implicarea în proiectele tAcţionează! Foloseşte rezultatele evaluării
organizaţiei! performanţelor pentru a adapta permanent planul.

Şi un ultim gând! Implică în echipă un coach


(antrenor) care te poate ajuta să stabileşti şi să
monitorizezi planurile de dezvoltare a carierei şi
să foloseşti cele mai eficiente instrumente pentru
recunoaşterea performanţelor angajaţilor şi
voluntarilor! Poţi fi chiar tu sau responsabilul HR/cu
voluntarii.

Nu confundaţi criteriile de evaluare cu KPI


(Key Performance Indicators), căci nu lucrăm în
multinaţionale! Rezonabilitatea şi efectul stimulator

33
S6. Respectarea vieţii private şi protejarea
datelor cu caracter personal

RESPECTAREA PISTE DE ACŢIUNE!


VIEŢII PRIVATE ˆ Semnaţi angajamente de confidenţialitate
= principiu conform căruia fiecare persoană are drept privind datele personale puse la dispoziţie de membrii
exclusiv privind folosirea şi difuzarea datelor sale cu echipei de proiect! Acestea se pot constitui ca anexe la
caracter personal. contractele de muncă sau voluntariat.

ˆ Elaboraţi o politică internă pentru colectarea


DATELE CU CARACTER
şi gestiunea datelor cu caracter personal care să
PERSONAL includă: principiile care stau la baza colectării datelor
= numele, imaginea, numărul de telefon, CNP-ul, contul
(de exemplu, buna credinţă, conformitatea cu legea),
bancar, adresa de email, semnătura, data naşterii,
tipurile de date personale colectate, scopul colectării
culoarea ochilor, înălţimea şi orice altă informaţie
şi destinatarii datelor, modalităţile de colectare şi
referitoare la o persoană.

34
stocare, persoanele responsabile, când publicăm date fără acordul prin proiectele noastre!
perioada păstrării datelor, aspecte persoanelor vizate. În alte cazuri
de confidenţialitate, gestiunea însă, consecinţele pot fi mult mai Sistemele de clasificare a datelor
plângerilor. serioase. permit echipei de proiect să îşi
însuşească tipurile de date deţinute
Doriţi să știţi dacă este cazul să Într-o zi normală: îi sunăm minim sau generate de asociaţie, gradul
urmaţi proceduri mai complexe? o dată pe cei dragi (convorbirea de confidenţialitate asociat fiecărui
Consultaţi Legea 677/2001 care este înregistrată), postăm o tip şi responsabilităţile în gestiunea
reglementează aspectele privind fotografie pe Facebook (care acestora. Un exemplu:
protecţia persoanelor cu privire devine proprietatea firmei), plătim — Date publice, precum
la prelucrarea datelor cu caracter minim o dată cu cardul (banca va materialele de comunicare;
personal. şti în ce locaţie suntem), ne urcăm — Date private, precum
minim o dată în autobuz (suntem telefoanele echipei, organigrama;
‘’Vă rog să îmi ştergeţi poza de filmaţi). ONG-işti, avem motive — Date confidenţiale, precum
pe Facebook de la evenimentul să ne îngrijorăm pentru modul salariile sau conturile bancare.
X!’’. Exemplu tipic de reacţie în care viaţa noastră privată este
cu care ne confruntăm atunci protejată şi să oferim un model

35
S7. Stimularea culturii participative,
cetăţeniei active şi voluntariatului

CETĂŢENIA Voluntariatul este principiul ce susţine ambele


concepte!
ACTIVĂ
= capacitatea unei persoane de a contribui la deciziile
şi activităţile din viaţa politică, economică, socială şi PISTE DE ACŢIUNE!
ˆ Desfăşuraţi actiuni de sensibilizare privind valori
culturală a comunităţii.
şi drepturi fundamentale precum: respectul legilor în
vigoare, libertatea de exprimare, toleranţa, dreptul la
CULTURA informare corectă!
PARTICIPATIVĂ
= modalitate de luare a deciziilor la nivel organizaţional ˆ Utilizaţi metodele de educaţie non-formală ce
sau comunitar ce ia în considerare contribuţiile încurajează cetăţenia activă şi cultura participativă:
indivizilor şi grupurilor privind problemele de interes flashmob, OST (Open Space Technology) și World Café!
comun.

36
Le găsiţi descrise pe www.nonformalii.ro. atât de mulţi, avem şi o lege care reglementează
‘’participarea persoanelor fizice la acţiuni de voluntariat
ˆ Desfăşuraţi campanii de advocacy pentru a organizate de persoane juridice de drept public şi de
promova în rândul factorilor de decizie soluţii la drept privat’’: legea 195/2001.
probleme de interes comun pentru echipă, beneficiarii
sau comunitatea voastră! Încurajaţi cultura participativă propunând în
proiectele voastre:
Şi încă ceva! ’’E-instrumentele’’ precum petiţiile +uriul cetăţenilor, adică un grup format din cca. 25 de
online, cauzele din reţelele sociale, funcţionalităţile membri ai comunităţii selectaţi prin tragere la sorţi
Wiki şi de comentarii de pe site-uri, voturile/ratingurile de pe listele electorale şi mobilizaţi pentru a formula
online facilitează accesul echipei, beneficiarilor şi recomandări privind politicile publice în amonte
stakeholderilor la spaţiul public de dezbatere al (preconizări) sau în aval (evaluări).
problemelor societale! E cazul deci să le încurajaţi!
Bugetul participativ, adică un instrument prin care
Suntem peste 100 de milioane de voluntari în toată cetăţenii sunt cei care determină priorităţile bugetului
Uniunea Europeană. Dintre aceştia, cca. 4 milioane sunt comunităţii lor şi le negociază apoi cu autoritatea
EJOƄBSBOPBTUSœ BEJDœQFTUFEJOQPQVMBƄJBBDUJWœ publică.
(Barometrul European, mai 2010). Şi pentru că suntem

37
S8. Respectarea valorilor culturale şi
promovarea dialogului intercultural

VALOARE CULTURALĂ PISTE DE ACŢIUNE!


= aspect intelectual, afectiv sau material pe care fiecare ˆ Dacă urmează să lucraţi într-un context de
grup cultural îl apreciază, doreşte să obţină, recomandă diversitate recrutaţi în echipa de proiect persoane cu
altora. competenţe interculturale!

ˆ Facilitaţi dialogul intercultural utilizând mijloace


INTERCULTURALITATE
specifice: dezbateri între echipă şi partenerii străini,
= situaţie socială ce urmăreşte identificarea unui
materiale privind culturile locale, întâlniri în mijlocul
set de valori comune care deschid una spre cealaltă
comunităţilor, participare la sărbătorile celorlalte
culturile coexistente. Vizează “unitatea în diversitate”
grupuri culturale, team building-uri (de fotografie,
spre deosebire de multiculturalitate care promovează
bucătărie, teatru)!
‘’dreptul la diferenţă’’.

38
ˆ Promovaţi şi încurajaţi Cei mai recurenţi factori ce ne — religia. Anumite grupuri
colaboratorii să comunice valorile diferenţiază culturile includ: consideră că oamenii ar trebui să
comune precum respectul, îşi practice credinţa în sfera privată;
autonomia, securitatea, echitatea — distanţa ierarhică. Unele culturi pentru alte grupuri, practicile
care pot fi îmbrăţişate de către preferă o distanţă ierarhică religioase sunt sociale şi trebuie să
toată lumea, nefiind “problematice” importantă, altele nu (în acest caz, le facem loc ca atare în proiectele
pentru nicio tradiţie culturală! conducătorul este identificat cu pe care le realizăm (slujba de
organizaţia); duminică, prezenţa însemnelor
Totul începe şi se termină cu tine, religioase în încăperile în care vă
domnule manager! La început de — aversiunea faţă de risc. Pentru desfăşuraţi activităţile, etc.);
proiect transmite un comunicat anumite categorii sociale (tineri,
referitor la angajamentul echipei în ţări anglo-saxone), aversiunea — logica gândirii organizaţionale.
asigurarea dialogului intercultural pentru risc este relativ mai slabă, iar De exemplu, anglo-saxonii preferă
iar în raportul final include un persoanele acceptă mai uşor lipsa gândirea inductivă (dinspre
capitol specific ce descrie de previzibilitate şi de stabilitate; observarea lucrurilor particulare
rezultatele obţinute în urma acestui către concluzii generale), în timp ce
angajament! continentalii au abordări deductive.

39
S9. Respectarea/promovarea
drepturilor omului

DREPTURILE PISTE DE ACŢIUNE!


OMULUI ˆ Exercitaţi “obligaţia de vigilenţă” ce vizează
= drepturi care aparţin fiecărei fiinţe umane ca identificarea şi prevenirea încălcării drepturilor omului
o consecinţă a faptului că este o fiinţă umană, pe întreg ciclul de viaţă al proiectului pentru toate
caracterizate prin faptul că sunt: organizaţiile implicate (parteneri, finanţatori, furnizori,
- naturale; organizaţii comunitare)!
- inalienabile;
- universale şi atemporale; ˆ Folosiţi discuţiile informale pentru a “extrage”
- interdependente; motivaţia necesară promovării drepturilor omului
- indivizibile. din sensibilitatea şi intuiţiile deja existente în rândul
echipei de proiect: au toţi oamenii pe care îi întâlnim
un loc de muncă? Dar un acoperiş deasupra capului?

40
Câţi beneficiază de o hrană adecvată? Le este respectat sociale şi culturale (libertatea de a-şi alege ocupaţia,
dreptul la sănătate? Au acces la educaţie? Trăiesc într- libertatea sindicală, nediscriminarea, integrarea
un mediu curat? persoanelor cu handicap) şi, cel mai recent, drepturile
Indiferenţă, fatalism, mai ales în privinţa noilor colective (dreptul la dezvoltare, la pace, la un mediu
“generaţii” de drepturi. Iată ce spunea Albert Einstein: sănătos, dreptul la asistenţă umanitară).
“Lumea e un loc periculos nu din cauza celor care fac
rău, ci a celor care se uită la ei şi nu fac nimic.” În ecuaţia Câteva lecturi vă pot ajuta să cunoaşteţi şi să
drepturilor omului, provocarea cea mai mare este promovaţi corect drepturile omului:
combaterea indiferenţei!
t%FDMBSBƄJB6OJWFSTBMœB%SFQUVSJMPS0NVMVJ 

Codificarea drepturilor omului are o istorie care face t1BDUVMJOUFSOBƄJPOBMDVQSJWJSFMBESFQUVSJMFDJWJMFſJ


ca anumite drepturi să fie mai puţin cunoscute decât politice (1966)
altele. Au fost recunoscute mai întâi drepturile civile şi t1BDUVMJOUFSOBƄJPOBMDVQSJWJSFMBESFQUVSJMFFDPOPNJDF
politice (integritatea fizică şi morală, respectarea vieţii sociale şi culturale (1966)
private, libertatea religioasă, de exprimare, dreptul t$BSUBESFQUVSJMPSGVOEBNFOUBMFB6OJVOJJ&VSPQFOF
de a întemeia o familie), apoi drepturile economice, (2000)

41
M1. Reducerea, reutilizarea şi reciclarea
materialelor utilizate în proiect

PRINCIPIUL “RRR’’ PISTE DE ACŢIUNE!


= demers de raţionalizare a consumurilor din proiect, ˆReduceţi! Evitaţi produsele de unică folosinţă sau
pentru a diminua fluxurile de materii şi energii, ceea ce produsele supra-ambalate, preferaţi produsele în
reduce deşeurile produse, emisiile de gaze cu efect de formate mari, la vrac, cu dispozitive de reîncărcare,
seră, dar şi resursele financiare. bufetul suedez şi echipamentele cu un ciclu lung de
viaţă! Orice produs neconsumat înseamnă mai puţine
MATERIALE FOLOSITE ÎN deșeuri aruncate într-o groapă de gunoi, în incinerator
PROIECT sau pe câmp.
= echipamente, ambalaje,elemente de birotică,
materiale de comunicare, standuri, alimente, veselă. ˆReutilizaţi! Readuceţi la viaţă echipamentele,
întreţineţi obiectele, învăţaţi să reparaţi în loc să
cumpăraţi, închiriaţi sau împrumutaţi dacă aveţi

42
nevoie doar punctual de un echipament, gândiţi-vă să Conform Ministerului Mediului, în 2009 un român
achiziţionaţi sau să revindeţi echipamentele necesare genera cca. 390 kg de deşeuri anual QFTUFEJO
la târgurile second hand. Produsele care au suferit această cantitate ajungând la gropile de gunoi.
uzură, dar pot fi încă folosite după reparaţii minore,
pot fi donate altor utilizatori mai puţin exigenţi în ceea Şi noi, ONG-urile, contribuim la aceste cifre alarmante.
ce priveşte starea lor. Fiţi creativi, creând materiale de Dar chiar avem nevoie să diseminăm mii de brosuri,
comunicare reutilizabile în timp (de exemplu, bannere afişe şi fluturaşi sau ne putem atinge obiectivele cu
fără date tipărite), folosind ca şi ciorne colile de hârtie mai puţine materiale imprimate şi cu o mai bună
imprimate pe o part. comunicare online?

ˆReciclaţi! Duceţi la centrele speciale de reciclare Mediul ONG aplică în multe situaţii principiul RRR
bateriile, cartuşele de imprimantă, mobilierul, deoarece acesta se traduce prin costuri mai scăzute.
echipamentele de birou, plasticul, aluminiul, hârtia… Demersul RRR trebuie însă să fie sistematic şi să
Adoptaţi principul “zero deșeuri” care evită utilizarea sensibilizeze echipa de proiect privind raţionalitatea
resurselor neregenerabile și emisiilor poluante pentru ecologică din spatele său!
sol, aer și apă…. Prin acest principiu, oricare deșeu
trebuie să devină o resursă.

43
M2. Achiziţionarea de bunuri
şi servicii ecologice

PRODUS ECOLOGIC PISTE DE ACŢIUNE!


= tip de produs care are un impact mai redus asupra ˆ Informaţi şi sensibilizaţi echipa de proiect privind
mediului pe tot ciclul de viaţă – în fazele de fabricaţie, diversele accepţiuni ale atributului ‘’ecologic’’: local,
transport, distribuţie, consum şi eliminare. organic, fabricat din materiale reciclate, eco-etichetat,
lipsit de toxicitate! Completaţi prezentarea cu o
IMPACT DE MEDIU descriere a diferitelor eco-etichete (Floarea Europeană,
= degradarea mediului este provocată de numeroşi Agricultura Ecologică).
factori. Poluarea aerului, apei, solului, producţia de
deşeuri au un impact imediat şi în general sunt vizibile. ˆ Organizaţi un eveniment? Gândiţi-l responsabil!
Alte impacturi, mai puţin imediate şi vizibile, sunt Achiziţionaţi de la nivel local produsele cele mai
însă foarte grave: emisiile de gaze cu efect de seră, importante, precum produsele alimentare şi cazarea,
epuizarea resurselor naturale neregenerabile. pentru a diminua impactul de mediu generat de

44
transport şi pentru a contribui convenţională. Hârtia reciclată să devină o cușcă! Concurenţa
la dezvoltarea locală! Facilitaţi nu economiseşte doar copaci, ci sporită a redus preţurile
partajarea mijloacelor de transport! ſJFOFSHJF BQœ BQSPBQF
 produselor ecologice şi chiar
Realizaţi materiale de comunicare reducând poluarea atmosferică (cu dacă unele rămân mai scumpe,
ecologice, imprimate pe materiale 
 nu ezitaţi să le achiziţionaţi de
reciclate, de gramaj inferior, cu teama finanţatorilor: majoritatea
cerneluri vegetale, care nu au fost ˆ Gestionaţi un proiect din fonduri programelor afirmă că promovează
albite cu clor şi care nu au compuşi nerambursabile, pentru care faceţi dezvoltarea durabilă ca şi
volatili organici (VOC)! achiziţii publice? Propuneţi-vă să obiectiv orizontal. Iar achiziţiile
realizaţi achiziţii publice verzi ecologice sunt un excelent
Prezentaţi echipei şi stakeholderilor introducând criterii ecologice instrument de operaţionalizare al
impactul alegerilor voastre în caietul de sarcini. Inspiraţi-vă acestui obiectiv!
responsabile. Un exemplu? Dintr-o din ‘’Manualul privind achiziţiile
tonă de hârtie de maculatură publice ecologice’’ al Comisiei
se pot obţine 900 kg de hârtie Europene!
reciclată, în timp ce e nevoie de
2-3 tone de lemn (cca. 17 copaci) Deci criteriul ‘’cea mai bună
pentru a fabrica o tonă de hârtie ofertă economică’’ nu trebuie

45
M3. Utilizarea raţională a energiei şi
folosirea surselor alternative

CONSUM RAŢIONAL DE PISTE DE ACŢIUNE!


ENERGIE Energia este la originea tuturor proceselor naturale:
= reducerea consumului de energie fără a afecta lumina, mișcarea, caldura… şi inclusiv o resursă
calitatea proiectului. indispensabilă pentru proiectul vostru! Vă imaginaţi un
proiect fără energie? Nu este posibil! Consumaţi însă
ENERGIE ALTERNATIVĂ doar când este cazul şi cât este necesar!
= energie regenerabilă şi nepoluantă provenită dintr-o
sursă naturală alta decât energiile fosile (petrol, gaz, ˆ Managementul consumului. Analizaţi împreună
cărbune): eoliană, solară, biomasă, hidro, biogaz, cu un specialist graficul de activităţi al proiectului,
maree, geotermală. inclusiv mijloacele utilizate pentru realizarea acestora.
Optimizaţi punctele „roşii” de consum, căutând soluţii
de economisire. Implicaţi-vă echipa de proiect în

46
strângerea datelor necesare şi monitorizaţi diferitele alternative! Găsirea acestora reprezintă o provocare
surse de consum. pentru toţi actorii sociali responsabili – deci cu atât mai
mult pentru organizaţiile societăţii civile!
ˆ Sensibilizaţi toţi membrii echipei, partenerii,
beneficiarii. Un proiect implică numeroase Uniunea Europeana plasează tranziţia energetică
persoane, de aceea chiar şi prin micile îmbunătăţiri în centrul pilonului de creștere durabilă a strategiei
ale “comportamentului energetic” ale fiecăruia se Europa 2020, vizând pentru acest orizont:
obţin economii importante. În birouri: nu se lasă în t3FEVDFSFBHB[FMPSDVFGFDUEFTFSœDVGBƄœEF
stand by echipamentele electronice, nu sunt becuri nivelul din 1990,
aprinse în încăperile nefolosite, se înlocuiesc becurile tCreșterea ponderii energiilor regenerabile în
convenţionale cu cele ecologice… Pe teren: se DPOTVNVMGJOBMEFFOFSHJFMB
evită întâlnirile atunci când comunicarea se poate t$SFƁUFSFBDVBFGJDJFOƄFJFOFSHFUJDF
realiza online, se utilizează transportul în comun, se
promovează ecomobilitatea (biciclete, mersul pe jos),
se partajează deplasările cu maşina (“car pooling”).

În ultimul secol, hidrocarburile au furnizat o energie


ușor accesibilă şi ieftină şi au contribuit masiv la
dezvoltarea lumii. Astăzi, dependenţa faţă de aceste
surse de energie a devenit o problemă majoră. Atât
epuizarea progresivă a zăcămintelor (peak-oil), cât şi
emisiile de gaze cu efect de seră (schimbările climatice),
ameninţă echilibrul întregului sistem socio-economic
mondial. Iată de ce avem nevoie urgent de soluţii

47
M4. Utilizarea raţională
şi nepoluantă a apei

POLUAREA APEI PISTE DE ACŢIUNE!


= contaminarea apei de suprafaţă şi subterană prin Realizaţi un plan cu măsuri concrete pentru
activităţi de transport, agricole, deversări industriale, gestionarea sistematică a resurselor de apă, mai ales
deşeuri şi ape menajere. dacă proiectul vostru include activităţi care în general
implică un consum important şi poluant, precum
UTILIZARE RAŢIONALĂ A organizarea de evenimente:
APEI
= reducerea consumului de apă şi evitarea deversărilor ˆ Evitaţi scurgerile! Realizaţi o hartă a surselor şi
ce contaminează sursele şi poluează ecosistemele. verificaţi-le permanent. Un robinet care (doar) picură
înseamnă o pierdere în medie de 5 litri/oră, adică 120
litri/zi… deci peste 43.000 litri/an (43 m3). Un rezervor
de toaletă care curge permanent irosește peste 600
litri/zi!

48
ˆ Utilizaţi echipamente ˆ Protejaţi sursele! Reduceţi pe tDPNFSƄVMQSPEVTFMPSJOUFOTJWF
eficiente! Aveţi maşini în dotare? cât posibil cantităţile de substanţe în consum de apă (precum
Curăţaţile-le la spălătorie, unde deversate în ape, mai ales cele bumbacul, dar şi cerealele) a ajuns
pentru o maşină se consumă în puternic poluante precum uleiurile sa fie considerat ‘’comerţ virtual cu
medie 60 de litri. Spălându-le “la uzate. Nu aruncaţi în chiuvetă apă’’,
firmă” veţi consuma peste 300 de sau toalete uleiurile folosite în tEFKBOVNFSPBTFTUBUFJNQPSUœ
litri. .. Alte echipamente: capetele bucătărie, vopselurile rămase pe apă potabilă.
de duș economice, dispozitive fundul borcanelor, insecticidele…
pentru rezervoarele WC, irigaţie Duceţi-le la centrele autorizate de Disponibilitatea deja limitată a
cu picătura, detergenţii ecologici colectare! resurselor de apă este agravată
pentru vase. rapid de factori precum creșterea
Apa, noul aur… albastru! demografică mondială, schimbările
ˆ Reciclaţi apa! Apa de ploaie nu tDFMQVƄJONJMJPBOFEF climatice, expansiunea activităţilor
are calcar şi poate fi folosită pentru persoane mor anual datorită bolilor industriale şi agricole intensive
orice scop non-potabil: pentru provocate de apa insalubră, în consum de apă (agricultura
alimentarea toaletei, la curăţenie. t NJMJBSEFEFQFSTPBOFBVVO industrializată, extragerea gazelor
Fiţi creativi! Puteţi utiliza apa cu acces limitat la apă, de şist, etc.).
care spălaţi legumele pentru udatul tÔOTFFTUJNFB[œDœQFOVSJB
plantelor. de apă va afecta jumătate din
umanitate,

49
M5. Gestionarea impactului asupra
ecosistemelor şi biodiversității

BIODIVERSITATE PISTE DE ACŢIUNE!


= varietatea vieţii în toate formele sale, generată Protecţia biodiversităţii şi ecosistemelor nu trebuie să
la nivelul genelor, de toată gama speciilor şi de fie doar grija autorităţilor şi organizaţiilor de mediu.
diversitatea relaţiilor de interdependenţă din cadrul Luaţi atitudine în cadrul proiectelor voastre!
ecosistemelor.
ˆ Organizaţi evenimente (festival, conferinţă,
ECOSISTEM competiţie sportivă)? Interesaţi-vă dacă sunteţi într-o
= asocierea dintre o comunitate de fiinţe vii arie naturală protejată (cca. 400 situri Natura 2000,
(biocenoză) și un mediu geologic, hidrologic, QFTUFEJOUFSJUPSJVMƄœSJJ
·OBDFTUDB[ MVBƄJMFHœUVSB
climatic (biotop). Între acestea se dezvoltă schimburi cu agenţiile de protecţie a mediului pentru a cunoaște
de energie și materie care permit menţinerea și regulile şi bunele practici pentru zona respectivă.
dezvoltarea vieţii.

50
ˆ Realizaţi un proiect de dezvoltare comunitară? Conform programului internaţional de lucru ‘’Evaluarea
Integraţi protecţia ecosistemelor locale în demersul ecosistemelor pentru mileniu’’ (UNEP, Millenium
vostru! Dacă nu sunteţi o organizaţie specializată în Ecosystem Assessment) majoritatea serviciilor furnizate
această componentă, nu “săriţi” peste problemă, ci de ecosisteme (15 din cele 24 studiate) sunt în curs de
faceţi apel la experţi! degradare.

ˆ Implementaţi sau contribuiţi la realizatea unor Pierderea biodiversităţii a căpătat proporţii majore!
proiecte de infrastructură? Atenţie la “marea -BOJWFMFVSPQFBO EJOTQFDJJMFEFNBNJGFSF 
betonare”! Procesul de asfaltare, pavare, dalare excesivă EJOTQFDJJMFEFQœTœSJ EJOTQFDJJMFEFQFƁUJEF
a ţării conduce la afectarea masivă a ecosistemelor. apă dulce şi peste 1.000 de tipuri de vegetaţie sunt
Un exemplu? Zonele umede (turbării, mlaştini, ameninţate cu dispariţia.
delte) sunt în general considerate insalubre de către
autorităţile locale, care realizează proiecte pentru a ˆ Sensibilizaţi-vă echipa, partenerii, beneficiarii
le “curăţa” şi transforma în “zone productive”. Astfel, cu privire la protecţia biodiversităţii! Nu toate
se ignoră că aceste ecosisteme (între mediul terestru ecosistemele sunt expuse la aceleaşi pericole. Unele
şi cel acvatic) adăpostesc numeroase specii (bacterii, sunt ameninţate, pentru că sunt mai fragmentate sau
microorganisme) esenţiale pentru biodiveristate. că au o capacitate slabă de regenerare.

Ecosistemele ne oferă servicii esenţiale: alimente,


apă, energie, sol, polenizarea, controlul inundaţiilor,
absorbţia poluării... Însă astăzi ele sunt afectate
de extinderea activităţilor umane, omogenizarea
peisajelor, dispariţia a numeroase coridoare biologice…

51
M6. Gestionarea responsabilă a deşeurilor
generate prin activitățile proiectului

GESTIONAREA PISTE DE ACŢIUNE!


RESPONSABILĂ A ˆ Instalaţi recipiente pentru precolectarea
DEŞEURILOR selectivă a deşeurilor în spaţiile de birouri. Şi în
= eliminarea deșeurilor este o activitate complicată spaţiile externe, dacă organizaţi evenimente, excursii,
și costisitoare. Cea mai responsabilă opţiune este activităţi sportive! Deșeurile care conţin materiale
să nu le produceti, reducând consumul! Când acest refolosibile sunt colectate ulterior din recipientele
lucru nu este posibil, trebuie să facilitaţi etapele prevăzute. Culorile recomandate ale recipientelor
“managementului deşeurilor” : colectarea (colectare sunt: roșu - materiale plastice, galben - metale, verde -
selectivă), sortarea (inclusiv reciclarea, compostarea), biodegradabile, albastru - hârtie, carton și sticlă, maro
transportul, valorificarea (inclusiv transformarea în - electrice și electronice, negru – nereciclabile. Culorile
energie), eliminarea (sau depozitarea finală). nu sunt mereu respectate, însă pe recipente există in
general etichete, care precizează tipul de deșeu.

52
ˆ Informaţi şi sensibilizaţi În multe situaţii, reciclarea poate Iată un domeniu pertinent
membrii echipei, partenerii, salva cantităţi importante de pentru principiul „poluatorul
beneficiarii referitor la importanţa energie şi resurse naturale. Două plătește”! Costurile de gestionare
colectării selective a deşeurilor, dar exemple: și de acoperire a daunelor pe care
şi la modalităţile sale! deşeurile le aduc mediului trebuie
tAluminiul! Prin reciclare, se să cadă în sarcina celor care le
ˆ Prevedeţi clauze de preluare FDPOPNJTFƁUFQÉOœMBEJO produc, nu a întregii colectivităţi!
a ambalajelor şi a produselor energia iniţială (producţia sa fiind
uzate în contractele cu furnizorii! un proces energofag), iar produsul
obţinut este la fel de calitativ
ˆ Asiguraţi-vă că firma de ca şi cel rezultat din prelucrarea
salubritate cu care aveţi contract primară.
întreprinde toate eforturile în
vederea reciclării deşeurilor tPlasticul! Reprezintă chiar
colectate! şi 1/3 din volumul gropilor de
gunoi… şi rămâne mult timp
ˆ Pentru anumite tipuri de deşeuri acolo, nefiind ușor biodegradabil.
puteţi apela la serviciile unor Prin reciclarea sa se economisește
ONG-uri specializate (de exemplu, petrol şi se obţin produse utile. Din
campaniile pentru colectarea şi 50 de sticle de plastic reciclate se
valorificarea DEEE-urilor). obţine un pulover!

53
M7. Diminuarea impacturilor
datorate transportului

IMPACTURI PRODUSE DE PISTE DE ACŢIUNE!


TRANSPORT ˆRaţionalizaţi deplasările! Analizaţi sistematic
= sunt datorate atât autovehiculelor, cât şi intâlnirile prevăzute şi renunţaţi la cele care nu sunt
infrastructurilor rutiere. Sunt impacturi locale (zgomot, cu adevărat utile! În general, numeroase deplasări
emisii de microparticule) şi globale (emisii de CO2) poluante pot fi evitate, dar sunt totuşi organizate
afectând aerul, apa, climatul, solurile, flora, fauna, pentru că au fost bugetate iniţial şi fac parte din
peisajele (reducerea spaţiilor naturale în favoarea graficul activităţilor. Reduceţi nevoia deplasărilor
celor antropice, fragmentarea ecosistemelor) şi comunicând online sau organizând webinare.
bineînţeles sănătatea publică (accidente rutiere, boli
respiratorii și predispunere la cancer prin expunerea la ˆ Organizaţi un eveniment? Includeţi în invitaţiile
microparticule). trimise disclaimere pentru promovarea eco-
mobilităţii! Încurajaţi schemele de partajare a

54
autoturismelor, folosirea bicicletei, transportul în t6UJMJ[BƄJQPOEFSBUDMJNBUJ[BSFB&BNœSFƁUFDPOTVNVM
comun, mersul pe jos! DVQÉOœMBÔOPSBƁſJQFESVNVSJMFOBƄJPOBMF

ˆ Emisiile poluante ale unei maşini reprezintă în ˆ Cumpărând local, reduceţi transportul indirect al
medie, anual, de 3 ori greutatea ei! Dacă trebuie s-o bunurilor/serviciilor achiziţionate! Uneori, transportul
utilizaţi, atunci “înverziţi-vă” modul de a conduce! alimentelor consumate la un eveniment este mai
1VUFƄJEJNJOVBDPOTVNVMEFDBSCVSBOUDVQÉOœMB poluant decât deplasările participanţilor.

t0QUJNJ[BƄJWœUSBTFVM TDVSUBƄJEJTUBOƄFMF FWJUBƄJ Atenţie la decalajul de mobilitate între categoriile


zonele cu trafic dens; sociale! Oamenii săraci, persoanele cu handicap sau
cele vârstnice se deplasează în general mai puţin, ceea
t$POEVDFƄJDVWJUF[œNJDœ5SFDFSFBEFMBMB ce le limitează accesul la locurile de muncă, la serviciile
km/h implică o creștere a consumului cu cca. 1 litru/100 sociale, dar şi la proiectele pe care le desfășuraţi!
km; Sectorul transporturilor este responsabil pentru cca.
EJOFNJTJJMFHMPCBMFEFHB[FDVFGFDUEFTFSœ*BS
t7FSJGJDBƄJQSFTJVOFBQOFVSJMPS%BDœOVTVOUVNGMBUF USBOTQPSUVMSVUJFSSFQSF[JOUœDDBEJOBDFTUJNQBDU
suficient se consumă rapid şi măresc consumul;

t4DIJNCBƄJWJUF[FMFHSBEBU'VODƄJPOÉOEFGJDJFOU 
motorul consumă mai puţin;

55
M8. Monitorizarea şi reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră

GAZE CU EFECT DE SERĂ PISTE DE ACŢIUNE!


(GES) ˆRealizaţi un “bilanţ carbon” analizând emisiile
= sunt responsabile de efectul de seră dioxidul de de GES-uri generate de activităţile proiectului.
carbon 
ozonul 
metanul 
ſJNBJBMFT Calculatorul de carbon vă ajută să le măsuraţi. Cum
vaporii de apă 
$FBNBJNBSFQBSUFBBDFTUPS se utilizează? Răspundeţi cu date cifrate la o serie
gaze sunt naturale, însă activitatea umană le-a mărit de întrebări privind diferitele categorii de activităţi:
concentraţia în atmosferă, dând naștere unui “efect de serviciile de cazare, masă, transport, încălzire,
seră adiţional” care amplifică fenomenul natural. gestionarea deşeurilor. Calculatorul de carbon este
de fapt o bază de date care realizează cuantificări pe
GES-urile sunt generate de consumul de energii fosile baza produsului între datele fiecărei activităţi (de
QFUSPM DœSCVOF HB[F
DBSFSFQSF[JOUœQFTUFEJO exemplu, kilogramele de hârtie consumată) şi un factor
consumul energetic mondial.
de emisii CO2 asociat (pentru 1 kg de hârtie produs,

56
distribuit, consumat, eliminat se Planificaţi-le şi monitorizaţi- Pentru cuantificarea emisiilor
emit 1,32 kg CO2). Alte exemple: le definind indicatori de de GES-uri a aparut în 2006 un
pentru 1 km în avion se emit 0,22 performanţă! De exemplu, standard internaţional: ISO 14064.
kg CO2; pentru 1 kg de carne de pentru deplasări: numărul total de Concentraţia de dioxid de carbon
vită se emit 23 kg CO2. Însumând kilometri parcurşi in avion; raportul în atmosferă a depăşit în 2013
cantităţile de CO2 corespunzătoare între kilometri parcurşi în avion şi pragul de 400 ppm (părţi pe
fiecărei activităţi, calculatorul kilometrii parcurşi în tren şi autocar. milion). Este mult? Enorm! Gandiţi-
stabilește CO2-ul total generat în vă că timp de 800.000 de ani,
proiect. Găsiţi diferite calculatoare Tendinţa în ţările europene este înainte de era industrială, această
online, pe site-uri specializate. de a face obligatorie pentru concentraţie a variat între 200 ppm
persoanele juridice de o anumită (în erele glaciare) şi 270 ppm (în
ˆ Treceţi la acţiune! Bilanţul talie (de exemplu, în Franţa, pentru perioadele interglaciare)!
carbon trebuie urmat de realizarea firmele cu mai mult de 500 de
unor măsuri concrete (nu generice!) angajaţi) elaborarea şi publicarea
pentru reducerea efectivă a anuală a “bilanţului carbon”.
emisiilor.

57
M9. Respectarea/promovarea principiilor de
mediu recunoscute la nivel internaţional

PRUDENŢA PRECAUŢIA
= se manifestă faţă de un risc dovedit, căruia i se = nici manifestarea riscului nu e bine cunoscută, nici
poate estima frecvenţa. Calculul probabilităţii permite probabilitatea sa nu poate fi calculată (de exemplu,
asigurarea faţă de riscul respectiv (de exemplu, riscurile efectele organismelor modificate genetic).
de accident legate de utilizarea bicicletei in oraş).
PISTE DE ACŢIUNE!
PREVENŢIA Adoptaţi un comportament compatibil cu principiile
= faţă de un risc dovedit, însă căruia nu i se poate de mediu în activităţile organizaţiei (nivel micro)
estima frecvenţa. Nefiind posibil calculul probabilităţii, şi sustineţi iniţiativele care le integrează în politicile
el nu poate fi asigurat. De exemplu, un accident publice (nivel macro).
nuclear.

58
ˆ Principiul poluatorul-plăteşte urmăreşte ca unor pagube severe sau ireversibile, lipsa certitudinii
poluatorul să suporte costurile pentru prevenirea ştiinţifice absolute nu trebuie să fie utilizată ca pretext
poluării, precum şi pentru repararea prejudiciilor pentru a amâna aplicarea unor măsuri eficiente de
cauzate de poluare. În termeni economici, vorbim de prevenire a producerii degradării mediului”.
„internalizarea externalităţilor negative”. Acest principiu
permite constituirea unei fiscalităţi de mediu (taxe, Alte principii importante pentru protecţia mediului
accize, plătite de poluator). Totodată, această fiscalitate sunt:
reduce poluarea ridicând costurile produselor poluante t principiul abordării integrate: includerea
(având preţuri mai mari, cantitatea de produse vândute măsurilor de protecţie a mediului în toate politicile
pe piaţă scade). sectoriale;
t principiul participării cetăţenilor: dreptul
ˆ Principiul acţiunii preventive urmăreşte să asigure acestora de a participa la soluţionarea problemelor de
reducerea la sursă a posibilelor ameninţări asupra mediu;
mediului, chiar dacă acestea nu sunt probabilizabile. El t principiul compensării: în cazul unor daune
se materializează prin aplicarea unor măsuri ex-ante, asupra mediului se stabilesc măsuri compensatorii;
înainte ca acţiunile poluante să aibă loc. t principiul subsidiarităţii: se preferă deciziile
luate la nivelul cel mai aproape de cetăţeni (local).
ˆ Principiul precauţiei presupune luarea de măsuri
preventive chiar şi în lipsa unei certitudini ştiinţifice
privind riscurile de mediu. Conform Principiului 15
din Declaraţia de la Rio privind Mediul și Dezvoltarea
(1992), „în cazul în care există pericolul producerii

59
E1. Eficientizarea costurilor aferente
implementării activităţilor planificate

EFICIENŢA PISTE DE ACŢIUNE!


= raportul între rezultatele obţinute (outputs) şi Managementul costurilor. Este un demers integrat ce
resursele utilizate (inputs). „Eficientizarea” vizează nu se rezumă la controlul costurilor, ci include şi analiza
optimizarea acestuia. Provocarea este să obţineţi mai rezultatelor obţinute. Provocarea este de a „stăpâni”
mult şi mai bine (cantitate, calitate) cu mai puţin (bani, ambele aspecte: resurse şi rezultate! Etapele:
timp, angajaţi, echipamente)!
1. Estimarea. Cu cât aprecierea costurilor este mai
Nu confundaţi eficienţa cu eficacitatea! Sunt înrudite, realistă, cu atât bugetul previzionat va fi mai aproape
dar distincte. Eficacitatea evaluează capacitatea de cel final. Pentru a facilita estimarea, defalcaţi
rezultatelor (outputs) de a conduce la atingerea activităţile în pachete de lucrări mai uşor de aproximat.
obiectivelor (outcomes). ! În cazul unor procese complexe, estimarea lucrărilor
devine dificilă şi marja de eroare prea mare. Atunci nu

60
estimaţi “la ochi”, ci faceţi apel la experţi! 5. Controlul. Dacă cheltuielile pentru serviciile de
audit sunt eligibile, să nu vă pară rău să le includeţi în
2. Justificarea. Daţi detalii suficiente şi convingătoare buget. Auditul oferă o imagine credibilă a operaţiunilor
cu privire la nivelul şi modalităţile de angajare a și cheltuielilor realizate în proiect, în conformitate cu
DPTUVSJMPSJODMVTFÔOCVHFU+VTUJGJDBSFBMPSFTUF prevederile legale aplicabile.
importantă pentru decizia evaluatorilor privind
aprobarea (sau respingerea!) cererii de finanţare.
6. Raportarea. Pe baza evaluărilor realizate, elaboraţi
3. Monitorizarea. Elaboraţi un „Plan de achizţii” un raport tehnico-financiar și difuzaţi-l către finanţator,
pentru supravegherea costurilor planificate şi angajate! dar și către principalii stakeholderi.
Acest instrument vă permite să treceţi de la o simplă
percepţie a nivelului costurilor înscrise în bugetul Eliminaţi risipa! De multe ori... aici este problema.
proiectului la cunoaşterea în profunzime şi gestionarea Încercaţi să transformaţi acest îndemn într-o
eficientă a fiecăruia. preocupare permanentă și un demers sistematic!

4. Evaluarea. Comparaţi periodic costurile efective


cu cele previzionate. Identificaţi apariţia abaterilor
și stabiliţi acţiuni corective! Aspectele evaluării sunt
financiare, dar și tehnice, aceasta vizând înţelegerea
deplină a raportului între resursele și rezultatele
proiectului.

61
E2. Asigurarea sustenabilității
rezultatelor proiectului

SUSTENABILITATEA STRATEGII DE
REZULTATELOR SUSTENABILITATE
= măsura în care rezultatele unui proiect continuă să I. Strategii bazate pe identificarea de noi resurse
existe și să fie folosite pe termen lung de către grupul financiare și umane după finalizarea finanţării,
ţintă după finalizarea finanţării proiectului. II. Strategii de acţiune bazate pe:
- obiective de transferabilitate, prin care se identifică
sectoarele de activitate, nivelurile geografice și/
sau grupurile ţintă care pot fi transferate rezultatele
proiectului,
- obiective politice, prin care se identifică posibilitatea
de includere a rezultatelor în politicile și strategiile
organizaţiei și/sau autorităţilor publice.

62
PISTE DE ACŢIUNE! firmele, ONG-urile și alţi actori de dependenţă al rezultatelor
ˆ Folosiţi indicatori de locali pentru a analiza din timp proiectului de legislaţia în vigoare,
monitorizare pentru a evalua în ce interesul de preluare a rezultatelor capacitatea instituţională.
măsură factorii exogeni pe care se proiectului de către aceștia!
bazează strategia de sustenabilitate Dacă proiectul prevede rezultate
S-a ivit o oportunitate de finanţare, tangibile, atunci luaţi în
rămân neschimbaţi și favorizează
domnule manager? Atunci încearcă considerare aspecte de:
perpetuarea rezultatelor. De
prioritar să propui o iniţiativă ce ˆ accesibilitatea canalelor prin
exemplu, un chestionar periodic
continuă rezultatele proiectului care se pot accesa (ex: pe website,
adresat beneficiarilor vă permite
trecut mai degrabă decât să în format imprimat)
să știţi măsura în care vor folosi
pornești unul nou. Garantat ˆ stocare: responsabilul pentru
rezultatele proiectului după finalul
finanţatorii vor aprecia! păstrarea rezultatelor, modalităţile
finanţării!
de arhivare,
În momentul elaborării proiectului, ˆ mentenanţă: resursele
ˆ Abilitaţi grupul ţintă să
luaţi în considerare o paletă cât materiale, tehnice, umane și
folosească rezultatele proiectului
mai largă de factori exogeni financiare necesare pentru a păstra
prin iniţiative in situ, proiecte-
ce vă pot afecta perenitatea în bune condiţii rezultatele și
pilot, job shadowing, formarea
rezultatelor, precum implicarea și ˆ drepturile de proprietate
formatorilor, activităţi de mentorat!
„proprietatea” asupra rezultatelor asupra rezultatelor: măsura în care
de către beneficiari, aspecte utilizatorii pot prelua în mod liber
ˆ Colaboraţi cu stakeholderii
financiare, factori socio-culturali, și folosi output-urile proiectelor
locali! Stabiliţi parteneriate pe
pertinenţa și utilizarea TIC, gradul voastre.
parcursul proiectului cu autorităţile,

63
E3. Gestionarea impactului
asupra economiei locale

GESTIONAREA IMPACTULUI contribuţie la dezvoltarea infrastructurilor (urbanism


durabil).
ECONOMIC
= integrarea rolului pe care proiectul îl poate juca în
dinamica economiei locale în criteriile decizionale ale
IMPACT POZITIV PE TERMEN
echipei de proiect cu scopul de a maximiza impactul SCURT
pozitiv pe termen scurt, mediu și lung. = creșterea atractivităţii economice, culturale, turistice
de care poate beneficia o comunitate în urma
IMPACT POZITIV PE TERMEN desfășurării unui proiect.
SCURT
= achiziţia de bunuri și servicii (masă, cazare) de PISTE DE ACŢIUNE!
pe piaţa locală, angajarea de resurse umane din ˆ Consideraţi comunitatea locală ca unul dintre cei
comunitate (plata de salarii, dezvoltarea carierei), mai importanţi stakeholderi și realizaţi o analiză ex-ante

64
pentru a identifica ce iniţiative de dezvoltare economică locală (precum reabilitări de clădiri, formări profesionale,
sesiuni de consiliere) pot fi susţinute prin proiectul pe care îl elaboraţi!

ˆ Folosiţi indicatori ce facilitează cuantificarea impactului economic, de exemplu chestionare adresate


producătorilor locali legate de variaţia vânzărilor pe perioada proiectului, cheltuielile medii totale ale publicului sau
numărul de locuri de muncă locale create direct sau indirect prin activităţi!

ˆ Publicaţi liste cu bunurile și serviciile locale achiziţionate pentru proiect, vor crea un exemplu în sfera voastră
de influenţă!

ˆ Analizaţi-vă toate impacturile! De exemplu, prin organizarea unui festival cultural, puteţi contribui la creșterea
vânzărilor magazinelor locale, dar și la creșterea preţurilor (inclusiv a produselor de bază), afectând astfel puterea
de cumpărare a categoriilor de populaţie mai sărace.

Contribuind la dezvoltarea economiei, câștigaţi sprijinul stakeholderilor locali! Chiar dacă obiectivele principale ale
proiectului vostru sunt culturale, educaţionale sau de mediu (deci nu de natură economică!), luaţi în considerare
impactul asupra economiei locale ca „obiectiv orizontal”. Acesta vă poate oferi un argument important pentru
finanţatori, autorităţi și cetăţeni în susţinerea proiectului vostru.

Nu implementaţi “proiecte inutile”! Prea multe proiecte structurale sunt implementate doar pentru “absorbţia
fondurilor”, nu însă și pentru a răspunde la o nevoie reală. Nu contribuiţi deci la asfaltarea străzilor pustii, betonarea

65
E4. Crearea de locuri
de muncă durabile

LOCURI DE MUNCĂ PISTE DE ACŢIUNE!


DURABILE ˆGândiţi funcţii în organizaţie, nu doar în proiectul
= maximizarea duratei ocupării unui loc de muncă de planificat! Eforturile voastre pentru menţinerea
către un angajat prin folosirea de contracte de muncă contractelor de muncă nu trebuie să înceapă după
pe perioadă nedeterminată (în defavoarea celor finalizarea finanţării, ci încă din faza de planificare.
de voluntariat, cu durată temporară sau a celor de Totodată, fixarea resurselor umane în organizaţie
colaborare), cu scopul eliminării precarităţii de pe piaţa este un indicator al realizării de proiecte coerente cu
muncii și creșterii motivaţiei și performanţei echipei. misiunea și activităţile centrale ale organizaţiei - invers,
volatilitatea resurselor umane indică realizarea de
proiecte ‘’oportuniste”;

66
ˆ Când aveţi nevoie de resurse ale angajaţilor. Ele nu trebuie să gestiunea armonioasă a militanţilor
umane “pe teren”, recrutaţi fie utilizate ca pretexte pentru și salariaţilor în cadrul aceleiași
preferenţial angajaţi din precaritatea locurilor de muncă; structuri, pentru echilibrarea
comunitatea în care v㠈 Fiţi inovator! V-aţi gândit la scopului asociaţiei cu obiectivul de
desfășuraţi proiectul. Acest ‘’mutualizarea” locurilor de dezvoltare al locurilor de muncă.
demers presupune o bună muncă? Acest demers presupune Și toate acestea în contextul unor
comunicare la nivel local, în faza asigurarea unui loc de muncă resurse financiare fluctuante!
de lansare a activităţilor. După (în general specializat, precum
finalizarea proiectului, încercaţi să contabilitate, grafică, IT) de către Acordaţi o atenţie deosebită
perenizaţi locurile de muncă locale mai multe organizaţii angajatoare. acestui indicator! Crearea și
făcând din acest aspect o temă Fiecare asumă proporţional menţinerea de locuri de muncă
a dialogului cu stakeholderii din costurile în cadrul unor contracte reprezintă o contribuţie
comunitate (autorităţi locale, firme, de muncă parţiale care însumate importantă pe care ONG-ul vostru
ONG-uri); asigură în general o normă o poate aduce la reducerea sărăciei,
întreagă. creșterea incluziunii sociale și
ˆ Asiguraţi flexibilitatea îmbunătăţirea standardelor de
și securitatea relaţiilor de Pentru un ONG, a fi un “bun viaţă.
muncă! Flexibilizarea normelor și angajator” este o datorie, dar
programului de lucru trebuie să și o provocare. Este nevoie
fie un mijloc pentru adaptarea la de cunoștinţe aprofundate în
nevoile personale și profesionale domeniul dreptului muncii, pentru

67
E5. Utilizarea unor modele
alternative de schimburi

MODELE ALTERNATIVE DE PISTE DE ACŢIUNE!


SCHIMB ˆUtilizaţi numeroasele platforme online care
= sunt “alternative” deoarece situează schimbul în afara facilitează trocul, achiziţiile colective, co-proprietatea,
pieţei. Deci la baza lor nu se află principiul concurenţei, utilizarea în comun, închirierea, împrumutul. Noile
ci o paletă de practici colaborative (trocul, darul, tehnologii pun la dispoziţie mijloace din ce în ce
împrumutul). Și încă o caracteristică: modelele mai diversificate pentru coordonarea cu alţi actori și
alternative nu au drept scop principal “proprietatea”, ci dezvoltarea de practici colaborative.
mai degrabă “folosinţa” (utilizarea bunurilor/accesul la
servicii). ˆ În reţeaua voastră, folosiţi “banca timpului”!
Acest sistem facilitează schimbul de cunoștinţe sau
servicii utilizând ca și monedă “ora”, timpul... Sistemul
funcţionează pe baza „reciprocităţii deschise”, ceea ce

68
înseamnă că cel care beneficiază de Aveţi probleme de înregistrare
"n" ore trebuie să ofere și el "n" ore, în contabilitate a unor produse
însă nu neaparat celui de la care le obţinute direct de la producător?
primește, ci oricărui alt participant Completaţi un borderou de
din sistem. achiziţie cu datele personale ale
acestuia și întocmiţi o chitanţă de
ˆ Apreciaţi “creșterea copiilor” de mână, sunt documente suficiente
către bunici? Ajutorul oferit de un pentru o înregistrare corectă în
vecin? Cadoul primit de la prieteni? contabilitate!
Wikipedia, Linux și alte produse
“open source” puse la dispoziţie Trocul, darul, folosirea în comun a
de lumea digitală? Ei bine, atunci bunurilor au fost utilizate din cele
înseamnă că încurajaţi “economia mai vechi timpuri pentru a satisface
gratuităţii”. Este o componentă nevoile comunităţilor. Ele au fost
importantă a economiei și ignorate odată cu dezvoltarea
totodată un obiectiv “natural” al rapidă a pieţelor. În prezent,
societăţii civile, care prin crearea asistăm la relansarea acestor
unor sfere de gratuitate poate modele datorită unei oportunităţi:
limita colonizarea relaţiilor socio- dezvoltarea noilor tehnologii
economice de către logica pieţelor. de comunicare, dar și a unei
Interesaţi-vă de cele mai inovatoare probleme: situaţiile de excluziune,
forme de practicare a „economiei sărăcie și inechitate generate de
gratuităţii”, precum bazarurile cu aplicarea unilaterală a principiului
lucruri gratis sau swap-urile de concurenţei.
cadouri!

69
E6. Respectarea drepturilor
de proprietate intelectuală

PROPRIETATE - interzicerea utilizării în scopuri comerciale,


- utilizare în mod gratuit, cu menţionarea autorului,
INTELECTUALĂ
- utilizare în schimbul plăţii unui tarif,
= ansamblu de drepturi exclusive aparţinând autorilor
- utilizare doar de către anumite categorii de
de creaţii intelectuale precum piese muzicale,
beneficiari,
fotografii, video, creaţii grafice și literare, conţinuturi
- utilizare cu drept limitat de modificare.
tehnice, desene industriale, invenţii, software-uri, etc.

DREPTURILE DE PISTE DE ACŢIUNE!


ˆ Fiţi preventivi și informaţi-vă în prealabil asupra
PROPRIETATE
drepturilor de proprietate intelectuală aferente
INTELECTUALĂ
creaţiilor pe care le utilizaţi în proiectele voastre, citind
= includ, fără a se rezuma la, următoarele tipuri:
cu atenţie termenii și condiţiile de utilizare de pe site-
- interzicerea utilizării în general,

70
uri, broșuri și alte medii de unde provin creaţiile folosite!

ˆ Respectaţi drepturile asupra lucrărilor creative ale colegilor, precum fotografii, video-uri, elemente
grafice sau texte și cereţi-le permisiunea înainte de a le folosi în materialele organizaţiei. Mergeţi și mai departe și
menţionaţi-le numele pentru a-i promova!

ˆ Militaţi împotriva monopolurilor de pe piaţa IT! Promovaţi și folosiţi în activităţile voastre software-uri open
source ce permit libera distribuţie, accesul la codurile sursă și crearea de produse derivate! În prezent există pe
piaţă echivalente open source pentru marea majoritate a programelor pe care le folosim, începând de la suita
Office până la programele de grafică!

Aţi auzit de copyleft? Acesta se delimitează de tipurile tradiţionale de drepturi de proprietate intelectuală: cea
industrială (invenţii, mărci comerciale, designuri industriale, indicaţii geografice de origine) și copyright (drepturile
de autor). Copyleft-ul permite modificarea liberă a creaţiei căreia i se aplică (muncă artistică sau program software),
singura condiţie fiind că noul rezultat să rămână de asemenea liber pentru utilizare și modificare. Cele mai
cunoscute licenţe copyleft din lume sunt GNU - General Public License și Creative Commons.

Un indicator ce merită atenţie! Eforturile pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală vă menţin
organizaţia în sfera legalităţii (în special în cazul utilizării unor creaţii importante precum un film sau o melodie) și
stimulează creativitatea și motivaţia colaboratorilor voștri!

71
E7. Promovarea responsabilității sociale în
rândul firmelor și instituțiilor partenere

RESPONSABILITATEA toate relaţiile sale.”


SOCIALĂ
= conform ISO 26000 este "responsabilitatea unei PISTE DE ACŢIUNE!
organizatii faţă de impactul deciziilor şi activităţilor Organizaţiile neguvernamentale sunt protagonistele
sale asupra societăţii şi mediului, prin comportament societăţii civile. Iată de ce, ele trebuie să promoveze
transparent şi etic ce: Responsabilitatea Socială dincolo de cadrul
tDPOUSJCVJFMBEF[WPMUBSFBEVSBCJMœ JODMVTJWMB organizaţional intern, dar și de propriul sector (ONG-
sănătatea şi bunăstarea societăţii; uri), către mediul guvernamental (instituţii) și de afaceri
tJBÔODPOTJEFSBSFBſUFQUœSJMFQœSƄJMPSJOUFSFTBUF (firme).
tSFTQFDUœMFHJMFBQMJDBCJMFſJFTUFÔODPODPSEBOƄœDV
normele internaţionale; ˆ Analizaţi ”sfera de influenţă” a organizaţiilor
tFTUFJOUFHSBUÔOÔOUSFBHBPSHBOJ[BƄJFſJQSBDUJDBUÔO partenere în proiect! Este vorba despre relaţiile

72
formale și informale prin care de sferă), în funcţie de gradul de operaţiunile sale. Atunci ce să
acestea pot influenţa deciziile influenţă (exercitat de “nucleul” credem despre Responsabilitatea
sau activităţile altor organizaţii vostru). Socială a firmelor care lasă politica
(furnizori, beneficiari, sponsori, CSR în seama departamentului de
autorităţi locale). Acest concept Atenţie! Numeroase firme relaţii publice (PR)?
(fundamentat în ISO 26000) este deturnează sensul Responsabilităţii
adaptat unei abordări proactive, Sociale, reducând-o la diferite Dar să nu uităm de instituţiile
care urmărește difuzarea practici filantropice și de publice! Ele ar trebui să dea
Responsabilităţii Sociale către mecenat. Aceste practici nu ţin exemplu! Și iată pista de acţiune:
”partenerii partenerilor”. însă de core business-ul firmei realizarea de achiziţii publice
și nici nu reprezintă un aport la ecologice și sociale. Impactul ar fi
ˆ Lărgiţi perimetrul măsurilor dezvoltarea durabilă, precum semnificativ, fiind dat că achiziţiile
de Responsabilitate Socială preconizează definiţia CSR-ului. QVCMJDFSFQSF[JOUœQFTUF
planificate la organizaţiile din sfera De asemenea, demersul de din piaţa europeană de bunuri și
de influenţă! Aplicarea lor se va CSR trebuie integrat în toată servicii!
face în cercuri concentrice (ideea organizaţia și aplicat în toate

73
E8. Promovarea formelor
economiei sociale şi verzi

ECONOMIA VERDE categoriile vulnerabile. Principiile sale sunt egalitatea și


= totalitatea firmelor a căror bunuri și servicii puse pe solidaritatea.
piaţă contribuie la evitarea, reducerea sau înlăturarea
proceselor ce afectează mediul (energii regenerabile, PISTE DE ACŢIUNE!
gestiunea deșeurilor, gestiunea pădurilor, transport Atât economia verde, cât și cea socială, au un potenţial
durabil). de dezvoltare important, dar ambele sunt incipiente
în România. Însă orice proiect le poate cataliza prin
ECONOMIA SOCIALĂ introducerea criteriilor ecologice și sociale în politica de
= structurile (cooperative, asociaţii, fundaţii, sindicate) achiziţii:
care utilizează accesul la piaţă și obţinerea de profit
ca pe niște mijloace pentru a îmbunătăţi condiţiile ˆ Realizaţi achiziţii ecologice! Dacă organizaţi licitaţii
de viaţă ale persoanelor dezavantajate sau din publice, puteţi introduce componenta ecologică chiar

74
în obiectul contractului (definirea ˆ Realizaţi achiziţii sociale! «economia verde» este invocată
produsului, serviciului sau a lucrării Raportul “calitate socială”/preţ pentru dezvoltarea unor activităţi
dorite). De exemplu, dacă pentru este asigurat de integrarea unor care de fapt sunt incompatibile cu
organizarea unui eveniment principii precum muncă decentă, dezvoltarea durabilă! Exemple:
aveţi nevoie de pahare, atunci incluziunea socială, egalitatea de extinderea culturilor pentru
enunţaţi „pahare din materiale șanse, accesibilitatea în obiectul agrocarburanţi în detrimentul
reciclate”; dacă aveţi nevoie de contractului sau în criteriile de culturilor alimentare; instalarea
sală, indicaţi achiziţionarea de atribuire. Demersul este similar de microcentrale pe râuri, care
„servicii de închiriere sală în clădire celui pentru achiziţiile ecologice. produc hidro-energie dar totodată
eficientă din punct de vedere afectează grav ecosistemele
energetic”. Alternativ, componenta Etapa pregătitoare a procedurilor respective.
ecologică poate fi introdusă în de achiziţii ecologice/sociale este
criteriile de atribuire. În acest crucială. Alocaţi-vă suficient timp
caz, caracteristicile de mediu pentru analiza disponibilităţii
vor face parte dintr-o paletă mai pe piaţă a produselor/serviciilor
largă de factori (precum preţul, care răspund la caracteristicile
funcţionalităţile accesorii, asistenţă dorite, precum și costul acestora.
post-vânzare, termenul de livrare) Dacă este superior, trebuie să
care vor fi ponderate în vederea vedeţi în ce măsură finanţatorul
atribuirii. vi le permite. Atenţie! Nu rareori

75
E9. Susținerea/dezvoltarea
structurilor non-profit

STRUCTURI NON-PROFIT ȘI PISTE DE ACŢIUNE!


NEGUVERNAMENTALE Ciclul de viaţă al proiectului vostru este limitat de
= ele dezvoltă și consolidează societatea civilă, bariera temporală și de terminarea resurselor alocate.
reprezentând componenţa “organizată” a acesteia. Pentru a continua să-și producă efectele, o soluţie
durabilă este crearea unei noi structuri (ONG, dar și alte
Un ONG este cu atât mai puternic cu cât este înfiinţat forme juridice, precum întreprinderea socială) chiar de
ca urmare a implementării unui proiect, în scopul către beneficiari săi. Puteţi susţine acest proces în două
continuării și dezvoltării rezultatelor sale. etape:

1. De-a lungul activităţilor de implementare, facilitaţi


relaţiile de mentorat. Ele conduc la transferul de
valori și cunoștinţe dinspre persoanele cu experienţă

76
din cadrul echipei voastre către beneficiarii proiectului. “identificare”. Mentoratul merge deci dincolo de cadrul
Dorinţa de a înfiinţa o nouă structură poate lua “gestiunii resurselor umane” pentru a se apropia de
naștere din dezvoltarea acestui tip de relaţie, care este sfera fenomenului carismatic. Iată de ce, este necesar
deopotrivă profesională și personală. să urmăriţi îndeaproape ca aceste relaţii, între membrii
echipei voastre și beneficiarii proiectului, nu vor
2. După finalizarea proiectului, dacă apare dorinţa conduce la situaţii de manipulare.
înfiinţării unei noi structuri, ţineţi cont că iniţiatorii
acesteia vor avea nevoie (mai mult decât de mentori, Relaţiile de mentorat se realizează întotdeauna pe bază
care i-au motivat și orientat iniţial) de “servicii de voluntariat, însă în general serviciile de consiliere
de consiliere”. Acestea îi ajută să dobândească sunt plătite. De aceea, când vă angajaţi să susţineţi
cunoștinţele și competenţele specifice necesare pentru crearea și lansarea unei noi organizaţii după încheierea
realizarea activităţilor tehnice și administrative în proiectului, oferind iniţiatorilor asistenţă și consiliere
cadrul noii organizaţii. Nevoia aceasta este mai curând gratuite, trebuie să aveţi în vedere disponibilitatea
una profesională și funcţională, decât personală și membrilor echipei voastre. Vor fi dispuși să se implice
motivaţională. voluntar, o perioadă destul de lungă de timp, fără
să vă solicite resurse suplimentare (bani, zile libere,
Atenţie! Când este consistentă, relaţia de mentorat deconturi)?
oferă mentorului un rol deosebit. Pentru elevul său,
el devine un “revelator” al dorinţelor de carieră,
al valorilor de viaţă. Relaţia este mai mult decât
funcţională, devenind psihologică, se produce o

77
G1. Comunicarea valorilor și
principiilor de comportament etic

COMPORTAMENT ETIC PISTE DE ACŢIUNE!


= setul de valori şi principii care ghidează conduita ˆ Acordul de parteneriat. Procesul de identificare,
individuală. Pentru că nu doar organizaţiile, ci şi explicitare şi formulare a valorilor şi principiilor
persoanele trebuie să fie în ton cu Responsabilitatea care stau la baza proiectului este unul complex, de
Socială! durată, însă vital pentru o construcţie sănătoasă a
parteneriatului şi, în fond, pentru ceea ce înseamnă
COMUNICAREA ideea de bună guvernanţă.
= tehnicile pe care le folosiţi pentru a informa şi a fi
informaţi. Dar, atenţie, şi pentru a “seduce”… Pentru ˆ Codul de conduită. La lansarea proiectului,
o promovare eficentă a normelor etice, trebuie să elaboraţi un document sintetic şi clar, care să
sensibilizaţi, să inspiraţi, să mobilizaţi! ofere tuturor celor implicaţi în proiect (echipa de
implementare, beneficiarii, alţi stakeholderi) o privire

78
cuprinzătoare asupra normelor etice asumate de către echipa de management.

ˆ Raportul final. Implicaţiile etice ale proiectului trebuie evaluate, interpretate şi incluse în raport. Acest demers vă
permite să reţineţi resursele umane, partenerii, dar şi să atrageţi alţii noi! Comportamentul etic din proiectul actual
reprezintă un factor critic de succes pentru proiectele viitoare!

Nu evitaţi să abordaţi aspectele etice sub pretextul că sunt “subiective”! Practicaţi “managementul etic”, pentru
a identifica, pilota şi comunica valorile şi principiile de referinţă pentru proiectul vostru. Când ele sunt insuflate
echipei, fac minuni! Dau naştere unui context de lucru propice colaborării şi concentrării eforturilor tuturor spre
obiectivele comune!

Deprinderile şi conduitele pe care echipa voastră le-a descoperit şi dezvoltat în timp (ca răspunsuri la situaţiile de
incertitudine din trecut) nu trebuie busculate, ci utilizate pozitiv! Managementul etic este eficace dacă este coerent
cu “cultura organizaţională”, deja existentă!

Vă comunicaţi valorile şi principiile? Dar asta nu înseamnă că mesajul vostru va fi recepţionat! Dacă este recepţionat,
nu înseamnă că va fi înţeles! Dacă este înţeles, nu înseamnă că destinatarii voştri îşi vor schimba comportamentul. Şi
chiar dacă şi-l schimbă o dată, asta nu înseamnă că îmbunătăţirea va fi una de durată! Provocarea este să gestionaţi
procesele etice în mod pragmatic, pentru transformarea valorilor şi principiilor în practici şi obişnuinţe!

79
G2. Identificarea și implicarea
stakeholderilor în ciclul de viață al proiectului

STAKHOLDERI — interni (membri, angajaţi etc.) sau externi


= grupurile sau indivizii care sunt afectaţi/pot afecta (parteneri, finanţatori, beneficiari, comunităţi locale,
realizarea activităţilor şi atingerea obiectivelor media etc.);
proiectului. — primari (contract explicit, în cadrul proiectului) sau
secundari (raport etic, neformalizat);
Un proiect este un “nod de contracte” formale — actuali (afectează/sunt afectaţi de proiect) sau
sau morale între coordonator şi stakeholderi cu potenţiali (se pot forma în contextul proiectului);
caracteristici diferite. Aceştia pot fi: — strategici (influenţează decisiv proiectul) sau
morali (mai curând sunt afectaţi de proiect);
— voluntari (vor implicarea) vs. involuntari
(interacţionează cu echipa de proiect, însă fără să-şi fi
propus).

80
PISTE DE ACŢIUNE! Implicarea stakeholderilor este o condiţie necesară dar
După modelul clasic de management, transparenţa nu şi suficientă pentru demersul de responsabilizare.
faţă de stakeholderi era unica obligaţie. Modelul Pentru că are limitele sale: există stakeholderi slabi (ex:
de management responsabil de proiect necesită ONG-uri în negociere cu corporaţiile), „muţi” (fauna,
implicarea acestora în procesele de luare a deciziei. flora) sau „absenţi” (generaţiile viitoare, victimele
potenţiale) care nu pot fi implicaţi corespunzător.
Atât metodele, cât şi nivelul de implicare a
stakeholderilor sunt variabile: Modalităţile de identificare şi gradul de implicare a
diferiţilor stakeholderi ai unui proiect variază în funcţie
ˆ Nivelul 1: Informarea. Este un demers unilateral de criterii precum legitimitatea cerinţelor pe care le
care foloseşte instrumente precum realizarea de formulează, urgenţa acestora şi bineînţeles… puterea
broşuri, comunicate de presă, rapoarte, conferinţe; de care dispun.

ˆ Nivelul 2: Consultarea. Este un demers multilateral În contextul metodei societale, implicarea


bazat pe sondaje, focus grupuri, forumuri, panouri stakeholderilor este oportună, în particular, pentru
consultative; evaluarea ex-ante a Planului de acţiune elaborat
şi pentru evaluarea ex-post a performanţelor de
ˆ Nivelul 3: Participarea. Este un demers interactiv, Responsabilitate Socială obţinute.
care utilizează aportul de expertiză al stakeholderilor,
iniţiativele comune, dialog social extins;

ˆ Nivelul 4: Împuternicirea. Este un demers


convergent bazat pe integrare în echipa de
management, delegarea de atribuţii, validarea şi
executarea comună a unor atribuţii sau competenţe.

81
G3. Participarea angajaților și voluntarilor
la demersul de responsabilitate socială

PARTICIPAREA fie asumat de echipa de implementare, formată din


angajaţi şi voluntari!
ANGAJAŢILOR ŞI
VOLUNTARILOR
= măsurile manageriale şi operaţionale prin care PISTE DE ACŢIUNE!
persoanele care implementează în mod direct Implicaţi-vă angajaţii şi voluntarii pentru construirea
proiectul sunt abilitate să joace rolul de “stakeholderi unui climat de încredere în echipa de proiect!
strategici” (conform tipologiei din G2) în demersul de Dar şi pentru identificarea şi utilizarea optimală
responsabilizare. a resurselor interne disponibile (competenţe
tehnice, cunoaşterea contextului local, relaţii de
Pentru a fi credibil, demersul de Responsabilitate muncă)! Procesul participativ permite atingerea unor
Socială trebuie asumat de echipa de management obiective şi rezolvarea unor probleme pe care echipa
a proiectului. Dar pentru a fi viabil? Este esenţial să de management nu știe/nu poate să le abordeze cu

82
succes, în mod izolat. ˆ Întăriţi capacităţile de Socială, în particular.
implicare! Căutaţi să depăşiţi toate Asumarea clară a valorilor şi
ˆ Integraţi participarea angajaţilor obstacolele care ar putea împiedica comportamentelor etice de către
şi voluntarilor ca principiu, în implicarea membrilor echipei! conducerile organizaţiilor
viziunea şi misiunea organizaţiei, Capacitarea acestora se bazează în partenere şi echipa de
dar şi prin proceduri specifice special pe activităţile de formare management a proiectului,
pentru procesele proiectului interne. precum şi punerea lor explicită în
(luarea deciziei, evaluarea practică în activităţile desfăşurate
rezultatelor, comunicare, De-a lungul activităţilor de de aceştia (“role model”), sunt
transparenţă etc.). implementare “pe teren”, necesare pentru atragerea
ˆ Precizaţi sarcinile pe care fiecare angajaţii şi voluntarii acumulează angajaţilor şi voluntarilor către
angajat/voluntar le are în demersul o înţelegere aprofundată a valori şi comportamente similare,
de responsabilizare, asociindu-le contextului în care proiectul se sporind gradul de încredere în
atribuţiilor sale din fişa de post! desfăşoară. Dacă o încurajaţi şi o planul de Responsabilitate Socială
Centralizaţi aceste informaţii în exploataţi, această cunoaştere va propus.
“Tabloul de bord” (pag. 1), pentru contribui la creşterea eficacităţii
a le gestiona eficient de-a lungul şi eficienţei in situ a proiectului şi
procesului de responsabilizare. a demersului de Responsabilitate

83
G4. Asigurarea transparenței deciziilor
luate şi activităţilor realizate

TRANSPARENŢA PISTE DE ACŢIUNE! luare a deciziilor asupra cărora


= accesul la informaţiile privind Proiectele constituie cadre trebuie asigurată transparenţa:
deciziile luate şi activităţile de acţiune diversificate, în orientări strategice (misiune,
realizate, care au un impact care competenţele şi puterea parteneriat, finanţare), resurse
asupra mediului, economiei şi decizională (a finanţatorului, umane (recrutare, formare,
societăţii, asigurând o comunicare organizaţiilor partenere, retribuţie, stimulare, soluţionarea
clară, exactă, relevantă, cinstită şi managerului de proiect, conflictelor), decizii financiare
completă (ISO 26000). responsabililor pe activităţi etc.) (buget, achiziţii, patrimoniu), decizii
nu urmează un model unic. De administrative (reprezentare,
aceea, în contextul fiecărui proiect componenţa organelor);
trebuie: ˆ să asiguraţi comunicarea
ˆ să identificaţi procesele de interna şi externă a informaţiilor

84
privind deciziile. Mediatizarea sistematică a la derapajele menţionate şi deci un mijloc pentru
documentelor (planuri strategice, rapoarte tehnico- formarea unei imagini publice pozitive.
financiare, rapoarte de audit, codul etic) reprezintă
indicatorul principal pentru transparenţa proiectului. În particular, pentru fiecare ONG, transparenţa ajută la
formarea şi menţinerea unor parteneriate trainice. Ea
Cetăţenii privesc ONG-urile din două puncte de constituie un indicator privind profesionalismul echipei
vedere. Pe de o parte, este de bun augur că ele ocupă de conducere şi o sursă de incredere pentru potenţialii
nişe din ce în ce mai specifice şi dau consistenţă finanţatori.
societăţii civile. Astfel, ele se prezintă ca un motor
de dezvoltare şi un partener viabil pentru sectorul Asigurarea transparenţei este foarte dificilă în cazul
guvernamental şi economic. În acelaşi timp, ONG- organizaţiilor ce nu dispun nici măcar de dotările
urile par structuri ce ascund interese obscure, tehnico-materiale minime (sediu, echipamente de
paravane pentru activităţi ilicite, găuri negre unde se bază) necesare derularii activităţilor statutare. Totuşi,
pierd bani publici. Şi influenţa politică este un flagel aceasta este situaţia materială reală a multor ONG-uri.
ce afectează sectorul neguvernamental, unele ONG-
uri având rolul de motoare de propagandă şi alegorie
electorală. Transparenţa organizaţiilor este un antidot

85
G5. Reducerea riscurilor
de infracțiuni și corupție

CORUPŢIA PISTE DE ACŢIUNE!


= comportamente care deviază de la îndatoririle Foarte mulţi români nu sunt dispuşi să raporteze un
normale legate de exercitarea funcţiei pentru incident de corupţie. Cei mai mulţi îşi motivează decizia
obţinerea unor avantaje nemeritate materiale sau prin faptul că nu s-ar schimba nimic, unii se tem de
morale (bani, bunuri, influenţă, diplome). consecinţe, alţii nu ştiu concret unde şi cui să raporteze.
În acest context, provocările voastre sunt:
Este un fenomen complex cu implicaţii sistemice ˆ să stimulaţi în echipa de proiect o atitudine de
grave la nivel economic, politic şi social. Corupţia intoleranţă la corupţie, bazată pe conştientizarea
descurajează investiţiile şi iniţiativa, subminează faptului că atitudinea etică şi cinstită a fiecărei
instituţiile, încetineşte dezvoltarea şi produce persoane “contează”, “schimbă lucrurile”;
instabilitate.

86
ˆ să utilizaţi instrumente concrete (includerea prevenţiei în Codul etic, analiza prealabilă a vulnerabilităţilor la
corupţie, realizarea unui plan strategic, crearea mecanismelor de monitorizare, stabilirea unui responsabil intern,
punerea la dispoziţie a contactului instituţiilor şi organizaţiilor independente anticorupţie);

ˆ să asiguraţi protecţia persoanelor care constată, reclamă, dovedesc fapte de corupţie (mecanismul de
whistleblowing).

Atenţie, exemplul personal al echipei de management este foarte important, fiind un item la care se raportează
ceilalţi membri ai echipei de proiect, partenerii, beneficiarii!

Care este rolul ONG-ului tău în privinţa corupţiei? În calitate de protagoniste ale societăţii civile, ONG-urile trebuie
nu doar să înlăture situaţiile de corupţie din propriile proiecte, dar şi să devină diseminatori ai principiilor şi
informaţiilor care educă cetăţenii şi comunităţile să perceapă corupţia ca pe o problemă.

Desigur, corupţia este un fenomen specific pe care trebuie să-l combatem cu măsuri şi instrumente specifice.

Însă ONG-urile trebuie să combată totodată problemele generale care creează un context favorabil corupţiei în
societatea românească: excesul de reglementări birocratice, lipsa procedurilor adaptate şi a celerităţii proceselor,
ineficienţa funcţionarilor. Deci nu doar “lipsa moralităţii” (aspectul subiectiv), ci şi aceste probleme (obiective)
generează corupţia, transformând practici imorale în practici percepute ca fiind “rentabile”.

87
G6. Corelarea cu alte proiecte locale,
naționale, europene sau internaționale

CORELAREA PISTE DE ACŢIUNE!


= asigură sinergia proiectului cu alte iniţiative Pentru corelarea cu alte iniţiative, trebuie să
existente şi evită suprapunerile cu proiecte similare cunoaşteţi foarte bine domeniul iniţiativei voastre şi
(în ceea ce priveşte soluţiile propuse, grupul ţintă vizat). să demonstraţi o atenţie sporită spre mediul extern.
Scopul este concentrarea resurselor acolo unde este cu
Corelarea cu alte iniţiative reprezintă al şaselea criteriu adevărat nevoie de ele, înlăturând totodată „dublarea
utilizat în demersul de evaluare a proiectelor, efortului” – fiindcă nu are rost să tratăm probleme ce
alături de relevanţă, eficacitate, eficienţă, impact şi sunt deja rezolvate sau la rezolvarea cărora se lucrează
sustenabilitate. cu succes! În acest sens, puteţi realiza:
ˆ analiza documentară (“desk research”) a
problemei identificate observând ce iniţiative au fost,
sunt în curs de derulare sau se vor implementa în aria

88
respectivă de acţiune; de problema vizată devin mai proiectelor respective.
accesibile, transferul de cunoştinţe În procesul de dezvoltare a
ˆ analiza stakeholderilor, pentru se face mai uşor iar colaborările pot societăţii româneşti, ONG-urile
a inţelege potenţialul de coagulare conduce la dezvoltarea iniţiativei utilizează resurse şi rezolvă
a eforturilor în vederea rezolvării şi la rezultate de o mai mare probleme prin implementarea unor
problemei pe care o vizaţi prin anvergură. proiecte care sunt mai mult sau
proiect; mai puţin corelate între ele. Un bun
Corelarea între proiecte trebuie nivel de corelare nu se realizează în
ˆ cercetarea prin “persoane îmbunătăţită fiindcă are o mod spontan. Analizele efectuate
resursă”, din reţeaua de contacte dublă utilitate. Ea permite atât de organizaţiile ce implementează
a organizaţiei, care au experienţe concentrarea eforturilor proiecte sunt necesare, însă nu
relevante sau sunt „noduri” diferitelor organizaţii pentru şi suficiente. Pentru corelarea
relaţionale pentru zona de acţiune atingerea impactului dorit, cât şi între proiecte este nevoie de
a proiectului; utilizarea eficientă a resurselor o bună planificare la nivelul
ˆ lucrul în reţea. Folosind acest financiare şi materiale puse programelor.
instrument, informaţiile legate la dispoziţie pentru realizarea

89
G7. Raportarea performanțelor de
Responsabilitate Socială către stakeholderi
şi publicul larg

RAPORTAREA PISTE DE ACŢIUNE!


= elaborarea şi difuzarea unor informaţii adecvate și Standardul GRI (Global Reporting Initiative) identifică
complete privind impactul activităţilor proiectului cinci pași pentru realizarea raportării:
asupra societăţii şi mediului înconjurător, precum şi
implicarea stakeholderilor. 1. Pregătirea: se discută la nivelul top
managementului cu scopul identificării celor mai
Raportul de Responsabilitate Socială este numit şi importante aspecte legate de impactul social,
“raport de dezvoltare durabilă”. Astfel, se subliniază economic şi de mediu;
obiectivul general la care contribuie un proiect
gestionat responsabil. 2. Relaţionarea: se obţine inputul stakeholderilor
cu privire la cele mai importante teme care ar trebui
incluse in raport;

90
3. Definirea: inputul stakeholderilor (pasul 2) este şi publicitatea, mijloace utilizate exclusiv în scopul
confruntat cu problemele identificate de management difuzării unei imagini pozitive. În schimb, raportarea
(pasul 1) pentru a identifica argumente puternice ar trebui să aibă la baza o evaluare obiectivă
pentru alegerea temelor; şi echilibrată. Informaţiile raportate trebuie să
pună în evidenţă nu doar rezultatele pozitive, ci şi
4. Monitorizarea: se adună datele care vor alcătui aspectele problematice, pentru că exact acestea sunt
raportul final, urmând indicatorii meniţi să ajute cele care trebuie mbunătăţite prin demersurile de
raportorii in identificarea a ceea ce trebuie măsurat/ responsabilizare.
descris (vezi cei 36 de Indicatori Societali);.
Care este realitatea? O mare parte a rapoartelor
5. Comunicarea: informaţiile colectate sunt publicate până în prezent sunt mai degrabă exerciţii
interpretate şi incluse în raportul propriu-zis, care e de comunicare. Ele construiesc naraţiuni... poveşti
redactat şi comunicat către stakeholderi şi publicul larg. menite să confere legitimitate şi reputaţie. De
altfel, aceste rapoarte sunt elaborate în general de
Criteriile de conţinut (Content) pentru realizarea „comunicatori” (din departamentele de comunicare),
raportului sunt: relevanţă (Materiality), includerea mai curând decât de experţi în Responsabilitate
factorilor interesaţi (Stakeholder Inclusiveness), Socială.
contextualizarea la dezvoltarea durabilă (Sustainability
Context) şi exhaustivitatea (Completeness).

Nu confundaţi raportarea cu comunicarea! Aceasta


din urmă foloseşte în primul rând relaţiile publice

91
G8. Dezvoltarea/promovarea unor modele
responsabile de finanțare și parteneriat

PARTENERIAT activităţile de implementare.


= relaţiile de cooperare definite într-un cadru
contractual, pe baza unor obligaţii liber asumate, PISTE DE ACŢIUNE!
prin care diferite organizaţii îşi propun să atingă un Un proiect este un “nod” de relaţii între organizaţiile
rezultat comun. care îl gestionează, finanţatorii, furnizorii, reprezentanţii
comunităţilor etc. Folosiţi parteneriatele dezvoltate cu
Principiile parteneriatului sunt egalitatea, aceştia ca pe o pârghie pentru promovarea şi aplicarea
complementaritatea, responsabilitatea, Responsabilităţii Sociale în sfera de influenţă a
transparenţa, orientarea către rezultate. Acestea organizaţiei voastre!
sunt indispensabile pentru buna colaborare între
iniţiatorii proiectului şi, în particular, pentru adoptarea Includeţi Responsabilitatea Socială în acordul de
ulterioară a măsurilor de Responsabilitate Socială în parteneriat. Când definiţi obiectivele pe care vreţi să

92
le atingeţi şi obligaţiile pe care le sistematic informaţii relevante, către alţi actori şi resurse.
asumaţi în calitate de parteneri în detaliate, echilibrate, clare privind
proiect, explicitaţi principiile de responsabilizarea proiectului Atenţie! Termenul de parteneriat
Responsabilitate Socială pe care le vostru în formularele (aplicaţii) şi a invadat spaţiul public şi este
veţi respecta şi totodată măsurile rapoartele (intermediare şi finale) deseori utilizat ca instrument
pe care le veţi lua pentru aplicarea pe care le transmiteţi. publicitar. De exemplu, dacă
lor; o multinaţională se prezintă
Chiar dacă scopul vostru este să în mass media ca “partener al
Un demers matur de promovare promovaţi valori şi principii – cele jocurilor olimpice”, asociind
a Responsabilităţii Sociale ale Responsabilităţii Sociale –, nu imaginea acestui eveniment cu
constă în promovarea acesteia faceţi din parteneriatele pe care cea a produselor sale, asta nu
în rândul propriilor finanţatori le realizaţi o “chestiune morală”. înseamnă că ne aflăm în prezenţa
(donori, mecena, sponsori, Acordaţi-le un rol pragmatic, de unui parteneriat veritabil. Este
programe publice de finanţare). căutare a utilităţii şi eficacităţii prin un demers pur publicitar care îi
În acest sens, integraţi în mod deschiderea organizaţiei voastre deturnează înţelesul.

93
G9. Îmbunătățirea programelor şi
politicilor publice în urma rezultatelor
obținute prin proiect

ADVOCACY PISTE DE ACŢIUNE!


= influenţarea factorilor politici în vederea îmbunătăţirii Elaborarea la finalul proiectului a unor recomandări
programelor şi politicilor publice. relevante, documentate, şi difuzarea lor către
stakeholderii politici (autorităţi locale, instituţii, agenţii)
În urma implementării proiectelor, ONG-urile obţin implică un efort suplimentar, dar care poate contribui
cunostinţe şi informaţii care pot fi preluate, substanţial la sustenabilitatea rezultatelor sale.
dezvoltate, aplicate în cadrul altor proiecte, dar şi la
un nivel superior, în programele şi politicile publice, în Dacă în urma analizei problemelor şi evaluării soluţiilor
vederea reformării sau chiar a schimbării lor. identificate prin proiect consideraţi că potenţialul de
îmbunătăţire a politicilor publice este important, atunci
puteţi viza acţiuni mai ambiţioase decât formularea
de recomandări: realizaţi un document de poziţie şi

94
înaintaţi-l către decidenţi! specializate, pentru că succesul acestora depinde
de buna cunoaştere a proceselor guvernamentale şi
Acesta este scopul unei campanii de advocacy! Să vă instituţiilor politice, precum şi de capacitatea de a crea
permită să conduceţi decidenţii să accepte existenţa alianţe şi coaliţii în societatea civilă.
problemelor abordate prin proiectul vostru şi să
accepte la masa negocierii soluţiile pe care le-aţi Pentru succesul campaniilor de advocacy,
identificat. confruntarea cu factorii politici nu este de exclus. Pe
lângă utilizarea dreptului sau negocierea intereselor
Advocacy-ul nu va înlocui celelalte strategii ale comune, capacitatea de a pune presiune pe politic
organizaţiei, ci le va întări, lărgind gama instrumentelor reprezintă o resursă importantă pentru sectorul
de care acestea dispun. Îl folosiţi atunci când neguvernamental. Totuşi, ONG-urile din România evită
consideraţi că decidenţii/politicile publice sunt cauza în general confruntarea cu decidenţii, pe de-o parte
problemelor (pe care le-aţi identificat şi documentat din aversiune pentru sistemul politic, dar şi pentru a
corespunzător). nu ‘tulbura’ guvernanţii, care le pot acorda finanţări şi
delegarea unor funcţii sociale.
Influenţa exercitată de ONG-uri devine cu atât mai
eficace în contextul unei societăţi cu adevărat
democratice, în care sistemul instituţional de luare
a deciziei este unul deschis. De asemenea, pentru
campaniile de amploare sunt necesare ONG-uri

95
PROIECTELE
acţiune - Serviciul European de 13. Societatea de Geografie din
Voluntariat România – ‘’Agri-spaces approaches
to urban agriculture’’ (Abordări

PILOT
7. Centrul de Voluntariat Reșiţa agricol-spaţiale în agricultura
– ‘’Cob Building: A path towards urbană), Parteneriat Grundtvig
volunteering, environmental

SOCIETAL
sustainability and a healthy lifestyle’’ 14. Centrul de Voluntariat
(Construcţiile din cob: o cale spre Cluj-Napoca – ‘’You(th) redefine
voluntariat, sustenabilitate de culture!’’ (Tineretul redefinește
1. Asociaţia Esperando – mediu și un mod de viaţă sănătos), cultura), Tineret în acţiune - Schimb
‘’Together we learn’’ (Împreună Atelier Grundtvig de tineri
învăţam), Parteneriat Grundtvig
8. ONG Mare Nostrum – ‘’Culture 15. Asociaţia de Sprijin Comunitar
2. Asociaţia Culturală pentru and environment - new paths for ACS – ‘’Caravana Tineractiv - teatru
Copii și Tineret MILLENIUM ART the sustainable tourism’’ (Cultură social interactiv cu și pentru elevii
– ‘’Traditional Lifestyle as a model și mediu – noi căi pentru turismul din liceele nemţene’’, Tineret în
for Sustainable Development’’ (Mod durabil), Atelier Grundtvig acţiune - Iniţiative ale tinerilor
de viaţă tradiţional ca model de
dezvoltare durabilă), Parteneriat 9. Asociaţia Dunăre EDU – ‘’Be a 16. Asociaţia Pro Educatione –
Grundtvig promoter of a healthy lifestyle: set ‘’Parenting - Fit for Future’’ (Părinţii
the trend!’’ (Fii promotor al unui - pregătiţi pentru viitor), Parteneriat
3. Fundaţia ACTIVITY pentru stil de viaţă sănătos: stabilește Grundtvig
resurse umane și dezvoltare trendul!), Tineret în acţiune -
durabilă – ‘’Banca Europeană de Serviciul European de Voluntariat 17. Asociaţia Visart (AVA) –
Amintiri’’, Parteneriat Grundtvig ‘’Povestesc Slatina’’, Tineret în
10. Asociaţia ARIN – ‘’We share - acţiune - Tineri pentru Europa
4. Asociaţia Română Anti-SIDA, collaborative consumption: a new
filiala Iași – ‘’Think positive! Stay lifestyle involving sustainability, 18. Asociaţia PROIECT PRO
negative!’’ (Gândește pozitiv! technology and friendship’’ EUROPA – ‘’Centrul de Dezvoltare
Ramâi negativ!), Tineret în acţiune - (Împărtășim consumul colaborativ: Locală Ciumârna’’, Tineret în acţiune
Iniţiative ale tinerilor un nou mod de viaţă ce implică - Iniţiative ale tinerilor
sustenabilitatea, tehnologia și
5. Asociaţia ''Educaţia de-a lungul prietenia), Parteneriat Grundtvig 19. Asociaţia Support for Youth
întregii vieţi'' – ‘’Aging with active Development (S4YD) –‘’Youth
knowledge and experience’’ 11. Societatea pentru Consum 4 Community’’ (Tineri pentru
(Îmbătrânind cu cunoștinţe și Responsabil – ‘’Reduce Reuse comunitate), Tineret în acţiune -
experienţa active), Parteneriat Recycle’’ (Redu Reutilizează Schimb de tineri
Grundtvig Reciclează),
Tineret în acţiune - Schimb de tineri 20. Fundaţia Centrul
6. Fundaţia Chance for Life – Educaţional Soroș - ‘’Education
‘’Passion for Learning, Creativity 12. Asociaţia A.C.T.O.R – ‘’Shadow à la consommation responsible’’
for Doing’’ (Pasiune de a învăţa, Theatre’’ (Teatru de umbre), Atelier (Educaţie privind consumul
creativitate în a face), Tineret în Grundtvig responsabil), Parteneriat Grundtvig

96
ECHIPA
SOCIETALĂ

Bogdan GIOARĂ
Preşedinte REPER21
Manager de proiect

Ana-Maria PĂLĂDUŞ
Vicepreşedinte REPER21
Expert politici şi strategii de mediu
Florentina ANGHEL
Cristiana BOBÂRNAC Expert în formare, evaluare
Vicepreşedinte REPER21 şi metodologii de formare
Expert responsabilitate socială profesională a adulţilor
Mihaela VEŢAN
Oana MARIN Andreea SAMOILĂ Preşedinte CRIES
Asistent de proiect Expert organizare evenimente Expert responsabilitate socială

Mihai GHEMEŞ Valentina CURTEANU Georgiana PĂUN


Expert de responsabilitate socială Expert financiar și monitorizare Expert dialog social și civic

97
PARTENERI

REPER21 de faptul că demersul "cavalerului singuratic" este


ineficient, am adoptat o strategie de lucru în reţea
Rețeaua Europeană pentru care generează inteligenţa colectivă. Ne propunem
Promovarea unei Economii să activăm organizaţiile societăţii civile, firmele și
Responsabile instituţiile publice pentru a identifica împreună “cele
Promovăm Dezvoltarea Durabilă și mai bune practici”, pentru a crea și testa împreună
Responsabilitatea Socială! Acţiunile asociaţiei instrumente, metode și procese de Responsabilitate
vizează: Socială.
tWBMPSJMFEF[WPMUœSJJEVSBCJMFFmDBDJUFBFDPOPNJDœ 
echitatea socială și echilibrul mediului; Acţionăm în spaţiul european!
tOPSNFMFEFSFGFSJOƄœNPEFMVMTPDJBMFVSPQFBO  Suntem conștienţi de necesitatea unui cadru european
cadrul Uniunii Europene în domeniul mediului, pentru promovarea unei economii responsabile. Toate
convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Global activităţile noastre sunt în concordanţă cu modelul
Compact, Global Reporting Iniţiative ș.a.; social european, care valorizează dezvoltarea durabilă,
tJOTUSVNFOUFMFEFJNQMFNFOUBSFFUJDIFUFFDPMPHJDF  economia bazată pe cunoaștere, munca și calitatea
standarde pentru reporting, coduri de conduită, rating acesteia.
extra-financiar și ghiduri de autoanaliză;
Reper21 încurajează implicarea voluntară - a cetăţenilor,
antreprenorilor, salariaţilor și consumatorilor
Suntem o REŢEA!
responsabili - în construirea unei societăţi românești
Îmbinarea cu succes a abordărilor economice, sociale
și europene bazată pe competitivitate economică,
și ecologice, este o misiune complexă. Conștienţi
echitate socială și echilibrul mediului.

98
ANPCDEFP CRIES
Agenția Națională pentru Centrul de Resurse pentru
Programe Comunitare în Inițiative Etice și Solidare
Domeniul Educației și Formării CRIES este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în
Profesionale anul 2009, în urma unui proces consultativ de implicare
Agenţia este un promotor al responsabilităţii sociale, a reprezentanţilor comunităţii locale din Timișoara,
un catalizator în schimbarea mentalităţilor, schimbarea cu scopul de a consolida iniţiativele etice și solidare
făcând parte din ADN-ul instituţiei. demarate cu ocazia proiectului „Timișoara - teritoriu
responsabil pentru coeziune socială și dezvoltare
Echipa care lucrează în cadrul ANPCDEFP este ALTFEL
durabilă”, iniţiat în 2007 de către Consiliul Europei și
pentru că:
Platforma Europeană IRIS.
tTVOUFNUSBOTQBSFOƄJƁJDPNQFUFOƄJ
tÔODVSBKœNQPUFOƄJBMVMDSFBUJWƁJJOPWBUJW
tTUJNVMœNQBSUJDJQBSFBBDUJWœBUVUVSPSBDUPSJMPS Membrii fondatori ai asociaţiei sunt organizaţii
sociali; neguvernamentale și cetăţeni ai Timișoarei, interesaţi
tÔODVSBKœNEJWFSTJUBUFBƁJJOUFSDVMUVSBMJUBUFB de dezvoltarea unor acţiuni transversale în vederea
europeană; promovării economiei sociale și solidare.
t"HFOƄJB/BƄJPOBMœHFTUJPOFB[œÔODFQÉOEDVƁJ
până în 2013 următoarele sub-programe ce fac parte
La baza activităţii Asociaţiei CRIES se află convingerea
din Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii:
t$PNFOJVTEFTUJOBUÔOWœƄœNÉOUVMVJQSFVOJWFSTJUBS că problematica actuală a sărăciei și excluderii sociale
t&SBTNVTEFTUJOBUÔOWœƄœNÉOUVMVJTVQFSJPS impune extinderea sferei responsabilităţi individuale și
t-FPOBSEPEB7JODJEFTUJOBUGPSNœSJJQSPGFTJPOBMF colective, atât în spaţiul public, cât și în cel privat.
t(SVOEUWJHNFOJUTœPGFSFBMUFSOBUJWFFEVDBƄJPOBMF
și să îmbunătăţească accesul celor care, indiferent de Acesta este motivul pentru care activitatea Asociaţiei
vârstă, doresc să dobândească noi competenţe prin
CRIES se desfășoară pe două niveluri de intervenţie:
forme de educaţie a adulţilor;
instituţional (prin promovarea de politici publice
t$PNQMFNFOUBS1SPHSBNVMVJEFÔOWœƄBSFQF
tot parcursul vieţii, Programul Tineret în Acţiune, sustenabile) și comunitar (prin promovarea de iniţiative
Programul Transversal (activitatea cheie 1.1 - vizite de cetăţenești).
studiu), Programul Europass și Programul Eurodesk.
Mai multe detalii despre activitatea organizaţiei găsiţi
Mai multe detalii despre programele agenţiei găsiţi pe pe www.cries.ro.
site-ul www.anpcdefp.ro.

99
Această lucrare este licenţiată prin Creative Commons.
Sunteți liber să diseminați această lucrare (imprimare, distribuire).
Atribuire — trebuie să menţionaţi ca sursă site-ul www.societal.ro;
Necomercial — nu puteţi folosi această lucrare în scopuri comerciale;
Fără Lucrări Derivate — nu puteţi transforma această lucrare.

www.creativecommons.org